C2 OBSTETRICA

CELULELE SEXUALE. FECUNDATIA. MIGRATIA. NIDATIA. EMBRIOGENEZA

CELULELE SEXUALE
OVULUL este gametul feminin. Celula sferica cu diametrul de 200 microni este rezultatul activarii
foliculului primordial, care sub influenta hormonului FSH, secretat de catre hipofiza, ajunge la maturare
completa. Prin ovulatie se elibereaza ciclic ovulul apt de fecundare.
Structura este asemanatoare oricarei celule :
forma sferica,
are un nucleu cu un nucleol;
in citoplasma, in parte interna se gaseste zona vitelogena, iar la extern este vitelus, formativ, cu corpusculi
celulari,
la exterior, membrana celulara are un strat mai dens membrana vitelina, urmeaza un stat mai gros zona
pellucida, in jurul careia sunt dispuse celulele foliculare pe unul sau mai multe straturi, constituind coroana
radiata.
SPERMATOZOIDUL se formeaza in testicul, la nivelul tubilor seminiferi, si se dezvolta trecand prin mai
multe faze, de la spermatogonie la spermatozoid matur, care au loc in cadrul procesului de spermatogeneza.
Are o lungime de 65 microni si este alcatuit din cap, gat, piesa intermediara si coada.
Capul este purtatorul caracterelor genetice si este constituit din nucleul si acrozomul.
Acrozomul contine enzime dintre care cea mai importanta este hialuronidaza cu rol determinant in
fecundatie.
Gatul impreuna cu piesa intermediara si coada formeaza partea care confera o mare mobilitate
acestuia.
Spermatozoizii sunt extrem de sensibili la factori toxici, medicamente, iradiere, dereglari hormonale ale
organismului si tulburari de metabolism; efect daunator asupra spermatogenezei il au si bauturile alcoolice
consumate in exces si fumatul. Tabagismul nu determina pierderea capacitatii de procreere, dar influenteaza
negativ proliferarea si maturizarea celulelor germinale. Sunt recunosute posibile urmari ale tutunului asupra
fatului.
FECUNDATIA este procesul de contopire al celor 2 gameti ajunsi la maturitate pentru a forma o celula
noua, oul sau zigotul. Premisele acestui fenomen sunt reprezentate de intalnirea celor doi gameti si maturitatea
acestora.
Prima parte a lichidului ejaculat contine cea mai mare cantitate de spermatozoizi, dintre acestia unii
patrund rapid in glera cervicala si de aici in uter. In primul timp al fecundatiei spermatozoizii din vecinatatea
ovulului, in prezenta unei enzime (a hialuronidazei) lizeaza acidul hialuronic din structura coronei radiata si o
dezintegreaza. Ei strabat apoi membrana pellucida, cu ajutorul tripsinei din acrozom, si ajung in spatiul
perivitelin. Cativa spermatozoizi avanseaza adanc in deutoplasma, dar numai unul singur patrunde in nucleul
ovocitului, realizandu-se fecundatia monospermatica. Imediat dupa patrunderea acestuia, protoplasma se
retracta, si elimina in spatiul perivitelin, un lichid albuminos, deutoplasmolizina, care impiedica patrunderea
altor spermatozoizi in masa protoplasmatica. Al doilea timp al fecundatiei se realizeaza prin contopirea celor 2
pronuclei, restabilind nr diploid de cromozomi. Celula rezultata, oul, prezinta capacitati proprii de multiplicare
si organizare. Fecundatia si prima mitoza au loc la nivelul portiunii ampulo-istmice a tubei uterine. Initial
ovulul eliminat de ovar este inconjurat de cumulus oophorus, ajunge in extremitatea distala a tubei, de unde
este transportat spre locul fecundatiei datorita activitatii musculaturii trompei si a cililor tubari. Tot in treimea
externa a trompei ajung si spermatozoizii care urca din vagin in cavitatea uterina, si apoi in trompa.

MIGRATIA :Oul se multiplica pana devine blastocit si ajunge in cavitatea uterina dupa 5-6 zile. Este ajutat

