55 o

Proteclie, suporl, migcore

jurul orificiilor bucal, nazal, or-

M,r$chii scheletici
Mugchii scheletici sunt alcituigi din Eesut muscular striat,
cu contrac[ie voluntarl. Aceptia dau forma corpului, constituind,,carnea" . Majoritatea determini migcl.rile voluntare ale segmentelor corporale, iar unii dau expresia
externL a stirilor sufletegti, prin mimici, sau contribuie Ia
r ealizar ea mig cirilor di ges tive gi resp iratorii.
m. risorius

MUSCHII
SCI{ELETICI

--\

bital, auditiv pi au rol dilatator

sau constrictor. Prin contracgia
lor determini ,,expresia" fegei.
Cei mai importangi sunt:
mugchiul frontal, mupchiul occipital, mugchii orbiculari ai ochilor, mugchiul nazal, mugchiul
orbicular al gurii, mugchiul buccinator, mugchiul pitrat al buzei
glondd solivord
submondibulord

th

,. digostric---=-.-\

m- moseter

Muschii stiapi inserayi pe oasele

scheletului

grupeazi, dupi regiunile corpului, in: mupchii capului,

mupchii gAtului, mugchii trunchiului, mupchii membrelor superioare gi mugchii membrelor
inferioare.

os hioid

Se

foscie cervicol6

coriiloi tiroid

m. omohioidion

m. tropez

m. plotismo

MU$CHII CAPULUI
MuSchi stria1i aflapi in proximitatea naniului

DupI

acEiunea

mimicii

morele
pectorol

lor sunt: mugchii

gi mugchii masticatori.

Muyhii mimicii, numili

gi mupchi

cutanagi sau pielogi, sunt situagi

imediat sub piele gi grupagi in

m. sternocleidomostoidion

foscie cervicold
Musculoturo g6tului

superioare, mugchiul rizorius,

m. occipitol

m. frontol
m. lemporol
m. orbiculor
ol ochiului
m. zigomoiic

m- moseler

m. buccinotor
m. menlol

platisma (pielosul gXtului).

MuSchii masticatori, intervin ln
mastica$ie prin actriunea de ridicare gi coborAre a mandibulei.

Sunt mugchii temporali, pterigoidieni mediali gi laterali.

MU$CHII GATULUI
MuSchi craniomotori care realizeazi. miscdrile capului si ale
co loanei uertebrale ceruicale

Sunt mugchii cefei gi mugchii re-

giunii anterioare
m. sternocleidomostoidion *
m. plotismo
Musculoturo copului

girului.

MuSchii cefei sum mugchii extensori gi rotatori ai capului. Acegtia

fac parte de fapt din mugchii

Proleclie, suporl, miEcore

spatelui, precum mugchiul trapez,
splenius, mupchii drepEi posteriori sau mugchii oblici ai capului.

Muschii regiunii anterioare

tului. Srperficial

se

gh'

afli platisma

(descris anterior). Ceilalti sunt

mugchii sternocleidomastoidieni,
mugchii hioidieni, mugchii scaIeni gi mugchii prevertebrali.

Mugchii extrinseci
ai globului ocular

aceYia

se

57

migcarea trunchiului. Sunt

MU$CHII
TRUNCHIULUI
Dupi pozilie,

mugchi ridicltori (erectori) ai

trunchiului, numigi gi mupchi ai
j gheaburilor vertebrale. MuSchii

grupeazi.

in: muSchii posteriori (ai spatelui

(ai
Si ai cefei) Si muschii anteriori

toracelui, dupi apezare se impart

in mugchi extrinseci gi mugchi

toracelui Si ai abd.omenului).

intrinseci.
Mugchii extrinseci, topografic
aflagi la nivelul toracelui, aparEin,
prin acEiunea gi intervenlia lor,
membrelor superioare pe care le
leagl de torace.

