Astronomie Biologie

Economie
Germana
Medicina

Chimie

Desen

Diverse

Drept

Engleza
Filozofie
Fizica
Franceza Geografie
Informatica Istorie
Italiana Marketing Matematica
Muzica
Psihologie Romana Romana1 Spaniola

Proiect - Anatomia aparatului genital feminin referat

CAP I
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI
GENITAL FEMININ
ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMININ
Reproducerea este o caracteristica fundamentala a oricarei fiinte si se
realizeaza prin participarea a doua organisme de sex diferit. Ea este
rezultatul fecundarii gametului feminin (ovul) de catre gametul masculin
(spermatozoid). Oul rezultat se grefeaza in cavitatea uterina, unde
continua sa creasca si sa se dezvolte pana ce fatul devenit viabil este
expulzat din uter prin actul nasterii.
Diferentierea sexuala este prezenta inca din momentul fecundarii
oului, dfar diferentierea intersexuala somatopsihica are loc lent in timpul
copilariei si se realizeaza dupa pubertate ca urmare a activitatilor
gonadelor. In copilarie, hormonii sexuali secretati in cantitati reduse
contribuie, impreuna cu ceilalti hormoni, la cresterea si dezvoltarea
armonioasa a organismului, iar dupa pubertate, acesti hormoni secretati in
cantitati crescute la femei cu anumite caracteristici ciclice, intretin functia
sexuala.
Organizarea morfofunctionala a sistemului reproducator la ambele sexe
este extrem de complexa, gonadele avand atat functia de a produce
gameti (ovule si spermatozoizi) cat si pe cea de a secreta hormoni sexuali,
care prin diferitele lor activitati asupra organelor genitale si asupra
intregului organism, asigura conditii optime pentru reproducere.
Aparatul genital feminin este format dintr-o parte externa vulva - si un grup de organe interne localizate in pelvis: vaginul,
uterul, trompele Faloppe (salpinge) si ovarele.
Glandele mamare constituie anexe ale aparatului genital.

referat.clopotel.ro

Evolutia si starea morfologica a organelor genitale sunt in strinsa

interdependenta cu starea hormonala, diferita in fiecare din perioadele de
dezvoltare.
VULVA reprezinta deschiderea in afara organelor genitale .
Este constituita din: - muntele lui Venus
- labiile mari
- labiile mici
- clitorisul
- himenul
- glandele Bertholin
- glandele Skene
- bulbii vestibulari
- glandele anexe regionale
- perineul
La nivelul vulvei se afla si orificiul extern al uretrei (meatul urinar) cu
glandele Skene.
Muntele lui Venus :Regiunea anatomica dinaintea simfizei puluiene,
acoperita, de la pubertate cu par. Este bogat in tesut grasos,
fibroconjuctiv, oferindu-i un relief usor proeminent si o consistenta moale
de perinita.
Labiile mari : sunt pliuri cutaneo-mucoase constituite din fibre
musculare si tesut grasos si conjunctiv. Ele sunt acoperite pe fata externa
de piele, iar pe partea interna de o mucoasa prevazuta cu un epiteliu
pavimentos. Prezinta foliculi polisebatici pe fata externa si glande
sudoripare a caror functie debuteaza la pubertate.
Anatomic se unesc si formeaza comisura anterioara, extremitatile
posterioare se unesc, la fel intre ele si formeaza comisura posterioara
(furculita). Contin un bogat plex venos care in cazuri de traumatisme
produce hemoragie profuza si hematoame extinse.
Labiile mici : Sunt formate din tesut conjunctiv si fibre musculare,
printre care se gasesc rare fibre de tip erectil. Sunt acoperite de o
mucoasa prevazuta cu un epiteliu pavimentos. Prezinta glande sebacee si
eventual glande sudoripare.
referat.clopotel.ro

Clitorisul: Este constituit din doi corpi cavernosi, separati printr-un sept
incomplet. Se termina cu o extremitate proeminenta denumita gland,
prevazuta cu un fren.
Himenul: Oblitereaza partial orificiul vaginal si este format din tesut
conjunctiv bine vascularizat, fiind acoperit de un epiteliu pavimentos.
Forma orificiului himenal poate fi:
-

semilunara

circulara

cribiforma

septata

fibriata

Glandele Bertholin : Sunt situate pe cele doua laturi ale extremitatii

inferioare a vaginului in grosimea labiilor mari. Sunt glande tubulare
ramificate, alcatuite din lobi formati la randul lor din acini glandulari cu
functie muco-secretorie.
Glandele Skene : Sunt asezate parauretral si se deschid pe partile
laterale ale orificiului uretral.
Bulbii vestibulari: Sunt organe erectile incomplet dezvoltate.
Limfaticele vulvei : Sunt drenate de ganglionii limfatici inghinali
superficiali si profunzi si de ganglionii femurali superficiali si profunzi
Perineul : Este o formatiune musculo-aponevrotica, care inchide in jos
excavatia osoasa a bazinului.
Organele genitale externe :
-

vaginul

uterul

- corp
- istm
- col (cervixul)

- trompe

- portiunea interstitionala
- portiunea istmica
- portiune ampulara

referat.clopotel.ro

- ovarele
Organele genitale interne :
- Vaginul: Este un organ fibro-muscular cu lumenul turtit in sensul
antero-posterior. Vaginul are rol in copulatie (depunerea spermatozoizilor)
siserveste drept canal trecerea fatului si anexele sale in timpul nasterii.
Datorita elasticitatii are posibilitatea de a se deschide in special in
cursul nasterii, cand peretii sai pot veni in contact cu peretii bazinului,
pentru ca dupa aceea sa revina la dimensiunile obisnuite.
La femeile in varsta inaintata vaginul isi pierde supletea
transformandu-se intr-un conduct foarte rigid. Vaginul are o directie oblica
de sus in jos si dinapoi, inainte avand o lungime aproximativ de 12 cm si
diametrul de 2 cm.
In drumul sau oblic, strabate o serie de planuri musculare care inchid
bazinul in partea de jos a trunchiului. Muschii din aceasta regiune
denumita perineu sunt sustinatorii vaginului si in buna parte a tuturor
organelor bazinului.
Pe fata interna a vaginului se afla mucoasa vaginala alcatuita din mai
multe straturi de celule suprapuse. Suprafata mucoasei este neregulata,
cu cute transversale, care pornesc de o parte si de alta a unor formatiuni
mai ingrosate. Aceste cute au un rol important in marirea suprafetei de
contact in timpul actului sexual si in mentinerea lichidului spermatic depus
in vagin. Mucoasa vaginala se modifica in raport cu secretiile de hormoni
sexuali din organism, in special cu secretia de estrogeni.
Vaginul in partea de sus se continua cu colul uterin iar in partea de jos
se deschide in vulva. In partea dinapoi vine in raport cu rectul, iar in parte
dinainte in raport cu vezica si uretra.
UTERUL
Este organul in care nideaza si se dezvolta produsul de conceptie si
care produce expulzia acestuia dupa dezvoltarea la termen. Este situat in
regiunea pelviana, pe linia mediana si reprezinta raporturi anatomice:
- anterior cu vezica urinara
- posterior cu rectul
- inferior se continua cu vaginul
- superior cu organele intestinale si colonul
- lateral cu ligamentele largi
referat.clopotel.ro

Uterul este un organ cavitar, care masoara la nulipare 6,5 cm lungime,

iar la multipare 7,8 cm lungime, are un diametru transvers de 5 cm la
baza si 3 cm in portiunea medie a colului si un diametru antero-posterior
de 2,5 3 cm.
Este format din trei portiuni: corpul, istmul si colul.
Corpul uterin are aspectul unui con turtit antero-posterior caruia i se
descriu doua fete si doua margini.
- Fata anterioara usor convexa este acoperita de peritoneu pana la
istm, unde acesta se reflecta pe vezica formand fundul de sac vezicouterin.
- Fata posterioara mai convexa, cu o creasta mediana este acoperita
de peritoneu care coboara pe istm si pe primii centimetri ai peretelui
vaginal posterior, apoi se reflecta pe rect formand fundul de sac vaginorectal (Douglas). Este in raport cu ansele intestinale si colonul ileo-pelvin.
Marginile laterale sunt rotunjite si in raport cu ligamentele largi. Pe
marginile uterului se gasesc vasele uterine si se pot afla vistigii ale
canalului Wolff cum este canalul Malpighi Gartner.
- Marginea superioara sau fundul uterului este ingrosata si rotunjita,
concava sau rectilinie la fetite si net convexa la multipare. Prin intermediul
peritonelui este in contact cu ansele intestinale si colonul pelvian.
Unghiurile laterale denumite coarne uterine se continua cu istmul tubar si
sunt sediul de insertie al ligamentelor rotunde si utero-tubare.
ISTMUL - continua corpul uterin si reprezinta o zona retractila a
acestuia.
COLUL UTERIN - este mai ingust si mai putin voluminos decat corpul si
are forma unui butoias cu doua fete convexe si doua margini groase si
rotunjite. Vaginul se insera pe col dupa o linie oblica ce urca posterior,
insertia sa divizand colul in portiune supra si subvaginala.
- Portiunea supravaginala vine anterior in contact cu peretele posteroinferior al vezicii prin intermediul unui tesut celular putin dens, care
decoleaza usor pe linia mediana. Fata posterioara, acoperita de peritoneu
corespunde fundului de sac Douglas. Marginile laterale sunt in raport cu
baza ligamentelor largi si spatiul pelvio-rectal superior.
- Portiunea vaginala a colului este delimitata de suprafata de insertie a
vaginului ce se face pe o inaltime de 0,5 cm si este la nivelul unirii treimei
superioare cu doua treimi inferioare posterior, iar anterior la unirea treimii
cu treimea inferioara.
- Portiunea intravaginala proemina in vagin ca un con cu varful rotunjit
si centrat de orificiul extern care la nulipare este circular sau in fanta
referat.clopotel.ro

transversala ingusta, fanta care la multipare se lungeste pana la 1,5 cm.

Buza anterioara mai proeminenta si rotunjita, cea posterioara mai lunga
creeaza asemanarea cu botul de linx cu care este comparat. Colul este
separat de peretii vaginului prin cele patru funduri de sac.
Mijloace de fixare si sustinere.
Mijoacele de fixare si sustinere al organelor genitale feminine sunt
reprezentate de aparatul ligamentar, care este reprezentat prin:
- ligamente largi
- ligamente rotunde
- ligamente utero-sacrate
Ligamentele largi se prezinta ca doua repliuri peritoneale pornind de
la marginile laterale ale uterului la peretii excavatiei pelviene.
Fata anterioara este ridicata de ligamentul rotund, cordon rotunjit de
15 cm, care de la corpul uterin se indreapta antero-posterior determinand
formarea aripioarei anterioare a ligamentului larg, apoise angajeaza in
canalul inghinal, terminandu-se prin numeroase fascicule fibroase in
tesutul celulo-grasos al muntelui lui Venus si al labiilor mari.
Fata posterioara a ligamentului este ridicata inj portiunea mijlocie de
catre ovar si ligamentele utero si tubo-ovariene formand aripioara
posterioara .
Marginea superioara a ligamentului larg este locul unde cele doua foite
se continua una pe alta, fiind strabatute de trompa careia ii formeaza
mezosalpingele sau aripioara superioara. Baza ligamentului larg cu o
grosime de 2.5 cm in plan sagital reprezinta hilul principal prin care
penetreaza vasele si nervii uterului si vaginului.
Tesutul celular din partea inferioara a ligamentului alcatuieste
parametrele.
Ligamente utero-sacrate
Sunt doua fascicole conjunctivo-musculare, pornind de la fata
posterioara a regiunii cervico-istmice indreptandu-se postero-superior la
sacru pana la nivelul celei de a doua sau a primei gauri sacrate. Sunt
alcatuite din fibre musculare netede (muschiul recto-uterin), tesut
conjunctiv condensat si fibre conjunctive elastice proprii. Dar adevarata
sustinere a uterului o realizeaza perineul prin intermediul peretilor
vaginali.
Vascularizatia si inervatia
referat.clopotel.ro

Artera uterina ram a iliecei interne (hipogastrica) din care se

desprinde cel mai frecvent in trunchi comun cu artera ombilicala la nivelul
festei ovariene.
Artera ovariana trimite un ram terminal care patrunde prin
ligamentul utero-ovarian, se anastomozeaza cu uterina
participand la irigarea uterului.
Venele uterului se formeaza din toate tunicile si conflueaza intr-un
sistem de sinusuri cu peretele endoterial la nivelul statului plexiform. De la
aceasta se formeaza marginile uterului, veritabile plexuri venoase uterine
de unde sangele dreneaza prin venele tubare si ovariene in vena ovariana.
In jos, se formeaza venele uterine ce se varsa in venele iliace interne. O
mica parte din sangele venos urmeaza calea ligamentului rotund.
Limfaticele
Pornite din endometru si miometru, formeaza sub seros o bogata retea
mai abundenta posterior. De aici pornesc trunchiurile colectoare care de
pe marginile uterului se indreapte spre diferite grupe ganglionare. O parte
urmeaza calea ligamentului rotund si ajuns in ganglionii inghinali
superficiali, iar alta prin ligamentul larg la cei iliaci externi. Limfaticele
colului impreuna cu alte parti inferioare ale corpului si superioare a
vaginului colecteaza la nivelul a trei staii ganglionare.
1. Este formata din ganglionul arterei uterine si ganglionul obturator
iliac intern si extern
2. Este formata din ganglionii iliaci primitivi si laterosocrati.
3. Este formata din ganglionii lombo-aortici.
Inervatia
Inervatia uterului este asigurata de plexul utero-vaginal, emanatie a
plexului hipogastric inferior cu predominenta simpatica.
Plexul utero-vaginal se prezinta ca o textura densa de fibre si ganglioni
plasat in parametre ce anastomeaza contralateralele si cu plexurile
vezicale si uterine.
Trompele uterine
Sau salpingele sunt cele doua conducte musculo-membranoase situate
in partea superioara a ligamentelor largi. Ele se intind de la coarnele
uterine pana la fata superioara a ovarelor.
La nivelul trompei are loc intalnirea ovulului cu spermatozoizii si
constituirea initiala a oului. Trompele au o lungime de 10-12 cm cu
referat.clopotel.ro

diametre care variaza pe traiectul lor intra 2 4 cm pana la 6 8 cm, in

partea terminala.
Fiecare trompa prezinta 4 parti:
- Partea interstitiala situata in grosimea peretelui uterin.
- Istmul care continua partea interna si are o lungime de 3 4 cm.
- Ampula cu o lungime de 7 8 cm mai dilatata.
- Pavilionul, portiunea terminala, cu o forma de palnie care este dotata
cu cate 10 15 franjuri pe margine (fiimbrii)
Trompele sunt dotate cu o mare capacitate de mobilitate.
Pozitia lor este asigurata de ligamente largi, ligamente ovariene,
precum si mezosalpinx. Vascularizatia arteriala este asigurata de ramuri
din arterele ovariene si arterele uterine.
Ovarele
Sunt organe pereche. Ele constituie glanda sexuala feminina, cu functie
endocrina si in acelasi timp producatoare a ovulelor.
Sunt situate in cavitatea in cavitatea pelviana, pe peretele sau
posterior.
Au o forma ovoidala, cu diametru longitudinal de 3 cm, latimea de 2 cm
si grosimea de 1 cm. Suprafata este neteda pana la pubertate, iar dupa
aceea usor neregulate. Fata superioara a ovarelor este in raport anatomic
cu pavilionul trompei. Hilul ovarian se gaseste pe marginea lor. Ovarul
este fixat prin ligamentul otero-ovarian, tubo-ovarian si lombo-ovarian,
precum si prin mezo-ovarian. Arterele ovarului provin din arcada vasculara
formata din artera ovariana cu o ramura a arterei uterine si din care se
desprind 10 12 arteriole care patrund in ovar la nivelul hilului.
Functii ovariene
Ovarul, gonada feminina are functia de a forma si elibera in fiecare luna
un ovul si de a secreta hormonii care favorizeaza fecundarea ovulului si
pregatesc organismul feminin pentru graviditate.
A. Ovogeneza consta dintr-o serie de transformari pe care le sufera
celula germinativa fuliculara (primordiala) pana la stadiul de ovul matur.
Celula germinativa primordiala are un numar complet (diploid) de
cromozomi (44 somatici si 2 sexuali XX). Ea se divide formand ovogonii,
iar prin diviziune mitotica a acestora rezulta ovocitele de ordinul I.

referat.clopotel.ro

In momentul ovulatiie se produce orima diviziune meiotica din care

rezulta o celula mare ovocitul II si primul globul polar. Ovocitul II este
expulzat prin ruperea foliculului, in trompas uterina, unde are loc a doua
diviziune, rezultand preovulul, care nu se divid si devine oul fecundabilcu
numarul de cromozomi redus la jumatate (22 + x) si al doilea globu;l polar.
Ovulul ajunge prin trompele uterine prin uter si daca nu a fost fecundat
este eliminat cu secretiile uterine. Daca ovulul nu este fecundat, corpul
galben in aproximativ a douazeci si patra zi a ciclului incepe sa
degenereze, se cicatrizeaza. Daca ovulul a fost fecundat, corpul galben
persista, are o activitate endocrina intensa in primul trimestru al sarcinii.
B. Secretia de hormoni ovarieni
Consta din estrogen si progesteron. Hormonii estrogeni sunt sintetizati
de celule foliculare in timpul maturarii foliculului, de celulele corpului
galben, in timpul sarcinii de placenta, iar in cantitati mai mici de catre
corticosuparenale si testiculi. Estrogenii actioneaza in primul rand asupra
organelor genitale feminine, simuland proliferarea mucoasei si a
musculaturii uterine.
Progesteronul este secretat de catre celulele corpului galben, de
corticosuprarenale si in timpul sarcinii de catre placenta. Actiunile sale
constau in modificarea secretorie a mucoasei uterine. Secretia hormonala
ovariana este controlata de catre hormonii gonadotropi hipofizari.
Glanda mamara
Este glanda pereche situata in regiunea antero-posterioara a toracelui,
lateral de stern, la nivelul spatiului delimitat de coasta a III-a si a IV-a,
anterior muschiului pectoral si dintat. Poate prezenta anomalii numerice in
plus sau minus; anomalii de forma sau volum. Forma este aproximativ a
unei emisfere cu tendinta spre conicizare sau aplatizare discoidala, cu fata
plana spre torace, iar convexa libera, centrata pe mamelon.
Dimensiunile sunt de 12 13 cm, diametrul, inaltimea de 10 12 cm si
greutatea de aproximativ 150 200 grame. Consistenta este formata dar
elastica.
Tegumentele sunt netede, centrate de areola cu diametrul de 15 25
mm, pigmentata si cu 10- 12 tuberculi Morgagni (glande sebacee). In
centrul areolei proemina mamelonul cilindric sau conic, rugos si 10
12 orificii galactofore. Tesutul celular subcutanat, bine reprezentat, se
desparte in lama preglandulara care lipseste la nivelul mamelonului si
lama retromamara, ce asigura mobilitatea fata de marele pectoral.
FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ
Menstruatia : consecinta coloratiilor neuro-hormonale la femeie, este
reprezentata de o hemoragie asociata cu necroza superficiala a mucoasei
referat.clopotel.ro

uterine, care se produce ciclic, incepand cu pubertatea si sfarsind cu

menopauza, constituind expresia activitatii genitale feminine.
In realitate sunt mai multe cicluri, care converg si se conditioneaza
reciproc: ciclul hiptalmo-hipofizar, ciclul ovarian cu ciclul exocrin si
endocrin, ciclul uterin (endometrial), ciclul vaginal, ciclul mamar si ciclul
genital.
Ciclul endometrial:
Modificari ciclice ale endometrului. Mucoasa uterina este divizata in
doua straturi cu caracteristici anatomice si evolutive diferite:
- startul profund sau bazal, ce nu sufera nici o modificare de-a lungul
ciclului menstrual, este format din partea profunda a tubilor glandulari si a
corionului.
- Stratul superficial, numit si functional, care prezinta importante
modificari in cursul ciclului menstrual.
Ciclul menstrual se poate imparti in 3 faze: proliferativa, secretorie si
menstruala.
Faza proliferativa
Spre a 10-a zi a ciclului, glandele care au fost ingustate rectilinii, devin
treptat hipotrofice, iar lumenul lor se largeste. In celule nu se mai gasesc
nici mucus, nici glicogen. Spre ziua 13 14, glandele sunt mai mari,
epiteliul lor este mai ondulat, sub influenta mucoasei F.S.H.-ului se secreta
estrogeni cu actiune proliferativa asupra mucoasei.
Faza secretorie (progesteronica sau pregravidica)
In cea de-a 15 17-a zi, la baza celulelor apar vacuole de glicogen,
glandele devin dantelete, glicogenul de deplaseaza spre partea apicala a
celulei, pentru a excreta catre ziua a 25-a. In acest moment partea
spicala a celulei se incarca cu mucus. Arterele spiralate se diferentiaza in
zilele 25 27, tot acum stroma se micsoreaza in grosime prin resorbtia
edemului.
Determinismul fazei secretorie este: L.H. progesteron faza
secretorie.
Faza menstruala
Dureaza in medie 4 zile. Stratul superficial masoara 8 10 cm in
grosime si se elimina. Menstruatia apare ca un clivajhemoragic al
mucoasei uterine, realizat prin jocul modificarilor vasculare.

referat.clopotel.ro

Ciclul vaginului
In mod normal mucoasa vaginala, la femei in plina activitate sexuala
are patru zone de celule care se modifica in cursul ciclului menstrual.
Acestea sunt:

