Miologie Veterinara

MIOLOGIA
Este capitolul anatomiei care se ocupă cu studiul muşchilor striaţi şi

cu anexele acestora.
Etimologic derivă din termenul grecesc Mys, Myos sau din limba
latină musculus, musculi = muşchi.
Muşchii striaţi sunt muşchii scheletului care acţionează sinergic
asupra oaselor conform legilor pârghiilor.Muşchii cutanaţi sunt dispuşi sub
piele.
Corpul mamiferelor domestice este alcătuit din aproximativ 200-250
perechi de muşchi, număr care variază în funcţie de specie, rasă, stare
fiziologică.
Muşchii se inseră în general pe oase, dar se pot prinde şi pe fascii sau
chiar pe alţi muşchi.
Muşchii scheletici prezintă: origine (Origo) -"O"- şi terminaţie
(Terminatio) - "T", considerându-se de obicei că originea este inserţia fixă,
iar terminaţia inserţia mobilă. Există totuşi numeroşi muşchi care prezintă
inserţii reversibile, astfel încât, în cazul acestora, "regula" prezentată mai
sus nu mai este valabilă. În prezentarea muşchilor trebuie făcută distincţie
între origine şi terminaţie, pe de o parte, respectiv inserţia fixă şi inserţia
mobilă, pe de altă parte.
Din punct de vedere morfologic, fiecare muşchi prezintă cap (Caput)
la locul de origine, corp (Venter) sau pântece şi coadă (Cauda) la locul de
terminaţie, care de obicei este un tendon sau o aponevroză (Fig. 37).
Acţiunea mecanică a muşchilor este deosebit de importantă deoarece:
- mobilizează oasele în mişcările de pe loc şi în locomoţie;
- acţionează împotriva gravităţii prin funcţia de susţinere a corpului;
- menţine forma corpului şi a cavităţilor corporale;
- intervin în termoreglare;
- favorizează în special circulaţia venoasă;
- reprezintă principala proteină animală;
- constituie un important rezervor de ţesut adipos.
Clasificarea muşchilor (Fig. 38, 39):

1. după numărul de capete:
 simplu - cu un singur cap;
 biceps - cu două capete;
 triceps - cu trei capete;
 cvadriceps - cu patru capete;
2. după numărul de pântece:

 digastric - cu două pântece;
 poligastric - cu mai multe pântece;
3. după formă:
 plani - cu fibrele paralele;
 fuziformi - capul şi coada sunt subţiri, iar corpul gros;
 penaţi - fibrele musculare sunt oblice pe un tendon;
 unipenaţi - pe un tendon există fibre musculare doar pe o parte;
 bipenat - fibrele musculare se dispun bilateral pe un tendon;
 multipenat - mai multe tendoane pe care se prind fibre musculare
şi care converg spre un tendon comun;
 triunghiulari - cu fibrele musculare oblice;
 flabeliformi - cu fibrele musculare dispuse în evantai;
 orbiculari - cu fibrele musculare circulare;
4. după rolul pe care îl îndeplinesc:

 flexori - reduc unghiul articular;
 extensori - deschid unghiul articular;
 abductori - îndepărtează membrul de planul median;
 adductori - apropie membrul de planul median;
 rotatori - rotesc articulaţia;
 pronatori – degetul I este orientat în plan lateral;
 supinatori - degetul I este orientat în plan medial;
 dilatatori - măresc un orificiu;
 tensori - întinde o formaţiune anatomică;
 coborâtori - coboară o formaţiune anatomică;
 ridicători - ridică o formaţiune anatomică;
 retractori - retrage o formaţiune anatomică;
 protractori - opusul retractorului;
 cabratori - ridicarea trunchiului pe membrele pelvine;
5. după dispoziţie:
 superficiali;
 profunzi;
6. după regiunile corporale:

 muşchii capului;
 muşchii gâtului;
 muşchii trunchiului;
 muşchii toracelui;
Fig. 37. Structura fibrei musculare (după Nickel, Schummer, Seiferle, 1986)
M- pântecele muşchiului; S- tendon; K- os; 1. Fibre primare; 2. Perimisium; 3. Fibre neutre

ale spaţiilor interne; 4. Epimisium; 5. Vase sanguine; 6. Hilul muscular; 7. Prinderea fibrelor
la tendon; 8. Periostul; 9. Fibrele Sharpey care se prind pe os.
Fig. 38. Conformaţia muşchilor lungi (după R. Barone, 1989)
Fig. 39. Conformaţia muşchilor scurţi şi plani (după R. Barone, 1989)
 muşchii abdomenului;
 muşchii membrului toracic;
 muşchii membrului pelvin;
 muşchii cozii.
FORMAŢIUNILE FIBROASE ALE MUŞCHILOR

Tendonul (Tendo) este un cordaj fibros rezistent la tracţiune,
cilindric sau aplatizat, slab inervat şi vascularizat, care urmează pântecelui
muscular şi care are rolul de a transmite la distanţă acţiunea muşchiului.
Este alcătuit din fascicule tendinoase paralele, învelite de o membrană
numită peritendon (Peritendineum).
Aponevroza (Aponeurosis) reprezintă o lamă fibroasă cu aspect
diferit în funcţie de inserţia fixă a muşchiului.
Structural, muşchiul este alcătuit din fibre musculare striate
(miocite), ţesut conjunctiv, vase de sânge şi nervi. Fiecare fibră musculară
este învelită de endomisium (Endomisium). Mai multe fibre musculare
striate grupate şi învelite de perimisium (Perimisium), formează un
fascicol muscular sau o "bandă musculară primară". Mai multe fascicole
musculare sunt învelite de epimisium (Epimisium), formând un muşchi.
FORMAŢIUNILE AUXILIARE ALE MUŞCHILOR
Formaţiunile auxiliare ale muşchilor sunt formaţiuni legate funcţional

de muşchii scheletici (Fig. 40).
Fascia (Fascia) este o formaţiune conjunctivă, inextensibilă, care
înveleşte un muşchi sau o grupă de muşchi şi care formează loje sau teci
pentru protejarea şi menţinerea formei muşchilor în timpul contracţiei,
asigurând pierderea de forţă musculară.
Retinaculul (Retinaculum) derivă din fascie, fiind impregnat cu
fibre de colagen. Favorizează alunecarea tendoanelor musculare şi
imposibilitatea îndepărtării tendoanelor de razele osoase, direcţionând
acţiunea muşchilor.
Vagina fibroasă a tendonului (Vagina fibrosa tendinis) rezultă
prin îngroşarea unei porţiuni din fascie, care se inseră pe oase şi formează o
teacă sau tunel prin care alunecă un tendon sau mai multe tendoane.
Vagina sinovială a tendonului (Vagina synovialis tendinis)
înconjoară unul sau mai multe tendoane. Prezintă o lamă internă lipită de
tendon şi o lamă externă, între ele găsindu-se lichid sinovial care are rol de
a reduce la minim frecarea tendonului de formaţiunile osoase regionale.
Trochlea musculară (Trochlea muscularis) constituie suportul de
trecere a unui tendon pentru schimbarea direcţiei de acţiune. Poate fi de
natură fibroasă, cartilaginoasă sau osoasă.
Bursa sinovială (Bursa synovialis) are aspect de cavitate capsulară,
fiind derivată din ţesut conjunctiv. Conţine lichid sinovial şi are rolul de a
facilita trecerea tendoanelor peste o proeminenţă osoasă. Bursele sinoviale
pot fi: subcutanate, între un muşchi şi osul regional; subfasciale;
subligamentare; înăscute; dobândite.
APARATUL PASIV
Este alcătuit dintr-o serie de formaţiuni fibroase care au un rol

deosebit în timpul repausului animalelor, oprind închiderea unghiurilor
razelor osoase sub acţiunea greutăţii corpului, realizându-se astfel o
importantă economie de energie.
Aparatul pasiv cel mai dezvoltat există la ecvine.
Fig. 40. Reprezentarea schematică a burselor şi tendoanelor (după Nickel,
Schummer, Seiferle, 1986)
1. Os; 2. Tendon; 3. Spaţiu cu lichid sinovial; 4. Peretele sinovial al tecii; 5. Stratul fibros al
tecii tendonului; 6. Ţesut conjunctiv; 7. Mezotendonul; 8. Vincula tendonului .
5. MUŞCHII CAPULUI
(MUSCULI CAPITIS)
Sunt dispuşi în jurul oaselor ce compun scheletul capului, fiind

sistematizaţi în:
Muşchii craniului:
M. occipital (M. occipitalis);
M. frontal (M. frontalis);
Muşchii feţei:
M. pielos al feţei (M. cutaneus faciei);
M. orbicular al ochiului (M. orbicularis oculi);
M. retractor al unghiului lateral al ochiului (M. retractor
anguli oculi lateralis), (Car);
M. malar (M. malaris);
M. orbicular al buzelor (M. orbicularis oris);
M. buccinator (M. buccinator);
M. coborâtor al buzei inferioare (M. depressor labii inferioris);
M. mentonier (M. mental);
M. incisiv superior (M. incisivus superior);
M. incisiv inferior (M. incisivus inferior);
M. zigomatic (M. zygomaticus);
M. ridicător nazolabial (M. levator nazolabialis);
M. ridicător al buzei superioare (M. levator labii superioris);
M. canin (M. caninus);
M. coborâtor al buzei superioare (M. depressor labii
superioris);
M. nazal lateral (M. nasalis lateralis);
M. dilatator apical al nărilor (M. dilatator naris apicalis);
Muşchii urechii externe:

Mm. auriculari rostrali (Mm. auriculares rostrales);
Mm. scutuloauriculari superficiali (Mm.
scutuloauriculares superficiales);
Mm. scutuloauriculari profunzi (Mm. scutuloauriculares
profundi);
M. frontoscutelar (M. frontoscutularis);
M. zigomatoscutelar (M. zygomaticoscutularis);
M. zigomatoauricular (M. zygomaticoauricularis);
Mm. auriculari dorsali (Mm. auriculares dorsales);

M. interscutular (M. interscutularis);
M. parietoscutular (M. parietoscutularis);
M. parietoauricular (M. parietoauricularis);
Mm. auriculari caudali (M. auriculares caudales);
M. cervicoscutular (M. cervicoscutularis);
M. cervicoauricular superficial (M. cervicoauricularis
superficialis);
M. cervicoauricular mijlociu (M. cervicoauricularis
medius);
M. cervicoauricular profund (M. cervicoauricularis
profundus);
sMm. auriculari ventrali (Mm. auriculares ventrales)
M. stiloauricular (M. styloauricularis);
M. parotidoauricular (M. parotidoauricularis);
Muşchii masticatori:
M. maseter (M. masseter);
M. temporal (M. temporalis);
M. pterigoidian lateral (M. pterygoideus lateralis);
M. pterigoidian medial (M. pterygoideus medialis);
M. digastric (M. digastricus);
Muşchii hioidieni:
M. milohioidian (M. mylohyoideus);
M. geniohioidian (M. geniohyoideus);
M. sternohioidian (M. sternohyoideus);
M. omohioidian (M. omohyoideus);
M. sternotiroidian (M. sternotyroideus);
M. tirohioidian (M. thyrohyoideus);
M. occipitohioidian (M. occipitohyoideus);
M. stilohioidian (M. stylohyoideus);
M. ceratohioidian (M. ceratohyoideus);
M. hioidian transvers (M. hyoideus transversus).
FASCIILE CAPULUI
Fascia bucofaringiană (Fascia buccopharyngea) acoperă

porţiunea ventrală a corpului mandibulei. Pătrunde medial de m. coborâtor
al buzei inferioare până la mucoasa bucală, pentru a se continua medial de
m. maseter până pe creasta facială.
Fascia maseterică (Fascia masseterica) plasată lateral de m.
maseter, se prinde de creasta facială, arcada zigomatică şi de marginea
ventrală a ramurei mandibulei, continuându-se caudal cu fascia
parotidiană.
Fascia parotidiană (Fascia parotidea) este dispusă subcutanat
peste glanda parotidă. Caudal se continuă cu fascia cervicală superficială.
Fascia temporală (Fascia temporalis) acoperă m. temporal. Dorsal
se continuă cu fascia epicraniană, iar ventral cu fascia maseterică. Este
alcătuită dintr-o lamă superficială (Lamina superficialis) care se prinde
lateral pe arcada zigomatică, iar lama profundă (Lamina profunda) trece
medial de arcada zigomatică.
MUŞCHII CAPULUI LA ECVINE

(Fig. 41)
Muşchii feţei
M. cutanat al feţei - face parte, alături de m. cutanat al gâtului, din

muşchiul numit platismă (Platysma). Este subţire, acoperă corpul
mandibulei şi extremitatea ventrală a m. maseter.
O. - pe unghiul oral;
T. - se continuă cu m. cutanat al gâtului;
R. - trage unghiul oral în sens caudal;
I. - ramura bucală ventrală a n. facial.
M. frontal - triunghiular şi foarte subţire, este dispus pe osul frontal,

cu baza pe marginea supraorbitară.
O. - pe fascia epicraniană;
T. - pe muşchiul orbicular al ochiului;
R. - tremură şi încreţeşte pielea;
I. - n. auriculopalpebral al n. facial;
M. orbicular al ochiului - este circular, plasat pe marginea orbitei.

O. - pe osul lacrimal;
T. - pe pielea regională şi pe tarsul pleoapelor;
R. - închide şi deschide fanta palpebrală;
I. - n. auriculopalpebral al n. facial.
M. malar - este subţire şi triunghiular, plasat pe osul zigomatic, cu

baza pe marginea infraorbitară.
O. - pe m. orbicular al ochiului;
T. - pe m. buccinator;
R. - acţionează asupra pleoapei inferioare şi a pielii regionale;
I. - ramura bucală dorsală a n. facial.
M. orbicular al buzelor - circular, dispus în jurul orificiului oral.

O./T. - pe muşchii învecinaţi şi pe pielea regională;
R. - închide şi deschide orificiul oral, la prehesiunea furajelor;
I. - ramurile bucale ale n. facial, n. infraorbitar, n. mentonier.
M. buccinator - este plasat lateral la nivelul cavităţii orale.

Formează peretele lateral al acesteia, fiind baza musculară a regiunii bucale.
Este format dintr-o porţiune bucală (Pars bucalis) şi o porţiune
molară (Pars molaris) care pătrunde medial pe sub m. maseter.
O. - pe tuberul maxilei, pe hamulus, pe marginea alveolară a maxilei şi
mandibulei;
T. - pe m. orbicular al buzelor;
R. - trage unghiul oral în sens lateral; intervine în supt; readuce bolul
alimentar din vestibulul bucal în cavitatea orală propriu-zisă;
I. - n. bucal al n. mandibular (n. trigemen) şi ramuri bucale ale n. facial.
M. coborâtor al buzei inferioare - fusiform, dispus ventral de m.

buccinator.
O. - pe tuberul maxilei;
T. - printr-un tendon în buza inferioară;
R. - coboară buza inferioară;
I. - ramura bucală ventrală a n. facial.
M. mentonier este reprezentat de fibre musculare incluse în ţesutul

adipos al moţului bărbiei.
R. - acţionează asupra perilor tactili;
I. - n. mentonier.
M. incisiv superior şi m. incisiv inferior sunt dispuşi în

mucoasa vestibulului oral superior, respectiv inferior.
O. - pe corpul osului incisiv în dreptul alveolelor pentru dinţii incisivi,
respectiv pe porţiunea incisivă a mandibulei;
T. - pe m. orbicular al buzelor;
R. - acţionează asupra buzelor şi trag unghiurile orale în sens medial;
I. - ramurile bucale ale n. facial.
M. zigomatic este subţire, de formă dreptunghiulară, dispus între

vârful crestei faciale şi unghiul oral corespondent.
O. – pe creasta facială şi pe fascia maseterică;
T. - pe m. orbicular al buzelor la nivelul unghiului oral corespondent;
R. - trage unghiul oral în sens dorso-caudal;
M. ridicător nazolabial este dispus oblic în sens ventro-medial, de

la extremitatea caudală a osului nazal corespondent la aripa laterală a
nasului şi la buza superioară. Porţiunea musculară prezintă două fascicole,
una se dirijează spre aripa laterală a nasului, cealaltă spre buza superioară.
O. - pe fascia epicraniană şi pe osul frontal;
T. - pe aripa laterală a nasului, pe m. orbicular al buzelor la nivelul buzei
superioare;
R. - dilatator al nării, ridică buza superioară;
M. ridicător al buzei superioare are aspect fuziform, cu capul
dispus rostral de marginea infraorbitară şi cu tendonul contopit median cu
al simetricului la nivelul buzei superioare.
O. - pe osul maxilar, în vecinătatea marginii infraorbitare;
T. - pe m. orbicular al buzelor la nivelul buzei superioare după ce în dreptul
vârfului osului nazal tendonul se uneşte cu simetricul, se lăţeşte şi trece
peste m. dilatator apical al nasului;
R. - ridicător al buzei superioare;
M. canin este triunghiular, subţire, trece printre fascicolele m.

ridicător nazolabial, cu vârful în dreptul crestei faciale şi baza spre aripa
laterală a nasului.
O. - pe osul maxilar, rostral de creasta facială;
T. - pe aripa laterală a nasului şi pe buza superioară;
R. - dilatator al nării şi trage latero-dorsal buza superioară;
M. nazal lateral este reprezentat de fibre musculare subţiri şi

paralele plasate pe marginile incizurii nazoincisive.
O./T. - pe marginea laterală a vârfului osului nazal şi pe procesul nazal al
osului incisiv;
R. - compresează diverticulul nazal (nara falsă);
M. dilatator apical al nărilor este patrulater, dispus pe cartilajele

alare între cele două nări.
O./T. - pe cartilajele alare;
R. - dilatator al nărilor.
Fig. 41. Muşchii capului la cal (după Nickel, Schummer, Seiferle, 1986)
a. Gl. parotidă; b. V. facială; c. Canalul parotidian; d. V. transversă a feţei; e. V. maseterică

ventrală; f. V. jugulară; g. Cartilajul scutular.
1. M. orbicularul gurii; 2. M. ridicător nazolabial; 3. M. ridicător al buzei superioare; 3'.

Tendonul comun al mm. ridicători ai buzei superioare; 4. M. canin; 5. M. zigomatic; 5'. Fibre
din m. zigomatic care ajung în spaţiul intermandibular; 6. M. coborâtor al buzei inferioare;
7. Porţiunea labială a m. cutanat al feţei; 8. Porţiunea bucală a m. buccinator; 9. Porţiunea
molară a m. buccinator; 10. M. malar; 11. M. ridicător medial al unghiului ochiului; 12. M.
orbicularul ochiului; 13. Porţ. frontală a m. orbicularul ochiului; 13'. Porţiunea temporală a
m. frontoscutular; 14. M. interscutular; 15. M. parotidoauricular; 16. M. cervicoauricular
mediu; 17. M. cervicoauricular superficial; 18. M. zigomaticoauricular; 19. M. maseter, porţ.
superficială; 19'. M. maseter, porţ. profundă; 20. M. occipitomandibular; 21. M. oblicul
cranial al capului; 22. M. splenius al capului; 23. M. longisim al capului; 24. M.
brahiocefalic; 24'. M. sternomandibular; 25. M. omohioidian.
Muşchii urechii externe
Muşchii urechii externe sunt muşchi subţiri, dispuşi subcutanat, care
acţionează asupra cartilajelor auricular, inelar şi scutiform (Fig. 42).
Muşchii auriculari rostrali
Mm. scutuloauriculari rostrali sunt muşchi subţiri de aspectul

unor benzi. Cei superficiali sunt dispuşi subcutanat, între cartilajul
scutelar şi baza cartilajului auricular, iar cei profunzi între cartilajul
scutelar şi baza auriculei.
O. - pe cartilajul scutelar;
T. - pe baza cartilajului auricular;
R. - trag auricula în sens rostral;
M. frontoscutelar - consolidează cartilajul scutiform de procesul

zigomatic al frontalului.
O. - caudal pe procesul zigomatic al frontalului;
T. - pe cartilajul scutiform;
R. - trage cartilajul scutiform în sens rostral;
M. zigomatoscutelar - consolidează cartilajul scutiform de arcada

zigomatică, fiind dispus lateral de m. frontoscutelar.
O. - pe arcada zigomatică;
R. - trage cartilajul scutiform rostro-lateral;
M. zigomatoauricular - foarte subţire, este dispus între marginea

rostro-dorsală a arcadei zigomatice şi baza cartilajului auricular.
O. - pe arcada zigomatică;
T. - pe cartilajul auricular;
R. - trage auricula în sens rostral;
Muşchii auriculari dorsali
M. interscutelar – reprezintă o lamă musculară care uneşte

cartilajul scutiform de creasta sagitală externă.
O. - pe creasta sagitală externă;
R. - trage cartilajul scutiform şi urechea în sens medial;
M. parietoauricular - acoperă caudal fosa temporală.
O. - pe creasta sagitală externă;
T. - mediocaudal pe cartilajul auricular;
R. - trage medial auricula;
I. - n. auricular caudal al n. facial.
Fig. 42. Muşchii auriculari dorsali şi caudali la cal (după Nickel, Schummer,
Seiferle, 1986)
a. Baza urechii externe; b. Gl. parotidă.

1. M. interscutular; 2. M. cervicoauricular superficial; 3. M. cervicoauricular mijlociu; 4. M.
cervicoauricular profund; 5. M. scutuloaurticular profund; 6. M. oblicul cranial al capului; 7.
M. splenius al capului; 8. Tendonul m. longisim al capului.
Muşchii auriculari caudali
Mm. cervicoauriculari – reprezintă fascicole musculare, dispuse

superficial, mijlociu şi profund, care se plasează între originea ligamentului
nucal şi spatele cartilajului auricular.
O. - pe protuberanţa occipitală externă, pe originea funiculului nucal;
T. - medio-caudal pe baza cartilajului auricular;
R. - trage auricula în sens caudal;
I. - n. auricular caudal al n. facial.
Muşchii auriculari ventrali

M. stiloauricular - subţire, dispus între cartilajul auricular şi cartilajul
inelar, medial de glanda parotidă.
O. - ventral de meatul acustic extern pe porţiunea timpanică a osului
temporal;
T. - lateral pe baza cartilajului auricular;
R. - scurtează canalul auditiv extern;
M. parotidoauricular – are aspectul unei benzi musculare subţiri
dispusă peste glanda parotidă.
O. - pe glanda parotidă;
T. - lateral pe baza cartilajului auricular;
R. - trage lateral auricula;
I. - n. cutanat al gâtului din n. facial.
Muşchii masticatori
M. maseter - puternic, ocupă fosa maseterică a mandibulei, fiind

sistematizat într-un strat superficial cu fibrele musculare orientate oblic
ventro-caudal şi un strat profund cu fibrele orientate dorso-ventral.
O. – pe arcada zigomatică şi pe creasta facială;
T. - în fosa maseterică, pe marginea caudală a ramurei mandibulei;
R. – în masticaţie;
I. - n. maseter al n. mandibular (n. trigemen).
M. temporal - puternic, ocupă fosa temporală, acoperit ventral de

corpul adipos orbito-temporal.
O. – în fosa temporală, pe linia temporală, pe creasta sagitală externă;
T. – pe procesul coronoid al mandibulei;
R. - masticator, basculator al art. temporo-mandibulare şi adductor al
mandibulei;
I. - n. temporal al n. mandibular (n. trigemen).
M. pterigoidian medial - puternic, ocupă faţa medială a ramurei
mandibulei.
O. - pe procesul pterigoid al bazisfenoidului;
T. - în fosa pterigoidiană a mandibulei;
R. - în masticaţie;
I. - n. pterigoidian medial al n. mandibular (n. trigemen).
M. pterigoidian lateral - mic, plasat rostro-medial de art.
temporo-mandibulară în foveea mandibulei.
O. - pe procesul pterigoid şi ventral pe bazisfenoid;
T. - în foveea mandibulei;
R. - în masticaţie;
I. - n. pterigoidian lateral al n. mandibular (n. trigemen).
M. digastric este alcătuit din două porţiuni musculare (pântece),
porţiunea rostrală şi porţiunea caudală, unite printr-un tendon prin
care trece m. stilohioidian.
O. - pe procesul jugular al occipitalului;
T. - medial pe porţiunea molară a corpului mandibulei;
R. - masticator şi ridicător al mandibulei;
I. - n. facial şi n. milohioidian al n. mandibular (n. trigemen).
Muşchii hioidieni
Muşchii hioidului se pot sistematiza în muşchi extrinseci cu originea

pe hioid şi terminaţia pe formaţiunile osoase sau cartilaginoase învecinate
şi muşchi intrinseci cu ambele inserţii pe componentele aparatului
hioidian.
M. milohioidian - împreună cu simetricul participă la formarea

planşeului cavităţii orale, fiind dispus medial de mandibulă.
O. - pe faţa linguală a corpului mandibulei de-a lungul liniei milohioidiene;
T. - împreună cu simetricul pe un rafeu fibros care rostral se inseră pe
porţiunea incisivă a mandibulei şi caudal pe procesul lingual al
bazihioidului;
R. - trage hioidul dorso-ventral;
I. - n. milohioidian al n. alveolar inferior (n. mandibular al n. trigemen).
M. geniohioidian - este fusiform plasat dorsal de m. milohioidian.

Participă la formarea planşeului cavităţii orale.
O. - pe mandibulă;
T. - pe procesul lingual al bazihioidului;
R. - protractor al limbii şi trage rostral hioidul;
I. - n. hipoglos.
M. occipitohioidian – are aspect patrulater, dispus între stiloid şi
procesul jugular al occipitalului.
O. - pe procesul jugular al occipitalului;
T. - pe stilohioid;
R. - basculator al hioidului;
I. - ramura digastrică a n. facial.
M. stilohioidian este fuziform şi aparţine aparatului hioidian.

Tendonul său este traversat de tendonul m. digastric.
O. - pe stilohioid;
T. - pe bazihioid;
I. - ramura digastrică a n. facial.
M. ceratohioidian - dispus lateral de faringe, ocupă unghiul dintre

bazihioid şi ceratohioid.
O. - pe ceratohioid;
T. - pe bazihioid;
I. - ramura faringiană a n. hipoglos.
M. hioidian transvers – format din fibre musculare subţiri de

forma unei benzi care leagă ceratohioidele între ele.
O./ T. - pe ceratohioide;
R. - micşorează spaţiul dintre ceratohioidele simetrice;
I. - n. glosofaringian.
MUŞCHII CAPULUI LA RUMEGĂTOARE
M. frontal - subţire, dispus pe scvama frontalului în contact cu

simetricul.
M. orbicular al ochiului - subţire şi lat înconjoară marginea
orbitei.
M. retractor al unghiului lateral al ochiului - subţire se întinde
de la unghiul lateral al ochiului până la m. frontoscutelar.
M. malar – aspect triunghiular, cu baza mare ventro-caudal, dispus
de la m. orbicular al ochiului porţiunea inserată pe marginea infraorbitară,
peste osul zigomatic până la m. buccinator.
M. orbicular al buzelor – constituie baza musculară a buzelor,
fiind mai dezvoltat la nivelul buzei superioare.
M. coborâtor al unghiului oral - lat, subţire, porneşte de la
unghiul oral şi se continuă cu m. pielos al capului.
M. buccinator - are porţiunea bucală mai extinsă.
M. mentonier – subţire, este inclus în ţesutul adipos al bărbiei.
M. coborâtor al buzei inferioare - plasat la marginea ventrală a
m. buccinator cu care se contopeşte în jumătatea caudală.
M. coborâtor al buzei superioare - dispus de-a lungul marginii
dorsale a m. buccinator desprins din m. canin.
M. zigomatic - lung, dispus oblic ventro-rostral de la arcada
zigomatică la unghiul oral, trece peste m. buccinator.
M. canin - dezvoltat, plasat de la unghiul lateral al nării până la
tuberculul facial, trece medial de porţiunea nazală a m. ridicător nazo-
labial.
M. ridicător al buzei superioare - fusiform, se întinde de la
nivelul tuberului facial la buza superioară, tendonul fiind împărţit în mai
multe fascicule subţiri care trec printre porţiunile m. ridicător nazolabial.
M. ridicător nazolabial - este subţire şi lat, cu porţiunea nazală
mai dezvoltată care trece peste muşchii: ridicător al buzei superioare, canin
şi coborâtor al buzei superioare.
M. lateral al nasului - slab dezvoltat, este format din fascicule
musculare fine plasate pe marginile incizurii nazoincisive.
M. dilatator apical al nărilor - subţire, ocupă spaţiul dintre cele
două nări la nivelul planului nazolabial.
M. maseter - ocupă fosa maseterică a mandibulei, cu marginea
rostrală oblică, concav-convexă în sens caudo-ventral, concavitatea fiind
plasată pe m. buccinator.
M. temporal - ocupă fosa temporală, care este vizibilă pe faţa
laterală a craniului, fiind acoperită rostral de un pachet adipos extraorbitar
foarte dezvoltat.
M. pterigoidian medial - se dispune medial pe ramura
mandibulei, cu fibrele oblice medio-lateral şi ventro-caudal de la nivelul
crestei pterigoide spre marginea ventrală a fosei mandibulare ceea ce
permite mandibulei efectuarea unor mişcări ample de lateralitate.
M. pterigoidian lateral - ocupă foveea mandibulei fiind contopit
cu m. pterigoidian medial.
M. digastric - tendonul nu trece prin tendonul m. stilohioidian, iar
la bovine pântecele rostral schimbă fibre cu simetricul aderând la m.
milohioidian.
Muşchii urechii externe sunt aceiaşi ca şi la ecvine, dar mm.
zigomatoauricular, parietoauricular şi parotidoauricular sunt mai
dezvoltaţi, iar m. interscutular nu este în contact cu simetricul, fiind plasat
doar în dreptul fosei temporale.
Muşchii hioidieni sunt asemănători cu cei de la ecvine:
 m. milohioidian este structurat pe două planuri de fibre
suprapuse, cel profund mai subţire;
 m. geniohiodian este mai bine dezvoltat;
 m. occipitohioidian este mai gros;
 m. stilohioidian nu este traversat prin tendon său de m. digastric;
 m. ceratohioidian este mai lat şi ajunge până la extremitatea
ventrală a stilohioidului;
 m. hioidian transvers este mai lat.
MUŞCHII CAPULUI LA SUINE
M. frontal - este redus.

