Sunteți pe pagina 1din 62

FACULTATEA DE MEDICIN I FARMACIE

FIZIOLOGIE
LUCRRI PRACTICE

FIZIOLOGIA SNGELUI
I. EXPLORAREA SERIEI ERITROCITARE 1. Numararea eritrocitelor 2. Dozarea hemoglobinei sangvine. Metoda Drabkin 3. Determinarea hematocritului 4. Determinarea vitezei de sedimentare a hematiilor 5. Indicii eritrocitari
II. EXPLORAREA SERIEI LEUCOCITARE Formula leucocitar Transfuzia: grupele sangvine sistemul Rh Hemostaza fiziologic
2

I. EXPLORAREA SERIEI ERITROCITARE 1. Numrarea eritrocitelor

Definiie: Eritocitele (hematiile, globulele roii), sunt celule anucleate de forma unor discuri biconcave, fr ribozomi i fr mitocondrii. Au rol n homeostazia gazelor respiratorii i contribuie la meninerea echilibrului acido-bazic. Principiu: numrarea la microscop a eritrocitelor aflate ntr-un volum determinat de lichid, diluat n proporie cunoscut diluia are rolul de a face posibil numrarea elementelor care sunt n nr. foarte mare i de a mpiedica coagularea n funcie de diluie se calculeaz nr. de hematii /mm
3

Materiale necesare:
lichid de diluie :izoton ptr a mpiedica hemoliza (sol. Hayem, sol. Withby, sol Na Cl 9) - pipeta Potain (tub capilar gradat are o bula de dilutie cu o perla mobila) - camera de numarat (Burker-Turk) - microscop - lamele - vata, alcool medicinal 96C, ace de seringa de unica folosinta Principiu de lucru : Metoda manuala - se numara direct la microscop ( in camera de numarat), eritrocitele dintr-un volum cunoscut de sange, diluat intr-o proportie cunoscuta
4

Metoda automata

principiu impedantei electrice


-

o suspensie de eritrocite intr-un volum cunoscut de reactiv trece printr-un orificiu ( fanta) prevazut cu electrozi intre care se aplica un curent constant. trecerea prin orificiu a fiecarui eritrocit, nonconductor, va determina o scadere brusca de tensiune denumita puls. pulsurile sunt numarate electronic si exprimate ca numar de eritrocite.

Valori normale RBC (red blood cells) :


4-5,5 mil/mm sau 4-5,5 x 10/l ( valoare medie); barbati = 4,9 0,7 mil/mm; femei = 4,3 0,6 mil/mm
5

Microscopic

2. Dozarea hemoglobinei (Hb) sanguine


Metoda Drabkin

Definitie : Hemoglobina reprezinta 95% din masa proteica

eritrocitara si ocupa aproximativ 35 % din volumul eritrocitar.

Principiu: Hb in prezenta unei solutii de cianura de potasiu si


fericianura de potasiu se transforma in cianmethemoglobina de culoare brun-roscata. Intensitatea culorii este proportionala cu concentratia de Hb ce se determina spectrofotometric

Materiale necesare :

- reactiv Drabkin ( contine cianura si fericianura de potasiu); - sange proaspat sau recoltat pe anticoagulant (Na2EDTA); - spectrofotometru.

Tehnica :
- in doua eprubete se introduc:

- in eprubeta martor : reactiv Drabkin 5ml - in eprubeta proba : reactiv Drabkin 5ml + sange 20 ( l) se omogenizeaza continutul eprubetei proba; se lasa in repaus la temperatura camerei 20 minute; se citeste extinctia probei fata de martor la 540 nm; concentratia de Hb , corespunzatoare extinctiei, se determina din tabele. Valori normale: - barbati: 15 2g/ dl ; - femei : 14 2 g / dl.