- zona superficiala
- zona intermediara
- zona parabazala
- zona bazala

In timpul fazei estrigenice, epiteliul marginal creste si atinge maximum

de dezvoltare inainte de evolutie. Celulele zonei parabazale devin
cilindrice, de asemenea si cele din zona intermediara, care se stratifica si
cresc in volum. Aceasta crestere rezulta din dezvoltarea celulelor si
proliferarea lor.
Continutul celular in glicogen creste in aceasta faza. Spre sfarsitul fazei
estrogenice (avansata), straturile zonei superficiala se multiplica
(conificare).
Ovulatia se caracterizeaza prin debutul modificarilor regresive care se
manifesta prin oprirea dezvoltarii epiteliului vaginal. Celulele se turtesc si
sunt eliminate in placarde. Pe masura ce faz estrogenica avanseaza,
activitatea epiteliului inceteaza iar descuamarea lui se continua.
Faza estrogenica se caracterizeaza printr-o proliferare a celulelor si o
crestere a acidofilei si aindicelui picnotic.
Faza progesteronica se caracterizeaza prin descuamarea celulelor care
se plicaturizeaza si se elimina in cantitate foarte mare.
Ciclul mamar
In cursul unui ciclu menstrual la nivelul glandelor mamare se produc
modificari morfofiziologice sub actiunea celor 2 hormoni ovarieni:
foliculina si progesteronul. Foliculina, in prima faza a ciclului ovarian
determina hiperplazia tesutului conjunctiv si a canalelor galacto-fore. In
faza a doua sub actiunea progesteronului are loc dezvoltarea tesutului
lobulo-alveolar.
In timpul sarcinii, sub actiunea foliculinei, glandele mamare se maresc
si sunt dureroase. La examinarea mamelonului chiar in primele luni, va
aparea colostrul. Mamelonul si areola se pigmenteaza mai intens. De
asemenea, circulatia devine mai intensa, venele superficiale se dilata si
devin foarte evidente prin transpiratia pielii, constituind reteaua Haller.

referat.clopotel.ro

Dupa nastere, se declanseaza lactatia, in ziua a 3-a a 4-a datorita

inceperii secretiei de proladina, precum si datorita excitarii mamelonului
prin actul suptului, intervenind si o cale neuroflexa.
CAP II
AVORTUL SPONTAN
NOTIUNI DESPRE BOALA. ETILOGIE. SIMPTOMATOLOGIE.
Definitie:
Potrivit criteriilor O.M.S. avortul este o complicatie a sarcinii, consecutiv
careia are loc expulzia oului cu un produs de conceptie pana la varsta de
28 de saptamani de sarcina, 100 gr. Greutate: dupa formularea lui Herting
si Sheldon <<avortul ar fi expulzia prematura a unui fat neviabil>>.
Studiul avortului spontan s-a extins in ultimii ani de la fenomenele
gestatiei incipiente si de la studiul primelor faze de dezvoltare a oului la
studiile de gentica cromatiniana, de morfobilogie a placentei , la studiile
sistemului vascular uterin, ale fenomenelor imunologice ale sarcinii si
grefei de ou, pana la factorii de peristaza. Cele mai multe statistici
stabilesc o proportie de 18 - 20 % de avorturi spontane din totalul
sarcinilor, dintre acestea majoritatea se produc in primele 2 3 luni
desarcina.
Fazele avortului spontan in functie de modul in care se desfasoara
intreruperea sarcinii sau cum se face evacuarea produsului de conceptie,
d..p.d.v. anatomo-clinic, avortul poate fi:
-

Iminent

Incipient

Incomplet

Complet

Etiopatogenie
Cauzele avortului spontan sunt multiple si variate
Factorii pot fi: - favorizanti
- determinanti
Originea lor putand fi din:
- Mediul extern
referat.clopotel.ro

- Mediul intern
- De origine genetica - gene
- nuclei
- cromozomiale
factorii din mediul extern
- eforturile fizice legate de activitatea profesionala a femeii poate
produce avortul prin declansarea contractiilor uterine.
- emotiile negative permanente.
- alimentatia carentata: carentele de vitamine, proteine, fier, calciu,
fosfor, pot determina avortul prin aparitia de hemoragii placentare sau cu
necroza vilozitatilor sau prin moartea produsului de conceptie.
Factorii din mediul intern
- aberatiile cromozomiale de la nivelul oului reprezinta un factor
important (40%) in etiologia intreruperii spontane a evolutiei sarcinii. De
cele mai multe ori este vorba de aberatii cromozomiale la nivelul celular
sexuale, care produc un ou ce este de la inceput anormal. Alteori gametii
sunt normali, dar asupra ouluoi actioneaza o serie de factori, care produc
aberatii cromozomiale.
La baza acestor tulburari exista 3 grupe de factori:
1. - Stari patologice familiale (heredo-colaterale), anomalii de
dezvoltare, boli neuro-psihice, boli endocrine si de metabolism.
2. Stari patologice capatate ale genitorilor: boli infectioase (virale),
boli endocrine, varsta inaintata, intoxicatii exogene, iradiatii, care pot
determina perturbari ale functiei gonadelor.
3. Afectiuni ce apar pe organismul matern in cursul evolutiei sarcinii:
infectii, intoxicatii profesionale, unele medicamente administrate la
inceputul gestatiei.
a) Aberatii cromozomiale numerice: variatiile numerice ale
cromozomilor pot interesa setul cromozomial (poliploidie) sau numai o
singura pereche de cromozomi (aneuploidiu). Tulburarile din cadrul
aberatiilor cromozomiale numerice s-ar datora unui supradozaj sau defect
genic si in consecinta enzimatic care ar duce la tulburari metabolice,
responsabile de diferite anomalii organice, ce determina moartea
produsului de conceptie.

referat.clopotel.ro

b) Anomalii morfologice: aceste anomalii se refera in special la

deletiune si translocatie, ele fiind mai putin importante in declansarea
avortului, deoarece numarul de gene din celula ramane neschimbat sau
variaza putin.
Infectiile cronice: luessul, toxoplasmoza, listerioza, pot determina
avortul prin leziuni placentare sau prin moartea embrionului sau fatului.
Intoxicatiile cronice: alcool, plumb, tabagism, medicamentoase
(tranchilizante, euforizante, etc.) produc frecvente leziuni placentare sau
moartea produsului de conceptie.
Afectiuni ale sistemului nervos: in unele situatii pot determina avortul
prin declansarea contractiilor uterine.
Afectiuni ale sistemului endocrin: produc intreruperea sarcinii in
procentaj de 30 35%. Dintre toate tulburarile hormonale cele mai
importante sunt determinate de anomalii ale steroizilor sexuali si anume:
insuficienta estrogenica, insuficienta progestativa, insuficienta globala si
hiperandrogenia.
Afectiuni ale sistemului hematopaetic: anemiile cronice care produc
avortul prin moartea embrionului sau fatului datorita hipoxiei. Purpura
hemoragica determina hemoragii placentare. Incompatibilitatea factorului
RH poate produce avortul repetat in caz de imunizare masiva cu anticorpi
permanenti cand se ajunge la moartea produsului de conceptie printr-un
conflict grav anticorp-antigen.
Afectiuni ale aparatului respirator: bronsita si astmul pot produce
avortul, fie prin declansarea contractiilor uterine fie prin moartea fatului
datorita hipoxiei.
Afectiuni ale aparatului circular: cardiopatiile grave decompensate
pot determina hemoragii placentare prin tulburari circulatorii pelviene.
Afectiuni ale aparatului urinar: nefritele cronice produc frecvent
leziuni placentare (hemoragii, infarcte).
Afectiuni ale aparatului genital:
- malformatiile uterine: determina avortul prin declansarea
contractiilor ca rezultat al inacapacitatii de extensie a uterului.
- infectiile cronice (endometria): determina fixari defectuoase si fragile
ale oului.
- tumorile: (fibromul uterin) expliac avortul prin reducerea
extensibilitatii muschiului uterin.
referat.clopotel.ro

- cicatricile: in special cele de la nivelul corpului pot impiedica

extensibilitatea muschiului uterin.
- deplasarile (retroversia, prolapsul) pot determina avortul prin
anclavarea uterului gravid in micul bazin.
- Incompetenta cervico-istmica: explica in special avortul fetal (lunile
5-6) cand prin presiunea exercitata de catre ou, se produce o relaxare a
istmului si colului. Datorita acestui fenomen membranele de la polul
inferiotr al uterului nu vor mai intalni nici o rezistenta si se vor rupe.
Factorii ovulari
Toate starile patologice de la nivelul elementelor oului pot sa produca
avortul(mola, ruptura prematura a membranelor endometrita deciduala,
sarcina generala) prin distensia exagerata a uterului prin leziuni
placentare sau prin mortea peodusului se conceptie.
Mecanismul avortului spontan: este diferit in raport cu varsta sarcinii.
Astfel:
- in avortul spontan din primele saptamani (avortul ovular) eliminarea
oului se face de obicei global, ramanand in cavitatea uterina aproape
intotdeauna resturi ovulare, hemoragia este mare.
- in avortul din saptamanile 9 16 (avortul embrionar) se elimina de
obicei numai embrionul, placenta si membranele ramanand aderente
numai un timp in cavitatea uterina, hemoragia este moderata.
- in avortul fetal saptamanile 17-26, mecanismul avortului este
oarecum asemanator cu cel al nasterii.
ANATOMIA PATOLOGICA

S-a adoptat o diviziune anatomica:

- avort ovular, cand expulzia s-a facut in primele 8 saptamani de
sarcina.
- avort embrionar, produs intre a 9-a si a 16-a saptamana de sarcina.
- avort fetal, survenit in cursul saptamanilor 17 si 26.
In primele saptamani de sarcina de cele mai multe ori, partile care
constituie oul sunt atat de infiltrate in sange, incat masa expulzata se
prezinta ca un bloc compact in care nu se recunosc usor elementele
anatomice distincte: s-a dat numele de mola sangvina sau mola
carnoasa acestei mase eliminata intr-un singur timp.

referat.clopotel.ro

Foarte adesea oul expulzat se prezinta compus din toate cele 3

membrane, dar cavitatea amniotica este fara embrion sau cel mult cu un
mic mugure care reprezinta insertia cordonului.
Oul uman de 3 sau 4 luni are partile constitutive perfect distincte: un ou
expulzat la aceasta varsta poate sa se prezinte complet, adica invelit la
exterior de o caduca parietala cu o portiune mult ingrosata. Daca oul este
mort de mai mult timp, el sufera modificari de mumifiere, un fat mumifiat
este scurtat, pielea de culoare galben-pamantie pe care lichidul amniotic,
resorbit in parte, lasa un depozit cremos. La varsta de 5- 6 luni, oul are
aproape acelasi aspect anatomic, ca si la termen. Cand fatul este viu,
poate prezenta miscari respiratorii si batai ale inimii care persista catva
timp.
Cand oul a fost mort si retinut, fatul se macereaza, tesuturile se imbiba
cu serozitate, pielea devine rosie bruna, se acopera cu flictene pline de o
serozitate rosiatica, consistenta fatului este mult scazuta, oasele craniului
sunt incalecate: placenta poate prezenta leziuni degenerative, infiltratii,
focare hemoragice.
DIAGNOSTIC
Diagnosticul se bazeaza pe - diagnostic clinic
- examen de laborat
Diagnosticul clinic: - semne subiective (amenoree, tulburari neurovegetative).
- semne obiective semne uterine de sarcina (uter
marit, moale, pastos, etc.)
Daca la o femeie care a prezentat amenoree si semne de graviditate
apar hemoragii, dureri sau ambele, trebuie sa ne gandim de la inceput la
posibilitatea unei interuperi de sarcina. Prin examinarea completa a femeii
trebuie rezolvate urmatoarele probleme:

referat.clopotel.ro

daca femeia este sau a fost gravida;

daca exista o amenintare de avort;

daca este un avort in curs de efectuare sau chiar

efectuat;

daca este complet sau incomplet;

daca este complicat;

cauza lui;

Dureri si hemoragii apar la mai multe femei care se cred gravide in mod
gresit; simple intarzieri de menstruatie, tulburari nervoase, gastrointestinale sau hepatice, precum si modificari de volum ale uterului, au
indus in eroare pe femei si pe medici.
Numai constatarea precisa a unui grup de simptome poate sa
stabileasca un diagnostic de sarcina. In prezenta hemoragiilor la o femeie
gravida, trebuie precizat daca sangele vine din uter si este rezultat unei
dezlipiri a oului, ori este pierdut din col, din vagin sau chiar din hemoroizi.
Uneori se produc mici perderi de sange dintr-un uter gravid, fara ca oul sa
fi suferit vreo atingere, prin simpla insuficienta de secretie a corpului
galben. Se mai pot produce pierderi menstruale anormale din a doua
cavitatea uterului dublu.
Dureri abdominale sau lombare la o gravida pot fi datorate unei colici
intestinale, apendiculare, nefrite sau hepatice.
In primele doua luni ale sarcinii, un diagnostic diferential greu de
lamurit il ofera sarcina extrauterina care dupa ce determina de la inceput
o amenoree, se manifesta apoi prin dureri abdominale, pierderi de sange
persistente, marirea uterului si eliminarea de caduca. Prezenta sau
diferenta unei tumori anexiale fixeaza de obicei diagnosticul.
Diagnosticul unui avort in curs de efectuare, nu se poate stabili decat
prin examen local, constatandu-se ca vaginul este plin de cheaguri, colul
deschis, oul sau fatul coborat in cavitatea cervicala, corpul uterin
contractat intermitent, are volumul micsorat fata de varsta sarcinii.
Examinarea micilor bucati ovulare se va face in apa, spre a descoperi
bucati de caduca si vilozitati coriale; acest examen cere multa experienta.
Nu este intotdeauna usor de precizat daca expulzia oului a fost
completa sau incompleta. Chiar atunci cand oul pare eliminat in intregime,
este posibil ca bucati mari de caduca sau cotiledoane sa fie retinute in
uter. Pierderile de sange in zilele care urmeaza avortului constituie semnul
cel mai sigur al retentiei de resturi. Se adauga semne locale ca: un col
moale, intredeschis, care permite patrunderea pulpei indexului sau chiar o
exploratie intrauterina: corpul uterin marit de consistenta pastoasa, este
dureros la presiune si de mai multe ori deviat.
Examenul digital: lamureste precis diagnosticul de retentie.
Diagnosticul de infectie post-avortum se stabileste prin constatarea febrei,
a fetiditatii si a purulentei lohiilor, a frisoanelor repetate si a modificarilor
patologice locale. Cazurile avorturilor spontane au un prognostic benign,
cu totul diferit de avortul provocat, unde mortalitatea si morbidilitatea au
un procent mai ridicat.
Avortul cu retentie este in proportie de 40 50%.
referat.clopotel.ro

Interventia medicala rationala asigura vindecarea. In cazurile cu

retentie, in care s-a asteptat eliminarea spontana a resturilor si vindecarea
in timp, complicatiile trec de 40-60% cele mai multe se complica cu
hemoragii, iar 5-10% se complica cu infectii. Un numar foarte redus se
vindeca prin eliminarea sponatanea a resturilor, iar in cele mai multe dau
nastere la complicatii tardive ca: polipi placentari, metrite, tulburari
menstruale, sterilitate secundara.
Evolutie
Durata de timp in care se efectueaza un avort este variabila. Unele se
efectueaza rapid, in mai putin de o ora, altele dureaza 5-6 ore si chiar mai
mult.
Deseori oul este eliminat incomplet din cauza contractiilor uterine
insuficiente, a rezistentei colului sau a aderentei membranelor. In
avorturile incomplete, resturile ovulare se elimina treptat in curs de mai
multe zile, sau se organizeaza si se formeaza polipi placentari, sau produc
complicatii hemoragice si septice.
Dupa avorturile complete urmeaza o scurgere de lohii, scurgere putin
abundenta, a carei durata este in raport cu varsta sarcinii. Uterul
involueaza rapid si poate fi considerat vindecat dupa 8-10 zile pentru
avorturile din primele 3 luni si duap 14-15 zile pentru avorturile de 5-6
luni.
Menstruatia revine dupa 4 pana la 6 saptamani. La avorturile trecute de
3 luni se observa o marire a sanilor cu o secretie lactata redusa, care
dispare dupa 5-10 zile.
Complicatii
Retentia totala sau partiala de reasturi ovulare poate sa determine
complicatii immediate sau tardive. Complicatiile imediate sunt
hemoragiilesi infectiile.
Hemoragiile: pot sa fie abundente (care persista zile si saptamani),
alteori ele sunt dintr-o data masive si abundente, cu sange rosu-viu, cu
fenomene de anemie acuta, stari mecopale. Chiar la femeile cu pierderi
mici dar prelungite, starea generala se altereaza, iar numarul de globule
rosii scade mult. Mai frecvent se observa o alternanta a pierderilor mici cu
pierderi abundente.
Infectiile
Sunt complicatiile cele mai de temut ale resturilor. Microbii din vagin
infecteaza resturile si produc putrefierea lor: lohiile devin purulente, rau
mirositoare, abundente, febra si pulsul se ridica, uterul devine dureros,
referat.clopotel.ro

involutia se opreste. Forma clinica cea mai frecventa este endometrita

post-avortum, datorita infectiei resturilor de caduca
Infectia se poate propaga la muschiul uterin, la anexele uterului sau
venele periuterine. Printre complicatiile tardive ale avortului amintim:
- polipii placentari cu hemoragiile secundare;
- metrita cronica, manifestata prin tulburari menstruale, scurgeri
mucoase, uter subinvoluat, cervicita, eroziuni cervicale;
- sterilitate secundara.

SIMPTOMATOLOGIE

In majoritatea cazurilor, simptomele se succed in doua perioade:

I. Perioada prodromica, numita amenintare de avort;
II. Perioada de stadiu sau de efectuare;
In prima perioada se intalnesc 3 simptome importante:
- disparitia semnelor obiective de sarcina;
- hemoragii;
- dureri.
Femeia care prezinta semne subiective de sarcina ca: greturi, varsaturi,
tulburari senzoriale, sani mariti si durerosi, observa disparitia tuturor
semnelor. Cand avortul incepe prin dezlipirea oului, apar pierderi de sange
de la pierderea unei cantitati neinsemnate, repetata zilnic si prelungita in
curs de zile si saptamani, pana la hemoragia subita si foarte abundenta cu
alterarea grava a starii generale, se pot intalni toate formele intermediare.
Astfel, uneori pierderea incepe printr-o serozitate sanghino-lenta, care
se coloreaza apoi in rosu-viu putin timp, pentru a se prelungi cu pierderi
persistente de culoare bruna, asemanatoare cu drojdia de cafea. Dupa ce
dezlipirea oului continua, hemoragia reincepe cu sange rosu in cantitate
mai abundenta. De mai multe ori pierderile de sange se produc brutal si
sunt foarte abundente la inceput, insotite de cheaguri mari cat oul sau
portocala si determina o stare de anemie pronuntata.
In perioada prodromica se produc si dureri care sunt datorate
contractiilor uterine; ele au caracter deosebit de cele ale travaliului de
referat.clopotel.ro

nastere, intrucat intensitatea lor este moderata; sediul variabil in

abdomenul inferior, in lombe sau perineu, se repeta la intervale
neregulate.
De multe ori contractiile dau o stare de indispozitii care sunt insotite de
alte tulburari; greturi, varsaturi, urinari frecvente, tenesme vezicale sau
rectale.
Perioada prodromica se contureaza cu perioada de stadiu in care
hemoragiile si durerile se accentueaza si apar simptome obiective si
locale.
Astfel, in avortul de doua luni, pierderile de sange sunt aproape
continue si oul este eliminat de multe ori in intregime dupa mai multe ore
de dureri lombare sau abdominale, insotite de tenesme vezicale si
terminate prin colici expulzive.
La aceasta varsta se gasesc semne obiective manifestate: corpul
uterului marit de volum este coborat, colul moale si intredeschis, fundurile
de sac sunt intinse si dureroase, colul poate fi alternativ, dur sau moale,
dupa cum se afla in timpul sau intre contractii.
Orificiul extern deschis permite simtirea oului cand tinde sa fie eliminat;
uneori oul se afla in parte in vagin, in parte in cavitatea cervicala.
In lunile a treia si a patra, oul este de marimea unui pumn chiar si mai
mare. Evolutia avortului se face mai lent. Contractiile sunt foarte
dureroase, se succed regulat, iar pierderile de sange si cheagurile dureaza
mai multe ore. Oul se dezlipeste complet, forteaza canalul cervical, care
va lua o forma de palnie, orificiul extern se deschide si continutul uterului
este expulzat in intregime intr-un timp.
Cand oul se rupe in cursul travliului abortiv, eliminarea se face in doi
timpi. Se poate ca placenta si membranele sa nu se elimine, fie total sau
partial, in care caz rezulta retentia de resturi ovulare.
Semnele obiective la aceste varste de sarcini sunt foarte lente; degetul
patrunde in canalul cervicalsi simte fie membranele, fie cheagurile, fie
parti fetale.
Daca examenul este facut la sfarsitul travaliului sau imediat dupa
expulzia oului, colul este scurtat, iar orificiul dilatat permite usor
patrunderea a doua degete.
Avorturile in cursurile lunilor a cincea si a sasea, reproduc o nastere in
proportii reduse; contractiile sunt foarte dureroase; pierderile de sange
sunt foarte mici, iar expulzia se face in doi timpi. In primul timp este
expulzat fatul, iar in la doilea timp este expulzata placenta.
referat.clopotel.ro