M. coborâtor al unghiului oral - face parte din m. pielos al feţei.
M. orbicular al ochiului – este subţire şi lat.
M. retractor al unghiului lateral al ochiului – este subţire.
M. malar – este mic şi subţire, dispus de-a lungul porţiunii
infraorbitare a m. orbicular al ochiului.
M. orbicular al buzelor – este subţire şi înconjoară orificiul oral.
M. buccinator - mai scurt, rostral trece medial de m. orbicular al
buzelor.
M. coborâtor al buzei inferioare – este în contact intim cu
marginea inferioară a m. buccinator.
M. mentonier - împreună cu simetricul acoperă ventral porţiunea
incisivă a corpului mandibulei.
M. incisiv - este foarte dezvoltat.
M. zigomatic – dispus oblic caudo-dorsal, de la unghiul oral la
extremitatea caudală a arcadei zigomatice.
M. ridicător nazolabial – este unic, lat şi subţire, trece pe faţa
laterală a nasului şi se termină în buza superioară.
M. ridicător al buzei superioare - fusiform, trece medial de m.
ridicător nazo-labial, se prinde în fosa canină de pe faţa facială a maxilei şi
printr-un tendon lung care se împarte în mai multe fascicule disociate la
nivelul râtului.
M. canin – este puternic, plasat între fosa canină şi buza superioară,
trecând medial de m. ridicător nazolabial.
M. ridicător al buzei superioare - se dispune de-a lungul
marginii dorsale a m. buccinator, tendonul se disociază la nivelul buzei
superioare, la nivelul aripii laterale a nasului şi a osului rostral.
M. lateral al nasului - ocupă incizura nazoincisivă.
M. maseter - puternic, ocupă fosa maseterică a mandibulei.
M. temporal - ocupă fosa temporală de pe faţa laterală a craniului.
M. pterigoidian lateral - ataşat în fosa pterigoidiană a ramurei
mandibulei.
M. pterigoidian medial - dispus în foveea mandibulei.
M. digastric - se inseră printr-un tendon pe procesul jugular, iar
porţiunea musculară se inseră pe porţiunea incisivă a mandibulei.
Muşchii urechii externe - în general sunt mai dezvoltaţi,
remarcându-se lipsa m. frontoscutelar. M. parotidoauricular apare divizat,
o porţiune se prinde de m. maseter, iar cealaltă străbate glanda parotidă
ajungând până la glanda mandibulară.
Din grupa muşchilor hioidieni lipseşte m. hioidian transvers,
iar m. occipitohioidian este mic.
MUŞCHII CAPULUI LA CARNIVORE

(Fig. 43)
M. occipital - face parte din m. pielos al capului: Caudal se prinde de

creasta sagitală, iar rostral ajunge până la m. frontal.
M. frontal se uneşte cu simetricul la nivelul crestei sagitale, fiind
mai dezvoltat la feline, unde ajunge până la procesul zigomatic al
frontalului.
Platisma – reprezintă porţiunea cutanată a m. pielos care începe de
la nivelul spetei şi se termină la unghiul oral.
M. orbicular al ochiului - înconjoară orbita, fiind mai lat la feline.
M. ridicător al unghiului medial al ochiului - are aspect de
bandă musculară îngustă, dispus între unghiul medial al ochiului şi osul
frontal.
M. ridicător al unghiului lateral al ochiului – are aspect de
bandă musculară scurtă, situat între unghiul lateral al ochiului şi fascia
temporală.
M. malar - este greu de delimitat în cadrul platismei.
M. orbicular al buzelor - este subţire, iar la nivelul buzei
superioare apare un rafeu bine marcat. La feline este mai bine reprezentat
la nivelul buzei inferioare.
M. retractor al unghiului oral - reprezintă inserţia platismei pe
unghiul oral.
M. buccinator - subţire şi lat, prezintă un rafeu deplasat ventral.
M. mentonier - este mic şi plasat ventral pe porţiunea incisivă a
mandibulei.
M. incisiv - slab dezvoltat.
M. zigomatic - lung şi subţire, trece oblic peste m. maseter de la
cartilajul scutiform până la unghiul oral corespondent.
M. ridicător nazolabial - lat şi subţire, acoperă musculatura feţei,
de la nivelul osului nazal până la buza superioară şi aripa laterală a nasului.
M. ridicător al buzei superioare este contopit cu m. canin.
Fig. 43. Muşchii capului la câine (după Nickel, Schummer, Seiferle, 1986)
a. Gl. parotidă; b. Gl. mandibulară; c. V. jugulară.
1. M. orbicularul gurii; 2. M. ridicător nazolabial; 3. M. ridicător al buzei superioare; 4. M.

canin; 5. M. zigomatic; 5'. Fibre din m. zigomatic care ajung în spaţiul intermandibular; 6.
M. orbicularul ochiului; 6'. Fibre din m. orbicularul ochiului care ajung la m. frontoscutular;
7. M. ridicător medial al unghiului ochiului; 8. M. retractor lateral al ochiului; 9. M. malar;
9'. Fibre din m. malar care ajung la buza inferioară; 10. M. frontoscutular, porţiunea
palpebrală; 11. M. frontoscutular, porţiunea frontală; 12. M. scutuloauricular superficial
dorsal; 13. M. interscutular; 14. M. cervicoscutular; 15. M. cervicoauricular superficial; 16. M.
cervicoauricular mijlociu; 17. M. cervicoauricular profund; 18. M. parotidoauricular; 19. Mm.
transvers şi auricular oblic; 20. M. sternocefalic; 21. M. maseter; 22. M. digastric; 23. M.
milohioidian; 24. M. cleidocervical al m. brahiocefalic; 25. M. sternohioidian.
M. nazal lateral – este rudimentar.

M. maseter - este puternic şi gros, sistematizat pe 3 planuri.
M. temporal - bine dezvoltat, ocupă fosa temporală de la creasta
sagitală externă, la arcada zigomatică şi la procesul coronoid al mandibulei.
M. pterigoidian medial - puternic şi dezvoltat, este structurat pe
două planuri despărţite de o lamă aponevrotică.
M. pterigoidian lateral - puternic şi scurt, este acoperit de m.
pterigoidian medial.
M. digastric - lung şi prismatic, este întrerupt median de o inserţie
fibroasă.
Muşchii urechii externe sunt laţi şi puternici.
Muşchii hioidului sunt mai subţiri.
6. MUŞCHII GÂTULUI
(MUSCULI COLLI)
Muşchii cutanaţi cervicali:

Platisma (Platysma);
M. cutanat al gâtului (M. cutaneus colli);
M. sfincter profund al gâtului (M. sphincter colli profundus);
M. sfincter superficial al gâtului (M. sphincter colli superficialis);
Din punct de vedere didactic, în regiunea cervicală se studiază muşchii şi porţiunile

cervicale ale muşchilor dorsali, erectori ai spinării, transversospinali, intertransversari.
Muşchii cervicali pot fi sistematizaţi în:
- muşchii cervicali dorsali dispuşi pe patru straturi.
- muşchii cervicali ventrali, superficiali şi profunzi.
Muşchii cervicali dorsali

Stratul 1.
M. trapez - porţiunea cervicală (M. trapezius - pars cervicalis);
M. omotransvers (M. omotransversarius);
Stratul 2.
M. romboid cervical (M. romboideus cervicis);
M. dinţat ventral cervical (M. serattus ventralis cervicis)
M. splenius (M. splenius);
Stratul 3.
M. iliocostal cervical (M. iliocostalis cervicis);
M. longisim cervical (M. longissimus cervicis);
M. longisim al atlasului (M. longissimus atlantis);
M. longisim al capului (M. longissimus capitis);
M. spinal cervical (M. spinalis cervicis);
M. semispinal cervical (M. semispinalis cervicis);
M. semispinal al capului (M. semispinalis capitis);
Stratul 4.
M. oblic cranial al capului (M. obliquus capitis cranialis);
M oblic caudal al capului (M. obliquus capitis caudalis);
M. marele drept dorsal al capului (M. rectus capitis dorsalis major);
M. micul drept dorsal al capului (M. rectus capitis dorsalis minor);
Mm. intertransversari cervicali (Mm. intertransversarii cervicis);
Mm. multifizi (Mm. multifidi);
Muşchii cervicali ventrali sunt dispuşi pe două straturi:

Stratul superficial
M. brahiocefalic (M. brachiocephalicus);
M sternocefalic (M. sternocephalicus);
M. sternohioidian (M. sternohyoideus);
M. sternotiroidian (M. sternothyroideus);
M. omohioidian (M. omohyoideus);
Stratul profund
M. scalen ventral (M. scalenus ventralis);
M. scalen mijlociu (M. scalenus medius);
M. scalen dorsal (M. scalenus dorsalis);
M. lungul gâtului (M. longus colli);
M. lungul capului (M. longus capitis);
M. drept ventral al capului (M. rectus capitis ventralis);
M. drept lateral al capului (M. rectus capitis lateralis);
FASCIA CERVICALĂ
(Fascia cervicalis)
Este alcătuită dintr-un sistem de fascii care înconjoară muşchii gâtului, fiind formată
din (Fig. 45, Fig. 46):
- lama superficială (Lamina superficialis);
- lama pretraheală (Lamina pretrahealis);
- vagina carotică (Vagina carotica);
- lama prevertebrală (Lamina prevertebralis).
Lama superficială înconjoară bilateral muşchii gâtului, pornind de la funiculul
nucal. Cranial este continuarea fasciei parotidiene, iar caudal se continuă cu fasciile
omobrahială şi pectorală. Pe traiect formează septuri care pătrund printre muşchii
superficiali ai gâtului.
Lama pretraheală se prinde bilateral de aripa atlasului şi de procesele transverse ale
vertebrelor cervicale, înconjurând ventral traheea. În regiunea jgheabului jugular emite o
duplicătură, vagina carotică care înconjoară artera carotidă comună şi cordonul vasculo-
nervos satelit.
Lama prevertebrală înconjoară musculatura situată de pe corpul vertebrelor
cervicale şi împreună cu lama pretraheală realizează o teacă conjunctivo-fibroasă care
acoperă esofagul şi traheea.
MUŞCHII GÂTULUI LA ECVINE
Muşchii cutanaţi ai gâtului

Platisma este alcătuită din fibre musculare subţiri şi acoperă regiunea vertebrală
parotidiană şi şanţul jugular. Se întreţese ventral cu simetrica la nivelul unui rafeu median.
Aponevroza platismei aderă de muşchii brahiocefalic, omotransvers şi trapez cervical.
Ventro-caudal, fibrele musculare ale platismei se aglomerează, devin mai puternice
formând m. sfincter al gâtului care se dispune la nivelul aperturii craniale a toracelui,
inserându-se pe manubriul sternal, prima pereche de coaste şi pe m. brahiocefalic. Inervaţia
este realizată de ramura cervicală a n. facial.

(Fig. 47)
Stratul 1.
M. trapez cervical - triunghiular, cu porţiunea musculară plasată la nivelul
grebănului şi aponevroza în regiunea cervicală dorsală.
O. – pe funiculul nucal (coarda ligamentului cervical);
T. – pe spina scapulară;
R. - abductor al spetei, trage spata cranial;
I. - n. accesoriu.
M. omotransvers - lung, triunghiular cu baza spre marginea cranială a spetei, iar

vârful la nivelul atlasului. Este dispus ventral de m. trapez şi în contact cu m. brahiocefalic.
O. - pe spina scapulară;
T. - procesele transverse ale vertebrelor C 1 - C3;
R. - trage spata cranial, balansează şi retrage gâtul caudal;
I.- n. accesoriu, filete din nervi spinali cervicali.
Stratul 2.
M. romboid cervical - este plasat medial de m. trapez. Are aspect triunghiular, cu
vârful orientat cranio-dorsal şi baza dispusă medial de cartilajul spetei unde se continuă
caudal cu m. romboid toracal.
O. – pe funiculul nucal;
T. – pe cartilajul spetei;
R. - basculator cranial al spetei, acţionează asupra funiculului nucal şi participă la extensia
capului;
I. - n. dorsal al spetei (din plexul brahial) şi ramurile dorsale ale nn. spinali cervicali.
Fig. 45. Muşchii cutanaţi şi bursele subcutanate la cal, vedere laterală (după Nickel,
Schummer, Seiferle 1986)
a. M. cutanat al feţei; b. Partea labială a m. cutanat al feţei; c. M. cutanat al gâtului; d. M. cutanat al trunchiului; e.
M. cutanat omobrahial;
1-24 Bursele sinoviale subcutanate; 25. Bursa subligamentară nucală cranială; 26. Bursa subligamentară nucală
caudală; 27. Bursa subcutanată a grebănului.
M. dinţat cervical ventral - triunghiular, este plasat între unghiul cranial al spetei,
prima coastă şi vertebrele C3 - C7.
O. – pe suprafeţele dinţate ale spetei;
T. - prin 5 dinţături pe procesele transverse ale ultimelor 5 vertebre cervicale;
R. - basculator cranial al spetei, al articulaţiei scapulo-humerală, înclină gâtul lateral, ridică
gâtul;
I. - n. toracic lung (plexul brahial).
M. splenius este situat medial de m. romboid şi m. omotransvers. Se întinde de la
nivelul funiculului nucal până la procesele transverse ale vertebrelor C1 – C5.
O. – pe funiculul nucal şi pe procesele spinoase ale vertebrelor grebănului (Th2 – Th8);
T. - pe aripa atlasului, prin dinţături pe procesele transverse ale vertebrelor C2 – C5 şi pe
procesul mastoid al stâncii temporalului;
R. - extensor şi rotator al capului şi gâtului;
I. - ramurile dorsale ale nn. spinali cervicali.
Stratul 3.
M. iliocostal cervical este situat de-a lungul proceselor transverse ale vertebrelor C5
- C7, ventral de m. splenius. Are forma unor fascicole succesive.
O. - pentru fiecare fascicol în ordine caudo-cranială, pe prima coastă şi procesele transverse
ale vertebrelor C7-C5;
T. - pe procesele transverse ale vertebrelor C7-C4 în ordine pentru fiecare fascicol separat;
R. - înclină lateral gâtul;
I. - ramuri din ultimii nervi spinali cervicali.
M. longisim cervical este situat medial de m. dinţat, alcătuit din fascicule musculare
care se întind între primele 5-6 vertebre toracice şi ultimele 4 vertebre cervicale.
O. - pe procesele transverse ale vertebrelor Th1 – Th 5 (6);
T. - pe procesele transverse ale vertebrelor C4 – C7;
R. - extensor al gâtului, dar şi înclină lateral gâtul;
I. - ramuri dorsale din nn. spinali cervicali şi toracali.
M. longisim al atlasului sau marele lung al atlasului, este fusiform, situat între
aripa atlasului şi corpul vertebrelor Th1 – Th 2, de-a lungul proceselor articulare ale
vertebrelor cervicale.
O. – pe procesele transverse ale vertebrelor Th1 - Th2, procesele articulare ale vertebrelor C2 -
C7;
T. - pe aripa atlasului;
R. - extensor şi înclinător lateral al capului şi gâtului;
I. - ramurile dorsale ale nervilor spinali cervicali.
M. longisim al capului sau marele lung al capului este dispus dorsal de m. longisim
al atlasului.
O. - pe procesele transverse ale vertebrelor Th1 - Th2, pe procesele articulare ale vertebrelor
C3 - C7;
T. - pe procesul mastoid al temporalului;
R. - extensor şi înclinător lateral al capului şi gâtului;
M. spinal cervical este format din fascicule succesive dispuse între ligamentul nucal
şi m. semispinal al gâtului.
O. - pe procesele spinoase ale vertebrelor Th1 - Th3;
T. - pe procesele spinoase ale vertebrelor C4 - C7;
R. - extensor al gâtului;
M. semispinal al capului numit şi „marele complex”, este dezvoltat şi puternic,
plasat lateral pe ligamentul nucal.
O. - pe primele procese spinoase ale vertebrelor toracale, pe procesele transverse ale
vertebrelor Th1 - Th2, pe procesele articulare ale vertebrelor C3 - C7;
T. - pe protuberanţa occipitală externă;
R. - extensor al capului;
Stratul 4.
M. oblic cranial al capului este dispus între aripa atlasului şi procesul jugular
corespondent.
O. - pe marginea cranială a aripei atlasului;
T. - pe procesul jugular al occipitalului şi pe procesul mastoid al temporalului;
R. - extensor al capului;
I. - n. suboccipital.
M. oblic caudal al capului ocupă faţa dorsală a aripei atlasului, protejează art.
atlanto-axială.
O. - pe procesul spinos al axisului;
T. - pe faţa dorsală a aripei atlasului;
R. - rotator al capului.
I. - n. occipital şi n. suboccipital.
M. marele drept dorsal al capului este situat între procesul spinos al axisului şi
protuberanţa occipitală externă.
O. - pe vârful procesului spinos al axisului;
R. - extensor al capului.
M. micul drept dorsal al capului este mic, subţire şi acoperit de m. marele drept
dorsal al capului.
O. - pe tuberul dorsal al atlasului;
R. - extensor al capului, protejează capsula art. atlanto-occipitală;
Mm. intertransversari cervicali consolidează bilateral coloana vertebrală
cervicală. Au fibrele dispuse sub forma literei „Z”, situate între procesele articulare şi
transverse a două vertebre cervicale alăturate.
O. - pe procesul transvers şi procesul articular cranial al unei vertebre;
T. - pe procesul transvers şi procesul articular caudal al vertebrei anterioare;
R. - înclină capul şi gâtul lateral;
Mm. multifizi cervicali sunt muşchi dispuşi succesiv între procesele articulare şi
procesul spinos a două vertebre alăturate.
O. - pe procesele articulare ale unei vertebre;
T. - pe procesul spinos al vertebrei următoare;
R. - extensor al gâtului;
Muşchii cervicali ventrali

(Fig. 47, Fig. 49)
Stratul superficial
M. brahiocefalic, puternic şi lung, se întinde de la braţ la baza urechii, fiind alcătuit
din două porţiuni:
- porţiunea brahială - m. cleidobrahial acoperă articulaţia scapulohumerală;
- porţiunea mastoidiană - m. cleidomastoidian se întinde de la porţiunea
cleidobrahială până la procesul mastoid al temporalului, de-a lungul coloanei vertebrale
cervicale, delimitând dorsal şanţul jugular.
O. – pe creasta epicondilului lateral al humerusului;
T. - pe procesul mastoid al osului temporal;
R. - măreşte amplitudinea pasului, înclină lateral capul şi gâtul.
I. - ramurile ventrale ale nervilor spinali cervicali.
M. sternocefalic (sau m. sternomandibular datorită inserţiei terminale de pe
mandibulă) este fusiform şi lung. Delimitează ventral şanţul jugular, iar tendonul său
împreună cu vena linguo-facială şi ramura recurbată a mandibulei delimitează “trigonul
lui Viborg” locul de acces spre punga guturală.
O. - pe manubriul sternal;
T. - pe tuberozitatea m. sternomandibular de pe ramura mandibulei;
R. - înclină sau flexează capul ventral sau lateral.
I. - ramura ventrală a n. accesoriu şi ramurile ventrale ale nervilor spinali cervicali.
M. sternohioidian - lung şi aplatizat, trece ventral de-a lungul traheei.
O. – pe manubriul sternal;
T. – pe hioid;
R. - coborâtor al aparatului hioidian;
I. - ramura ventrală a nervului spinal C1.
M. sternotiroidian este subţire, lung şi aplatizat, dispus lateral de m. sternohioidian
cu care este unit până la extremitatea cranială.
T. – pe cartilajul tiroid al laringelui;
R. - coborâtor al laringelui;
M. omohioidian - dispus medial de muşchii sternocefalic şi brahiocefalic, se întinde
de la spată până la aparatul hioidian şi desparte în treimea cranială a gâtului vena jugulară
de artera carotidă comună.
O. - pe bazihioid;
T. - pe fascia scapulară medială;
R. - coborâtor al aparatului hioidian;
I. - ramurile ventrale ale nervilor spinali cervicali.
Stratul profund
M. scalen - plasat cranial de prima coastă, prezintă două porţiuni, dorsală şi ventrală,
printre care ies nervii plexului brahial.
O. – pe marginea cranială a primei coaste;
T. - pe procesele transverse ale vertebrelor C4 - C7;
R. - flexează gâtul şi trage cranial prima coastă;
I. - ramurile ventrale ale ultimilor nervi spinali cervicali.
M. lungul gâtului -este reprezentat de fascicole succesive, care cu simetricul descriu
litera “V” cu deschiderea caudală. Este plasat ventral de-a lungul coloanei vertebrale
cervicale şi pe primele 5-6 vertebre toracale.
O. – pe procesele transverse ale vertebrelor cervicale şi primele 5-6 vertebre toracale;
T. - pe tuberculul ventral al fiecărei vertebre cervicale şi a primelor 5-6 vertebre toracale;
R. - flexor al coloanei vertebrale cervicale;
I. - ramurile ventrale ale nervilor spinali cervicali şi nervii intercostali 1- 5(6).
M. lungul capului, situat ventro-lateral pe primele vertebre cervicale, este puternic
şi aplatizat.
O. - pe procesele transverse ale vertebrelor C 3 - C5;
T. - pe tuberculul muscular al bazioccipitalului;
R. - flexor şi înclinător lateral al capului;
I. - ramurile ventrale ale primilor nervi spinali cervicali.
M. drept ventral al capului este dispus între corpul atlasului şi bazioccipital.
O. – pe tuberculul ventral al atlasului;
T. – pe bazioccipital;
R. - flexor al capului;
Fig. 46. Muşchii cutanaţi şi bursele subcutanate la cal, vedere cranială (după Nickel,
Schummer, Seiferle 1986)
a. M. cutanat al feţei; b. Partea labială a m. cutanat al feţei; c. M. cutanat al gâtului;
1. Bursa sinovială a m. cutanat al capului; 8. Bursa sinovială a m. cutanat al gâtului; 13. Bursa sinovială carpiană
distală; 14. Bursa sinovială carpiană proximală.
M. drept lateral al capului este dispus între atlas şi procesul jugular al
occipitalului.
O. – pe aripa atlasului;
T. – pe procesul jugular;
R. - flexor al capului;
MUŞCHII GÂTULUI LA RUMEGĂTOARE
M. cutanat al gâtului este slab dezvoltat, iar m. sfincter profund al gâtului

lipseşte.
Stratul 1.
M. trapez - porţiunea cervicală este subţire şi se întinde caudal, de-a lungul
gâtului.
M. omotransvers este bine delimitat de m. brahiocefalic, fiind acoperit de acesta.
Stratul 2.
M. romboid - porţiunea cervicală este puternic şi ajunge până în apropierea
capului.
M. dinţat ventral cervical prin 5-6 dinţături se inseră pe procesele transverse ale
vertebrelor C2-C7.
M. splenius subţire ajunge cranial pe procesul mastoid al temporalului, pe creasta
nucală şi pe procesul transvers al axisului.
Stratul 3.
M. iliocostal cervical prezintă 3 fascicule musculare dispuse până în dreptul
vertebrei C4.
M. logisim cervical este subţire şi nedelimitat de m. longisim toracal.
M. longisim al atlasului este dispus între atlas şi vertebrele Th1-Th2, cu inserţii pe
procesele articulare ale vertebrelor C 3-C7.
M. longisim al capului însoţeşte dorsal m. longisim al atlasului, plasat între
procesul mastoid al temporalului şi procesele articulare ale vertebrelor Th1-Th2.
M. spinal cervical ocupă unghiul cervico-toracal, până la procesul spinos al
vertebrelor C5.
M. semispinal cervical este un fascicul muscular distinct, desprins din mm.
multifizi, inserat pe procesul spinos al axisului.
M. semispinal al capului, puternic, aşezat lateral de ligamentul nucal.
Stratul 4.
Mm. multifizi - fascicule musculare plasate oblic între procesele transverse şi
procesele spinoase ale vertebrelor cervicale.
M. oblic cranial al capului leagă aripa atlasului de procesul jugular al occipitalului.
M. oblic caudal al capului leagă procesul spinos al axisului de aripa atlasului.
M. marele drept dorsal al capului puternic ataşează procesul spinos al axisului de
protuberanţa occipitală externă.
M. micul drept dorsal al capului subţire, acoperă capsula articulară
atlantooccipitală.
Mm. intertransversari cervicali - fascicule puternice dispuse între procesele
transverse ale vertebrelor cervicale.
M. brahiocefalic alcătuit din m. cleidobrahial acoperă articulaţia

scapulohumerală şi se continuă la nivelul unei intersecţii claviculare cu m. cleidocefalic
care cranial se termină prin porţiunea bazilară pe bazioccipital şi prin porţiunea
mastoidiană aponevrotică pe procesul mastoid al temporalului.
M. sternocefalic prezintă două porţiuni, porţiunea mandibulară care se inseră
pe m. maseter şi mandibulă şi porţiunea mastoidiană care trece lateral de faringe şi se
termină pe bazioccipital şi pe procesul mastoid al temporalului.
M. sternohioidian şi m. sternotiroidian sunt subţiri.
M. omohioidian dispus oblic, medial de m. brahiocefalic, separă vena jugulară
externă de a. carotidă comună şi cordonul vasculonervos satelit.
M. scalen are 3 fascicule, dorsal, mijlociu şi ventral.
M. lungul gâtului acoperă faţa ventrală a vertebrelor cervicale şi Th 6-Th7.
M. lungul capului dispus latero-ventral pe corpul vertebrelor C3-C6.
M. drept ventral al capului ataşează arcul ventral al atlasului de bazioccipital.
M. drept lateral al capului acoperă lateral capsula articulară atlanto-occipitală.
MUŞCHII GÂTULUI LA SUINE

Platisma, m. cutanat al gâtului şi m. sfincter superficial sunt dezvoltaţi.

Stratul 1.
M. trapez cervical este subţire şi ajunge până la occipital.
M. omotransversar încrucişează medial m. brahiocefalic.
Stratul 2.
M. romboid cervical este dublat de un m. romboid al capului distinct şi care de
la unghiul cranial al spetei ajunge lateral pe protuberanţa occipitală externă.
M. dinţat ventral cervical ajunge de pe faţa dinţată a spetei, la aripa atlasului şi pe
procesele transverse ale vertebrelor C 2-C7.
M. splenius prezintă două porţiuni, una cervicală care ajunge la aripa atlasului şi una
craniană care se termină bifurcat pe procesul mastoid al temporalului şi pe protuberanţa
occipitală externă.
Stratul 3.
M. iliocostal cervical se întinde până la atlas.
M. longisim cervical, bine delimitat ajunge până la axis.
M. longisim al atlasului trece ventral de m. longisim cervical.
M. longisim al capului este puternic.
M. spinal cervical ajunge până la procesul spinos C4.
M. semispinal cervical se desprinde din mm. multifizi cervicali.
Stratul 4.
M. oblic cranial al capului - mai mare şi dispus între atlas şi procesul jugular.
M. oblic caudal al capului este scurt şi leagă procesul spinos al axisului de aripa
atlasului.
M. marele drept dorsal al capului este puternic şi bine structurat într-un plan
superficial şi un plan profund.
M. micul drept dorsal al capului este subţire şi acoperit de m. marele drept dorsal
al capului.
Mm. intertransversari sunt dispuşi ca la celelalte specii.
Mm. multifizi sunt bine reprezentaţi.

