MUSCHII MEMBRULUI INFERIOR

(Musculi membri inferioris)

MUSCHII MEMBRULUI
INFERIOR

BAZIN

COAPSA

GAMBA

PICIOR
 Muschi ai coapsei :
Anteriori (extensori)
1. cvadriceps;
2. Articular al genunchiului 3. croitor;
Mediali (adductori)
1. adductor lung (superficial);
2. adductor scurt;
3. adductor mare (profund);
4. pectineu
5. gracilis
Posteriori
1. biceps femural;
2. (flexori sau ischiocrurali) semitendinos;
3. semimembranos;
 Muschi ai coapsei :
Anteriori (extensori)

1. cvadriceps;

2. croitor;

Cvadricepsul poartă numele după cele patru capete de origine, dintre care trei sunt
uniarticulare (vastul medial, vastul lateral şi vastul intermediar); al patrulea,
dreptul femural, depăşeşte în sus articulaţia coxofemurală fixându-se pe coxal. În
jos cele patru porţiuni se unesc într-un singur tendon, care înglobează patela şi se
fixează prin intermediul ligamentului patelar pe tuberozitatea tibiei.
Cei trei vaşti înconjură complet corpul femurului, lăsând liber numai interstiţiul
liniei aspre, pentru inserţia adductorilor şi a scurtei porţiuni a bicepsului femural.
 Muschiul cvadriceps
Cvadricepsul ceste cel mai puternic şi mai voluminos
muşchi al corpului
(greutatea medie de 2 kg).
a ) Dreptul femural
Tendonul de origine are două capete fixate
pe coxal: unul vertical, tendonul direct
(Caput rectum) se prinde pe spina iliacă
antero-inferioară şi altul orizontal,
tendonul reflectat (Caput reflexum) se
prinde deasupra şi înapoia sprâncenei
acetabulare.
Este un muşchi bipenat cu constituţie
complexă datorită căreia se măreşte
secţiunea fiziologică şi deci şi forţa
musculară. Fasciculele musculare merg în
jos şi se termină printr-o lamă aponevrotică
ce intră în constituţia tendonului terminal.
b) Vastul intermediar (M.
vastus intermedius) este
porţiunea profundă a
cvadricepsuli, fiind situat direct
pe corpul femurului, unde se
insera în cele două treimi
superioare ale feţelor laterală şi
anterioară. Faţa superficială a
vastului intermediar împreună cu
ceilalţi doi vaşti formează un
jgheab pentru alunecarea
dreptului femural.
c) Vastul lateral (M. vastus
lateralis) este cel mai voluminos
dintre vaşti şi cu situaţia cea mai
înaltă. în sus urcă până la
trohanterul mare şi pe buza
laterală a liniei aspre. Tendonul
superior se continuă cu o lamă
aponevrotică aşezată superficial.
Corpul muscular NU coboară
până la patelă, ci se termină pe
tendonul comun al vaştilor şi pe
tendonul dreptului femural.
d) Vastul medial (M. vastus
medialis) se prinde pe toată
întinderea liniei aspre. Porţiunea
lui inferioară, care este mai
voluminoasă, coboară până la
marginea medială a patelei.
Această porţiune globuloasă a
vastului are importanţă plastică
formând pe viu o proeminenţă
situată deasupra şi medial de
genunchi, când muşchiul este
relaxat.
BURSA SINOVIALA CVADRICEPS
Muşchiul artiular al
genunchiului este format din
câteva fascicule musculare, care
se insera pe faţa anterioară a
femurului, dedesubtul câmpului
de inserţie a vastului
intermediar; se îndreaptă în jos
spre fundul de sac superior al
sinovialei genunchiului (bursa
suprapatelară); în timpul
mişcării de extensiune,
împiedică inclavarea acesteia
între suprafeţele articulare.
 Muschiul croitor
Este cel mai lung muschi din corp (aproximativ 50 cm), situat in regiunea anterioara a coapsei.
Trece peste 2 articulatii, avand origine pe spina iliaca anterosuperioara si terminandu-se printr-
o expansiune aponevrotica pe fata mediala a tibiei, formand planul superficial al ″labei de
gasca″ sau ″piciorul gastei″(formata din tandonul sau + tendonul m. Gracialis + m.
Muschiul Originea Insertia semitendinos)
Actiunea
M. croitor - spina iliaca fata mediala a flexia gambei si a El este compus din două planuri.
anterosuperioara diafizei tibiale coapsei, avand si o Planul superficial e format din
actiune cuplata pe cele 2 expansiunea croitorului ce
articulatii. fuzionează cu fascia crurală. Planul
Considerand iliacul profund e format de gracilis şi
punct fix realizeaza semitendinos, uniţi între ei printro
Inervaţie. flexia, rotatia externa si lamă aponevrotică.
O ramură din abductia
nervul coapsei, flexia si rotatia Bursa anserină (Bursa anserină)
femural. interna a tibiei. este situată în profunzimea
piciorului gâştei, pe ligamentul
colateral medial al genunchiului. Ea
protejează piciorul gâştei în timpul
rotaţiei gambei.
Raporturi. Muşchiul este cuprins într-o
dedublare a fasciei lata. Prin intermediul tecii,
faţa lui superficială vine în raport cu pielea şi
cu elemente superficiale, iar faţa profundă cu
dreptul femural, vastul medial şi cu adductorii.
Porţiunea inferioară e în raport cu articulaţia
genunchiului. Mai sus, marginea lui internă
delimitează împreună cu adductorul lung
triunghiul femural Scarpa (Trigonum
femorale). Este muşchiul satelit al arterei
femurale: în porţiunea superioară a coapsei
este situat lateral faţă de arteră, apoi trece
înaintea ei, pentru ca în porţiunea inferioară să
se afle situat medial. Muşchiul este perforat de
ramuri cutanate ale nervului femural.
 Muschi ai coapsei :
Mediali (adductori)