CONDUITA IN AVORTUL SPONTAN

Conduita profilactica
La consultatiile preconceptionale si prenatale se vor depista si
indeparta factorii care ar putea cauza avortul. In ceea ce priveste
incompetenta cervico-istmica se va face cerclajul colului uterin in cursul
lunii a treia, deci inaintea producerii accidentului respectiv.
In incompetentele traumatice se poate incerca un tratament chirurgical
inainte de aparitia unei sarcini.
Conduita curativa
Conduita curativa este in functie de faza de evolutie a avortului.
In eminenta de avort repaos la pat, regim alimentar hiposodic. Se
administreaza medicatie sedativa cu actiune calmanta pentru contractiile
uterine; scobutil, papaverina, derivati fenotiazonici, mialgin.
Dupa depistarea focarului cauzal se trece la un tratament etiologic,
probleme mai deosebite punand avortul hormonal si cel prin incompetenta
cervico-istmica.
In incompetenta istmo-cervicala se va aplica o metoda de incercuire a
colului uterin si strangerea lui.
Conduita in avortul in evolutie.
Este o urgenta obstretica, fiindca in majoritatea cazurilor hemoragia
este mare si poate determina stari grave de anemie si soc. In mediu
nespitalicesc conduita consta in mesarea stransa a vaginului;
administrarea unei medicatii hemostatice (daca hemoragia impune acest
lucru) si expedierea cat mai urgenta a cazului spre o maternitate. In
mediul spitalicesc conduita difera dupa varsta sarcinii.
- In avortul ovular (luna a I-a si a II-a) se face chiuretajul cavitatii
uterine.
- In avortul embrionar (luna a III-a si IV-a) daca hemoragia este
importanta se evacueaza sarcina, mai intai cu pensa si apoi cu chiureta.
Daca hemoragia este redusa se asteapta pana cand s-a produs expulzia
embrionului, dupa care se extrage placenta cu pensa si chiureta.
- In avortul fetal (luna a V-a si a VI-a) se urmareste expulzia mai intai a
fatului, apoi a placentei, dupa care se face un control al cavitatii uterine cu
chiureta.
Conduita in avortul incomplet
referat.clopotel.ro

- In mediul nespitalicesc se face mesarea vaginului si expedierea

cazului la spital.
- In maternitati se practica chiuretajul uterin.
CONDUITA OBSTRETICALA

In situatia in care in cavitatea uterina exista elemente ovulare, iar

hemoragia este redusa se asteapta 6-12 ore timp in care se aplica
tratamentul medical. Dupa acest interval de timp se avacueaza continutul
cavitatii uterine indiferent de raspunsul bolnavei la terapeutica medicala.
In situatia in care avortul se manifesta prin hemoragii abundente, se
efectueaza chiuretajul uterin de la inceput. Daca resturile ovulare sunt
vechi, puternic aderente si infectate, iar muschiul uterin compromis, se
face histerectomie si protectie cu antibiotice.
Nevoile fundamentale ale bolnavilor care necesita actiuni din partea
asistentei medicale si modul in care acestea pot fi influentate prin
conditiile existente permanent sau ocazional.
Sa ajutam bolnavul in functiile sala sau sa-i asiguram conditiile care-i
permit:
1. sa respire normal si sa aiba o buna circulatie;
2. sa manance si sa bea in limitele normale;
3. sa elimine pe tote caile;
4. sa se miste si sa mentina o buna postura (mers, asezat, culcat sau
trecerea de la o pozitie la alta);
5. sa doarma si sa se odihneasca;
6. sa aleaga imbracamintea necesara, sa se inmbrace si sa se
dezbrace singur;
7. sa pastreze temperatura in limitele normale prin imbracaminte
adecvata sau modificand temperatura mediului inconjurator.
8. sa pastreze curatenia corporala, o aparenta decenta si sa-si
protejeze tegumentele;
9. sa evite riscul de acomodare a bolnavului in mediul sau cat si riscul
ca acesta sa fie cauza accidentarii altora;

referat.clopotel.ro

10. sa comunice cu alte persoane pentru a-si exprima emotiile,

nevoile, temerile;

CAPITOLUL I

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI

GENITAL FEMININ
Aparatul genital ca i aparatul urinar ia natere din metanefros. Aparatul genital feminin, ca i
aparatul genital masculin, poate fi mprit n dou grupuri de formaiuni respectiv organe genitale
interne i externe.
Organele genitale interne sunt reprezentate prin: ovare, trompe uterine, uter i vagin.
OVARUL este glanda sexual feminin, este un organ pereche situat n bazin, are forma ovoid i
este unit prin ligamente cu peretele posterior al bazinului, cu uterul i cu trompa uterin.
OVULUL (gametul feminin) este o celul sferic, cea mai mare din organism, cu diametrul de 0,2
mm, avnd n citoplasm rezerve nutritive care hrnesc embrionul n primele stadii de dezvoltare.
TROMPA UTERIN este un conduct pereche ce se ntinde ntre ovar i uter, lung de 10-12 cm.
Captul su, n contact cu ovarul are o form de plnie cu marginile franjurate i servete pentru
captarea ovulului ce a fost expulzat din foliculul matur.
UTERUL este un organ musculos cavitar, nepereche situat n bazin ntre vezica urinar i rect. Este
fixat de peretele bazinului prin ligamente.
VAGINUL (vagina) este organul de copulaie al femeii, este un organ cavitar, care se deschide la
exterior n regiunea vulvei ce formeaz aparatul genital al femeii. Este un canal musculo-membranos,
turtit antero-posterior, lung de 8-12 cm. i larg de 2,5 cm. EI este continuarea uterului, ncepnd de la
colul uterin i terminndu-se la vulv, n vestibulul vaginal, fiind ndreptat oblic n jos i nainte,
determinnd un unghi fa de uter.
ORGANELE GENITALE EXTERNE sunt situate la nivelul perineului, ele sunt cunoscute sub
denumirea de vulv i sunt reprezentate prin: formaiunile labiale, spaiul interlabial i aparatul
erectil.
FORMAIUNILE LABIALE sunt nite pliuri ale pielii, care mrginesc prile laterale: labiile mari
i labiile mici. Labiile mari mrginesc prile externe ale vulvei i labiile mici sunt aezate nuntrul
labiilor mari, fiind paralele, cu acestea, mai scurte i mai groase.

referat.clopotel.ro

Ca anexe ale aparatului genital feminin se gsesc cele dou glande mamare. Acestea sunt glande
cutanate i au rol de a elibera laptele necesar creterii copilului. Glanda este format din lobi, acetia
din lobuli care au ca unitate secretorie acinul. Fiecare lob are un canal de excreie care se deschide pe
o proeminen a glandei numit mamelon. Pe fiecare mamelon se gsesc orificiile a 12 - 30 canale de
conducere a laptelui (galactofore). Inervaia glandei mamare provine din nervii intercostali, perechile
a 2-a pn la a 6-a din ramura supraclavicular a plexului cervical i din ramurile toracice ale plexului
brahial. Inervaia vegetativ este constituit din fibre care merg de-a lungul vaselor.
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA UTERULUI
ANATOMIA UTERULUI
UTERUL sau mitra este un organ musculos cavitar nepereche, aezat n partea median a cavitii
pelvine ntre rect i vezica urinar, n care au loc importante fenomene legate de gestaie i de
natere. Constituie segmentul intermediar dintre vagin i trompe. El ia natere din canalele lui Miller.
Form : uterul are form conic, turtit, comparat cu o par cu poriunea mai mare n sus, iar cea
mic n jos. A fost asemnat cu o plosc sau cu o mitr.
Dimensiunile medii: are o lungime de 6 - 8 cm, iar lrgimea este de 4 cm. Este turtit anteroposterior astfel nct cavitatea uterin este triunghiular i virtual. Are o capacitate de 3 - 4 cm 3, la
nulipare i 5 - 6 cm3 la multipare. Ritmul de cretere a colului uterin este mai rapid ntre 1 i 5 ani,
apoi se intensific creterea corpului, n morfologia extern a uterului observm:

o fa anterioar orientat spre vezica urinar;

o fa posterioar orientat spre rect i ansele intestinului subire;

o margine lateral stng i alta dreapt.

DIVIZIUNE Uterul prezint urmtoarele diviziuni:

a) fundul uterului - extremitate superioar, loc de inserie a trompelor;
b) corpul uterului - poriune mijlocie;
c) istmul - nu se poate distinge de corp; ajunge pn la 1 cm deasupra orificiului intern
uterin, formeaz n ultimul trimestru al sarcinii segmentul inferior;
a)

colul uterin - pe circumferina sa se insera vaginul, care urc mai sus pe faa

posterioar; i se descriu o poriune supravaginal i alta vaginal.

CORPUL UTERULUI este puin turtit antero- posterior, de aspect canoid, cu o fa anterioar plan
si o fa posterioar uor bombat. Marginile dreapt i stng sunt convexe la multipare si concave
Ia nulipare. Corpul uterin este supus inflamaiei hormonilor ovarieni i puerperalilii. Mai mult dect
celelalte segmente ale aparatului genital. El este implantat oblic fa de vagin, axul uterului fcnd cu
axul vaginului un unghi deschis nainte numit unghiul de versiune. Aceast deschidere nainte a fost
numit anteflexia fiziologic a uterului. nclinaia uterului pe vagin poate varia n mod fiziologic sau
referat.clopotel.ro

patologic, astfel c : axul corpului uterin face cu axul colului uterin un unghi deschis nainte denumit
unghiul de flexiune. In mod normal uterul este situat n plan sagital, uor anteversat i anteflectat. El
are o mare mobilitate i i menine poziia datorit ligamentelor sale largi, rotunde i utero- sacrate.
n afar de acestea, uterul mai este meninut, i de esutul conjunctiv pelvian, ct i de sistemul de
susinere constituit din planeul pelviperineal. Peretele colului uterin este constituit dintr-un strat
muscular dens:
-miometru,
- endometru, tapetat ntre cavitatea peritoneal de peritoneu,
-perimetru.

MIOMETRUL din punct de vedere morfologic prezint importan n nelegerea dezvoltrii n

timpul gestatiei i a dinamicii uterine din travaliu. Uterul are dou straturi musculare:
unul exterior, longitudinal, numit perimiometru;
unul circular, intern, numit arhimiometru;
ntre ele se dezvolt un al treilea strat ce deriv dintr-o ntreeserea unor uniti musculovasculare (metrom) - numit neomiometru.
ENDOMETRUL Din punct de vedere morfologic, este format dintr-un epiteliu cilindric, ciliat,
unistratificat, care trimite n adncime tubi glandulari. La nivelul colului acest epiteliu secret mucus.
La nivelul orificiului exterior se continu cu epiteliu pavimentos, care confer faa intravaginal a
colului, n zona de trecere apar cel mai adeseori neoplaziile colului uterin.
COLUL UTERIN este reprezentat de extremitatea inferioar a uterului, are o form conic, i este
separat de linia inseriei vaginului ntr-o poriune intravaginal i una supravaginal. Are o lungime
de 3 cm. Linia de inserie a vaginei pe col este circular, deci situat mai mult posterior, dect
anterior, astfel c fundul de sac vaginal posterior este mai adnc dect cel anterior. Poriunea vaginal
prezint n centrul ei deschiderea canalului cervical prin orificiul extern. Canalul cervical se continu
n sus n poriunea vaginal deschizndu-se n cavitatea uterin printr-un orificiu numit orificiul
intern.
ISTMUL UTERIN este un an semicircular vizibil pe faa anterioar, situat ntre corp i colul
uterin. La nivelul lui ntlnim aceeai structur muscular, dar cu straturi mult mai subiri, cu o
densitate sczut a fasciculelor musculare i dezvoltarea n schimb a unui esut conjunctiv- elastic. La
nivelul colului uterin se constat o musculatur dezvoltat n contul stratului plexiform, constituind
un sfncter important la nivelul orificiului cervical interior. Restul colului, ca i orificiul exterior
prezint numai o structur vasculo- conjunctiv, fibrele musculare fiind foarte rare i dispersate. In
gestaie i n evoluia ei, n stratul plexiform, alturi de fibrele musculare, unite ntre ele prin celule
referat.clopotel.ro

conjunctive, mezenchimale (elastice, argentafile cu puni protoplasmatice), se gsesc numeroase vase

venoase mari al cror perete este redus, pe alocuri numai la un endoteliu, ce cptuete cavitile
dintre fibrele musculare. Se constituie astfel lacuri sau sinusuri venoase la care s-au descris formaii
sfmeterice cu rol n circulaie. n peretele muscular se gsesc fibre nervoase amielinice, frecvente i
celule nervoase cu capacitate neuro- endocrin ce elibereaz mediatori chimici, cunoscute sub
denumirea de celule interstiiale. Din punct de vedere al capacitii dinamice, la natere, corpul uterin
este cel mai puternic, devenind singurul element activ, n timp ce istmul devenit segment inferior, slab
constituit muscular, este nvins i destins, la fel ca i colul, n mod pasiv.
OSTIUL UTERIN este orificiul extern al colului ce variaz ca forme la virgine, nulipare sau
multipare. n general, are forma unei depresiuni transversale, ce prezint dou buze: una anterioar i
alta posterioar, unite prin dou comisuri laterale. La multipare ostiul este ntredeschis.
DIMENSIUNILE UTERULUI la nulipare sunt: lungimea

6-7 cm, limea

4 - 5 cm, grosimea

2- 2,5 cm, pentru ca la multipare aceste dimensiuni s creasc aproximativ cu 1 - 2 cm, iar n timpul
sarcinii s ating valori foarte mari, uterul devenind un organ abdominal.
POZIIA UTERULUI Prezint de asemenea o importan deosebit, astfel axele longitudinale ale
corpului i colului formeaz un unghi numit unghi de flexie, deschis spre sinfza pubian, avnd
valori situate ntre 140 - 170 , uterul fiind astfel n anteflexie. Anexele longitudinale ale colului
uterin i vaginei formeaz un unghi descris tot anterior, numit unghi de versiune, cu o valoare de 90 100, uterul fiind astfel i-n anteversie. Poziia nomal a uterului este de uoar anteflexiune i
anteversiune.

DEVIAII DE LA NORMAL sunt retroversiunea, retroflexiunea, lateroversiunea (dreapt,

stng). Punctul central al uterului este locul de intersectare al axelor corpului i colului, istmul fiind
punctul cel mai fix al organului. Uterul fiind un organ mobil, corpul se deplaseaz fa de gt, la
nivelul istmului, fie nspre ndrt, cnd rectul este plin, fie n ambele sensuri prin prezena anselor
intestinale, revenind apoi la normal. In condiii patologice revenirea nu se mai produce i n locul
poziiei de

anteversiune i anteflexiune apare retroversiunea asociat cu retroflexiunea sau

lateroversiunea. Meninerea uterului n poziia sa normal se face prin : mijloace de suspensie care-1
fixeaz de pereii escavaiei pelviene i mijloace de susinere.
MIJLOACE DE FIXARE:
- de suspensie - ligamentele rotunde, uterosacrate, largi, peritoneu;
- de susinere - conexiunile cu vaginul, ridictori anali sau perineul;
-

de

fixare

colului

conului

vaginul:

condensarea

esutului

celular

pelvisubperitonial, care leag uterul de pereii pelvisului i care d natere unui sistem transversal
(ligamentul transvers Mackenroth) i un sistem longitudinal (aponevrozele sacro- recto- genitale).
referat.clopotel.ro

Mijloace de suspensie:
Ligamentele rotunde sunt dou cordoane fibromusculare, care i au originea n unghiul tubar al
uterului, dedesubtul tubei. El se ntinde de la coarnele uterine pn la regiunea pubian, ridic un pliu
peritoneal pe faa anterioar a ligamentului larg, parcurgnd canalele inghinale i se termin n
regiunea muntelui venerian i n labiile mari. Rolul lor este de orientare a uterului i mai puin de
suspensie. Ligamentele uterosacrate i uterolombare sunt constituite din fibre musculare netede si
fibre conjunctive. Ligamentele uterosacrate se insera pe istmul uterin, nconjur rectul i se insera pe
faa anterioar a sacrului. Ele determin formarea unor repliuri falciforme care procmin sub
peritoneu. Contribuie n mare msur la susinerea uterului n poziia sa normal de anteversie- flexie.
Ele delimiteaz intrarea n fundul de sac Douglas.
LIGAMENTELE LARGI sau late reprezint ligamentele principale de uspensie uterin. Ele iau
natere printr-o dedublare a peritoneului, care nvelete iterul i trompele. Ele sunt dou lame
peritoneale patrulatere, care dup ce au acoperit eele anterioar si posterioar ale organului, ajung la
nivelul marginilor, se apropie una de ilta i formeaz uterului un fel de aripioare care se ndreapt
spre pereii ecavaiei >pelviene.
Faa anterioar a ligamentului larg trece prin ligamentul rotund i peste faa ateral a vezicii urinare;
faa posterioar este n raport cu ovarul care este singurul organ ntraabdominal care nu are nveli
peritoneal; marginea superioar liber n care se gsete tuba uterin, pe care seroasa peritoneal o
mbrac pe feele sale: anterioar, superioar i posterioar.
Faa inferioar lit constituie baza ligamentului larg. In aceast poriune se gsete o cantitate mai
mare de esut conjunctiv lax i grsos, care se continu cu esutul pelvisubperitoneal; tot la acest nivel
se afl plexul venos hipogastric i ncruciarea dintre artera uterin i ureter.
Marginea medial este situat de-a lungul marginii uterine, care sprijin inseriile ligamentului larg
pe uter. La acest nivel, ligamentul conine poriunea ascendent a arterei uterine i plexuri venoase,
limfatice i nervi.
Marginea lateral este subire i are dou poriuni:
-o poriune superioar, ce corespunde marginii libere a mezosalpingelui.
-o poriune inferioar care se insera pe peretele lateral al pelvisului, la nivelul
muchiului obturator intern. Cele dou foie ale ligamentului larg se rsfrng pe
peretele pelvin anterior i posterior. Sub foiele ligamentului larg se observ 3
reliefuri care constituie aa numitele aripioare ale ligamentului larg i anume:
o aripioara superioar identic cu marginea superioar n care se gsete
trompa; o aripioara anterioar de-a lungul ligamentului rotund; o aripioara
posterioar.In interiorul esutului conjunctiv i gras se gsesc uterul i ureterul,
poriunea orizontal a arterei uterine, artera ovarian, plexurile ovariene,
referat.clopotel.ro

limfatice i nervii tubari i utero- ovariene.

PERITONEUL trecnd de pe faa posterioar a vezicii spre uter, acoper acest organ ncepnd cu
istmul, apoi faa anterioar (escavaia vezico- uterin), fundul i faa posterioar, pn la nivelul
poriunii supravaginale a gtului; de unde trece pe faa anterioar a rectului (escavaia rectouterin)
formnd fundul de sac Douglas.
RAPORTURILE UTERULUI : faa anterioar - cu vezica urinar, de care este separat prin fundul
de sac peritoneal, vezico-uterin; faa posterioar -cu colonul signoid, ansele intestinului subire i
rectul, de care este separat prin fundul de sac peritoneal recto- uterin; marginile laterale cu cele dou
foie peritoneale ale ligamentului larg i cu vasele uterine, limfatice, nervii, ureterul, care sunt
surprinse n acestea; fundul uterului cu ansele intestinului subire.
Confguratia interioar a uterului prezint cteva particulariti: cavitatea uterin - virtual n afara
sarcinii, comunic cu trompele i vaginul; are un aspect triunghiular la nivelul corpului i fusiform, la
acela al colului; o mucoasa cervical prezint o serie de ridicaturi, comparate cu nervurile unei
frunze (plieile palmate); o orificiul intern al colului uterin are un diametru de 4 - 5 cm; acestea
diminua progresiv dup menopauz.
STRUCTURA UTERULUI const din 3 tunici care alctuiesc pereii si: tunica seroas este
alctuit

din

peritoneul

care

acoper

uterul,

dublat

de un strat de esut conjunctiv ce formeaz stratul subseros; tunica muscular este

caracterizat de orientarea funcional a fibrelor musculare netede care se dispun n jurul istmului,
fundului i a coarnelor uterine i se continu cu fibrele musculare ale ligamentelor largi; tunica
mucoas sau endometrul care cptuete toat suprafaa intern a uterului.
VASCULARIZATIA UTERULUI este dat de artera uterin i artera ovarian. Artera uterin este
o ramur a arterei hipogastrice, este n raport imediat cu uterul. Ia natere din trunchiul anterior al
arterei iliace interne, fie izolat, fie printr-un trunchi comun cu artera ombilical la nivelul fosei
ovariene. Traiectul su prezint 3 segmente: retroligamentar; subligamentar; intraligamentar.
Artera uterin descrie o curb cu concavitate superioar, lung de 15 cm. i se termin sub ovar prin
anastomozare cu artera ovarian. n segmentul su parietal, retroligamentar, merge oblic n jos i
nainte pe peretele pelvin, avnd raporturi:
- lateral, cu peretele pelvin de care se desprinde la nivelul spinei sciatice;
- medial cu ureterul satelit.n segmentul su, subligamentar, transversal, artera se ndreapt median i
ptrunde n ligamentul larg, se ndreapt nuntru i se ncrucieaz uterul la nivelul istmului uterin,
(la aproximativ 2 cm. de istm ). Strbate transversal baza ligamentului larg, n poriunea
intraligamentar, se ndreapt spre colul uterin i se mparte n dou ramuri terminale
anastomozndu-se cu artera ovarian. Artera uterin prezint o serie de spirale ce permit ntinderea ei
n timpul graviditii. Artera uterin cu ureterul se ncrucieaz la nivelul poriunii supravaginale a
colului uterin.
referat.clopotel.ro

Venele se adun n sinusurile uterine, de unde dreneaz n plexurile venoase uterine, de aici sngele
merge fie spre venele uterine ce se vars n vena iliac intern, fie spre venele tubei i ovarului cu
vena ovarian, care se va vrsa n dreapta, n vena cav inferioar, iar n stnga n vena renal.
Limfaticele corpului uterin sunt: o parte merg mpreun cu cele ale ovarului n ganglionii lombari;
cele ale colului n ganglionii iliaci; altele ajung n ligamentele rotunde la ganglionii inghinali.
Inervaia uterului este dat n cea mai mare parte de plexul pelvic. Mai particip nervul abdominogenital i fileze din plexul ovarian. Fibrele aferente la plexul uterin provin din plexul hipogastric i o
mic parte din plexul ovarian. Plexul pelvic are aspectul unei lame late, situate pe laturile colului
uterin. Plexul ovarian este alctuit din fibre care vin din plexul aortico- renal de-a lungul arterelor
lomboovariene. Plexul hipogastric este o lam neuroganglionar aezat ntre viscere i pereii
pelvisului. Inervaia organovegetativ simpatic i parasimpatic provine din plexul aortic caudal si
nervii sacrali 3 i 4. Plexul aortic caudal formeaz plexul uterovaginal la care mai ajung i fibre
parasimpatice din nervul pelvic. Anexele primesc fibrele simpatice din plexul ovarian, iar fibrele
nervului pelvic i au traiectul n plic rectouterin.