M. brahiocefalic se întinde oblic cranio-dorsal, intersecţia claviculară este bine
delimitată, terminându-se distinct pe procesul mastoid şi pe creasta nucală.
M. sternocefalic aproape cilindric este încrucişat în porţiunea cranială de vena
jugulară.
M. sternohioidian este gros şi bine delimitat de m. sternotiroidian care se
termină bifurcat pe laringe.
M. omohioidian trece medial de muşchii brahiocefalic şi sternocefalic, acoperind
traheea.
M. scalen prezintă porţiunea ventrală mai dezvoltată ajungând până la atlas.
M. lungul gâtului nu acoperă în totalitate corpul vertebrelor şi ajunge până la
vertebra Th5.
M. lungul capului este subţire şi relativ îngust.
M. drept ventral al capului este mic şi scurt, dispus ventral pe capsula art. atlanto
occipitală.
M. drept lateral al capului aşezat lateral pe capsula art. atlantooccipitală.
MUŞCHII GÂTULUI LA CARNIVORE

Platisma este subţire şi începe de pe faţa laterală a spetei, acoperind regiunile
cervicală şi presternală.
M. sfincter profund al gâtului înconjoară regiunea cervicală.
M. sfincter superficial al gâtului este mai slab dezvoltat.

Stratul 1.
M. trapez cervical este bine reprezentat, de formă triunghiulară, ajungând până în
dreptul vertebrei C3.
M. omotransvers se întinde de la spina scapulară la atlas fiind acoperit de m.
brahiocefalic.
Stratul 2.
M. romboid cervical dispus medial de m. trapez de-a lungul funiculului nucal.
M. dinţat ventral cervical ajunge de pe faţa dinţată a spetei până pe procesele
transverse ale vertebrelor C3–C7.
M. splenius, subţire şi lat, se întinde de-a lungul funiculului nucal şi se termină
bifurcat pe atlas şi pe procesul mastoid al temporalului.
Stratul 3.
M. iliocostal cervical este format din fascicule succesive inserate pe procesele
transverse cervicale până la aripa atlasului.
M. longisim cervical este format din 5 dinţături puternice care se inseră pe ultimele
4 vertebre cervicale.
M. longisim al atlasului este inconstant, dar când există, apare ca un rudiment
muscular între atlas şi vertebrele C3-C4.
M. longisim al capului este bine reprezentat, fuziform dispus medial de m. splenius.
M. spinal cervical este dispus dorsal de muşchii multifizi, de-a lungul vertebrelor C2-
C7.
M. semispinal cervical apare ca o expansiune a muşchilor multifizi în porţiunea
caudală a gâtului.
M. semispinal al capului este structurat pe două nivele, unul dorsal şi altul ventral
situaţi medial de m. splenius.
Stratul 4.
M. oblic cranial al capului şi m. oblic caudal al capului sunt subţiri.
M. marele drept dorsal al capului este structurat în două fascicule distincte, unul
superficial şi altul profund care vin în contact cu m. micul drept dorsal al capului.
Mm. intertransversari nu prezintă particularităţi specifice.
Mm. multifizi apar ca nişte fascicule succesive greu de izolat.

Stratul superficial
M. brahiocefalic prezintă la nivelul intersecţiei claviculare un rudiment de claviculă.
Porţiunea care reprezintă m. cleidocefalic este dublă, prezentând caudal o porţiune
cervicală, faţă de care cranial trece porţiunea mastoidiană.
M. sternocefalic, fusiform, vine în contact cu simetricul în regiunea cervicală ventro-
caudală, lateral fiind neîncrucişat de vena jugulară externă, iar medial este în contact cu
artera carotidă comună.
M. sternotiroidian şi m. sternohioidian sunt subţiri.
M. omohioidian - lipseşte.
Stratul profund.
M. scalen prezintă 3 porţiuni, ventrală situată pe procesele transverse C3-C5, mijlocie
dispusă pe procesele transverse C6-C7 şi dorsală plasată pe procesele transverse C3-C5.
M. lungul gâtului este situat median de-a lungul corpurilor vertebrelor cervicale,
ajungând până la vertebra Th5.
M. lungul capului se întinde de-a lungul proceselor transverse C2-C6.
M. drept ventral al capului este puternic.
M. drept lateral al capului acoperă capsula art. atlanto-occipitală ajungând până la
baza procesului jugular al occipitalului.
7. MUŞCHII TRUNCHIULUI
Din punct de vedere didactic muşchii trunchiului sunt sistematizaţi astfel:
M. cutanat al trunchiului (M. cutaneus trunci)
Muşchii spinării
Stratul 1
M. trapez - porţiunea toracală (M. trapezius pars thoracica)
M. marele dorsal (M. latissimus dorsi)
Stratul 2
M. romboid toracal (M. rhomboideus thoracis)
M. dinţat dorsal (M. serratus dorsalis)
Stratul 3
M. iliocostal toracal (M. iliocostalis thoracis)
M. iliocostal lombar (M. iliocostalis lumborum)
M. longisim toracal (M. longissimus thoracis)
M. longisim lombar (M. longissimus lumborum)
M. spinal toracal (M. spinalis thoracis)
Stratul 4
Mm. multifizi (Mm. multifidi)
Mm. ridicători ai coastelor (Mm. levatores costarum)
Mm. intertransversari (Mm. intertransversarii)
Muşchii toracelui
Muşchii pectorali (Mm. pectorales)

M. pectoral descendent (M. pectoralis descendens)
M. pectoral transvers (M. pectoralis transversus)
M. pectoral ascendent (M. pectoralis ascendens)
M. subclavicular (M. subclavius)
Muşchii peretelui costal

M. dinţat ventral toracal (M. serratus ventralis thoracis)
Mm. intercostali externi (Mm. intercostales externi)
Mm. intercostali interni (Mm. intercostales interni)
Mm. subcostali (Mm. subcostales)
M. retractor costal (M. retractor costae)
M. transvers toracal (M. transversus thoracis)
M. drept toracal (M. rectus thoracis)
Diafragma (Diaphragma)
Porţiunea lombară (Pars lumbalis)
Porţiunea costală (Pars costalis)
Porţiunea sternală (Pars sternalis)
Hiatus aortic (Hiatus aorticus)
Hiatus esofagian (Hiatus esophageus)
Centrul tendinos (Centrum tendineum)
Cupola diafragmatică (Cupula diafragmatis)
Gaura venei cave (Foramen venee cavae)
Arcul lombocostal (Arcus lumbocostalis)
Muşchii abdominali
M. oblic abdominal extern (M. obliquus externus abdominis)
M. oblic abdominal intern (M. obliquus internus abdominis)
M. transvers abdominal (M. transversus abdominis)
M. drept abdominal (M. rectus abdominis)
M. pătratul lombar (M. quadratus lumborum)
Fascia trunchiului
Fascia toracolombară (Fascia thoracolumbalis) reprezintă continuarea fasciei
cervicale care se continuă caudal cu fascia gluteană.
Originea fasciei toracolombare se află pe ligamentul supraspinos toraco-lombar,
ataşându-se şi pe procesele transverse toracolombare, acoperind prin foiţa superficială
muşchii superficiali ai trunchiului, iar prin foiţa profundă musculatura spinării.
La ecvine din fascia toracolombară se desprinde ligamentul dorsoscapular (Lig.
dorsoscapulare) o lamă elastică care dublează medial m. romboid toracal.
MUŞCHII TRUNCHIULUI LA ECVINE
M. cutanat al trunchiului aproximativ triunghiular, acoperă regiunile costală,
hipocondrului, ajungând până la nivelul fosei paralombare.
Cranial, se află în continuarea m. cutanat omobrahial (M. cutaneus omobrachialis)
dispus peste muşchii laterali ai spetei.
Caudoventral, realizează în dreptul rotulei o duplicătură, plica laterală (Plica
lateralis) numită şi pliul grasetului sau pliul iei.
O. – pe tuberculul mic al humerusului, rotul[, procesele spinoase ale vertebrelor
greabănului;
T. – pe piele;
R. – tremurător al pielii;
I. – n. toracic lateral, ramurile cutanate ale nervilor spinali toracolombari.
Muşchii spinării
(Fig. 47)
Stratul 1
M. trapez toracal continuă caudal m. trapez cervical, acoperind cartilajul spetei. Are
formă aproximativ triunghiulară, fiind dispus la nivelul regiunii interscapulare
(greabănului).
O. – pe ligamentul supraspinos al vertebrelor grebănului;
T. – pe tuberul spinei scapulare;
R. – basculator şi susţinător al spetei;
I. – n. accesoriu.
M. marele dorsal are formă aproximativ triunghiulară. Porţiunea musculară acoperă
dorsal coastele şi aderă la m. cutanat al trunchiului, iar porţiunea aponevrotică ajunge la
procesele spinoase toraco-lombare şi ilium, fiind contopită cu aponevroza m. cutanat al
trunchiului.
O. – prin aponevroză pe ligamentul supraspinos toracolombar, pe fascia glutee;
T. – printr-un tendon pe tuberculul mic humeral împreună cu tendonul m. marele rotund;
R. – trage braţul caudal; fixator al coloanei vertebrale toraco-lombare, potenţează contracţia
muşchilor spinării;
I. – n. toracic dorsal.
Stratul 2
M. romboid toracal este plasat medial de cartilajul spetei, fiind dublat medial de un
ligament dorsoscapular puternic şi elastic.
O. – pe ligamentul supraspinos al vertebrelor greabănului;
T. – pe cartilajul spetei;
R. – trage spata medial;
I. – n. dorsal al spetei;
M. dinţat dorsal este plasat dorsal la nivelul trunchiului, fiind acoperit de m. marele
dorsal. Porţiunea musculară este sistematizată într-o porţiune cranială cu fibrele musculare
orientate oblic caudo-ventral şi o porţiune caudală cu fibrele musculare orientate cranio-
ventral. Porţiunea aponevrotică aderă intim la aponevroza m. marele dorsal.
O. – pe ligamentul supraspinos, pe colul coastelor printr-o inserţie de traiect;
T. – pe faţa laterală a coastelor prin dinţături succesive;
Inserţia de traiect determină formarea unei loje dorsale care adăposteşte muşchii spinal şi
longisim, iar loja ventrală adăposteşte m. iliocostal toracal.
R. – potenţează acţiunea muşchilor spinării; intervine şi în inspiraţie;
I. – ramurile laterale ale n. intercostali.
Stratul 3
M. iliocostal toracal şi m. iliocostal lombar alcătuiesc împreună m. iliocostal
toraco-lombar.
Porţiunea toracală are aspect de fascicule musculare succesive plasate de-a lungul
articulaţiilor costo-vertebrale, iar porţiunea lombară formează împreună cu m. longisim
lombar “masa comună”.
O. – pe creasta iliacă;
T. – proximal pe faţa laterală a coastelor;
R. – extensia şi flexia laterală a coloanei vertebrale, trage coastele caudal;
I. – ramurile dorsale ale nervilor spinali toraco-lombare.
M. longisim toracal şi m. longisim lombar împreună alcătuiesc m. longisim
toraco-lombar. Este un muşchi puternic şi ocupă spaţiul dintre procesele spinoase şi
procesele transverse ale vertebrelor toracale şi lombare.
O. – pe procesele spinoase lombare;
T. – pe procesele transverse ale vertebrelor toracice;
R. – extensor şi flexor lateral al coloanei vertebrale;
I. – ramurile dorsale ale nervilor spinali toraco-lombari.
M. spinal toracal dispus lateral pe primele 11-12 procese spinoase toracale, de-a
lungul m. longisim toracal.
O. – pe procesul spinos al unei vertebrei toracale;
T. – pe procesul spinos al vertebrei toracale anterioare;
R. – extensia şi flexia laterală a coloanei vertebrale;
Stratul 4
Mm. multifizi sunt muşchi de forma unor fascicole succesive oblice cranio-dorsal
plasate intim pe procesele spinoase ale vertebrelor toraco-lombare.
O. – pe creasta sacrală laterală, procesele mamilare lombare şi procesele transverse ale
vertebrelor toracale ale unei vertebre;
T. – pe procesul spinos al vertebrei anterioare;
R. – extensor al coloanei vertebrale;
Mm. ridicători ai coastelor sunt muşchi scurţi care ocupă proximal spaţiile
intercostale.
O. – pe marginea cranială proximală a unei coaste;
T. – pe marginea caudală a coastei anterioare;
R. – mişcă coastele;
I. – nervii intercostali corespondenţi.
Fig. 47. Muşchii gâtului, toracelui şi spinării la cal (după Nickel, Schummer, Seiferle, 1986)
1. M. romboid cervical; 1'. M. romboid toracic; 2. M. dinţat cervical ventral; 2'. M. dinţat toracic; 3. M.
subclavicular; 4. M. pectoral descendent; 4'. M. pectoral transvers; 4". M. pectoral profund; 5. M.
sternomandibular; 6. M. omohioidian; 7. Terminaţiile m. omotransvers; 8. M. scalen ventral; 9. Mm.
intertransversari cervicali; 10. M. lungul capului; 11. M. longisim al atlasului; 12. M. longisim al capului; 13. M.
oblicul caudal al capului; 14. M. oblicul cranial al capului; 15. M. semispinal al capului; 15'. Tendonul m.
semispinal al capului 16. M. spinal cervical şi toracal; 17. M. dinţat dorsal cranial; 17'. M. dinţat dorsal caudal; 18.
Ligamentul nucal; 19. Mm. intercostali externi; 20. M. oblicul abdominal extern; 20'. Aponevroza oblicului
abdominal extern; 21. Capul lung al m. triceps brahial; 22. Tendonul m. cleidomastoidian; 23. M. supraspinos;
24. M. infraspinos; 25. M. subscapular.
a. Aripa atlasului; b. Cartilajul scapular; c. Secţiune la nivelul spetei; d. Plexul brahial; e. A. şi v. axilară; f. V.
jugulară; f'. V. linguofacială; XIII - coasta a 13-a.
Muşchii toracelui
Muşchii pectorali sunt dispuşi ventral de stern şi de torace (Fig 48, Fig. 49).
M. pectoral descendent, delimitat lateral de şantul deltopectoral, acoperă cu
simetricul apertura cranială a toracelui (intrarea pieptului).
T. – pe creasta humerusului împreună cu m. brahiocefalic;
R. – adductor al braţului, trage braţul şi sternul cranial;
I. – ramură din plexul brahial.
M. pectoral transvers se găseşte caudal de m. pectoral descendent, între membrul
toracic şi creasta sternală.
O. – pe creasta sternală;
T. – pe fascia antebrahială mediană;
R. – adductor al membrului toracic;
I. – ramură din plexul brahial.
M. pectoral ascendent este plasat medial de m. pectoral transvers, de la creasta
sternală până pe faţa ventro-laterală a toracelui.
O. – pe sternebre (începând de la sternebra 4) şi pe tunica abdominală;
T. – pe tuberculul mic al humerusului;
R. – adductor şi rotator al braţului, trage caudal unghiul scapulo-humeral;
I. – ramuri din plexul brahial şi n. toracic lateral.
M. subclavicular este bine dezvoltat, plasat de-a lungul marginii craniale a spetei.
O. – pe primele 4 sternebre şi cartilajele costale;
T. – unghiul cranial al spetei şi fascia scapulară;
R. – trage articulaţia umărului caudal şi cranial unghiul cranial al spetei;
I. – n. subclavicular din plexului brahial.

(Fig. 47)
M. dinţat ventral toracal are formă triunghiulară, fiind plasat cranio-ventral la
nivelul toracelui, între coaste şi faţa medială a spetei, caudal de m. dinţat ventral cervical.
O. – prin opt dinţături pe primele opt coaste, ultimile patru angrenându-se cu primele patru
dinţături ale m. oblic abdominal extern;
T. – pe faţa dinţată a spetei;
R. – fixează spata de torace, trage spata ventral, basculator al unghiului scapulo-humeral;
I. – n. toracic lung din plexului brahial.
Mm. intercostali externi ocupă spaţiile intercostale, având fibrele musculare
orientate caudo-ventral.
O. – pe marginea caudală a unei coaste;
T. – pe marginea cranială a coastei următoare;

R. – în respiraţie;
Mm. intercostali interni situaţi medial de mm. intercostali externi, au fibrele
musculare orientate cranio-ventral.
O. – pe marginea cranială a unei coaste;
T. – pe marginea caudală a coastei anterioare;
R. – în respiraţie;
Fig. 48. Muşchii pectorali la cal, vedere ventrală (după Nickel, Schummer, Seiferle, 1986)
1. M. cutanat al trunchiului; 2. M. sternomandibular; 3. M. brahiocefalic; 4. M. cutanat al gâtului; 5. M. pectoral

descendent; 5'. M. pectoral transvers; 6. M. pectoral ascendent; 7. M. subclavicular; 8. M. tensor al fasciei
antebrahiale; a. Şanţul jugular; b. Şanţul lateral; c. Fosa jugulară; d. Manubriul sternal; e. Tuberul olecranului.
Fig. 49. Muşchii pectorali la cal, vedere cranială (după Nickel, Schummer, Seiferle, 1986)
1. M. omohioidian; 2. M. sternomandibular; 3. M. cleidomastoidian; 3'. M. cleidobrahial; 4. M. omotransvers; 5.

M. cutanat al gâtului; 6. M. pectoral descendent; 6'. M. pectoral transvers; 7. M. subclavicular; 8. M.brahial; 9.
Lacertul fibros; 10. M. extensor carporadial; 11. M. extensor digital comun; 11'. Tendonul m. extensor digital
comun; 12. M. abductor al degetului mare; 13. Şanţul pectoral mijlociu; 14. Şanţul pectoral lateral; 15. Şanţul
jugular; 16. Fosa jugulară.
M. retractor costal este un muşchi mic, triunghiular, aşezat proximal la nivelul
marginii caudale a ultimei coaste, în unghiul costo-lombar.
O. – pe primul proces transvers lombar;
T. – pe ultima coastă;
R. – trage caudal ultima coastă;
I. – ramura dorsală a nervului spinal L1.
M. transvers toracal este plasat pe faţa endotoracică a sternului.
O. – pe faţa endotoracică a sternului;
T. – pe cartilajele costale sternale;
R. – în expiraţie;
I. – primul nerv intercostal.
M. drept toracal acoperă primele patru cartilaje costale şi primele patru articulaţii
sternebro-costale.
O. – pe prima coastă;
T. – lateral pe articulaţiile sternebro-costale corespondente;
R. – în inspiraţie;
Diafragma
Diafragma este o formaţiune musculo-aponevrotică care desparte cavitatea toracică

de cavitatea abdominală (Fig. 50).
Are aspect de cupolă, convexă cranial şi concavă caudal. În concavitatea ei se
adăpostesc o serie de organe: ficatul, stomacul, splina, rinichii, pancreasul.
Diafragma prezintă:
- porţiunea lombară;
- porţiunea costală;
- porţiunea sternală;
- centru tendinos.
Porţiunea lombară este reprezentată de un sistem musculo-tendinos, format din
patru pilieri, dispuşi oblic cranio-ventral la nivelul coloanei vertebrale lombare, unde se
inseră puternic pe faţa ventrală a primelor 2-3 vertebre lombare.
Pilierii diafragmei, pilierul stâng (Crus sinistrum) şi pilierul drept (Crus dexter)
sunt sistematizaţi fiecare într-o porţiune laterală şi o porţiune medială.
Astfel, porţiunea lombară a diafragmei este alcătuită din:
- pilierul stâng lateral
- pilierul stâng medial
- pilierul drept lateral
- pilierul drept medial
Între pilierii stângi lateral şi medial se formează un orificiu inextensibil consolidat de
fibre tendinoase, hiatusul aortic (Hiatus aorticus) traversat de aortă.
Vârfurile pilierilor stâng medial şi drept medial se continuă cu câte o expansiune
tendinoasă care se unesc delimitând hiatusul esofagian (Hiatus oesophageus) un orificiu
prin care trece esofagul.
Porţiunea costală este alcătuită din fibre musculare aproximativ paralele care se
inseră pe faţa internă a ultimelor opt coaste corespondente până pe cartilajele costale VIII-X.
Porţiunea sternală corespunde inserţiei pe procesul xifoidian al sternului,
continuându-se bilateral cu porţiunea costală corespondentă.
Centrul tendinos, convex cranial, prezintă median o gaură inextensibilă, consolidată
de numeroase fascicule tendinoase arciforme, delimitând gaura venei cave (Foramen
venae cave) traversată de vena cavă caudală.
Cupola diafragmatică reprezintă convexitatea pe care o realizează diafragma în
cavitatea toracică. Centrul frenic reprezintă porţiunea cea mai cranială a diafragmei care
ajunge până în dreptul coastei VII.
Arcul lombo costal este unghiul realizat între m. psoas şi porţiunea laterală a
pilierului corespondent până la extremitatea proximală a porţiunii musculare costale.
Diafragma prin contracţii ritmice are un rol important în inspiraţie, trăgând coastele în
sens cranial.
Inervaţia este asigurată de nervii frenici, stâng şi drept, iar porţiunea costală şi de filete
din nervii intercostali.
Muşchii abdominali
Formează pereţii latero-ventrali ai cavităţii abdominale (Fig. 51, Fig. 52).

M. oblic abdominal extern este un muşchi foarte puternic şi bine dezvoltat. Se
întinde de la nivelul regiunii ventro-caudale a toracelui, regiunea abdominală, regiunea
lombară.
Este format dintr-o porţiune musculară situată dorso-cranial şi o porţiune
aponevrotică situată caudo-ventrală.
Porţiunea musculară acoperă regiunea hipocondrului şi fosa paralombară.
Porţiunea aponevrotică, ventro-median împreună cu simetrica participă la formarea
liniei albe şi a tendonului prepubian.
În regiunea inghinală, cranial de pubis, în vecinătatea tendonului pubian, porţiunea
aponevrotică a m. oblic abdominal extern este perforată de inelul inghinal superficial
(Anulus inguinalis superficialis), o gaură ovală cu axa mare oblică cranio-lateral, cu unghiul
cranio-lateral susceptibil la deşirări în timpul manoperelor chirurgicale.
Fig. 50. Diafragma la cal (după Nickel, Schummer, Seiferle, 1986)
1. Pilierul drept lateral; 1', 1". Porţiunea ventrală a pilierului drept; 1"'. Tendonul de origine al pilierului drept
lateral; 2. Pilierul stâng lateral; 2'. Tendonul de origine al pilierului stâng lateral; 3. Partea costală; 4. Porţiunea
sternală; 5. Porţiunea musculară; 5'. Centrul tendinos; 6. Arcul lombocostal; 7. M. psoas; 8. M. transvers al
abdomenului.
a. Hiatul aortic; b. Hiatul esofagian şi esofagul; c. Gaura venei cave; d. Cartilajul xifoidian; e. Ultima coastă; f.
Vertebră lombară; g. Lig. triunghiular drept; g'. Lig. triunghiular stâng.
Caudal, din aponevroza m. oblic abdominal extern se desprinde ligamentul inghinal

(Ligamentum inguinale) care se prinde de pubis şi care delimitează cu acesta un spaţiu,
inelul femural (Anulus femoralis) prin care artera iliacă externă se continuă cu artera
femurală.
O. – prin dinţături puternice pe ultimile 14 coaste, primele patru angrenându-se cu ultimele
patru dinţături ale m. dinţat ventral toracal;
T. – pe tuberul coxal al iliumului, iar împreună cu simetricul pe linia albă (Linea alba) prin
tendonul prepubian pe pectenul pubisului;
R. – susţine şi comprimă viscerele din cavitatea abdominală, acţionează asupra coloanei
vertebrale în timpul flexiei şi a mişcărilor de lateralitate;
I. – ramurile ventrale ale nervilor spinali L1- L2 şi de nervii intercostali.
M. oblic abdominal intern plasat medial de m. oblic abdominal extern, de la
nivelul ultimei coaste, la osul ilium până la linia albă şi plica laterală.
Porţiunea musculară este dispusă în fosa paralombară, la nivelul extremităţii proximale a
ultimei coaste fiind în contact cu m. retractor al ultimei coaste.
Porţiunea aponevrotică se ţese cu porţiunea aponevrotică a m. oblic abdominal extern.
În dreptul inelului inghinal superficial, m. oblic abdominal intern găzduieşte canalul
inghinal (Canalis inguinalis) prin care trece funiculul spermatic spre inelul inghinal
profund mărginit de m. oblic abdominal intern şi arcul inghinal.
Din m. oblic abdominal intern la nivelul canalului inghinal se desprinde m. cremaster (M.
cremaster) ataşat canalului inghinal.
O. – pe tuberul coxal, procesele transverse al L1-L3 şi pe ultima coastă;
T. – pe linia albă, tendonul prepubian, faţa internă a ultimelor 3-4 cartilaje costale;
R. – susţine şi comprimă viscerele din cavitatea abdominală, acţionează asupra coloanei
vertebrale în timpul flexiei şi a mişcărilor de lateralitate;
I. – ultimul n. intercostal şi ramurile ventrale a primelor 2-3 nervi lombari.
M. drept abdominal se întinde de la nivelul sternului până la pubis, între porţiunea
aponevrotică a m. oblic abdominal intern şi porţiunea aponevrotică a m. transvers
abdominal.
O. – pe tendonul prepubian şi pe pubis;
T. – pe stern şi pe cartilajele costale;
R. – comprimă viscerele din cavitatea abdominală, flexor al regiunii lombare, în expiraţie.
I. – nn. intercostali.
M. transvers abdominal este situat medial de m. oblic abdominal intern, la nivelul
fosei paralombare.
Porţiunea musculară este în contact cu porţiunea musculară a m. oblic abdominal intern, iar
porţiunea aponevrotică acoperă m. drept abdominal.
O. – pe faţa medială a hipocondrului, pe procesele transverse lombare, pe tuberul coxal;
T. – pe linia albă şi pe procesul xifoidian al sternului;
R. – în expiraţie;
I. – ultimii nn. intercostali, ramurile ventrale a primilor 1-3 nervi spinali lombari.
Fascia transversă (Fascia transversalis) căptuşeşte intim m. transvers abdominal
prelungindu-se şi pe concavitatea diafragmei.
Linia albă (Linea alba), plasată medio-ventral la nivelul abdomenului, are aspect de
cordon fibros puternic, care pleacă de la nivelul procesului xifoidian al sternului şi se termină
la nivelul simfizei pubiene.
Pe traiect, la adulţi prezintă cicatricea ombilicală, care la fetus apare ca un inel
ombilical traversat de a. şi n. ombilical.
Tendonul prepubian (Tendo prepubicus) este o lamă fibroasă puternică care se
inseră pe pectenele oaselor pubis, care prelungeşte aponevrozele muşchilor ventro-laterali ai
abdomenului pentru a se insera pe pubis. Mărgineşte caudo-medial inelul inghinal
superficial.
Tunica galbenă a abdomenului (Tunica flava abdominis) este o formaţiune fibro-
elastică, puternică care aderă la faţa externă a m. oblic abdominal extern, fiind delimitată de
m. pielos şi piele printr-un strat de ţesut conjunctivo-adipos. Prin structura sa fibro-elastică
potenţează contracţia muşchilor abdominali şi susţine viscerele abdominale.
Muşchii cozii
M. coccigian (M. coccygeus)