3. Determinarea Hematocritului

Definitie: Hematocritul (Ht), volumul procentual eritrocitar, reprezinta concentratia eritrocitelor in 100ml sange integral, dupa centrifugare. Principiu : se recolteaza sange pe anticoagulant, eritrocitele din plasma se separa prin centrifugare, si se determina raportul volumelor lor recoltarea se face din: a) vena si sange capilar micrometoda microHt b) vena macrometoda Wintrobe Materiale necesare vata, alcool medicinal 96C materiale necesare recoltarii sangelui prin punctie venoasa : garou, seringa si ac de unica folosinta anticoagulant:Na2EDTA, amestec de oxalati Wintrobe sau heparina tuburi de Ht pipete Pasteur 9 centrifuga 4000 rot/min

Tehnica de lucru
a)Macrometoda se recolteaza 3-5ml sange prin punctie venoasa pe subst. anticoagulanta - se pune cu pipeta Pasteur in tubul de hematocrit pana la diviziunea 100 - se centrifugheaza tuburile 20min la 4000rot/min, sau 30 min la 3000rot/min b) Micrometoda - se incarca tubul capilar heparinat prin capilaritate cu sange - se centrifugheaza 20min la 4000rot/min, sau 30 min la 3000rot/min

10

Citirea rezultatelor

Dupa centrifugare se masoara : Inaltimea H a coloanei totale de sange Inaltimea h a coloanei de eritrocite Rezultatele sunt exprimate procentual conform formulei: Ht(100%)=h/H x 100

Plasma

Centrifugare
Leucocite

Eritrocite -

Hematocrit

Valori normale ( normocitemie) : barbati : 457% (0,38 0,52 l/l) ; raport eritro-plasmatic = 45/55 femei : 425% (0,37-0,47 l/l) ; raport eritro-plasmatic= 40/60 nou-nascuti : 56% copii : 35 45% Ht arterial si cel capilar Ht venos Ht somatic = 0,91x Ht venos

11

4. Determinarea vitezei de sedimentare a hematiilor (VSH)

Principiu : in sangele recoltat pe anticoagulant, lasat in repaus , se produce separarea plasmei de elementele figurate ce sedimenteaza, in virtutea gravitatiei. in sangele circulant elementele figurate se gasesc in suspensie dispersate in plasma. Materiale necesare vata, alcool medicinal 96C; materiale necesare recoltarii sangelui prin punctie venoasa : garou, seringa si ac de unica folosinta; eprubete de hemoliza; pipete Westergreen cu diviziuni mm de la 0-200, gradatia incepand de sus, cu stativul corespunzator ; anticoagulant : citrat de sodiu 3,8 % , solutie sterila; pipete gradate de 1 si 2 ml 12

Tehnica de lucru
-

intr-o eprubeta de hemoliza se introduc 0,4 ml citrat de Na 3,8% cu ajutorul unei pipete gradate de 1ml intr-o eprubeta curata de pune o cant de 2-3ml de sange recoltat prin punctie venoasa fara aplicare de garou daca este posibil se aspira 1,6 ml sange cu ajutorul unei pipete de 2 ml si se adauga in eprubeta de hemoliza se omogenizeaza prin cateva miscari de rasturnare se aspira sange in eprubeta Westergreen pana la diviziunea "0" extremitatea inferioara pipetei Westergreen se fixeaza pe dopul de cauciuc de la partea inferioara a suportului extremitatea superioara a pipetei Westergreen se fixeaza cu ajutorul clemei de resort pozitia pipetei in stativ trebuie sa fie perfect verticala se noteaza ora fixarii in stativ a tubului
13

Citirea rezultatelor VSH


Citirea rezultatelor se face dupa 1 ora, 2 ore si la 24 ore Rezultatele - se exprima in mm Valori normale ale VSH: - barbat : 2 - 7mm/ora si 7 - 15 mm/2 ore - femei : 4 - 9mm/ora si 12 - 17mm/2 ore - in timpul sarcinii: 35mm/ora (valoare medie) - nou-nascut : 0,5mm/ora - copii mici si sugari : 9-12mm/ora
14