de contractiile trompei si de miscarile cililor epiteliului tubar. In cavitatea uterina ramane liber 24 de ore si se
hraneste din rezervele proprii si din secretiile tubare si mucoasei endometriale, care contin printre altele
glicogen, acid ascorbic si glutation.
OVOIMPLANTATIA cuprinde totalitatea proceselor biologice care determina penetrarea si fixarea
blastocitului in endometru, transformat estro-progestativ. Oul patrunde in mucoasa uterina prin liza celulelor
endometriale datorita unor fermenti proteolitici ai trofoblastului cu care ia contact. Fixarea oului se face pe
fundul uterin anterior sau posterior, iar dupa patrunderea in mucoasa se va dezvolta rapid placenta cu
vilozitatile coriale, care asigura hrana hemotrofa a embrionului.
NIDATIA - se poate face normal in cavitatea uterina in cazul sarcinilor normale intrauterine sau anormal,
cel mai frecvent la nivelul trompei si atunci rezulta sarcina ectopica tubara.
Consecinta biologica a nidatiei este instalarea starii de graviditate si care dureaza 280 de zile ; in
aceasta perioada din zigot se dezvolta embrionul si incepand cu saptamana a 10a se dezvolta fatul. Apar
modificari specifice aparatului genital : la nivelul uterului apare hipertrofia uterului cu o vascularizatie noua,
necesara cerintele produsului de conceptie. Perioada de gestatie impune noi corelatii hormonale, o data cu
aparitia hormonilor placentatir stabilind noi potentiale functionale ale sistemului endocrin. Drept urmare apar
si modificari la nivelul aparatului cardiovascular (tahicardia fiziologica), pulmonar, digestiv si renal, ale
metabolismului hidroelectrolitic, glucidic si proteic.
Dezvoltarea intrauterina a produsului de contraceptie :
Dupa nidatie incepe morfogeneza placentei. Produsul de conceptie si anexele sale, de-a lungul gestatiei, trec prin mai
multe stadii caracteristice :
Pana la inceputul lunii aIVa perioada embrionara- viitorul copil are aspectul unui gemene uman, in acest
interval avand loc organogeneza.
In perioada urmatoare numita fetala, se produce dezvoltarea si maturarea organelor, pregatind fatul pentru o
adaptare cat mai buna dupa nastere. Astfel produsul de conceptie creste progresiv in lungime si greutate, la sfarsitul
lunii IXa fatul avand 47-51 cm si 3000-3500g.
Oul la termen este constituit din fat si anexe. Anexele sunt formate din sistemul amniotic (membrane si
lichidul amniotic), cordonul ombilical si plancenta. Fatul, cordonul ombilical si lichidul amniotic formeaza continutul
pungii amniotice.

EMBRIOGENEZA
In perioada sa de dezvoltare produsul de conceptie are 2 mari perioade.
2

Perioada embrionara dureaza 2 luni si cuprinde mai multe faze succesive.

1.Segmentarea in cursul ei zigotul se divide in blastomere
2.Gastrularea prin migrarea celulelor se formeaza cele 3 foite embrionare
3.Organogeneza aparatele si sistemele se formeaza
4.Histogeneza- consta in diferentierea celulelor nou formate prin care acestea devin apte sa isi indeplineasca
functiile.
Perioada fetala incepe luna a 3a de viata intrauterina, in care la fat se produc fenomene de maturare.
Saptamana 1 oul fecundat/zigotul rezulta in urma contopirii celor 2 gameti de sex opus si se divide succesiv in
blastomere. Segmentarea incepe imediat dupa fecundare astfel incat la 30 de ore dupa fecundare oul este format din 2
blastomere inegale, iar la 60 de ore este format din 8 blastomere. In ziua a 3-4a atinge stadiul de corola si prezinta 2
foite celulare specifice : un grup intern de celule numit si embrioblast alcatuit din celule mari voluminoase din care se
dezvolta embrionul, si un grup extern de celule numit si trofoblast, din care se vor dezvolta corionul si placenta. In
stadiul de blastocist, hranirea se asigura din produsul de secretie al glandelor mucoasei uterine si resturile celulare
epiteliale sau conjunctive, si ulterior nutritia va deveni hemotrofa, pe baza schimburilor de sange.
Saptamana 2- se formeaza discul embrionar. Celulele embrioblastului formeaza butonul embrionar, care la randul lor
sunt alcatuite din 2 foite : cea superficiala, ectoblastul si foita profunda, endoblastul. Se constituie astfel discul
embrionar bidermic, iar celulele acestuia vor suferi o multiplicare continua. Intre ectoplast si trofoblast, apare vezicula
amniotica primara, tapisata in interior cu celule aplatizate numite amnioblasti si care contin lichid amniotic.
Saptamana 3- se mai numeste si gastrularea si se caracterizeaza prin aparitia celei de-a 3a foite embrionare,
mezoblastul sau mezodermul. Mezoblastul se formeaza din celulele ectoblastice care aluneca si se insinueaza intre
cele 2 foite initiale la nivelul liniei primitive. Prin formarea celor 3 foite embrionare, la o extremitate se va forma
prelungirea cefalica, viitorul craniu fetal. Incepand cu saptamana a 3a embrionul nu mai este atasat la trofoblast decat
prin intermediul pediculului embrionar, numit si pedicul de fixatie care reprezinta viitorul cordon ombilical.
Ectodermul va forma viitorul tesut nervos si epidermul, iar endoblastul va forma scheletul viitorului embrion, muschii,
tesutul conjunctiv, aparatul circulator si aparatul renal.
Saptamana 4- prin crestere progresiva, cavitatea amniotica va inconjura in totalitate embrionul, iar sacul vitelin s-a
divizat in intestin primitiv si vezicula ombilicala care ulterior vor regresa. In aceasta perioada se diferentiaza
extremitatea cefalica si extremitatea caudala si incepand cu aceasta saptamana apare tubul cardiac primitiv cu
pulsatiile ritmice ale viitorului cord fetal. In ziua 30 de dezvoltare embrionul masoara ca si lungime 4,5mm.
Luna a 2a- daca in prima luna cresterea este lenta, in cea de-a2a procesele de crestere si diferentiere sunt mult
accelerate si embrionul parcurge o perioada de morfogeneza rapida, astfel incat schita viitorului cord si a placodelor
auditive apar in ziua 18, tubul neural isi incepe diferentierea din ziua 20, plamanii, pancreasul, viitorul sistem optic
(placoda optica) din ziua 28, mugurii membrelor din ziua 42. Cordul cu structura lui tetracamerala este definitiv
structural din ziua 45-50 de dezvoltate. Este perioada de embriogeneza in care dezvoltarea embrionului este foarte
sensibila la factorii externi si interni. Perioada de maxima sensibilitate este in zilele 16-60. In luna a 2a se dezvolta
extremitatea cefalica si se modeleaza aspectul fetei. Pe flancurile embrionului se formeaza viitoarele schite ale
membrelor. Spre sfarsitul lunii a 2a, alantoida dispare, si vasele alantoidiene realizeaza raportul dintre capilarele
vilozitare si vasele embrionului, participand la stabilirea viitoarei circulatii feto-placentare.
Luna a 3a- reprezinta si perioada fetala in care embrionul devine fat si se caracterizeaza prin procese rapide de
crestere ; se dezvolta morfologic si functional viitoarele aparate si sisteme ale fatului si care se definitiveaza in luna a
6-7a de viata intrauterina.