M. sacrocaudal ventral medial (M. sacrocaudalis ventralis medialis)
M. sacrocaudal ventral lateral (M. sacrocaudalis ventralis lateralis)
M. sacrocaudal dorsal medial (M. sacrocaudalis dorsalis medialis)
M. sacrocaudal dorsal lateral (M. sacrocaudalis dorsalis lateralis)
Mm. intertransversari ventrali ai cozii (Mm. intertransversarii ventrales
caudae)
Mm. intertransversari dorsali ai cozii (Mm. intertransversarii dorsales caudae)
Muşchii cozii sunt înveliţi de fascia caudală (Fascia caudae) sau coccigiană (Fascia
coccygis) foarte puternică, groasă, dispusă în continuarea fasciei glutee.
Fig. 51. Secţiune transversală la nivelul abdomenului la cal (după Nickel, Schummer,
Seiferle, 1986)
1. M. transvers abdominal; 1'. Aponevroza m. transvers abdominal; 2. M. oblic abdominal intern; 2'. Aponevroza
m. oblic abdominal intern; 2". Ramura aponevrozei m. oblic abdominal intern la stratul intern al m. drept
abdominal; 3. M. oblic abdominal extern; 3'. Aponevroza m. oblic abdominal extern; 4. Stratul intern al m. drept
abdominal; 5. Stratul extern al m. drept abdominal; 6. M. drept abdominal; 7. Linia albă a abdomenului; 8. Mm.
lombari; 9. Mm. lombari interni; 10. Fascia toracoabdominală;
a. Secţiune prin regiunea lombară; b. Peritoneul; c. Fascia transversală; d. Fascia profundă a trunchiului.
Fig. 52. Secţiune transversală la nivelul abdomenului la cal (după Nickel, Schummer,
Seiferle, 1986)
1. M. oblic abdominal extern; 1'.Tendonul m. oblic abdominal extern; 1". Tendonul m. oblic abdominal extern; 2.
M. oblic abdominal intern; 3'. Aponevroza m. oblic abdominal intern; 4. M. drept abdominal; 5. M. transvers al
abdomenului; 6. M. psoas mare; 7. M. psoas mic; 7'. Tendonul terminal al m. psoas mic; 8. M. iliopsoas;
a. Linia albă a abdomenului; b. Lig. pubian cranial; c. Lig. inghinal; d. Fascia iliacă; e. Lama iliacă; f. Inelul
inghinal extern; g. Inelul inghinal intern; h. Laguna vasculară.
Fascia caudală trimite septuri printre spaţiile intermusculare, formându-se teci pentru
fiecare muşchi. Este formată din două lame, lama superficială mai subţire, iar lama profundă
groasă.
M. coccigian aproape triunghiular este dispus în unghiul format de baza cozii şi
marginea caudală a ligamentului sacrosciatic, lateral de perineu.
O. – pe spina ischiadică la ecvine, rumegătoare şi suine, pe ligamentul sacrosciatic la
carnivore;
T. – pe procesele transverse ale primelor vertebre caudale, iar la carnivore şi pe ultimile
vertebre sacrale;
R. – coborâtor al cozii;
I. – ramurile ventrale ale ultimilor nervi spinalisacrali.
Fig. 53. Secţiune transversală la nivelul abdomenului la câine (după Nickel, Schummer,
Seiferle, 1986)
1. M. transvers al abdomenului; 1'. Aponevroza m. transvers al abdomenului; 2. M. oblic abdominal intern; 2'.
Aponevroza m. oblic abdominal intern; 2". Ramura aponevrozei m. oblic abdominal intern la stratul intern al m.
drept abdominal; 3. M. oblic abdominal extern; 3'. Aponevroza m. oblic abdominal extern; 4. Stratul intern al m.
drept abdominal; 5. Stratul extern al m. drept abdominal; 6. M. drept abdominal; 7. Linia albă a abdomenului; 8.
Mm. lombari; 9. Mm. lombari interni; 10. Fascia toracoabdominală;
a. Secţiune prin regiunea lombară; b. Peritoneul; c. Fascia transversală; d. Fascia profundă a trunchiului.
M. sacrocaudal ventral medial este plasat ventro-medial de-a lungul cozii,

despărţit de simetricul de septul medio-ventral al lamei profunde a fasciei cozii. Este format
din fascicule succesive, care devin din ce în ce mai subţiri în sens caudal.
O. – succesiv, ventral pe corpul ultimelor vertebre sacrale şi primele caudale;
T. – succesiv, ventral pe corpul vertebrelor caudale;
R. – coborâtor al cozii;
I. – ramurile nervilor spinali caudali.
M. sacrocaudal ventral lateral este plasat lateral de precedentul, de forma unor
fascicule succesive care devin din ce în ce mai subţiri în sens caudal.
O. – pe faţa pelvină a osului sacrum, iar la carnivore şi pe corpul ultimelor vertebre lombare;
T. – succesiv pe corpurile vertebrelor caudale;
R. – trage caudal coada;
I. – ramuri din nervii spinali sacrali.
M. sacrocaudal dorsal medial este plasat dorso-medial de-a lungul cozii, alcătuit
din fascicule succesive şi despărţit de simetricul prin septul dorso-median realizat de lama
profundă a fasciei cozii.
O. – pe creasta sacrală mediană, iar la carnivore şi pe procesele spinoase ale ultimelor
vertebre lombare;
T. – succesiv pe arcul vertebrelor caudale;
R. – ridică coada;
I. – ramurile nervilor spinali sacrali,
M. sacrocaudal dorsal lateral dispus lateral de precedentul, este format din
fascicule musculare succesive, cele caudale mai subţiri.
O. – pe procesele mamilare ale ultimelor vertebre lombare, iar la carnivore pe toate
vertebrele lombare, pe creasta sacrală intermediară;
T. – pe arcul sau pe corpul vertebrelor caudale;
R. – trage coada lateral.
Mm. intertransversari ventrali se plasează ventral pe procesele transverse ale
vertebrelor caudale. Mm. intertransversari dorsali se găsesc dorsal pe procesele
transverse ale vertebrelor caudale, fiind mai subţiri decât cei ventrali. Se inseră pe marginile
proceselor transverse a două vertebre succesive, cu rolul de a mişca coada lateral, fiind
inervaţi de ramurile nervilor spinali sacrali.
MUŞCHII TRUNCHIULUI LA RUMEGĂTOARE
M. pielos al trunchiului este mai puţin extins dorsal.
Muşchii spinării
Stratul 1
M. trapez toracal este subţire, triunghiular şi ajunge până în dreptul procesului
spinos al vertebrei Th12.
M. marele dorsal ajunge până în dreptul coastelor XI-XII.
Stratul 2
M. romboid toracal nu este dublat de o lamă elastică şi ajunge până în dreptul
vertebrei Th7.
M. dinţat dorsal prezintă doar 7-8 dinţături inserate pe coastele V-XII.
Stratul 3
M. iliocostal toracal este mai dezvoltat decât m. iliocostal cervical ajungând până în
dreptul coastei V.
M. iliocostal lombar participă la formarea masei comune.
M. longisim toracal începe din dreptul procesului transvers al vertebrei C7, iar m.
longisim lombar formează împreună cu m. iliocostal lombar masa comună.
M. spinal toracal se diferenţiază cu greutate de m. dinţat dorsal.
Stratul 4
Mm. multifizi ajung doar până în dreptul coastei V.
Mm. ridicători ai coastelor sunt mai puţin distincţi.
Muşchii toracelui
Mm. pectorali
M. pectoral descendent este subţire, unit cu simetricul printr-un rafeu median.
M. pectoral transvers mai subţire în jumătatea caudală, aderă cranial de m.
pectoral descendent.
M. pectoral ascendent este ataşat de m. pectoral transvers şi de m. marele dorsal.
M. subclavicular este subţire şi scurt, de forma unui fascicul muscular dispus între
prima coastă şi intersecţia fibroasă dintre m. omobrahial şi cleidobrahial.
M. dinţat ventral toracal este acoperit de o aponevroză puternică. Prezintă şase

dinţături inserate pe coastele IV-IX, ultimele cinci angrenându-se cu primele cinci ale m.
oblic abdominal extern.
Mm. intercostali externi sunt mai dezvoltaţi decât mm. intercostali interni.
M. retractor costal este subţire, plasat la extremitatea proximală a m. intercostal
extern.
M. transvers toracal prezintă porţiunea aponevrotică mai dezvoltată decât cea
musculară.
M. drept toracal este lat, începe de la prima coastă, acoperind cartilajele costelor II-
V.
Diafragma prezintă convexitatea mult mai pronunţată. Porţiunea lombară
reprezentată de pilierii diafragmei sunt mai dezvoltaţi, aproape paraleli cu coloana
vertebrală corespondentă. Pilierii mediali drept şi stâng se unesc ventral de orificiul
esofagian realizând un veritabil sfincter. Porţiunea costală este lată şi include median fără
nici o demarcaţie porţiunea sternală. Centrul tendinos este aproape vertical, ajunge cranial
în dreptul perechii a şasea de coaste.
Muşchii abdominali
M. oblic abdominal extern se ataşează de coaste prin opt dinţături, din care
primele cinci se angrenează cu dinţăturile m. dinţat ventral toracal.
M. oblic abdominal intern are o porţiune musculară extinsă, care este mai
puternică în dreptul corzii flacului.
M. transvers abdominal este acoperit de ţesut adiposo-conjunctiv.
M. drept abdominal începe de la nivelul cartilajelor costelor III-IV.
Fascia transversă este mai puternică.
Linia albă este mai lată.
Tendonul prepubian se inseră pe pectenul şi faţa ventrală a pubisului prin trei
ramuri puternice.
Tunica galbenă a abdomenului este puternică şi acoperă m. oblic abdominal extern.
Muşchii cozii
M. coccigian este lat, terminându-se pe creasta sacrală laterală şi pe procesele

transverse ale primelor trei vertebre caudale.
M. sacrococcigian dorsal medial şi m. sacrococcigian ventral lateral sunt
mai puternici, iar m. sacrococcigian dorsal lateral şi m. sacrococcigian ventral
medial mai subţiri.
Mm. intertransversari sunt distincţi.
MUŞCHII TRUNCHIULUI LA SUINE
M. pielos al trunchiului este mai puţin dezvoltat.
Muşchii spinării
Stratul 1
M. trapez toracal ajunge aproape de regiunea lombară.
M. marele dorsal este dezvoltat, porţiunea musculară ajungând până în dreptul
coastei XI.
Stratul 2
M. romboid toracal este slab dezvoltat, dublând medial cartilajul spetei.
M. dinţat dorsal se inseră pe coaste până la coasta X.
Stratul 3
M. iliocostal toracal şi m. iliocostal lombar devin în sens caudal din ce în ce mai
aponevrotici.
M. longisim toraco-lombar lung şi dezvoltat mai ales în regiunea lombară.
M. spinal toracal este individualizat de m. longisim în dreptul primelor 10 vertebre
toracale, dispus dorsal de m. longisim toraco-lombar.
Stratul 4.
Mm. multifizi sunt dezvoltaţi.
Mm. ridicători ai coastelor sunt mici şi subţiri.
Mm. intertransversari sunt bine reprezentaţi.
Muşchii toracelui
Mm. pectorali
M. pectoral descendent este dezvoltat.
M. pectoral transvers este subţire, cu originea pe primele trei sternebre.
M. pectoral ascendent aderă dorsal la m. pielos al trunchiului.
M. subclavicular este fuziform, aşezat la marginea cranială a spetei.

M. dinţat ventral toracal prezintă 5-6 dinţături inserate pe coastele I-III mai rar IV.
Mm. intercostali sunt bine reprezentaţi.
M. retractor costal este izolat de m. oblic abdominal intern.
M. transvers toracal are aspect fibros.
M. drept toracal este bine dezvoltat.
Diafragma
Porţiunea lombară este alcătuită din pilieri bine dezvoltaţi, mai ales cei mediali care
ajung până la nivelul centrului tendinos.
Muşchii abdominali
M. oblic abdominal extern prezintă porţiunea musculară extinsă de la nivelul
coastei IV până aproape de tuberul coxal al osului ilium, acoperind aproape toată fosa
paralombară.
M. oblic abdominal intern are porţiunea musculară dezvoltată.
M. drept abdominal bine reprezentat mai ales în porţiunea mijlocie.
M. transvers abdominal are porţiunea musculară dezvoltată.
Tunica galbenă abdominală mai puţin dezvoltată în regiunea ombilicală şi în
dreptul m. drept abdominal.
Linia albă este bine reprezentată.
MUŞCHII TRUNCHIULUI LA CARNIVORE
M. pielos al trunchiului este dezvoltat, unindu-se cu simetricul la nivelul regiunilor
interscapulară şi sternală. M. pielos omobrahial lipseşte.
Muşchii spinării
Stratul 1
M. trapez toracal ajunge până în dreptul vertebrei toracice Th9.
M. marele dorsal este dezvoltat, ajungând până în dreptul ultimei coaste, ventral
ataşându-se de m. pielos al trunchiului şi de m. pectoral ascendent.
Stratul 2
M. romboid toracal se găseşte în continuarea mm. romboid cervical şi romboid al
capului până în dreptul unghiului caudal al spetei.
M. dinţat dorsal prezintă porţiunea cranială mai dezvoltată decât porţiunea caudală.
Stratul 3
M. iliocostal toraco-lombar ajunge de la nivelul crestei iliace până la ultima vertebră
cervicală, dorsal fiind ataşat de m. longisim toracal.
M. longisim toracal este dezvoltat.
M. spinal toracal este bine reprezentat de-a lungul marginii dorsale a m. longisim toracal.
Stratul 4
Mm. multifizi sunt puternici mai ales în regiunea lombară.
Mm. intertransversari sunt bine dezvoltaţi.
Mm. ridicători ai coastelor acţionează asupra coastelor I-X.
Muşchii toracelui
Muşchii pectorali
M. pectoral descendent este dezvoltat, se uneşte cu simetricul la nivelul unui rafeu.
M. pectoral transvers este subţire cu originea pe primele trei sternebre.
M. pectoral ascendent este mai scurt şi gros, iar caudal nu depăşeşte sternul.
M. subclavicular nu există.
Muşchii peretelui costal.
M. dinţat ventral toracal bine reprezentat se inseră pe primele 7-8 coaste.
Mm. intercostali externi sunt mai dezvoltaţi decât cei interni.
M. retractor costal este fibros.
M. transvers toracal începe de la primele două sternebre, acoperind procesul
xifoidian.
M. drept toracal, puternic se continuă cu m. drept abdominal.
M. retractor costal este subţire şi ataşează procesele transverse ale primelor 3-4
vertebre lombare de ultima coastă.
Diafragma
Porţiunea musculară este foarte dezvoltată. Pilierii diafragmei sunt dezvoltaţi ajungând
până la nivelul centrului tendinos. Cupola diafragmatică, pe partea stângă ajunge în dreptul
coastei VII, iar în partea dreaptă până în dreptul coastei VI.
Muşchii abdominali
(Fig. 53, Fig. 55)
M. oblic abdominal extern prezintă porţiunea musculară foarte dezvoltată, acoperă
în totalitate fosa paralombară. Caudal ajunge până în dreptul coastelor IV-V.
M. oblic abdominal intern dezvoltat, ocupă fosa paralombară. Important din punct
de vedere chirurgical sunt cele două spaţii, unul caudal de ultima coastă, cel de-al doilea
cranial de tuberul coxal al iliumului prin care trec cordoane vasculonervoase.
M. drept abdominal continuă m. drept toracal, fiind traversat de 4-6 intersecţii
fibroase.
M. transvers abdominal ocupă toată fosa paralombară, fiind separat de m. oblic
abdominal intern printr-un ţesut adipos, mai ales în porţiunea dorsală a fosei paralombare.
Tunica abdominală este vizibilă doar între ombilic şi pubis.
Linia albă se întinde de la stern la pubis, având o lăţime de aproape 1 cm.
Fascia tranversă este puternică şi delimitată de peritoneul parietal printr-un strat de
ţesut adipos.
Inelul inghinal superficial este oval, având baza medială mai subţire decât cea
laterală.
Inelul inghinal profund este delimitat de m. oblic abdominal intern, m. drept
abdominal şi arcada inghinală.
Muşchii cozii
M. coccigian este puternic, trece medial de ligamentul sacro-tuberal până la vertebra

caudală Cd2-Cd3.
Mm. sacrocaudali ventrali şi dorsali sunt bine dezvoltaţi.
Mm. intertransversari sunt puternici, cei dorsali se întind de la creasta sacrală
laterală până la vertebrele caudale Cd5-Cd6 unde se termină printr-un tendon lung, iar cei
ventrali ajung până la vertebra caudală Cd3.
Fig. 55. Muşchii ventrali ai

gâtului, toracelui şi ai
abdomenului la câine
(după Nickel, Schummer,
Seiferle, 1986)
a. M. longisim al capului; b. M.
lung al gâtului, porţiunea
toracică; b'. M. lung al gâtului,
porţiunea de tranziţie; b". M.
lung al gâtului, porţiunea
cervicală; c. M. scalen mediu; d.
Mm. intercostali interni; d'. Mm.
subcostali; e. M. retractor al
coastei; f. M. transvers
abdominal; f'. Porţiunea
musculară a m. transvers
abdominal; f". Marginea caudală
a m. transvers al abdomenului
care acoperă m. drept
abdominal; g. M. oblic
abdominal intern; h. M. oblic
abdominal extern; h'. Stratul
extern al m. drept abdominal; i.
M. drept abdominal; l. M. psoas
mare; l'. M. iliac; m. Porţiunea
toracică a m. pătratul lombelor;
m'. Porţiunea lombară a m.
pătratul lombelor; n. M.
sacrococcigian ventral lateral; n'.
M. sacrococcigian medial; o. M.
drept femural; p. M. vast medial;
q. Fascia femurală medială; r.
Porţiunea caudală a m.
sartorius; r'. Porţiunea cranială a
m. sartorius; s. M. gracilis; t. M.
pectineu; u. Mm. adductori; v.
M. semimembranos; w. M.
semitendinos.
8. MUŞCHII MEMBRULUI TORACIC

(MUSCULI MEMBRI THORACICI)
În funcţie de structurile osoase în jurul cărora se dispun, muşchii membrului toracic

sunt sistematizaţi în: muşchii spetei; muşchii braţului; muşchii antebraţului; muşchii
autopodiului. Conform N.A.V. muşchii membrului toracic sunt:
Muşchii spetei
Muşchii laterali ai spetei
 M. deltoid (M. deltoideus);
- p. scapulară (Pars scapularis);
- p. acromială (Pars acromialis);
- p. claviculară (Pars clavicularis);
 M. supraspinos (M. supraspinatus);
 M. infraspinos (M. infraspinatus);
 M. micul rotund (M. teres minor):
Muşchii mediali ai spetei
 M. subscapular (M. subscapularis);
 M. marele rotund (M. teres major);
 M. coracobrahial (M. coracobrachialis);
 M. articular al umărului (M. articularis humeri) (fe, su, eq);
Muşchii braţului
Muşchii craniali ai braţului
 M. biceps brahial (M. biceps brahii);
 Lacertul fibros (Lacertus fibrosus);
 M. brahial (M. brahialis);
Muşchii caudali ai braţului

 M. triceps brahial (M. triceps brachii);
- Capul lung (Caput longum);
- Capul lateral (Caput laterale);
- Capul medial (Caput mediale);
- Capul accesoriu (Caput accesorium);
 M. anconat (M. anconeus);
 M. tensor al fasciei antebrahiale (M. tensor fasciei antebrachii);
Muşchii antebraţului
Muşchii craniali ai antebraţului

M. brahioradial (M. brachioradialis) (fe);
M. extensor carpo-radial (M. extensor carpi radialis);
M. extensor digital comun (M. extensor digitalis communis);
M. extensor digital lateral (M. extensor digitalis lateralis);
M. extensor carpo-ulnar (M. extensor carpi ulnaris);
M. supinator (M. supinator) (su, car);
M. abductor lung al degetului I (M. abductor digiti I (pollicis)longus) (car);
M. extensor al degetului I (M. extensor digiti I) (car);
M. extensor al degetului II (M. extensor digiti II) (car);
Muşchii caudali ai antebraţului

M. flexor carpo-ulnar (M. flexor carpo-ulnaris);
M. flexor carpo-radial (M. flexor carpi radialis);
M. pronator rotund (M. pronator teres) (car);
M. flexor digital superficial (M. flexor digitalis superficialis);
M. flexor digital profund (M. flexor digitalis profundus);
Capul humeral (Caput humerale);
Capul radial (Caput radiale);
Capul ulnar (Caput ulnare);
Mm. interflexori (Mm. interflexorii) (bo car);
M. pronator pătrat (M. pronator quatratus) (car);
Muşchii autopodiului
Mm. lumbricali (Mm. lumbricales);
Mm. interosoşi (Mm. interosei);
M. abductor al degetului I (M. abductor digiti I s. M. abductor pollicis brevis) (car);
M. flexor al degetului I (M. flexor digiti I s. M. flexor pollicis brevis) (car);
M. adductor al degetului I (M. adductor digiti I s. M. adductor pollicis brevis) (car);
M. abductor al degetului II (M. abductor digiti II) (car);
M. adductor al degetului II (M. adductor digiti II) (car);
M. abductor al degetului V (M. abductor digiti V) (car);
M. adductor al degetului V (M. adductor digiti V) (car);
M. flexor al degetului V (M. flexor digiti V) (car).
FASCIILE MEMBRULUI TORACIC
Fascia axilară (Fascia axillaris) este sistematizată în fascia axilară medială şi fascia
axilară laterală.
Fascia axilară medială desparte musculatura medială a spetei de muşchii regionali ai
toracelui şi se continuă cu fascia trunchiului, iar distal cu fascia brahială.
Fascia axilară laterală acoperă musculatura laterală a spetei şi se continuă cu fascia
omobrahială, ataşându-se de spina scapulară unde realizează o lojă pentru muşchiul
supraspinos. Distal se continuă cu fascia brahială.
Fascia brahială (Fascia brahialis) înconjoară musculatura braţului fiind mai groasă
pe faţa laterală a braţului. Emite un sept care se inseră pe creasta epicondilului humeral
lateral şi pe creasta humerusului.
Fascia antebrahială (Fascia antebrahii) înconjoară musculatura antebraţului
continuându-se distal cu fascia autopodiului. Proximal, fascia antebrahială este întărită de
lacertul fibros al m. biceps brahial pentru m. extensor carporadial.
Pe traiect trimite septe care se inseră medial pe radius, lateral pe interlinia radioulnară
şi pe ulnă, delimitând musculatura extensoare de cea flexoare a antebraţului şi realizând o
teacă pentru m. extensor digital lateral.
Proximal, fascia antebrahială este alcătuită dintr-o foiţă superficială mai groasă şi o
foiţă profundă mai subţire care aderă la muşchii regionali.
Fascia autopodiului înconjoară bazipodiul, metapodiul şi acropodiul fiind
sistematizată în: fascia dorsală, fascia palmară şi fascia degetului.
Fascia dorsală (Fascia dorsalis manus) puternică la nivelul bazipodiului, se
continuă spre metapodiu unde devine din ce în ce mai subţire. Prezintă două foiţe, cea
superficială mai groasă, iar cea profundă mai subţire.
La nivelul bazipodiului, foiţa profundă aderă la capsula articulară şi la ligamentul
carpian dorsal comun, delimitând cu foiţa superficială un retinacul extensor
(Retinaculum extensorum) prin care trec tendoanele muşchilor extensori ai antebraţului.
Tendoanele muşchilor extensori ai antebraţului alunecă prin retinaculul extensor cu
ajutorul unor sinoviale vaginale care proximal şi distal se termină prin recesuri.
Fascia palmară (Fascia palmaris) este puternică, dispusă palmar la nivelul
acropodiului. Este alcătuită dintr-o foiţă superficială mai groasă, dublată de o foiţă profundă
mai subţire.
La nivelul inserţiei pe osul accesoriu al carpului (osul pisiform) foiţa superficială se
dedublează într-o lamă superficială şi o lamă profundă care delimitează retinaculul flexor
(Retinaculum flexorum), iar între lama profundă a foiţei superficiale şi ligamentul carpian
palmar comun se formează canalul carpian (Canalis carpi).
Prin retinaculul flexor trece tendonul m. flexor carporadial cu ajutorul unei sinoviale
vaginale, iar prin canalul carpian trec tendoanele muşchilor flexori digitali superficial şi
profund cu ajutorul unei sinoviale vaginale comune, care se termină proximal şi distal printr-
un reces.
Fascia palmară la nivelul metapodiului acoperă complexul tendinos flexor, iar de la
nivelul articulaţiei metacarpo-sesamo-falangiene devine fascie digitală.
Fascia digitală (Fascia digiti) este dispusă subcutanat la nivelul regiunii palmare a
degetului, întărită de o lamă fibroasă care se prinde de extremităţile scutului proximal şi de
marginile falangei proximale. Aceasta formează peretele palmar al marii teci sesamoidiene,
numită vagina fibroasă a degetului (Vagina fibrosae digitarum manus), un spaţiu
delimitat dorsal de scutul proximal, ligamentele sesamoidiene, faţa palmară a falangei
proximale, scutul mijlociu, faţa palmară a falangei mijlocii, scutul distal şi palmar de fascia
digitală.
Vagina fibroasă a degetului prezintă o porţiune inelară (Pars anularis vaginae
fibrosae) sau ligamentul inelar digital (Lig. anulare digiti) şi o porţiune cruciformă
(Pars cruciformis vaginae fibrosae).
Porţiunea inelară se întinde între extremităţile abaxiale ale sesamoizilor proximali,
continuându-se distal cu porţiunea cruciformă a căror fibre oblice se încrucişează de forma
literei “X”.
Prin vagina fibroasă a degetului trec tendoanele muşchilor flexori digitali superficial şi
profund cu ajutorul unei sinoviale vaginale care alunecă peste scutul proximal, peste scutul
mijlociu (marele burelet glenoidal), iar peste scutul distal alunecă doar tendonul m. flexor
digital profund cu ajutorul unei burse podotrochleare (Bursa podotrochlearis).
MUŞCHII MEMBRULUI TORACIC LA ECVINE
Muşchii spetei
Muşchii laterali ai spetei (Fig. 56, Fig. 58)

M. deltoid (M. deltoideus) are contur aproximativ triunghiular, fiind acoperit parţial
de m. pielos omobrahial. Este situat în plan superficial pe faţa laterală a spetei. Prezintă
distal o porţiune musculară, iar proximal o porţiune aponevrotică.
O. - pe spina scapulară şi pe cartilajul scapular, pe unghiul caudal şi pe marginea dorsală a
spetei;
T. – pe tuberozitatea deltoidă a humerusului;
R. – abductor şi flexor al braţului;
I. – n. axilar.
M. supraspinos (M. supraspinatus), gros şi prismatic, ocupă fosa supraspinoasă a
spetei, terminându-se bifurcat.
O. – în fosa supraspinoasă, pe unghiul cranial şi pe marginea cranială a spetei;
T. – pe tuberculul mare şi pe tuberculul mic al humerusului;
R. – extensor al braţului;
I. – n. suprascapular.
M. infraspinos (M. infraspinatus) ocupă fosa infraspinoasă a spetei, fiind acoperit
parţial de m. deltoid.
O. – în fosa infraspinoasă, pe spina scapulară, pe marginea caudală a spetei şi pe cartilajul
scapular;
T. – pe faţa m. infraspinos de la baza tuberculului mare al humerusului;
R. – abductor şi flexor al braţului;
I. – n. suprascapular.
M. micul rotund (M. teres minor) este dispus de-a lungul marginii caudale a spetei,
în fosa infraspinoasă, acoperit de m. deltoid.
O. – pe marginea caudală a spetei, pe extremitatea caudală a fosei infraspinoase adiacentă
marginii caudale, pe tuberculul infraglenoid al spetei;
T. – pe tuberozitatea m. micul rotund de pe humerus;
R. – abductor al braţului;
I. – n. axilar.
Muşchii mediali ai spetei (Fig. 58)
M. subscapular (M. subscapularis) ocupă fosa subscapulară.
O. – în fosa subscapulară;
T. – pe tuberculul mic al humerusului;
R. – adductor al braţului;
I. – n. subscapular.
M. marele rotund (M. teres major) este dispus de-a lungul marginii caudale a
spetei, acoperit de originea m. marele dorsal.
O. – pe unghiul caudal al spetei, pe extremitatea proximală a marginii caudale a spetei;
T. – pe tuberozitatea m. marele rotund de pe faţa medială a humerusului;
R. – adductor şi flexor al braţului;
I. – n. m. marelui rotund.
M. coracobrahial (M. coracobrachialis) încrucişează medial articulaţia
scapulohumerală.
O. – pe procesul coracoid al spetei;
T. – de o parte şi de alta a tuberozităţii m. marele rotund pe faţa medială a humerusului;
R. – adductor al braţului;
I. – ramura proximală a n. musculocutanat.
M. articular al umărului (M. articularis humeri) este subţire, aderă la capsula
articulară, la nivelul unghiului de flexiune scapulo-humeral.
O. – pe colul spetei;
T. – pe colul humerusului;
R. – protejează capsula articulară în timpul flexiei articulaţiei;
I. – n. axilar.
Muşchii braţului
Muşchii craniali ai braţului (Fig. 56, Fig. 58)

