Sunteți pe pagina 1din 5

Lacunele de la baza coapsei (lacune

inghinale)
1. la baza coapsei ligamentul inghinal se întinde precum o punte pe deasupra marginii anterioare a
osului coxal, în ansamblu concavă, trecând de la spina iliacă antero-superioară la tuberculul pubic.
Între ligamentul inghinal şi marginea anterioară a coxalului se delimitează un spaţiu larg, osteofibros
pe care arcul iliopectineu îl împarte în 2 părţi - acestea sunt lacunele de la baza coapsei: lateral,
lacuna musculară sau neuromusculară şi medial - lacuna vasculară.

2. lacunele de la baza coapsei sunt spaţii prin care se face comunicarea dintre cavitatea fosa iliacă şi
regiunea anterioară a coapsei (trigonul femural Scarpa).

1.1.1. Lacuna musculară


DELIMITARE
 anterior = ligamentul inghinal
 posterior = segmentul iliac al marginii anterioare a coxalului (de la SIAS la eminenţa iliopubică)
 medial = arcul fibros iliopectineu

CONŢINUT
 muşchiul iliopsoas
 nervul femurocutan lateral
 nervul femural

1.1.2. Lacuna vasculară


DELIMITARE
 anterior = lig.inghinal
 medial = ligamentul lacunar Gimbernat
 posterior = ligamentul pectineal Cooper
 lateral = arcul iliopectineu

CONŢINUT
 artera femurală: continuă artera iliacă externă de la nivelul ligamentului inghinal;
 vena femurală1: este medial de a.femurală, se continuă în pelvis cu vena iliacă
externă
 ramura femurală din n.genitofemural: senzitivă pentru tegumentul superior al
trigonului femural; se plasează anterior sau medial faţă de a.femurală
 gg.limfatici inghinali profunzi (gg.Cloquet-Rosenmuller) şi vase limfatice2

1porţiunea lacunei vasculare cuprinsă între ligamentul lacunar şi vena femurală ia denumirea de
INEL FEMURAL; acesta este închis de către SEPTUL FEMURAL; în cursul unei hernii femurale
septul femural este evaginat spre trigonul femural de către sacul herniar. HERNIILE FEMURALE,
mai frecvente la femei datorită lărgimii pelvisului şi marginilor osoase se produc cel mai frecvent
la nivelul inelului femural; diagnosticul clinic de hernie femurală şi diferenţierea de o hernie
inghinală este sugerat de către prezenţa sacului herniar inferior de lig.inghinal (arcada crurală,
stinghia crurală)
2ADENOPATIA LIMFOGANGLIONILOR INGHINALI PROFUNZI (în speţă gg. Cloquet-Rosenmuller)

trebuie diferenţiată clinic de o hernie femurală


Fig. Error! No text of specified style in
document..1 – Lacunele de la baza
coapsei (partea dreaptă). A.LACUNA
NEUROMUSCULARĂ; B.LACUNA
VASCULARĂ. 1.spina iliacă antero-
superioară; 2.m. ;
3.lig.inghinal; 4.n.femurocutan
lateral; 5.n.femural; 6.arcul
iliopectineu; 7.r.femurală a
n.genitofemural; 8.a.femurală;
9.v.femurală; 10.lig.lacunar
(GIMBERNAT); 11.lig.pectineal
(COOPER); 12.gg.CLOQUET –
ROSENMÜLLER.

Trigonul femural
Este o regiune topografică situată la partea superioară a lojei anterioare a coapsei, de aspect
triunghiular, cu baza situată superior.

DELIMITAREA TRIGONULUI FEMURAL


superior = ligamentul inghinal
medial = marginea laterală a m.adductor lung
lateral = marginea medială a m.croitor
profund, podeaua trigonului femural (se numeşte fosa iliopectinee) este formată astfel:
lateral : m.iliopsoas
medial : m.pectineu

La nivelul trigonului femural fascia lata ia numele de fascie cribriformă deoarece este străbătută de
numeroase elemente vasculare şi nervoase superficiale

FAŢĂ DE FASCIA CRIBRIFORMĂ CONŢINUTUL TRIGONULUI FEMURAL POATE FI SISTEMATIZAT


ASTFEL :
planul superficial = cuprinde:
 ramurile superficiale ale arterei femurale
 vv.superficiale care drenează în crosa v.safene mari
 ganglioni limfatici inghinali superficiali
 rr.cutanate din nervul femural
 r.femurală a n.genitofemural (inervează tegumentul superior al trigonului femural)

planul profund, care conţine:


 nervul femural şi ramurile acestuia:
o rr.cutanate anterioare (la tegumentul anterior şi infero-medial al coapsei)
o rr.musculare (la mm. cvadriceps femural, pectineu, adductor lung şi croitor)
o n.safen : cea mai lungă r.senzitivă a n.femural; inervează tegumentul medial al
gambei şi tegumentul medial al piciorului, până la haluce
 artera femurală din care se desprind:
o rr.superficiale ale a.femurale
 a.epigastrică superficială
 aa.ruşinoase externe (superioară şi inferioară)
 a.circumflexă iliacă superficială
o a.femurală profundă
 vena femurală la care sosesc v.safenă mare şi v.femurală profundă
 gg.limfatici inghinali profunzi

