DEZVOLTAREA CORDULUI

Originea tubului cardiac este mezodermala. Din saptamana a treia intrauterina,

intre endodermul veziculei viteline si splahnopleura apar insule celulare
angioformatoare ce se aduna ulterior, formand PLACA CARDIOGENA (o ingrosare
simetrica de o parte si alta a liniei mediane).
Placa cardiogena contine celule care se vor grupa ulterior dand aspectul de
CORDOANE CARDIGENE pline. Aparitia acestor cordoane coincide cu aparitia
primelor somite. Cordoanele cardiogene evolueaza, tunelizandu-se si formand TUBII
CARDIOGENI. In spatele placii cardiogene apare un spatiu de clivaj, care este
considerat schitza cavitatii pericardice. Evolutia in continuare a tubilor cardiaci este
in concordanta cu fenomenul de curbare a discului embrionar in sens longitudinal si
transversal; in aceasta perioada are loc si fenomenul de rotatie la 180 de grade a
tubului cardiac.
Prin aceste fenomene incep sa se schiteze cordul, iar vasele incep sa se pozitioneze.
Astfel se dezvolta PLICI AMNIOTICE cefalica, caudala si laterale. Primele doua
imping ventral schita cordului impreuna cu membrana oro-faringiana si
mezenchimul septului transvers, iar cordul se va pozitiona intre membrana orofaringiana (situata cranial) si septul transvers, situat caudal
Prin fenomenul insotitor de rotatie la 180 de grade, extremitatea craniala a schitei
cordului va deveni caudala si invers.
Prezenta plicilor amniotice laterale face posibila curbarea in sens transversal, aceste
plici actionand asupra tubilor cardiaci, impingandu-i unul fata de celalalt si
contribuind la fuzionarea lor. Rezulta astfel TUBUL CARDIAC PRIMITIV UNIC. Acesta
prezinta urmatoarele caracteristici:
- este de natura endoteliala
- este inconjurat de o teaca de tesut mezenchimatos care va forma MEZOCARDUL
DORSAL (leaga tubul cardiac de intestinul primitiv) si MEZOCARDUL VENTRAL (leaga
tubul cardiac de septul transvers)
In lumenul tubului cardiac, endoteliul va da nastere endocardului. Din peretele
tubului cardiac vor lua nastere miocardul si epicardul, cu mentiunea ca intre foite se
definitiveaza un strat gelatinos cu celule mezenchimale, care da nastere stratului
subendocardic. Prin invadarea acestui strat cu mai multe celule mezenchimale, vor
lua nastere VALVULELE CARDIACE. Astfel, tubul cardiac va da nastere celor 3
straturi ale cordului definitiv: endocard, miocard, epicard (constituie foita viscerala a
pericardului).
Daca tubul cardiac initial este rectiliniu, apoi prin procesul de crestere va suferi
curburi, dilatari, stramtorari pana la cordul definitiv. Daca privim tubul cardiac
longitudinal, se observa ca partea caudala este mai voluminoasa, reprezentand deci
partea receptoare a sangelui. Portiunea craniala este mai ingustata, deci reprezinta
partea ejectorie.
In ansamblu, in sens cranio-caudal, tubul cardiac contine 5 regiuni :
- Sinusul venos si coarnele sale
- Atriul primitiv
- Ventriculul primitiv
- Bulbul cardiac
- Trunchiul arterial
Cele 5 regiuni sunt regiuni dilatate despartite prin zone ingustate atat in interior cat
si in exterior.
In interior, ele poarta numele de PERINUTE ENDOCARDICE.

