5.

SISTEMUL
MUSCULAR
CURS IHTIOLOGIE
Musculatura
trunchiului
Musculatura

Musculatura
capului
Musculatura
centurilor
i inotatoarelor
pare
-muschii laterali;
- muschii rosii;
-muschii carenali;
-muschii inotatoarelor impare.
- muschii ochiului;
- muschii arcului mandibular ;
- muschii arcului hioid ;
- muschii arcurilor branhiale.

- muschii centurii scapulare si
inotatoarelor pectorale;

- muschii centurii pelviene si
inotatoarelor ventrale.
Musculatura trunchiului
Musculatura corpului n seciune transversala
(stanga-ciclostomi, dreapta- pesti ososi)

Muschii laterali sunt metamerizati. Priviti de la exterior ei par
formati din fibre frante de tesut muscular (miomere, miotome),
separate intre ele prin pereti conjunctivi denumiti miosepte
(miocome). Liniile frante corespunzatoare mioseptelor care apar
la suprafata muschiului poarta numele de inscriptii tendinoase
a) Muschii laterali
Dispoziia miomerelor si miotomelor la salmonide
. Forma corpului si dispozitia musculaturii in
sectiune transversala la ton (A); crap (B);
conger (C); si cod (D) In regiunea abdominala
(1,2) si caudala (3).
Schematizarea miomerelor la
diferite specii de
pesti:a)ciclostomi, b) rechini, c)
biban, d) biban - sectiune
frontala.
b) Muschii rosii
Sunt muschi de culoare inchisa, cu fibrele bogate in
sarcoplasma, cu miofibrile mai putine si mai mici, cu
striatii longitudinale mai bine marcate, situati pe
flancurile teleosteenilor intre tegument si muschii laterali.
Dezvoltati mai mult in regiunea caudala, ei ating o
grosime maxima in dreptul liniei laterale si se subtiaza
treptat spre spate si abdomen. Ei sunt inveliti de o teaca
conjunctiva care ii separa de tesuturile inconjuratoare.
Acesti muschi se contracta si se relaxeaza lent si au o
mare rezistenta la oboseala. Culoarea se datoreste unui
pigment denumit mioglobina (cromoproteida).
Mioglobina constituie o parte integranta caracteristica
muschilor rosii. Ea fixeaza oxigenul si devine pentru
putin timp un rezervor de oxigen la nivelul muschiului.
c) muschii carenali
Sunt muschi de forma aproape cilindrica, situati pe linia
mediana dorsala si ventrala a corpului, cu rol motor in flexiunile
dorso-ventrale ale corpului si ca ridicatori, retractori si
protractori ai inotatoarelor impare si ai centurilor pelviene
- muschii supracarenali anteriori, inserati inainte pe oasele occipitale, iar in
urma pe prima radie a inotatoarelor dorsale (ei lipsesc la speciile la care dorsala
incepe in apropierea corpului);
- muschii supracarenali mediani, existenti la speciile prevazute cu doua
dorsale, inserati anterior pe ultima radie din D1, iar posterior pe prima radie din D2
(la speciile cu 3 dorsale sunt mai redusi);
- muschii supracarenali posteriori, se insera anterior pe ultima radie a dorsalei
(la pesti cu mai multe dorsale, pe ultima radie a ultimei dorsale), iar posterior in
tesutul conjunctiv din jurul spinilor interneurali ai caudalei);
- muschii infracarenali anteriori, inserati inainte pe centura scapulara sau pe
placa branhiostegala, iar inapoi sunt prinsi de muschii inotatoarelor ventrale si pe
marginea ischionului. Sunt foarte dezvoltati la pestii cu ventralele in pozitie
abdominala;
- muschii infracarenali mediani, se insera pe centura pelviana si la extremitatea
anterioara a bazei analei;
- muschii infracarenali posteriori, se insera pe ultima radie a inotatoarei anale si
in tesutul conjunctiv din jurul spinilor hemali si cozii.
d) Muschii inotatoarelor impare (neperechi)
muschii inotatoarei dorsale
Muschii inotatoarei dorsale la
Carassius auratus; md - muschi
depresor al radiei; me - muschi
erector al radiei; ms - muschi
inclinator al radiei; int piesa
interspinala; r - radie
Musculatura superficiala si
profunda a inotatorei dorsale la
somon
muschii inotatoarei caudale
Musculatura capului
1- muschi adductor mandibular; 2 - muschi ridicator al arcului palatinal; 3 -
dilatator al operculului; 4 - osul pterotic; 5 - miomerele trunchiului; 6- osul
posttemporal; 7- muschi adductor hiomandibular; 8 - ridicator si adductor al
operculului; 9 - osul supracleitral; 10 - muschi hio - hioidian; 11 - radii
branhiostegale; 12-muschi genio-hioidian.
Musculatura cefalica
superficiala la Gadus
morhua:

a) muschii ochiului
b) muschii arcului mandibular
La Squalidae sunt reprezentati de 3 muschi si anume:
muschiul constrictor dorsal inserat in regiunea otica si la
marginea superioara a palato-patratului. Din el se desprind
la unele specii muschiul spiracular care intra in alcatuirea
muschiului pleoapei si muschiul ridicator al palato-patratului;
muschiul adductor al mandibulei inserat pe palato-patrat si
pe maxila inferioara; poate participa si el la formarea
pleoapei. In acest sistem adductor intra si muschiul
preorbital;
muschiul constrictor ventral (intermandibularul) situat intre
maxilele inferioare.

La teleosteeni arcul mandibular este prevazut cu un
ridicator al palato-patratului si un dilatator al operculului,
derivati din constrictorul dorsal, un adductor al mandibulei
foarte variabil, un palato-mandibular intern si un
intermandibular redus. La Siluridae, din muschiul patrato-
mandibular deriva muschii retractori ai mustatilor.
c) muschii arcului hioid
Partea esentiala a musculaturii acestui arc este reprezentata de
muschiul constrictor hioidian de la care deriva diferiti muschi
existenti la diferite grupe sistematice.
La teleosteeni distingem ridicatorul si dilatatorul operculului,
adductorul hiomandibularului si adductorul palatinului, iar in
regiunea ventrala, muschii hio-hioidieni (inserati pe hipohiale) si
muschii genio-hioidieni (cuprinsi intre radiile branhiostegale si
mandibula).



d) muschii arcurilor branhiale
- musclatura epibranhiala
- musculatura branhiala propriu-zisa
- musculatura hipobranhiala craniana
- musculatura hipobranhiala spinala
- musculatura esofagului
Musculatura centurilor si a
inotatoarelor pare
A musculatura inotatoarelor pectorale
B- musculatura inotatoarelor pelviene
Locomotia pestilor
Fig. 5.6. Locomotia la anghila (sus) si la cod (jos) si felul de propagare a
undei locomotorii in lungul corpului.
Inotul prin miscarile ondulatorii
ale pectoralelor de Raja.
Organele electrice la pesti
Aceste organe au rezultat prin transformarea tesutului muscular
sau glandular, ele fiind amplasate imediat sub tegument, in
regiunea anterioara sau posterioara a corpului. Sunt de obicei
perechi situate simetric fata de axul longitudinal al corpului
Prismele electrice de la Torpedo: A -
vedere laterala a unui grup de prisme; B -
sectiune transversala prin prisma; 1 - nervii ce
vin la placa; 2 - vase sangvine; 3 - partea
centrala a placii electrice; 4 - peretii de tesut
conjunctiv.

SFARSITUL
CURSULUI 5