FIZIOLOGIA UTERULUI
MUCOASA UTERINA este divizat n dou straturi : -profund
sau bazal ce nu sufer nici o modificare n timpul ciclului
menstrual.
Ciclul endometrial are mai multe faze: faza de linite postmenstrual - dureaz 3 zile; faza
proliferativ : endometrul se dezvolt, vasele se refac, glandele devin sinuoase, substana
fundamental a corionului devine abundent;faza secretorie : endometrul continu s se dezvolte,
glandele se dilat, celulele glandulare produc glicogen, vasele se dezvolt; corion lax (2 zile dup
ovulaie); faza de regresie (2-6 zile naintea menstruaiei) apar modificri: staz, vasoconstricie,
ischemie, endometrul se reduce; cu 2 zile nainte de menstruaie apar leucocite n corion; hematiile
extravazeaz i ele; faza de menstruaie: endometrul se reduce i mai mult, glandele devin mici,
extravazarea leucocitar i eritrocitar se intensific.
Modificrile histochimice ale endometrului sunt caracterizate prin bazofilie;
activitate enzimatic; producie de mucopolizaharide i de glicogen.
Mecanismul menstruiei Sngele menstrual este incoagulabil; factorii de coagulare arat: lipsa
fbrinogenului, scderea accentuat a complexului protrobinic, scderea numrului de trombocite.
Aceste dou procese de coagulare i fibrinolizare se produc simultan.
Ciclul colului uterin
referat.clopotel.ro

In faza proliferativ, epiteliul, glandele i stroma cervical prezint modificri histologice: glandele
se hipertrofiaz i ncep s secrete mucus; aceast secreie este maxim n faza de ovulaie, atingnd
120 mg n 24 de ore. In faza secretorie, secreia de mucus scade, devine mai consistent, crete
cantitatea rezidului uscat, a celulelor descuamate i a leucocitelor. ncepnd din ziua a 17-a a ciclului,
cristalizarea este dezagregat. Dup ziua a 20-a mucusul devine impermeabil pentru spermatozoizi.

CAPITOLUL II.
FIBROMIOMUL UTERIN
FIBROMIOMUL UTERIN este o tumor benign, hormonodependent care apare i se dezvolt n
perioada de activitate ovarian i involueaz n menopauz. Este cea mai frecvent tumor uterin.
Se dezvolt din musculatura neted a peretelui uterin (miom), dar prezint i o component
conjunctiv, de unde i denumirea de fibromiom.
Vrsta: n mod obinuit fibromiomul uterin apare la,o vrst tnr, dar de obicei nu produce
simptome pn la 30 - 40 de ani sau mai trziu. La femeile care au depit 30 de ani se ntlnete n
proporie de 10-30 %. Reprezint aproximativ 18 - 25 % din afeciunile ginecolgice i apar mai
frecvent la femeile sterile.
Apariia i dezvoltarea fibromiomului uterin n perioada de activitate ovarian i involuia lui
dup menopauz, pledeaz pentru rolul promotor al estrogenilor i sugereaz existena unui teren
hormonal.
ETIOPATOGENIE SI ETIOLOGIE
Factorii responsabili pentru transformarea iniial neoplasmatic sunt nc necunoscui. Se presupune
ns o serie de factori favorizani : se acord un rol de prim importan dezordinilor n secreia
endocrin a ovarelor i anume hiperfoliculinei care ar nsoi deseori fibromiomul uterin. Un alt factor
favorizant este sterilitatea i dei unii autori consider fibromiomul uterin ca o cauz a sterilitii, este
cunoscut faptul c fibromiomul uterin se ntlnete mai ales la nulipare, dect la multipare i n plus
nu sunt rare cazurile n care tumora a disprut complet dup o sarcin dus la termen.
Factori generali hormonali sunt extrogenii, STH (hormonul somatotrop hipofizar), progesteronul,
care pot influena proliferarea fibromiomului uterin:
Estrogenii: Scitz (1910) emite teoria genezei fibromiomului uterin printr-o secreie intern a ovarului
modificat calitativ sau produs de un organ care funcioneaz anormal. Teoria hormonal
hiperestrogenic a dovedit ulterior dezvoltarea fibromiomului uterin drept consecin a unei stri de
hiperfoliculinemie din organismul femeii i n general foliculina administrat n exces, favorizeaz, n
mod incontestabil, dezvoltarea fibromiomelor. Ovarita sclero- chistic i hiperplazia glandulo- chistic
a mucoasei uterine, cunoscut ca expresie a unei stri hiperfoliculinemie sunt extrem de ntlnite la
referat.clopotel.ro

femeile cu fibromiomul uterin. Teoria hiperfoliculinemiei rmne cea mai plauzibil n explicarea
etiologiei fibromiomului uterin.
Hormonul somatotrop hipofizar (STH) Prin stimularea sintezei de proteine are o aciune sinergic cu
extrogenii ceea ce i confer im rol posibil n geneza fibromiomului uterin. Datele clinice au artat c
femeile cu fibromiom uterin prezint mai frecvent o constituie hiperhipofizar i macrosomie.
Progesteronul are un efect antiestrogenic i prin aceasta s-a sugerat c ar inhiba creterea
leiomiomului

uterin.

Rolul androgenilor a fost sugerat de dezvoltarea fibromiomului uterin

condiii de exces de hormoni androgeni n cadrul unui sindrom androgenital, sau a unui adenom
corticosuprarenal. Exist i alte teorii care ncearc s explice apariia: teoria vasculara a lui PillietElebss explic apariia fibromiomului uterin ca o proliferare a esutului miomatos i conjunctiv
perivascular; teoria resturilor embrionare - Conheim consider fibromiomul uterin ca fiind consecina
unor

resturi

vascular,

care

se

netede,

la

periferia

embrionare

multiplic

formnd

crora

localizate

resturi

concentrice

mod

secundar

de

peri
fibre

prolifereaz

musculare
esutul

conjunctiv; teoria neorofbromatozei: Racklinghansen explic apariia fibromiomului uterin n cadrul

unui proces de neofibromatoz.
Histogeneza nodulului fbromiomatos
Aciunea sinergic a estrogenilor, a STH i a progesteronului determin la nivelul uterului o
mobilizare activ metaplaziant a elementelor mezenchimale existente n peretele uterin, sau a
celulelor musculare primitive ale miometrului i ale vaselor uterine, cu formarea celulelor
miomatoase i ale esutului conjunctiv. Acumularea de mucopolizaharide care prin modificri de
vscozitate tisular uureaz creterea i dezvoltarea elementelor miomatoase. Elementul care
sufer primele modificri este vasul sanguin, acolo unde se realizeaz concentraii hormonale
crescute prin modificri hemodinamice locale. Histogeneza fibromiomului uterin parcurge cteva
etape-evolutive: formarea focarelor de proliferare este precedat de o puternic reacie vascular,
manifestat prin hiperemie, staz i hemoragii; nceputurile tumorale microscopice se realizeaz
prin intensificarea proceselor proliferative i constituirea centrilor germinativi, din contopirea
focarelor iniiale de proliferare. Elementele celulare ncep procesul de difereniere cu formarea de
fibre musculare netede, subiri i scurte. Orientarea diferit a fasciculelor musculare i creterea lor
dezordonat, dovedesc caracterul atipic al esutului neoformat. n intersiiile interfibrilare i
perifasciculare se acumuleaz polizaharide neutre i crete substana fundamental, facilitnd astfel
proliferarea celulelor miomatoase. Nodulii astfel constituii sunt dispui n jurul sau n vecintatea
vaselor i se disting de miometrul din jur prin caracteristicile structurale i printr-o activitate
metabolic intens. Creterea i maturizarea tumorii este urmarea proliferrii i diferenierii
referat.clopotel.ro

continue a celulelor tumorale. n zonele de maturaie ale tumorilor celulele miomatoase au un

coninut sczut de material plastic i energetic i prezint o diminuare a activitii metabolice. Pe
msura maturizrii fbromiomului uterin i vascularizaia sufer modificri prin acumulare de
mucopolizaharide de tip acid hialuronic i condroitin- sulfuric n perei i perivascular, cu
ngroarea i nmulirea fibrelor de colagen i depunere de hialin. Treptat apare un proces de
scleroz vascular cu reducerea lumenului vascular i hipoxie consecutiv. Pe de alt parte,
proliferarea elementelor musculare nu se nsoete de o cretere a numrului de capilare, ceea ce
accentueaz hipoxia generat prin leziunile vasculare. Aceast hipoxie favorizeaz dezvoltarea unui
esut braditrop, de tipul celui de scleroz, completnd transformarea fibroas a procesului iniial,
miomatos i imprimndu-i totodat o anumit evoluie morfologic cu anumit corespondent clinic.
MORFOPATOLOGIA FIBROMIOMULUI UTERIN
Caracteristici generale
Fibromiomul uterin se prezint ca o formaiune tumoral unic sau multipl, de dimensiuni
variabile, ce se distinge de esuturile din jur i creaz zone de hipertrofie neregulat a uterului.
Localizarea fbromiomului uterin este variat n raport cu diferitele segmente ale uterului sau ale
muchiului uterin: localizarea corporal - este cea mai frecvent (aproximativ 96 %), sediul tumorii
putnd fi fundic, peretele anterior sau posterior uterin. Localizarea pe peretele posterior antreneaz o
retroversie uterin fixat, foarte adesea dureroas. Tumorile localizate pe flancurile uterine se
dezvolt ntre foiele ligamentului larg i rmn ntotdeauna deasupra pediculului uterin; localizarea
cervical : este mai rar (0,5 - 2,5 %) i coexist de obicei cu fibromioame ale corpului. Sediul poate
fi supravaginal sau intravaginal. Cnd este supravaginal

se

situeaz anterior sub peritoneul

intervezico- uterin, comprimnd vezica si uretra, alteori posterior, sub peritoneul fundului de sac
Douglas, sau lateral ntre foiele ligamentului larg, realiznd fibromiomele uterine intraligamentare.
Acestea comprim uterul i pediculul uterin. Cnd este intravaginal intereseaz mai ales buza
anterioar a colului i atunci cnd atinge dimensiuni mari pune probleme dificile la extirpare. Cnd
sunt localizate subperitoneal (fibromioamele subseroase) pot fi sesile i se pot torsiona sau chiar
rupe; localizare n miometru: fibromioamele intramurale sau interstiiale, cnd sunt de dimensiuni
mici nu modific conturul uterului, dar cnd cresc n volum, produc o mrire a uterului care devine
neregulat, nodular. Prin cretere, aceste tumori ajung fie subseros, fie submucos, nct este foarte
dificil s se aprecieze cu exactitate frecvena lor.
Fibromiomul uterin submucos se dezvolt sub endometru i dei este cel mai puin frecvent
(aproximativ 5%) are o mai mare importan clinic prin sngerrile pe care le determin chiar
referat.clopotel.ro

atunci cnd are dimensiuni mici. Prin dispoziia submucoas deformeaz mai mult sau mai puin
cavitatea uterin, iar uneori dezvolt un pedicul, devenind liber n cavitatea uterin, ca un polip
endocavitar. In aceast form tinde s se elimine prin col, sub efectul contraciilor uterine, realiznd
"miomul instatu nascendi".
Numrul si dimensiunile nodulilor fibromiomatoi este variabil. Uneori se ntlnete un singur nodul
fibromiomatos mic, n uter, alteori i de cele mai multe ori se ntlnesc o mulime de noduli
fibromatoi ajungnd pn la 40 - 50. Volumul fibromioamelor este foarte diferit, unele fiind aa de
mici nct nu se pot vedea cu ochiul liber, pe cnd volumul altora poate atinge mrimea unei sarcini
de 3-4 luni i chiar mai mare. Se ntlnesc rar fibromioame care cntresc 15-30 de kg.
Consistenta fibromiomului uterin este crescut cu zone de duritate lemnoas sau moi, cu poriuni
semifluctuante n funcie de formele de degenerare, pa care le sufer. La femeile n vrsta se gsesc
fibromioame calcifiate, a cror duritate este ca cea a osului.
Aspect macroscopic Pe seciune, nodulii fibromiomatoi au o form rotund sau oval i se disting de
miometrul din jur, printr-un aspect albicios-cenuiu sau cenuiu- roietic, cu un desen trabecular de
fibrele musculare colorate n roz, dispuse n vrtejuri i separate ntre ele de esut fbros omogen albsidefiu, mai mult sau mai puin abundent, n tumorile mari acest desen este estompat sau chiar
disprut datorit unor degenerri secundare a esutului tumoral. Cnd sunt mai muli noduli tumorali,
uterul, pe seciune are o structur lobular. Dei nu au capsul bine definit, nodulii miomatoi sunt
separai de esutul muscular din jur, printr-un strat pseudocapsular de esut areolar, laminat din care
pot fi enuclea. Unele forme anatomice sau complicaii evolutive modific aspectul fibromiomului
uterin: fbromiom moale (miomul); fbromiom rou- violaceu din necroza aseptic; fibromiom glbui
din degenerarea grasoas; fibromiom cu degenerescent edematoas sau chistic.

Structura microscopic - histoloeic

Elementul histologic esenial este celula muscular neted, de unde i denumirea de leiomiom.
Fasciculele musculare ale tumorii sunt formate din celule musculare uniforme dens dispuse n
vrtejuri cu extremiti ce se ntreptrund i sunt situate pe un schelet de esut conjunctiv fbros.
Capsula fibromiomului este format din esut conjunctiv lax i fibre musculare turtite. Vasul central
care asigur nutriia fibromiomului este un vas terminal. Caracterul histopatologic este foarte variat,
de la aspectele tipice ale leoimului obinuit, pn la aspecte particulare, date de o vascularizaie mai
bogat (angiomiom), de intricarea cu alte structuri tisulare (lipofibromiom) de existena unor
anomalii celulare, sau dovedind senine de invazie local i metastaza la distana.
Leiomiomul tipic este leiomiomul obinuit i este format din celule foarte asemntoare cu celula
miometral. Se deosebete de aceasta prin cteva particulariti: celula miomatoas este mai mare, dar
referat.clopotel.ro

mai scurt, citoplasm celulelor miomatoase este omogen i cuprinde mioflamentele (miofibrilele),
care sunt mai puin numeroase i mai puin rigide ca cele din celulele miometrale; nucleic apar intens
colorai, fiiziform, cu membran groas i conin 1-3 nucleoli.
Lemiomul celular este o varietate particular de mioliom care pune probleme deosebite de
diagnostic histopatologic, fiind caracterizat printr-o mare bogie de celule musculare cu foarte
puin esut conjunctiv. Celulele miomatoase sunt aranjate ntr-un desen neregulat cu o singur
populaie de celule, fiind similare cu cele ce se gsesc n leiomiomul obinuit.
Leziuni asociate fibromiomului
Fibromatoza uterin reprezint o proliferare infiltrativ fibroblastic. Histologic, se catracterizeaz
printr-o proliferare difuz a esutului fibros printre fibrele musculare netede. Uterul apare mrit de
volum, dur, cu mucoasa suculent, ngroat, polipoid, uneori n faz foliculinic permanent. Este o
form difuz a fibromiomului uterin.
Leiomiomatoza uterin difuz: este foarte rar ntlnit. Afeciunea se nsoete frecvent de
menoragii i infertilitate.
Adenomioza sau endometrioza intern se poate asocia cu fibromiomul uterin. Uterul apare mrit,
neregulat, dur, mai ales prin prezena nodulilor fibromiomatoi si numai pe seciune se poate
recunoate prezena focarelor de adenomioz sub forma unor zone mici albe sau rozacee. Aspectul
focarelor de adenomioz este asemntor nodulilor miomatoi.
Hemaneiopericitomul este un proces tumoral vascular, care din punct de vedere histologic se constat
aspectul unui leiomiom iar spre centrul tumorii multiple focare discrete nencapsulate de
hemangiopericitom.
Cancerul uterin sau adenocarcinomul.

Fibromiomul asociat cu cancerul de endometru poate

masca i ntrzia diagnosticul. De aceea se va suspiciona asocierea unui cancer uterin la femeile n
menopauz cnd reapar metroragiile sau la femeile cu fibromiom peste 35 de ani cu sngerri
neregulate. Chirotajul uterin este obligatoriu n toate cazurile n care fibromiomul uterin nu
explic sngerarea i se recomand deschiderea piesei operatorii imediat dup extirparea uterului, n
caz de histerectomie pentru, fibromiomul uterin.
Endometrul n uterul fibromatos
Endometrul poate avea un aspect normal, poate fi atrofiat n special n dreptul tumorii sau mai
frecvent este hipertrofiat. Poate suferi modificri de tip circulator- hemodinamic (staz, hiperemie,
edem, hemoragii ) i mai puin leziuni de tip distrofic (hipertrofia mediei, fibroz vascular i
perivascular, depuneri de hialin). Endometrul n uterul fbromiomatos nu prezint leziuni specifice,
de aceea biopsia de endometru este puin operant n stabilirea diagnosticului de fibromiom uterin.

referat.clopotel.ro

Vascularizatia fbromiomului uterin

Vascularizatia nodulilor tumorali
Vascularizatia arterial - prezint urmtoarele particulariti: irigaia nodulilor este tributar
teritoriului vascular, unde acetia i au originea. De aceea, nodulii cu dezvoltare extramural
(subscroi-submucoi) sunt irigai prin unul sau mai muli pedicului, pe cnd la nodulii intramurali,
vasele provin din mai multe direcii ale circumferinei lor; amploarea vascularizaiei tumorilor
depinde de localizare, mrimea i vechimea lor; desenul vascular intrinsec reflect sensul dezvoltrii
tumorii, fiind evident n noduli mici n care dispunerea vaselor este mai ordonat, n nodulii cu
dispoziie submucoas sau subseroas, vasele sunt orientate dinspre polul de irigaie spre extremitatea
opus, n timp ce nodulii interstiiali au o orientare fie radial, fie n vrtejuri corespunztoare
dispunerii fasciculelor musculare proliferante.
Vascularizaia venoas este mai slab evideniat microangiografic deoarece venele colabate de textura
ferm a tumorii, sunt mai greu injectabile.
Vascularizaia uterului fibromiomatos
Vascularizaia arterial sufer modificri n sensul dislocrii, deformrii vaselor. Vasele intramurale
sunt dislocate de procesele neoplasmatice, i pierd caracterul torsionat i sunt comprimate n
miometrul normal, realiznd o densificare la acest nivel, care contrasteaz cu circulaia relaxat de la
nivelul tumorii. Aceste modificri au fost ntlnite la cazurile care prezentau ca principal manifestare
clinic durerea, sugernd participarea vascular la fiziopatologia acestui siptom al fibromiomului
uterin. Aceeai densificare arteriolar am gsit-o i n preajma endometrului, atunci cnd nodulii
tumorali sunt n apropiere, sugernd un proces activ de hiperemie.
Vascularizaia venoas sufer i ea modificri. Dispoziia unor noduli tumorali, chiar mici, pe
traiectul venelor de drenaj din endometru produce dilatarea i vizualizarea mult mai bine a venelor
din poriunea intern a miometrului, care n condiii normale sunt slab prezentate. Uneori reeaua
venoas apare bogat si dilatat n comparaie cu dimensiunile mici ale nodulilor tumorali. Acest fapt
sugereaz posibilitatea ca aceste modificri de tip congestiv s constituie condiii favorizante
proliferrii tumorale.
Vascularizaia fibromiomului uterin a fost studiat i prin metoda flebografei uterine. Metoda
permite vizualizarea "in vivo" a vascularizaiei venoase pelviene, visceral i parietal, prin injectare
pe cale endometrin a substanei de contrast. Imaginile flebografice obinute au evideniat modificri
importante ale vascularizaiei venoase intramurale i extramurale n uterul fibromiomatos;
Aspecte histopatoloeice:
Tumorile fibromiomatoase sunt slab irigate datorit proceselor distrofice ce afecteaz arteriolele.
Acestea apar cu pereii ngroai, prin hipertrofia i hiperplazia mediei ce se confund cu masa
tumoral din jur. Uneori hiperplazia stratului muscular arteriolar realizeaz proliferri nodulare
referat.clopotel.ro

centrate de lumenul vascular. Exist ns i tumori bine vascularizate cu reeaua arterial i capilar
bine reprezentat, cu aspecte de hiperemie activ i edem perivascular. Aceste tumori au o localizare
interstiial. Aceste aspecte sunt ntlnite mai ales la forme de fibromiom manifestat clinic la vrsta
de 35 -46 de ani i numai n cazurile cu localizare interstiial.
Evoluie morfologic
Fibromiomul se prezint, se manifest i evolueaz foarte variat. Sunt o serie de fibromioame care
rmn stabile n toat perioada de activitate genital i regreseaz dup menopauz, n timp ce alte
tumori cresc n volum, se manifest i dau complicaii. Aceast diversitate reflect o anumit
evoluie morfologic care ine de biologia procesului fibromiomatos, adic: el crete, migreaz,
prezint variaii de volum, sufer transformri structurale sau regreseaz.
Creterea fhromiomului se realizeaz prin "zonele active de cretere" care sunt dispuse la periferia
tumorilor macroscopice, n jurul vaselor. Ritmul de cretere este influenat de factorii implicai n
histogeneza tumorii: influena factorilor exogeni (tratamente hormonale), variaii ereditare ale genelor
sau variaii dobndite ale acelorai gene. Vascularizaia este un factor esenial, de cretere pentru
orice element viu. Vascularizaia miometrului din jurul tumorii poate constitui un factor de rezisten
periferic pentru creterea nodului fbromatos.
Migrarea fibromiomului
Miomul poate evolua spre o cretere centripet realiznd noduli submucoi sau centrifug, aprnd
ca noduli subseroi. Aceast migrare a nodulului tumoral este dependent de prezena capsulei care,
prin coninutul bogat n vase, influeneaz mobilizarea, deoarece presiunea exercitat pe una din
laturile nodulului tumoral de o mas sanguin deplaseaz tumora n sens opus. Exist situaii
neobinuite n care fibromiomul uterin are capacitatea de extindere local i metastazare la distan,
realiznd cteva aspecte morfopatologice: leiomiomatoza intravenoas, leiomiomatoza peritoneal
diseminat i leiomiomul uterin metastaza.
Leiomiomatoza intravenoas ca mase tumorale cu aspect vermicular, dezvoltat liber spre lumenul
venelor uterine i pelviene. Structura lor histologic este cea a unui leiomiom, fiind formate din
fibre musculare netede, esut fibros i numeroase vase sanguine. Nu sunt prezente atipii celulare, iar
mitozele sunt rare;
Leiomiomatoza peritoneal diseminat
Asocierea fibromiomului uterin cu multipli nodului leiomiomatoi, de volum
variabil, independeni de uter ce colonizeaz micul bazin, epiploonul, anexe intestinale, mezenterul.
Fibromiomul uterin metastazat
Asocierea fibromiomului uterin cu multiple leiomioame pulmonare, sugernd metastazarea ca
mecanism de apariie a lor.
Transformri structurale ale fibromiomului
referat.clopotel.ro

Fibromiomul poate fi sediul unor transformri degenerative benigne ce survin ca urmare a unor
modificri circulatorii sau dup tratamente cu doze crescute de progestative. Aceste transformri
sunt:
Distrofia hialin este cea mai important modificare din totalitatea leziunilor degenerative ale
fibromiomului. La nivelul tumorilor fibromiomatoase procesul de distrofic hialin ncepe de la pereii
vasculari, vasele devenind ngroate, cu lumen ngustat prin depunerea de hialin la nivelul intimei. n
formele avansate, cnd n masa de hialin nu mai apar insule rzlee de celule musculare, distracia
celular merge pn la evidenierea doar a resturilor de nuclei disperai n masa de hialin. n acest
proces de degenerescent, vasele sunt ultimele distruse.
Degenerarea chistic, care reprezint o schel a lichefierii hialinului, pseudochistele aprnd
dispersate n masa tumoral dnd aspectul de fagure de albin. Coninutul acestor caviti este un
lichid glbui sau cu aspect sanguinolent, n el plutind fragmente de esut.
Degenerarea gras, este mai rar si apare sub dou aspecte : ca sechel, cnd vacuole de grsime
apar n celule sau interstiial, alteori se prezint ca un veritabil esut adipos cu celule grase, rezultate
din metaplazia celulelor musculare.
Degenerarea
grsoase.

calcar

Intereseaz

survine

tumorile

cu

secundar
o

unei

circulaie

degenerri

defectuoas,

aa

hialine

cum

se

sau

ntlnete

n tumorile subscroase i apare mai frecvent la femeile n vrst, cu menopauz

avansat,
senile.

cnd
Calciul

conjunctive

sau

crete
este

cantitatea
depozitat

musculare,

la

serurilor
sub
nceput

de

form
sub

calciu,
de
forma

ca

sruri
unui

urmare

perivascular,
infiltrat

osteoporozei
pe

difuz,

fibrele
care

se

strnge n granule i care n final conflueaz.

