a. teoria pulsului
b. metoda yoga
c. acupunctura
d. variolizarea
e. igniputura
f. farmacopeea bogata
a. acupunctura si ignipunctura
b. variolizarea
c. pulsologia
d. farmacopeea bogata
a. ucenicii
b. barbierii
c. vracii
d. ortopezii
e. chirurgii de roba lunga
f. chirurgii de roba scurta
a. vitalismul
b. animismul
c. mesmerismul
d. iatrochimia
e. iatromecania
f. nervismul
a. embriologia
b. medicina social
c. pediatrie
d. oncologie
e. igiena
f. homeopatie
La sfarsit de sec. XIX – inceput de sec. XX, bolile infectioase au fost studiate de catre:
a. Radiologiei
b. Kimografiei
c. Tomografiei
d. RMN-ului
e. Ultrasonografiei
f. EKG-ului
a. Lemn
b. Metal
c. Pamant
d. Apa
e. Aer
f. Foc
a. Oribasius
b. Antilos
c. Aetius din Amida
d. Alexandru din Tral
e. Pavel din Egina
f. Avicenna
a. Ibn Al-Nafis
b. Andreas Cesalpino
c. Erasistrat
d. Andreas Vesal
e. Miguel Servet
f. Realdo Colombo
a. Gaspar Azelius
b. Jean Pecquet
c. Francis Glisson
d. Thomas Willis
e. William Harvey
f. Marcello Malpighi
Din marea scoala de clinica medicala franceza (sec XVIII) faceau parte:
a. Xavier Bichat
b. Herman Boerhave
c. J. N. Corvisart
d. Thomas Sydenham
e. T. H. Laennec (e cu trema)
f. Rudolf Virchow
a. Louis Pasteur
b. Marcello Malpighi
c. Robert Koch
d. Claude Bernard
e. Victor Babes
f. L. Auenbrugger
a. Antirabic
b. Anticarbunos
c. Antidifteric
d. Antitetanic
a. Maurice Wilkins
b. James Watson
c. Konrad Block
d. William Bigellow
e. Paul Erlich
f. Francis Crick
a. Endocrinologiei
b. Oncologiei
c. Neurologiei
d. Chirurgiei gerontologiei
e. Geriatriei
f. Medicine legale
a. Sacerdotala
b. Empirica
c. Mito-magica
d. Stiintifica
e. Antroposofica
f. Ayurvedica
a. Etica
b. Istoria medicine
c. Chirurgie
d. Medicina interna
e. Obstetrica – ginecologie
f. Monografie epilepsie
a. Guy de Chauliac
b. Pavel din Egina
c. Ruggiero Frugardo
d. Constantin Africanul
e. Henri de Mondville
f. Abulcasis
a. Patologie
b. Fiziologie
c. Anatomie comparata
d. Chirurgie
e. Anatomie functionala
f. Farmacologie
Cativa dintre clinicieniii care s au ocupat de cercetari anatomice in secolul XVII au fost:
a. Gaspar Azelius
b. Jean Pecquet
c. William Harvey
d. Francis Glisson
e. Johann Wirsung
f. Thomas Willis
a. Teoria nervista
b. Teoria vitalista
c. Materialismul mecanicist
d. Dinamismul organic
e. Homeopatia
f. Teoria animista
La scoala clinica medicala franceza avea ca reprezentanti de seama sec XIX urmatorii medici:
a. H. Boerhave
b. F.J. Broussais
c. R. Virchow
d. P.F. Bretonneau
e. Th. Sydenham
f. J.B. Bouillaud
a. Chirurgia plastic
b. Chirurgia toracica
c. Chirurgia cardiovasculara
d. Chirurgia transplantului
e. Neurochirurgia
f. Chirurgia estetica
a. Heidelberg
b. Strasbourg
c. Viena
d. Berlin
e. Munchen
f. Paris
a. Celsus
b. Dioscoride
c. Pliniu cel batran
d. Soranus din efes
Avicenna, supranumit si Printul medicinei, a elaborat peste 100 de lucrari medicale cele mai
importante fiind:
a. Thomas Wharton
b. Thomas willis
c. Johann wirsung
d. Francis Glisson
Medical german J.P Frank a fost considerat intemeietorul unei noi specialitati medicale:
a. Medicina sociala
b. Embriologia
c. Igiena
d. Pediatria
a. J.P. Muller
b. L.F. Helmholtz
c. F. Magendie
d. G. J. Mendel
a. Galen
b. Hipocrate
c. Herofil
d. Erasistrat
a. Realdo Colombo
b. Andreas Cesalpino
c. Andreas Vesal
d. Miguel Servet
a. Santorio Santorio
b. Thomas Sydenham
c. Alfonso Boreli
d. G.B. Morgagni
a. Materialismul mecanicist
b. Dinamismul organic
c. Teoria animista
d. Teoria nervista