Variatii fiziologice: - in timpul menstruatiei la femei creste V.S.H-ul - in sarcina (mai ales in ultimile luni) - la copii, comparativ cu un adult
Pentru a evita rezultatele eronate , trebuie respectate urmatoarele conditii: - sangele se recolteaza dimineata pe nemancate ; - determinarea se face dupa imediat dupa recoltare (in primele 2-3 ore) - conservarea sangelui creste V.S.H-ul - se utilizeaza ca anticoagulant citratul de sodiu, deoarece oxalatul de sodiu creste V.S.H-ul - pozitia pipetei trebuie sa fie perfect verticala, inclinarea acesteia crescand V.S.H-ul - temperatura camerei trebuie sa fie cuprinsa intre 20-27 C deoarece temperaturii creste V.S.H-ul 15 - sa se evite hemoliza

5. Indici eritrocitari
Valorile Hb , Ht si ale numarului de eritrocite stau la baza calcularii indicilor eritrocitari , utili pentru studiul eritrocitelor in functie de marime si continutul in Hb si pentru diagnosticul morfologic al anemiei a) Volumul eritrocitar mediu (VEM, MCV mean corpuscular volume) - indica volumul mediu al unui eritrocit. V.E.M.(fl) = [Ht (l/l) x 1000 ] / E(10/l) sau V.E.M(l) = [Ht (%) x 10] / E(mil/mm) Valori normale : - 80- 100 fl ( femtolitri) sau m - normocite
16

5. Indici eritrocitari
b) Concentratia medie de Hb eritrocitara
( CHEM, MCHC mean corpuscular hemoglobin concentration) - reprezinta concentratia medie de Hb / 100 ml eritrocite. C.H.E.M. = [Hb(g/dl) x 100] / Ht(%) Valori normale : 32- 36 g Hb/100ml eritrocite.

c) Hemoglobina eritrocitara medie


(HEM , MCH mean corpuscular hemoglobin) - reprezinta cantitatea de Hb/eritrocit. H.E.M. = [ Hb (g /dl) x 10 ] / E(mil / mm) Valori normale : 27 32 pg.
17

5. Indici eritrocitari
d) Indicele de distributie eritrocitar ( RDW red cell distribution width) reprezinta deviatia standard a mediei volumelor eritrocitare rapoarte la V.E.M si se determina cu ajutorul histogramelor curbe de distributie % a marimii celulelor. se utilizeaza la aprecierea anizocitozei valabilitatea crescuta a volumului eritrocitelor cu cat anizocitoza este mai marcata, cu atat RDW va fi mai mare. Valori normale : 11,5- 14,5 %.
18

II. EXPLORAREA SERIEI LEUCOCITARE

Maduva hematogena contine celule stem pluripotente,care se diferentiaza de celulele progenitoare angajate , ce vor da nastere diferitelor tipuri de celule sangvine. Se descriu - celulele progenitoare mieloide : din care diferentiem eritrocitele, o parte de leucocite (granulocitele neutrofile, eozinofile, bazofile si monocitele) si trombocitele - celule progenitoare limfoide : din care rezulta limfocitele B si T. Celulele adulte apartinand seriei leucocitare vor actiona impreuna in vederea apararii organismului impotriva agresivitatii infectioase (virale,bacteriene sau parazitare).
19

Principiu de lucru :
Metoda manuala : - numaratoarea directa la microscop a leucocitelor din volumul cunoscut de sange ,diluat intr-o proportie cunoscuta. - celulele se numara in dispozitive speciale numite hemacitometre (camere de numarat). Metoda automata (metoda de impedanta electrica) - o suspensie de leucocite dintr-un volum cunoscut de sange,trec printr-un orificiu; - un curent electric constant este aplicat de electrozii de platina aflati de-o parte si de alta a orificiului; - deoarece fiecare celula este nonconducatoare ea va produce la trecerea prin orificiu o modificare brusca de tensiune = un plus; - aceste pulsuri vor fi numarate electronic. Valoarea normala (V.N.) : 5000 9000 leucocite/mm
20