Mnschii spatelui si ai cefei swt:

mugchi,,migratri" gi mugchi,,au-

tohtoni". Mugchii,,migragi""
apar[in ca origine gi actriune
membrului superior gi toracelui.

Muschi striayi care realizeazi

misci.rile ochilor in orbite
Fac parte

din anexele globului

ocular. Sunt 6: 4 mugchi drepgi

pi 2 oblici. Migcirile globului
ocular se reafizeazd. prin acgiunea

conjugatl bilaterall
Migcarea in sus a ochilor se realizeazi prin contractia mugchilor
drepli superiori gi a mugchilor
oblici inferiori. Migcarea in jos

m. ridic6tor
-ol omoplotului
m. hopez

. suprosprnos

a acestora.

se face prin contractia mugchilor

drepgi inferiori gi a mugchilor
oblici superiori. Migcarea in lateral se realizeazi prin contracgia
mupchiului drept extern al unui
ochi, impreunl cu mugchiul
drept intern al ochiului opus.
Migcarea de convergengl se face
prin contracgia mugchilor drepgi
interni ai ambilor ochi.

\\
flr

u1
E1
l1

:1,

i
I

i'
1
li,

m. rotund mic
morele
dorsol

rotund more
m. romboid

:.]

drept superior

d.."pI
ntenor

m. infrospinos

m. deltoid

:\i
xi

drept intern

i,t
l,

oblic
supenor

'l,i

S;'
Mugchii spotelui

Sunt: mugchiul trapez, mugchii

romboizi, mupchii dingagi posteriori. Mugchii,,autohtoni" ai

':\1

spatelui rcalizeazi extensia coloadrept

extern

oblic inferior

Mugchii extrinseci oi globului oculor

nei vertebrale gi a capului gi au

rol in staliunea bipedl 9i in

Mai cauti
Jesutul muscular striat 52
o Contracfia muscuiari 54
o Ochiul 93 oConvergen*a97

$t o Proteclie,

suport, migcore

Acegtia sunt: mugchiul pectoral

mare, mugchiul pectoral mic

(acoperit de mugchiul pectoral

mare), mugchiul subclavicular gi
muschiul dingat anterior.
Primul intervine in migclrile
bragului (rotagie, adducgie, flexie

inferioare). Prin acgiunea lor,

mupchii abdominali contribuie
Ia statica gi dinamica trunchiu-

s cap

u lo h

um era

b,

rea

lizknd

misci.rile braPului.
Aceptia sunt: mugchiul supraspi-

lui, la menginerea echilibrului,

nos, mugchiul infraspinos,

la realizarea presiunii abdominale gi, auxiliar, Ia migclrile respiratorii.

mugchiul subscapular, mugchiul

forgati (mugchi inspiratori auxiliari). Mupchii intrinseci ai tora-

MU$CHII
MEMBRULUI

Mugchii braplui

celui sunt mugchi respiratori.

SUPERIOR

etc.), ceilalgi intervin in inspiragie

Mupchii respiratori
Sunt dispusi in trei straturi (ex-

tern, mijlociu, intern) si participd

la miScdrile res?iratorii (inspirapia
si expirapia).

Mu{chii inspiratori sr;nt mugchii

intercostali externi, mugchiul dintrat

posterior gi superior, gi dia-

fragmul (cel mai puternic). in

inspiratria fortrati intervin mugchii
scaleni, pectoral mic, dintrat anterior gi sternocleidomastoidieni.
Muschii expiratori sunt mugchii
intercostali interni gi muschiul
dingat posterior gi inferior.
in expiragia forEati intervin mugchii abdomenului (clnd iau
punct fix pe bazin).