Din marea scoala de clinica franceza medicala in sec XIX faceau parte:
a. R. Virchow
b. F.J.V. Broussais
c. P.F. Bretonneau
d. J.B. Bouillaud
a. Alfred Adler
b. Eugen Bleuler
c. C.G. Jung
d. I.P. Pavlov
a. hematologia
b. imunologia
c. oncologia
d. gastro-enterologia
a. bucureti
b. budapesta
c. viena
d. paris
a. papirusul ebers
b. farmacopeea de la Nippur
c. codul lui hamurabi
d. papirusul de la Kahun
a. Monte casino
b. Montpellier
c. Paris
d. Londra
a. Anatomie
b. Chirurgiei
c. Clinicii medicale
d. Iatromecanica
a. Laura bassi
b. Anna manzolini
c. Dorothea erxleben
d. Maria dalle donne
a. Neoplasmul
b. Leucemiile
c. Tromboza
d. Embolia
a. Frederick banting
b. Konrad bloch
c. Richard macleod
d. Michael brown
a. Berlin
b. Paris
c. Strasbourg
d. Heidelberg
a. Medici preoti
b. Chirurgic
c. Veterinary
d. Medici empirici
a. Bila galbena
b. Bila neagra
c. Flegma
d. Sangele
a. Tetrabiblion
b. Sinagoge medicale
c. Synopsis
d. Euporista
a. Ligature vasculara
b. Pansamentul simplu
c. Tehnici operatorii noi
d. Definirea contagiului
Thomas Sydenham sec XVII a contribuit la dezvoltarea clinicii medicale prin descrierea urmatoarelor
boli
a. Coreea
b. Scarlatina
c. Tusea convulsive
d. Sdr apatic-spleen
Spre sf sec XVIII s au construit curentele medicale heterodoxe cele mai cunoscute fiind
a. Mesmerismul
b. Dinamismul organic
c. Homeopatia
d. Materialismul mecanicist
a. epidemiologie
b. endocrinology
c. neurologie
d. cardiologie
a. Toracica
b. Cardiovasculara
c. Neurochirurgia
d. Chirurgia plastic
a. Atharva-veda
b. Carakasamhita
c. Ayur-veda
d. Susrutasamhita
a. Anatomie
b. Farmacologie
c. Fiziologie
d. Chirurgie
Leonardo da vinci a contribuit la dezvoltarea anatomiei prin
a. Rene de Graaf
b. Herman Boerhave
c. Thomas Sydenham
d. Sylvius
Din marea scoala de clinica medicala franceza in sec XVIII faceau parte
a. G.b Morgagni
b. Xavier bichat
c. J.n corvisart
d. T.h. Laennec
a. Edward jenner
b. Louis Pasteur
c. Robert Koch
d. Joseph lister
a. Horace wells
b. W.s. halsted
c. Oliver holmes
d. Ignaz Semmelweis
Chemat la bucuresti ca professor in 1886 de catre gurvernul Romaniei, victor babes s a ocupat in
special de
a. Anatomie
b. Neurologie
c. Bacteriologie
d. Anatomie patologica
COMPLEMENT SIMPLU
In India Antica, medicii Caraka si Susruta au activat in perioada:
a. Vedica
b. Islamica
c. Elenistica
d. Brahmanica
e. Bizantina
f. Mogula
a. Dioscoride
b. Hipocrate
c. Erasisrat
d. Soranus
e. Galen din pergam
f. Herofil
a. Cesareea
b. Edessa
c. Constantinopol
d. Gondishapur
e. Paris
f. Salerno
a. Abulcasis
b. Ambroise Pare
c. Paracelsus
d. Andreas Vesal
e. Pavel din Egina
f. Girolamo Fracastoro
a. XIV
b. XV
c. XVI
d. XVII
e. XVIII
f. XIX
Fondatorul anatomopatologiei, cel care a pus bazele clinicii moderne in sec. XVIII, a fost:
a. Th. Sydenham
b. W. Harvey
c. H. Boerhave
d. M. Malpighi
e. G.B. Morgagni
f. R. Laennec
In sec XIX au aparut noi mijloace de inverstigatii paraclinice, printre care si razele X descoperite de :
a. C. Ludwig
b. C. Zeiss
c. W. Einthoven
d. R. Koch
e. Alessandro Vallebona
f. W.C. Roentgen
Antisepsia s-a impus in chirurgie (1867) datorita folosirii acidului fenic de catre:
a. Louis Pasteur
b. William Morton
c. W.S. Halsted
d. Joseph Lister
e. Claude Bernard
f. Oliver Holmes
a. Mina Minovici
b. Victor Babes
c. Ioan Cantacuzino
d. Gh. Marinescu
e. Thoma Ionescu
f. Carol Davila
a. Papirusul Smith
b. Ayur-veda
c. Papirusul Ebers
d. Rig-veda
e. Atharva-veda
f. Codul lui Hamurabi
Marele anatomist al scolii din Alexandria a fost considerat:
a. ?