Dezvoltarea sexuala a embrionului

Sexul genetic al individului este determinat in momentul fertilizarii si depinde de perechea de cromozomi sexuali, 46
XX sau 46 XY. Jumatate din numarul de cromozomi este dat de origine paterna iar jumatate sunt de origine materna.
Prin prezenta cromozomului X de la tata stabileste sexul XX feminin, sau cromozomul Y de la tata stabileste sexul
masculin la fat XY.
Sexualizarea gonadica
3

Gonada apare pentru prima oara in saptamana 5 , cand embrionul are o lungime de 5 mm, gonada initial este
nediferentiata si se dezvolta din creasta genital. In aceasta perioada ea poate evolua fie spre ovar fie spre testicul.Este
alcatuita initial din 2 structuri: corticala la exterior (este cea care se va dezvolta mai mult spre ovar), medulara (se va
dezvolta in exces cand da nastere la testicol). Celulele germinale primordiale migreaza spre gonada primitiva pe care o
populeaza initial in medulara, si aceste celule sunt precursoarele ovulilor sau a spermatozoizilor. In saptamana a 6a,
celulele medulare prolifereza in cordoane, iar celulele corticale periferice formeaza asa numitele cordoane
sexuale.Elementele de tesut conjunctiv incep sa se dezvolte intre cordoanele sexuale primitive si se formeaza
albugineea, care e o capsula densa de tesut conjunctiv din jurul testiculului. Tubii seminiferi provin din cordoanele
sexuale primitive. Celulele interstitiale Leydig apar din saptamana a 8-a si prolifereaza rapid sub actiunea
gonadotropilor placentari, iar din ziua a 68-a si sub actiunea gonadotropilor hipofizari fetali.Testiculul secreta
hormoni din saptamana a 9-a, inainte de hipotalamus, care incepe sa secrete in saptamanile 13-18, creierul fiind inca
nedezvoltat in saptamana a 9-a.
Ovarul se dezvolta mai tarziu decat testiculul, in saptamanile 11-12, cand lungimea embrionului este de 80 mm. Acest
proces necesita prezenta obligatorie a celui de al 2-lea cromozom X, un individ cu cariotip 45 XO avand ovare
fibroase.
La viitorul sex feminin, intre saptamanile 7-11, corticala gonadei primordiale prolifereaza, celulele germinale
primordiale cresc in volum luand aspectul de ovogonii.Urmeaza apoi multiplicarea activa a ovogoniilor cu
diferentierea lor in ovocite primare, marirea de volum a cordoanelor corticale pana la un numar maxim de 7x166
celule pentru ambele ovare precum si degenerarea si involutia medularei.
Fiecare ovar contine 300-400. 000 din care doar 300-400 pe tot parcursul vietii sexuale a femeii se vor matura si vor
ajunge sa fie eliminati la ovulatie.