SERIA LEUCOCITARA CUPRINDE 3 LINII CELULARE: 1. SERIA GRANULOCITARA - cuprinde elemente polinucleare : neutrofile acidofile bazofile. 2. SERIA LIMFOCITARA 3. SERIA MONOCITARA
21

a) Granulocitul segmentat neutrofil


- are citoplasma slab acidofila (roz-palid), cu granulatii neutrofile specifice, mici, punctiforme si numeroase; - nucleul este segmentat in 2-5 lobi legati intre ei prin punti fine - are rol in apararea antimicrobiana prin microfagocitoza - are rol secretor : - interleukina l (substanta pirogena) - enzime lizozomale.
22

Granulocitul segmentat neutrofil

23

Granulocitul segmentat neutrofil

24

Granulocitul segmentat neutrofil

25

Granulocitul segmentat neutrofil

26

b) Granulocitul segmentat eozinofil


- are in citoplasma granule mari, egale, eozinofile, portocalii; - nucleul prezinta 2 segmente; - are rol in fagocitoza bacteriilor, fungilor, complexelor antigenanticorp,etc; - are rol in apararea parazitara; si in bolile alergice
27

Granulocitul segmentat eozinofil

28

Granulocitul segmentat eozinofil

29

Granulocitul segmentat eozinofil

30

c) Granulocitul segmentat bazofil


- contine granulatii caracteristice bazofile care ocupa toata citoplasma, uneori suprapunandu-se peste nucleu; - nucleul este complet segmentat; - are rol in procesele inflamatorii (capacitate de fagocitoza mai redusa).

31

Granulocitul segmentat bazofil

32

Granulocitul segmentat bazofil

33

Granulocitul segmentat bazofil

34

2. SERIA LIMFOCITARA
- forma limfocitelor este rotunda sau usor ovala, cu diametrul de 2 m; - nucleul este mare si ocupa cea mai mare parte a celulei fiind intens colorat; - citoplasma este slab bazofila (albastru-deschis);

35

3. SERIA MONOCITARA
- sunt cele mai mari celule din seria leucocitara (10 25 m); - nucleul este nesegmentat, reniform si nu prezinta nucleoli; - citoplasma este abundenta, intens bazofila (albastru inchis); - are rol in macrofagocitoza particulelor coloidale, a celulelor degenerate; - are rol in raspunsul imun ca celule accesorii (prezentatoare de antigen)

36

NEUTROFIL

EOZINOFIL

BAZOFIL
37

MONOCIT

LIMFOCIT

38

FORMULA LEUCOCITARA
Definitie : reprezinta distributia procentuala a diferitelor tipuri de leucocite pe un frotiu de sange periferic, dupa numararea a cel putin 200 de elemente. Materiale necesare: - vata, alcool medicinal 96C, ace de seringa de unica folosinta - microscop - lamele - coloratie May Grunwald - Giemsa Principiu de lucru : Metoda manuala - se realizeaza un frotiu din sangele periferic proaspat recoltat si se coloreaza cu May-Grnwald-Giemsa - peste frotiu se pune o picatura de ulei de cedru pentru fixare - limfocitele au tendinta de a se grupa in centru, iar PMN neutrofilele si monocitele se disperseaza spre margini in franjuri 39

se priveste la microscop, folosind obiectivul cu imersie; se numara la microscopul optic 200 de leucocite de pe un frotiu; se indentifica tipurile de leucocite pe baza criteriilor morfologice (aspectul nucleului,granulatii citoplasmatice); se determina raportul procentual intre acestea.

