Discul embrionar evolueaza astfel: 1. apare a 3-a foita embrionara=mezodermul intraembrionar(procesul = gastrulatie) 2.

se formeaza primordiumul sistemului nervos-tubul neural = process de neurulatie (incepe in s3, se termina in s4) 3. apare sistemul cardiovascular primitiv; se trece de la faza anaerobiotica la cea oxibiotica; embrionul este expus noxelor din mediul exterior, astfel pot aparea malformatii. 4. la nutritia embrionului contribuie vezicula vitelina si amniotica; 5. se edifica alantoida 6. se suprima menstruatia; Colul este moale. 7. citotrofoblastul elaboreaza gonadotropina corionica(HCG); concentratia ei in sangele matern sau in urina este semn de sarcina; daca concentratia HCG este crescuta, sincitiotrofoblastul invadeaza tot endometrul, trece de el si da mola hidatiforma 8. cel mai important eveniment este formarea mezodermuui intraembrionar (a 3-a foita) - in ziua 15 (unii 16) pe fata dorsal a disului embrionar, in partea caudal, pe linia mediana apare linia primitiva = celule plate migrate din ectoblast a. evolutia liniei primitive: celulele late se invagineaza intre endoblast si ectoblast, iar migrarea se face in sens cranio-caudal, dar si lateral, respectand membrana procordala si membrana cloacala, dar si linia mediana ocupata de glotocol? NB: linia primitiva si nodului ei cranial( nodul cefalic Hensen)= o sursa de mezoderm ce reprezinta expresia polaritatii discului embrionar. Linia primitiva se termina cu o proeminenta craniala numita nodul cefalic primitiv (si el sursa de mezoderm intraembrionar) La niv liniei primitive apare santul de evolutie primitiv, iar la nivelul nodulului- foseta primitiva. b. Evolutia nodulului Hensen: celulele ectoblastului prolifereaza, sunt impinse intre ectoblast si endoblast si formeaza o coloana conglomerata(netumerizata initial) asezata in santul mediosagital al discului, in prelungirea liniei primitive si a noduluilui Hensen, numit process protocordal = proces cefalic. Acesta se tumerizeaza ulterior (capata lumen= devine canal) si apare canalul notocordal care comunica dorsal prin foseta primitiva cu vezicula amniotica. Canalul notocordal are un perete dorsal in contact cu ectoblastul si altul ventral in contact cu endoblastul. Ulterior, peretele ventral fuzioneaza cu endoblastul, iar pe linia medial apare canalul neuroenteric; cananul neuroenteric are o existenta pasagera (el stabileste legatura trecatoare intre vezicula vitelina si cea amniotica), apoi endodermul din tavanul veziculei viteline prolifereaza, astfel ca apar un cordon plin, netumerizat de la nodulul primitiv la membrane procordala, numit notocord sau coarda dorsala. Notocordul se intinde intre membrana procordala (craniala) si nodulul primitiv- caudal. Linia primitiva se strange spre caudal, iar in s4 dispare definitiv(ziua 30); daca persista, in regiunea sacro-coccigiana apar teratomuri, cu evolutie tumorala. Notocordul = scheletul axial al corpului; odata cu diferentierea mezodermului, endoblastul devine endoderm=> apar cele 3 foite embrionare; Din acest moment, in discul embrionar apare activitate inductorie cu rol in diferentierea structurilor vecine.