1. adductor lung (superficial);

2. adductor scurt;

3. adductor mare (profund);

4. pectineu

5. gracilis
 Muschii adductori
Sub acest termen grupam 5 muschi ce ocupa partea interna a coapsei.
Ei se insera pe pube pana la ramura ischiopubiana si se termina pe linia aspra a femurului
succesiv

Aşezarea lor pe planuri se face în felul

următor:
Planul superficial: pectineul, adductorul
lung şi gracilisul.

Planul mijlociu: adductorul scurt, aflat

doar în partea superioară.

Planul profund: adductorul mare, care

cu cele trei porţiuni ale sale ocupă singur
toată aria triunghiului.
 Muschiul Originea Insertia Actiunea
- pe 2/3 posterioare externe - linia aspra a femurului; - adductor al coapsei
ale ramurii ischiopubiene (m. tuberculul adductorilor de pe - rotatie mediala a coapsei
adductor minimus) epicondilul medial al (prin fibre distale)
M. adductor mare
femurului si pe ramura de - extensor al coapsei (prin
bifurcatie mediala si portiunea sa posterioara)
interioara a liniei aspre

Cel mai important este adductorul mare ce

prezinta 2 fascicule:
- unul mijlociu, ce se intinde de la ramura
ischiopubiana la femur;
- unul vertical, ce porneste posterior de
precedentul si coboara pana la condilul
medial.
Inervaţie. Adductorul mare are inervaţie
dublă; porţiunea superioară şi cea mijlocie
sunt inervate din ramura profundă a
nervului obturator, iar porţiunea inferioară
din nervul sciatic.
Hiatul adductorilor
 Muschiul Originea Insertia Actiunea
M. adductor lung - simfiza pubiana - linia aspra a femurului (in - adductor al coapsei, flexor si
este cel mai puternic antagonist interstitiu) rotator in afara
al gluteilormijlociu şi mic

Raporturi. în partea superioară faţa

anterioară este superficială fiind
acoperită de piele şi fascie. In porţiunea
inferioară, muşchiul devine profund,
fiind încrucişat de croitor; între ei trec
vasele femurale. Mai jos, participă la
formarea peretelui posterior al porţiunii
mijlocii a tecii vaselor femurale. Faţa
posterioară acoperă adductorul scurt şi
pe cel mare. Marginea laterală
formează latura infero-medială a
triunghiului femural, iar cea medială
răspunde gracilisului.
Inervaţie. Din ramura anterioară a
nervului obturator
 Muschiul Originea Insertia Actiunea
- pe fata externa a pubisului, - portiunea mijlocie a buzei - adductor, flexor, rotator in
M. adductor scurt intre tuberculul pubic si mediale a liniei aspre afara al coapsei
simfiza pubiana

Raporturi. Reprezintă singur planul

al doilea din grupul adductorilor; este
acoperit de pectineu şi de adductorul
lung, repauzând pe adductorul mare;
este cuprins în „furca" formată de
cele două ramuri ale nervului
obturator.