Necrobioza aseptic - reprezint o transformare structural cu afectare n grade diferite a vitalitii
tisulare, ca urmare a diminurii sau ntreruperii rapide a circulaiei n nodului tumoral. Apariia ei se
datorete unei sarcini cu modificri circulatorii; involuia ce urmeaz naterii, cu reducerea brutal a
circulaiei tumorii, involuia disproporionat ntre uter i miom, la menopauz, medicaia uteroton;
radioterapia, tratamentele cu progestative, traumatisme, locale.
Infecia i supuraia pot complica degenerescentele anterioare prin reducerea vitalitii tisulare i
contaminarea cu microbi prin continuitate, pe cale limfatic sau hematogen, a tumorii
fibromiomatoase. Mai frecvent sunt afectate tumorile colului sau polipi fibroi nscui prin col.
Infecia cu germeni anaerobi realizeaz mortificarea cu apariia sfacelului de gangrena.
Degenerescenta

roie.

Consecina

unor

tulburri

circulatorii

obstruarea arterial.
Ramolisment este o consecin a necrozei de colievaie consecutiv unor tulburri circulatorii.
Degenerescent angiomatoas prezent n fibromioamele vasculare.
Transformri moi n resturile unor insule glandulare din canalele lui Wolff.
referat.clopotel.ro

prin

Necroza fibromiomului uterin este o consecin a obstrurii vaselor din pediculul fibromiomului.
Aceast necroz poate mbrca dou aspecte: necroz aseptic, consecina unui proces de necrobioza
ischemic; necroz septic consecutiv suprainfectrii, dnd aspect de supuraie.
Modificrile fibromiomului n timpul sarcinii
Starea de gestaie antreneaz la nivelul tumorii modificri anatomice, astfel c: structura
fibromiomului uterin se modific prin hiperplazia celulelor miomatoase, apare un proces de ramolire
ca urmare a inhibiiei gravidice i a tulburrilor circulatorii de la periferia tumorii. Topografic, nodulii
tumorali urmeaz evoluia poriunii din uter, unde sunt implantai. Nodulii submucoi foarte rar pot
coexista cu o sarcin i atunci se manifest postpartum, cnd sunt expulzai prin col, sau sufer
modificri de tip inflamator.
Regresiunea fibromiomului este forma obinuit de evoluie a fibromiomului. In timpul sarcinii i
mai ales dup natere i n timpul alptrii are loc o regresiune a tumorii, uneori pn la dispariie,
prin citoliza celulelor musculare, miomatoase, asemntoare cu cea a celulelor miometrului.
Degenerarea sarcomatoas reprezint aproximativ 0,1 - 1 % din leiomioame. Sunt afectai mai ales
nodulii intramurali. Transformarea sarcomatoas se suspecteaz cnd un fibromiom uterin ncepe s
creasc rapid n menopauz, cnd apar sngerri i se elimin fragmente tisulare n uter.
SIMPTOMATOLOGIE
Fibromiomul uterin se manifest foarte variat n funcie de numrul, mrimea i localizarea
tumorilor (corp, col, istm) de vrsta femeii, de poziie (intramural, submucos si setos). Sunt cazuri
cnd evoluia fibromiomului uterin este agravat fie prin accentuarea simptomelor obinuite ale
bolii, fie prin creterea tumorii, fie prin apariia unor complicaii de ordin mecanic, prin transformri
structurale sau prin compresiuni asupra organelor vecine. Exist totui o serie de fibromioame care
sunt bine tolerate, rmn stabile n toat perioada de activitate genital, iar la menopauz devin
silenioase i regreseaz. In aceste cazuri, menopauza instalat semnific vindecarea fibromiomului.
Fibromiomul asimptomatic
Se ntlnete n proporie de 10 %. Frecvena este ns mai mare pentru c n unele tumori rmn
nedescoperite n tot timpul vieii. De cele mai multe ori un fibromiom uterin este evideniat cu ocazia
unui examen ginecologic i de multe ori este descoperit n timpul explorrii chirurgicale a pelvisului.
Bolnava consult medicul pentru creterea progresiv n volum a abdomenului sau pentru c a
perceput suprasimfizar o tumor intraabdominal. Simptomatologia se mparte n semne subiective i
obiective.
Semnele subiective
Mult vreme fibromioamele sunt bine tolerate i nu produc nici o tulburare.
referat.clopotel.ro

Hemoragiile uterine - sngerrile uterine reprezint simptomul cel mai frecvent ntlnit la femeile
cu fibromiom uterin. Sunt ntlnite n 89 % din cazuri sub aspect de menoragii i metroragii, mai
ales n fibromioamele cu localizare submucoas, la care se adaug deseori o polimenoree;
Menoragia (hemoragia menstrual) reprezint cea mai obinuit i caracteristic form de sngerare
la femeile cu fibromiom. Nu se instaleaz niciodat brusc. Menstruaiile devin progresiv mai
abundente, frecvent cu cheaguri, dureaz mai mult de o sptmn, pn la 10- 12 zile cnd sfresc
cu o serozitate rozacee. Metroragiile sunt mult mai rare ntlnite n 13 % din cazuri. Ele survin ntre
cicluri (intermenstrual), discontinuu, fiind ntlnite n caz de miom submucos, sau n polip fioros.
Sngcrrile intermenstruale sunt adesea date de alte leziuni care pot fi un polip mucos, un cancer de
col, sau un cancer de corp uterin. Menometroragiile sunt sngerri care continu o menstruaie
abundent pn la menstruaia urmtoare. Se ntlnesc cu o frecven de aproximativ 22 % din
cazuri, n cursul evoluiei unui fibromiom, hemoragia poate lua aliura unei complicaii, atunci cnd
devin din ce n ce mai abundente, antrennd o stare de fatigabilitate i anemoe secundar, sau cnd
se instaleaz secundar cu anemie acut i interesare hemodinamic. n mecanismul de producere a
hemoragiei sunt mcriminai mai muli factori: hormonali, vasculo-sanguini, mecanici.
Hidroreea este un semn de valoare semiologic, pentru un polip fioros intracavitar sau un nodul
miomatos submucos, dar ea este destul de rar ntlnit (1,8 % din cazuri). Hidroreea const ntr-o
pierdere de lichid clar, albicios, al crei cantitate poate ajunge pn la 1 litru la 24 de ore.
Pioreea sau pierderile purulente pot revela cte odat un polip fibros pe cale de necrozare.
Leucoreea este mai frecvent ntlnit, cnd fibromiomul are o localizare n regiunea istmic, este
posibil ca tumora s joace un rol de "dop" i secreiile s se evacueze sub form de hidroree uterin
sau vomic uterin. Hidroreea sau pioreea pot s fie i semnul unui cancer de corp uterin.
Fibromioamele dureroase. Durerea rezult din degenerrile ce urmeaz tulburrile circulatorii,
infecioase, torsiunii unei tumori pediculate, prin compresiune la nivelul pelvisului sau printr-o
leziune asociat. Durerile pot fi continue sau paroxistice, n funcie de cauza care le genereaz. Este
ntlnit sub form de senzaie de greutate, traciune n sfera genital sau sub form de durere surd,
n 21 % din cazuri tumorile mari sau care sufer de o degenerare calcar se pot nsoi de o senzaie de
greutate n plex is, mai ales n localizrile posterioare. Durerile cu caracter calicativ, spasmodic,
reflect contraciile uterine ce tind s exclud din cavitatea uterin un nodul submocos sau polip
fibros. Uneori durerea ia aspectul unei dismenorei particulare atunci cnd fibromiomul constituie un
obstacol n evacuarea sngelui menstrual, printr-un nodul stenozat sau prin accentuarea unei flexii
uterine anterioare sau posterioare. Femeia acuz o jen pelvin sau veritabile dureri
lomboabdominale, care ncep n timpul menstruaiei i persist n ziua a 2-a, a 3-a de ciclu, fiind
nsoit de o sngerare sanguinolent redus. Dureri intense cu caracter lancinant nsoite de semne de
iritaie peritoneal, vrsturi, subocluzie survin n cazul hemoragiilor intracapsulare sau ca un semn
premonitor al torsiunii unui miom ubseros pediculat. Dureri cu caracter de crampe sfietoare
referat.clopotel.ro

nsoesc o degenerare necrobiotic, aseptic a miomului, iar cnd se adaug febr, frison, leucocitpz,
se constituie semnul supuraiei i abcedrii unui nodul fibromiomatos. Creterea rapid a unui
fibromiom uterin se nsoete de o stare de tensiune hipogastric.
Compresiunea pe organele din iur
Manifestrile clinice sunt date de compresiunea tumorii pe cile urinare, rect, vase. Compresiunea pe
cile urinare se manifest prin tulburri micionale i se ntlnete n 27 % din cazuri; polakiuria se
constat cel mai adesea i aspectul simplu al unor miciuni mai frecvente. Nu este numai expresia
comprimrii vezicii printr-o tumora fibromiomatoas cu reducerea capacitii de destindere, ea poate
fi n urma iritaiei trigonului vezical printr-un fibrom dispus istmic, la baza vezicii. Caracteristic este
caracterul diurn al polakiuriei; retenia de urin se ntlnete mai rar, se manifest mai ales
premenstrual i rareori ia aspectul de retenie acut. Tulburrile n evacuarea urinei se ntlnesc mai
ales n uterele fibromiomatoase mari, retroversate, cnd colul mpins anterior comprim colul
vezical; rsunetul renouretral se nsoete rareori de complicaii uterine cu manifestri clinice. Se
ntlnete n cazurile de fibromiom uterin situat lateral i mai ales atunci cnd este inclus n
ligamentul larg, n aceste cazuri ureterul este deplasat, mpins si comprimat sau chiar obstruat la
nivelul tumorii. Afectarea cilor urinare superioare poate fi o simpl dilataie ureteropielocaliceal
sau se poate ajunge la hidronefroz foarte avansat i compromiterea funciei renale. Hidronefroza
poate fi urmat de pielonefrit ascendent. In aceste cazuri se impune explorarea cilor urinare prin
urografie sau examen ecografic.
Compresiunea colorectal d n general puine simptome, dar pot deveni insuportabile pentru
bolnav, cnd se manifest prin tenesme, constipaie cronic sau chiar ocluzie mecanic.
Compresiuni vasculare. Compresiunea venoas poate fi sursa de edem la membrele inferioare.
Asocierea unei infecii latente n micul bazin i a unei hipercoagulabiliti creaz condiiile
apariiei flebitelor spontane.
Compresiuni pe nervi - nevralgii lombare i aspect de nevrite pelviene.
Inclavarea fibromiomului reprezint complicaia major a unui fibromiom uterin ncarcerat n micul
bazin i care genereaz semne brutale de compresiune pelvan: dureri violente n etajul inferior
abdominal, tensiune rectal, retenie acut de urin, imobilizarea tumorii n micul bazin.
Semnele obiective
Creterea n volum a uterului cu deformarea cavitii uterine, care poate fi pus n eviden prin
histerometrie i histerografe. Msurarea cavitii uterine cu histometru ne arat alungirea ei, iar n
cazul prezenei unor noduli submucoi constatm i neregularitatea ei. Histerografia, cu substan de
contrast precizeaz mai bine aceste caractere (alungirea si neregularitatea cavitii uterine). Prezena
unei tumori care face corp comun cu uterul, n urma ei colul uterin devine nalt (ridicat
referat.clopotel.ro

retrosimfzar). La nivelul uterului se palpeaz una sau mai multe tumori dure, netede, sau de aspect
nodular. Mrirea de volum a abdomenului este n raport direct cu mrimea tumorii.
COMPLICATIILE FIBBROMULUI
Infecia favorizat de mrimea cavitii uterine d natere unor inflamaii anexiale asociate.
Fibromiomul infectat se mrete de volum i devine mai moale.
Compresiuni grave pe organele vecine (vezic, uretere, rinichi, rect, vase i n fibroamele mari, asupra
diafragmului).
Torsiunea flbromiomului ntlnit n formele pediculate (poate determina abdomenul acut). Torsiunea
axial a unui nodul subseros pediculat sau a uterului fbromiomatos n ntregime. Ea poate evolua acut,
lent sau n repetiie. Torsiunea unui fibrom subseros pediculat instalat acut se manifest prin: dureri
vii i continue n etajul inferior abdominal, reacie peritoneal cu meteorism, vrsturi i chiar
fenomene de ocluzie intestinal. Torsiunea axial a uterului se produce la nivelul istmului uterin
alungit, fiind favorizat de starea gravido- puerperal, care mrete i ramolete istmul.
Hemoragia intern (hemoragiile intraperitoncale), prin ruperea traumatic a unei vene superficiale a
fibromiomului este o complicaie rar. Se ntlnete n cazul nodulilor subperitoneali, sesili sau
pediculai, cu vene superficiale dilatate, fragilzate. Dup abundena hemoragiei, tabloul clinic variaz:
hemoragii mici i repetate se manifest clinic ca i crize dureroase nsoite de anemie
secundar (se confund cu crizele de torsiune);
hemoragii mici pot duce la formarea unui hematocel nchistat care se poate vindeca
spontan;
hemoragiile mari se prezint cu tabloul unui abdomen acut hemoragic.
Peritonita generalizat este o complicaie foarte rar. Se ntlnete n cazurile cu localizare
subseroas i survine mai ales n perioada de luzie.
Necrobioza fbromiomului favorizeaz alterarea strii generale cu fenomene toxice i modificri n
evoluia procesului. Se explic prin vascularzaie redus i alterri consecutive, lips de nutriie a
esutului tumoral. In timpul sarcinii necrobioza aseptic se manifest prin: dureri vii, acute, semne de
iritaie peritoneal, greuri, vrsturi, meteorism, oprirea tranzitului intestinal; semne generale:
tahicardie, febr, facies cenuiu, alterat.
Anemia se instaleaz n general puin zgomotos i este o anemie feripriv, microcitar i hipocrom.
Clinic, se manifest prin fatigabilitate, astenie, cefalee, vertij i paloarea tegumentelor, manifestri
care se repet dup fiecare menstruaie mai abundent. Anemia acut survine dup o hemoragie
brutal i abundent care apare n general izolat.
DIAGNOSTIC
referat.clopotel.ro

Examenul clinic se efectueaz dup rniciune i dac este posibil cu rectul evacuat. De regul se face
tueul vaginal sau rectal combinat cu palparea abdomenului relaxat. La tueul vaginal,combinat cu
palparea abdominal constatm un uter uniform mrit de volum sau neregulat prezentnd unul sau
mai muli nodului fbromiomatoi. Fibromiomul uterin apare clinic ca o tumor rotund sau rotunjit
de consisten ferm, nedureroas la palpare i care face corp comun cu uterul. Tueul rectal asociat
celui vaginal este util pentru aprecierea conturului i volumului unui fbromiom uterin.
Examinri complementare
histerometria permite evidenierea unei caviti uterine alungite, deformate sau scurtate prin
noduli submucoi intracavitari;
chiuretajul uterin poate constata neregularitatea cavitii uterine prin noduli submucoi. Biopsia
de endometru este necesar pentru excluderea unui cancer uterin i pentru aprecierea strii
funcionale a endometrului (hiperplazie endometrial, atrofie):
Histerosalpingografa: ntr-un

fbromiom submucos d o

imagine lacunar rotunjit net

delimitat mai mult sau mai puin evident, n funcie de proeminena sa n cavitatea uterin7.
Se pot evidenia prin histerosalpingografie si leziuni asociate cum sunt: hiperplazia de
endometru care se evideniaz prin imagini fine neregulate ale conturului cavitii uterine;
polipii endometriali care dau imagini lacunare, regulate, fr deformarea cavitii uterine;
adenomioza; cancerul de corp uterin se evideniaz prin imagini neregulate; > flebografia
uterin este o metod radiologic de vizualizare a vascularizaiei pelviene. Ea d o imagine
clar, precis a vascularizaiei organelor genitale.
Examenul ecografic Ecografia apreciaz dimensiunile, numrul i chiar topografia tumorilor, d
detalii asupra situaiei fibromiomului, depisteaz leziuni asociate, permite supravegherea
tratamentului.

Celioscoma permite recunoaterea originii i topografiei unei tumori pelviene atunci cnd
clinic - diagnosticul este dificil de stabilit.