Se

Mugchii umirului
ea zd as a?

ra articu

mupchiul deltoid.

antago

muschii brapului, muschii antebrapului Si muyhii mlinii.

on

pi

Sunt doui grupe de muSchi

grupeazi in: muSchii umiralui,

Acpi

rotundul mare gi rotundul mic

kliei

n is t

miscd.rile

de

care

re a lize

dzi

fbxie-extensie a

membrului superior.
Muschii anteriori ai brapului sunt
mugchi flexori: mugchiul biceps*
brahial, mugchiul coracobrahial
pi mugchiul brahial.

m. sternocleidomostoidion
m. intercostoli
externi
m. subscopulor

m. tropez

deltoid
morele
pectorol

Mugchii abdomenului
Muschi layi care participd la formarea peretelui abdomenului

rotundul
more
m. oblic extern

Sunr dispugi in trei straturi.

Aponevrozele lor anterioare formeazl linia albi in a clrei

porliune mijlocie se afli ombilicul (buricul). Mupchii anterolaterali ai abdomenului sunt:

mugchii oblici extern gi intern,
mugchiul transvers abdominal,
mugchiul drept abdominal gi
mugchiul piramidal. Mupchii
posteriori ai abdomenului sunt:
mugchiul pitrat al lombelor gi
mugchii psoas gi iliac (care
apartin functrional membrelor

m. drept
obdominol

Mugchii onteriori oi trunchiului

Prolectie, suporl, migcore

59

Sunt la rindul lor, superficiali gi

profunzi.
Muschii laterali ai antebraTului
sunt mugchii flexori ai antebraguiui pe brag, extensori gi abductori ai mAinii.

m. deltoid

m. tropez

morele pectorol

Mugchii mAinii
Asigurd miscdrile com?lexe dle

mlinii

m. infrospinos
micul rotund

organ de prehensiune Si

tact.

morele rotund

copul lung.
ol tricepsului
morele dorsol
m. triceps brohiol

m. oblic extern

m. brohiol
tendonul

tricepsului-

m. dinfot onterior

sept intermusculor loterol

m. biceps brohiol

olecrono

m. brohiorodiol

m. onconeu

Sunt mupchi extrinseci (ai anrebragului ca pozitrie) qi mugchi

proprii. Muschii proprii ai mlinii
sunt mugchi scur[i grupa[i in trei
grupe: mupchiul policelui (al degetului mare formeazi un relief
muscular numit eminentra tenari
la baza policelui; mugchii dege-

tului mic formeazd

eminenya

hi-

potenard; mugchii regiunii palmare mijlocii se afli sub apone:

vroza palmari situati sub piele.

m. rodiol lung
m. rodiol scurt

i.1
,!

MU$CHII
MEMBRULUI
INFERIOR

extensor ol degetelor

exlensor scurt ol policelui

m- odductor luno

ol policelui

Au rol de suspinere d greutdtii cor'

pului si parricipa la menlinerea
echilibrului si la deplasarea
bipedd.

ligomentul m. exlensori

Mupchii anteriori ai extremitigii

tendonul m. extensor
lung ol policelui

m. interosos dorsol

t,

,,.t',\

$\ii.\':

1l
-1r

\B

sor al anebragului pe bratr.

Mugchii antebralului
impat in tei

grupe: muSchii
anteriori, muSchii posteriori Si
laterali.
Se

rioare).

Topografic se grupeazi in:

mugchii bazinului, mugchii

Mugchii membrului superior

Muschiul posterior al bra"tului este

tricepsul brahial, mu$chi exten-

libere a membrelor inferioare

sunt mugchi extensori, iar cei
postffiori sunt mupchi flexori
(invers ca Ia membrele supe-

coapsei, mugchii gambei

Muschii anteriori ai antebrayului

sunt in majoritate mugchi flexori
ai anrebragului, miinii gi ai
degetelor. Unii sunt superficiali,
iar alEii sunt profunzi.
Muschii posteriori ai ante brapului
sunt in principal extensori ai antebratrului, mAinii gi ai degetelor.

gi

mugchii piciorului.

Mai cauti
Ventilagia pulmo-

nari 743 o Ortostatismul 36

o Migcarea 50

50 o

Proleclie, suporl, migcore

Mugchii bazinului
Sunt muschi intrinseci, care
_
formeazi diafagma peluiand Si
muschii extrinseci, care dc{ioneazd
asu?rd drticu la"tiei coxofemura le.