M. biceps brahial (M. biceps brahii) este un muşchi puternic, lung şi fuziform. Trece
peste faţa cranială a articulaţiei scapulo humerale şi peste faţa cranială a humerusului.
Prezintă la extremitatea proximală o formaţiune fibro-cartilaginoasă cu ajutorul căreia
alunecă peste tuberculul intermediar al humerusului şi se prinde bilateral de crestele
corespondente ale tuberculilor mare şi mic humerali, iar extremitatea distală emite o lamă
fibroasă cu rol în aparatul pasiv, lacertul fibros (Lacertus fibrosus) pentru m. extensor
carporadial.
O. – pe tuberculul supraglenoidal al spetei;
T. – pe tuberozitatea proximo-medială de pe colul radiusului;
R. – flexor al antebraţului, menţine unghiul articular scapulo-humeral, tensor al fasciei
antebrahiale;
I. – n. musculocutanat.
M. brahial (M. brahialis) ocupă şanţul m. brahial al humerusului.
O. - caudal pe colul humerusului;
T. - pe tuberozitatea radiusului, medial pe colul radiusului şi medial la baza olecranului
ulnei;
R. - flexor al antebraţului;
I. - n. musculocutanat.
Fig. 56. Muşchii spetei, ai
braţului şi ai antebraţului
la cal, vedere laterală
Seiferle, 1986)
1. M. supraspinos; 2. M.
infraspinos; 2'. M. infraspinos; 3.
M. deltoid; 3'. Aponevroza de
origine a m. deltoid; 4. M. micul
rotund; 5. M. biceps brahial; 5'.
Tendonul m. biceps brahial; 5".
Lacertul fibros; 6. M. brahial; 7.
Capul lung al m. triceps brahial;
7'. Capul lateral al m. triceps
brahial; 8. M. extensor
carporadial; 8'. Tendonul m.
extensor carporadial; 9. M.
extensor digital comun; 9'. M.
extensor digital comun accesoriu
(m. lui Philipps); 10. M. extensor
digital lateral; 11. M. extensor
carpoulnar; 12. M. flexor digital
profund; 12'. Capul ulnar al
flexorului digital profund; 13. M.
subclavicular; 14. M. abductor
lung al degetului mare.
a. Cartilajul spetei; b.
Tuberozitatea spinei scapulare;
c. Protuberanţa laterală; d.
Tuberculul lateral al
humerusului; e. Epicondilul
lateral al humerusului; f.
Tuberozitatea laterală a
radiusului; g. Olecranul ulnei.
Fig. 57. Muşchii spetei, ai
braţului şi ai antebraţului la
cal, vedere medială (după
Nickel, Schummer, Seiferle,
1986)
1. M. subscapular; 2. M. marele
rotund; 3. M. supraspinos; 4. M.
coracobrahial; 5. M. articular al
umărului; 6. M. tensor al fasciei
antebrahiale; 6'. Aponevroza
fasciei antebrahiale; 7. Capul
medial al m. triceps brahial; 8.
Originea m. brahial; 8'.
Terminaţia m. brahial; 9. M.
biceps brahial; 10. M. extensor
carporadial; 11. M. flexor
carporadial; 12. M. flexor
carpoulnar; 12'. Capul ulnar al m.
flexor digital profund; 13. M.
marele dorsal; 14. M.
subclavicular; 14'. M. pectoral
descendent.
a. Cartilajul spetei; b. Faţa dinţată

a spetei; c. Epicondilul medial al
humerusului; d. Extremitatea
proximală a radiusului.
Fig. 58. Muşchii umărului şi ai cotului
la cal, stratul profund (după Nickel,
1. M. micul rotund; 2. M. brahial; 3. M.

biceps brahial; 3'. Originea m. biceps
brahial; 4. M. anconeu.
A. spata; B. humerus; C. radius; D. ulna.
a. Cartilajul spetei; b. Tuberozitatea spinei

scapulare; c. Tuberculul supraglenoidal; d.
Tuberculul lateral al humerusului; e.
Tuberozitatea deltoidă; f. Creasta
epicondilului lateral al humerusului; g.
Tuberozitatea olecranului; h. Lig. colateral
lateral al art. cotului; i. Capsula articulaţiei
umărului; k. Bursa sinoivială
intertuberculară; l. Capsula articulaţiei
cotului.
(Fig. 56, Fig. 57, Fig. 58)
M. triceps brahial (M. triceps brachii) este un muşchi puternic, care ocupă unghiul
scapulohumeral. Prezintă 3 capete (porţiuni): lung, lateral, medial.
Capul lung (Caput longum), cel mai dezvoltat, triunghiular este dispus între
marginea caudală a spetei şi tuberozitatea olecranului ulnei peste care trece cu ajutorul unei
burse subtendinoase (B. subtendinea).
O. – pe marginea caudală a spetei;
T. – proximo – caudal pe tuberozitatea olecranului;
R. – extensor al antebraţului;
I. – n. radial.
Capul lateral (Caput lateralis) dispus latero-ventral de porţiunea lungă, este aproape
patrulater fiind acoperit la origine de m. deltoid.
O. – pe linia tricipitală de pe corpul humerusului;
T. – lateral pe tuberozitatea olecranului;
I. – n. radial.
Capul medial (Caput medialis) este dispus pe faţa medială a humerusului, ventral
de porţiunea lungă.
O. – medio-caudal pe corpul humerusului;
T. – medial pe olecran;
I. – n. radial.
M. anconat (M. anconeus) ocupă spaţiul dintre fosa olecraniană a humerusului şi
marginea cranială a olecranului.
O. – în fosa olecraniană;
T. – pe marginea cranială a olecranului;
I. – n. radial.
M. tensor al fasciei antebrahiale (M. tensor fasciei antebrachii) acoperit medial
de m. triceps brahial, prezintă o porţiune musculară aplatizată şi o porţiune aponevrotică
care se continuă cu fascia antebrahială.
O. – pe unghiul caudal şi pe marginea caudală a spetei;
T. – pe fascia antebrahială şi pe marginea caudală a olecranului;
R. – extensor al antebraţului şi tensor al fasciei antebrahiale;
I. – n. radial.
(Fig. 59, Fig. 60)
M. extensor carporadial (M. extensor carpi radialis) este lung, plasat de-a lungul
feţei craniale a radiusului, întărit proximal de lacertul fibros al m. biceps brahial. Este un
muşchi cu acţiune proximală.
O. – pe epicondilul lateral al humerusului şi pe ligamentul colateral lateral al articulaţiei
humero-radiale;
T – pe tuberozitatea metacarpianului III;
R – extensor al bazipodiului şi metapodiului toracic;
I – n. radial.
M. abductor al degetului mare (M. abductor digiti I pollicis longus) numit şi m.
extensor oblic al carpului este un muşchi subţire cu acţiune proximală. Are porţiunea
musculară dispusă de-a lungul interliniei radioulnare, iar tendonul este oblic ventro-medial,
încrucişând tendonul m. extensor carpo-radial. Medial, trece prin retinaculul extensor spre
baza metacarpului II (medial) cu ajutorul unei sinoviale vaginale.
O. – pe interlinia radioulnară;
T. – pe baza metacarpului II;
R. – abductor şi extensor al autopodiului;
I. – n. radial.
M. extensor digital comun (M. extensor digitalis communis) trece lateral de-a
lungul m. extensor carporadial, dirijându-se apoi pe faţa dorsală a autopodiului. Este un
muşchi cu acţiune distală.
O. - pe epicondilul lateral al humerusului si pe lig. colateral al art. cotului;
T. - pe procesul extensor al falangei distale;
R. - extensor al degetului;
I. - n. radial.
Proximo-lateral în porţiunea sa musculară se izolează un fascicul muscular cilindroid
care reprezintă m. extensor digital comun accesoriu (muşchiul lui Thiernesse) vestigiu
al m. extensor al degetului I şi II de la mamiferele pentadactile.
M. extensor digital lateral accesoriu (muşchiul lui Philips) se izolează lateral la nivelul
porţiunii proximale a tendonului.
M. extensor digital lateral (M. extensor digitalis lateralis) mai subţire şi fuziform,
trece caudal de-a lungul m. extensor digital comun, delimitat de acesta şi de m. extensor
carpo-ulnar de septuri puternice care se desprind din fascia antebrahială. Este un muşchi cu
acţiune distală. Tendonul trece prin retinaculul extensor cu ajutorul unei sinoviale vaginale.
O. – pe epicondilul lateral al humerusului şi pe lig. colateral lateral al articulaţiei cotului;
T. – pe faţa procesul extensor al falangei distale;
R. – extensor al degetului;
I. – n. radial.
M. extensor carpo-ulnar (M. extensor carpi ulnaris) este lung şi fuziform, plasat
între faţa laterală a olecranului şi baza metacarpului IV (lateral). Are acţiune proximală, fiind
despărţit de m. extensor digital lateral de un sept puternic desprins din fascia antebrahială.
La nivelul osului accesoriu al carpului tendonul trece cu ajutorul unei sinoviale vaginale.
O. – pe epicondilul lateral al humerusului;
T. – lateral pe osul accesoriu al carpului şi pe baza metacarpului IV;
R. – flexor al bazipodiului şi metapodiului;
I. – n. radial.
M. flexor carpo-ulnar (M. flexor carpi ulnaris) este aşezat medial şi paralel cu m.
extensor carpo-ulnar. Are acţiune proximală, acoperind împreună muşchiul flexor digital
superficial.
O. – pe epicondilul medial al humerusului şi caudal pe olecran,
T. – pe osul accesoriu al carpului,
R. – flexor al bazipodiului şi metapodiului,
I. – n. ulnar.
M. flexor carpo-radial (M. flexor carpo-radialis) este fuziform, cu acţiune
proximală. Acompaniază caudal marginea medială a radiusului, fiind aşezat medial de m.
flexor carpo-radial. Tendonul său, subţire şi aproape cilindroid trece prin retinaculul flexor
spre metacarpul rudimentar medial (II).
O. – pe epicondilul medial al humerusului şi pe ligamentul colateral lateral al articulaţiei
cotului;
T. – pe baza metacarpului II;
R. – flexor al bazipodiului şi metapodiului toracic;
I. – n. median.
M. flexor digital superficial (M. flexor digitalis superficialis) este un muşchi lung
cu acţiune distală, a cărui porţiune musculară este dispusă sub muşchii extensor carpo-ulnar
şi flexor carpo-ulnar, iar tendonul său după ce trece prin canalul carpian cu ajutorul unei
sinoviale vaginale ajunge pe faţa palmară a metacarpului principal (Fig. 61).
Ligamentul carpian comun palmar se continuă distal cu ligamentul accesoriu (Lig.
accesorium) care întăreşte lateral tendonul muşchiului.
Proximal de articulaţia metacarpo-sesamo-falangiană din tendonul m. flexor digital
superficial se desprinde un inel cartilaginos, mâneca flexoare (Manica flexoria) prin care
trece tendonul muşchiului flexor digital profund şi care alunecă distal peste scutul proximal
cu ajutorul unei sinoviale vaginale (Fig. 61, Fig. 62, Fig. 63).
O. – pe epicondilul medial al humerusului;
T. - bifurcat, de o parte şi alta a scutului mijlociu (marele burelet glenoidian);
R. – flexor al degetului şi susţinător al articulaţiei metacarpo-falangiene;
I. – n. median şi n. ulnar.
Fig. 59. Muşchii antebraţului şi ai

autopodiului la cal, vedere laterală
(după Nickel, Schummer, Seiferle,
1986)
1. M. brahial; 2. M. anconeu; 3. Fosa

olecranului; 4. M. extensor carporadial; 5.
M. extensor carpoulnar; 5'. Terminaţia m.
extensor carpoulnar pe metacarpianul IV;
5". Terminaţia m. extensor carpoulnar pe
osul accesoriu; 6. M. extensor digital
comun; 6'. Tendonul m. extensor digital
comun; 6". Tendonul m. extensor digital
comun accesoriu (m. lui Philipps); 7. M.
extensor digital lateral; 7'. Tendonul m.
extensor digital lateral; 8. M. abductor al
degetului mare; 9. Tendonul m. flexor
digital superficial; 10. M. flexor digital
profund; 10'. Capul ulnar al m. flexor
digital profund; 10". Tendonul m. flexor
digital profund; 10"'. Lig. accesoriu; 11. M.
interosos mijlociu; 11'. Brida m. interosos
mijlociu pentru tendonul m. extensor
comun.
a. Epicondilul lateral al humerusului; b.

Tuberozitatea olecranului; c. Osul
accesoriu al carpului; d. Capul
metacarpianului IV; e. Lig. colateral
lateral al art. cotului; f. Lig. inelar al art.
metacarpofalangiană; g. Cartilajul
ungular.
Fig. 60. Muşchii antebraţului şi ai
autopodiului la cal, vedere medială
1986)
1. M. brahial; 2. Terminaţia m. biceps

brahial; 3. M. anconeu; 4. M. extensor
carporadial; 4'. Tendonul m. extensor
carporadial; 5. M. flexor carporadial;
ulnar; 5'. Tendonul m. flexor carporadial;
6. M. flexor carpoulnar; 6'. Capul ulnar al
m. flexor carpoulnar;. 6". Tendonul m.
flexor carpoulnar; 7. M. flexor digital
superficial; 7'. Tendonul m. flexor digital
superficial; 7". Mâneca flexoare; 7"'. Lig.
accesoriu al m. flexor digital superficial;
8. M. flexor digital profund; 8'. Capul
ulnar al m. flexor digital profund; 8".
Tendonul m. flexor digital profund; 8"'.
Lig. accesoriu al m. flexor digital profund;
9. M. interosos mijlociu; 9'. Brida m.
interosos mijlociu pentru tendonul m.
extensor comun; 10. Tendonul comun al
mm. extensor digital lung şi ext. digital
lateral; 11. M. abductor al degetului mare.
A. humerus; B. radius; C. metacarpianul

III;
a. Epicondilul medial al humerusului; b.

Tuberozitatea olecranului; c. Osul
accesoriu al carpului; d. Metacarpianul II;
e. Lig. colateral medial al art. cotului; f.
Retinaculul flexor; g. Lig. inelar al art.
metacarpofalangiană; h. Scutul distal; i.
Cartilajul ungular.
Fig. 61. Bursa podotrocleară şi
tendoanele mm. flexori la cal,
vedere palmară (după Nickel,
1. M. flexor digital superficial; 2.

Tendonul m. flexor digital profund; 3. M.
interosos mijlociu; 4. Scutul proximal; 5.
Lig. palmar al art. metacarpofalangiană;
6. Scutul distal; 7-7'. Recesul palmar al
art. metacarpofalangiană; 8. Sinoviala
palmară; 9. Diverticulul proximal al art.
interfalangiene proximale; 9'. Diverticulul
distal al art. interfalangiene proximale;
10. Diverticul palmar impar; 11. Conturul
diverticulului distal; 7-11. Teaca
tendonului comun distal; 12. Conturul
bursei podotrocleare.
a. Osul metacarpian III; b. Osul

metacarpian IV; c. Cartilajul ungular; d.
Periopla şi dermul cornos; e. Lamele
dermale; f. Dermul solei (cuneusul şi
torul digital au fost îndepărtate).
Fig. 62. Secţiune sagitală la nivelul autopodiului la cal (după Nickel, Schummer, Seiferle,
1986)
1, 1', 1". Tendonul m. flexor digital superficial; 2. Tendonul m. flexor digital profund; 2'. Inserţia sa pe falanga
mijlocie; 2". Inserţia pe falanga distală; 3. Tendonul m. extensor digital comun; 4. M. interosos mijlociu; 5. Lig.
palmar; 6. Lig. sesamoidian drept; 7. Lig. inelar al art. metacarpofalangiene; 8. Scutul distal; 9. Lig. inelar al
degetului; 10. Lig. sesamoidian impar.
A. Osul metacarpian III; B. Falanga proximală; C. Falanga mijlocie; D. Falanga distală; E. Osul seamoid distal.
a. Capsula art. metacarpofalangiană; b. Capsula art. interfalangiene proximale; c. Capsula art. interfalangiene
distale; d. Recesul dorsal; e. Lig. sesamoidiene drepte; e'-e"'. Recesul palmar; eIV. Extinderea recesului palmar
printre lig. sesamoidiene oblice şi drepte; f. Brida tendinoasă dintre lig. sesamoidian drept şi tendonul şi faţa
dorsală a tendonului flexor profund; g. Bursa podotrocleară; h. Epidermul; h'. Periopla; h". Epidermul cutie de
corn; h"'. Sola cornoasă; hIV. Cuneusul (furcuţa); hV. Bulbul; i. Dermul; i'. Dermul solei; k. Hipodermul; k'. Perniţa
digitală; l. Bulbul.
Fig. 63. Secţiune sagitală la nivelul autopodiului la cal (după Nickel, Schummer, Seiferle,
1986)
1. Tendonul m. extensor digital comun; 2. Tendonul m. flexor digital profund; 3. Lig. sesamoidian drept; 4. Lig.
sesamoidian impar modificat; 6. Capsula art. interfalangiene proximale; 7. Capsula art. interfalangiene distale;
8.Tendonul m. flexor digital profund; 9. Bursa podotrocleară.
A. Falanga proximală; B. Falanga mijlocie; C. Falanga distală; D. Osul sesamoid distal.
a. Piele; a'. Periopla; a". Stratul protector al cutiei de corn; a"'. Lamele epidermale; aIV Epidermul solei; av.
Cuneusul; aVI. Torul; b. Dermul; b'. Dermul perioplei cu papile; b". Dermul coroanei; b"'. Lamele dermale; bIV.
Lamele dermale parţial secţionate; bV. Extremitatea distală a unei lamele; bVI. Dermul solei; bVII. Cuneusul; bVIII.
Dermul torului cu papile; c. Hipodermul; c.'Cuneusul; c". Perniţa digitală.
M. flexor digital profund (M. flexor digitalis profundus) cu acţiune distală, este
dispus pe faţa palmară a radiusului şi a oaselor autopodiului (Fig. 61, Fig. 62, Fig. 63).
Porţiunea musculară este sistematizată în 3 capete, humerală, radială şi ulnară a căror
tendoane fuzionează într-un tendon unic care trece prin canalul carpian cu ajutorul unei
sinoviale vaginale, apoi în treimea proximală a regiunii metacarpiene este întărit de
ligamentul accesoriu (brida carpiană) care prelungeşte distal ligamentul carpian
palmar comun, alunecând peste m. interosos mijlociu.
Porţiunea humerală (Caput humerale) este acoperită de m. flexor digital
superficial. Porţiunea radială (Caput radiale) este în contact cu faţa caudală a radiusului,
iar porţiunea ulnară (Caput ulnare) trece prin spaţiul dintre muşchii extensor carpo-
ulnar şi flexor carpo-ulnar.
Proximal de articulaţia metacarpo-sesamo-falangiană trece prin mâneca flexoare a m.
flexor digital superficial, iar cu ajutorul unei sinoviale alunecă peste scutul proximal
împreună cu tendonul m. flexor digital superficial.
Cu ajutorul unei sinoviale vaginale trece peste scutul mijlociu şi emite o inserţie de
traiect pe faţa palmară a falangei mijlocii numită lama transversă, apoi se lăţeşte devenind
o aponevroză palmară care trece peste scutul distal unde apare o bursă subtendinoasă,
bursa podotrochleară (B. podotrochlearis) şi ajunge pe faţa soleară a falangei distale
(Fig. 61).
O. – porţiunea humerală pe epicondilul medial al humerusului, porţiunea radială pe faţa
caudală a radiusului, porţiunea ulnară pe marginea caudală a olecranului;
T. – pe linia semilunară a falangei distale;
R. – flexor al degetului în staţiune şi locomoţie;
I.– n. median şi n. ulnar.
Mm. lumbricali (Mm. lumbricales) sunt foarte mici şi fuziformi, având un tendon
subţire. Sunt dispuşi bilateral de capul metacarpului şi de articulaţia
metacarposesamofalangiană.
O. – pe marginea laterală a tendonului flexor digital profund;
T. – pe moţul grăsos al pintenului şi pe fascia digitală;
R. – în flexia degetului;
I. – nn. palmari.
M. interosos mijlociu (Mm. interosei) este de natură fibroasă, fiind numit şi
“suspensor al buletului”. Este plasat pe faţa palmară a oaselor metacarpiene. Proximal de art.
metatacarposesamofalangiană se bifurcă, fiecare bridă prelungindu-se dorso-distal pe lângă
osul sesamoid proximal corespondent spre tendoanele mm. extensor digital comun şi
extensor digital lateral.
O. – pe faţa palmară a oaselor metacarpiene;
T. – în tendonul comun al mm. extensori digitali;
R. – face parte din aparatul pasiv al membrului toracic cu acţiune în staţiune şi în locomoţie;
I. – nn. palmari.
M. interosos medial (II) şi m. interosos lateral (IV) sunt rudimentari şi greu de
individualizat de-a lungul marginii axiale a metacarpianului rudimentar corespondent.
APARATUL PASIV AL MEMBRULUI TORACIC
Aparatul pasiv al membrului toracic este mai puternic şi mai dezvoltat, fiind alcătuit
din:
- lacertul fibros care derivă m. biceps brahial;
- tendonul m. extensor radial al carpului;
- tendonul comun al mm. extensor digital lung şi extensor digital lateral;
- m. flexor digital superficial şi mâneca flexoare;
- m. flexor digital profund cu ligamentul accesoriu;
- m. interosos mijlociu;
- lig. sesamoidian.
MUŞCHII MEMBRULUI TORACIC LA RUMEGĂTOARE

Muşchii spetei
M. deltoid apare divizat într-o porţiune cranială mai mică inserată pe acromionul
spetei şi o porţiune caudală mai dezvoltată.
M. supraspinos ocupă fosa supraspinoasă terminându-se bifid pe tuberculul mare al
humerusului.
M. infraspinos ocupă fosa infraspinoasă fiind un muşchi puternic aponevrotic.
M. micul rotund mai puţin dezvoltat.

M. subscapular ocupă fosa infraspinoasă şi apare tripartit.
M. marele rotund dispus de-a lungul marginii caudale a spetei.
M. coracobrahial apare divizat.
Muşchii braţului

M. biceps brahial alunecă prin sanţul intertubercular cu ajutorul unei sinoviale.
Lacertul fibros este subţire.
La ovine m. biceps brahial are aspect fibros.
M. brahial ocupă şanţul humerusului trecând peste radius spre inserţia terminală cu
ajutorul unei burse seroase.

M. triceps brahial la bovine are 3 porţiunii: lungă, laterală, medială. La ovine are 4
porţiuni: lungă, laterală, medială şi accesorie care ese ataşată porţiunii lungi.
M. anconat este acoperit de m. triceps brahial ocupă fosa olecraniană.
M. tensor al fasciei antebrahiale are porţiunea musculară de aspectul unei benzi
reduse dispusă medial de porţiunea lungă a m. triceps brahial.
Muşchii craniali ai antebraţului cu acţiune proximală

M. extensor carporadial, dezvoltat, plasat pe faţa cranială a radiusului, primeşte
lacertul fibros al m. biceps brahial şi este întărit de o lamă fibroasă detaşată din fascia
antebrahială.
M. abductor al degetului mare are aceeaşi dispoziţie ca la ecvine.
Muşchii craniali ai antebraţului cu acţiune distală

M. extensor digital comun apare divizat, trece prin retinaculul extensor carpian cu
ajutorul unei sinoviale vaginale. Tendonul poţiunii mediale traversează oblic medio-distal
peste faţa dorsală a metacarpianului principal (III şi IV) şi se termină abaxial pe degetul III,
iar tendonul porţiunii laterale la extremitatea distală a metacarpului principal se bifurcă,
fiecare ramură terminându-se pe procesul extensor al falangei distale corespondente
degetului III sau IV, alunecând fiecare peste articulaţia metacarpofalangiană cu ajutorul unei
sinoviale vaginale, care vor comunica la nivelul recesurilor proximale.
M. extensor digital lateral însoţeşte latero-caudal m. extensor digital comun, trece
prin retinaculul extensor cu ajutorul unei sinoviale vaginale, iar tendonul său se termină
abaxial pe degetul IV.
Muşchii caudali ai antebraţului cu acţiune proximală
M. extensor carpoulnar dispus între olecran şi osul accesoriu al carpului, este
dublat superficial de o lamă fibroasă detaşată din fascia antebrahială.
M. flexor carpoulnar aşezat pe faţa medială a ulnei prezintă tendonul contopit cu
cel al m. extensor carpoulnar.
M. flexor carporadial fuziform însoţeşte marginea medială a radiusului.
Muşchii caudali ai antebraţului cu acţiune distală

M. flexor digital superficial este acoperit de muşchii extensor şi flexor carpoulnari.
Apare divizat într-o porţiune superficială şi o porţiune profundă a căror tendoane
traversează canalul carpian cu ajutorul unei burse sinoviale, cu recesul proximal şi recesul
distal plasate proximal respective distal la 2-3 cm distanţă de osul accesoriu al carpului. În
treimea mijlocie a regiunii metacarpiene palmare cele două tendoane fuzionează, iar
proximal de sesamoizii proximali axiali, tendonul se bifurcă, fiecare ramură formează o
mânecă flexoare, apoi se termină pe tuberozitatea flexoare a falangei mijlocii corespondente,
III sau IV.
M. flexor digital profund are corpul alcătuit din 3 porţiuni: humerală, radială şi
ulnară. Porţiunea humerală proximal de carp emite pentru m. flexor digital superficial un
fascicul muscular interflexor.
Tendonul m. flexor digital profund traversează canalul carpian cu ajutorul unei burse
sinoviale de 5-6 cm lungime, dispusă în contact cu osul accesoriu al carpului (pisiform).
În regiunea metacarpiană trece peste ligamentul accesoriu, proximal de articulaţia
metacarpofalangiană se bifurcă fiecare ramură traversează mâneca flexoare corespondentă şi
se termină printr-o aponevroză palmară pe tuberozitatea flexoare a falangei distale,
alunecând peste sesamoidul distal cu ajutorul unei burse podotrochleare.
Palmar, la nivelul degetelor se formează o teacă digitală, pe care tendonul
corespondent al m. flexor digital profund o traversează cu ajutorul unei sinoviale vaginale a
cărui reces proximal depăşeşte 2-3 cm sesamoizii proximali, iar distal ajunge până la capul
falangei proximale.
Aponevroza palmară este consolidată de ligamentul interdigital distal printr-un sistem
de bride fibroase inelare.
Mm. lumbricali nu există.

Mm. interosoşi sunt dezvoltaţi.
MUŞCHII MEMBRULUI TORACIC LA SUINE
M. deltoid are porţiunea musculară divizată de forma literei „V”.

M. supraspinos, dezvoltat, acoperă şi marginea cranială a spetei.
M. infraspinos ocupă fosa infraspinoasă, acoperind şi spina scapulară.
M. micul rotund, puternic, ajunge până la unghiul caudal la spetei.
M. subscapular este subţire şi lat.

M. marele rotund bine reprezentat.
M. coracobrahial este scurt şi lat.
M. articular al umărului este cilindroid.
Muşchii braţului
M. biceps brahial fuziform, trece prin şanţul intertubercular şi ajunge pe faţa
medială a humerusului.
M. brahial, puternic ocupă şanţul humerusului, fiind mai dezvoltat decât m. biceps
brahial.

M. triceps brahial are 4 porţiuni: lungă, laterală, medială, iar cea accesorie este
ataşată porţiunii lungi.
M. anconat este dezvoltat şi puternic.
M. tensor al fasciei antebrahiale este subţire.

M. extensor carporadial este dezvoltat şi format din fscicole musculare groase.
M. abductor al degetului mare vine de pe interlinia radio-ulnară şi se termină la
nivelul bazei metacarpianului II.
M. extensor digital comun este alcătuit din 3 porţiuni, a căror tendoane bifurcate
emit ramuri comunicante între ele:
- medial prin a cărui tendon bifurcat la terminaţie acţionează asupra degetelor II şi
III;
- median a cărui tendon bifurcat la terminaţie se inseră axial pe degetele III şi IV;
- lateral a cărui tendon emite o ramură pentru degetul IV şi se inseră pe degetul V.
M. extensor digital lateral este dublu, acţionând degetul IV şi degetul V.
M. extensor carpoulnar apare sub formă fibroasă.

