Anatomie – Curs III, Embriologie

GAMETOGENEZA

■ Este procesul de formare și maturare al celulelor sexuale sau germinale = gameții prin ciclul
spermatogenetic și prin ovogeneză. Aceste celule sunt apte pentru fecundație.
■ Celulele germinale suferă o serie de mdificări ce cuprind atât cromozomii cât și citoplasma și
care au un scop dublu:
a) de a reduce numărul cromozomilor la jumătate prin diviziunile meiotice ;
b) de a schimba forma celulelor germinale în vedederea fecundației .
■ Gametogeneza conservă la generațiile succesive formula cromozomială specifică cariotipului
uman - de 46 de cromozomi - alcătuit din 44 de autozomi și 2 gonozomi (X feminin și Y masculin);
Astfel, sexul feminin are formula cromozomiala 46 XX iar sexul masculin 46 XY.
■ Prin gametogeneză se asigură stabilitatea speciei odată cu stabilirea numărului de cromozomi
cât și variabilitatea acesteia prin recombinări și mutații de material genetic.

MEIOZA
- este diviziunea indirectă specifică, care determină în principal un fenomen nuclear cu reducerea
formulei cromozomiale diploide = 46 de cromozomi la formula haploidă = 23 de cromozomi,
diploidia restabilindu-se prin fertilizare în zigotul format.
Meioza se desfășoară în 2 faze succesive de maturație :
I . Diviziunea meiotică primară = diviziunea reducțională ;
II . Diviziunea meiotică secundară = diviziunea egală .
Consecințele meiozei sunt:
- reducera cromozomilor la formula haploidă ;
- o nouă combinație genetică în cromozomii haploizi ;
- stabilirea gonozomului în gameți: ovocitul are gonozom X iar spermiile au gonozom X - 50% sau
Y - 50% .

I. DIVIZIUNEA MEIOTICĂ PRIMARĂ

1
■ Se desfășoară în 4 faze:
- Profaza
- Metafaza
- Anafaza
- Telofaza

1. PROFAZA
- durează aproximativ 16 zile și este subdivizată în 5 stadii :
a) Leptoten - are loc o sinteză crescută de ADN și duplicarea cromozomilor în 2 cromatide;
- se produce orientarea polară a cromozomilor = centrotaxie : un pol spre periferia nucleului,
celălalt liber în citoplasmă = substadiul de buchet.
b) Zigoten - cromozomii omologi (asemănători) se alătură, fiecare devenind partener de conjugare
pentru omologul său.
c) Pahiten - are loc începutul fuzionării partenerilor de conjugare = substadiul de amfiten apoi
centrotaxia dispare.
- Cromozomii omologi se unesc, devin bivalenți cu garnitură cromozomială tetraploidă = 4
cromatide cu 92 de cromozomi suficienți pentru formarea în total a 4 gameți haploizi.
- În toată această perioadă cromozomii sexuali rămân separați și indiferenți și doar autozomii sunt
înjumătățiți numeric.
d) Diploten - între cei 2 parteneri de conjugare apare spațiul de clivaj reducțional iar cromozomii
încep să se separe. Dacă prezintă și spațiul de clivaj ecuațional ei formează tetrade.
- Cromozomii bivalenți devin temporar aderenți formând chiasme prin care au loc schimburi
reciproce de gene = fenomenul de crossing-over pentru recombinații în formulele genetice ale
gameților haploizi.
e) Diakineza (dictioten) - are loc separarea cromozomilor omologi după spațiul de clivaj reducțional
si este completă înainte de formarea fusului de diviziune.

2. METAFAZA
- Membrana nucleului fiind dispărută, cromozomii se dispun pe dubla placă ecuatorială a fusului de

2
diviziune.
3. ANAFAZA
- Spre fiecare pol celular se deplasează un număr haploid de cromozomi.
4. TELOFAZA
Din fiecare gametocit diploid (primar) rezultă 2 gameți haploizi (secundari):
- in spermatogeneză rezultă 2 spermatociți secundari ;
- in ovogeneză rezultă un ovocit secundar și primul globul polar .

II. DIVIZIUNEA MEIOTICĂ SECUNDARĂ

■ Se desfășoară asemănător unei mitoze obisnuite menținând formula haploidă și în celulele
sexuale nou formate.
■ În ciclul spermatogenetic meioza secundară are loc imediat după prima diviziune meiotică .
■ Ȋn ciclul ovogenetic meioza secundară devine completă numai în cazul fertilizării ovulului
ovulat.

A. CICLUL SPERMATOGENETIC
■ Precursorii celulari ai acestuia sunt endoblastii cu origine în pereții sacului vitelin și migrați
în săptămânile 3-5 în creasta gonadală. Aici începe un proces de proliferare până în săptămâna 21,
după care procesul încetează până la pubertate când va începe spermatogeneza.
■ În creasta gonadală celulele sunt denumite celule germinale primordiale (gonocite
embrionare) care prin proliferare devin spermatogonii.
■ Spermatogoniile - sunt prezente în număr mare în gonada masculină embrionară, fiind celule
sferice de talie mijlocie și care conțin în protoplasmă :
a) un nucleu mare, rotund cu reticul cromatic și nucleol ;
b) aparat Golgi si mitocondrii situate în jurul unei mase de protoplasmă omogenă = idiosoma
care conține în interior centrozomii .
Ciclul spermatogenic are 2 faze:
I. Spermatogeneza = transformarea spermatogoniilor în spermatocite I și II, apoi în spermatide prin
mitoze și meioze.
II. Spermiogeneza = transformarea spermatidelor în spermatozoizi fără diviziuni celulare prin
citodiferențiere.

3
I. SPERMATOGENEZA
■ Are loc în tubii seminiferi contorți ai testiculului și durează 60 de zile.
■ Până la pubertate, tubii seminiferi au aspectul de cordoane pline rezultate prin proliferarea
zonei medulare a glandei sexuale embrionare. În pereții lor se deosebesc 2 tipuri celulare:
a) celulele sușă germinale ale liniei seminale masculine - mai puține ;
b) celulele indiferente - mai mici, mai numeroase .
■ La pubertate cordoanele seminale capătă lumen devenind tubi seminiferi. În pereții lor se
găsesc un numar mai mare de celule sexuale, în diverse stadii de dezvoltare și un numar mai mic de
celule de susținere = celulele Sertoli - provenite prin transformarea celulelor indiferente.
Celulele Sertoli au : a) rol în nutriția liniei spermatogenice ;
b) funcții hormonale ;
c) functie de spermatie = rol de a converti spermatida în spermie (spermatozoid) .
■ Celulele germinale primordiale care devin cu puțin înainte de pubertate spermatogonii
formează stratul cel mai profund al peretelui tubilor seminiferi în contact cu membrana bazală.
■ Spermatogoniile - înainte de pubertate (începând din viața fetală) sunt prezente în stare de repaos.
La pubertate ele se multiplică prin mitoze, această multiplicare continuând toată viața.
Spermatogoniile A - formează celulele de rezervă din care vor rezulta spermatogoniile B.
Spermatogoniile B - formate prin diviziunile mitotice ale spermatogoniilor A vor crește fără a se
divide = faza de creștere și devin spermatocite primare.
■ Spermatocitul primar - are formula cromozomială diploidă apoi trece într-o profază de 21 de
zile și prin divizune meiotică primară reducțională rezultă 2 spermatociți secundari haploizi.
■ Spermatocitul secundar - prezintă formula cromozomială haploidă de 22 de autozomi și un
gonozom X sau Y = heterogameție masculină. Prin meioza secundară egală (ecuationala) va rezulta
spermatida.
■ În spermatogeneză, dintr-un spermatocit primar se formează 2 spermatociți secundari și 4
spermatide.
II. SPERMIOGENEZA
■ Se desfășoară fără diviziuni celulare , prin citodiferențiere.
■ Spermatida = celulă rotundă și imobilă, se va converti în spermatozoid (spermie) = celulă
fusiformă, flagelată, mobilă astfel :

4
a) Nucleul spermatidei devine condensat și alungit configurând capul spermiei.
b) Complexul Golgi devine acrozomul spermiei.
c) Mitocondriile formează o teacă spiralată la baza flagelului cu rol energetic în cinetica flagelară
d) Din centriolul spermatidei va rezulta flagelul spermiei.

B. OVOGENEZA
■ Celulele germinale primordiale migrate din peretele sacului vitelin în creasta gonadală în
perioada fetală timpurie proliferează și devin ovogonii.
■ Ovogoniile - sunt înconjurate de foliculii corticali primordiali ai ovarului fetal și devin
ovocite primare.
■ Ovocitele primare - în perioada fetală ajung la un numar de câteva milioane.
- Prenatal, numărul lor scade sub 1.000.000 într-un ovar iar la pubertate rămân 400.000, restul
degenerează.
- Au formula cromozomială diploidă , încep profaza meiozei I la naştere si rămân în această fază
până la pubertate,deoarece celulele foliculare secretă un hormon inhibitor al maturaţiei ovocitare.
- Într-un ciclu menstrual, între pubertate și menopauză, de obicei un singur ovocit primar va
continua diviziunea meiotică primară. Majoritatea ovocitelor primare rămân în foliculi ovarieni
până la climacteriu în profaza meiozei I apoi degenerează.
■ Ovocitul primar termină diviziunea meiotică primară înaintea ovulației rezultând:
a) Ovocitul secundar - cu formula cromozomială haploidă 23 X și cu întreaga cantitate de
citoplasmă a ovocitului primar ;
b) Primul globul polar = polocitul I - de talie mică, fără citoplasmă cu garnitură cromozomială
haploidă.
■ Ovocitul secundar, expulzat prin ovulație = ovulul ovulat - se află înaintea diviziunii meiotice
secundare .
Meioza II devine completă numai în cazul fertilizării în ovulul fertilizat, rezultând și un al doilea
globul polar = polocitul II.
■ În ovogeneză, dintr-un singur ovocit primar se dezvoltă un singur ovul matur și 2 sau 3
globuli polari.

■ Fazele ciclului ovarian (faza ovogenetică şi foliculară) sunt concomitente sub următorul
raport:

5
 • foliculii primari şi secundari conţin ovocitele primare în profaza meiozei I;
• foliculul terţiar matur conţine ovocitul secundar şi primul globul polar, diviziunea
meiotică fiind încheiată;
• în ovulaţie, ovulul ovulat se află la începutul meiozei II care se termină în ovulul fertilizat.

DIFERENȚE GAMETOGENE
■ Între ciclul spermatogenic și ovogeneză deosebirile esențiale sunt :
1) -Spermatocitul primar se formează la pubertate ;
- Ovocitul primar se formează în perioada fetală.
2) - Meioza I - în spermatocitul primar și meioza II în spermatocitul secundar au loc succesiv iar
meioza I are profaza de 21 zile.
- În ovocitul primar meioza I începe la naștere și se termină în ovulul matur preovulator. Meioza II
are loc cu ocazia fertilizării în ovulul fertilizat. Meioza I are profaza lungă de la naștere până la
pubertate sau până la următoarele cicluri menstruale ovulatorii.
3) - Ciclul spermatogenic include o fază spermiogenică de citodiferențiere pentru formarea
spermatozoidului ;
- Ovogeneza nu include o interfază de citodiferențiere pentru formarea ovulului matur care va
corespunde cu ovocitul secundar ovular.
4) - Ciclul spermatogenic produce dintr-un spermatocit primar 4 spermii ;
- Ȋn ovogeneză din ovocitul primar rezultă un singur ovul matur.
5) - Ciclul spermatogenic generează heterogameți masculini - cu gonozom masculin X sau Y ;
- Ȋn ovogeneză rezultă homogamet feminin - cu gonozom feminin X.
6) - Formarea spermiilor începe la pubertate și durează toată viața fiind un ciclu continuu.
- Formarea ovulului matur începe la pubertate și se extinde în perioada reproductivă până la
climacteriu ; are periodicitate aproximativ lunară în raport cu ciclul ovarian folicular și ciclul
menstrual de tip ovulator.
CELULELE SEXUALE MATURE = GAMEŢII

A. SPERMATOZOIDUL (SPERMIA)
■ Este cea mai mică celulă din organism ; este flagelat, are lungimea de 50-60 microni, grosimea de
1-3 microni și este format din cap și flagel. Posedă toate proprietățile vitale cu excepția celei de
reproducere.

6
 1) Capul - are dimensiunea de 5 µ (microni), formă eliptică sau ovalară și este format din
nucleu cu garnitură cromozomială haploidă: 23 X sau 23 Y și acrozom sau perforator care are forma
unui coif situat în porțiunea apicală ce conține enzime proteolitice.
2) Flagelul - are 40 - 50 µ (microni) și cuprinde gâtul și coada.
a. Gâtul = segment scurt , de legătură între cap și coadă ;
b. Coada - prezintă 3 părți:
- partea intermediară - corpul spermiei, cuprinsă între gât și inelul flagelului. Conține un filament
axial = axonema în jurul căruia se dispune o teacă mitocondrială în spirală cu 9 spire, având rol
energetic în cinetica cozii.
- partea principală – de 40 µ (microni) - este cea mai lungă porțiune a flagelului și conține
axonema învelită în teaca fibroasă ;
- partea terminală - care este formată de axonema descoperită fără teaca fibroasă.Uneori poate
prezenta aspect de buchet datorită separării celor 8 - 11 filamente componente.

■ Imobilă la nivelul tubilor seminiferi și canalului ependimar , spermia devine mobilă în ductul
deferent făcând mișcări rotatorii contra curent , cu o viteză de deplasare de 2-3 mm/minut în tractul
genital feminin.
■ Durata de viață a spermiilor este de câteva săptămâni în testicul, de 3 - 4 zile în tractul genital
feminin, dar puterea fecundantă se păstrează numai 24 h. Temperatura - peste 28 grade celsius și
mediul acid diminuează viața spermiilor.
■ Sperma sau ejaculatul - este produsul de excreție al glandelor genitale accesorii. Are pH ușor
alcalin, consistență vâscoasă cu bogat conținut enzimatic. 1 ml de lichid spermatic conține 60-120
milioane de spermii. Un număr sub 20 de milioane de spermatozoizi pe ml = oligospermie și este
cauză de infertilitate.
■ Ca rezultat al dismorfogenezei gametice pot apărea numeroase forme atipice de
spermatozoizi: - imaturi cu aberații cromozomiale, lipsa sau dedublarea părților spermiei .

OVULUL (OVOCITUL SECUNDAR MATUR)

■ Este cea mai mare celulă a corpului uman cu dimensiuni de 120-150 µ (microni) .
Este format din:
1) Nucleu - rotund, situat central sau excentric și cu forumulă cromozomială haploidă - 23 X ;

7
2) Citoplasmă - formată din citoplasma propriu-zisă și deuteroplasma = citoplasmă nutritivă - în
cantitate mică ;
3) Ovolema - membrană celulară plasmatică.
■ Ovulul matur în foliculul terțiar și ovulul ovulat prezintă următoarele învelișuri:
a. Zona pellucida - se află în jurul membranei plasmatice fiind un produs al celulelor foliculare ;
b. Corona radiata - este învelișul extern de celule foliculare din cumulus oophorus.
c. Spațiul perivitelin - este situat între ovolemă și zona pellucida și conține primul globul polar iar la
ovulul fertilizat conține și al doilea globul polar.
■ În perioada reproductivă a femeii din numărul de 400.000 de ovocite primare, doar 400 ajung la
maturitate, celelalte degenerează devenind atrezice. Uneori, un folicul ovarian poate conține 2-3
ovocite primare.
■ Ovulul ovulat rămâne viabil în tractul genital feminin și capabil pentru fertilizare aproximativ
24 de ore .
■ Maturizarea ovului și ovulația pot fi inhibate prin contracepție hormonală = inhibarea secreției de
LH.