Alte examinri:

histeroscopia poate vizualiza baza de implantare a unui fbromiom endicavitar. Poate dirija o
biopsie de endometru.n cazul unor asociaii patologice;

urografia este necesar pentru aprecierea rsunetului renouretral al fibromiomului uterin i

permite precizarea raportului uterului cu tumora uterin;

cistografia efectuat la sfritul urografei arat adesea o imagine de compresiune extern;

irigografia

arat imagini

caracteristice

ale rectului

fibromiom uterin voluminos sau inclavat n bazin.

referat.clopotel.ro

sigmei comprimate de un

DIAGNOSTIC DEFERENTIAL
Fibromiomul uterin poate fi confundat cu sarcina dei aceasta este relativ uor de recunoscut, pe baza
antecedentelor, n care oprirea menstruaici i nu sngerarea este seninul cel mai important, ca i pe
baza examenului vaginal care ne arat caracterele speciale ale uterului gravid (moale, globulos,
contracii). Examenul biologic de sarcin (Gali Mainini) nltur orice ndoial.
Chistul de ovar i hidrosalpinxul sunt tumori laterale de uter care nu fac corp comun cu el: sarcina
extrauterin sau hematogenul organizat; inflamaiile anexiale pot da natere la erori deoarece prin
aderenele stabilite masele anexiale se altur adesea uterului, acestea produc ns dureri vii, febr.
Cancerul colului uterin nu are n general regularitile fibromiomului, apare n timpul menopauzei sau
dup ea, tumorile organelor nvecinate, mase adereniale dup intervenii chirurgicale, cancerul
ovarian. De asemenea, fibromiomul trebuie deosebit de adenomioza (endometrioza) uterin.
Caracteristicile distinctive macroscopice sunt: mrirea moderat a uterului, consistena mai mic i
ncapsularea mai puin evident ca n fibromiomul uterin. Pe seciune,observm mici zone hemoragice
brune, uneori conflund n geode care conin snge modificat, ciocolatiu. Aceste caracteristici
macroscopice pot fi neltoare i de aceea se recurge obligatoriu la bioxia extemporanee sau la
examenul anatomopatologic postoperator al piesei.
Dup stabilirea diagnosticului de fibromiom uterin trebuie apreciate caracterele sale, factorii
fundamentali n alegerea tacticii operatorii. Acestea vor fi definite dup ce se vor preciza: sediul
tumorii, raportat la segmentul uterului i la straturile peretelui uterin; volumul tumorii, numrul
tumorilor.
Un fibromiom mare, unic poate sugera c uterul a ajuns la un volum impresionant; exist un risc de
mortalitate postoperatorie ntr-un procent de 2 -3 % din cazuri, prin complicaiile inerente.
Tratamentul medical (conservativ) se aplic n:
fibromiomul uterin fr hemoragii abundente;
fibromiomul uterin fr fenomene dureroase;
fibromiomul uterin fr fenomene de compresiune;
fibromiomul uterin care nu are tendin la cretere rapid;
la femei cu stare general alterat sau care nu prezint organopatii care;
Tratamentul conservativ const n instituirea unui regim igieno-dietetic prin care s se evite congestia
pelvian, local se vor aplica irigaii fierbini, vaginale n hemoragii rebele la tratament i care sunt n
cantitate moderat.
Tratamentul chirurgical - ndeprtarea chirurgical a tumorii sau a uterului tumoral reprezint
tratamentul de baz a fibromiomului uterin prin care se asigur o vindecare rapid i definitiv a
referat.clopotel.ro

hemoragiilor si celorlalte complicaii; se elimin posibilitatea unui viitor proces malign. n aplicarea
lui se va avea n vedere pe ct posibil funcionalitatea sferei genitale. Se efectueaza:
Chiuretajul uterin

aplicat n mod hemostatic i biopsie, este un tratament de multr ori

provizoriu.
Miomectomia const n ndeprtarea tumorii cu pstrarea sau restaurarea fertilitii, conservarea
funciei menstruale si corectarea tulburrilor menstruale hemoragice. Se aplic n fibromioamele cu
localizare subseroas i n fibromioamele solitare ntramurale.
Miometrectomia const n extirparea nodulilor tumorali prin rezecia unei poriuni largi de miometru
cu deschiderea obligatorie a cavitii uterine. Se indic n polifibromatoz uterin cnd multitudinea
nodulilor i dispersarea lor n masa miometrial fac imposibil extirparea acestora n totalitate prin
miomectomie.
Histerectomia - ndeprtarea uterului n acelai timp cu tumora fibromiomatoas. Are ca avantaje:
este o intervenie chirurgical mai exact, cu pierdere mic de snge i complicaii mai rare; asigur o
vindecare definitiv a hemoragiilor fr riscul recidivelor; permite pstrarea parial a funciei
menstruale (cnd se efectueaz supraistmic) i hormonale (cnd se pstreaz ovarele); este intervenia
care face posibil tratamentul leziunilor asociate i previne apariia unui cancer genital
Histerectomia supraistmic se practic deasupra istmului i se poate face cu pstrarea anexelor sau
extirparea anexelor.
Histerectomia subtotal aplicat la femei mai tinere i cnd colul uterin este indemn. Se execut cu
pstrarea anexelor, fiind o histrectomie interanexial sau cu extirparea anexelor, atunci cnd acestea
sunt alterate.
Histerectomie total practicat n cazul femeilor trecute de vrsta de 45 de ani i n toate cazurile n
care colul uterin prezint leziuni cu un potenial de malignizare n perspectiv. Avnd n vedere
posibilitatea apariiei unui neoplasm pe bont restant, numeroi autori opineaz pentru histrectomie
total n cazul fbromiomului uterin. Ea poate s se practice cu extirpare sau cu pstrarea anexelor.
EXPLORAREA PREOPERA TORIE
Explorarea complet a pelvisului este un timp obligatoriu al operaiei prin care se face o apreciere
asupra dezvoltrii procesului tumoral ( localizare, numr, dimensiuni) repercursiunile asupra
organelor vecine (vezic, ureter, sigma) se evalueaz starea anexelor i prezena unor leziuni
asociate.
INCIDENTE SI ACCIDENTE INTRAOPERATORII
Fibromiomul uterin se nsoete de importante modificri vasculare la nivelul pelvisului, iar prin
dimensiunile i localizrile sale poate modifica topografia organelor din jur. Accidentele
intraoperatorii sunt : hemoragii i leziuni ale organelor vecine. Hemoragiile pot aprea prin defecte
de hemostaz la nivelul pediculilor. Deschiderea accidental a vezicii urinare se face n timpul
referat.clopotel.ro

laparatomiei, fie la decolarea ei de pe ureter i vagin. Riscul ligaturii sau secinrii ureterului n
poriunea sa pelvian este favorizat de deviaiile produse de tumori fbromiomatoase mari inclusiv n
ligamentul larg, sau de aderenele anexiale inflamatorii sau de endometrioz. Leziunile intestinale pot
surveni n cazurile n care fibromiomul uterin se asociaz cu un sindrom aderenial n care sunt
antrenate i ansele intestinale sau n asociere cu o endometrioz extern extins.

INDICATII DE TRATAMENT
Sunt 3 atitudini posibile de indicaii terapeutice: abinerea terapeutic i observaie, tratament
medical

pentru controlul

hemoragiilor si intervenie chirurgical ct mai puin mutilant. In

practic se ntlnesc dou situaii cnd fibromiomul uterin este depistat ntmpltor sau cnd se
manifest clinic.
Fibromiomul asimptomatic
In aceste cazuri, conduita este dictat de forma anatomic a tumorii (mrime, localizare) de tipul
evolutiv. Se indic tratament n:
tumorile mici (sub 8 cm. sau sub dimensiunile unei sarcini de 10 - 12 sptmni);
cnd staioneaz sau cresc ncet;
la femei de orice vrst ( nu perturb evoluia unei eventuale sarcini la femeile tinere, nu
mai evolueaz n menopauz, iar riscul cancerizrii este practic inexistent);
nu pot fi confundate cu un cancer ovarian.
Indicaia de tratament chirurgical
Tratamentul chirurgical se recomand la tumorile mari
(peste dimensiunile unei sarcini de 10 - 12 sptmni) sau care cresc rapid, pentru c la femeile tinere
supravegherea este ndelungat; la femeile care i doresc copii, poate fi cauz de sterilitate; la femeile
n vrst ridic suspiciunea sarcomului cu potenial fatal; fac dificil explorarea ovarelor, ntrziind
recunoaterea unui cancer ovarian; cresc riscul unor complicaii iminente, cnd sunt incluse, inclavate
sau pediculate i foarte mobile.
Fibromiomul cu manifestri clinice
Prezena, simptomelor i a complicaiilor. Natura complicaiilor i starea bolnavei vor decide conduita
terapeutic, avnd n vedere pe de o parte riscul operator, iar pe de alt parte avantajele i
inconvenientele tratamentului medical.
Hemoragia se prezint sub forme variate i nu ntotdeauna sunt cauzate de fibromiom uterin;
hemoragia abundent - aprut inopinant cu caracter brutal impune msuri de hemostaz: repaos,
pung cu ghea pe abdomen, tratament cu uterotone i acid aminocaproic i n caz de eec un
referat.clopotel.ro

chiuretaj uterin hemostatic i explorator.Un fibromiom subscros sau interstiial mic, care sngereaz,
nu explic prin el nsui menoragiile care sunt interpretate ca fiind funcionale (hipermenoree prin
insuficien lutcal). Pentru tratament exist dou posibiliti: de compensare a insuficienei luteale cu
progestative n a 2-a jumtate a ciclului; de blocare a funciei ovariene, fie cu progestative cu efect
antiestrogenic la femeile n preajma menopauzei.
RECUPERAREA BOLNA VELOR CU FIBROMIOM UTERIN
Dispensarizarea femeilor cu fibromiom uterin asimptomatic const n:

aprecierea ritmului de cretere a unui fibromiom uterin;

evitarea strilor de congestie pelvian prin prescrierea unor msuri de igien;

pregtirea psihologic i educaional corespunztoare.

Exist i bolnave la care dispensarizarea se face cu dificultate. Dispensarizarea bolnavelor cu

fibromiom uterin asimptomatic necesit o bun cooperare din partea femeilor. Supravegherea
cazurilor tratate hormonal: tratamentul cu progestative aplicate timp ndelungat se nsoete de
modificri degenerative n tumor, alterri ale metabolismului lipidic i glucidic, creterea tensiunii
arteriale. n general recuperarea total a bolnavelor operate de fibromiom uterin se realizeaz prin o
serie

de

msuri

terapeutice,

gieno-

dietetice

cadrul

aa-

numitei recuperri primare ce se ntinde pe perioada de convalescen de 1 2 luni. Apariia unor

complicaii tardive a unor sechele postoperatorii necesit intervenii medicale, msuri educaionale
i

socio-

profesionale

de

reducere

deficienelor morfofuncionale invalidante i restabilirea pe ct posibil integral a capacitii de

munc, este ceea ce se numete recuperare secundar.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate

http://www.referat.ro/referate/download/Anatomia_si_fiziologia_aparatului_genital_feminin_379e2.h
tml
Aparatul genital feminin
-este mai complex dect cel masculin datorit corelaiilor hipotalamo-hipofizare i a modificrilor
ciclice ale mucoasei uterine;
-este format din gonada feminin (ovar), cile genitale i organele genitale externe;
-glandele mamare i placenta au strnse corelaii cu aparatul genital feminin;
OVARUL
-principala structur, sediul de fromare i maturare a gameilor feminini;
-are o important funcie endocrin;
-structura histologic
-este nvelit la exterior de epiteliu germinativ cubic sau turtit;
referat.clopotel.ro

-corticala situat subepitelial este alctuit din foliculi ovarieni i zone cicatriceale;
-medulara este zona central i este puternic vascularizat;
Corticala
-se caracterizeaz prin prezena foliculilor ovarieni n diferite stadii de evoluie sau involuie, corp
galben sau corp albicans;
-la periferie exist epiteliu cilindric ciliat (tinere), cubic (adulte) sau turtit (vrstnice); are mare
importan patologic multe tumori pot lua natere la acest nivel surs tumorigen;
-2 zone: superficial cu multe fibre colagene = albuginee, i profund = folicular, cu esut conjunctiv
bogat celular (stroma), nuclei hipercromi, numeroi, dispui n vrtej; celulele sunt puternic
hormono-dependente (din ele se difereniaz structuri endocrine ale ovarului);
Medulara
-conine esut conjunctiv lax cu fibre reticulinice i elastice i fibre musculare netede;
-este o zon puternic vascularizat vase voluminoase ntortocheate, confundabile cu o hemoragie;
-conine fibre nervoase amielinice;
-la nivelul hilului exist glanda hilului de tip simpaticotrop cu celule asemntoare celulelor Leydig,
responsabile de apariia sindromului de masculinizare a femeii;
Dezvoltarea i maturarea foliculilor ovarieni
-foliculii se gsesc numai n cortical, n numr de 300-400 mii la natere, din care se matureaz 300400;
-multiplicarea ovogoniilor se termin aproximativ n luna 6 intrauterin;
-prima diviziune meiotic are durat foarte lung, ncepe n viaa fetal i se termin cu puin nainte
de perioada de criescen;
-maturarea are loc sub influena a 3 hormoni hipofizari: FSH, LH i LTH;
-ntre ziua 1-13 are loc dezvoltarea i maturarea foliculului sub influena FSH;
-ziua 13-15 ovulaia intervin mai muli factori, dintre care LH;
-dup ziua 15 se formeaz corpul galben care degenereaz n ziua 26-28 dac nu are loc fecundarea,
fiind nlocuit de esut cicatriceal; este meninut de LTH;
1).Foliculii primordiali
-se vd destul de rar;
-se formeaz din ovocit I, nconjurai de celule epiteliale folciulare dispuse discontinuu;
2).Foliculi I
-dimensiuni de 200;
-conin un ovocit I i epiteliu folicular continuu uni- sau bistratificat; d natere unei membrane
granuloase;
3).Foliculi II (antral)
-la pubertate i dup aceasta, sub aciunea FSH are loc activarea foliculului II;
-o parte evolueaz spre foliculi cavitari;
-majoritatea involueaz i rezult foliculi atrezici;
-constituie mediul de formare a tuturor structurilor foliculului matur;
-conine un ovocit a crui cretere se realizeaz prin acumulare de substane nutritive;
-membrana granuloas la acest nivel este bine dezvoltat;
-se difereniaz 2 teci: epitelial intern i epitelial extern;
-n folicul exist o cavitate numit antru, care acumuleaz lichid folicular cu compoziie
asemntoare plasmei i are rolul de a mpinge ovocitul la periferie;
4).Folicul matur
-folciul de Graaf;
-ocup ntreaga grosime a corticalei, proemin la suprafaa ovarului;
Membrana granuloas
-conine celule epiteliale foliculare cubo-cilindrice care produc lichidul folicular;
-ovocitul este excentric, nvelit de celule foliculare (corona radiata); se leag de membrana
granuloas prin cumulus ooforus; coroana radiat nsoeste ovocitul expulzat, asigurnd nutriia
acestuia;
referat.clopotel.ro

Teaca epitelial intern

-are structur endocrin, bogat vascularizat cu celule ovalare, poligonale cu nuclei rotunzi, ovalari;
citoplasma conine incluziuni lipidice;
-aspect epiteloid dispus n cordoane separate de capilare;
-elaboreaz foliculina;
Teaca epitelial extern
-n trecut se credea c este fromat din celule conjunctive, dar n prezent se tie c este fromat din
celule contractile cu rol n colabarea (contractarea) foliculului dup ovulaie;
-funcie nutritiv i de protecie;
Ovocitul III
-haploid, cu nucleu excentric, veziculos, nucleolat;
-la suprafaa ovocitului ntre coroana radiat i ovocit exist o structur acelular omogen PAS(+)
numit zona Pellucida: structur mixt, format mai ales din prelungiri ale celulelor foliculare i
expansiunile membranei ovocitului; are semnificaia unei membrane multifuncionale prin care se
realizeaz schimburile ntre ovocit i mediu (nutriie, excreie);
Ovulaia
=fenomen central al ciclului ovarian;
-are loc n zilele 13-15 ale ciclului uterin;
-are loc expulzarea ovocitului II nconjurat de corona radiata, cumulus ooferus i lichid folicular;
-odat cu ovulaia, la nivelul foliculului au loc: hemoragie n cavitatea folicular, colabarea
foliculului, o proliferare celular cu formarea corpului galben.
Corpul galben
-este o gland endocrin tranzitorie format sub influena LTH;
-secret progesteron;
-corpus luteus (latin)=lutein=progesteron;
-poate fi ciclic (dac nu are loc fecundaia) sau de sarcin (gestativ) este complet structurat n luna 3
i ncepe involuia sa din luna 5-6, pentru c funciile sale sunt preluate de placent;
-este format din 2 tipuri de celule comune ca form (poligonale sau rotunde) i citoplasma pigmentat
n galben lipocrom;
1).celule luteinice mari
-dispuse central;
-provin din celulele membranei granuloase;
-secret progesteron;
2).celule luteinice mici
-nucleu hipercrom;
-provin din celulele tecii interne;
-pe lng progesteron, secret cantiti mici de foliculin;
-involuia se datoreaz scderii concentraiei de LH i LTH;
-celulele luteinice prezint modificri de degenerescen gras, se dezintegreaz i rezult o nou
hemoragie n interiorul corpului galben; apoi se formeaz un esut de granulaie organizat ca o
cicatrice fenestrat; aceasta se hialinizeaz si rezult corpul albicans;
Atrezia folicular este modalitatea particular de involuie a folciulilor n surplus i const n
distrugerea ovocitului i celulelor foliculare i n proliferarea celulelor tecale care sunt nlocuite de
esut conjunctiv (cicatriceal); uneori n foliculul fr ovocit persist o cavitate granuloas nconjurat
de cele 2 teci = foliculi anovulatorii care continu secreia de foliculin i pot determina hemoragii
uterine;
UTERUL
=organ musculo-cavitar n form de par; prezint corp, ist i col, cavitatea corpului i canalul
cervical;
referat.clopotel.ro

-structural: tunica extern coincide cu seroasa peritoneal; tunica medie este muscular miometru,
iar tunica intern este mucoas endometru;
Structura uterului negestant
-conine seroasa peritoneal;
-tunica muscular este solidarizat prin fibre de esut conjunctiv;
-didactic exist 3 structuri: extern (subseros, cu fibre longitudinale), intern (submucos, fibre
longitudinale, circulare, spiralate) i mediu (principal vascular, reea plexiform de elemente
musculare netede; acesta este cel mai voluminos, are pereii vasculari formai din fibrele
miometrului);
-la nivelul colului exist fibre musculare i elastice i colagene;
-tunica intern: a). endometru suprafa neted, mucoasa cavitii uterine, alctuit din epiteliu
cubo-cilindric fr celule mucipare, cu glande de tip tubular simplu; n corion exist celule mici,
rotunde sau ovalare puternic hormono-dependente; b). mucoasa colului cutat, format din epiteliu
cilindric nalt, cu multe celule mucipare; prezint glande puternic ramificate; n corion exist celule
fusiforme i este slab hormono-dependent; c). mucoasa exocolului poriune vaginal format din
epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat; la trecerea de la un tip de esut la altul este mare
frecvena tumorilor cancer de col uterin.
Structura endometrului
-epiteliu simplu cilindric, predomin celulele neciliate;
-glandele sunt invaginaii ale epiteliului de acoperire, sunt situate n corion i ajung pn la nivelul
miometrului;
-sunt glande simple sau bifurcate: are loc regenerarea endometrului ndeprtat, funcie secundar
hormono-dependent;
-corion: tip particular, hormono-dependent, reea conjunctiv cu celule reticulinice i prelungiri;
-n ochiurile reelei exist fibroblaste, macrofage i PMN;
-n 2/3 superficial au loc modificri ciclice este zona funcional;
-1/3 profund este zona bazal i are loc regenrarea endometrului;
Zona funcional conine vase sanguine spiralate, helicoidale care au un mod caracteristic de
contracii ritmice determinnd la nivelul endometrului fenomenul de congestie/ischemie cu rol n
declanarea mentruaiei.
Modificri ciclice ale endometrului
-depind i corespund ciclului ovarian;
-alctuiesc ciclul menstrual: 28 zile (25-30);
-prima zi de hemoragie=prima zi a ciclului;
-dependent de: foliculin responsabil de dezvoltarea cilor genitale, are aciune proliferativ
asupra mucoasei uterine, fiind activ n primele 13 zile de ciclu; progesteron pregtete mucoasa
uterin pentru primirea zigotului i asigur meninerea sarcinii.
-din ziua 13 se reface mucoasa uterin;
Ciclul uterin 4 faze:
1). hemoragic, menstrual (1-5 zile)
2). proliferativ/foliculinic (5-13 zile) endometrul sufer un proces de proliferare; ngroarea
endometrului se realizeaz prin proliferarea glandelor i modificrile de la nivelul corionului:
glandele cresc numeric i n lungime, la nceput sunt drepte, apoi devin erpuitoare, ncolcite;
celulele epiteliului glandular devin cilindrice, nalte, bazofile, corionul devine edemaiat,
congestionat, citoplasma este optic vid, aspectul mucoasei este bazofil;
-n zilele 14-15 are loc ovulaia; se constituie corpul galben secret progesteron
3). secretor/progesteronic ncepe n ziua 16 i se menine pn n ziua 26;
-sub influena progesteronului glandele devin secretorii;
-endometrul se ngroa datorit proliferrii glandelor: celulele conjunctive se tumefiaz, i prind
prelungirile, devin voluminoase, rotunjite, cu aspect asemntor cu celulele din placenta matern
(decidua) i se numesc celule pseudodeciduale; citoplasma este eozinofil, ncrcat cu glicogen i
lipoproteine;
referat.clopotel.ro

4). stadiu premenstrual/ischemic (zilele 27-28), are loc degenerarea corpului galben, au loc procese
degenerative i necrotice ale endometrului; se infiltreaz mucoasa uterin cu PMN; zonele necrotice
se desprind, cad n lumenul uterului i sunt eliminate cu o cantitate de snge provenit mai ales din
venulele endometriale necrozate;
Corelaia hipofizo-ovaro-endometrial
-modificrile au loc datorit hormonilor (foliculina i progesteron) ovarieni care sunt dependeni de
hormonii gonadotropi hipofizari relaie de feedback;
-n primele 13 zile se elaboreaz FSH i LH, care declaneaz maturarea foliculului ovarian cu
elaborarea de estrogen;
-n perioada preovulatorie crete brusc secreia de FSH i LH;
-prezena foliculinei determin refacerea i proliferarea endometrului i inhib elaborarea de FSH, dar
nu i de LH care va determina maturarea complet a foliculului ovarian ovulaia;
-LTH asigur formarea i meninerea corpului galben cu eliberarea de progesteron;
Uterul gravid
-are loc hipertrofia miometrului prin hipertrofierea fibrelor musculare; hiperplazia creterea
numeric a fibrelor musculare se face prin diviziune i metaplazia fibrocitelor; are loc creterea
fibrelor elastice i colagene care mpiedic ruperea peretelui uterin; modificrile la nivelul colului
uterin sunt mai puin accentuate i constau n edem i congestie;
-au loc modificri ale endometrului, n paralel cu constituirea placentei;
Postpartum uterul involueaz.
Ovocitul II eliminat n trompa uterin, mptrun cu spermatozoidul formeaz zigotul care se
transform n morul, apoi n blastochist cnd apare cavitatea;
-n ziua 5 are loc nidaia (fixarea zigotului n mucoasa uterin) care se completeaz n ziua 9; aceasta
are loc n momentul n care mucoasa este n faz secretorie; endometrul are aspect spongios datorit
dilatrii glandelor;
-zona dintre miometru i zigot este decidua care particip la edificarea placentei materne;
-exist modificri ce favorizeaz sau se opun nidrii: proliferarea fibrelor colagene i reticulinice,
existena unor enzime care inhib enzimele trofoblastului, se elaboreaz Ac antiembrionari,
intensificarea sintezei de MPZ sulfatate.
Placenta
-organ de tranziie alctuit din 2 structuri diferite ca origine;
-placenta fetal este trofoblastic;
-placenta matern este decidual (endometrial);
Placenta fetal
-blastocitul se formeaz n ziua 5 n momentul nidrii exist o cavitate delimitat de un rnd de
celule epiteliale=trofobalst i la un pol o grupare de celule=embrioblast;
-trofoblastul are o puternic activitate histiolitic i sap o cavitate n grosimea endometrului
embrionul se implanteaz;
-se formeaz 2 rnduri celulare:profund citotrofoblastul i la exterior sinciiotrofoblastul;
-n dezvoltarea placentei exist 2 stadii: previlos (ziua 6-13, fr viloziti) i vilos (din ziua 13 la
natere):
-previlos:stadiul previlos perioada prelacunar
-trofoblastul are 2 straturi celulare citotrofoblastice cu celule ovale dispuse pe o membran
bazal, citoplasma este clar;
-sinciiotrofoblastul prezint un strat continuu de citoplasm cu numeroi nuclei hipercromi;
-cele 2 straturi ale trofoblastului separ circulaia fetal i matern;
-stadiul previlos perioada lacunar
-apar lacune n grosimea endometrului, provenite din distrugerea stromei i glandei;
-lacunele sunt produsul de necroz al glandelor;
referat.clopotel.ro