M. pronator rotund însoţeşte marginea medială a radiusului.
M. flexor carpoulnar subţire însoţeşte ulna până la osul accesoriu al carpului
(pisiform).
M. flexor carporadial redus, acoperit de o lamă fibroasă a fasciei antebrahiale
însoţeşte marginea medială a radiusului.
M. flexor digital superficial este dublu, tendonul porţiunii superficiale acţionează
degetul IV, iar tendonul porţiunii profunde acţionează degetul III, formând fiecare câte o
mânecă flexoare pentru tendoanele corespondente ale m. flexor digital profund.
M. flexor digital profund are 3 porţiuni: humerală, radială şi ulnară. Acţionează
prin 4 bride asupra celor 4 degete. Bridele abaxiale, mai subţiri se inseră pe falanga distală
corespondentă a degetului II, respectiv a degetului V, iar prin bridele axiale pe falanga
distală a degetului III şi respectiv a degetului IV, după ce traversează mâneca flexoare
corespondentă.
Mm. interosoşi ai degetelor III şi IV sunt muşchi dezvoltaţi, puternici şi bifurcaţi la

terminaţie.
MUŞCHII MEMBRULUI TORACIC LA CARNIVORE

(Fig. 64, Fig. 65)
Muşchii spetei

M. deltoid este triunghiular şi dezvoltat. Prezintă distinct o porţiune acromială
(Pars acromialis) cu originea pe acromion şi o porţiune scapulară (Pars scapularis)
cu originea pe spina scapulară.
M. supraspinos, dezvoltat, se termină printr-un tendon gros pe tuberculul mare al
humerusului.
M. infraspinos ocupă fosa infraspinoasă.
M. micul rotund plasat alături de m. infraspinos în fosa infraspinoasă se prinde
printr-o aponevroză puternică pe marginea caudală a spetei.
M. subcapsular ocupă fosa subscapulară, fiind traversat de o serie de inserţii

fibroase.
M. marele rotund însoţeşte marginea caudală a spetei.
M. coracobrahial încrucişează medial articulaţia scapulohumerală.
M. articular al umărului lipseşte la câine, dar este prezent la pisică.
Muşchii braţului

M. biceps brahial cu originea în contact intim cu capsula articulară scapulohumerală
şi cu terminaţia bifurcată, se inseră pe tuberozitatea radiusului şi ocoleşte medial colul
radiusului pentru a ajunge până la baza olecranului.
M. brahial subţire ocupă şanţul humerusului.

M. triceps brahial are porţiunea musculară divizată în patru porţiuni: lungă,
laterală, medială şi accesorie.
M. anconat ocupă fosa olecraniană, fiind divizat la pisică într-o porţiune laterală şi o
porţiune medială.
M. tensor al fasciei antebrahiale, subţire, acoperă medial porţiunea lungă a m.
triceps brahial.

M. brahioradial, specific carnivorelor poate fi inconstant. Apare ca o bandă
musculară care însoţeşte medial m. extensor carporadial, inclus în fascia antebrahială.
M. extensor carporadial apare unic cu două tendoane la câine şi dublu la pisică
unde sunt denumiţi m. extensor carporadial lung, respectiv m. extensor carporadial
scurt, cel lung terminându-se pe metacarpianul II, iar cel scurt pe osul metacarpian III.
M. extensor digital comun, acoperit parţial de m. extensor carporadial prezintă
tendonul tetrapartit, câte o bridă pentru fiecare deget (II, III, IV, V), cele pentru degetele II şi
V fiind mai subţiri.
M. extensor digital lateral însoţeşte lateral m. extensor digital comun şi emite câte
un tendon pentru degetele III, IV, V la câine şi pentru toate degetele la pisică.
M. extensor carpoulnar se plasează dorsal de-a lungul ulnei şi se termină pe
metacarpianul V.
M. abductor al degetului mare vine de pe ligamentul interosos antebrahial care
ocupă spaţiul interosos antebrahial şi se termină pe metacarpianul I, incluzând un os
sesamoidian numit „os phacoid” sau os sesamoid al m. abductor al degetului I.
M. extensor al degetului I şi II este subţire, vine de pe ligamentul interosos
antebrahial. La terminaţie tendonul se bifurcă inserându-se pe degetul I şi pe degetul II unde
se contopeşte cu tendonul corespondent al m. extensor digital comun.

M. flexor carpoulnar ajunge de la epicondilul medial al humerusului până la osul
accesoriu al carpului (pisiform).
M. flexor carporadial este acoperit de o lamă fibroasă derivată din fascia
antebrahială.
M. flexor digital superficial are porţiunea musculară dezvoltată, tendonul
traversează retinaculul flexor şi se împarte în 4 bride pentru degetele II-V care fiecare
formează o mânecă flexoare şi apoi se inseră pe falanga mijlocie.
M. flexor digital profund, dezvoltat, alcătuit din 3 porţiuni, humerală, ulnară şi
radială a căror tendon comun traversează canalul carpian cu ajutorul unei sinoviale vaginale
şi emite câte o bridă puternică pentru fiecare deget, cu menţiunea că numai la degetele II-V
vor trece prin mâneca flexoare corespondentă cu ajutorul unei sinoviale vaginale.
La nivelul antebraţului carnivorele prezintă şi o serie de muşchi care acţionează ca

supinatori şi pronatori.
M. supinator, în contact cu extremitatea proximo-cranială a radiusului, este acoperit
de muşchii extensori digitali comun şi lateral se inseră pe epicondilul lateral humeral şi pe
extremitatea proximo-cranială a radiusului. Este inervat de n. radial.
M. pronator rotund în contact cu extremitatea proximo-medială a radiusului, este
acoperit de muşchii extensor şi flexor carporadiali, se inseră pe epicondilul humeral medial
şi pe radius. Este inervat de n. median.
M. pronator pătrat acoperă medial spaţiul interosos antebrahial. Este inervat de n.
median.
Mm. interosoşi sunt în număr de patru, fiind situaţi pe faţa palmară a

metacarpienelor II-V. Distal se bifurcă şi se inseră pe sesamoizii proximali corespondenţi,
întărind axial şi abaxial, ca la celelalte specii, tendoanele muşchiului extensor digital comun.
Falanga proximală a degetului I este acţionată de trei muşchi cu originea pe oasele
carpiene: m. abductor al degetului I, m. flexor scurt al degetului I, m. adductor al
degetului I.
Degetul II este acţionat de m. abductor al degetului II şi de m. adductor al
degetului II.
Degetul V este acţionat de m. abductor al degetului V şi m. flexor al degetului
V.
Fig. 64. Muşchii membrului toracic
la câine, vedere laterală (după
Nickel, Schummer, Seiferle, 1986)
1. M. supraspinos; 2. M. infraspinos; 3. Porţ.

scapulară a m. deltoid; 3', Porţ. acromială a
m. deltoid; 4. M. marele rotund; 5. Capul
lung al m. triceps brahial; 5'. Capul lateral al
m. triceps brahial; 5". M. anconeu; 6. M.
brahial; 7. M. extensor carporadial; 7'.
Tendonul m. extensor carporadial; 8. M.
extensor digital comun; 8'. Tendonul m.
extensor digital comun; 9. M. extensor
digital lateral; 9'. Tendonul m. extensor
digital lateral; 10. M. extensor carpoulnar;
10'. Tendonul m. extensor carpoulnar; 11-11'.
M. flexor carpoulnar; 11. Capul ulnar; 11'.
Tendonul m. flexor carpoulnar; 11". Capul
humeral; 12. M. abductor al degetului mare;
13. M. brahioradial; 14. M. marele dorsal.
a. Spina scapulară; a'. Acromiomul; b.

Tuberculul mare; c. Tuberozitatea deltoidă;
d. Olecranul ulnei; e. Epicondilul lateral al
humerusului.
Fig. 65. Muşchii membrului toracic
la câine, vedere medială (după
Nickel, Schummer, Seiferle, 1986)
1. M. subscapular; 2. M. supraspinos; 3. M.
marele rotund; 4. M. coracobrahial; 5. M.
marele dorsal; 6. M. biceps brahial; 7. Capul
lung al m. triceps brahial; 7'. Capul medial al
m. triceps brahial; 7". Capul accesoriu al m.
triceps brahial; 8. M. tensor al fasciei
antebrahiale; 9. M. brahioradial; 10. M.
extensor carporadial; 10'. Tendonul m.
extensor carporadial; 11. M. pronator mare;
12. M. flexor carporadial; 13. Capul ulnar al
m. flexor carpoulnar; 13'. Capul humeral al
m. flexor carpoulnar; 13". Tendonnul m.
flexor carpoulnar; 14. M. flexor digital
superficial; 14'. Tendonul m. flexor digital
superficial; 15. Capul humeral al m. flexor
digital profund; 15'. Capul radial al m. flexor
digital profund; 16. M interosos; 17.
Tendonul m. abductor lung al degetului; 18.
M. pronator al degetului IV.
a. Tuberculul mic; a'. Marginea cranială a

tuberculului mare; b. Inserţia m. dinţat
ventral; c. Olecranul ulnei; d. Metacarpianul
I; e. Metacarpianul II; f. Retinaculul flexor.
9. MUŞCHII MEMBRULUI PELVIN
(MUSCULI MEMBRI PELVINI)
Muşchii membrului pelvin sunt sistematizaţi conform N.A.V. în mai multe grupe în
funcţie de raza osoasă pe care o înconjoară:
Muşchii regiunii lombo-iliace

M. iliopsoas (M. iliopsoas);
M. iliac (M. iliacus);
M. psoas mare (M. psoas major);
M. psoas mic (M. psoas minor);
Muşchii fesieri (mm. crupei)

M. gluteul superficial (M. gluteus superficialis);
M. gluteofemural (M. gluteofemoralis) (fe);
M. gluteobiceps (M. gluteobiceps) (ru, su);
M. gluteul median (M. gluteus medius);
M. gluteul accesoriu (M. gluteus accessorius);
M. gluteul profund (M. gluteus profundus);
Muşchii profunzi ai bazinului

M. piriform (M. piriformis) (car);
M. obturator intern (M. obturatorius internus);
Mm. gemeni (M. gemelli);
M. obturator extern (M. obturatorius externus);
M. pătrat femural (M. quadratus femoris);
M. articular al şoldului (M. articularis coxal) (eq, car);
Muşchii coapsei (femurali)

Muşchii craniali ai coapsei
M. tensor al fasciei lata (M. tensor fasciae lata);
M. cvadriceps femural (M. quadriceps femoris);
M. drept femural (M. rectus femoris);
M. vast lateral (M. vastus lateralis);
M. vast medial (M. vastus medialis);
M. vast intermediar (M. vastus intermedius);
M. articular al genunchiului (M. articularis genus) (ru, su, car);
Muşchii caudo-laterali ai coapsei

M. biceps femural (M. biceps femoris);
M. abductor caudal al gambei (M. abductor cruris caudalis) (car);
M. semitendinos (M. semitendinosus);
M. semimembranos (M. semimembranosus);
Muşchii mediali ai coapsei
M. sartorius (M. sartorius);
M. gracilis (M. gracilis);
M. pectineu (M. pectineus);
M. adductor mare (M. adductor longus);
M. adductor scurt (M. adductor brevis);
Muşchii gambei
Muşchii craniali ai gambei cu acţiune proximală
M. tibial cranial (M. tibialis cranialis);
M. fibular lung (M. fibularis longus) (ru, su);
M. fibular scurt (M. fibularis brevis) (car);
M. fibular al III-lea (M. fibularis tertius);
Muşchii craniali ai gambei cu acţiune distală

M. extensor digital lung (M. extensor digitalis longus);
M. extensor lung al degetului I (mare) (M. extensor digiti I longus sau m. extensor
hallucis longus) (ov, su, car);
M. extensor digital lateral (M. extensor digitalis lateralis);
Muşchii caudali ai gambei cu acţiune proximală

M. triceps sural (M. triceps surae);
M. gastrocnemian (M. gastrocnemius);
Capul lateral (Caput laterale);
Capul medial (Caput mediale);
M. solear (M. soleus);
Tendonul calcanean comun (Tendo calcaneus communis);
Muşchii caudali ai gambei cu acţiune proximală

M. popliteu (M. popliteus);
Muşchii caudali ai gambei cu acţiune distală – stratul superficial

M. flexor digital superficial (M. flexor digitalis superficialis);
Mâneca flexoare (Manica flexoria);
Muşchii caudali ai gambei cu acţiune distală – stratul profund

M. flexor digital profund (M. flexor-digitalis profundi);
M. flexor digital lateral (M. flexor digitalis lateralis);
M. flexor digital medial (M. flexor digitalis medialis);
M. tibial caudal (M. tibialis caudalis);
Mm. interflexori (Mm. interflexorii) (car);
M. extensor digital scurt (M. extensor digitalis brevis);
M. flexor digital scurt (M. flexor digitalis brevis) (car);
M. flexor digital accesoriu (M. flexor digitalis accessorius) (car);
Mm. lumbricali (Mm. lumbricales);
Mm. interosoşi (Mm. interossei);
M. flexor scurt al degetului I (M. flexor digiti I (hallucis) brevis) (su, car);
M. abductor al degetului II (M. abductor digiti II) (su, car);
M. adductor al degetului II (M. adductor digiti II) (su, car);
M. abductor al degetului V (M. abductor digiti V);
M. adductor al degetului V (M. adductor digiti V).
FASCIILE MEMBRULUI PELVIN
Fascia glutee (Fascia glutea) acoperă muşchii glutei ataşându-se de creasta sacrală
mediană, de fascia toraco-lombară şi de m. gluteul superficial.
Fascia lata (Fascia lata) înconjoară muşchii coapsei. Porţiunea medială, mai subţire,
este socotită ca lamă femurală a fasciei lata.
Fascia lata este ataşată de m. tensor al fasciei lata şi de fascia glutee.
Emite septuri:
- cranio-lateral între m. biceps femural şi m. vast lateral inserându-se lateral pe
corpul femurului;
- cranio-medial între m. vast medial şi m. sartorius inserându-se medial pe corpul
femurului.
Aceste septe determină formarea unei loje puternice, ocupată de m. cvadriceps femural.
Distal, fascia lata se continuă cu fascia gambieră.
Fascia gambieră (Fascia cruris) este puternică şi înconjoară muşchii gambei, fiind
formată dintr-o foiţă superficială şi o foiţă profundă. Se inseră pe ligamentele patelar lateral,
patelar medial, pe creasta tibiei, iar caudal pe tendonul calcanean comun şi pe calcaneu.
Din fascia gambieră se desprind numeroase septuri, care realizează loje pentru
muşchii: extensor digital lateral, tibial cranial, popliteu, flexor digital profund, tricepsul
sural.
Distal la nivelul tibiei, fascia gambieră prezintă o aglomerare de fibre transverse care
formează retinaculul extensor tibial (Retinaculum extensorum crurale) prin care trec
tendoanele muşchilor tibial cranial, fibular al III lea şi extensor digital lung.
Distal fascia gambieră se continuă cu fascia autopodiului.
Fascia autopodiului este sistematizată într-o fascie dorsală (Fascia dorsalis
pedis) şi o fascie plantară (Fascia plantaris).
Fascia dorsală acoperă dorsal autopodiul. În regiunea metatarsiană realizează cu
ajutorul unor fibre transverse retinaculul extensor tarsian (Retinaculum extensorum
tarsale) prin care trece tendonul m. extensor digital lung, iar proximal în regiunea
metatarsiană retinaculul extensor metatarsian (Retinaculum extensorum metatarsale)
prin care trec tendoanele muşchilor extensor digital scurt, extensor digital lateral şi extensor
digital scurt.
Prin aceste retinacule, tendoanele muşchilor alunecă cu ajutorul unor burse
subtendinoase sau cu sinoviala vaginală a m. tibial cranial.
Fascia plantară este alcătuită din două foiţe, una superficială şi alta profundă.
Foiţa superficială realizează plantar la nivelul calcaneului un retinacul flexor
(Retinaculum flexorum) prin care lateral şi medial trec, cu ajutorul unor sinoviale vaginale,
m. tibial caudal şi m. flexor digital lateral, respectiv m. flexor digital medial.
În regiunea metatarsiană şi în regiunea degetului fascia plantară se comportă ca şi cea
de la membrul toracic.
MUŞCHII MEMBRULUI PELVIN LA ECVINE

(Fig. 66, Fig. 67)
M. iliopsoas - este un muşchi voluminos care rezultă din fuzionarea m. iliac cu m. psoas
mare. La carnivore fuzionarea este totală.
O. - m. iliac - pe faţa sacropelvină a aripii iliumului, iar a m. psoas mare pe corpul şi
procesele transverse ale vertebrelor lombare;
T. – pe trocanterul mic al femurului;
R. – flexor şi rotator lateral al bazinului şi a coapsei;
I. – n. femural, dar şi ramurile ventrale ale nervilor spinali lombari.
M. psoas mic este alungit şi dispus medio-ventral de m. psoas mare, cel stâng în
contact cu aorta abdominală, iar cel drept cu vena cavă caudală.
O. – pe corpul primelor vertebre lombare;
T. – pe tuberculul m. psoas mic de pe linia arcuată a osului ilium;
R. – consolidează regiunea vertebrală lombară; flexor al coloanei vertebrale şi al bazinului;
I. – ramurile ventrale din nervii spinali lombari.
Muşchii fesieri (mm. crupei)
Muşchii fesieri, ai crupei sau muşchii glutei se găsesc dispuşi pe faţa laterală a
bazinului.
M. gluteul superficial este aplatizat şi subţire, de forma literei “V” cu deschiderea
dorso-cranial şi cu vârful la nivelul articulaţiei coxofemurale. Acoperă parţial m. gluteul
mijlociu.
O. – pe fascia glutee, pe creasta sacrală mediană şi pe tuberul coxal al iliumului;
T. – pe trocanterul al treilea al femurului;
R. – abductor şi flexor al coapsei;
I. – n. gluteu caudal şi n. gluteu cranial
M. gluteul mijlociu este cel mai voluminos muşchi dintre grupa mm. glutei, fiind
plasat în continuarea „masei comune”, din regiunea lombară până în regiunea sacrală.
O. - pe „masa comună”, pe jumătatea ventrală a feţei glutee a aripii iliumului, pe tuberul
coxal şi tuberul sacral ale iliumului, pe ligamentul sacro-iliac dorsal şi ligamentul sacro-
sciatic, pe fascia glutee.
T. – pe trocanterul marele al femurului;
R. – extensor al coapsei, propulsor, coborâtor şi rotator medial al membrului;
I. – n. gluteul cranial.
M. gluteu accesoriu este plasat sub m. gluteu mijlociu, fiind contopit cu acesta.
O. - pe faţa glutee a aripii iliumului, în jumătatea laterală.
T. - pe faţa laterală a trocanterului mare.
R. - extensor al articulaţiei coxo-femurale, propulsor şi cabrator.
M. gluteul profund este aşezat dorso-cranial de articulaţia coxo-femurală, acoperit
de m. gluteul mijlociu.
O. – pe spina ischiadică;
T. – medial pe convexitatea trocanterului mare cu ajutorul unei burse subtendinoase
trocanterice;
R. – abductor şi rotator al coapsei, extensor al articulaţiei coxofemurale;
M. piriform este plasat în continuarea m. gluteu mijlociu, pe care îşi are şi originea.
Este mai bine individualizat la carnivore unde este un muşchi independent.
O. - pe gluteul mijlociu;
T. - pe creasta intertrocanterică.
R. - extensor al articulaţiei coxo-femurale.
Fig. 66. Muşchii
membrului pelvin la cal,
vedere laterală (după
Nickel, Schummer,
Seiferle, 1986)
1. M. gluteul mijlociu; 1'. Inserţia

sa lombară; 2. M. gluteul
accesoriu; 3. M. adductor mare;
4. Capul vertebral al m. biceps
femural; 5. M. semitendinos ; 6.
M. semimembranos; 7. Mm.
gemeni; 8. Tendonul m.
obturator intern; 8'. M. pătrat
femural; 9. M. iliac; 10. M. drept
femural; 10'. M. vast lateral; 11.
Porţiunea cranială a m. biceps
femural; 11'. Porţiunea mijlocie a
m. biceps femural; 11".
Porţiunea caudală a m. biceps
femural; 12. M. gastrocnemian;
12'. Tendonul m. gastrocnemian;
13. Calcaneul; 14. Extremitatea
tendonului accesoriu; 15.
Tendonul m. flexor digital
superficial; 16. M. extensor
digital lung; 16'. Tendonul m.
extensor digital lung; 17. M.
extensor digital lateral; 17'.
Tendonul m. extensor digital
lateral; 18. Tendonul m.
extensor digital comun; 19. M.
flexor al degetului mare; 19'.
Tendonul m. flexor profund; 20.
M. sacrococcigian dorsal; 21. M.
intertranversar caudal; 22. M.
sacrococcigian ventral; 23. M.
coccigian; 24. M. extensor
digital scurt.
a. Tuberul coxal; b. Trocanterul

mare; c. Trocanterul mic; d.
Patela; e. Tuberozitatea tibiei; f.
Capul metatarsianului IV; g.
Recesul sinovial lateral.
Fig. 67. Muşchii mediali ai coapsei la cal
(după Nickel, Schummer, Seiferle, 1986)
1. M. psoas mic; 2. M. psoas mare; 2', 2". M. iliac; 2-2". M. iliopsoas; 3. Porţiunea iliacă a m. obturator intern; 3'.
Porţiunea puboischiadică a m. obturator intern; 4. M. tensor al fasciei lata; 5. M. drept femural; 5'. M. vast
medial; 6. Porţiunea cranială a m. sartorius; 6'. Porţiunea caudală a m. sartorius; 7. Conturul cranial al m.
gracilis; 7'. Conturul caudal al m. gracilis; 8. M. pectineu; 9. Porţiunea cranială a m. adductor mare; 9'. Porţiunea
caudală a m. adductor mare; 10. M. semimembranos; 10'. Capul vertebral al m. semimembranos; 11. M.
semitendinos; 11'. Tendonul m. semitendinos; 12. M. gastrocnemian; 12'. Tendonul m. gastrocnemian; 13. M.
flexor digital superficial; 14. Tendonul m. flexor digital lung; 15. M. popliteu; 16. M. sacrococcigian ventral;17. M.
coccigian.
A. sacrumul; B. pelvisul; C. patela; D. tibia; a. Simfiza pelvină; b. Lig. lat; c-c'. Lig. patelar; I-IV. Vertebre lombare.

(Fig. 66, Fig. 67)
M. obturator intern este aplatizat şi acoperă dorsal gaura obturată. Participă la

formarea planşeului cavităţii pelvine, fiind constituit din două porţiuni, flabeliformă şi
semipenată. Porţiunea flabeliormă acoperă gaura obturată, iar porţiunea semipenată este
plasată pe faţa medială a corpului iliumului.
O. - porţiunea flabeliformă se prinde pe marginea dorsală a găurii obturate, în timp ce
porţiunea semipenată se inseră pe corpul iliumului;
T. – comună printr-un tendon care alunecă peste mica incizură ischiadică şi se inseră în fosa
trocanterică;
R. – rotator şi abductor al coapsei, extensor al articulaţiei coxofemurale;
I. – n. sciatic.
M. obturator extern acoperă ventral gaura obturată. Este aplatizat, dar mai gros
decât m. obturator intern, despărţit de acesta printr-o membrană obturatoare.
O. – pe marginea găurii obturate;
T. – în fosa trocanterică;
R. – adductor şi rotator în afară al coapsei;
I. – n. obturator.
Mm. gemeni sunt doi muşchi subţiri şi aplatizaţi care încadrează m. obturator intern.
O. – lateral pe corpul ischiumului, în apropierea micii incizuri ischiadice;
T. – în fosa trocanterică;
R. – rotator şi abductor al coapsei, extensor al articulaţiei coxofemurale;
I. – n. sciatic.
M. pătrat femural, de formă aproximativ dreptunghiulară, este plasat ventral de m.
obturator extern.
O. – ventral pe tabla osului ischium;
T. – pe faţa aspră a femurului, distal de fosa trocanterică;
R. – extensor, adductor şi rotator în afară a coapsei;
I. – n. sciatic.
M. articular al şoldului este plasat în unghiul cranial al articulaţiei coxofemurale în
contact cu capsula articulară. Este un muşchi mic şi fusiform.
O. – pe corpul osului ilium, în apropierea acetabulului;
T. – pe colul femurului;
R. – tensor al capsulei articulare;
Muşchii coapsei
(Fig. 66, Fig. 67)
Muşchii craniali ai coapsei
M. tensor al fasciei lata ocupă unghiul cranial al articulaţiei coxofemurale, cu

porţiunea musculară triunghiulară, continuându-se distal cu fascia lata.
O. – pe tuberul coxal al iliumului, iar caudal se uneşte cu m. gluteu superficial;
T. – pe fascia lata;
R. – extensor al gambei, flexor al coapsei, tensor al fasciei lata;
M. cvadriceps femural, dispus cranio-lateral pe osul femur, este puternic şi
dezvoltat, alcătuit din muşchii: drept femural, vast lateral, vast intermediar, vast
medial.
O. – m. drept femural pe ariile laterală şi medială ale muşchiului drept femural de pe corpul
osului ilium; m. vast lateral proximo-lateral pe corpul osului femur; m. vast intermediar
proximo-cranial pe corpul osului femur; m. vast medial proximo-medial pe corpul osului
femur.
T. – pe baza rotulei, iar m. drept femural pe ligamentul patelar medial şi pe tuberozitatea
tibiei.
R. – extensor al gambei, în staţiune prin păstrarea unghiurilor articulaţiilor coxofemurale şi
a genunchiului, în locomoţie.
I. – n. femural.
Muşchii caudo-laterali ai coapsei

M. biceps femural este un muşchi voluminos, plasat lateral la nivelul crupei şi a
coapsei. Se întinde de la nivelul crestei sacrale mediane până la articulaţia femuro-tibială
unde se termină printr-o aponevroză puternică.
Extremitatea distală a muşchiului este divizată într-o porţiune cranială de formă prismatică
care poate fi socotită ca m. gluteofemural şi o porţiune caudală de formă triunghiulară.
O. – pe creasta sacrală mediană, fascia caudală, tuberul ischiadic, ligamentele sacro-sciatic şi
sacroiliac şi pe fascia gluteană;
T. – pe rotulă; pe ligamentul patelar lateral cu ajutorul unei burse subtendinoase care
facilitează alunecarea peste condilul lateral femural; pe fascia gambieră de unde trimite o
bridă lateral pentru tendonul calcanean comun (coarda jaretului);
R. – extensor al articulaţiilor şoldului şi genunchiului, flexor al gambei, extensor, propulsor
şi coborâtor al membrului pelvin;
I. – n. gluteul caudal, n. sciatic.
M. semitendinos este dispus caudal de m. biceps femural de care este despărţit
printr-un şanţ numit “linia de mizerie”. Este un muşchi lung, de formă prismatică, care se
întinde de la rădăcina cozii până la extremitatea distală a femurului.
O. – pe creasta sacrală mijlocie, pe fascia coccigiană, ligamentul sacrosciatic, tuberul
ischiadic peste care alunecă cu ajutorul unei burse seroase;
T. – medial pe creasta tibiei peste care trece cu ajutorul unei burse subtendinoase; fascia
gambei de la care trimite o bridă medial pentru tendonul calcanean comun;
R. – flexor şi rotator al gambei, extensor al coapsei, propulsor şi cabrator;
I. – n. sciatic.
M. semimembranos este situat caudal de m. semitendinos, întinzându-se de la
nivelul anusului până la extremitatea distală a femurului.
O. – pe tuberul ischiadic, ligamentul sacrosciatic şi fascia coccigiană;
T. – pe epicondilul medial al femurului;
R. – extensor al coapsei, flexor şi adductor al gambei, propulsor şi cabrator;
I. – n. sciatic