Inervaţie. Din ramura anterioară a

nervului obturator
 Muschiul Originea Insertia Actiunea
- creasta pectineala - portiunea mijlocie de - flexor si adductor al coapsei
trifurcatie superioara a liniei
M. pectineu
aspre a femurului
 

Este aşezat mai sus şi mai superficial

decât toţi ceilalţi adductori. El se
întinde ca o panglică patrulateră, oblic
de la ramura superioară a pubelui la
extremitatea superioară a femurului.

Inervaţie. Primeşte în mod constant o

ramură subţire din nervul femural;
mai are o inervaţie suplimentară din
ramura anterioară a nervului
obturator.
Raporturi - Prin faţa lui anterioară formează
porţiunea medială a planşeului triunghiului femural şi
răspunde peretelui postero-medial al porţiunii
superioare a tecii vaselor femurale. Prin aceasta are
raporturi cu vasele femurale şi cu nodurile limfatice
inghinale profunde.
Faţa posterioară acoperă adductorul scurt,
obturatorul extern şi capsula articulară; marginea
medială răspunde adductorului lung, iar cea laterală,
psoasului.
Fascia care îi acoperă faţa anterioară este o porţiune
a fasciei iliopectinee. La nivelul originii muşchiului
pe creasta pectineală, fascia se îngroaşă şi se
contopeşte cu periostul, alcătuind ligamentul
pectineal (Cooper) ce delimitează posterior lacuna
vasculară.
 Muschiul Originea Insertia Actiunea
- pe fata externa a pubisului, - fata mediala a condilului - adductor al coapsei
intre tuberculul pubic si medial al tibiei unde, - flexor si rotator medial al
simfiza pubiana impreuna cu tendoanele gambei
M. gracilis semimembranosului
formeaza “laba de gasca”

Cel mai superficial este muschiul

gracilis ce ia nastere cel mai
anterior pe pube, descinde vertical
si se termina pe tibie
″ laba de gasca″

Inervaţie. Din ramura anterioară a

nervului obturator.
 Muschii adductori
Actiune: considerand osul iliac punct fix realizeaza adductia coapsei, flexie si
rotatie externa.
Muschiul gracilis actioneaza si pe genunchi determinand flexia si rotatia mediala
a gambei.
Remarca: actiunea lor de flexie se realizeaza plecand din pozitia anatomica sau
de extensie a coapsei.
Daca coapsa este flectata devin extensori.
Considerand femurul ca punct fix determina inclinare laterala, anteversie, rotatie
externa ( exceptie facand gracilisul si fasciculul vertical al adductorului mare care
determina rotatie interna)
Acesti muschi sunt frecvent sediul intinderilor in cadrul exercitiilor de adductie.
Muschiul gracilis este cel mai afectat.
Pectiuneu Adductor lung
Adductor scurt Adductor mare
Gracilis
 Muschii Posteriori
REGIUNEA FEMURALA POSTERIOARA
Reprezinta ansamblul partilor moi situate posterior de diafiza femurala.
Se invecineaza cu:
o regiunea gluteala - superior
o regiunea posterioara a genunchiului - inferior
o regiunea femurala anterioara - anterior
Limite: superior - pliul fesier
inferior - orizontala, care trece la 2-3 cm superior de baza rotulei sau condilii
femurali
lateral - verticala, coborata de la nivelul trohanterului mare al femurului la
condilul lateral
medial - verticala, coborata de la pube la condilul medial in profunzimea
anterioara , se intinde pana la septul intermuscular lateral, marginea posterioara a
diafizei femurale ( linia aspra ) si fata posterioara a muschiului adductor mare
 Muschi ai coapsei :
Posteriori

1. biceps femural;

2. (flexori sau ischiocrurali)

semitendinos;

3. semimembranos;
 Muschii Posteriori
Pe fata posterioara a coapsei se gasesc 2 muschi care vin de
pe tuberozitatea ischiadica si coboara pentru a se termina pe
tibie:
- semimembranosul pe partea interna a platoului tibial (3
ramuri);
- semitendinosul la nivelul ″ labei de gasca″.