Primul inductor este notocorul care induce transformarea ectodermului in contact cu notocorul (neuroectoderm) in placa neurala, sant neural, tub neural. De asemenea are actiune inductoare si asupra endodermului. determinand formarea subita prin fragmentarea lui. In cursul s3, lina primitiva determina alungirea embrionului pe seama extremitatii cefalice, luand aspect piriform; De-o parte si de alta a notocordului, mezodermul se divide in 3 regiuni: 1. Mezodermul paraxial- pe sectiune este triunghiular cu varful spre lateral 2. Mezodermul intermediar se formeaza cordonul nefrogen ( cele 3 schite ale rinichiului: pro/mezo-/metanefros); Pronefros= rinichi de s3. 3. Mezodermul lateral este initial placa unica, apoi se divide in 2 lame: - somatica in contact cu ectodermul = somatopleura - lama splahnica in contact cu endodermul = splahnopleura. Intre cele 2 lame apare o cavitate= celomul intraembrionar sau cavitatea pleura-pericardioperitoneala. Celulele care migreaza din linia primitiva si care depasesc membrana procondrala formeaza mezodermul cefalic sau cardiogen (cordricard+ pericard si septul transvers (primordial diafragmei primitive)). Celomul intraembrionar este initial sub forma literei U rasturnat, partea convexa, craniala= cavitate pericardica , iar pe laturi canalele pleur-peritoneale. Mezodermul somatic se continua cu mezodermul somatic extraembrionar, iar mezodermul splahnic se continua cu mezodermul splahnic extraembrionar. Din mezodermul diferentiat (paraxial si lat) migreaza cellule stelate= mezenchim care ocupa golurile din interiorul discului embrionar. Tot in s3 apare ca un diverticul al veziculei viteline- alantoida- a 3-a anexa embrionara; canalul alantoidian patrunde in peretele de fixatie care devine ulterior cordon ombilical, devenind element al acestuia. c. Evolutia trofoblastului: in s3, citotrofoblastul prolifereaza si coloane citotrofoblastice patrund in trabeculi= vilizotate primara. Citotrofoblastul depaseste trabeculele, patrund in endometru si se raspandeste in jurul lacunelor, astfel, intre sincitiotrofoblast si endometru apare CAPSULA CITOTROFOBLASTULUI care realizeaza un contact strans intre blastocist si endometru. ! Persista foarte putin, iar locul ei este luat de insule celulare ce se gasesc in endometru, ele reprezentand mecanismul de toleranta imunitara a sarcinii. In axul vilozitatii primare intra mezenchimul corionic = vilozitate secundara. NB: vizlozitatea secundara are sincitio-/cito-/mezenchim. Apoi in vilozitatile secundare apar canale endoteliale din mezenchimul local= vilozitati tertiare(canalul endothelial=canal sangvin). La extremitatea terminal a trabeculilor, unde sincitio este in contact cu cito, vilozitatea =crampon(de ancorare). Pe fetele laterale ale vilozitatilor, sincitio trimite ramificatii de ordinal 1 si 2, care patrund in lacune= arbore venos (realizeaza schimbul intre fat si mama=vilozitati de schimb). La sf lui S3, canalele endoteliale vor lua contact cu artera ombilicala. Diferentierea tubului neural= neurulatie - Incepe in s3, se termina in s4= ETAPA FINALA A GASTRULATIEI

Pe linia mediana, ectodermul ia contact cu ., se ingroasa= placa neurala. Placa se infunda= sant neural cu 2 margini= plici neurale.La nivelul lor se face jonctiunea neuro-ectodermala; prin proliferarea plicilor care se unesc, santul devine tub, dorsal de care ectodermul se reface rapid. - De la nivelul tubului se detaseaza 2 benzi dispuse lateral de ectoderm = creste neurale. Plicile neurale sunt mai inalte in regiunea cefalica=plici cerebrale. - In s3 incepe fuziunea plicilor, iar tubul isi incepe formarea in dreptul somitelor 4-5 si se intinde in sens cranial si caudal. In s4, ramane nefuzionat cranial si caudal; intra lichid amniotic, iar spatiul dintre plicile caudale si cele craniale = neuropoli. Neuropolii dispar ( craniali in ziua 25, cei caudal in ziua 28) ANGHIOGENEZA = formarea si diferentierea circulatiei intraembrionara In S2, vasele sangvine apar in mezodermul splahnic extraembrionar, in vecinatatea alantoidei, apoi cuprinde tot mezodermul corionic si pediculul de fixatie. In S3, procesul se inchinde in discul embrionar si anume in mezenchimul din vecinatatea liniei mediane. Celulele mezenchimale delimiteaza spatii= canale mezenchimale endoteliale. In mezenchimul diferentiat apar insule celulare sangvine(Wolff si Pander). Exista 2 teorii: 1. Celulele situate la ext insulei se asaza pe un rand si formeaza peretele canalului endotelial Celulele centrale devin celule sangvine 2. Celule mezenchimale formeaza canale mezenchimale, iar celulele frontale prolifereaza si cad. devenind celule sangvine. In aria cardiogena apar 2 tubi cardiaci care in s4 se unesc si formeaza tub cardiac unic. Din sacul aortic al tubului cardiac pornesc 2 artere=aorte ventrale care se unesc si formeaza aorta dorsala unica ce ia contact cu vasele din pediculul de fixatie = artere ombilicale.