-stadiul vilos ncepe n ziua 13 i dureaz pn la natere; prezint 2 perioade: perioada de elaborare
i perioada de stare a placentei;
-vilos:perioada de elaborare se edific vilozitile; etape: a).formarea vilozitilor primare
(constituite din ax central citotrofoblastic tapetat de sinciiotrofoblast); se stabilete circulaia
placentar matern; b).vilozitile secundare se formeaz ca urmare a ptrunderii mezenchimului
extraembrionar n vilozitile primare; mezenchimul extraembrionar devine corion; c).vilozitile
teriare apar cnd din mezenchimul local vilozitar se difereniaz vase sanguine i insule de
hematopoez;
-perioada de stare placenta i mrete volumul prin dezvoltarea progresiv a sistemului vascular
vilozitar i creterea cotiledoanelor cu multiplicarea vilozitilor;
-placenta uman este discoidal, cu diametrul de 23-25 cm, grosime de 2,5 cm i greutate de 15 g;
alantoplacenta de-a lungul vaselor alantoidiene; placenta hemocorial corionul face separaia
dintre circulaia matern i fetal.
Placenta matern
-deriv din decidu;
-este alctuit din placa corial (esut mezenchimal, corionul este tapetat nspre cavitatea amniotic
de epiteliu simplu) i esutul corial propriu-zis cu unitatea morfofuncional cotiledonul, cu sistem
vascular propriu conectat cu vasele ombilicale;
-vilozitie au ax central, sunt tapetate de epiteliu trofoblastic aezat pe membrana bazal, cu fibre
reticulinice i de colagen; n lunile 2-5 se observ celulele Hoffbauer de origine monocitar cu rol
eritropoetic i fagocitar.
Bariera placentar (feto-matern)
-format de toate structurile ce separ circulaia fetal de cea matern: epiteliu, membrana bazal
epitelial, spaiu conjunctiv corial, membrana bazal capilar i endoteliul capilar;
-are loc mbtrnirea sa prin fibrozarea axului conjunctivo-vascular, sclerozarea vaselor i unirea
citotrofoblastului i sinciiotrofoblastul;
-placenta matur prezint septe placentare care compartimenteaz spaiul (intervilos) n
compartimente cu cte un cotiledon;
GLANDA MAMAR
-gland cutanat cu structur complex hormono-dependent;
-are dubl importan: biologic i patologic (sediul unor tumori);
Histogeneza
-se dezvolt din 2 muguri epiteliali ai cretelor mamare epidermice;
-din mugurii epiteliali rezult parenchimul;
-din esutul conjunctiv subectodermic rezult stroma interlobular i intralobular;
-se dezvolt la pubertate;
-este funcional la femeia gravid;
-prebuberal glandele mamare sunt formate din esut conjunctiv dens acelular, poriunea epitelial
fiind constituit din poriunea iniial a canalelor galactofore juxtamamelonare;
-sub aciunea estrogenilor i a progesteronului se dezvolt componenta epitelial i se formeaz
sistemul de canale;
Glanda mamar n repaus
-la femeia negravid;
-glandp tubuloas, fiecare tub se ramific la lobul unitatea morfofuncional a glandei;
-LOB: - reprezint glanda tubulo-alveolar ramificat; structuralitatea devine complet n gestaie i
lactaie; canalele galctofore sunt situate n profunzime canale interlobare canalicule intralobulare
se termin n deget de mnu prevzut cu muguri de ateptare (se dezvolt acinii secretori);
Canalele galactofore sunt formate din epiteliu stratificat pavimentos dispus pe o membran bazal;
tunica conjunctivo-elastic este dublat de celule mucipare;
Canalele interlobulare au epiteliu cubic bistratificate dispus pe o membran bazal, celule
mioepiteliale i o tunic fibro-elastic; canalele se gsesc ntr-o strom fibrilar dens nefuncional;
referat.clopotel.ro

Canalele intralobulare se termin n deget de mnu; stroma cuprinde celule nefuncionale hormonodependente;
-glanda sufer modificri ciclice
Glanda mamar n gestaie+lactaie
-2 faze ale transformrii: proliferativ (luna 1-4) i secretorie (din luna a 5-a la natere);
-n faza proliferativ se dezvolt componenta epitelial, se amplific sistemul canalicular, se ramific
mugurii de ateptare formnd acini poliedrici cu epiteliu simplu cilindric dispus pe o membran
bazal nconurai fiind de celule mioepiteliale;
-n faza secretorie, la sfritul lunii 4 glanda este complet structuralizat; n gestaie se secret un
lichid seros colostru; la 1-2 zile dup natere secreia devine lactat; ntre glanda n gestaie i
lactaie nu exist deosebiri funcionale ci secretorii;
-proteinele prezente n lapte se elimin prin proces merocrin n timp ce lipidele prin proces apocrin;
-exist un ciclu secretor cu 3 faze: sintez, secreie i eliminare i refacere;
-regresiunea glandei mamare este influenat de lipsa reflexului mamelonar (nu se elaboreaz
hormoni androgeni, acumularea laptelui, cu colabarea vaselor), topirea acinilor.
http://www.calificativ.ro/referate/referat-Aparatul_genital_feminin_histologie-rid3251.html

Aparatul genital mascul

Aparatul genital mascul are in componenta sa organe esentiale sau gonadele,
reprezentate de testicule, cai spermatice intratesticulcare: tubii drepti, reteaua testiculara,
canalele eferente, cai sperrmatice extratesticulare: conuri eferente, epididim, canal deferent,
canal ejaculator si uretra; glande annexe: glandele seminale, prostata si glandele bulbo-uretrale;
organul copulator. Aparatul genital mascul produce, transportsporta spermatozoizii si sperma,
pe care le depune in tractusul genital femel.

Testiculul

Reprezentand gonada masculina, testiculul este un organ hormono-dependent, mixt (exosi endocrin), producand atat spermatozoizi, cat si hormoni sexuali. Functia spermatogenetica
este modulata de hormonul foliculo-stimuant adenohipofizar, in timp ce functia endocrina este
controlata de hormonul luteinizant hipofizar sau hormonul stimulator al celulelor interstitiale.
Testiculul este format dintr-un parenchim tubular si din tesut conjunctiv, care intra in alcatuirea
albugineei si stromei.

Albugineea
Albugineea apare ca o capsula fibroasa, foarte rezistenta, dublata pe fata externa de
portiunea viscerala a peritoneului tecii vaginale. Albugineea mentine parenchimul sub presiune,
facilitand eliberarea spermatozoizilor. Albugineea este formata, in cea mai mare parte, din fibre de
colagen si putine fibre elastice. La bovine, suine si ovine, albugineea cuprinde si celule musculare.
Albugineea cuprinde si un strat vascular,ocupat de ramificatiila arterei si venei testiculare mari La
cabaline si suine, stratul vascular este situat profund, in timp ce la canide si ovine, stratul vascular
este situat superficial. De pe fata profunda, albugineea detaseaza o serie de septe conjunctive,
care converg spre mediastinul testicular si impart parenchimul in 250 300lobuli sau loji
testiculare, cu aspect piramidal.

referat.clopotel.ro

Lobulii testiculari au baza orientata spre periferie si varful spre mediastin. Cuprind 2 - 5 tubi
seminiferi si endocrinocitele interstitiale. Septele testiculare sunt formate din fibre de colagen, vase si
nervi. Ele se continua cu tesut conjunctiv intralobular, ce cuprinde multe fibre reticulare.La canude si
sude,septele sunt groase, intimp ce la rimegatoare si felide apar subtiri, adesea incomplete.

referat.clopotel.ro

Tubii seminiferi
Tubii seminiferi prezinta doua potiuni: o portiune flexuoasa,lunga, sj oportiune dreapta
foarte scurcomuna pentru mai multi tubi seminiferi dintr-un lobul. Portiunea dreapta deschide
in reteaua testiculars, situata in mediastin. Din reteaua testiculara se desprind canalele
eferente, ce parasesc testiculul, continuand cu conurile eferente, ce se deschid in canalul
epididimar. Spatial dintre caile spermatice intratesticulare este ocupat de un tesut conjunctiv
vascularizat, ce cuprinde endocrinocite interstitiale, care structureaza glanda interstitiala.
Structura tubului seminifer cuprinde o membrana limitanta si un epiteliu spermatogenetic
seminal.
Membrana limitanta este alcatuita din: o membrana bazala, fina, usor elastica, avand o
putemica reactie PAS-pozitiva; - un s mioid, cu miofibroblasti,si un strat fibros,ce cuprinde
fibre conjunctive ce intaresc membrana bazala fiind dispuse in fascicule concentrice,
solidarizate intre ele prin fibre elastice. Printre benzile de fibrele conjunctive se intalnesc
celule conjunctive, cu aspect endoteliform, si celule musculare netede, care prin contratia lor
participa la transportul continutului tubular. Membrana bazala apare completa la suine si slab
distincta la taurine.
In testiculul prepubertal, celulele peritubulare au un aspect asemanator cu
fibroblastelor. La pubertate capata caracteristici ale leiocitelor, cu microfilamente de 6 - 7 mm
in citoplasma. Aceste modificari ale aspectului sunt induse de hormonii hipofizari si
androgeni.
Epiteliul spermatogenetic sau seminal captusete portiunea contorta a tubilor seminiferi,
care are un diametni de 200 400 microni. Este un epiteliu monostratificat in perioada de la
fatare pana la pubertate Si la climacterium, devenind pluristratificat, polimorf, la maturitate.
Epiteliul seminal contine doua tipuri ceiulare: celule de sustinere - Sertoli si celulele liniei
seminale, aflate in diverse stadii de evolutie.
- Celulele de sustinere sunt cele mai numeroase celule ale epiteliului seminal la animalele
impubere, in testiculul ectopic si in testiculul senil.
Celulele de sustinere provin din celulele de sustinere nediferentiate ale gonadei prepubertale.
Celulele nediferentiate contin o mare cantitate de reticul endoplasmic rugos, se divid intens si
produc un hormon antiparamezonefrotic, care este o glicoproteina, ce inhiba, la mascul,
dezvoltarea tractusului genital femel. In perioada pubertatii se reduce capacitatea de diviziune
si are loc diferentierea celulelor de sustinere.

referat.clopotel.ro

Celulele de sustinere adulte sunt piramidale inalte, cu contur neregulat, dispuse pe un

singur rand, cu baza pe membrana bazala si polul apical spre lumenul tubului. Pe o sectiune
transversala se observa 25 - 30 de celule de sustinere pentru un tub seminifer, De pe fetele
celulelor de sustinere se detaseaza expansiuni care umplu spatiile dintre celulele
spermatogenetice.
Nucleul celulelor de sustinere apare polimorf (sferoidal, oval, piriform), dispus in zona
bazala. Adesea, nucleul prezinta invaginajii profunde, iar nucleolul apare mare. La animalele
domestice, celulele de sustinere contin incluziuni( lipide si glicogen, colesterol, acid ascorbic,
pigment), mitocondrii, rnicrofilamente, mitocondrii,microfilamente, microtubuli, lizozomi, un
abundent reticul endoplasmic neted si putin reticul endoplasmic rugos.Glicogenul si lipidele
manifesta variajii cantitative in raport cu spermatogeneza sau cu starile patologice. La polul
apical sunt prezente numeroase invaginari, recesusuri adanci si neregulate, in care sunt
localizate spermatidele si spermatozoizii.
Intre fetele laterale ale celulelor de sustinere ale celulelor invecinate se stabilesc jonctiuni
intercelulare complexe, impermeabile; care realizeaza doua compartimente functionale in
peretele tubului seminifer: un compartiment bazal si un compartiment apical. Compartimentul
bazal, dispus periferic, intre jonctiunile stranse si membrana bazala, contine spermatogoniile
si spermatocite tinere. Aici se produce diviziunea spematogoniilor si reinoirea celulelor stem.
Jonctiunile impermeabile formeaza o bariera de difuzie, prin care au loc schimburi de
substante. Compartimentul apical sau adluminal este cuprins intre jonctiunile stranse si
marginea apicala, cuprinzand diferite categorii de celule spermatogenetice. Spermatocitele
tinere sjnt eliberate din compartimentul bazal prin desfacerea fiziologica a jonctiunilor
stranse, care se inchid la loc, ca un fermoar.
Celulele de sustinere indeplinesc functii nutritive, de protectie si suport mecanic. Ele pot
fagocita spermatozoizii involuati sau resturile celulare din timpul spermatogenezei. Datorita
microfilamentelor din citoplasma, celulele de susJinerJ so pot contracta si elibera
spermatozoizii. Totodata, celulele de sustinere mediaza actiunea FSH-ului asupra celulelor
spermatogenetice, sincronizand fazele spermatogenezei; produc o proteina androgena si lichid
seminal intratubular ce contine potasiu, inozitol, transferina si inhibina. Inhibina produsa de
celulele Sertoli este resorbita din lichidul seminal in canalele eferente si la origine canalului
epididimar. Daca ajunge in sange, exercita o actjune de feed-back negativ asupra secretiei de
FSH hipofizar. in situatii fiziologice, celulele Sertoli indeplinesc si reduse functii steroidogenice,
dar In cazul unor tumori sertoliene ele produc o cantitate mare de estrogeni, determinand o
feminizare a masculilor.
Celulele de sustinere sunt foarte rezistente la actiunea bacteriilor, toxinelor si razelor x.

referat.clopotel.ro

Celulele spermatogonice sunt dispuse pe mai multe randuri pe membrana bazala,

aflandu-se intr-o continua evolutie. Exista patru tipuri de celule spermatogenice:
spermatogonii, spermatocite, spermatide spermatozoizi. Spermatogeneza se
desfasoara in doua etape: spermatocitogeneza ce cuprinde fazele de evolutie a
spermatogoniilor, pana la aparitia spermatidelor spermiogeneza, ce corespunde
transformarii spermatideior in spermatozoizi.
Spermatogoniile
provin
din
gonocitele
testiclului
fetal
Ele sunt dispuse adiacent membranei limitante. Sunt celule mici ,
poliedrice sau sferice, cu un nucleu mare, eucromatic, cu un nucleol
cu pozitie excentrica. Citoplasma este putin abundenta, cu numeroase mitocondrii si
complex Golgi juxtanuclear. In functie de aspectul nucleului se deoscbesc trei
tipuri de spermatogonii: A, intermediar si B. La toate mamiferele, spermatogoniile
parcurg o perioada de multiplicare cu un numar de diviziuni mitotice ce difera de la
specie la alta.
Spermatogoniile de tip Asau prafoase reprezinta celulele stem pentru linia
seminala. Ele au cromatina nucleara, cu aspect pulverulent. Se divid mitotic,
ecuational, generand o spermatogonie de tip A, ce va indeplini in continuare rolul
de celula stem pentru linia seminala si spermatogonie intermediara. Spermatogonia
fiica,A, ramane inactiva pana cand spermatogonia intemiediara evolueaza,devenind
spermatocita primara. In acest moment se divide mitotic, rezultand o noua
spermatogonie A (stem) si o noua spermatogonie intermediara, asigurandu-se
aprovizionarea liniei spermatogenice cu spermatogoni A.
Spermatogonia intermediara este o celula ovala un nucleu ovala, cromatina
periferica, cu 2 sau 3 nucleoli. Prin diviziiune da nastere la spermatogonii B.

Spermatogonia de tip B este o celula sferoida mica.Prezinta un nucleu oval,

cu cromatinacrustoasa.Prin mitoza ecuationala genereaza spermaticitele primare.
La taurine, spermatogoniile parcurg in total sase diviziuni mitotice, din care
spermatigoniile A trei diviziuni, spermatogonia I o diviziune si spermatogonia B
doua diviziuni.
Spermatocitele sunt de doua tipuri: primare si secundare.
Spermatocitele primare sunt cele mai mari cellule ale linieiseminale.Se
dispun in 2-3 randuri, ocupand o pozitie mai centrala in peretele tubului
seminifer.Sunt sferice sau ovalare, cu un nucleu avand cromatina reticulara.La
taurine au o viata mai lunga de circa 16 zile.Citoplasmaeste bogata in mitocondrii,
contine numeroase incluzii, iar complexul Golgi este evident.
Spermatocitele secundare sunt celule mici ,haploide.Se formeaza din
spermatocitele primare prinmeioza, fiind dispuse prin mai multe randuri spre
lumenul tubului seminifer.Au un nucleu ovalar central, cu cromatina pulverulenta.
Citoplasma este redusa, slab bazofila.Au o viata scurta, intrand imediat in a doua
diviziune meiotica pentru a forma spermatidele.
Spermatidele sunt mai mici decat spermatocitele secundare si ocupa o
pozitie mai centrala, fiind situata in infundaturile membranelor polului apical al
celulelor de sustinere. Se dispun in 2-3 randuri spre lumenul tubului.In timpul
referat.clopotel.ro

maturarii lor sunt inconjurate de expansiuni ale celulelor de sustinere. Au un

nucleu ovalar, situat central.Citoplasma este bazofila, cu un complex Golgi evident
si numeroase mitocondri granulare.Nu s edivid ci se transforma direct in
spermatozoizi suferind o serie modificari morfologice-spermiogeneza.
Spermiogeneza modificari ce intereseaza nucleul, complexul Golgi,
centrul
celular,
mitocondriile,
putand
fi
incadrate
in
patru
faze:Golgi,cap,acrosomala si de maturare. Nucleul devine o masa omogena,
densa.Nucleul se formeaza si dispare.Nucleul isi micsoreaza volumul, se alungeste
si se polarizeaza spre periferia celulei.Complexul Golgi prezinta numeroase
granule care prin fuzionare dau nastere unei macrovezicule, numita vezicula
acrosomala, care se aplica pe polul anterior al nucleului.Membranele veziculei
acrosomale formeaza capusorul cefalic , care se prezinta ca o membrana ce creste
in jurul acrosomului si acopera necleul pana la nivelul ecuatorului. Dupa realizarea
acrosomului, complexul Golgi devine o formatiune reziduala.

Glanda interstitiala
Glanda interstitiala atesticulului este formata din cordoane de endocrinocite
interstitiale sau celule Leyding, dispuse in spatiile conjunctive dintre tubii
seminiferi, in apropierea capilarelor sanguine, impreuna cu fibrocite, macrofage si
capilare limfatice.Este o glanda endocrina de tip difuz.
Vascularizatia testiculului este asigurata se aretera testiculara mare , care
are un traiect extrem de sinuos in cordonul testicular, emitand ramuri nutritive si
pentru epididim.Emit ramuri pentru mediastin si septele conjunctive interlobulare,
generand, in final retele capilare in jurul tubilor seminiferi si la periferia grupelor
de endocrinocite interstitiale.Venele sunt satelite arterelor si formeaza la aorigine
cordonul spermatic plexul pampiniform.Plexul pampiniform este format din retele
venoase interconectate, ce inconjoara complet sinuaozitatile arterei testiculare,
intervenind in termoreglare si transferul de steroizi de la vene la artere.

TESTICULUL LA MAMIFERE SI PASARI

La mamifere, testiculul este format din parenchim tubular si din tesut
conjunctiv care intra in componenta albigineei si a stromei.La pasari, testiculul
prezinta o albuginee elastica, foarte fina care nu emite septe, astfel ni se
delimiteaza lobuli. Nu exista mediastin testicular. Iar plexul pampiniform este
absent.Tubi seminiferi se anastomozeaza intre ei.Epiteliul seminal cuprinde celule
de sustinere si celule linie seminale.spermatogeneza dureaza mult mai putin decat
la mamifere.

Caile spermatice
Caile spermatice sunt conducte organice prin care se elimina
spermatozoizii,fiind reprezentate de cai spermatice intratesticulare si cai
spermatice extratesticulare.

referat.clopotel.ro

Tubii dreptii
Se formeaza prin confluarea tubilor seminiferi contorti din fiecare lobul.Fac
legatura intre tubi seminiferi contorti si reteaua testiculara.La armasar si vier exista
o serie de tubi drepti lungi, care jonctioneaza tubii seminiferi contorti periferici cu
reteaua testiculara.Segmentul terminal al tubilor seminiferi contorti este captusit
cu celule de sustinere modificate, care proemina in lumenul tubilor drepti,
realizand o valva ce previne refluxul fluidului din reteaua testiculara in tubii
seminiferi contorti.
Tubii drepti sunt captusiti de un epiteliu monostratificat pavimentos sau
columnar.Acest epiteliu contine numeroase macrofage si limfocite,fiind capabile
sa fagociteze spermatozoizii.La taurine epiteliu apare simplu cubic in portiunea
proximala si simplu columnar in portiunea distala.La pasarii, tubii drepti sunt
foarte scurti si se deschid in reteaua testiculara in cca sase puncte.Isi pierd
capacitatea se spermatogeneza, avand epiteliu format din celule de sustinere.

Reteaua testiculara
Se formeaza prin anastomozarea tubilor drepti.La mamifere are aspectul
unei retele neregulatede canale.La taurine reteaua testiculara poate fi captusita de
un epiteliu bistratificat cubic.La suine, pe marginea apicala a celulelor ce
delimiteaza lumenul, se observa expansiuni veziculare ce semnifica o activitate
secretorie apocrina.
Reteaua testiculara produce o secretie lichida ce difera in compozitie fata de
lichidul din tubii seminiferi,fata de limfa testiculara si fata de plasma sanguina.La
ovine, se poroduc aprox.40 ml de lichid pe zi, care este resorbit in cea mai mare
parte, la nivelul capului epididimulul.La pasari domestice, reteaua testiculara este
formata dintr-o retea de canale neregulate, incluse intr-un tesut conjunctiv fibros,
pe marginea dorsala a testiculul, in veciatatea epididimului.La unele specii de
pasari salbatice, reteaua testiculara este absenta.