b. ?
c. Hippocrate
d. Herofil
e. Avicenna
f. Susruta
Cea mai importanta lucrare de etica din evul mediu a fost elaborata de medicul arab:
a. Achbasius
b. Maimonide (Moses)
c. Avicenna
d. Ali Abas
e. Rhases
f. Abulcasis
a. Andreas Vesal
b. Miguel Servet
c. Ambroise Pare
d. Leonardo da Vinci
e. Girolamo Fracastoro
f. Paracelsius
a. Alfonso Borelli
b. Marcello Malpighi
c. Santorio Santorio
d. Galileo Galilei
e. Rene de Graaf
f. Samuel Hahneman
a. Auenbrugger
b. Corvisart
c. F. Hoffman
d. G.B. Morgagni
e. T.H. Laennec
f. Eduard Jenner
Anastezia generala prin inhalatie cu eter sulfuric a fost descoperita in 1846 de catre:
a. Lister
b. Simpson
c. Horace wells
d. William Morton
e. Oliver Holmes
f. Crawford long
.. secolul XIX s a realizat modernizarea spitalelor din Europa de Vest prin: (*)
a. .. oi
b. clericalizare
c. Igienizare
d. Confesionalizare
e. Electrificare
f. Laicizare
a. .. er
b. I.P. Pavlov
c. Carlo Golgi
d. Sigmund Freud
e. Claude Bernard
f. Emil Kraepelin
a. ?
b. B?
c. Thoma Ionescu
d. Constantin Levatidi
e. Dimitrie Bagdasar
f. N. Paulescu
a. Greci
b. Chinezi
c. Indieni
d. Romani
e. Egipteni
f. Asiro-babilonieni
a. Umoralista
b. Eclectic
c. Daoista
d. Ayurvedica
e. Solidista
f. Animista
a. Montpellier
b. Bologna
c. Roma
d. Paris
e. Salerno
f. Neapole
a. Ambroise Pare
b. Andreas Vesal
c. Girolamo Fracastoro
d. Realdo Colombo
e. Paracelsus
f. Miguel Servet
a. Salerno
b. Di Leyda (Leiden)
c. Cnidos
d. Alexandria
e. Montpellier
f. Kos
In sec XVIII cel care a pus bazele homeopatiei modern a fost medical german
a. Samuel Hahnemann
b. Friederich Hoffmann
c. P.J. barthez
d. F.A. Mesmer
e. G.B. Morgagni
f. Marcello Malpighi
a. F. Magendie
b. G. J. mendel
c. Claude Bernard
d. J.p. muller
e. Charles Darwin
f. L.F. Helmholtz
a. Joseph lister
b. James simpson
c. William Morton
d. F. terrier
e. W.s. halsted
f. Horace wells
a. Joseph Goldstein
b. R.j. Graves
c. Ernest Starling
d. Claude Bernard
e. Emil Kocher
f. Earl Sutherland
a. Ioan cantacuzino
b. Emil Palade
c. Thoma Ionescu
d. Mina Minovici
e. Dimitrie Bagdasar
f. Constantin Levaditi
a. Mesopotamia
b. China
c. Grecia
d. Roma
Medicul bizantin care a descries anevrismele arteriale, cauzele si tehnica operatorie specifica sn
a. Ambrosie pare
b. Andreas vesal
c. Avicenna
d. Abulcasis
a. Herman boerhave
b. Gaspar azelius
c. Marcello malpighi
d. Jean picquet
In sec XVIII descoperirea percutiei toracelui ca mijloc de investigare clinica ii apartine medicului
austriac
a. L. auenbrugger
b. S. Hahnemann
c. Fr. Hoffman
d. T.h. Laennec
a. J.p. muller
b. Claude Bernard
c. F. magendie
d. G. j. mendel
a. Paul erlich
b. Louis Pasteur
c. Alexander fleming
d. Emil von behring
a. Alexander fleming
b. i.p pavlov
c. Barbara mcClintock
d. M. sklodowska-curie
In 1974 premiu nobel pt fiziologie sau medicina a fost acordat si savantului roman