Muschiul biceps femural ia nastere tot pe tuberozitatea

ischiadica (portiunea lunga) si pe linia aspra (portiunea
scurta).
Se termina pe capul fibulei.
Acesti trei muschi formeaza un ansamblu numit muschii
ischiogambieri.
 Muschii Posteriori
Muschiul Originea Insertia Actiunea
- tuberozitatea ischiadica - condecul medial al tibiei - flexor si rotator medial al
- pe fata dorsala a coapsei gambei
M. semimembranos articulatiei genunchiului,
formand ligamentul popliteu
oblic

Tendonul terminal se împarte în trei ramuri: una

(tendonul direct) merge în jos şi se insera pe faţa
posterioară a condilului medial al tibiei; alta (tendonul
recurent) merge în sus şi lateral, formând ligamentul
popliteu oblic al articulaţiei genunchiului; a treia ramură
(tendonul orizontal) merge orizontal dinapoi înainte şi se
termină pe partea anterioară a condilului medial al tibiei.
La nivelul trifurcării tendonului terminal, între el şi
condilul medial al tibiei, se găseşte în mod constant bursa
semimembranosului.
Raporturi şi acţiune. Ca şi ale semitendinosului, fiind
însă cel mai puternic din grupul posterior.
Inervaţie. Din component tibială a sciaticului.
Semimembranos
Semimembranos
 Muschii Posteriori
Muschiul Originea Insertia Actiunea
- tuberozitatea ischiadica - fata mediala a tibiei - extensor al coapsei
M. semitendinos - flexor si rotator medial al
gambei

Raporturi. In sus este acoperit de gluteul

mare; apoi devine superficial, acoperă
adductorul mare şi semimembranosul, de
care este alipit şi aşezat chiar într-un şanţ
format de corpul acestuia. Lateral
răspunde bicepsului; mai jos, tendonul lui
limitează cu muşchiul semimembranos
fosa poplitee (marginea superomedială).
Inervaţie. Prin două ramuri subţiri şi
lungi din nervul tibial (componenta
tibială a sciaticului). Ele trec separat la
fiecare din cele două porţiuni ale corpului
muscular.
 Vedere posterioara

Semitendinos
 Vedere anterioara
Semitendinos
Semitendinos
 Muschii Posteriori
Muschiul Originea Insertia Actiunea
Capul lung - tuberozitatea - capul fibulei - extensor al coapsei
ischiadica - flexor si rotator lateral al
M. biceps femoral
Capul scurt - 1/3 mijlocie a gambei
liniei aspre a femurului

Raporturi. Bicepsul este acoperit în partea superioară de

gluteul mare, iese însă imediat de sub marginea lui
inferioară şi devine superficial. El acoperă adductorul
mare, de care este separat prin nervului sciatic. Medial
vine în raport cu semimembranosul şi semitendinosul, de
care se desparte în treimea inferioară, limitând împreună
triunghiul superior al fosei poplitee. Inainte, este separat
prin septul intermuscular lateral de muşchiul vast lateral,
formându-se la acest nivel şanţul lateral al coapsei.
Tendonul terminal este în raport cu ligamentul colateral
lateral al genunchiului, de care e separat printr-o bursă
sinovială (Bursa subtendinea musculi bicipitis femoris
inferior). Nervul peronier comun coboară din fosa
poplitee, alipit de tendonul bicepsului. Anterior inserţiei
tendonului bicepsului se fixează tractul iliotibial.
Biceps femural
Biceps femural
Biceps femural