Metoda automata : - se izoleaza si se efectueaza automat raportul procentual dintre tipurile de leucocite din sangele periferic, in functie de volum, prezenta granulatiilor citoplasmatice si complexitatea segmentarii nucleului, cu obtinerea histogramelor.
40

Valorile normale ale formulei leucocitare


determinate prin metoda automata sunt :
-

Segmentate neutrofile : adult 52-74% copil 25-40% eozinofile : adult 0-4% copil 1-4% bazofile : adult 0-1% copil 0-1% Limfocite adult 25-35% copil 50-70% Monocite adult 1-8% copil 1-8%

41

DETERMINAREA GRUPELOR SANGUINE


Eritrocitele (E) umane au un nr mare de antigene - Ag pe suprafata lor. Ag sunt grupate in peste 17 sisteme ce definesc grupele sangvine, dintre care cele mai importante sunt ABO si Rh.
SISTEMUL ABO

Landsteiner - 1901 Antigene/aglutinogene (Ag) : - A si B - exprimate pe eritrocite - apar in aIII-a luna de viata intrauterina - ating expresia imunologica completa la 6-12 luni - sunt glicoproteine - au precursor comun subst. H Anticorpi/aglutinine (Ac) : - si aflati in plasma - apar in plasma la cateva luni de la nastere

42

- sunt de tip Ig M, si nu trec bariera materno-placentara

REGULA LUI LANDSTEINER

Niciodata in sangele unui individ nu se vor gasi concomitent Ac impotriva Ag proprii. Hemaglutinarea repr. adunarea eritrocitelor in gramezi vizibile cu ochiul liber Hemoliza repr reactia de distrugere a eritrocitelor cu eliberarea Hb.
Grupa Ag (pe E) Ac (in plasma) sangvina Frecventa

O/I A / II B / III AB / IV

A B AB

si -

36% 41% 16% 7%

43

METODE DE DETERMINARE A GRUPELOR SANGUINE

Metoda Beth-Vincent-Tzank
Principiu: - se pune in contact pe lama ser hemotest, care contine Ag cunoscute, cu sange de grup necunoscut. Aparitia hemagutinizarii in picatura de ser cu Ac cunoscuti indica prezenta Ag corespunzator Materiale necesare: - ser hemotest O/I(contine Ac si ) sau anti AB - ser hemotest A/II(contine Ac ) sau anti B - ser hemotest B/III(contine Ac ) sau anti A - 2 lame de sticla, pipete, ac steril, vata, alcool
44

Tehnica :
- se folosesc 2 lame curate si uscate - pe prima lama se pune :- la stanga o picatura de ser hemotest O/I - la mijloc o picatura de ser hemotest A/II - la dreapta o picatura de ser hemotest B/III - se recolteaza sange: - se dezinfecteaza pulpa degetului cu alcool - se punctioneaza cu acul steril - sangele care apare se recolteaza pe cele 4 colturi ale celeilalte lame - se omogenizeaza fiecare picatura de ser cu cate un colt al lamelei - raportul volumetric sange/ser 1/10; 1/20 - lama se roteste usor 2-4 min ptr a se amesteca serul cu sangele - rezultatele se citesc in urmatoarele 3 min, max in 10 min - se observa absenta sau prezenta hemaglutinarii
45

GRUPELE SANGUINE

46

14-33

AGLUTINAREA

47

14-34

CARACTERIZAREA SISTEMULUI Rh
Sistemul Rh este un mozaic antigenic, cuprinzand trei perechi de antigene : Cc , Dd , Ee . Antigenitatea cea mai mare o are antigenul D 85% din populatia de rasa alba au antigenul Rh (D) = Rh+ Anticorpii anti Rh nu se gasesc normal in plasma , apar la persoanele cu Rh (D)- dupa contactul cu antigenul D prin izoimunizare: - transfuzii cu sange Rh (D)+; - mame Rh(D)- cu sarcina cu fat Rh (D)+ Acesti anticorpi , numiti si imuni , sunt de tip IgG Ac anti Rh strabat bariera materno-placentara determind hemoliza eritrocitelor fetale Rh (D)+.
48

DETERMINAREA FACTORULUI Rh
Principiu: se pun in contact Ac antiRh (D) cu sangele de cercetat. Materiale necesare: -ser antiRh (D): -hematii Rh (D)+ -hematii Rh (D)- in suspensie in ser propiu , sangele fiind recoltat fara anticoagulant: -cutii Petri , lame de sticla , pipete: -material necesar pentru recoltarea sangelui prin intepare: -termostat.
49

Tehnica:
- sangele

de cercetat se obtine prin punctionarea pulpei degetului, in conditii sterile - se recolteaza 0,5-1ml sange,care se introduce in eprubeta de hemoliza . - dupa coagulare ,cheagul se sparge si se obtine o suspensie de hematii in serul propriu. - la mijlocul unei lame de sticla se pune o picatura de ser anti Rh , in care se amesteca o picatura de sangele de cercetat (raportul volumeric intre picatura de sange si picatura de ser trebuie sa fie 1/10-1/20). - pe a doua lama , martor , se pune o picatura de ser anti-Rh la mijloc si alta, la capatul din dreapta. - in picatura din mijloc se pune si se amesteca o picatura hematii Rh (D)+ , iar in cea din dreapta o picatura hematii Rh (D)- lamele se aseaza in cutia Petri , tapetata cu hirtie de filtru umezita si se introduc in termostat (37C). - rezultatul se citeste dupa 6 min , citirea se va repeta la 30 si 60 min.
50

Interpretare:
- daca hematiile de pe prima lama sunt aglutinate, exista antigen D grupa Rh (D) + - daca hematiile de pe prima lama n-au aglutinat, nu exista antigen D grupa Rh (D) Aprecierea rezultatelor se face comparativ cu lama martor.

51

3.EXPLORAREA SERIEI TROMBOCITARE


Numararea trombocitelor

Metoda manuala Principiu: - se realizeaza direct in hemocitometru, utilizand sange recoltat intr-o proportie cunoascuta, cu solutie care lizeaza celelalte elemente saturate ( solutie Weed) ( eroare 15-30%).

Metoda automata (metoda impedantei electrice) Principiu: - o suspensie de trombocite este fortata sa traverseze un orificiu ingust prevazut cu doi electrozi intre care se aplica un curent continuu. - trecerea fiecarui trombocit determina o scadere brusca de tensiune numita puls , care sunt numarate electronic si redate ca numar de trombocite /mm.
Normal: numarul de trombocite = 150000-350000/mm Patologic: <150000/mm - trombocitopenie >350000/mm - trombocitoza
52

STUDIUL MORFOLOGIEI TROMBOCITELOR periferic colorat May-Grnwald-Giemsa. trombocitele au aspect heterogen : - zona centrala sau granulomerul continand granulatii azurofile izolate sau aglomerate , - zona periferica sau hialomerul fiind omogena si palid colorata in albastru sau violet.

Principiu: analiza morfologica se realizeaza pe frotiul de sange

Interpretare: pentru aprecierea orientativa a numarului de


trombocite : - grupe de 15-25 elemente - numar normal de trombocite; - grupe de 4-6 elemente - trombopenie; - grupe foarte mari de elemente - trombocitoza.

53

HEMOSTAZA FIZIOLOGIC
Hemostaza fiziologica reprezinta ansamblul de fenomene la care participa factori celulari , tisulari , vasculari si umorali care asigura oprirea unei hemoragii rezultat in urma lezarii peretelui capilar. Hemostaza fiziologica prezinta doua caracteristici : - este efectiv numai in vitro - opreste numai hemoragiile vaselor mici. Procesul hemostatic prezinta doi timpi: 1. Hemostaza primara sau timpul vasculo-plachetar induce oprirea provizorie a sangerarii , permitand realizarea conditiilor necesare formarii cheagului definitiv . TIMPUL VASCULAR este primul care intra in actiune , fiind determinat de leziunea peretelui capilar ; consta intr-o vasoconstrictie localizata la nivelul arteriolelor si a sfincterelor precapilare.

realizeaza prin aderarea si agregarea trombocitelor la locul leziunii peretelui vascular , urmata de procesul de metamorfoza vascoasa care are rezultat formarea trombusului alb trombocitar temporar.
54

TIMPUL PLACHETAR incepe imediat dupa timpul vascular ; se

2. Hemostaza secundara sau coagularea


-

realizeaza hemostaza definitiva ; poate fi definita ca o modificare a stari fizice a sangelui care trece din stare lichida in stare de gel , transformare care implica o succesiune de reactii enzimatice in cascada acestea incep cu leziunea peretelui vascular si se termina cu formarea cheagului stabil de fibrina.
EXPLORAREA HEMOSTAZEI

- se realizeaza prin : - teste screening, care se utilizeaza in vederea evidentierii unei afectari a hemostazei - teste specifice, care se efectueaza in vederea identificarii cu precizie a defectului hemostatic
55

TESTE DE EXPLORARE A HEMOSTAZEI PRIMARE 1. Testul fragilitatii capilare ( testul Rumpell-Leede)


Principiu: rezistenta sau fragilitatea capilarelor se apreciaza prin numarul de
petesii ( hemoragii mici , punctiforme) aparute in zona investigate in conditiile cresterii temporare a presiunii intracapilare .

Materiale necesare: tensiometru Tehnica: - se aplica manseta tensiometrului la nivelul bratului si se exercita o

o presiune egala cu media artimetica dintre tensiunea arterial maxima si minima , timp de 5 minute; - dupa incetarea compresiunii, se numara petesiile aparute pe o suprafata de 2,5 cm2 la nivelul plici cotului, sub marginea inferioara a mansetei tensiometrului.
- patologic: 10 petesii (testul +) indica o fragilitate capilara crescuta : 10-19 petesii=test slab pozitiv (+) 20-29 petesii=test moderat pozitiv(++); 30-39 petesii=test pozitiv (+++); >40 petesii=test intens pozitiv (++++).
56

Interpretare: - normal :< 10 petesii (testul-)

2. Timpul de sangerare (TS)


Metoda Duke
Principiu: - se masoara timpul necesar pentru oprirea spontana a sangerarii produse
prin incizia superficial a tegumentelor la nivelul lobului urechii.

Materiale necesare:
- ace sterile (hipodermice); - vata si alcool; - hartie de filtru(2/20); - cronometru.

Tehnica:
- se dezinfecteaza tegumentele lobului urechii; - se efectueaza o incizie cu lungime de 1,5-10 mm si profunzime de 3mm; - picaturile de sange care apar spontan sunt absorbite din 30 in 30 sec. din momentul inciziei, pe o banda de hartie de filtru, pana la oprirea sangerarii.

Interpretare: - normal: TS=1,5-4 minute


- patologic: TS > 6 minute ( valorile de 4-6 min necesita o determinare la cealalta ureche)
57

TESTE DE EXPLORARE A HEMOSTAZEI SECUNDARE


1. Timpul de coagulare global ( TC ) Metoda Lee si White
Principiu: TC exploreaza ambele mecanisme ale coagularii ( intrinsec si extrinsec ), si repr.
timpul necesar coagularii sangelui dupa contactul acestuia cu suprafata rugoasa a sticlei. Materiale necesare: - material steril pentru recoltarea sangelui ; - eprubete , termostat , cronometru. Tehnica: - se recolteaza 2-3ml sange venos in conditii sterile intr-o eprubeta de hemoliza si se porneste cronometrul; - eprubeta cu sange venos se incubeaza la 37C si se examineaza prin inclinare din 30 in 30sec - cronometrul se opreste in momentul aparitiei cheagului sangvin. Interpretare : normal : TC in eprubeta - 8-10 minute patologic: TC scurtat - sindrom de hipercoagulabilitate, TC prelungit - sindrom de hipocoagulabilitate din: insuficienta hepatica hipoprotrombinemie; hemofilii; afibrinogenemie, hipofibrinogenemie; deficit de vitamina K. 58 Observatie :TC este o metoda de sensibilitate redusa.