Sinusul venos
Este un segment dilatat al tubului cardiac, cuprins in grosimea septului transvers.
El va primi :
- Venele viteline de la vezicula vitelina
- Venele ombilicale de la vezicula ombilicala
- Venele cardinale, care aduc sangele de la corpul embrionului
Fiind o camera receptoare de sange, este considerat ca un rezervor sangvin in
timpul contractiilor atriale. Intre sinusul venos si atriu, se dezvolta in interior cate
doua valvule care impiedica intoarcerea venoasa din atriu in sinusul venos.
Atriul primitiv
Este o portiune dilatata care primeste sangele din sinusul venos si care comunica cu
ventriculul printr-un canal atrio-ventricular ingustat de doua perinute endocardice.
Ventriculul primitiv
Este separat de atriu prin perinutele endocardice, iar de bulbul cordului (sau
arterial) prin perinute care formeaza in exterior stramtoarea HALLER.
De mentionat ca in dreptul liniei de fuziune cu bulbul apare un sant care ulterior va
desparti cei doi ventriculi, lasandu-i celui stang un volum mai mare. Acest lucru
apare la embrionul de 12mm, in saptamana a VI-a de dezvoltare intrauterine, cand
cordul isi capata caracterul definitiv.
Bulbul cordului/arterial
Continua ventriculul primitiv deasupra stramtorii Haller si se continua cu trunchiul
arterial. Aceasta dilatatie va fi asimiata ventriculului in evolutie.
Trunchiul arterial
Este segmentul din care se vor forma aortele ventral, continuate cu aorte dorsal,
care vor fuziona intr-un vas unic, si anume AORTA MEDIANA.
Ulterior, la embrionul de 7-16 somite, mezocardul dorsal dispare, iar cordul va fi
atasat la peretii cavitatii pericardice in doua puncte:
1. PUNCTUL CEFALIC, la nivelul caruia epicardul se reflecta pe foita parietala a
pericardului, loc unde trunchiul arterial va perfora pericardul, rezultand un
mezocard arterial.
2. PUNCTUL CAUDAL, la nivelul caruia sinusul venos cuprins in septul transvers va
deveni mezocard venos. Ulterior, intre cele doua reflectari, in luna a III-a, va lua
nastere sinusul transvers al pericardului
Dupa ancorarea cordului la extremitatile cefalica si caudala, restul tubului cardiac
este liber. Urmeaza un proces de crestere accelerata in special al ansei bulboventriculare. Acest lucru face sa apara curburi la nivelul ansei si compresant atriul
(nu imi dau seama ce a vrut sa scrie aici, poate ma lamureste si pe mine cineva
care are notitele). Tubul cardiac se curbeaza, astfel ca extremitatile tubului incep sa
se apropie. In general, extremitatea arteriala (trunchiul arterial) impreuna cu ansa
ventriculara se vor situa caudal si ventral, iar extremitatea venoasa impreuna cu
atriul se vor aseza dorsal si cranial.

Atriul primitiv, situandu-se dorsal si fiind cuprins intre bulbul arterial (situat ventral)
si sinusul venos (situat dorsal), va da nastere la doi DIVERTICULI (evaginari laterale),
care vor deveni CAVITATI ATRIALE DEFINITIVE.
Curbarea ansei bulbo-ventriculare care se aseaza ventral face ca prin disparitia
septului dintre ventricul si bulb, bulbul sa fie asimilat ventriculului primitiv. Initial
intre atrii si ventricule exista un canal comun de comunicare (CANAL ATRIOVENTRICULAR). Ulterior apar septuri separatoare, cordul luand aspect de cord
definitiv. Urmeaza un proces de descensus al cordului din regiunea cervicala,
antrenat de septul transvers, in regiunea toracala, unde cavitatile componente
cardiace se vor orienta.
Simultan cu modificarile externe si cu procesul de coborare al cordului, au loc
transformari si in interiorul acestuia.
Septarea cavitatilor diferite ale cordului
In evolutie, atriul creste lateral, rezultand doua evaginari. Sufera un proces de
rotatie, situandu-se cranial fata de ventricule.
In interiorul cordului, sangele circula de la sinusul venos spre bulbul arterial.
Sinusul venos se va deschide in atriul primitiv printr-o deschidere unica ca o palnie.
Ulterior se imparte in doua deschideri, dreapta si stanga.
Atriul impreuna cu ventriculul formeaza initial o cavitate comuna numita canal
atrioventricular, in lumenul caruia apar apoi doua creste endocardice, care cresc si
se intalnesc median, rezultand septul atrioventricular.
Intre bulb si ventricul dispare stramtoarea si septul, bulbul fiind asimilat
ventriculului, moment in care in interiorul cavitatii ventriculare se dezvolta
musculatura ventriculara. Din atriul primitiv apar doua atrii, drept si stang, prin
aparitia unui sept despartitor numit SEPT INTERATRIAL.
Cronologic, dupa aparitia septului interatrial urmeaza :
- Septarea canalului atrio-ventricular
- Incorporarea sinusului venos in atriul drept
- Incorporarea venelor pulmonare in atriul stang
- Incorporarea bulbului arterial partial in ventriculul drept
- Diviziunea trunchiului arterial in 2 componente, la care se adauga restul
bulbului arterial, rezultand aorta si trunchiul pulmonar
Septarea ventriculilor
Fenomenul de septare a cordului are loc in saptamanile V-VII. Astfel, cavitatile
primare vor fi impartite, rezultand doua atrii, doua ventricule, doua vase mari din
bulbul aortic, artera pulmonara si artera aorta.
Pentru ca sinusul venos sa fie incorporat in atrii, inainte de septarea atriilor sinusul
venos sufera niste transformari, astfel incat lui i se descriu un CORN DREPT si un
CORN STANG.
In cornul drept se vor deschide venele viteline drepte, venele ombilicale drepte,
venele cardinale drepte si trunchiul comun al venelor pulmonare.
In cornul stang, primele 3 categorii de vene dispar si se va deschide sinusul
coronar.Urmeaza apoi fenomenul de septare a atriului. Aceasta este valabila pentru
embrionul de 5mm.
Septarea incepe printr-o plica endocardica cu aspect semilunar numit SEPTUM
PRIMUM. Aceasta creste caudal, indreptandu-se spre orificiul atrio-ventricular. Pana