M. sartorius este lung şi îngust, plasat în cavitatea pelvină la nivelul corpului osului
ilium, încrucişează oblic m. iliac şi m. psoas mare, iese din cavitatea pelvină pe la apertura
cranială şi se situează medial de m. vast medial.
O. – pe fascia iliacă, corpul osului ilium;
T. – pe ligamentul patelar medial;
R. – flexor al coapsei şi gambei, adductor al gambei;
I. – n. safen (n. femural).
M. gracilis este un muşchi lat care se întinde pe faţa medială a coapsei, de-a lungul
simfizei ischiopubiene.
O. – pe simfiza ischiopubiană, tendonul prepubian;
T. – medial pe tuberozitatea tibiei şi pe creasta tibiei;
R. – extensor şi flexor al gambei, adductor şi propulsor al membrului pelvin;
M. pectineu, dispus craniomedial de m. gracilis, este lung şi fuziform.
O. – pe pectenul pubisului;
T. – pe faţa aspră a femurului şi pe ligamentul accesoriu al capului femurului;
R. – adductor, flexor şi rotator al coapsei;
Trigonul femural (Trigonul lui Scarpa) este un spaţiu triunghiular, plasat între
muşchii sartorius, pectineu şi gracilis, acoperit medial de fascia femurală.
Lacuna musculară (Lacuna muscularum) se delimitează între arcada inghinală şi
pectenele oaselor pubis, pe unde trec mm. iliac, psoas mare şi n. femural. La marginea
cranială a fiecărui os pubis se situează lacuna vasculară (Lacuna vascularis) care
delimitează un spaţiu situat între pubis şi tendonul prepubian numit inelul femural
(Anulus femoralis) prin care trece a. şi v. femurală şi care străbat trigonul femural printr-un
spaţiu numit canalul femural (Canalis femoralis).
În trigonul femural sub fascia femurală se găsesc limfonodurile iliofemurale, care
acoperă a. femurală sub care trece v. femurală.
M. adductor mare, acoperit de m. gracilis, este prismatic, lung şi puternic. Caudal
vine în contact cu m. semimembranos
O. – ventral pe tabla osului ischium;
T. – pe faţa aspră a femurului, pe epicondilul medial femural;
R. – adductor şi rotator al coapsei;
M. adductor scurt numit şi adductor mic, fuziform situat cranial de m. adductor
mare, între acesta şi m. pectineu.
O. – pe faţa ventrală a corpului pubisului;
T. – pe faţa aspră a femurului;
R. – adductor al coapsei;
Muşchii gambei
(Fig. 68, Fig. 69)
Muşchii craniali ai gambei cu acţiune proximală

M. tibial cranial este dispus cranial pe tibie, trecând prin retinaculul tibial cu
ajutorul unei sinoviale vaginale
O. – pe condilul lateral şi pe tuberozitatea tibiei;
T. – pe tuberozitatea metatarsului III, pe osul tarsian I (cuneiformul medial sau micul
cuneiform) cu ajutorul unei burse subtendinoase;
R. – flexor al autopodiului;
I. – n. fibular profund.
M. fibular al III-lea are aspectul unui tendon puternic. Acoperă m. tibial cranial,
trece cu acesta prin şanţul extensor al tibiei, traversează retinaculul tibial şi se bifurcă de o
parte şi de alta a terminaţiei m. tibial cranial.
O. – în fosa extensorie de pe condilul lateral al femurului;
T. – pe tuberozitatea metatarsului III, pe osul tarsian IV (osul cuboid);
R. – extensor al genunchiului şi flexor al autopodiului;
I. – n. fibular comun.
Fig. 68. Muşchii gambei şi ai
autopodiului la cal, vedere cranială
1986)
1- 1' M. extensor digital lung; 1". Tendonul

m. extensor digital lung; 2. M. extensor
digital lateral; 2'. Tendonul m. extensor
digital lateral; 3. Tendonul m. extensor
comun; 4. M. tibial cranial; 4'. Tendonul m.
tibial cranial; 5. M. fibularul al treilea; 5'.
Tendonul m. fibularul al treilea; 6. Capul
lateral al m. gastrocnemian; 6'. Tendonul m.
gastrocnemian; 7. M. solear; 8. Tendonul
calcanean comun; 8'. Tendonul m. flexor
digital superficial; 9. M. flexor lung al
degetelui I; 9'. Tendonul m. flexor digital
profund; 10. M. interosos mediu; 1o'. Brida
m. interosos pentru tendonul mm. extensori;
11. M. extensor scurt al degetului.
A. osul femur; B. patela; C. metatarsianul

III; D. metatarsianul IV.
a. Lig. colateral lateral al art. genunchiului;

b. Lig. patelar medial; b'. Lig patelar
intermediar; b". Lig. patelar lateral; c. Lig.
femuropatelar lateral; d. Tuberozitatea
tibiei; e. Tuberul calcaneului; f. Retinaculul
tibial; f'. Retinaculul tarsian; f". Retinaculul
metatarsian; g. Cartilajul ungular.
Muşchii craniali ai gambei cu acţiune distală

M. extensor digital lung se dispune lateral de m. tibial cranial. Este lung, fuziform
cu un tendon scurt la origine şi un tendon lung la terminaţie. Se întinde de la nivelul
extremităţii distale a femurului până la falanga distală trecând prin şanţul extensor al tibiei,
traversează retinaculele tibial, tarsian, metatarsian şi se plasează pe faţa dorsală a
autopodiului.
O. –în fosa extensorie de condilul lateral al femurului;
T. – pe procesul extensor al falangei distale printr-un tendon lăţit;
R. – extensor al acropodiului şi flexor al gambei;
M. extensor digital lateral însoţeşte caudo-lateral m. extensor digital lung, iar
tendonul său se uneşte cu tendonul m. extensor digital lung la nivelul extremităţii proximale
a metapodiului, trecând peste maleola laterală a tibiei cu ajutorul unei sinoviale vaginale şi
traversând retinaculul metatarsian.
O. – pe ligamentul femurotibial lateral şi pe fibulă;
T. – pe tendonul m. extensor digital lung;
R. – extensor al acropodiului;
I. – n. fibular superficial.
Muşchii caudali ai gambei cu acţiune proximală, stratul superficial
M. triceps sural este alcătuit din capul lateral şi capul medial al m.

gastrocnemian şi din m. solear. Este scurt, subţire şi aplatizat, dispus lateral pe m.
gastrocnemian (Fig. 70).
Capetele m. gastrocnemian sunt dezvoltate, aplatizate latero-medial înconjurând
extremitatea proximală a m. flexor digital superficial. Cel lateral este în contact cu m. biceps
femural, iar cel medial este acoperit de mm. semitendinos şi semimembranos.
Tendonul m. gastrocnemian participă la formarea tendonului calcanean comun (coarda
jaretului).
O. – pe marginile laterală şi medială a fosei supracondilare a femurului, pe fibulă prin m.
solear;
T. – pe tuberul calcaneului;
R. – extensor al piciorului, susţine articulaţia tibio-tarsiană, flexor al gambei;
I. – n. tibial.
Fig. 69. Muşchii gambei şi ai
autopodiului la cal, vedere
medială (după Nickel,
1. Capul lateral al m. gastrocnemian;

1'. Capul medial al m. gastrocnemian;
1". Tendonul m. gastrocnemian; 2. M.
flexor digital superficial; 2'. Tendonul
m. flexor digital superficial; 3. M.
flexor scurt al degetului I; 3'.
Tendonul m. flexor scurt al degetului
I; 4. M. tibial caudal; 4'.Tendonul m.
tibial caudal; 5. M. flexor digital lung;
5'. Tendonul m. flexor digital lung; 6-
6'. Tendonul m. flexor digital
superficial; 7. M. interosos mijlociu;
7'. Brida m. interosos pentru tendonul
mm. extensori; 8. M. popliteu; 9. M.
extensor digital lung; 9'. Tendonul m.
extensor digital; 10. M. fibular al
treilea; 10'. Terminaţia medială a m.
fibularul al treilea; 11. M. tibial
cranial; 11'. Tendonul m. tibial cranial;
11". Terminaţia laterală a m. tibial
cranial; 11'''. Terminaţia medială a m.
tibial cranial.
A. osul femur; B. patela; C. tibia; D.

metatarsianul III; E. metatarsianul IV.
a. Lig patelar intermediar; a'. Lig.

patelar medial; b. Lig. femuropatelar
medial; c. Condilul femural medial; d.
Lig. colateral medial al art.
genunchiului; e. Meniscul medial; f.
Tuberozitatea tibiei; g. Tuberul
calcaneului; h. Maleola medială; i.
Retinaculul tibial; i'. Retinaculul
metatarsian; k. Capul metatarsianului
V; l. Lig. plantar al art. buletului; m.
Lig. colateral medial al art.
metatarsofalangiene; n. Conturul
cartilajului ungular medial.
Fig. 70. Tendonul calcanean
comun la cal, vedere plantară
Seiferle, 1986)
1. Capul lateral al m. gastrocnemian;

1'. Capul medial al m. gastrocnemian;
1". Tendonul m. gastrocnemian; 2.
Solear; 2'. Brida tendonului calcanean
comun; 3. Porţiunea crurală a m.
flexor digital superficial, tendonul
plantar; 3'. Tendonul m. flexor digtal
superficial; 3". Faţa medială a
calcaneului; 4. Originea braţului
caudal al m. biceps femural; 4'. Brida
lateral pentru tendonul calcanean
comun a m. biceps femural; 4".
Originea braţului medial al m. biceps
femural; 5. Originea m. semitendinos;
5'. Brida pentru tendonul calcanean
comun a m. semitendinos; 6.
Tendonula ccesoriu; 7. M. flexor lung
al degetului I; 7'. Tendonul m. flexor
lung al degetului I; 8. M. flexor digital
lung; 10. M. extensor digital lateral;
10'. Tendonul m. extensor digital
lateral; 11. Originea m. semitendinos.
a. Femur; b. A. şi v. poplitee; c.
Calcaneul; d. Lig. plantar lung.
Tendonul calcanean comun sau coarda jaretului (tendonul lui Achille în

anatomia umană) este alcătuit din tendonul m. flexor digital superficial, tendonul m. triceps
sural întărit lateral de brida m. biceps femural şi medial de brida m. semitendinos (Fig. 70).
Bridele mm. biceps femural şi semitendinos alcătuiesc aşa numitul tendon
intermediar.
Inserţia distală de pe tuberul calcanean este protejată de o bursă seroasă subcutanată.
Stratul profund
M. popliteu este plasat în treimea proximală a feţei caudale a tibiei, plasându-se
peste linia şi incizura poplitee a tibiei.
O. – în fosa poplitee de pe epicondilul lateral al femurului;
T. – în incizura poplitee a tibiei şi pe linia m. popliteu de pe faţa caudală a tibiei;
R. – flexor al tibiei şi rotator al gambei;
I. – n. tibial.
Muşchii caudali ai gambei cu acţiune distală, stratul superficial
M. flexor digital superficial este dispus caudal de la nivelul extremităţii distale a

femurului până la falanga distală.
Porţiunea proximală a muşchiului este ascunsă între capetele m. gastrocnemian.
Tendonul său participă la formarea tendonului calcanean comun, devenind superficial la
extremitatea medio-distală a tendonului calcanean comun. Disto-plantar se lăţeşte şi alunecă
peste tuberul calcanean cu ajutorul unei burse subtendinoase unde realizează şi o inserţie
intermediară.
Proximal de art. metatarsofalangiană, tendonul m. flexor digital superficial formează
un inel fibros – mâneca flexoare prin care trece tendonul m. flexor digital profund.
O. – în fosa supracondilară a femurului;
T. – lateral şi medial de scutul mijlociu (tuberozitatea flexoare a falangei mijlocii) alunecând
peste scutul proximal şi scutul mijlociu;
I. – n. tibial.
Stratul profund
M. flexor digital profund este alcătuit din m. tibial caudal, m. flexor digital
lateral, m. flexor digital medial, a căror porţiune musculară este mai mult sau mai puţin
individualizată. Tendoanele celor trei muşchi se contopesc formând tendonul unic al m.
flexor digital profund.
M. flexor digital profund este plasat pe faţa caudală a tibiei, iar plantar, la nivelul
autopodiului, trece prin retinaculul flexor (Retinaculum flexor) tarsian realizat între
fascia tarsiană plantară, susţinătorul talusului şi ligamentele plantare tarsiene cu ajutorul
unei sinoviale vaginale vaste.
Tendonul m. flexor digital profund este plasat pe faţa plantară a metatarsienelor unde
primeşte ligamentul accesoriu tarsian, care provine din ligamentul plantar tarsian,
însoţeşte apoi tendonul m. flexor digital superficial şi traversează mâneca flexoare a m. flexor
digital superficial. Alunecă peste scutul proximal şi scutul mijlociu cu ajutorul unei sinoviale
vaginale împreună cu tendonul m. flexor digital superficial, trece peste scutul distal cu
ajutorul unei burse podotrochleare se lăţeşte şi se termină pe faţa soleară a falangei distale ca
o aponevroză plantară.
În general, tendonul m. flexor digital profund de la membrul pelvin se comportă
identic cu cel de la membrul toracic.
M. tibial caudal aderă pe faţa caudală a porţiunii musculare a m. flexor digital

lateral.
O. – caudal pe condilul lateral al tibiei;
T. – în tendonul m. flexor digital lateral;
I. – n. tibial
M. flexor digital lateral este situat pe faţa caudală a tibiei acoperind m. popliteu. Se
continuă cu un tendon puternic care se contopeşte cu tendoanele muşchilor flexor digital
medial şi tibial.
O. – pe capul fibulei, caudal pe condilul lateral al tibiei, pe faţa caudală a tibiei;
T. – pe linia semilunară a falangei distale, pe faţa plantară a falangei mijlocii printr-o lamă
transversă;
R. – flexor şi propulsor al acropodiului;
I. – n. tibial.
M. flexor digital medial este mai puţin dezvoltat, dispus medial de-a lungul m.
flexor digital lateral. Tendonul său trece peste maleola medială a tibiei şi printr-o teacă
realizată de fascia tarsiană plantară şi ligamentul tarsian colateral medial lung cu ajutorul
unei sinoviale vaginale, contopindu-se apoi cu tendonul m. flexor digital lateral.
O. – caudal pe condilul medial al tibiei;
T. – în tendonul m. flexor digital lateral;
R. – flexor al acropodiului;
I. – n. tibial.
(Fig. 69, Fig. 70)
M. extensor digital scurt este un muşchi mic, subţire, de aspect triunghiular. Este
situat dorso-proximo-lateral la nivelul metatarsului, în unghiul realizat de tendoanele mm.
extensori digitali lung şi lateral.
O. – dorso-distal pe calcaneu şi pe lig. tarsiene dorsale;
T. – pe extremitatea proximală a falangei proximale şi pe tendoanele mm. extensor digital
lung şi interosos;
R. – extensor al acropodiului şi flexor al gambei;
Mm. lumbricali (Mm. lumbricales) sunt foarte mici şi fuziformi, având un tendon
subţire. Sunt dispuşi bilateral de capul metatarsului III şi de articulaţia
metatarsosesamofalangiană.
O. – pe marginea laterală a tendonului flexor digital profund;
T. – pe moţul grăsos al pintenului şi pe fascia digitală;
R. – în flexia degetului;
I. – nervii palmari.
M. interosos mijlociu (M. interosei) sau al degetului III este de natură fibroasă,
fiind numit şi “suspensor al buletului”. Este plasat pe faţa plantară a metatarsului principal
(III), distal se bifurcă, bridele sale dirijându-se spre sesamoidul proximal corespondent de
unde se continuă dorso-distal întărind tendonul m. extensor digital comun.
O. – pe faţa plantară a metacarpului III;
T. – pe sesamoidul proximal corespondent;
R. – face parte din aparatul pasiv al membrului pelvin cu acţiune în staţiune şi în locomoţie;
I. – nervii plantari.
M. interosos medial (II) şi m. interosos lateral (IV) sunt rudimentari şi greu de
individualizat de-a lungul marginii axiale a metatarsianului rudimentar corespondent.
Aparatul pasiv al membrului pelvin
Aparatul pasiv la membrul pelvin este mai simplu, ceea ce explică schimbarea greutăţii
de pe un picior pe altul în timpul odihnei.
Elementele aparatului pasiv la membrul pelvin sunt:
-ligamentele patelare;
-m. fibular al III-lea;
-tendonul m. flexor digital superficial;
-ligamentul accesoriu;
-m. interosos mijlociu;
-ligamentele sesamoidiene drept, oblice, scurte şi încucişate;
-aponevroza de întărire a aponevrozei plantare;
Articulaţiile acropodiului pelvin sunt susţinute de aceleaşi elemente fibroase ca şi la
acropodiul membrului toracic.
MUŞCHII MEMBRULUI PELVIN LA RUMEGĂTOARE
Muşchii regiunii lombo-sacrale
M. iliac trece pe sub articulaţia coxofemurală cu ajutorul unei burse subtendinoase

specifică.
M. psoas mare este bine dezvoltat şi lat.
M. psoas mic este gros şi cilindric.
Muşchii fesieri
M. gluteul superficial este redus, cu fibrele craniale ataşate de m. tensor al fasciei

lata şi cele caudale de m. gluteobiceps.
M. gluteul mijlociu este dezvoltat şi acoperit de m. gluteobiceps.
M. gluteul accesoriu distinct şi ataşat de m. gluteul mijlociu.
M. gluteul profund are aspectul unui evantai care acoperă spina ischiadică.
M. obturator intern lipseşte .

M. obturator extern acoperă gaura obturată, prezintă o expansiune intrapelvină
care suplineşte m. obturator intern.
M. gemen este singular, de formă conică a cărui terminaţie aderă la capsula articulară
coxofemurală.
M. pătrat femural are aceeaşi formă şi dispoziţie ca la cal.
Nu există m. articular al şoldului.
Muşchii coapsei
M. tensor al fasciei lata este foarte lat şi dublat medial de o lamă aponevrotică.
M. cvadriceps femural este puternic şi prezintă:
 m. drept femural foarte dezvoltat şi aplatizat;
 m. vast lateral aplatizat;
 m. vast medial mai puţin dezvoltat;
 m. vast intermediar divizat, cu porţiunea medială mai dezvoltată decât cea
laterală, înconjurate de o aponevroză.
M. articular al genunchiului este alcătuit din două fascicule musculare care
încadrează tendonul terminal al m. vast intermediar, aderând la sinoviala femuro-patelară.
M. biceps femural la extremitatea proximală este bipartit, deoarece m.
gluteofemural şi biceps femural nu au fuzionat complet. Astfel că, m. biceps femural poate fi
numit m. gluteobiceps.
Cele două porţiuni ale m. biceps femural sunt despărţite de o lamă fibroelastică. Distal,
alunecă peste marele trocanter şi peste condilul lateral femural cu ajutorul unei burse
seroase, de aproximativ 6-7 cm lungime.
M. semitendinos se întinde de la nivelul tuberului ischiadic până la creasta tibiei.
M. semimembranos începe de la tuberul ischiadic şi se termină bifid pe epicondilul
medial femural şi pe condilul medial al tibiei.
M. sartorius prezintă la origine două porţiuni, fiind traversat de cordonul vascular

femural.
M. gracilis se prinde de simfiza ischiopubiană printr-o aponevroză foarte puternică.
M. pectineu, dezvoltat, are terminaţia bifidă, cea lungă ajunge până pe condilul
medial femural.
M. adductor al coapsei rezultă din contopirea micului şi marelui adductor, uneori
aderă la m. semimembranos.
Muşchii gambei
Mm. craniali ai gambei

M. tibial cranial trece prin retinaculul tibial, fiind mai subţire decât cel de la ecvine.
M. fibular al III-lea, dezvoltat, se dispune lateral de m. tibial cranial, acoperind
parţial m. extensor digital lung. Traversează retinaculul tibial.
M. extensor digital lung este dublu, fiecare cu un tendon propriu care vor traversa
retinaculul tibial şi retinaculul metatarsian (la rumegătoare nu există retinacul tarsian).
Porţiunea medială fiind socotită ca m. extensor al degetului III, iar cea laterală ca m.
extensor al degetelor III şi IV.
Tendonul porţiunii mediale se inseră pe degetul III, iar tendonul porţiunii laterale se
bifurcă şi se inseră pe tuberul extensor al degetului III şi IV.
M. fibular lung însoţeşte lateral m. extensor digital lung, de la condilul lateral al
tibiei până pe faţa laterală a calcaneului.
M. extensor digital lateral, fuziform, situat caudal de m. fibular lung, cu originea
pe rudimentul de fibulă, situată lateral pe condilul lateral al tibiei. Tendonul traversează
retinaculul metatarsian şi se termină pe falanga distală a degetului IV.
Muşchii caudali ai gambei
M. popliteu ocupă faţa poplitee a tibiei.
M. gastrocnemian, puternic, cu tendonul divizat în cele două porţiuni. Medial se
ţese cu tendonul m. flexor digital superficial.
M. solear, oblic şi subţire este dispus lateral între condilul lateral al tibiei şi m.
gastrocnemian.
M. flexor digital superficial, dispus iniţial între porţiunile laterală şi medială a m.
gastrocnemian, a cărui tendon component al tendonului calcanean comun, trece peste
tuberul calcaneului şi proximal de acropodiu se bifurcă inserându-se axial şi abaxial pe
tuberozitatea flexoare a falangei mijlocii, comportându-se ca şi m. flexor digital superficial de
la membrul toracic.
M. flexor digital profund alcătuit din muşchii: tibial, flexor digital lateral,
flexor digital medial, a căror tendoane se unesc, iar proximal de acropodiu se bifurcă,
fiecare bridă trece prin mâneca flexoare corespondentă şi se inseră pe tuberozitatea flexoare
a falangei distale de la degetul III, respectiv degetul IV, comportându-se identic cu tendonul
m. flexor digital profund de la membrul toracic.
M. extensor digital scurt este puţin dezvoltat.
Mm. lumbricali sunt identici cu cei de la membrul toracic.
Mm. interosoşi sunt asemănători cu cei de la membrul toracic.
MUŞCHII MEMBRULUI PELVIN LA SUINE

M. iliac puţin dezvoltat.
M. psoas mare se întinde de la trocanterul mare, de-a lungul corpurilor vertebrelor
lombare până la ultima vertebră toracică.
M. psoas mic însoţeşte medial m. psoas mare.
Muşchii fesieri
M. gluteul superficial se uneşte cranial cu m. tensor al fasciei lata şi caudal cu m.
gluteofemural.
M. gluteul mijlociu prezintă o porţiune laterală care se întinde de la tuberul coxal la
creasta iliacă şi o porţiune medială care acoperă sacrumul.
M. gluteul accesoriu, dezvoltat şi individualizat, este aşezat între tuberul coxal şi
creasta iliacă.
M. gluteul profund, lat şi flabeliform acoperă colul osului ilium.
M. gluteofemural distinct, puternic, dispus între m. gluteul mijlociu şi m. biceps
femural, dispune de un tendon lăţit care se termină pe rotulă.
Mm. gemeni sunt contopiţi într-un singur muşchi.
M. obturator extern are o porţiune intrapelvină foarte dezvoltată, deoarece
suplineşte absenţa m. obturator intern.
Porţiunea extrapelvină, bine reprezentată, ajunge la articulaţia sacroiliacă şi acoperă
spina ischiadică precum şi o parte din ligamentul sacrosciatic.
M. pătrat femural este lat şi puternic.
Muşchii coapsei
M. tensor al fasciei lata, lăţit se contopeşte caudal cu porţiunea cranială a m.
gluteul superficial.
M. cvadriceps femural este alcătuit din: m. drept femural, m. vast lateral, m.
vast medial, m. vast intermediar. Sunt dezvoltaţi şi puternici.
M. articular al genunchiului, ascuns de m. vast intermediar, are o porţiune laterală
şi o porţiune medială.
M. biceps femural, foarte dezvoltat şi puternic, ajunge de la tuberul ischiadic, baza
cozii până la rotulă şi baza tendonului calcanean comun.
M. semitendinos subţire trece caudal de m. biceps femural.
M. semimembranos, dezvoltat şi lat se dispune medio-caudal, între tuberul
ischiadic şi epicondilul medial al femurului.
M. sartorius are aspect de bandă îngustă plasată cranio-medial la nivelul coapsei.
M. gracilis, lat şi subţire, este situat pe faţa medială a coapsei.
M. pectineu este situat în trigonul femural la marginea cranială a m. gracilis.
M. adductor al coapsei este puternic şi dezvoltat.
Muşchii gambei
Muşchii craniali ai gambei
M. tibial cranial trece craniomedial de-a lungul tibiei.
M. fibular al III-lea, puternic, apare cranio-lateral de-a lungul tibiei, acoperă parţial
m. extensor digital lung.
M. fibular lung este aşezat lateral de m. fibular al III-lea şi acoperă parţial m.
extensor digital lung.
M. extensor digital lung este tripartit, fiecare porţiune continuându-se cu un
tendon care traversează retinaculele tibial şi metatarsian.
Porţiunea medială acoperită parţial de m. fibular al III-lea se continuă cu un tendon
care acţionează asupra degetului III.
Tendonul porţiunii intermediare se bifurcă distal şi acţionează asupra degetelor III şi
IV, iar tendonul porţiunii laterale acţionează asupra degetului IV.
Degetele II şi V sunt acţionate de câte un muşchi propriu.
M. gastrocnemian este foarte dezvoltat, cele două porţiuni fiind aderente m. flexor
digital superficial.
M. solear este inconstant.
M. popliteu este dezvoltat şi ocupă faţa poplitee a tibiei.
M. flexor digital superficial, puternic şi dezvoltat, acţionează printr-un tendon
bifurcat asupra degetelor III şi IV.
M. flexor digital profund este alcătuit din m. tibial caudal, flexor digital
lateral, m. flexor digital medial, a căror tendoane contopite formează un tendon
puternic care se împarte în 4 bride terminându-se pe degetele II, III, IV, V.
MUŞCHII MEMBRULUI PELVIN LA CARNIVORE
Muşchii regiunii lomboiliace

(Fig. 72, Fig. 73)
M. iliopsoas rezultă din fuzionarea totală a celor doi muşchi.

M. iliac, subţire, include între porţiunea laterală şi cea medială terminaţia m. psoas
mare.
M. psoas mare, subţire, acoperă ventral doar parţial procesele transverse ale
vertebrelor lombare.
M. psoas mic este aplatizat şi situat medial de m. psoas mare.
Muşchii fesieri
(Fig. 72, Fig. 73)
M. gluteul superficial are două porţiuni musculare bine reprezentate, care descriu
între ele un spaţiu de forma literei “V”.
M. gluteul mijlociu, bine reprezentat apare în spaţiul dintre cele două porţiuni
musculare ale m. gluteul superficial.
M. gluteu accesoriu este contopit cu m. gluteul mijlociu.
M. gluteul profund, acoperit de m. gluteu mijlociu, este puternic.
M. gluteofemural este absent la câine dar prezent la pisică. Are aspect triunghiular,
dispus între m. gluteu superficial şi m. biceps femural.

(Fig. 72, Fig. 73)
M. piriform, dezvoltat, acoperit de m. gluteul mijlociu, se întinde din dreptul

ultimelor două vertebre sacrale până la trocanterul mare.
M. obturator intern acoperă gaura obturată.
Mm. gemeni apar ca două fascicole musculare subţiri care încadrează terminaţia m.
obturator intern.
M. obturator extern acoperă gaura obturată fiind dispus sub m. adductor.
M. pătrat femural este aplatizat şi bine reprezentat.
M. articular al şoldului este situat lateral originea m. drept femural pe corpul
osului ilium.
Muşchii coapsei
(Fig. 72, Fig. 73)
M. tensor al fasciei lata, triunghiular şi subţire, se plasează cranial de porţiunea

musculară cranială a m. gluteul superficial pe care se inseră.
M. cvadriceps femural conţine m. drept femural fuziform, m. vast lateral
dezvoltat, iar m. vast medial şi m. vast intermediar mai subţiri.
M. articular al genunchiului este mic şi ascuns de terminaţia m. vast intermediar,
fiind format din două fascicole musculare care încadrează rotula.
M. biceps femural, puternic, se întinde de la tuberul ischiadic până la baza
tendonului calcanean comun, continuându-se cranial cu o aponevroză care se inseră pe
fascia lata.
M. abductor caudal al gambei, specific carnivorelor, parţial ascuns sub m. biceps
femural, este lung cu originea pe ligamentul sacro-tuberal la câine şi baza cozii la pisică. Este
plasat între m. biceps femural şi m. semitendinos, terminându-se pe fascia gambei. Este
inervat de n. sciatic.
M. semitendinos însoţeşte caudal m. biceps femural, de la tuberul ischiadic până la
baza tendonului calcanean comun.
M. semimembranos, dezvoltat şi situat medial de m. semitendinos, prezintă două
fascicule divergente, una care ajunge la epicondilul femural medial, iar cealaltă pe condilul
medial al tibiei.
M. sartorius prezintă două fascicule asemănătoare unor benzi musculare, cea
cranială însoţeşte marginea cranială a m. tensor al fasciei lata, terminându-se pe rotulă, iar
cea caudală încrucişeză medial m. cvadriceps femural terminându-se pe faţa medială a tibiei.
M. gracilis, subţire, ocupă faţa medială a coapsei.
M. pectineu, fuziform, se găseşte dispus între m. vast medial şi m. adductor mare.
M. adductor mare este acoperit parţial de m. gracilis şi ajunge până la extremitatea
distală a femurului.
M. adductor mic apare medial de articulaţia coxo-femurală, de la pubis până pe faţa
aspră a femurului fiind aderent la m. adductor mare.
Muşchii gambei
(Fig. 72, Fig. 73)
Muşchii craniali ai gambei

M. tibial cranial este dezvoltat şi dispus cranial pe tibie.
M. extensor digital lung, fuziform, are originea în fosa extensorie a femurului, trece
prin şanţul extensor al tibiei, fiind parţial acoperit de m. tibial cranial.
Tendonul trece prin retinaculul tibial şi retinaculul metatarsian şi se termină prin
patru bride pe degetele II-V.
M. extensor lung al degetului I, specific carnivorelor, are originea pe fibulă, iar
terminaţia la pisică pe degetul I, iar la câine pe osul metatarsian II.
M. fibular lung se întinde de-a lungul fibulei, acoperind parţial m. extensor digital
lung, iar tendonul său ajunge pe metatarsianul V, dar şi pe faţa plantară a metatarsienelor I
şi II, în funcţie de câte degete există.
M. extensor digital lateral însoţeşte caudal m. fibular lung, fiind parţial acoperit de
acesta, iar tendonul său se termină pe degetul V.
M. fibular scurt, ascuns sub m. extensor digital lateral se întinde între jumătatea
distală a fibulei până pe metatarsianul V.

