Sunteți pe pagina 1din 24

1.

Pneumograma, volume si capacitate pulmonare spirometrie

Pneumografia
este metoda prin care se face inregistrarea miscarilor respiratorii.

Principiu:
Modificarea presiunii intr-un system inchis sub actiunea deplasarii peretilor cutiei toracice si inregistrarea
pe un kimograf a acestor variatii de presiune.
Un pneumograf este un dispozitiv format din doua capsule unite intre ele printr-un tub inextensibil.
Una din capsule se asaza pe torace si se numeste capsula exploratoare,
cealalta capsula, inregistratoare, care este in legatura cu un kimograf prin intermediul unei penite.

Tehnica:
Capsula exploratoare se aplica pe stern prin doua benzi inextensibile care trec pe sub mameloane si pe
sub varfurile omoplatilor.
Deplasarile cutiei toracice vor determina variatii de presiune in sistemul celor doua capsule ce se vor
transmite penitei si se vor inscrie pe un kimograf.

Analiza:
Se prezinta sub forma unei succesiuni de linii ascendente si descendente, succesiune ritmica, fara interval intre
ele, avand o frecventa de 14-18 pe minut.
Inspiratia va aparea sub forma unei linii ascendete sau descendente; se caracterizeaza printr-o viteza constanta ce
se traduce graphic printr-o linie cu aceeasi inclinatie. Are tendinta de verticalitate.
Expiratia apare sub forma unei linii frante; prima parte mai scurta si mai apropiata de verticala, iar a2a parte se
orizontalizeaza datorita vitezei mai scazute. Aspectul graphic al expiratiei se datoresete revenirii cutiei toracice in
doi timpi: la inceput are loc revenirea brusca a tuturor tesuturilor elastice puse sub tensiune in timpul inspiratiei,
apoi continua retractarea doar a plamanului, care trage dupa sine cutia toracica.

Raportul Expieratie/Inspiratie este 1/3.


Amplitudinea miscarilor respiratorii depinde de forta de contractie a musculaturii si de mobilitatea articulatiilor
costale.
Frecventa este de 11-13 batai/minut la barbat,
15-18 batai/minut la femeie
20-30 batai/minut la copil.

Patologie: Alungirea expiratiei, respiratia Kousmall, respiratia periodica, respiratia de tip Cheyne-Stokes,
respiratia de tip biot.

Volume pulmonare

VRC
volum respirator curent
500 ml
cantitatea de aer vehiculata intr-un inspir normal
creste in effort fizic cu 50% din capacitatea vitala

VIR
volum inspirator de rezerva
3000 ml
cantitatea de aer ce poate intra in plaman intr-un inspir maximal ce urmeaza unui inspir de repaos
rezerva functionala ce permite adaptarea la effort fizic sau altitudine
scade cu varsta deoarece creste volumul rezidual (-) capacitatea de adaptare la effort

VER
volum expirator de rezerva
1200 ml
20% din CTP
cantitatea de aer ce iese din plamani dupa un expir fortat ce urmeaza unui expir de repaos

VR
volum rezidual
1100 ml
19% din CTP
cantitatea de aer ce ramane in plamani chiar si dupa un expir fortat
se scoate doar dupa pneumothorax
(+) cu varsta ajungand la 39% din CPT
(+) datorita emfizemului senescentei = tesutul elastic se distruge treptat

Capacitati pulmonare

CPT
capacitate pulmonara totala
suma tuturor volumelor pulmonare
5000-6000 ml

CI
capacitate inspiratorie
VC+VIR = 3500 4000 ml
cantitatea totala de aer ce poate fi inspirata
exista posibilitatea adaptarii la necesar crescut de O2

CV
capacitate vitala
VER + VIR + VRC = 1200 + 3000 + 500 = 4700
capitatea de aer vehiculata intr-o inspiratie maximala
expresia rezultatului este in deviatie procentuala in functie de standartul normal al persoanei
deviatie ??? +/- 8%

CRF
capacitate reziduala functionala
VR+ VER
2300 ml
cantitatea de aer ce ramane in plamani dupa un expir de repaos
VR (+) cu varsta ( 39% din CPT) CRF creste cu varsta

Determinarea volumelor pulmonare: CV si componentele sale se determina prin spirometrie. Se determina prin
masurarea masurarea directa a volumului de aer inspirat dintr-un recipient sau expirat in acest recipient. Pentru
VR si CRF se folosesc metode indirecte, ce utilizeaza gaze greu solubile, care nu trec prin membrana alveolo-
capilara in sange.
2.VEMS
Volumul respirator maxim pe secunda reprezinta cantitatea de aer ce poate fi eliminata din plamani in prima
secunda a unei expiratii fortate facute cu maximum de viteza care a fost precedata de o inspiratie fortata.

Determinarea se face spirografic, pe un kimograf, cu o viteza de 30 mm/sec.


Pentru a determina cati ml de aer au fost eliminate in prima secunda, pe graphic se prelungeste linia de 0 si la o
distanta de 3cm (punct A) de la inceputul expiratiei (o secunda) se coboara o perpendicular. Se masoara lungimea
perpendicularei de la linia 0 pana la locul unde intalneste curba expiratiei AB.

De exemplu: AB=17cm; la spirograful Benedict 1cm inaltime corespunde unui volum de 200 ml; se poate afirma
ca volumul de aer expirat in prima secunda este 17*200=3400ml.

Mai utila este exprimarea VEMS in procente fata de CV. In acest scop se masoara distanta de la linia 0 la
deflexiunea maxima a curbei CD.

De exemplu: CD=20cm; 20*20=4000ml; CV=4000ml,


4000 .. 100%
3400 .. X
X=85%

In general VEMS reprezinta nu mai putin de 70% CV.


VEMS poate scadea paralel cu CV; in acest caz procentul nu se modifica (este cazul disfunctiilor restrictive).
VEMS poate scadea si independent de CV, si atunci procentul scade sub 70%.
Aceasta disjunctie intre VEMS si CV apare ori de cate ori expiratia se face mai incet (fie din cauza stramtorarii
lumenului bronsic ce se poate datora unui spasm, proces inflamator = bronsite sau disparitiei suportului elastic al
bronhilolelor = emfizem, fie din cauza scaderii fortei musculaturii cutiei toracice = miastenie). Ea pledeaza in
general pentru disfunctii cu caracter obstructive.
Daca VEMS scade sub 40% fata de CV, iar ca valoarea absoluta sub 200ml, este un indiciu pentru hipoventilatie
alveolara.

Pentru determinarea VEMS-ului se folosesc o serie de teste farmaco-dinamice. Pentru a diferentia un sindrom
obstructive prin spasm de unul prin leziuni organizate se foloseste testul la NA. Subiectului i se face aerosol cu
NA si dupa 5-10 minute se repeta VEMS. Daca acesta creste cu peste 10% se interpreteaza in favoarea unui astm
bronsic.

Testul cu Ach(1%)
Este folosit pentru a aprecia tendinta la spasm ,mai ales in cazul formelor latent de astm bronsic. Semnificativ din
acest punct de vedere este o scadere a VEMS-ului dupa aerosol cu acetilcolina cu peste 10%.

3.Bucla flux-volum
Prin determinarea compliantei pulmonare statica si dinamica ne dam seama de gradul de distensie al plamanilor
in timpul actului respirator. Cu ajutorul acestei determinari putem aprecia pe seama careia dintre cele doua
rezistente se face modificarea acestei distensii in cazuri patologice.

Determinare:
Necesita un dispozitiv format dintr-un spirograf cu care se conecteaza subiectul prin intermediul unei piese
bucale pentru determinarea variatiilor de volum ale plamanilor; de asemenea se include o sonda subtire de
cauciuc ce se termina printr-un balonas si care se introduce in esofag printr-una din fosele nazale. Capatul liber
al sondei se conecteaza la un manometru cu apa. Graficele rezultate sunt inscrise pe un kimograf, ca ulterior sa
fie introduse intr-un osciloscop, pe ecranul careia va aparea o curba rezultanta a integrarii celor doua valori.

Tehnica de lucru:
1.in cazul compliantei statice: se citeste volumul aerului din spirograf si presiunea din esofag la inceputul unei
inspiratii (in conditii de apnee). Apoi se face o inspiratie a unui volum prcis de aer din spirograf ce se termina
printr-o anumita amplitudine de deplasare a penitei. La sfarsitul acestei inspiratii subiectul este oprit in apnee si
se determina din nou presiunea esofagiana. Trecand rezultatele pe unsistem de coordinate se observa ca relatia
dintre presiune si volum este liniara (AOB) si ca inclinarea acestei linii fata de orizontala depinde de distensia
pulmonara. Cu cat complianta este mai mare, linia este mai verticala (emfizem), cu cat este mai mica, linia se
orizontalizeaza.
2.in cazul compliantei dinamice: se determina la fel doar ca citirile variatiilor de presiune se fac in timpul unei
respiratii normale (deci in prezenta unui flux de aer). Introducand rezulatele intr-un system de coordinate se
obtine o curba in forma de bucla AIBEA.

In cazul respiratiei uniforme


Diagonal acestei bucle reprezinta complianta statica, iar distanta IO si EO sunt in fuctie de rezistenta elastic in
cazul dat.

In cazul respiratiei neuniforme


La sfarsitul unei faze respiratorii, desi de fapt nu mai exista flux de aer, deplasarile de aer in plaman mai continua
(din cauza diferentelor de presiune), ceea ce influenteaza presiunea intrapleurala. Rezulta ca complianta statica
nu se suprapune cu cea dinamica.

4.Dozarea O2 si CO2 in aerul expirat si alveolar


Aer expirat
Reprezinta aer expirat intr-o expiratie simpal de repaos, precedata de o inspiratie de repaos, formata din
VRC, avand in medie o valoare de 0,5L.
Concentratie CO2=16%; O2=3-4%

Aer alveolar
= alcatuit din VR si VER, fiind intre 2,5 si 3L. Din cei 0,5L VRC ajung pana la alveole 0,3L, restul de
0,2L ramanand in spatiul mort anatomic. Rezulta ca in repaos la fiecare respiratie se ventileaza 1/10 din
aerul alveolar.
Concentratie O2 14% CO2 5.6%
Presiunea partiala O2 = 100 Hg; CO2=40Hg

cunoasterea concentratiilor O2 si CO2 din aerul alveolar si expriat este necesara din punct de vedere pratic:
presiunile partiale ale acestor gaze din aerul alveolar, care conditioneaza schimburile respiratorii si care
ne dau o imagine despre capacitatea de adaptare a ventilatiei pulmonare la necesitatile metabolice ale
organismului
ventilatia alveolara al carui calcul ne permite precizarea daca ventilatia pulmonara se realizeaza in mod
economic pentru organism sau nu

Ventilatia alveolara este in echilibru cu schimbul de gaze dintre alveole si snagele venos mentinerea constanta
a concentratiei de O2 si CO2 din aerul alveolar

Recoltarea aerului expirat si alveolar


Se face in balonase de cauciuc sau in tonometre.

Dozarea O2 si CO2 se pot face pe un principiu chimic sau unul fizic.

Principiu
recoltarea in biuretra volum fix de aer la presiunea atmosferica.
Se trece acest volum peste o solutie de KOH 10% si se face fixarea CO2, volumul de aer scazand cu
volumul de CO2 fixat
se trece aerul peste o solutie de pirogalol facandu-se astfel fixarea O2, volumul de aer scazand cu
volumul de O2 fixat
se face diferenta de volumelor
se raporteaza aceasta diferenta la 100 cm 3 aer din proba

5.Numaratoarea hematiilor

Materiale necesare:
Pipeta Potain
Lichid de dilutie Hayen
Ac de seringa
Camera de numarat
Lamela si microscop

Recoltare
Se dezinfecteaza si se inteapa pulpa degetului cu un ac de seringa.
Prima picatura de sange se sterge cu vata uscata iar
din cea dea doua se aspira in pipeta Pontain pana la diviziunea 0,5 sii in continuarea solutie Hayen pana
la 101, realizandu-se astfel o dilutie a sangelui de 1/200.
Se agita bine pentru omogenizare.

Numaratoarea
Se face pe camera de numarat.
Camerele de numarat sunt lame groase de sticla pe care sunt gravate cu o adancime de 0,1 mm doua retele avand
fiecare dimensiunea de 3/3 mm. Are dou feluri de patrate:
1 patrate mici, cu latura de 1/20 mm si suprafata de 1/400 mm2 pe care se numara hematiile;
2 patrate mari, cu latura de 1/5 mm si suprafata de 1/25 mm2 pe care se numara globulele albe.

Tehnica de numarare:
se acopera reteaua de numarat cu o lamela care se fixeaza pe camera cu ajutorul cavalerilor sau prin
simpla adeziune.
Se agita din nou piepta Potain,
se arunca primele picaturi (contin numai lichid de dilutie)
se lasa sa cada la marginea lamelei o picatura de sange, care prin capilaritate va patrunde prin reteaua
gravata.
Se examineaza la microscop cu obiectiv mic si o lumina slaba.
Se numara hematiile din 80 patrate mici; se obtine astfel o cifra X.

pentru calcularea nr de hematii dintr-un mm3 sange se foloseste urmatoarea formula:


Nr hematiii/mmc sange = X/80 * 400 * 10 * 200, in care
X/80 = media hematiilor dintr-un patrat cu o suprafata egala cu 1/400 dintr-un mm
400 este corectia pentru aducere la mmp
10 este corectia pentru aducerea la mmc
200 este dilutia sangelui in pipeta de recoltare.

Valori normale :
Barbati : 5 mil/mmc
Femei : 4,5 mil/mmc
Nou-nascuti: 5-6,5 mil/mmc

Patologie:
Policitemie in hiperfunctia maduvei osoase sau o consecinta a scaderii O2.
Policitemia fiziologica a nou-nascutului consecinta a conditiilor de oxigenare intrauterina; se
reechilibreaza printr-o hemoliza accentuata dupa nastere.

Exista si Numaratoarea automata!!!

6.Determinarea hematocritului

Este determinarea proportiei de plasma si de elemente figurate din sange.


Hematocritul reprezinta relatia procentuala dintre volumul plasmei si cel al elementelor figurate.

Metoda de determinarea
se bazeaza pe faptul ca datorita greutatii lor elementele celulare se separa prin centrifugare de plasma
sanguina. Determinarea se face pe nemancate in sangele recoltat
pe amnestec oxalatat uscat (intr-un tub de sticla lasat la etuva pana la complete evaporare a lichidului)
sau pe heparina (cateva picaturi intr-un tub care lasat la etuva pastreaza o pelicula fina de heparina).
Sangele obtinut se monteaza in tubul hematocritului (tub capilar de sticla, de 35mm, cu lumen 0,5mm).
hematocritul contine doua asemenea tuburi care se monteaza intr-o ramura metalica care se adapteaza la
axul centrifugii.
Fiecarui tub este fixat intr-un dop de cauciuc si un dop actionat de un surub.
Tuburile sunt centrifugate la 3000 turatii/minut.
Se citeste diviziunea la care se afla nivelul rosu al elementelor figurate, care reprezinta procentul de
globule continute in procentul cercetat.

Valori normale:
globular 43-45%
Plasmatic 55-58%
La copil volumul citoplasmatic este inversat (globular 55-57%, plasmatic 43-45%).

Variatiile sunt conditionate de variatiile continutului plasmatic tinand de circulatia compartimentelor de apa
(celulara, extracelulara, totala) si de viteza de regenerare a elementelor figurate in raport cu pierderile lor
fiziologice sau patologice la periferie.
Cifra VET (volum eritrocitar total) e necesara in practica medicala si pentru calculul altor valori hematologice ca
Volum Eritrocitar Mediu (VCM), grosimea eritrocitelor (GCM), incarcare cu hemoglobina pe unitatea de volum .

7. Numaratoarea leucocitelor

Materiale necesare
microscop
camera de numarat
pipeta Potain
lichid dilutie Turk (solutia produce hemoliza globulelor rosii si coloreaza nucleii leucocitelor)

Tehnica recolater
dezinfecteaza pulpa degetelor si se inteapa cu un ac
prima picatura de sange se sterge
din urmatoarea picatura se aspira in pipeta Potain pana la diviziunea 0.5 sange si se completeaza cu
solutie Turk pana la diviziunea 11 astfel incat se obtine o dilutie de 1/20
se omogenizeaza prin agitare
se fixeaza lamele pe camera de numarat cu ajutorul cavalerilor sau prin simpla adeziune
dupa reagitare se lasa sa cada 2-3 picaturi de lichid (in prima portiune a pipetei se afla doar solutie Turk)
se pune o picatura pe camera de numarat pe marginea lamelei si prin difuziune va patrunde in reteaua de
numarat)
se numara nucleii colorati aflati in patratelele mari ale retelei (Cei cu latura de 1/5 mm suprafata 1/25
mm)
se numara 50 de patratele

Calcul
pentru obtinerea numarului de leucocite pe mmc de sange se foloseste urmatoarea formula:
numar leucocite/mm 3= X/50 * 25 * 10 * 20
x/50 media pe un patrat
25 corectia de suprafata pentru aducerea la mm 2
10 corectia de inaltime pentru aducerea la mm 3, inaltimea fiind de 0.1 mm
20 dilutia sangelui in pipeta Potain

valori normale = 6000-8000 mm 3


la nn numarul leucocitelor variaza intre 14.000 si 20.000. ulterior cifra scade treptat dar ramane crescuta in toata
perioada copilariei

Patologie
variatiile sunt mai importante decat cele la hematie
la om sanatos pot exista variatii diurne de la 5000 la 10.000 elemente pe mm 3
numarul creste in effort fizic, alimentatie, solicitari hormonale (menstruatie, sarcina, lehuzie, intensa solicitare
sistem nervos)
la femei numarul este mai scazut de 4000-6000/mm 3

leucocitoza - crestere numar


infectii acute/cronice
inflamatii
stari septice
intoxicatii

leucopenie - scadere numar leucocite


frison
soc proteic
soc anafilactic
infectii virale (gripa , oreion)
infectii microbiene (febra tifoida, bruceloza)

8. Formula leucocitara

reprezinta valoarea procentuala a diferitelor forme leucocitare din sange (neutrofile, bazofile, limfocite,
monocite)
se examineaza la microscop folosind imersia un frotiu de sange colorat Giemsa
se numara pe marginile frotiului o suta de leucocite notand separat fiecare categorie

granulocite neutrofile 63-65%


eozinofile 2-4%
bazofile 0.5%

agranulocite limfocite 21-25%


monocite 4-8%

la copil limfocite 30-35%


la unii oameni neutrofilele pot fi impartite in segmentate si nesegmentate
predominatia elementelor tinere cu nucleu nesegmentat, cunoscuta ca devierea la stanga a formulei
Arneth semnifica o intensificare a procesului de regenerare leucocitar,
predominanta segmentatelor sau Devierea la dreapta a formulei Arneth sugereaza o accentuare a
procesului de imbatranire a leucocitelor

raportul intre nesegmentate/ segmentate = 1/16 = indice de deviere nucleara a lui Schilling

Neutrofilie
cresterea nr polinucleatelor neutrofile
de obicei in procese infectioase acute

Eozinofilia
cresterea nr eozinofile
indicator biologic de conflict antigen-anticorp
eozinofilele sunt celulele anafilaxiei si alergiei
cresc in afectiuni alergice (Astm bronsic, urticarie, boala serului,parazitoze:

Eozinopenia
scaderea sub 2%
in stari alergice
stari de stres
dupa injectii cu ACTH

Leucocitele bazofile
cresc peste 1% in leucemii, beri-beri, boala Cushing
scaderea nu e4xprima clar o stare patologica

Limfocitele
purtatoare de anticorpi (Se gasesc in concentratie mare in protoplasma lor)
cresc in infectii cronice (tuberculoza, lues, infectii de focar)

limfocitoza
crestere peste 30%
cresc in infectii cronice (tuberculoza, lues, infectii de focar)

Limfopenie
scaderea sub 20%
intalneste in febra tifoida,
administrarea de corticosteroizi,
limfogranulocitoza (Hodkin)

Monocitoza
crestea peste 3% - la sfarsitul bolilor infectioase
mononucleoza infectioasa, avitaminoze

Monocitopenia
scadere sub 4%
anemia Biermer
perioada de inceput a bolilor infectioase

9. Viteza de sedimentare a hematiilor. Markeri ai inflamatiei


sangele in continua miscare in patul vascular mentine suspensia omogena a hematiilor in plasma.Cand miscarea
sangelui inceteaza hematiile se depun
In sangele proaspat recoltat in eprubeta la o persoana sanatoasa nu se poate urmari acest proces, deoarece
hematiile sunt prinse intr-un gel inainte de a sedimenta. Daca se impiedica coagularea se poate vedea cum
sangele se separa in cele doua compartimente

Viteza fiind legata de spatiu si timp avem 2 posibilitati


aprecierea spatiului parcurs in unitate de timp,
timpul necesar sa parcurga un spatiu

Metoda Westergreen
foloseste determinarea spatiului parcurs in unitate de timp
daca sangele e facut incoagulabil se introduce in tuburi gradate in pozitie verticala, se poate urmari viteza
cu care hematiile se sedimenteaza in unitatea de timp.
Anticoagulantul trebuie sa nu altereze globulele rosii pentru ca un factor important al determinarii VSH
este volumul hematiei se foloseste o solutie izotonica de citrat de sodiu cu concetratie 3.8%

mod lucru
se iau in seringa 2ml se iau in mai multe diviziuni 0.4 ml din solutia de citrat de sodiu
se trage sange in aceeasi seringa pana la diviziunea 2 (2 parti anticoagulant si 8 parti sange)
trecerea sangelui in eprubeta si omogeniare
se aspira cu pipeta Westergreen pana la diviziunea 0
se aseaza in dispozitivul special
se citeste inaltimea in mm a coloanei de plasma dupa o ora, 2 ore si 24 de ore.

Valori
barbati 3-5 mm
femei 4-8 mm
copil 0.5
patologic este considerat > de 10 mm

Metoda Linzenmayer
se apreciaza timpul necesar pentru ca hematiile sa parcurga un spatiu de 18 mm cu diametru de 4 mm
valori normale de 250-270 minute.
Datorita necesitatii supravegherii continua metoda este inutilizabila

Metoda pipete inclinate Kober


citirile se fac la 7 si la 10 minute

in sarcina si menstruatie VSH poate ajunge pana la 35 mm/ora

10. Hemoliza, rezistenta globulara

hemoliza = eliberarea hemoglobinei din eritrocite si trecerea ei in mediu ambiant

prin agenti fizici


se produce prin agitatie mecanica a sangelui
contact prelungit cu sticla
iradiere cu raze solare ultraviolete
modificare bruste temperatura
inghetare
dezghetare

prin agenti chimice


se obtine cand eritrocitele vin in contact cu solventii lipidelor (cloroform, alcool benzen)
contact substante chimice are precipita proteinele (Acizi, alcalii, saruri metale grele,
saruri biliare

agenti biologici
toxine animale si bacteriene : veninul de cobra, venin paianjeni, albine, larve, streptococ
hemolizine specifice apar in sange ca un proces de aparare

Hemoliza fara modificari vizibile ale membranei


modificari stare coloidelor din interiorul celulelor
va fi permisa iesirea hemoglobinelor in mediu ambiant
=> hemoliza coloid-osmotica
apare prin coagulare, expunere la uv, mediu hipoton

Hemoliza neosmotica
stroma si membranele sunt lezate = stromatoliza
produsa de agenti chimici, ultrasunete, agenti biologici

Fata de agentii hemolizanti eritrocitele prezinte diferite grade de rezistenta.


Solutii izotone rezista ore
solutii hipotone cu NaCl scazut
intrarea apei in hematiei, umflarea ei si spargere
este o metoda de apreciere a rezistentei globulare

rezistenta minima -cantitatea de NaCl raportata la 100 la care hematiile incep sa elibereze hemoglobina in mediu
rezistenta maxima cantitatea de Nacl cand hemoliza e completa

Hemoliza incepe normal la o concentratie de Nacl de 0.45 g


la aceasta concentratie hematiile mai batrane incep sa piarda hemoglobina (Rezistenta minimia)
se termina la 0.33 gr NaCl% cand hemoliza e completa
diferenta intre cele doua valori = scara rezistentei

11. Dozarea hemoglobinei

Metoda colorimetrica Sahli

principiu -compararii clorheminei obtinute in sangele de cercetat cu solutia de clorhemina a aparatului

material hemometru Sahli, solutie Hcl n/10,

Hemometru
2 eprubete pe lateral continand substanta etalon de culoare maro
eprubeta centrala gradata de la jos in sus de la 10 la 140. Divizunea 100 corespunde 16 gr Hb.
Peretele din spatele eprubetelor de culoare mata pentru evidentierea diferentelor

Tehnica
se monteaza in eprubeta de dozare Hcl pana la diviziunea 10.
se adauga 20 mm 3 sange recoltat obtinandu-se astfel clorhemina de culoare maro.
Se dilueaza treptat amestecul cu H20 distilata pana la identitatea de culoare cu etalonul si
se citeste cifra la care a ajuns mansonul de lichid reprezinta cantitatea de Hb din sange exprimata in
unitati Sahli

Valori normale
barbat 15-17 gr 90-110 unitati Sahli
femei 13,5 15.5 80-100 U.S
nn 17-20 110-135 US

Metoda Spectofotometrica
se masoara valoarea extinctiei unei solutii de Hb comparativ cu cea a etalonului

Valoarea globulara
raportul intre cantitatea de Hb si numarul de hematii
exprima cantitatea de hemoglobina dintr-o hematie fata de normal
= cantitatea de hemoglobina supra dublul primelor doua cifre ale numarului de hematii
normal = 1
mai mare de 1 -hipercromie, mai mic hipocromie

VCM Volum corpuscular mediu


folosit pentru depistarea modificarilor dimensionale ale globulelor rosii
raport intre valore hematocrit si numarul de hematii
valoare normala 83 miu3

HCM Hemoglobina corpusculara medie


raport intre hemoglobina si globule rosii
valoare normala 27-32

CCMH Concentratie corpusculara medie a hemoglobinei


raport intre greutate hemoglobinei ori 100 / volumul in ml a hematiilor din 100 ml sange
valoare normala = 34% din medie

GCM grosimea corpusculara medie


raport VCM/ diametru mediu pe 2
valoare normala = 2.14

Indice sfericitate
raport diametru si grosime
valoare normala 3.4
constantele care arata incarcarea normala cantitativ a hematiilor cu hemoglobina sunt
hemoglobina in gr 14-16%
procentaj hemoglobinemetru 90-100%
indicele de culoare 0.9-1
incarcarea normala calitativa si cantitativa cu hemoglobina conditioneaza forma, culoarea, volumul si rezistenta
hematiei

12. Evidentierea cristalelor Teichman

principiu
hemoblogina tratata cu Hcl in stare nascanda rezultat din reactia NaCl + CH3COOH da nastere la clorhemina ce
se prezinta sub forma unor cristale rombice de culoare bruna

material
lama
lamela
bec de gaz
microscop
sange
acid acetic glacial in care a fost pus NaCl 1%

tehnica
se pune o picatura de sange pe lama si se face frotiu
se usuca la caldura fara sa se depaseasca 40 de grade
se adauga o picatura de acid acetic glacial cu naCl si se acopera cu lamela
se incalzeste iar la flacara becului pana la fierbere (Aparitie bule)
se formeaza clorhemina si preparatul devine maro
Hcl in stare nascanda descompune hemoglobina in globina si hem
hemul reactioneaza cu acidul clorhidric = clorhemina
dupa racire se examineaza la microscop
racirea trebuie sa se faca lent pentru a se obtine cristale mari rombice

interpretare
metoda serveste identificarea petelor de sange in medicina legala
cristalele indica ca pata este sange fara a se identifica insa specia
grupul prostetic hem este identic la toate vertebratele si numai globina difera de la specie la specie

13. Grupele sangvine (sistemul AOB

Metoda Simonin
determina aglutininele serice utilizand eritrocitele test cunoscute A (II) B(III)

Metoda Jambrau
proba coagulabilitatii directe
se foloseste in urgente. Amestecandu-se pe lama cate o picatura de sange de la donator si de la primitor si se
urmareste aparitia aglutinarii

Metoda Beth-Vincent
determina aglutinogenul cu ajutorul serurilor hemostat cunoscute O(I) A(II) B(III) preparate in unitatile retelei de
transfuzie
Serurile
Hemostat O contine aglutininta alfa (Anti A) si beta (Anti B)
Hemostat A contine aglutinina beta (Anti B)
Hemostat B contine aglutinina alfa (Anti A)
principiu evidentierea aglutinogenului din hematii cu ajutorul serurilor ce contin aglutininele cunoscute

Tehnica
pe o lama de sticla se pun separat 3 picaturi din cele 3 seruri (O stanga A mijloc Bdreapta)
se recolteaza sange din pulpa degetului
se amesteca o picatura de sange cu serul test O/A/B
amestecarile se fac pentru fiecare ser cu alta bagheta pentru a se evita pseudoaglutinarea (Folosire prea mult
sange) sau inhibitia aglutinarii cand sunt prea multe eritrocite
se basculeaza lama 2-4 minute are loc aglutinarea

Posibilitate 1 nu se obtinea aglutinarea cu nici una din cele 3 picaturi sange subiect 0 care nu contine niciun
aglutinogen omolog aglutininelor din serurile de test

Posibilitate 2- aglutineaza picaturile de ser test O si B iar A nu aglutineaza sange grup A deoarece
aglutinogenul A nu aglutineaza cu aglutinina b
Posibilitate 3 aglutineaza picaturile de ser test 0 si A iar B nu aglutineaza sange grup B deoarece
aglutinogenul B nu aglutineaza cu aglutinina a.

15. Spectroscopia fiziologica si patologica a compusilor hemoglobine

principiu hemoglobina si diferitii ei compusi cu fier bivalent sau trivalent prezinta spectre de absorbtie
caracteristice care servesc la identificarea lor.Tehnica spectofotometriei permite determinarea cantitativa si
calitativa a hemoglobinei si a derivatilor ei

Spectru Oxihemoglobinei
se face o solutie dilatata de sange (2-3 picaturi de sange la 20 ml)
in contact cu aerul sangele ia culoarea rosie deschisa datorita saturarii hemoglobinei cu oxigen pe care il leaga in
mod reversibil in functie de presiunea partiala a sa
se tine eprubeta in fata fantei colorimetrului
spectru de absorbtie in doua benzi
una lata galben 577 mu
alta ingusta verde 536 mu

Spectru Hemoglobinei reduse


peste 10 ml din solutia de Hb O2 se adauga cristale de hidrosulfit de sodiu
culoarea devine violacee datorita hemoglobinei reduse
o singura banda de absorbtie cu marginea estompata in galben si verde 543-596

Spectru Carboxihemoglobinei
HbCO prezinta ca si HbO doua benzi
galbena 564-579
verde 530-548
diferenta- sunt putin deplasate spre violet
tratarea cu hidrosulfit nu produce nicio schimbare carboxihemoglobina nu se reduce
carboxihemoglobina se formeaza prin legarea coordinativa a CO de Fe hem
reactia este reversibila
afinitatea hemoglobinei pentru CO este de 210 ori mai mare decat pentru O2
prezenta CO in aer produce intoxicatii grave
CO patruns in organism blocheaza legarea O2 si face hemoglobina inapta pentru hemostaza deoarece c
arboxihem inpiedica transportul normal al oxigenului spre tesuturi
valoare peste 40% letala

Spectrul Methemoglobinei
se pun 5-6 picaturi de sange la 20 ml apa
se adauga 8-10 picaturi de solutie fericianura de potasiu
solutia devine maro-bruna datorita methemoglobinei formate
Methemoglobina are fier trivalent care leaga radicalul OH
4 benzi absorbtie
ingusta rosu 620-630 (Caracteristica pt met)
2 palide galben si verde
lata in albastru
Methemoglobina rezulta din oxidarea Fe bivalent in Fe trivalent
portiunea globinica nu este alterata insa methemoglobina nu este proprie pentru transportul de O2 datorita fixarii
de radical OH de catre a treia valenta a Fierului, cedand oxigenul mai greu ca oxihemoglobina
nu poate transporta O2 la tesuturi hipoxie
valoare normala 0.1-0.4 methemoglobina care se transforma in hemoglobina de catre methemoglobinreductaza

16. Numaratoarea trombocitelor

tehnica
se recolteaza sange prin inteparea pulpei degetului
se aspira sange cu pipeta Potain pana la diviziunea 0.5 si se completeaza cu citat de sodiu pana la 101 realizandu-
se astfel o dilutie de 1/200 a sangelui
dupa agitarea continutul pipetei se evacueaza intr-o epurbeta
se lasa o ora in repaos
elementele figurate cu densitate mai mare sedimenteaza (leucocite, hematii)
se ia din supernatant o picatura cu pipeta Pasteur care se lasa sa cada pe o camera de numarat la marginea lamei
care o acopera
lichid patrund prin difuziune in retea
cu obiectiv mare si lumina slaba se numara trombocitele pe 80 patratele mici (Suprafata 1/400 mm)

formula calcul= x/80 * 400 * 10 * 200 = 10.000


x/80 este media trombocitelor pe un patrat (1/400 mm)
400 corectia de suprafata (pentru aducerea la mm2)
10 corectia de inaltime a camerei (pentru aducerea la mm3)
200 dilutia

valori normale 300.000 400.000

variatii fiziologice sunt in functie de :


distributia in arborele vascular (fiind mai numeroase in sangele pulmonar)

numarul trombocitelor scade prin trecerea brusca de la orizontala la verticala, sau inaintea menstruatiei cand
scaderea poate merge pana la 50%. La femei este in general mai scazuta
nn prezinta un numar scazut
scaderea apare si in iradiera cu raze x, beta, gamma

cresterea
timpul digestiei
effort fizic
altitudine mari
expuneri la UV
dupa nastere
interventii chirurgicale
traumatisme insotite de traume tisulare

17. Timpul de sangerare

reprezinta durata scurgerii sangelui dintr-o plaga taiata in conditii standart


test de hemostaza primara

Metoda Duke
materiale
bisturiu
cronometru
hartie de filtru
vata
solutie de alcool-eter

tehnica
se incizeaza lobul urechii dupa dezinfectie
se porneste cronometru in momentul inteparii
plaga trebuie sa aibe o adancime de 2 mm
pentru a stabili momentul opririi sangerarii absorbim repetat cu tamponul la fiecre 30 de secunde sangele
cand hartia de filtru nu se mai pateaza se opreste cronometru

valori
normal 2-4 minute
crestere
mai mare decat 5 minute
afectiuni vasculare
trombocitopenii
trombopatii
deficit tromboplastina extrinseca
insuficienta hepatica

ts normal in coagulopatii

eroare datorita dimensiunii gresite ale inciziei determinare repetata la ambii lobi

18. Testul de fragilitate capilara (RumpelLeede)

test de hemostaza primara


permite aprecierea rezistentei mecanice a endoteliului capilar fata de presiuni pozitive (cresterea presiunii
hidrostatice) sau negative (proba ventuzei)

Proba prin compresie Rumpel Leede


se aplica un garou sau manson si se umfla pana la valoarea presiunii arteriale medii (9-100 m)
se mentine 10 minute timp in care se observa fata anterioara a antebratului
ca urmare a blocarii intoarcerii venoase cu mentinerea circulatiei arteriale se produce o crestere a presunii in
sistemul venos si capilar
aceasta poate provoca rupturi capilare, cu cat sunt mai numeroase si precoce rezistenta mecanica mai mica
sangele extravazat prin capialre rupte apare prin transparenta pielii sub forma unor petesii (pete mici rosii-
violaceu)

Rezultat
normal numarul petesii redus 5-10 care apar dupa 6 minute de compresie
bolnavii cu tulburari de hemostaza primara (vasopatii, trombopatii, trombopenie, avitaminoza C si P, boli de
ficat, diabet, uremie) apar fie precoce <5 minute fie tardiv dar in numar foarte mare
daca in primele 3 minute apar mai mult de 10 petesii proba e neconcludenta

Interpretare
testul garouui este pozitiv in afectiuni vasculare congenitale (boala Rendu Osler, Willebrand) dobandite
(avitaminoze C si P) in afectiuni trombocitre (trombopenie, trombastenie) si in insuficienta hepatica
la acesti bolnavi capilarele se rup spontan sau la lovituri usoare
sangele extravazat formeaza sub epiderma pete izolate de culoare rosu-brun sindroame purpurice
in majoritatea coagulopatiilor testul e negativ

19. Timpul de coagulare

metoda simpla de apreciere globala a mecanismului intrinsec al coagularii


Principal aceasta proba consta in cronometrarea duratei ce se scurge intre recoltarea unei probe de sange (venos
sau capilar) si coagularea acestuia

Metoda lamelor

tehnica
se dezinfecteaza locul urechi apoi se inteapa 2 mm
se indeparteaza prima picatura de sange cu un tampon uscat
se asteapta aparitia altei picaturi (Fara manevre de comprimare tegumentara pentru a se evita combinarea
tromboplastinei tisulara cu sangele)
se aplica o picatura de sange pe lama
se porneste cronometru
se pune lama de sticla intr-o cutie Petri peste o hartie de filtru umezita si se acopera pentru a evita uscarea
se face controlul lamei din minut in minut prin inclinarea lamei
se opreste cronometru cand picatura de sange nu se mai deformeaza
durata normala 6-8 minute

Metoda eprubetelor Lee-White


se determina coagularea sangeui tinut in baie de apa la 37 grade
durata normala 6-10 minute
cronometru se porneste in momentul patrunderii sangelui in seringa
se opreste cand prin rasturnarea eprubetei nu mai curge sangele

Valori
TC proba putin sensibila variind in limite largi la acealasi individ in functie de metoda
Tc poate fi normal la bolnavii cu deficit moderat de coagulare
TC indica problema la coagulare fara a indica in ce faza a coagularii se afla deficitul

crescut hemofilie
hiperfibrinogenemie
deficit F III

scazut hemolize
soc anafilactic
mixedem

20. Timpul Quick (de protrombina), INR

exploreaza faza II-a cat si faza a III-a a coagularii fiind un model de coagulare extrinseca realizata in vitro

principiu daca peste plasma proaspata oxalatata se adauga tromboplastina tisulara si CaCl2 prima faza a
coagularii este ocolita. In aceste conditii plasma se coaguleaza in 10-15 secunde
tehnica
recolteaza sange pe anticoagulanti si se centrifugheaza
se iau 0.1 ml plasma oxalatata si se pun intr-o eprubeta de hemolia in baie de apa la 37
cu alta pipeta se iau 0.2 ml tromboplastina calcica si se adauga peste plasma
se porneste cronometru

durata normala 10-15 s


patologic o reprezinta numai prelungirea lui
hipoprotombinemii
deficit factori
deficit complex protrombina
hipoaccelererinemii
hiperconvertinemii
deficit de factor Stuart
hipofibronogenemii

Faza a II a coagularii
este produsa prin activatorul extrinsec = tromboplastina tisulara
substanta lipoproteica
devine activ doar in prezenta factorului V, VII si X
deficitul oricaruia va prelungi timp Quick
activarea tromboplastinei tisulare in prezenta factori VII, X si Ca
transformarea protrombinei in trombina
transformarea fibrinogenului in fibrina

Analiza timp Quick prelungit


1. hipovitaminoza K
hipoprotombinemii
insuficienta hepatica
2, hipoaccelerinemia
3,Hipoconvertinemii si deficit factor Stuart

pentru a identifica factorul deficitar se face analiza comparata a timpului Quick si PTT
Quick normal PTT prelungit deficit pe calea intrinseca
Quick prelungit PTT normal deficit calea extrinseca
cel mai corect timpul Quick se exprima in procente fata de normal
se determina timpul de protrombina a unei plasme normale diluata din 10% in 10%
linia care uneste punctul de intersectie dintre timpul Quick si dilutia esantionului forma unei curbe
tratamentul cu anticoagulante nu este eficient la un TC>40%
pericol de hemoragie daca TC<20%

21. Timpul partial de tromboplastina (PTT/aPTT)

principiu
cefalina este o tromboplastina partiala cu actiune asemanatoare factorului 3 plachetar pe care-l poate inlocui in
coagulare
Adaugand unei plasme oxalatate si deplachetate o solutie de cefalina realizam coagularea acesteia prin mecanism
intrinsec
Diferenta intre timpul Howell (timp de recalcifiere) si PTT factorul 3 plachetar de la timpul Howell a fost
inlocuit cu cefalina
metoda are avantaj ca asigura o concentratie standart a componentei fosfolipidice a activatorului intrinsec
PTT nu depinde decat de trombocite si are valor normale in sindromul hemoragipar de cauza trombocitara

tehnica
se prepara plasma aplachetara si extract cloroformic de creier (?????) ce contine cefalina
in eprubeta se iau 0.1 ml plasma de cercetat si se tin 5 minute in baie de apa la 37
dupa aceea se iau 0.1 ml cefalina diluata 1/10 si 0.1 ml CaCl2 1/40
se porneste cronometru
se urmareste din 15 in 15 s

durata normala 60-110 s (la fel ca timpul de recalcifiere)


prelungire deficit factor tromboplastici plasmatici (hemofili)
deficit complex protrombina (parahemofili)
T Howell prelungit PTT normal deficit de factor 3 plachetar

22. Proprietatile fizice si chimice ale urinei

Aspect
normal clara
opalescenta prezenta saruri (fosfati, caronati, urati, puroi)

tehnica
se adauga peste urina acid acetic 1/10 si daca urina devine clara prezenta fosfati / carbonati
daca se incalzeste urina si devine clara prezenta urati

Densitate
normal 1015 1025

tehnica
se masoara cu urodensimetru intr-un cilindru lung si diametru mare citindu-se la meniscul inferior
Urodensimetrele au calibrare pentru temperatura : pt fiecare 3 grade in plus se adauga 0.001
daca urina are cantitati mari proteine (+7 gr%) se scade 0.03 pentru fiecare gram de proteina in plus
Coeficient Hauser se inmulteste densitatea cu 2.3 cantitatea de substanta solvita la
Ph
normal 5.2 8.4
alimentatie crescuta in carne ph scade
alimentatie vegetariana ph creste

tehnica
reactia in Ph este data de fosfatul monosodic
se foloseste indicator imbibandu-se in urina si se compara cu scala de ph corespunzatoare indicatorului

Evidentierea prezentei proteinelor


normal-fara proteine
1-2 gr% - glomerulonefrita
rinichi de staza
1-8 gr% - glomerulonefrita
5-20 gr% - nefroza
8-20 gr% - amiloidoza renala
nefroza lipoidica

tehnica cu acidsulfosalicilic
eprubeta 3-4 ml urina + 8-10 picaturi acid sulfosalicilic 20%
agita si se lasa 10 minute repaos comparandu-se cu proba martor

tehnica reactiv nitros


5 ml urina in eprubeta peste care se adauga pe fund cu o pipeta efilata reactiv nitros
dupa 5 minute se citeste aparitia unui inel prezenta proteine

metoda prin caldura


10 ml urina in eprubeta + picaturi acid acetic
aparitia opalescentei prezenta proteine

Prezenta hemoglobinei
prezenta ei in urina denota capacitatea peroxidazica a hematiei de a desface H2O2 in O2 si de a oxida
benzidina

tehnica
1-2 ml urina + varf cutit benzidina + 5-10 picaturi acid acetic glacial + apa oxigenata
daca testul e pozitiv culoare verde sau albastra

Sediment urinar
se centrifugheaza urina 3-6 minute la 1200-2500 turatii/min
se transfera 1-2 picaturi pe lama evidentiindu-se diverse formatiuni
cilindrii in toate afectiunile
cilindrii cirosi nefroze cronice
cilindrii hialini glomerulonefrite
cilindrii leucocitari pielonefrita

23. Proba de dilutie si concentratie a urinei


principiu
se apreciaza capacitatea rinichiului de a economisi apa sau de a dilua substantele solvite

tehnica
cu 2 zile inainte de proba subiectul are dreptul sa bea cat vrea (1 l jumatate pe zi) si sa manance putin sarat. Proba
se face cu bolnavul spitalizat astfel incat in aceea dimineata ramane nemancat pentru a se masura greutate
bolnavul isi evacueaza vezica, urina se arunca
bolnavul primeste 1500 ml usor indulcit pe care sa-l bea in 30 de minute (dimineata)
bolnavul va urina din 30 in 30 de minute masurandu-se la fiecare proba cantitatea de urina si densitatea
la amiaza va manca. Urinand ulterior din 2 in 2 ore
se cantareste bolnavul dimineata dupa amiaza si dimineata urmatoare

intreaga cantitate de lichid trebuie eliminata in 4 ore


proba pana la 12 trebuie sa contina minim 300 ml
densitatea urinii in probleme din primele ore trebuie sa scada la 1003 iar probleme de dupa-amiaza densitatea
trebuie sa creasca pana la 1025
in timpul probei bolnavul pierde 1 kg

interpretare
nu este un test specific deoarece eliminarea apei din organism depinde de factori extrarenali ca edem.,
insuficienta cardiaca, casexie de foame, febra, tulburari gastro-interventionale
proba este contraindicata in nefrite acute, epilepsie, HTA

valoare
in caz de insuficienta renala lichidul se elimina in intarziere si predomina diureza nocturna
se pierde capacitatea de concentrare a rinichiului densitatea ramanand la 1010 (izostenurie)

24. Determinarea clearenceului ureei

se determina dupa formula generala de calculare a oricarui clearance renal


C=U.V / P
V debit urinar in ml/minut
U concentratie urinara a ureei in mg/ml
P concentratie sanguina a ureei in mg/ml
C capacitatea de plasma depurata de uree la nivelul rinichiului timp de 1 minut

pentru un volum debit urinar de 2 l / minut valoarea clearanceului este de 75 ml/min , mai mic decat
clearanceului inulinei 125 ml/min adica mai mic decat filtrarul glomerural

principiu
ureea este descompusa sub actiunea hipobromitului de sodiu in mediu puternic alcalin in azot, CO3Na2 si
apa.Azotul degajat se masoara volumetric in aparatul Kowarski.

Metoda
se dozeaza ureea in sange si in urina si se masoara debitul urinar
peste volumul de urina se adauga un volum egal de acid tricloroacetic 15%
se filtreaza filtratul limpede
se umple aparatul cu solutie Kowarski
se adauga 2.5 ml filtrat urina
in introduce 6-7 ml hipobromat de Na
se observa degajarea de azot care dureaza 10-15 minute
se citeste in cm 3 volumul de azot degajat

se noteaza volumul de azot cu n = volum azot aflat in 2.5 ml filtrat


se transforma din volumul de azot in gr azot (prin inmutirea cu factor corespunzator, care este 1)
grame azot se convertesc in grame uree (prin inmultirea azotului in gr cu raportul greutatii moleculare intre uree
si azotul ureei =2)

dupa aflarea concentratiei sanguine si urinare a ureei si masurarea volumului de urina eliminat intr0un anumit
timp se poate calcula clearance
valoare normala = 72 ml.min
scaderea sub 40% denota insuficienta urinara

25. Determinarea clearenceului creatininei

necesar parametrii
debitul urinar in ml/min V
concentratia urinara a creatininei U
concentratia sanguina a creatininei P

reactivi
solutie saturata de acid picric
NaOH 10%
reactiv picric alcalin
apa distilata

tehnica
1 ml urina se dilueaza 1/100 cu apa distilata in valon
5 ml din proba diluata se amesteca cu 2.5 ml solutie de amestec acid picric
dupa 15 minute se fotometreaza contra unui blanc (5 ml apa + 2.5 ml amestec alcalin)
extinctia se transforma in microgram creatinina cu ajutorul unei curbe de etalonare
se calculeaza creatinina in mg% = 80.000 gamma creatinina / 100 ml urina = 80%

formula
C = UV/P
U concentratie creatinina in urina
V concentratie creatinina in sange
V debit urinar

valori
barbati 140 ml/min
femei 135 ml /min
patologic scadere sub 80 ml.min barbati si 60 ml/min femei

concentratia creatininei este de 0.5-1.2.


in insuficienta renala creatinina creste azotul rezidual

26. Parametrii de apreciere ai echilibrului acidobazic


studiu echilibrului acido-bazic cu micro-metoda Asrup

Pha
este Ph actual
determinat prin proba de sange de cercetat
valoare 7.35-7.4

Phs
in functie de valoarea bicarbonatului standart
nu corespunde mereu cu valoarea ph-ului actual

BB
suma unor factori cu capacitate de tampon, sau cantitatea totala de baze din sange
inglobeaza si rezerva alcalina = bicarbonat de sodiu
cuprinde si ioni bazici , hemoglobina si proteine
este factor metabolic
valoare normala 46-52 miliechivalenti la litru
alcaloze cresc
acidoze scad

BE
deviatia bazelor fata de o media normala fixata la 0 si titrata in contidii standart
valoare pozitiva exces baze
valoare negativa deficit baze
valoare admisa -/+ 2.3 mEq/l

BA
valoarea bicarbonatului gasit in sange
valoare normala 21-21 mEq/l
este un factor respirator si metabolic

BS
factor metabolic
valoarea bicarbonatului determinat in conditii standart (pCO2 standart si oxigenare completa a hemoglobinei
pentru a elimina influenta respiratiei asupra continutului de baze din sange)
valoiare 21.3-24.8
alcaloze creste

pCO2
presiunea Co2 masurata in sange
valoare normala 40 mm Hg
acidoza respiratorie creste la 50 -60 +