a. Gh. Marinescu
b. Victor babes
c. G emil palade
d. Cantacuzino
a. Ebers
b. Smith
c. De la kahun
d. De la berlin
a. Rig veda
b. Atharva-veda
c. Sama veda
d. Ayur veda
a. Paris
b. Edessa
c. Cesareea
d. Constantinopol
In renastere s a remarcat in domeniul terapeuticii medicale
a. Arantius
b. Paracelsus
c. Miguel servet
d. Andreas vesal
a. Pasteur
b. Koch
c. Edward jenner
d. Samuel Hahnemann
a. W. s. halsted
b. L. Pasteur
c. J. lister
d. O. holmes
In sec XIX au aparut noi mijloace de investigatii paraclinice printre care si razele x descoperite de
a. W.c roentgen
b. C. Ludwig
c. W. Einthoven
d. C. zeiss
a. S. freud
b. C. golgi
c. K. Landsteiner
d. i.p pavlov
a. ADN
b. mitocondrie
c. ribozomi
d. nucleoli
unul dintre elementele originale ale medicine chineze este
a. divinatia
b. opoterapia
c. acupunctura
d. astrologia
a. galen
b. herofil
c. erasistrat
d. hipocrate
a. Salerno
b. Montpellier
c. Paris
d. Londra
a. Leonardo da vinci
b. Andreas cesalpino
c. Paracelsus
d. Andreas vesal
a. William Harvey
b. Alfonso boreli
c. Herman boerhave
d. Gaspar azelius
a. T.h. Laennec
b. Fr. Volff
c. J.p. frank
d. E. jenner
a. J.lister
b. W. Morton
c. L. Pasteur
d. J. simpson
a. Rudolf Virchow
b. Emile Roux
c. Claude Bernard
d. Robert Koch
a. R.j. graves
b. Emil kocher
c. Joseph Goldstein
d. Ernst starling
a. Dimoitrie bagdasar
b. Gh. Marinescu
c. Mina minovici
d. Nicolae paulescu
a. Divinatia
b. Astrologia
c. Acupunctura
d. Yoga
a. Galen
b. Asclepiade
c. Dioscoride
d. Arhagatos
Prima farmacie din lume s a infiintat (754 d hr) in cadrul spitalului din
a. Constantinopol
b. Gondishapur
c. Bagdad
d. Damask
a. Andreas vesal
b. Albrecht durer
c. Miguel servet
d. Sylvius
In sec XVII medical care s a ocupat de studii anatomice si a descries canalul excretor al pancreasului a
fost
a. Thomas willis
b. Johann wirsung
c. Thomas Warton
d. Francis glisson
a. Xavier bichat
b. P.h. Laennec
c. G.b Morgagni
d. Hermann boerhagen
a. Joseph lister
b. Luis Pasteur
c. William Morton
d. Horace wells
a. W.s. halsted
b. J. lister
c. L. Pasteur
d. F. terrier
a. Charles huggins
b. Joseph Goldstein
c. Emil kocher
d. S. tonegawa
a. Nicolae kretzulesku
b. Carol Davila
c. George assaky
d. Ludovic russ
a. Papirusul ebers
b. Papirusul smith
c. Papirusul de la Kahun
d. Papirusul de la berlin
In califatul arab de rasarit, in perioada de inflorire, cel mai important medic a fost
a. Abulcasis
b. Rhazes
c. Ali abbas
d. Avicenna
a. Joseph lister
b. Louis Pasteur
c. William Morton
d. Thomas Hodgkin
Descoperitorul celulei, ca element morphologic de baza al testului viu, implicit al patologiei celulare,
a fost
a. Rudolf Virchow
b. Claude bernand
c. G.b. Morgagni
d. T.h. Laennec
a. Alexander Fleming
b. Karl Landsteiner
c. Camillo Golgi
d. i.p. pavlov
a. f. Hoffman
b. Samuel Hahnemann
c. Pierre Cabanis
d. F. Wolff