la acest orificiu ramane o gaura numita OSTIUM PRIMUM, prin care atriile raman
comunicante.
Ostium primum va fi marginit de doua perinute endocardice, care prin unire
formeaza SEPTUM INTERMEDIUM.
Cele doua septuri se apropie si se unesc, realizand o separare inferioara a atriilor,
ducand la disparitia ostium primum.
Canalul atrio-ventricular va suferi si el un proces de separare prin aparitia a doua
ostii atrio-ventriculare, continuate cu doua canale. Ulterior, presiunea atrilui drept
este mult mai mare prin deschiderea in el a venelor ombilicale. La aceasta presiune,
septum primum cedeaza in partea lui superioara si apare OSTIUM SECUNDUM. Acest
ostium trebuie sa fie si el inchis. Astfel, in sens cranio-caudal apare SEPTUM
SECUNDUM, care micsoreaza ostium secundum pana la disparitie.
Astfel, sangele intre cele doua cavitati nu mai comunica, iar orificiul primar (GAURA
LUI BOTALLO) existent la acest nivel poate fi astupat total, deoarece septum
secundum da nastere limbului fosei ovale.
Exista situatii de persistenta a comunicarii interatriale prin FOSA OVALA (gaura lui
Botallo), asimtomatic de cele mai multe ori, dand modificari circulatorii si presionale
cand diametrul ei este mai mare.
Pana la nastere, ostium secundum persista, el inchizandu-se in primele zile dupa
nastere. Este necesar sa fie permeabil pentru adaptarea circulatorie si respiratorie a
fatului. Ostium secundum, impreuna cu persistenta de canal arterial, fac parte din
elementele circulatiei fetale pastrate dupa nastere si care trebuie sa dispara in 72
de ore.
Deschiderea sinusului venos in atriul drept face sa apara un al treilea sept numit
FALX SEPTI care fuzioneaza cu septum secundum, delimitand FORAMEN OVALE, cu
mentiunea ca, topographic, FALX SEPTI este marginit de doua valve dreapta si
stanga. Din partea dreapta a lui falx se va dezvolta VALVULA THEBESIUS pentru
sinusul coronar si VALVULA EUSTACHIO a venei cave inferioare (valvula
rudimentara).
Restul septului interatrial trebuie sa fie in majoritatea cazurilor intact ca atriile sa fie
separate complet. In ceea ce priveste septarea atriilor, se trage concluzia:
Atriul drept va fi format din :
1. Atriu primitiv drept, din care vor deriva urechiusa dreapta si regiunea atriala
cu muschi pectinati (dinti de pieptene).
2. Jumatatea dreapta a canalului atrio-ventricular, care devine regiune neteda a
atriului drept situata cranial de valva tricuspida
3. Sinus venarum
Atriul stang va fi format din:
1. Vestibulul atriului stang, care rezulta prin inglobarea in peretele lui a portiunii
comune a venelor pulmonare, portiune care este delimitata de restul prin
TENIA TERMINALA STANGA
2. Atriul primitiv stang, din care deriva urechiusa stanga cu muschii pectinati in
retea
3. Jumatatea stanga a canalului atrio-ventricular