2. Timpul Quick( TQ) / Timpul de protrombina


Principiu : TQ exploareaza mecanismul extrinsic al coagularii si repr. timpul de coagulare al
plasmei oxalate dupa aditia de troboplastina tisulara.

Materiale necesare: - plasma oxalata;


- tromboplastina tisulara (obtinuta din creier de iepure)=factorul III; - solutie CaCl2 0,025M; - eprubete de hemoliza , pipete , termostat , cronometru.
Tehnica: - se pipeteaza intr-o eprubeta plasma oxalata 0,1ml ( se incubeaza 1ml la 37C );
- se adauga 0,1ml tromboplastina si 0,1ml solutie CaCl2 incalzita la 37C si se incepe cronometrarea; - eprubeta se urmareste din doua in doua secunde ; - cronometrul se opreste la aparitia primelor filamente de fibrina. - se lucreaza paralel si o proba de la un martor normal.

Interpretare: normal:

TQ=12-15 secunde patologic : TQ scurtat - sindrom de hipercoagulabilitate TQ prelungit: - insuficienta hepatica; - deficit de vitamina K - afibrinogenemie , hipofibrinogenemie; - hipoprotrombinemie. TQ este normal in hemofilie.
59

OBSERVATIE

TQ exploreaza factorii plasmatici ai coagularii dependent de vitamina K sintetizati exclusiv la nivelul ficatului (II,VII,IX,si X). Pentru diferentierea deficitului de vitmina K de insuficienta hepatica se poate utiliza

Testul Koller : - se determina TQ - se administreaza parenteral timp de doua zile vitamina K (10mg/zi) - se repeta TQ.
Interpretare: - daca TQ revine la normal - deficit de vitamina K; - daca TQ ramane prelungit - insuficienta hepatica.

TQ se utilizeaza la urmarirea tratamentului cu anticoagulante administrate parenteral (dicumarinice antivitamine K )

60

3.Timpul de tromboplastina partial acivata (APTT)


Principiu : APTTexploareaza mecanismul intrinsec al coagularii.
APTT repr. timpul necesar coagularii plasmei aplachetare in prezenta unui cefalinei (extract cloroformic de tromboplasina tisulara din creier) si a caolinului (activator standardizat al factoruluiXII). Tehnica: - intr-o eprubeta de hemoliza tinuta la la 37C se pipeteaza: 0,1ml plasma+1ml cefalina+0,1ml solutieCaCl2+ 0,1ml suspensie de caolin - se porneste cronometrul ; - cronometrul se opreste la aparitia primelor filamente de fibrina.

Interpretare: - normal : APTT - 20-50 sec ( valorile depind de reactivii folositi in

fiecare laborator ) - patologic : APTT prelungit ( mai mare cu 10s decat limita maxima a normalului) - deficit ai factorului cogularii VIII,IX,XI - hemofilie; - hipofibrinogenemie; - hipoprotrombinemie.

OBSERVATIE: APTT normal in deficitul de factor VII.


61

4. Timpul de trombina (TT)


Principiu: TT exploreza faza finala a coagularii,respectiv transformarea
fibrinogenului in fibrina , suprimand primele doua faze ale coagularii prin adaosul de trombina la o plasma aplachetara. - solutie proaspata de trombina ; - eprubeta de hemoliza , pipete , termostat , cronometru.

Materiale necesare: - plasma aplachetara de la pacienti;

Tehnica: - intr-o eprubeta de hemoliza tinuta la37 C se pipeteaza :


0,1ml plasma+0,1ml solutie trombina - se porneste cronometrul; - cronometrul se opreste la aparitia cheagului. - se lucreaza in paralel si o proba de martor normal.

Interpretare: - normal : TT - 20-30 sec. (valorile depid de reactivii folositi in fiecare


laborator) - patologic: TT prelungit in: - hipofibrinogenemii, prezenta de anticoagulanti circulanti.

OBSERVATIE TT se foloseste pentru urmarirea tratamentului cu heparine nefractionate.

62