Mugchii extrinseci sunt unii in

regiunea

iliacl (mupchiul

psoas

mare gi mic, mugchiul iliac) pi

algii in regiunea fesieri. Cei din

urmi formeazi un relief muscular caracteristic omului, cu rol

important in stagiunea verticali,
Aici mugchii sunt dispugi
mai
multe planuri: superficial
pe
mugchiul
marele fesier, sub
este
mugchii
fesieri mijlociu gi
acesta
mic, iar mai profund, mupchiul
*, mupchii gemeni,
p irifo rm
mugchiul pitrat femural gi a\ii.
fesele.

Mupchii coapsei

Muschii posteriori ai gambei

(produc flexia plantari a picioruIui pi a degerelor. inrre aceptia se

afli mugchii gemeni (numiEi 9i
mugchii gastrocnemieni) care,
impreuni cu mugchiul solear,
formeazl mugchiul triceps sural,
care se fixeazi pe osul calcaneu

prin tendonul* lui Ahile (cel

mai puternic tendon muscular
din corp).
Algi mugchi posteriori sunt

neazi asupra degetului mic.

Mugchii regiunii plantare mijlocii sunt numerogi gi acEioneazi

mugchii peronieri lung

asupra degetelor

pi scurt.

piciorului.

gi extensia degetelor.

intre

II, III

m. ilioc
m. psoos

IV

ale

SOCITJ

-oS

m. popliteu

m. tensor

ol fosciei
loto

m. peciineu

m. oostrocnemio"n* mediol

m. odductor

m. gostrocnemion loterol-

lung
. odductor

mijlociu
m. croitor
m. drepl
ooonevrozo

m. grocilis
morele
odductor

vost
exlern
m-

m. vost
rntern

tendonul lui Ahile

moleolo

tendonul m.
drept onterior

internd-.
rotulo

lioomenlul
" rotulion

moleolo externdJ,.

tibial anterior gi mugchii extensori lungi

acegtia sunt: mugchiul

ai degetelor gi ai halucelui.

gi

sprno

Se

Muschii anteriori ai gambei

produc flexia dorsali a piciorului

Mugchii plantari laterali acgio-

pronalia piciorului, abducgia

gi flexia plantei. Acegtia sunt

Mugchii gambei
impart tn nei grupe: anteriori,
posteriori ;i laterali.

aponevroza plantarl mijlocie gi

alte fascii, participl la menginerea boltrii plantare. Mugchii plantari mediali aclioneazl asupra
halucelui (degerului mare).

Muschii laterali ai gambei fac

tribuie la statici $i mers gi sunt:

gambei pe coapsl gi sunt:

mupchii biceps femural, semitendinos gi semimembranos.

Muschiul dorsal al piciorului este

mugchiul pedios, mupchiul
extensor scurt al degetelor.
Muschii plantari se impart in trei
grupe: mediaJi, larerali gi ai regiunii plantare mijlocii. Sunt
mupchi scurEi care, impreunS. cu

lungi ai degetelor gi ai halucelui.

Muschii anteriori ai coapsei con-

Acgiunea lor principall este

adducgia coapsei. MuSchii posteriori ai coapsei realizeazS. fl.exia

impart in d.oud grupe:

muschiul dorsal si muschii plantei.

Se

mugchiul popliteu, mugchiul tibial posterior, mugchii flexori

Dupd asezare se impart in trei grupe: anteriori, mediali Si posteriori.

mugchiul tensor al fasciei lata,

mugchiul croitor (cel mai lung
mupchi al corpului) pi mugchiul
cuadriceps" femural. Muschii rne'
diali ai coapsei srnt: mugchiul
gracilis, mupchiul pectineu,
mugchiul adductor mare.

Mugchii piciorului

Mugchii gombei

Mugchii onteriori oi coopsei