Inervaţie
Cele două capete au inervaţie
diferită; porţiunea lungă din
nervul sciatic şi cea scurtă din
nervul peronier comun.
Actiunea musculaturii coapsei posterioare
STRATIGRAFIE:
• Pielea, este mobila, mai groasa decat in regiunea
femurala anterioara ( ea se ingroasa dinspre inferior spre
superior) catre pliul si regiunea gluteala. Contine foliculi
pilosi.
• Tesutul conjunctiv subcutanat, este variabil dezvoltat
si contine numeroase vasculo-nervoase superficiale:
o ram. arteriale cutanate: de dimensiuni reduse, care
provin din: artera gluteala inferioara, artera circumfleza
femurala mediala si arterele perforante din artera femurala
profunda;
o venele superficiale ale regiunii dreneaza spre vena
safena mare si spre vena safena accesorie ( vena lui
Cruveillhier) ; la nivelul regiunii femurale posterioare prin
intermediul venei anastomotice sau vena femuropoplitee a
lui Giacomini se realizeaza comunicarea intre sistemul
venei safene mare si cel al venei safene mici.
• Limfa structurilor superficiale, este drenata spre grupurile
inferomedial si inferolateral ale nod. limfatice inghinale
• Nervii cutanati superficiali,
ai regiunii provin din:
• ramura posterioara a
nervului cutanat femural
lateral, la ramura terminala a
plexului lombar;
• nervul cutanat femural
posterior, ( nervul sciatic
mic ), ramura colaterala a
plexului sacral;
• ramurile cutanate, din
ramura anterioara a nervului
obturator;
• ramura cutanata mediala, a
nervului femural
• Planul fascial, este reprezentat de portiunea posterioara a
fasciei Lata. Groasa si deosebit de rezistenta, prezinta
numeroase orificii fine traversate de ele. V-N superficiale.
Impreuna cu cele 2 septuri intermusculare medial si lateral,
fascia Lata formeaza o loja musculara extinsa, care apartine
numai partial regiunii femurale posterioare si anume numai
partea in care se localizeaza muschii ischiogambieri. Restul
lojei posterioare in care se localizeaza muschii adductori,
apartine topografic reg. femurale anterioare.
• Planul muscular superficial, este format din:
o fasciculele inferioare ale muschiului gluteu mare in
portiunea supero-laterala a regiunii
o muschiul semitendinos, situat medial
o capul lung al muschiului biceps femural situat lateral

Muschiul semitendinos si muschiul biceps femural sunt uniti

prin marginile lor axiale in portiunea superioara si devin
divergenti in portiunea inferioara.
Planul muscular profund, este format din:
o muschiul semimenbranos, medial
o capul scurt al muschiului biceps femural-lateral
Arterele: Desi regiunea femurala posterioara nu
beneficiaza de prezenta unor magistrale arteriale proprii,
ea prezinta o retea arteriala anastomotica deosebita,
formata din ramuri ale:
• arterei gluteale inferioare
• arterei circumflexe femurale mediale
• arterei femurale profunde prin ramuri perforante
• artere femurale
Din artera gluteala inferioara, ramura terminala a arterei
iliace interne, ia nastere artera satelita a nervului
ischiadic, care ajunge pana in regiunea posterioara a
genunchiului
Venele, sunt omonime arterelor si au traiect invers acestora.
Limfaticele profunde, ale regiunii femurale posterioare, dreneaza
spre nod. limfatice iliace interne.

Nervii profunzi, sunt reprezentati de:

o nervul ischiadic ( sciatic mare )
o nervul cutanat femural posterior ( sciatic mic )
Nervul ischiadic, la coapsa trece in interstitiul muscular al muschilor
ischiogambieri si vine in raport: anterior cu muschiul adductor mare
si capul scurt al muschiului biceps femural, posterior, cu capul lung
al muschiului biceps femural, medial, cu muschii semitendinos si
semimembranos, lateral, cu muschiul biceps femural.
In portiunea inferioara, a regiunii nervul ischiadic da nastere
nervului peronier sau fibular comun si nervului tibial.
Nervul cutanat femural posterior, in portiunea superioara, a regiunii
se plaseaza in interstitiul format de muschiul biceps femural si
muschiul semitendinos, pentru ca, in portiunea mijlocie, a regiunii sa
perforeze fascia Lata si sa devina superficial.
1 / 3 Proximala
1 / 3 Mijlocie
1 / 3 Distala