CANALUL ADDUCTORULUI MARE (HUNTER)3


Situat inferior de vârful trigonmului femural, se întinde distal până la hiatusul m.adductor mare;

delimitarea canalului Hunter este următoarea:


 posterior = m.adductor mare
 antero-lateral = m.vast medial
 antero-medial = 2 elemente:
 membrana (lama) vastoadductorie care trece cei doi muşchi
 m.croitor care dublează superficial membrana vastoadductorie

conţinutul canalului Hunter:


artera femurală (din care pleacă a.descendentă a genunchiului)
nervul safen (iese din canal perforând membrana vastoadductorie)
vena femurală

comunicările canalului Hunter:


 superior cu trigonul femural printre mm.croitor şi adductor lung – din trigonul femural coboară în
canalul Hunter vasele femurale şi nervul safen
 inferior şi posterior cu fosa poplitee (situată posterior de articulaţia genunchiului) prin hiatusul
m.adductor mare (inelul celui de-al treilea adductor) – pe aici artera femurală se va continua în fosa
poplitee cu a.poplitee iar v.poplitee urcă şi se continuă cu vena femurală.

Fosa poplitee
1. este o regiune topografică de formă romboidală (ROMBUL POPLITEU), situată posterior de
articulaţia genunchiului.

2. fosa poplitee este alcătuită dintr-un trigon femural (superior, mărginit de muşchii ischiogambieri4)
şi un trigon tibial (inferior, între capetele muşchiului gastrocnemian).

3. delimitare:
supero - lateral = tendonul m.biceps femural

3
CANAL SUBSARTORIAL
4 semitendinos, semimembranos şi biceps femural
supero - medial = tendoanele mm. semitendinos şi semimembranos
infero - lateral: = capul lateral al m.gastrocnemian şi m.plantar (profund de precedentul)
infero - medial = capul medial al m.gastrocnemian
anterior (planşeul fosei poplitee):
planul popliteu (faţa poplitee) al femurului
art.genunchiului
m.popliteu

Fosa poplitee este acoperită de către fascia lata care se dedublează în 2 foiţe; între cele 2 foiţe trec:
vena safenă mică
ramurile n.femural cutanat posterior

CONŢINUTUL FOSEI POPLITEE

1. artera poplitee
 raportul cu femurul şi cu articulaţia genunchiului explică posibilitatea lezării arterei
poplitee în cursul osteomielitei femurului şi în cursul intervenţiilor chirurgicale pe
genunchi (osteotomii, rezecţii)
2. ramurile arterei poplitee: pentru reţeaua arterială a genunchiului şi musculare:
 a.supero-medială a genunchiului
 a.supero-laterală a genunchiului
 artera medie a genunchiului
 a.infero-medială a genunchiului
 a.infero-laterală a genunchiului
 arterele surale (pentru m.triceps sural)

3. vena poplitee
 e postero-lateral de artera poplitee, în raport intim cu aceasta (pot fi lezate simultan
iar ulterior traumatismului se poate dezvolta un anevrism arterio-venos)
 e elementul mijlociu al mănunchiului vasculonervos popliteu, cuprinsă între artera
poplitee şi nervul tibial;
 la nivelul fosei poplitee, în vena poplitee se varsă vena safenă mică;

4. nervul ischiadic
 frecvent se bifurcă la nivelul unghiului superior al fosei poplitee în cele două ramuri
terminale ale sale: nervii tibial şi peronier (fibular) comun.

5. nervul tibial
 rămâne satelit vaselor poplitee;
 trece spre loja posterioară a gambei.

6. nervul peronier (fibular) comun


 devine satelit tendonului muşchiului biceps femural

7. ganglioni limfatici poplitei


 de-a lungul vaselor poplitee, primesc limfaticele gambei şi articulaţiei genunchiului şi
drenează spre ganglionii inghinali.
8. corpul adipos popliteu este foarte dezvoltat; comunică cu regiunile coapsei şi gambei spre
care pot difuza infecţiile.

Fig. Error! No text of specified style in document..2 – Fosa poplitee (dreapta)