M. gastrocnemian apare unic, dar lateral şi medial la origine include câte un os
sesamoidian gastrocnemian care se articulează cu epicondilul corespondent al femurului.
M. solear, prezent doar la pisică, este dezvoltat şi în contact cu porţiunea laterală a m.
gastrocnemian, fiind aşezat între capul fibulei şi baza tendonului calcanean comun.
M. flexor digital superficial trece printre cele două porţiuni musculare ale m.
gastrocnemian, aderent de porţiunea laterală. Tendonul său trece peste tuberul calcaneului
şi în regiunea metatarsiană distală se împarte în patru bride care emit fiecare câte o mânecă
flexoare, terminându-se pe degetele II-V.
M. popliteu ocupă faţa poplitee a tibiei, la origine incluzând un mic os sesamoidian.
M. tibial caudal, mai dezvoltat la pisică decât la câine, este independent, se întinde
de la capul fibulei, trece peste maleola laterală şi se termină pe ligamentul plantar tarsian.
M. flexor digital lateral este mai puternic decât m. flexor digital medial.
Tendoanele contopite se împart în patru bride câte una pentru fiecare deget trecând fiecare
prin mâneca flexoare corespondentă.
Mm. interflexori sunt ataşaţi tendonului m. flexor digital superficial.
(Fig. 72, Fig. 73)
M. extensor digital scurt cu originea pe calcaneu acţionează asupra degetului II, III
şi IV.
M. flexor digital scurt, mai dezvoltat la pisică decât la câine, acţionează degetele II-
V.
Mm. lumbricali şi mm. interosoşi sunt identici cu cei de la membrul toracic.
M. adductor al degetului II, cu originea pe ligamentul plantar tarsian, se termină
pe falanga proximală a degetului II.
M. adductor al degetului V acţionează degetul V.
M. abductor al degetului V, mai dezvoltat la pisică decât la câine, se întinde de la
calcaneu la metatarsianul V.
Fig. 72. Muşchii membrului

pelvin la câine, vedere laterală
Seiferle, 1986)
1. M. gluteul mijlociu; 1'. M. gluteul

profund; 1". M. piriform; 2. Porţiunea
cranială a m. sartorius; 2'. Porţiunea
caudală a m. sartorius; 3. Mm. gemeni;
4. M. obturator intern; 5. M. obturator
extern; 6. M. pătrat femural; 7. M.
drept femural; 7'. M. vast lateral; 7".
Lig. patelar; 8. M. semitendinos; 8".
Tendonul accesoriu; 9. Porţiunea
cranială a m. semimembranos; 9'.
semimembranos; 10. M. adductor
mare; 11. M. iliopsoas; 12. Capul lateral
al m. gastrocnemian; 12'. Tendonul
calcanean comun; 13. M. flexor digital
superficial; 13'. Tendonul m. flexor
digital superficial; 14. M. tibial cranial;
14'. Tendonul m. tibial cranial; 15. M.
extensor digital lung; 15'. Tendonul m.
extensor digital lung; 16. M. extensor
digital lateral; 16'. Tendonul m.
extensor digital lateral; 17. M.
fibularul lung; 17'. Tendonul m.
fibularul lung; 18. M. fibularul scurt;
18'. Tendonul m. fibularul scurt; 19. M.
flexor al degetului mare; 19'. Tendonul
m. flexor al degetului mare; 20. M.
extensor digital scurt; 21. M. interosos;
22. M. sacrococcigian dorsal lateral;
22'. M. sacrococcigian medial; 23. M.
transvers caudal dorsal; 24. M.
sacrococcigian ventral lateral; 25. M.
coccigian; 25'. M. ridicător al anusului.
a. Tuberul coxal; b. Tuberul ischiadic;

c. Trocanterul mare; d. Patela; e.
Condilul femural lateral; f. Tibia; g.
Calcaneul; h. Metatarsianul V; i. Lig.
sacrotuberal; k. Lig. transvers
proximal; k'. Lig. transvers distal.
Fig. 73. Muşchii membrului
pelvin la câine, vedere medială
Seiferle, 1986)
1. M. psoas mic; 2. M. psoas mare; 3.

Porţiunea cranială a m. sartorius; 3'.
Porţiunea caudală a m. sartorius; 4. M.
drept femural; 4'. M. vast medial; 5. M.
iliac; 6. M. pectineu; 7. M. adductor
mare; 7'. Inserţia m. adductor mare pe
simfiza pelvină; 8. M. gracilis; 9. M.
semimembranos; 9'. Porţiunea
cranială a m. semimembranos; 9".
semimembranos; 10. M. semitendinos;
10'. Brida m. semitendinos la tendonul
calcanean; 11. M. obturator intern; 12.
M. gluteul mijlociu; 13. Capul medial al
m. gastrocnemian; 13'. Tendonul
calcanean comun; 14. M. flexor digital
superficial; 14'. Tendonul m. flexor
digital superficial; 15. M. flexor al
degetului mare; 15'. Tendonul m. flexor
al degetului mare; 16. M. flexor digital
lung; 16'. Tendonul m. flexor digital
lung; 16". Tendonul m. flexor digital
profund; 15-16. M. flexor digital
profund; 17. Tendonul m. tibial caudal;
18. M. popliteu; 19. M. tibial cranial;
19'. Tendonul m. tibial cranial; 20.
Tendonul m. extensor digital lung; 21.
M. extensor digital scurt; 22. M.
interosos; 23. M. sacrococcigian dorsal
medial; 24. M. sacrococcigian ventral
medial; 25. M. iliocaudal; 25'. M.
ischiocaudal al m. ridicător al
anusului.
A. sacrumul; B. patela; C. tibia; D.

calcaneul; E. metatarsianul V.
a. Corpul iliumului; b. Simfiza pelvină;

c. Tuberul ischiadic; d. Tuberozitatea
tibiei; e. Lig. patelar; f. Lig. transvers
proximal; f'. Lig. transvers distal.
STATICA ŞI DINAMICA ORGANISMULUI ANIMAL
Organismul animal este supus aceloraşi legi fizice de statică şi dinamică ca şi
organismele inerte.
Statica studiază mecanismele structurale care permit menţinerea echilibrului atât în
staţiune cât şi în timpul locomoţiei.
Dinamica analizează evenimentele care se succed în timpul deplasării.
STATICA
Organizarea structurală a corpului animal prezintă o variabilitate ridicată în funcţie de

specie, dar şi de condiţiile de mediu în care trăieşte.
Carnivorele, animale de pradă, sunt caracterizate prin forţă şi prin viteze de deplasare
mari în timpul vânatului.
Structura corpului la ierbivore permit acestora să parcurgă distanţe mari şi să consume
un volum mai mare de hrană care ulterior va fi supus digestiei.
La cal, aparatul locomotor prezintă o mobilitate ridicată, fiind alcătuit din structuri
pasive specializate în menţinerea corpului în poziţie patrupedală, fructificând la maxim
tonusul muscular simplu al anumitor grupe de muşchi de la nivelul membrelor toracice şi
pelvine. Astfel, ecvinele se pot odihni în poziţie patrupedală, cheltuind foarte puţină energie.
Organizarea structurală a trunchiului
La mamiferele domestice, trunchiul poate fi asemănat cu un „arc de luptă”, în care
mânerul arcului este reprezentat de coloana toraco-lombară, iar coarda arcului de muşchii
drept toracal şi drept abdominal care leagă cavitatea toracică de bazin. Din punct de vedere
static, un rol important în susţinerea pasivă o are tunica galbenă a abdomenului.
Arcul şi coarda arcului sunt legate indirect între ele. Cranial, legătura se realizează prin
intermediul regiunii cervicale care se prelungeşte până la craniu, iar caudal, legătura cu
bazinul se face prin ultima vertebră lombară şi prin sacrum.
Prin contracţia muşchilor abdominali are loc flexia coloanei vertebrale, în timp ce
contracţia muşchilor spino-dorso-lombari induce extensia coloanei vertebrale.
Organele din cavităţile toracică şi abdominală sunt suspendate de coloana vertebrală şi
realizează o încovoiere ventrală a coloanei. Pe de altă parte aceste forţe „se descarcă” pe
peretele abdominal ventral şi determină tensionarea corzii arcului care la rândul său induce
încovoierea dorsală a coloanei vertebrale.
Musculatura membrelor influenţează proprietăţile statice ale coloanei vertebrale.
Muşchii care trag membrul toracic în sens cranial şi membrul pelvin în sens caudal provoacă
flexia coloanei vertebrale, în timp ce muşchii care induc acţiuni opuse determină extensia
coloanei vertebrale.
Elasticitatea trunchiului este datorată activităţii altor muşchi, fapt remarcabil în special
la cal la care dorsul nu cedează sub greutatea călăreţului.
În regiunea cervicală, vertebrele şi articulaţiile intervertebrale formează „arcul”, iar
ligamentul nucal şi musculatura dorsală constituie „coarda” arcului.
Musculatura dorsală şi ligamentul nucal se inseră pe procesele spinoase ale primelor
vertebre toracice stabilind astfel legătura între arc şi coardă. Greutatea corporală şi
coborârea capului induc flexia „arcului cervical”, în timp ce ridicarea capului duce la extensia
„corzii arcului”.
Pentru a înţelege statica şi dinamica mişcărilor la animale este foarte importantă
localizarea centrului de greutate a corpului.
Poziţia centrului de greutate variază în funcţie de specie, dar şi de individ, fiind
influenţată de constituţia şi de distribuţia greutăţii corporale.
Când capul şi gâtul sunt ridicate, centrul de greutate se mută caudal, iar când sunt
coborâte centrul de greutate se dirijează cranial. Mişcarea membrelor dirijează centrul de
greutate cranial sau caudal.
În poziţie patrupedală echilibrul este menţinut numai dacă verticala care trece prin
centrul de greutate este cuprinsă într-un dreptunghi format de cele patru membre.
La ecvine, stabilirea centrului de greutate este foarte importantă la animalele folosite la
călărie, datorită poziţiei călăreţului în şa.
Centrul de greutate se situează în punctul de intersecţie dintre planul median şi planul
transversal, puţin caudal de procesul xifoid al sternului, aproximativ în dreptul coastei a XII-
a, mai aproape de membrele toracice decât de cele pelvine. Astfel, greutatea corporală nu
este distribuită uniform pe cele patru membre, 56% fiind repartizată pe membrelor toracice,
iar 44 % pe membrele pelvine.
În general, centrul de greutate la diversele rase de câini se stabileşte după aceleaşi
criterii ca şi la ecvine.
Organizarea structurală a membrelor
Dispoziţia centrului de greutate atât în staţiune cât şi în locomoţie arată faptul că
membrele toracice sunt mai solicitate decât membrele pelvine.
Membrul toracic are rolul de a descărca forţele care vin de la membrele pelvine, în timp
ce membrele pelvine furnizează impulsul pentru locomoţie.
Comparând greutatea musculaturii membrului pelvin cu cea a membrului toracic se
remarcă faptul că 58% corespunde membrelor pelvine şi doar 42 % celor toracice.
Funcţionarea diferită a membrelor este reflectată şi în modul lor de ancorare la trunchi.
Astfel, membrele toracice susţin trunchiul printr-o legătură elastică musculo-tendinoasă, iar
membrele pelvine sunt articulate la trunchi şi permit transmiterea directă a impulsului
motor la coloana vertebrală.
Membrul toracic îndeplineşte funcţie portantă, evidenţiată prin reducerea oaselor
de la nivelul centurii, care la mamifere este formată exclusiv din spată.
Funcţia portantă a membrului toracic este asigurată de mm. dinţaţi toracali ventrali al
cărui rol esenţial este de a susţine greutatea corporală. Forţele majore acţionează în timpul
aterizării după efectuarea salturilor, în locomoţie dar şi în staţiune.
În timpul mişcărilor membrului toracic, spata se răsuceşte în jurul unui punct, numit
punct de rotaţie, situat în centrul celor două feţe laterale. Verticala dusă din punctul de
rotaţie la nivelul copitei traversează art. cotului şi se dispune cranial de oasele carpiene,
metacarpiene şi de art. interfalangiene proximale şi distale. În staţiune patrupedală
unghiurile art. umărului, cotului şi interfalangiană distală sunt menţinute sub valorile
fiziologie, iar unghiul art. carpului este de 180°.
Această angulaţie diversă de la nivelul articulaţiilor membrului toracic necesită din
partea musculaturii, ajustări de precizie pentru a menţine corpul animal într-un echilibru
continuu. Pentru a reduce acest efort muscular excesiv, muşchii membrului toracic conţin o
cantitate ridicată de ţesut conjunctiv tendinos. Din punct de vedere static, mişcările
articulaţiilor membrului toracic sunt limitate datorită prezenţei ligamentelor şi a fasciilor.
La animalele de talie mare, aceste caracteristici structurale, contribuie esenţial la
reducerea mişcărilor de flexie şi extensie a articulaţiilor membrului toracic. Unica excepţie
este reprezentată de art. umărului.
La ecvine, la nivelul membrului toracic s-a dezvoltat aparatul de susţinere, care
permite susţinerea greutăţii corporale cu minim de efort muscular.
Aparatul de susţinere este alcătuit dintr-un ansamblu de tendoane şi ligamente care
asigură fixarea articulaţiilor şi prin care ecvinele sunt capabile să se menţină în poziţie
patrupedală timp îndelungat, fără a fi nevoite să se aşeze.
În absenţa aparatului de susţinere, greutatea corporală ar produce la flexia
humerusului la nivelul art. scapulo-humerale. La această acţiune se opune contracţia
izometrică a m. supraspinos, dar mai ales a m. biceps brahial.
La nivelul art. cotului pe lângă contracţia izometrică a m. triceps brahial, intervin şi
tendoanele terminale ale mm. flexori digitali.
Axul longitudinal al radiusului şi al metacarpienelor este perpendicular pe sol, ceea ce
face ca art. carpului să fie caracterizată de un unghi de 180°. Flexia carpienelor când
membrul este pe sol este împiedicată de lacertul fibros (Lacertus fibrosus), care are aspect
de bridă şi care se întinde distal pe pântecele m. extensor carpo-radial. Alături de tendonul
m. extensor radial al carpului lacertul fibros ajunge la nivelul metacarpianului III, fixând art.
carpului. Extensia excesivă a autopodiului este limitată de ligamentele caudale ale carpului
dar şi de bridele carpiană şi radială.
O componentă importantă a aparatului de susţinere atât la membrul toracic cât şi la cel
pelvin este aparatul suspensor al buletului (art. metacarpofalangiană sau
metatarsofalangiană). Acesta este alcătuită din m. interosos mijlociu, din oasele
sesamoidiene proximale şi din lig. sesamoidiene intermediare şi distale. Are rolul de a
împiedica hiperextensia falangelor în timpul locomoţiei şi de a amortiza solicitările asupra
membrelor.
Tendoanele mm. flexori digitali profunzi şi superficiali sunt integrate în aparatul de
susţinere datorită pasajului pe care tendonul m. flexor profund îl face prin mâneca flexorie a
tendonul m. flexor superficial.
Membrul pelvin are rolul de a menţine şi susţine corpul în poziţie de repaus, dar şi
de asigura deplasarea organismului. Musculatura membrului pelvin este mai robustă şi
contribuie la propulsie, ceea ce face ca între trunchi şi membrul pelvin să existe o conexiune
puternică realizată prin intermediul art. sacroiliace.
Aparatul de susţinere al membrului pelvin este alcătuit din numeroase structuri osoase,
articulare şi musculare. Există dispozitive care stabilizează unghiurile articulare ale art.
genunchiului şi tarsului, legându-le în mod reciproc.
Unica articulaţie de la nivelul membrului pelvin care nu prezintă dispozitiv de fixare
este art. şoldului. Pentru mişcarea femurului este necesară contracţia anumitor muşchi ai
bazinului. La ecvine, staţionarea îndelungată în poziţie patrupedală se realizează prin
alternarea greutăţii corporale de pe un membru pe celălalt.
Art. şoldului reprezintă locul unde confluează forţele pe care trunchiul le descarcă
asupra membrului pelvin. Linia verticală dusă din art. coxofemurală atinge solul chiar la
nivelul falangei distale.
Mişcările art. genunchiului se caracterizează prin faptul că patela alunecă peste trocleea
femurală. In timpul extensiei forţate a gambei, rotula se deplasează proximal fiind trasă în
acelaşi timp în direcţie medială ceea ce duce la blocarea ei pe buza medială a trocleei
femurale. Această mişcare medială se datorează acţiunii mm. sartorius, gracilis şi
semitendinos care se inseră pe ligamentul patelar median.
În staţiune patrupedală, rotula situată deasupra buzei mediale a trocleei femurale
determină blocarea art. genunchiului în poziţie de extensie. Pentru deblocarea articulaţiei
este necesară contracţia mm. cvadriceps şi biceps femural care permit deplasarea rotulei în
sens proximal pentru a reveni la poziţia corectă.
În strânsă colaborare funcţională cu genunchiul se află fixarea tarsului datorată acţiunii
muşchilor craniali şi caudali ai gambei.
Cranial, se află m. fibularul al treilea cu originea pe condilul lateral al femurului şi
terminaţia pe tars sau metatars, iar caudal se găseşte m. flexor digital superficial cu originea
în fosa supracondilară şi al cărui tendon trece peste tuberul calcaneului participând la
formarea tendonului calcanean comun pentru a se termina distal pe faţa flexoare a falangei
mijlocii. Mişcările de flexie şi extensie ale art. genunchiului şi tarsului se realizează simultan,
fiind asemănătoare cu o “curea de transmisie” prin care sincronizarea mişcărilor
genunchiului şi tarsului induc accelerarea locomoţiei.
Spre deosebire de bazipodiul toracic, bazipodiul pelvin prezintă un dispozitiv de fixare
mai puternic, reprezentat de m. flexor digital superficial.
Aparatul de susţinerea al art. metatarsofalangiene şi interfalangiene este identic cu cel
de la membrul toracic.
DINAMICA
Se ocupă cu studiul mişcărilor pe care le execută corpul animal în timpul locomoţiei. La

ierbivore, trunchiul este mult mai rigid decât la carnivore şi în consecinţă şi coloana
vertebrală este mai puţin flexibilă. Carnivorele sunt mai agile şi execută mişcări precise.
Mişcările pe care animalele le realizează sunt variabile în funcţie de specie (Fig. 74, 75,
76, 77, 78, 79, 80).
La cal, locomoţia normală este reprezentată de mersul la pas, la trap şi la galop.
Mersul la pas se caracterizează prin aceea că lungimea paşilor este egală şi măsoară
aproximativ 1,8 m, ceea ce corespunde unei viteze de deplasare de 1,8 m/s sau 6,5 km/h.
Succesiunea paşilor reprezintă o combinaţie regulată de susţinere pe două şi respectiv pe trei
membre şi întotdeauna două membre fac sprijin pe sol. Modelul de realizarea a paşilor este:
membrul pelvin stâng; membrul toracic stâng, membrul toracic drept şi membrul pelvin
drept (Fig. 74).
La trap lungimea paşilor atinge aproximativ 3 m, iar viteza de deplasare este de 16,5
km/h. Mersul la trap se caracterizează prin sincronism diagonal, succesiunea paşilor fiind
un schimb de susţinere în diagonală a două membre, toracic drept-pelvin stâng sau pelvin
drept-toracic stâng (Fig. 78).
Fig. 74. Mersul la pas la cal (după Nickel, Schummer, Seiferle, 1986)
Fig. 75. Mersul la pas la vacă (după Nickel, Schummer, Seiferle, 1986)
Fig. 76. Mersul la pas la porc (după Nickel, Schummer, Seiferle, 1986)
Fig. 77. Mersul la pas la câine (după Nickel, Schummer, Seiferle, 1986)
Fig. 78. Mersul la trap la cal (după Nickel, Schummer, Seiferle, 1986)
Fig. 79. Mersul la galop la cal (după Nickel, Schummer, Seiferle, 1986)
Fig. 80. Galopul la câine şi iepure (după Nickel, Schummer, Seiferle, 1986)
Fig. 81. Mişcarea de cabrare la cal (după Nickel, Schummer, Seiferle, 1986)
Fig. 82. Mişcarea de lovire la cal (după Nickel, Schummer, Seiferle, 1986)
Galopul reprezintă forma cea mai rapidă de deplasare în care lungimea paşilor atinge
aproximativ 3,9 m ceea ce corespunde unei viteze de deplasare de circa 33 km/h, iar în cazul
cailor de curse lungimea pasului ajunge la 7 m, dezvoltând viteze de peste 70 km/h. În cazul
mişcărilor de galop impulsul este furnizat de unul din membrele pelvine, fiind transmis în
diagonală membrului toracic (Fg. 79).
Ecvinele realizează în plus mişcări de cabrare sau de asvârlire.
Mişcarea de cabrare începe prin ridicarea capului şi mutarea centrului de greutate în
sens caudal, iar prin contracţia puternică a mm. spino-dorso-lombari are loc ridicarea
trunchiului astfel încât toată greutatea corporală se mută, pentru o scurtă perioadă, pe
membrele pelvine (Fig. 81).
Mişcările de asvârlire (de lovire), presupun o eliberare a greutăţii de pe membrele
posterioare care nu mai realizează funcţia de sprijin şi astfel prin flexia şi extensia succesivă
a articulaţiilor membrului pelvin se realizează loviturile (Fig. 82).
În biomecanica locomoţiei la cal, membrele acţionează prin pendulare, fenomen de
oscilaţie proprie sau de rezonanţă, caracterizat printr-o distribuţie egală a masei corporale.
Timpul de oscilaţie al membrelor se reduce pe măsura creşterii vitezei de deplasare.
De asemenea, în realizarea mişcărilor ritmice de flexie şi extensie a coloanei toraco-
lombare intervin articulaţiile intervertebrale şi mm. dorsali şi ventrali ai abdomenului.
BIBLIOGRAFIE
1. BARONE, R. - Anatomie Comparée des Mammifères domestiques, Tome 1 Osteologie,

Vigot Freres Editeur, Paris 2010.
2. BARONE, R. - Anatomie Comparée des Mammifères domestiques, Tome 2 Arthrologie et
myologie, Vigot Freres Ed., Paris 1989.
3. BUDRAS, K. D., Mc CARTHY, P. H., FRICKE, W., RENATE RICHTER – Anatomy of the
Dog, fourth edition, Schlütersche Verlag, Hannover, 2002.
4. COŢOFAN, V., PALICICA, R., HRIŢCU VALENTINA, ENCIU, V. - Anatomia animalelor
domestice, Vol. I, Ed. Orizonturi Universitare, Timişoara, 1999
5. GHEŢIE, V., HILLEBRAND, A. - Anatomia animalelor domestice, Vol. 1, Aparatul
locomotor, Ed. Academiei RSR, 1971.
6. KÖNIG, H. E – Veterinary Anatomy of Domestic Mammals, Schattauer GmbH, Stuttgart,
2004.
7. NICKEL, R., SCHUMMER, A., SEIFERLE, E – The Anatomy of the Domestic Animals,
Vol. I: The Locomotor System, Verlag Paul Parey, Berlin 1986.
8. ***** - NOMINA ANATOMICA VETERINARIA - Fifth Edition, Prepared by the
International Committee on Veterinary Gross Anatomical Nomenclature, Published by
Editorial Committee Hannover, Columbia, Gent, Sapporo, 2005.

Miologie Veterinara

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Miologie Veterinara

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MIOLOGIA

Este capitolul anatomiei care se ocupă cu studiul muşchilor striaţi şi

Clasificarea muşchilor (Fig. 38, 39):

2. după numărul de pântece:

4. după rolul pe care îl îndeplinesc:

6. după regiunile corporale:

M- pântecele muşchiului; S- tendon; K- os; 1. Fibre primare; 2. Perimisium; 3. Fibre neutre

FORMAŢIUNILE FIBROASE ALE MUŞCHILOR

FORMAŢIUNILE AUXILIARE ALE MUŞCHILOR

Formaţiunile auxiliare ale muşchilor sunt formaţiuni legate funcţional

Este alcătuit dintr-o serie de formaţiuni fibroase care au un rol

Sunt dispuşi în jurul oaselor ce compun scheletul capului, fiind

Muşchii urechii externe:

Mm. auriculari dorsali (Mm. auriculares dorsales);

Fascia bucofaringiană (Fascia buccopharyngea) acoperă

MUŞCHII CAPULUI LA ECVINE

M. cutanat al feţei - face parte, alături de m. cutanat al gâtului, din

M. frontal - triunghiular şi foarte subţire, este dispus pe osul frontal,

M. orbicular al ochiului - este circular, plasat pe marginea orbitei.

M. malar - este subţire şi triunghiular, plasat pe osul zigomatic, cu

M. orbicular al buzelor - circular, dispus în jurul orificiului oral.

M. buccinator - este plasat lateral la nivelul cavităţii orale.

M. coborâtor al buzei inferioare - fusiform, dispus ventral de m.

M. mentonier este reprezentat de fibre musculare incluse în ţesutul

M. incisiv superior şi m. incisiv inferior sunt dispuşi în

M. zigomatic este subţire, de formă dreptunghiulară, dispus între

M. ridicător nazolabial este dispus oblic în sens ventro-medial, de

M. canin este triunghiular, subţire, trece printre fascicolele m.

M. nazal lateral este reprezentat de fibre musculare subţiri şi

M. dilatator apical al nărilor este patrulater, dispus pe cartilajele

a. Gl. parotidă; b. V. facială; c. Canalul parotidian; d. V. transversă a feţei; e. V. maseterică

1. M. orbicularul gurii; 2. M. ridicător nazolabial; 3. M. ridicător al buzei superioare; 3'.

Muşchii auriculari rostrali

Mm. scutuloauriculari rostrali sunt muşchi subţiri de aspectul

M. frontoscutelar - consolidează cartilajul scutiform de procesul

M. zigomatoscutelar - consolidează cartilajul scutiform de arcada

M. zigomatoauricular - foarte subţire, este dispus între marginea

Muşchii auriculari dorsali

M. interscutelar – reprezintă o lamă musculară care uneşte

a. Baza urechii externe; b. Gl. parotidă.

Mm. cervicoauriculari – reprezintă fascicole musculare, dispuse

Muşchii auriculari ventrali

M. maseter - puternic, ocupă fosa maseterică a mandibulei, fiind

M. temporal - puternic, ocupă fosa temporală, acoperit ventral de

Muşchii hioidului se pot sistematiza în muşchi extrinseci cu originea

M. milohioidian - împreună cu simetricul participă la formarea

M. geniohioidian - este fusiform plasat dorsal de m. milohioidian.

M. stilohioidian este fuziform şi aparţine aparatului hioidian.

M. ceratohioidian - dispus lateral de faringe, ocupă unghiul dintre

M. hioidian transvers – format din fibre musculare subţiri de

MUŞCHII CAPULUI LA RUMEGĂTOARE

M. frontal - subţire, dispus pe scvama frontalului în contact cu

MUŞCHII CAPULUI LA SUINE

M. frontal - este redus.

MUŞCHII CAPULUI LA CARNIVORE

M. occipital - face parte din m. pielos al capului: Caudal se prinde de

a. Gl. parotidă; b. Gl. mandibulară; c. V. jugulară.

1. M. orbicularul gurii; 2. M. ridicător nazolabial; 3. M. ridicător al buzei superioare; 4. M.

M. nazal lateral – este rudimentar.

Muşchii cutanaţi cervicali:

Din punct de vedere didactic, în regiunea cervicală se studiază muşchii şi porţiunile

Muşchii cervicali dorsali

Muşchii cervicali ventrali sunt dispuşi pe două straturi: