1.

Numaratoarea hematiilor, leucocitelor, trombocitelor

a. Numaratoarea hematiilor:
Materiale necesare:
-

Sange: se recolteaza pe anticoagulant

Sol Hayem: sulfat de Na + NaCl
O pipeta Potain pt glouble rosii, care se recunoaste dupa margeaua rosie, dar
si dupa dilutia 1-200
O camera de numarat
Un microscop

Mod de lucru:
-

Se recolteaza sange pe anticoagulant

Se aspira sange in pipeta pana la D 0.5. In continuare se adauga sol Hayem
pana la D100
Se omogenizeaza amiestecul din pipeta cu ajutorul margelei. Sol Hayem
realizeaza liza celorlalte elemente celulare.

Camera de numarare : o camera e reprezentata de o lama groasa de sticla, in care

de-o parte si de alta a unui sant transversal sunt gradate 2 retele de numarat cu
adancime de 0.1 mm. La nivelul retelei se delmiteaza patrate mici si patrate mari.
Patratele mici au latura de 1/20 mm si S de 1/400 mm2. Sunt utilizate pentru
numararea hematiilor.
Patratele mari au latura de 1/5 mm si S de 1/25 mm2. Sunt utilizate pentru
numararea hematiilor.
Etape:
1. Se aplica o lamela pe camera de numarat pana la marginea unei retele
2. Se arunca primele picaturi din pipeta care contin numai sol Hayem.
3. Se pune o picatura din am la interfata dintre lamela si camera de numarat,
iar aceasta va patrunde intre cele 2 suprafete.
4. Se pune camera de numarat la microscop si se numara eritrocitele de pe 80
de patrate mici, Rezulta o valoare x
La nivelul unui patrat se numara eritrocitele de pe S si de pe 2 laturi adiacente.
Nr de eritrocite se calculeaza dupa formula :
x/80 X 200 X 10 X 400 : nr mediu de hematii, corectia de dilutie, corectia de
adancime, corectia de S

Valori medii:
Barbat : 5 mil/ mm3
Femeie: 4.5 mil/ mm3
Nou-nascut : 5,5-6 mil/mm3
b. Numaratoarea leucocitelor:
Materiale necesare:
-

Sange
Sol Turck : ac acetil glacial + albastru de metilen

Rol : colorare nuclei leucocite precum si liza celorlalte elemente celulare

-

O pipeta Potain poentru leucocite permite o dilutie 1/20 si se recunoaste

dupa margeaua alba
O camera de numarat
Lamela
Microscop

Mod de lucru:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Se aspira in pipeta Potain sangele recoltat pe anticoagulat pana la D0.5

Se aspira in continuare in pipeta sol Turck pana la D10
Se omogenizeaza amestecul cu ajutorul margelei
Se arunca primele picaturi din pipeta, care contin numai solutie Turck si se
pune o picatura la interfata dintre lamela si camera de numarat.
Sol intra intre lamela si camera de numarat.
Se analizeaza camera de numarat la microscop
Se numara leucocitele pe 50 de patrate mari, obtinanudu-se o valoare x.
Pentru un patrat mare numaratoare se face pe S lui si pe 2 laturi adiacente.

Formula :
x/50 X 20 X 10 X 25 : nr mediu de leucocite, corectia de dilutie, corectia de
adancime, corectia de S
Nr leucocite : 6000-8000/ mm3
Variatii mari in timpul zilei : 5000-10.000/mm3

2. Determinarea hematocritului
Sangele recoltat pe anticoagulant (citrat de Na+, heparina) se introduce in tuburi
specifice (fie Winthrope, fie tuburi capilare). Se centrifugheaza in functie de tipul de
centrifuga. Se observa aparitia sedimentului eritrocitar, care este majoritar si
deasupra acestuia o zona slab colorata a sedimentului leucocitar, trombocitar si
plasma.
Valori medii:
-

Adult : 45%
NN : 54%

Intervale de valori :
-

NN : 55-65%
B : 42-52%
F : 37-47 %

Factori de influenta:
-

Vol eritrocitar
Vol plasmatic
Nr de eritrocite

3. Inidici eritrocitari

A. Volum eritrocitar mediu:

Ht x 10
Nr . eritrocite
Interval de valori :80-94 micrometri3 (fL)
<80 : microcitoza -> anemia feripriva , talasemii
>94/100 : macrocitoza -> anemie megaloblastica (deficit de acid folic, B12),
hipotiroidism, boli hepatice

B. Hb eritrocitara medie (HEM)

c Hb X 10
Nr . eritrocite
Valori normale : 25-32 pg
<25: anemie feripriva severa
>32 : VEM crescut

C. C% medie a Hb eritrocitare ( CHEM) :

Hb x 100
Ht
Valori normale : 32-36 gHb/dL de masa eritrocitara
Cresteri : nu exista, deoarece apare o limita fizica a cant de Hb care poate fi
inglobata in eritrocit, iar o celula nu poate contine >37 gHb/dL de masa eritrocitara,
insa forma eritrocitului poate deveni sferica dand aspectul plin al celulei.

< 30 gHb/dL : apare eritrocite hipocrome -> anemie feripriva, talasemii

D. Banda de distributie a eritrocitelor (RDW):
a. RDW-CV (coeficient de variatie) : foloseste latimea bandei si VEM

RDW CV =

SD
X 100
VEM

Valori normale : 11-15%

b. RDW-SD : e o masuratoare reala a benzii de distributie a eritrocitelor. Se
realizeaza la 20% peste linia de baza, nu este influentata de VEM si reflecta
mai bine modificarile de dimensiuni ale celulei.
Valori normale : 40-55 fL. Se refera la omogenitatea vol eritrocitar.
Cresteri/ scaderi -> variatie mare in dimensiunea celulei

4. Viteza de sedimentare a hematiilor:

VSH-> reprezinta inaltimea coloanei de plasma parcursa de eritro, pe unitatea
de timp. In viv eritro nu sedimenteaza datoria fortelor de respingere
electrostatice, care apar intre ele si celulele endoteliale ale peretelui vascular +
curgerea sangelui.
In vitro, utilizand sangele recoltat pe anticoagulant, hematiile sedimenteaza,
proces influentat de-o serie de factori.

Determinare (medota Wester-Green) :

Materiale necesare:
-

Sange pe anticoagulant
Pipeta Wester-Green, gradata 0-200 , dinspre S-I

Mod de lucru:
Se aspira sange in pipeta (D0) si se lasa la sedimentat. Se citeste inaltimea coloanei
de plasma (mm), parcursa de eritro.
Valori normale :
F : 4-8 mm
B: 1-3 mm
Factori care influenteaza VSH-ul :
A. Eritrocitari:
- Nr de eritro : cu cat sunt mai multe, cu atat sunt mai mari fortele de
respingere -> sedimenteaza mai greu. Astfel se explica scaderea valoi VSH la
barbat vs femeie, dar si in poliglobulii. Val VSH creste in anemii.
- Forma : disc biconcav -> stabilitate in suspensie. Modif de forma favorizeaza
sedimentarea.
- Cant de Hb la nivel eritro : cu cat e mai scazuta, cu ata eritro vor sedimenta
mai greu.
B. Extra-eritro :
a. Albumine, globuline : repr proteine plasmatice, incarcate electric - , care
se absorb pe S eritro.
Albuminele : incarcate mai puternic decat globulinele. Cele 2 se gasesc in plasma,
intr-un raport 1.5/2. Ele se vor absorbi la nivel eritro, pastrand acelasi raport.
Crestere VSH :
-

Scadere albumie : deficit nutritional (inanitie)

Scadere sinteza la nivel hepatic : afectiuni ( ciroza/hepatite)
Crestere pierderi renale : afectiuni (afectare mb filtranta glomerulara
nefropatie diabetica, nefropatie de etiologie bacteriana: strept beta-hemo)
Crestere cant de globuline : infectii
b. Alte proteine plasmatice:
Paraprot : prot modificate/anormale, care sunt eliberate de la niv focarelor de
necroza si care sunt incarcate electric mai slab negativ.

Neoplazie : VSH > 50 mm/ora

-

Fibrinogen : incarcat mai slab negativ. Cresterea cant det cresterea VSH , cum
ar fi in stari hemoragice -> menstruatie VSH > 15 mm/ora

VSH repr un test de disproteinemie nespecific, deoarece poate indica modifc ale
prot plasmatice, fara sa indice tipul acestora. VSH-ul repr un test cu val de
prognostic.
-

Intr-o patologie revenirea treptata a VSH la val normale indica o evolutie buna
a bolii.
Daca VSH ramane la val crescute : stagnare boala

Se iau in calcul ca fiind patologie val ale VSH-ului care depasesc 10 mm/ora.

5. Hemoliza, rezistenta globulara

RG : metoda care testeaza reizstenta eritrocitelor la hemoliza. Prin hemoliza se
intelege iesirea Hb din eritrocit.
Factori care determina hemoliza in vitro:
-

Fizici:
a. Mecanici : contact prelungit cu sticla, agitatia suspensiei eritrocitare
b. Radiatii : UV
c. Termici : inghet-dezghet

Chimici :
a. Solventi organici
b. Acizi si baze tari
c. Saruri biliare
Biologici:
a. Anumite subst din veninurile de paianjen, sarpe
b. Ac anti-eritro

Exista 2 tipuri de hemoliza :

a. Osmotica
b. Neosmotica
Osmotica : se caract prin iesirea Hb din eritrocit, fara ruperea membranei.
Se intalneste la plasarea eritrocitelor intr-un mediu hipoton, expunerea la UV.Daca
eritro sunt puse in mediu hipoton : apa intra in eritro, creste VG, apar pori la nivel
de mb si Hb iese prin proi, dupa care mb revine la dim initiale.
Neosmotica : Hb iese din eritro prin ruperea mb
Cauze:
-

Factori mecanici
Factori chimici

Determinare : metoda Mossor- Hamburger

Principiu : se testeaza rez eritro prin plasarea lor in sol de NaCl (c% progresiv
descrescatoare).
Materiale necesare:
-

Eprubete
Sol NaCl (0.9%)
Apa distilata
Sange

Mod de lucru:
1. Se iau 18 eprubete in care se pune sol de NaCl, dupa cum urmeaza:
E1:1,8 mL
E2: 1,7 mL
E3: 1,6 mL, etc.
Se pune in fiecare eprubeta apa distilata, pana la un volum de 1,8 mL => E2: 0,1
mL, E3: 0,2 mL, etc.
2. In fiecare eprubeta se pune cate o picatura de sange. Se omogenizeaza am
prin rasturnare si nu prin agitare, pentru a evita hemoliza mecanica.
Rezultatele se citesc la o ora.
Rezultate :
Prin adaugarea de H2O distilata in sol NaCl -> sol NaCl cu c% progresiv
descrescatoare, c% scazand cu 0.05% la fiecare E. Apar 3 seturi de E:
I set : nu s-a realizat hemoliza. Pe fundul E va fi sediment eritro, iar supernatantul
va fi incolor
II set: am in care s-a realizat hemoliza partiala. Exista sedimentul eritrocitar, iar
supernatantul e roz, ca rumare a iesirii Hb din eritrocit.
III set: hemoliza completa. Nu exista sediment eritro, iar supernatatul e rosu.
Rezistenta globulara min: c% sol NaCl la care a aparut pt prima data hemoliza
partiala
Rezistenta globulara max: c% sol NaCl la care a aparut pt prima data hemoliza
completa.
Valori medii:
RG min : 0.45%
RG max : 0.33%

6. Evidentierea cristalelor Teichman:

Principiu:
Hb + HCl in stare nascanda ( HCl produs in mediu de reactie) => clorhemina.
Materiale necesare:
-

Lama
Lamela
Microscop
Sange
Bec de gaz
Sol de acid acetic glacial + NaCl

Mod de lucru:
1. Se pune o picatura de sange pe lama si se face un frotiu.
2. Se lasa la uscat.
3. Se pune pe frotiu o picatura din sol de acid acetic glacial si NaCl si se acopera
cu lamela.
4. Se incalzeste la becul de gaz pana la fierbere si se lasa la racit. In urma
incalzirii se obtine HCl, care actioneaza asupra hemului si formeaza
clorhemina.
5. Se observa preparatul la microscop, unde vor aparea cristale de clorhemina,
de culoare maron si aspect rombic. Aceste cristale se mai numesc Teichman.
Aceasta metoda e utilizata pentru evidentierea petelor de sange.

7. Grupele sangvine (ABO, Rh)

La nivel eritro se gasesc mai multe structuri Ag : AgA, AgB. Aceste Ag au struct
glico-sfingo-lipidica, dar pot fi prezente si la niv altor celule:
-

Cel
Cel
Cel
Cel

din
din
din
din

plaman
ficat
pancreas
gl salivare

Ag de la niv celular au struct glico-proteica. Aparitia Ag la nivel eritro e det genetic,

ele incep sa se formez din L3 IU.
Precursor Ag A,B : Ag H -> se form prin atasarea unui rest de fucoza struct GL de la
nivel eritro.

Enzima : fucoz-transferaza, codificata de gena H.

Gena A: codif enzima N-Acetil-galactoz-amin-tansferaza, care ataseaza un rest de NAcetil-galactoz-amina antigenului H => AgA.
Gena B: codifica galactoz-transferaza, care ataseaza un rest de galactoza AgH=>
AgB.
In serurile persoanei apar o serie de Ac (aglutinine) impotriva Ag eritrocitare, care
nu sunt recunoscute ca self. Aparitia aglutininelor se face prin imunizare : L3-L5
post-natal, in urma contactului organismului cu structuri Ag asemanatoare celulelor
nerecunocute, care pot proveni de la nivel bacterian/alimentatie.
Ac-AntiA : alfa
Ac-AntiB : beta
Absenta genei H in conditia prezentei genelor A si B=> imposibilitatea formarii AgAAgB. In sangele acestor persoane apar Ac-Anti A, anti B, anti H. Apare fenotipul
Bombay, dificil de transufizonat.
Determinare :

metoda Beth-Vincent

Principiu :
Aglutinarea hematiilor folosind serul hemotest.
Materiale necesare:
-

Lamele
Serul hemotest cu ac antiA, antiB, antiA + antiB
Ac steril
Dezinfectant

Mod de lucru:
1. O picatura din serul hemotest se pune pe lama.
2. Se dezinfecteaza pulpa degetului, se punctioneaza si se pune o picatura de
sange pe lama.
3. Sangele se preia cu ajutorul colturilor unei lame, se pune serotest si se
omogenizeaza.
Raport ser-sange : 20/1, pentru a evita artefacte de aglutinare, datorate
fibrinogenului.
4. Rezultate : se citesc la 2-4 min, prin inclinarea lamei.
Rezultate :
-

Nu se produce aglutinare: O

Se produce in serul cu Ac-AntiA (hemotest A), Ac-AntiA si Ac-AntiB (hemotest

O) : A
Se produce in serul cu Ac-Anti B, Anti-A + Anti B : B
Se produce in aglutinarea in toate hemotestele : AB

Sistemul Rh :
Cuprinde mai multe Ag (C,D,E) dintre care cel mai puternic este AgD.
Persoanele cu AgD : Rh +
Persoanele fara AgD : Rh -, la care nu se formeaza Ac-AntiD in mod obisnuit. Se
formeaza doar la contactul cu AgD, se exemplu la transfuzii eronate si la prima
nastere.
Tehnica determinarii:
1. Se pregateste o placa Petri in care se aseaza o hartie de filtru umezita/
2. Pe o lama de sticla degresata si uscata se pune o picatura de ser hemotest
anti-Rh (cu aglutinine anti-Rh).
3. Se inteapa pulpa degetului cu un ac steril si apoi, cu coltul altei lame curate,
se ia o mica cantitate de sange si se amesteca cu picatura de ser hemotest.
4. Se aseaza lama in cutia Petri si se pune la termostat, 37 grade, 1h.
5. Se observa daca apare sau nu aglutinare, eventual folosind un microscop
optic.

8. Teste de investigare a hemostazei primare

Teste ce exploreaza rezistenta capilara (test fragilitate capilara- proba prin
compresiune -> Rumpel-Leede).
1. Rumpel-Leede :
-

Se apreciaza rezistenta mecanica a capilarelor la presiuni + . Are loc

cresterea presiunii hidrostatice.

Mod de lucru:
Se pozitioneaza manseta de tensiometru pe antebrat si se umfla pana la 90-100
mmHg. Se mentine timp de 10 minute.
Mecanism:
E blocata intoarcerea venoasa si creste presiunea capilara impreunea cu cea
venoasa.

Rezultate:
Normal : 5-10 petesii (dupa 6 min).
Patologic: 5-10 petesii (in primele 5 minute)
Cresterea petesiilor reprezinta scaderi ale rezistentei vasculare : trombopatii,
vasopatii, hipovitaminoze, boli hepatice, diabet.
2. Metoda Duke (timpul de sangerare)

Mod de lucru:
-

Dezinfectare lob ureche

Intepare cu ac steril
Pornire cronometru
Se tamponeaza din 30 in 30 s cu hartia de filtru, fara a exercita presiune
asupra plagii.
Se incheie testul cand nu se mai pateaza hartia.

N : 2-4 min
P: >5 min in afectiuni vasculare, trombocitopenii, afectiuni hepatice

9. Teste de investigare a hemostazei secundare

A. Explorarea globala : timp de coagulare, timp de recalficiere

a. Metoda lamelor:
Se dezinfecteaza pulpa degetului
Se punctioneaza cu un ac steril
Se sterge prima picatura
Urmatoare picatura se pune pe lama
Se pune lama intr-o placa Petri + hartie de filtru umezita, pentru a nu se usca
sangele.
Se verifica aparitia coagularii din min in min, prin inclinare.

N : 6-8 min

b. Metoda eprubetelor :
Se recolteaza sange care se tine intr-o baie de apa la 37 grade.
Se determina timpul de coagulare.

N: 6-8 min

Nu este un test foarte sensibil, deoarece poate fi normal si la un pacient cu un

deficit moderat de coagulare. Nu indica factorul afectat.
Valori crescute in hemofilie, deficit de factor 3
Valori scazute in hemolize, mixedem.
-

Se
Se
Se
Se
Se

c. Metoda recalcifierii (Howell):

recolteaza sg pe oxalat de Na
centrifugheaza
iau 0.2 mL plasma intr-o eprubeta si se tin 10 min la 37 grade.
adauga 0.2 ml de CaCl2
porneste cronometrul si se verifica din 15 in 15 sec.

N : 60-120 s
B. Explorarea factorilor coagularii : aPTT, T. Quick

a. apTT : tromboplastina partial activata

intr-o eprubeta se pune plasma oxalatata, Ca2+, fosfolipid activator (silicat).
Se masoara timpul de coagulare : 21-23s
Investigheaza coagularea declansata pe cale intrinseca, iar cresterea valorilor
acestuia implica fie un deficit al factorilor implicati in coagulare, fie utilizarea
heparinei, fie aparitia unor Ac-antifosfolipidici (in lupusul eritematos
sistemic).

b. Timpul Quick : timp de protrombina

Investigheaza coagularea declansata pe cale extrinseca
Se iau in eprubeta plasma oxlatata si trmboplastina calcica
Coagularea apare in general dupa 10-15 s
Tromboplastina are prop diferite in functie de producator si ca urmare se
utilizeaza INR (international Normalisez Ratio) , egal cu timp de protr testata/
timp protr normal.

INR : 0.9-1.2
Cresteri timp Quick : afectarea factorilor implicati in caile studiate (testul cel mai
sensibil pentru explorarea factorului VII). Valoarea acestui timp mai creste in
afectiuni hepatice, in trat cu heparina, in coag intravasculara diseminata.

10.

Volume si capacitati pulmonare

VC (Tidall ) : volumul de aer care este ventilat in cursul unui inspir/expir de repaus.
Masoara profunzimea respiratiei, iar valoarea sa medie e de 500 mL.
VIR : v de aer ce poate fi introdus printr-un inspir fortat la sf unui inspir normal.
V medie : 3000 mL
VER : poate fi scos din plamani din poz de repaus, printr-un exprir fortat.
Valoare : 1100 mL
VR : v de aer care ramane in plaman dupa un expir fortat. E introdus cu primul tipat
la nastere. Poate fi scos numai inteparea pleurei si are rol de tampon impotriva
variatiilor bruste ale presiunilor partiale ale gazelor la nivel alveolar.
Valoare : 1200 mL
CI: VC + VIR -> v max de aer ce poate fi introdus pornind de la pozitia de repaus.
3500 mL
CRF (reziduala functionala) : VER + VR
CV : v max de aer care poate fi scos din plamani printr-un expir fortat, care urmeaza
unui inspir fortat -> VIR + VC + VER
CPT: v de aer din plaman in poz de inspir maxim -> CV + VR
Volumele si capacitatile pulmonare depinde de:
-

Varsta
Inaltime
Sex

11.

VEMS, FEFs

VEMS : vol expiraator maxim timp de o secunda. Este vol maxim de aer care poate
fi expirat fortat in prima secunda de expir care urmeaza unui inspir maxim.Depinde
de varsta, sex, inaltime, greutate.
Datorita variatiilor valorilor VEMS intre indivizi, se calculeaza indicele de
permeabilitate bronsica indice Tifneaux = VEMS/ CV * 100
In mod normal, valorile lui sunt peste 75%. Scaderea acestui indice apare de obicei
in patologiile obstructive.

FEF : fluxuri expiratorii maxime pe fractiuni ale CV. Pentru jumatatea mijlocie a CV
expirate fortat se inregistreaza FEF25-75 -> flux expirator fortat, cand se expira
intre 25 si 75 din CV.
Pentru al 3-lea sfert al CV se determina FEF50-75, iar intre 75-85 din CV ste FEF7585.
Acesti parametri sunt mai sensibili decat VEMS si sunt utilizati pentru diagnosticul
obstructiilor discrete la fluxul de aer, deoarece valorile lor depinde predominant de
prop mecanice pulmonare. Sunt utilizati pentru diagnosticul precoce al disfunctiilor
obstructive.

12.

Bucla fluxvolum

Pe bucla flux-volum se inregistreaza 2 categorii de parametri.

FEF : fluxuri expiratorii maxime pe fractiuni ale CV. Pentru jumatatea mijlocie a CV
expirate fortat se inregistreaza FEF25-75 -> flux expirator fortat, cand se expira
intre 25 si 75 din CV.
Pentru al 3-lea sfert al CV se determina FEF50-75, iar intre 75-85 din CV ste FEF7585.
Acesti parametri sunt mai sensibili decat VEMS si sunt utilizati pentru diagnosticul
obstructiilor discrete la fluxul de aer, deoarece valorile lor depinde predominant
de prop mecanice pulmonare. Sunt utilizati pentru diagnosticul precoce al
disfunctiilor obstructive.
PEF (flux expirator maximal) : de aprox 7,5 L/s si scade in patologii obstructive
(emfizem, exacerbari ale astmului, obstructii ale cailor respiratorii superioare).Valori
normale/scazute apar in patologiile restrictive.
FIF(flux inspirator fortat) : FIF25, FIF50, FIF75, FIF 25-75.
PIF(flux inspirator maxim) : atins in inspirul fortatt. Este dependent total de efortul
pe care il face pacientul sa inspire. Valorile normale de aprox 5L/s.
Valoarea scade in bolile neuro-musculare, obstructia cailor aeriene extra-toracice,
tiroida susternala, stenoza traheala, paralizie laringiana.
Pe orizontala se inregistreaza volumele expirate fortat la 1s, 2s, 3s. Ele se noteaza
FEV1, FEV2, FEV3.
FEV1 -> VEMS

Cand se inregistreaza acesti parametri, se calculeaza si indicele de permeabilitate

bronsica. Parametri sunt utilizati pentru evaluarea disfunctiilor respiratorii, dar si
raspunsul la medicatia bronhodilatatorie.
Crestere FEV 1 10-15% : raspuns pozitiv
Crestere FEV1 >20% : raspuns semnficiativ si indiva disfunctie obstructiva severa .
Se considera valori normale cele reprezinta peste 80% din valoarea calculata.

13.
Determinarea O2 si a CO2 n aerul expirat.
Determinarea SaO2 prin pulsoximetrie.
Determinarea saturatiei in O2 a Hb se face prin puls-oximetrie : SA-O2 / SP-O2.
Hb oxi/ Hb totala = 97, 75 (la nivel venos).
Principiu :
Utilizeaza spectrele dif de absorbtie ale Hb si oxiHb, respectiv sunt emise 2 fascicule
de radiatie luminoasa, na in regiunea de rosu, cu o lungime de unde de 660 nm , si
una in regiunea de IR, cu lungimea de unda = 940 nm.
Hb oxi prezinta un vf in regiunea IR, iar Hb redusa absoarbe in regiunea de rosu.
Metoda presupune atenuarea luminii la trecerea printr-un segment al corpului, cu
urm componente:
-

Arteriala
Venoasa
Tisulara

Foloseste ideea ca o crestere in atenuare este determinata de influxul arterial/ vf

presionale.
Se plaseaza dispozitivul pe patul vascular (de obicei pe deget). Dispozitivul contine
diode, care emit radiatii cu 2 lungimi de unde . Din lumina plasata, o parte e abs de
structuri, alta trece prin structuri si este determinata de un fotodetector, care e
localizat pe partea opusa a patului vascular.
Valori pentru saturatia in O2 :
95-100%
91-94% : hipoxemie usoara
94-90 :hipoxemie moderata
< 85% : hipoxemie severa

14.
Proprietatile fizice si chimice ale urinei.
Examenul sumar de urin
Recoltarea se face din prima urina de dimineata, in urocultor steril. Se recolteaza
din jetul mijlociu, pentru a evita contaminarea. Presupune mai multe examinari :
macroscopi, fizico-chimic, microscopic.
1.

Macroscopic: presupune investigarea a 3 parametri : volum, aspect,

culoare + miros
a. Volum => diureza ( vol urinar pe 24 h)
Val medii : 1200-1800 mL
Diureza obligatorie pe 24 h este de 500 mL (necesar excretiei produsilor de
metabolism). Raportul intre vol urinar diurn si cel nocturn variaza intre 2:1, pana la
4:1. Raportul devinde de 1:1 in insuf renala cronica si se inverseaza in insuf
cardiaca, ciroza hepatica.

b. Aspect si culoare:
Transparenta urinei -> in mod normal urina este un lichid transparent, iar modif pp
scaderea transparentei. Modificari apar in:
-

Cresterea nr de cel descuamate aspect de nor fin:, care sedimenteaza

Exces de leucocite sau hematii
Exces de saruri care pot cristaliza
Exces de fosfati -> se clarifica dupa adaugarea de ac acetic 10%
Exces de oxalati -> urina se clarifica dupa adaugarea de HCl
Exces de urati -> urina se clarifica la incalzire
Exces de lipide

Culoarea urinii este galbena pal in mod normal. Intensitatea culorii depinde de
gradul de hidratare.
-

Urina rosie:
a. Limpede : hemoglobinurie (hemoliza intravasculara, consum de alimente
sfecla, rosie)
b. Tulbure : hematurie (prezenta eritro in urina) , in ainfectii ale cailor
urinare, prezenta unor calculi
bere neagra : in icterele avansate, consum de afine
Albastra-verde : consum de dezinfectate oro-faringiene pe baza de albastru
de metil
Urina portocaliu intens : se consuma alimente sau compusi care prezinta cant
mari de beta-caroten(morcov).

c. Miros :
Normal : aromatic, fad, intepator, de migdale intepatoare
Mere acre/verzi : acetonuria diabeticilor
Amoniacal : infectii bacteriene care hidrolizeaza ureea (Proteus)
Putrid : infectii cu flora anaeroba
Neplacut datorat mercaptanilor : produsi pe baza de sulf, in urma ingestiei
unor alimente (usturoi, hrean).

2. Examenul fizico-chimic:

a. pH : 4-8
<4 : dupa pranzuri proteice, in hiperaldosteronism, acidoze, diabet zaharat.
>8 : vegetarieni, alcaloze, infectii urinare (Proteus).
Un pH urinar fix are semnif patologica, pentru in mod normal variaza f mult.
b. Densitatea urinara = greutatea specifica
Densitatea indica cantitatea de substante dizolvate in urina. Cantitatea de
substante se poate calcula cu ajut coef Hausser (2.3).
Valori normale (normstenurie): 1011-1035 si ideal (1015-1025).
<1011 : hipostenurie -> spect exagerat de lichide, adm de diuretice, insuf renala In
faza compensata
>1035 : hiperstenurie -> deshidratare, glomerulo-nefrita acuta difuza.

c. Prezenta proteinelor : Daca sunt prezente in cant determinabile

Proteinurie.
Patologic apar prot in afectare mb filtrante glomerulare si primele care filtreaza sunt
albuminele. Se pot gasi si globuline, in fctie de situatia patologica si gradul de
afectare. Reactivi de idenfticiare : acid tricloracetiv, acid sulfo-salicilic, reactiv nitronitros.

Determinarea cu acid sulfo-salicilic : este mai sensibila pentru albumine, dar poate
da rc fals pozitive (Atb, subst de control). Se iau intr-o eprub 5 mL de urinasi se pun
10-15 pic de reactivi. Se urmareste transparenta urinei pe fond intunecat.
Rezultate :
-

Limpede : prot absente

Usor opalescenta : albumine in cant mari
Tulbure : albumina in cant medii
Tulbure si przinta agregate proteice : albumina in cant mari

d. Prezenta glucozei :
In mod normal nu exista glucoza in urina finala, deoarece ea se filtreaza la nivel
glomerular si se reabs in totalitate in segm proximal la o glicemie normala. Daca
glicemie depaseste 180 mg/dL este depasista capacitatea de transport maximal la
nivelul segmentului proximal. Se intalneste in:
- Cresterea glicemiei
- Afectari ale nefronilor
e. Corpi cetonici: acetona, acid aceto-acetic, acid beta-hidroxi-butiric.
Sunt sintetizati la nivel hepatic din ac grasi neesterificati, care apar in urma
lipolizei.In mod normal conc corpilor cetonici in sange e de eaprox 1 mg. Ei sunt
determinati si in urina cant este sub 1 mg in 24 h. Modificari:
-

Glucidele nu sunt disponibile pentru metabolism : DZ, post alimentar

Diete predominant lipidice
Stari fiziologice si patologice cu necesar endogen crescut (sarcina,
hipertirodism).

Identificarea se face cu reactivul Legal-Imbert. Se pun intr-o eprubeta 10 mL e urina,

apoi 10 picaturi de reactiv. Se agita si se adauga 1 mL de amoniac prelins pe
peretele eprubetei. Rez se citeste dupa 10 min -> inel violet.

f. Lipidele:
In mod normal sunt sub 0,01g/24 h : includ grasimi neutre, acizi grasi, colesterol.
Modificari apar in cresterea cant de lipide si se asociaza de obicei proteinuriei prin
alterarea mb glomerulare. Apar modif : cilindri grasosi, corpi ovalari (Cel epiteliale,
care au inglobat lipide, mai ales colesterol . In lumina birefringenta au aspect
caracteristic de cruce de Malta ).

3. Examen microscopic:
Se realizeaza din sedimentul urinar, care poate fi obtinut prin sedimentare sau
centrifugare urina. 10 mL de urina la 2-300 de rotatii/min, timp de 5 min. Avem
prezenta de celule
-

Epiteliale : dupa aspect dau info asupra provenientei (plate-uretra/vezica,

cilindrice ureter, rotunde/plogionale rinichi). Prezenta este normala, dar un
nr crescut + hematurie -> un calcul care migreaza sau + multe leucocite ->
infectii urinare.
Hematii : maxim 5/camp . Daca au aspect normal, se considera ca provin de
la nivelul cailor urinare (hemaroagii- calcul care migreaza, neoplasm,
inflamatie puterina cate determina vasodilatare). Eritrocite dismorfice provin
de la nivel glomerular, in urma afectarii mb glomerulare.
Leucocte: maxim 5/ camp. Cresterea nr poate indica infectii/inflam. Neutro
sunt cel mai frecv.

Se pot intalni si:

a.
b.
c.
d.
e.

Cilindri -> mulaje ale tubilor renali, Indica o suferinta a parenchimului renal
Hematici : aglom de hematii fragmentate
Leucocitari
Granulari : contin cel epiteliale renale degenerate granular
Hialini : mucoproteine
Grasosi

15.

Proba de dilutie si concentrare a urinei

Dilutie: intre 7:30 si 8:00 pacientul ingera aprox 500 mL lichid.

8-12:00 : recoltare proba urina, din 30 in 30 min la intervale de 2h.
Rezultate : se monitorizeaza vol de urina si densitatea ei.
Sanatos: primele 2h se elimina intre 800-1000 mL de urina. Urm 2h se recolteaza
restul. In 4 h se elimina intreg vol ingerat, cu densitatea de <1001-1003.
Patologic :
-

Insuf renala : elimin intarziata a vol de lichid ingerat. In 4h se elimina

<1500mL cu densitatea 1010-1011 => IZOSTENURIE (Densitate normala,
indif de aportul lichidian, datorate unei osmolaritati de 300mOsm/L).
In cond de deshidrat -> diaree, varsaturi.
Insuf cardiaca, edeme.

In segm proximal al nefronului : apa + subst in prop egala => urina e izoosmotica
(300 mOsm/L).
In ansa Henle (Segm desc) : se reabs apa , iar urina devine hiperosmotica .
In segm asc avem Na,K,Cl , care se reabs=> urina diluata , 100 mOsm/L
In segm distal + tubul colector reabs : Na,Cl,apa => 50 mOsm/L.
Concentrare : 2 moduri
a. Intr-un interval de 24 h, in care este permic un aport hidric de 500 mL.
b. Se face in continuarea probei de dilutie, pe o durata de 8h, in care nu e
permic aportul hidric.
Probele de urina se recolteaza din 2 in 2 h.
Sanatos :
-

la 8h se elimina 300 mL
la 24h se elimina 700-800 mL

Densitate: 1025-1035
Patologic :
In insuf renala v depaseste 1500 mL la 24h, iar denistatea e de 1010-1011.

16.

Determinarea clearenceului ureei si creatininei

Cl creatinina: utilizat pentru evaluarea pac cu insuf renala, e un parametru care

reda bine rata filtarii glomerulare. Rezulta din catabolismul creatinei, c% plasmatica
depinde de masa musculara si in mai mica masura de alim de tip proteic.
Se determina dimineata, dupa repaus de 12h, pe nemancate, se goleste vezica si se
introduc 250 mL apa. Val medie a ratei de filtrare glomerulara :125 mL/min.
F : 88-128 mL/min
B : 97-137 mL/min
Modifc: afectarea fluxului sangvin renal
Scadere flux : afectiuni renale (glomerulonefrtia, pielonefrita, deshidratari,
hemoragii).
Crestere flux: crestere debit cardiac (anemie, hipoxie, sarcina).

Cl uree : ureea este cel mai imp ordus de catabolism al orgaanismului si se

formeaza prin condensarea amoniacului cu CO2. Val medii : 70-75 mL/min.
Metoda Kowarsky:
Principiu:
Ureea este descompusa in mediu alcalin sub aciunea hipobromitului in azot,
Na2CO3 si apa. Se masoara vol de N2 degajat si se calculeaza continutul in uree. Se
recolteaza urina pe 24h. In mod normal, concentratia ureei in urina : 12-20g/24h.
Nivelele scazute de uree indica afectare renala/ malnutritie iar nivelele crescute
aport porteic crescut sau crestere a degradarii proteice.

17.

Parametri de apreciere a echilibrului acidobazic

a. PCO2 la nivel arterial : 40 mmHg

PCO2 la nivel venos : 45 mmHg
b. Bicarbonat actual : c% HCO3- in sangele analizat
Valori normale : 22-26 mEq/L
c. Bicarbonatul standard : c% HCO3- masurata in conditii standard, dupa
echilibrarea PCO2= 40 mmHg.
Valori normale : 23-27 mEq/L
Valori medii : 24 mEq/L

d. Bazele totale tampon : concentratia tuturor componentelor amonice

plasmatice (bicarbonat, fosfat, proteinati).
Valori normale: 45-50 mEq/L
e. Excesul de baze: deviatie cantitatii de HCO3-plasmatic, fata de c% normala
medie, care este fixata la O si determinata in conditii standard.
Valori normale : +- 2,5 mEq/L
f.

Deficit anionic: anion GAP -> c% anionilor nedozati : fosfati, cetoacizi,

lacati, proteinele incarcate negativ.
HA : [Na]- [Cl + HCO3-]
Val medie : 12 mEq/L

Val normale : 8-16 mEq/L