Canale eferente si epididimul

Sunt o serie de canale intratesticulare, cu origine in reteaua tesciculara.Ele se
continua extra testicular cu conurile eferente, canale flexuase, ce se deschid in
canalul epididimar.Exista intre 8-25 de canale si conuri eferente.Conurile eferente
reprezinta lobulii epididimului, delimitati intre ei prin septe conjunctive.canalele si
conurile eferente prezinta un epiteliu simplu columnar, ce cuprinde: celule
secretoare columnare, celule columnare ciliate si celule bazale.
La pasari, canalele eferente lipsesc la extremitate craniala a epididimului.In
rest, sunt numeroase, sinuase si anastomozate.Au un calibru mare,dar dupa un
scurt traiect se deschid prin canicule de jonctiune in conductul epididimar.Ele sunt
delimitate de un epiteliu pseudostratificat columnar, ciliat,cu celule
secretorii.Celulele ciliate lipsesc in caniculele de jonctiune.
Epididimul este un organ atasat testiculului, in a carei alcatuire intra;-seroasa, ce provone din seroasa viscerala a pungilor testiculare;

referat.clopotel.ro

o albuginee, ce se continua cu ligamentul epididimo-testicular

si emit septe care despart lobulii epididimului:
canalul epidimar

Canalul epididimar are peretele format dintr-un epiteliu pseudostratificat

columnar cu stereocili, sprijinit pe o membrana bazala, sub care se gaseste o
cantitate redusa de tesut conjunctiv.
Urmeaza o tunica fibromusculara cu celule musculare netede, dispuse
circular mai numeroasa spre coada epididimului.

Canalul deferent
Canalul deferent continua canalul epididimar, avand lumenul ingust si
peretele gros, format din mucoasa. Musculoasa si seroasa sau adventice.Prezinta o
portiune initiala localizata in cordonul spermatic si o portiune abdomino-pelviana,
situata intr-o plica peritonela.La cabaline si rumegatoare , canalele deferente
conflueaza prin extremitatea sau caudala cu canalul gandei veziculare, in timp ce
la suine aceasta confuare nu are loc.La canide, canalul deferent se deschide direct
in in uretra, gandele veziculare fiind absente.Mucoasa canalului prezinta un
epiteliu pseudostratificat columnar, care poate deveni simplu columnar la
extremitatea terminala
Portiunea terminala a canalului deferent contine glande tubuloalveolare,
simple ramificate, prezentand un aspect de ampula, la armasar, arumegatoare si
canide. Ampula canalului deferent este absenta la suine si felide.Glandele
tubuloalveolare ocupa intreg corionul la cabaline si rumegatoare, fiind inconjurat
de fibre musculare netede. La canide si cervidee, glandele sunt inconjurate deun
tesut conjunctiv, lipsit de fibre musculare netede.Glandele sunt absente la feline si
slab dezvoltate la suide.
La pasari, canalele deferente prezinta, la limita cu canalul epididimar, mici
grupe de celule care formeaza glande intraepiteliale.Aceste celile au citoplasma
mai clara, mai vacuolara decat a celorlalte celule.Spre ele se orienteaza capul
spermatozoizilor invecinati.
La ordinul paseriformelor, extremitatea caudala a canalului deferend
prezinta puternice sinuozitati care formeaza glomul seminal.

Canalul ejaculator
Canalul ejaculator prezinta o structura asemanatoare cu peretele ampulei
canalului deferent.Epiteliu apare pseudostratificat, cu celule columnare secretoare
si celule bazale, devenind epiteliu de tranzitie continuandu-se cu epiteliu uretrei.

Uretra

referat.clopotel.ro

Uretra masculina indeplineste un rol de conduct comun uro-genital, cu

peretele format din mucoasa si musculara.Prezinta o portiune prostatica, o portiune
membranoasa si o portiune spongioasa sau peniana.
Mucoasa uretrei apare cutata longitudinal, prezentand cute ce se sterg in
timpul erectiei si mictiunii.
Epiteliul mucoasei uretrale, predominant de tip tranzitional, prezinta si zone
de dimensiuni variate, cu aspect de epiteliu simplu columnar, pseudostratificat
columnar sau cuboidal.corionul are propietati erectile, datorita prezentei, la
carnivore si ungulate, a unui strat vascular, cu aspect areolat.
Uretra peniana Intra in alcatuirea organului copulator mascul.Are peretele
format din mucoasa, strat vascular si musculara.
Mucoasa prezinta un epiteliu pseudostratificat columnar, ce devine
stratificat pavimentos la nivelul meatului urinar.Corionul contine un tesut
conjunctiv lax, cu formatiuni limfoide- la taurine.La cabaline si suine sunt
prezente glande uretrale mucoase si infundaturi lacunare ale epiteliului, cu rol
secretor.
Stratul vascular este reprezentat de tesutul spongios, ce cuprinde areole
mici, delimitate de trabecule conjunctive ce contin fibre elastice si rare fibre
musculare netede. Stratul spongios este delimitat, la exterior, de o tunica,fina,
albugineea,formata din tesut conjunctiv dens si fibre musculare netede, dispuse
circular.La rumegatoare si cabaline, portiunea terminala a uretrei se prelungeste la
nivelul glandului cu un proces uretral evident la armasar, berbec, tap si cerb, dar
redus la taurine.Areola corpului spongios apare mai mare la cabaline dacat la
taurine.

Penisul
Reprezinta organul copulator, cuprinzand in structura sa: uretra
extrapelviana, formatiuni erectile, musculare, vasculare si nervoase.
Corpii cavernosi in numar de doi, separati intre ei printr-un sept perforat si
delimitati de un tesut conjunctiv dens ce formeaza albugineea, sunt situati pe fata
dorsala a uretrei spongioasa.
La cabaline, penisul este de tip vascular, cu mult tesut cavernos. La
rumegatoare si suine, penisul este de tip fibroelestic, avand caverne mici si mult
tesut conjunctiv.La carnivore, penisul are un aspect intermediar intre cel vascular
si cel fibroelestic.
Corpul spongios, inconjoara uretra peniana, fiind delimitat de o albuginee
mai subtire, ce cuprinde pe fata interna fibre musculare netede, dispuse
circular.lacunele sanguine au dimensiuni mai mici, fiind despartite intre ele de
trabecule conjunctive fine, ce contin rare celule musculare netede si rare fibre de
colagen.La extremitate libera a penisului, corpul cavernos formeaza glandul
penian, foarte bogat inervat.
Glandul penian apare foarte dezvoltat la cabaline si canide, fiind delimitat
de o albuginee bogata in fibre elastice si acoperita de un epiteeliu stratificat
referat.clopotel.ro

pavimentos, ce aprtine cutisului glandular. La canide, glandul penian inveleste osul

penian, prezentand;- o portiune mai dilatata, bulbul glandului: si o portiune mai
cilindrica, dispusa cranial de bulb.
In cazul penisului fibroelastic, erectia produce o crestere in lungime a
penisului.La inceputul erectiei, celulele musculare netede din structuraarterelor
helicine se relaxeaza, permitand o crestere a volumului sangelui din lacunele
corpilor cavernosi.Lacunele se dilata si comprima venele locale, blocand drenarea
sangelui, incat toate lacunele corpilor cavernosi si spongiosi se umplu cu sange,
conferind turgescenta si cresterea in volum a penisului.
Detumescenta este produsa de contractia leocitelordin peretii arterlor
helicine, ce genereaza o descrestere a afuxului sanguin. Contractia celulelor
musculare din albuginee si trabeculele formatiunilor erectile determina revenirea
penisului la starea flasca, de repaus.
La rumegatoare si suine, muschiul retractor al penisului joaca un rol
important in retragerea penisului in preput. La catele in timpul montei, muschiul
constrictor vestibular comprima venele care dreneaza sangele din glandul penian,
incat tubul glandular se dilata evident, facand imposibila o decuplare repida a
partenerilor in timpul montei.

Preputul
Este format din tegumentul care acopera portiunea libera si gandul penian,
prezentan o portiune externa, ce se continua la nivelul orificiului preputial cu
portiune interna. Portiunea interna a tegumentului se resfrange la nivelul
fornixului preputial, continuandu-se cu tegumentul penian, ce se aplica strans pe
gandul penian.
Portiunea externa a tegumentului preputial are o structura tipica cutisului,
cu numeroase glande sebacee. La rumegatoare si suine la nivelul orificiului
preputial sunt prezenti peri lungi.
La canide, tegumentul intern si cutisul glandular cuprinde noduli limfatici
solitari. La suine, limfonodulii se gasesc numai in tegumentul intern. La felide,
cutisul glandular prezinta numeroase papile keratinizate.
La suine, este un prezent un diverticul preputial bilobat, cu un epiteliu
cornificat,dispus dorsal.celulele epiteliale descuamate si resturile de urina se
acumuleaza in acest diverticul, formand o colectie, smegma preputiala, cu miros
specific.

Organul copulator la pasari

Masculi pasarilor prezinta o papila copulatoare sau Phallus, la structura
careia participa un complex de formatiuni din componenta peretelui cloacal.
Fiecare canl deferent se continua cu un canal ejaculator.Canalele ejaculatoare au in
peretii lor numeroase artere si vene sinuarse, precum si sinusuri vasculare

referat.clopotel.ro

subepiteliale, care structureaza corpi vasculari erectili, dispusi in straturile

profunde ale mucoasei.Epiteliu apare pseudostratificat columnar.
In asociere cu formatiunile erectile ale canalelor ejaculatoare, exista si alti
corpi vasculari erectili, dispusi pe fata dorsala a urodeumului. Pe podeaua
proctodermului, in apropiera orificiilor ejaculatoare, se gaseste un corp
phalicmedian, flancat de doi corpi p
halici laterali, astfel incat se delimiteaza un jgheab acoperit cu mucoasa.
Caudal de corpii phalici, mucoasa formeaza o pereche de cute, bogate in
formatiuni limfatice, numite cute limfatice. Corpii phalici si cutele limfatice sunt
formatiuni erectile, bogate in spatii limfatice si sanguine.Tumescenta si erectia
acestor formatiuni se realizeaza prin umplrerea lor cu un lichid, asemanator limfei,
produs de corpii vesculari paraclocal. Corpii paraclocali sunt structuri vasculare
situate intre peretii cloacei si ai abdomenului,irigati de artera si vena pudenta
interna. O serie de vase colectoare, captusite de endoteliu si interpuse intre
capilarele corpilor vesculari, preiau si transporta lichidul limfoid la corpii phalici
si cutele limfatice.
Corpii phalici sunt acoperiti de un endoteliu stratificat pavimentos, sub care
se gasesc fibre musculare striate. Sperma, eliminata prin orificiile ejaculatoare,
ajung in santul median al phalusului, care se aplica pe orificiul oviductului, in
timpul imperecherii.

Glandele genitale accesorii

Sau glandele anexe ale apratului genital mascul sunt reprezentate de
glandele ampulelor canalelor deferente, glande veziculare, prostata si glandele
bulbouretrale.
La carnivore lipsesc glandele vrziculare, iar la canide sunt absente si
glandele
bulbouretrale.
Glandele
genitale
accesorii
sunt
organe
endocrinodependente, influentate de hormonii hipofizari si testiculari. Pasarile nu
prezinta glande genitale anexe.

Glandele veziculare
Glandele veziculare sau seminala sunt glande pereche, cu peretele alcatuit
din trei tunici; mucoasa, musculara si adventice sau seroasa. Aspectul vezicular
este carecteristic hominidelor si ecvinelor, specii la care sunt denumite vezicule
seminale. La rumegatoare si suine au o structura gandulara compacta, de unde
denumirea de glande veziculare.
La suine, glandele veziculare au un lumen central, tubular, lung, o
musculara subtire, iar septele interlobulare contin putine celule musculare netede.
La taurine, glandele veziculare sunt compacte, lobulate. Canalele secretorii
intralobulare se deschid in canale intralobulare, usor sinuase, care la randul lor se
deschid in conductul principal ce prezinta un epiteliu bistratificat.

referat.clopotel.ro

Secretia glandelor veziculare are aspect gelatinos si ocupa 25-30% din

volumul total al ajaculatului la taurine, 10-30% la suine, 7-8% la aovine si
cervidee.Este bogat in fructoza, care serveste ca sursa de energie pentru
spermatozoizi.

Glanda prostata
Cuprinde un numar variabil de galnde tubuloalveolare, derivate din epiteliu
uretrei pelvine. Prezinta doua portiuni distincte: o portiune compacta sau externa si
o portiune diseminala sau interna.
Portiune acompacta este alcatuita din capsula si parenchim. Capsula este de
natura musculo-fibroasa, cuprinde tesut conjunctiv si fibre musculare
netede.Capsula emite o serie de septe conjunctivo-muscular, ce formeaza stroma si
imparte parenchimul in lobuli, foarte bine circumscrisi la canide.
Prenchimul este structura dupa tipul tubuloalveolar compus.Alveolele,
canalele secretorii si conductele intralobulare sunt captusite de un epiteliu simplu
cubic sau columnar. Alveolele prostatei sunt cavitati ovoide, cu lumen mare,
neregulat, datorita prezentei a numerosi pinteni intralumenali.Epiteliu alveolar este
simplu columnar, format din celule columnare secretorii si celule bazale.
La carnivore, portiunea compacta a prostatei apare foarte dezvoltata si
formata din doi lobi distincti, ce inconjioara complet uretra ;a canide si numai
partial la felide.portiune diseminata cuprinde putini lobuli glandulari la canide. La
cabaline este prezenta numai portiunea compacta a prostatei. Capsula, trabeculele
si tesutul conjunctiv dintre canale, tubi si alvelole sunt bogate in celule musculare
striate. La taurine, portiunea externa compacta apare redusa, putand lipsi la
rumegatoarele mici.La ovine portiunea diseminata are forma literei V, lipsind la
nivelul liniei medioventrale.
Participarea prostatei la volumul total al ejaculatului variaza dupa o specie,
fiind de 4-6% la rumegatoare, 25-30% la cabaline; 35-60% la suine.Secretia
prostatei neutralizeaza reactia plasmei seminale, care devine acida datorita
cumularii de CO2 si acidului lactic.Totodata, declanseaza miscarile active ale
spermatozoizilor din ejaculat.

Glandele bulbouretrale
Sunt glande pereche, dispuse dorso lateral fata de bulbii corpilor spongiosi.
Sunt glande tubulare compuse la suine, felide,cervidee; si tubuloalveolare la
cabaline, taurine si ovine.
Glandele bulbouretrale sunt delimitate de o capsula fibroelestica ce contine
o cantitate variabila de fibre musculare striate. De la nivelul capsulei se detaseaza
trabecule conjunctive ce contin leiocite si fibre musculare striate. Trabeculele
imparte glanda in lobuli.
La felide, glandele bulbouretrale cuprinde cate un canal
intragandularspatios, in care se deschide mai multe canale scurte si inguste,

referat.clopotel.ro

ramificate in tubi secretori. Suprafata de secretie este mult amplificata printr-un

sistem de canalicule intercelulare.
La suine, glandele bulbouretrale apar exceptional de dezvoltate, dar cu
putine leiocite in interstitiu.
Glandele bulbouretrale produc o secretie mucoproteica ce este eliminata la
inceputul ejacularii, servind la neutralizarea si lubrefierea lumenului uretral si
vaginului. La felide, secretia este mucoasa si contine glicogen care poate fi o sursa
de fructoza pentru spermatozoizi in absenta glandelor veziculare. La suine,
secretia este exclusiv mucoasa, bogata in acid sialic, participand cu 15-30% din
volumul ejaculatului.
Secretia glandelor bulbouretrale este implicta in ocluzia cervixului pentru a
preveni pierderea spermatozoizilor.

Tulburari de dezvoltare
Testiculul poate prezenta anomalii de dezvoltare si de pozitie.Ca tulburari
de dezvoltare:- anorhismul-absenta testiculului; sinorhismul fuziunea celor doua
testicule: hipoplazia si atrofia congenitala a unui testicul. Ca topografie viciata
apare criptorhidia sau ectopia.
La nivelul penisului pot apare ca tulburarii de dezvoltare : epispadiasulcand uretra se deschide pe fata dorsala a penisului; hipospadiasul( balanic, penian,
scrotal sau perianal)- cand uretra de deschide pe fata ventrala a penisului, datorita
resorbtiei defectoase a lamei urogenitale; fimoza congenitala.
http://referat.clopotel.ro/Aparatul_genital_masculin-13775.html
Cele mai citite

Cauta

Cautare avansata

6 alimente care
albesc dintii in mod

natural
>> Stomatologia

Holistica

>> Alunitele si
cancerul de piele.

Cand este cazul sa

mergem la medic
>> Durerile de cap afeciune minor sau Aparatul genital feminin
motiv de ngrijorare?
duminic, 8 ianuarie 2012 :: 3 Comentarii ::
>> Beneficiile otetului
:: Anatomie, Obstetrica - Ginecologie,Mama si copilul
din cidru de mere
Aparatul genital (reproducator) feminin este format din gonada feminina
pentru par, dinti si
ovarul, ca si organ principal si calea gonorifica (calea genitala) formata din:
unghii
trompe uterine, uter, vagin, col uterin (cervix) si vulva.
>> Cum sa iti faci
Femeile au la nastere toate ovulele (celule sexuale), depozitate in 2 organe
propriul tau otet din
numite ovare. La nastere, o femeie are intre 700.000 si 2.000.000 ovule, din
cidru de mere
care o mare parte degenereaza in perioada copilariei. La pubertate ramana in
>> Scoaterea nervului
jur de 300.000 400.000 de ovule din care doar 300 400 ajung sa se
unui dinte
maturizeze petntru a putea participa la procesul de fecundatie (in perioada de
>> REGULI
fertilitate a femeii de aproximativ 30 de ani).
ELEMENTARE PENTRU
Incepand cu prima menstruatie (de pe la varsta de 11 ani) si pana la instalarea
PACIENTII
>>

referat.clopotel.ro

CONSTIINCIOSI
>> Alimentaia
corect, msur de
prevenie i control
pentru neuropatia
diabetic

Dictionar
Genital
feminin
Genital
fecundatie
ovul
La suprafata

Discutii pe
forum
glanda
hipofiza
Intrebare
glanda hipofiza
ovare
polichistice si uter
fibromatos
probleme
aparat genital?
ex.BabesPapanicolau-in
mediu lichid
secretie col
uterin,secretie
vaginala

Articole
similare
Aparatul
genital - descriere
10 lucruri pe
care trebuie s le
tii despre
incontinena urinar
de efort la femei i
tratamentul
acesteia
Menopauza
prematura - un
pericol neasteptat
pentru fertilitate
Ce nu stiai
despre boala
inflamatorie pelvina

referat.clopotel.ro

menopauzei (in jurul varstei de 45 de ani), femeile elimina in fiecare luna cate
un ovul.
Vezi si APARATUL REPRODUCATOR

Irinel
Popescu: Chirurgia
robotic este
chirurgia viitorului

Descrierea aparatului genital feminin:

Gonada feminina
Ovar 2 glande de forma unui sambure de migdala cu o lungime de
aproximativ 4 centimetri si o latime de 2,5 centimetri, fixate la un capat de
uter si la celalalt de pavilionul trompei uterine. In ovare sunt depozitate
ovulele, din care, in fiecare luna alternativ, este eliminat cate un ovul. Ovulul
(ovocitul) este cuprins in interiorul unui mic grup de celule numiti foliculii
ovarieni, care ajung la maturizare in cursul ciclului menstrual sub actiunea
unor hormoni secretati de glanda hipofiza. La sfarsitul fiecarui ciclu menstrual
un folicul matur se deschide la suprafata ovarului pentru a elimina un ovocit.
1. Calea gonorifica (calea genitala)
Uterul (miometru) organ musculos in care ajunge oul in timpul
ovulatiei si in care se dezvolta fatul in timpul sarcinii. Uterul in interior
are o cavitate sub forma de para rasturnata, captusita cu o mucoasa
(endometrul). Endometrul este bogat in vase sanguine si structuri
glandulare, rolul lui fiind de a gazdui ovulul fecundat. In functie de
perioada ciclului menstrual si de varsta femeii, endometrul sufera
importante modificari. In cazul in care nu a avut loc fecundarea,
endometrul este eliminat in timpul menstruatiei.
Uterul este asezat in pozitie inclinata in fata, deasupra vezicii urinare si
comunica in lateral cu trompele uterine si in partea de jos cu vaginul, prin colul
uterin. Pozitia in care uterul este orientat spre posterior se numeste retroversie
uterin (uter retrovers).
Dimensiunile uterului se modifica semnificativ in timpul sarcinii de la o medie

referat.clopotel.ro

de 6 - 8 centimetri lungime si 3 - 4 centimetri lime poate ajunge spre sfarsitul

perioadei gestationale pana la aproximativ 30 de centimetri.
Trompele uterine 2 tuburi flexibile cu o lungime de 10 12 centimetri si de
grosimea unui fir de par. Trompele se termina in partea in care sunt legate de
ovar printr-un pavilion cu franjuri (fimbrii).
In trompele uterine are loc fecundarea (intalnirea dintre ovul si spermatozoizi),
rolul acestora fiind de a asigura supravietuirea si trecerea ovolului si
spermatozoizilor spre locul de fecundare si trecerea ovocitului fecundat in uter,
unde va fi implantat in endometru.
Cervixul (Colul uterin) este o zona ingustata de trecere catre vagin,
situata in partea inferioara a uterului, care se inchide in timpul sarcinii.
Vaginul Cavitate flexibila turtita anteroposterior cu o lungime cuprinsa intre
8 si 12 centimetri si o largime de aproximativ 2,5 centimetri, care face legatura
intre uter si partea externa a organului genital feminin (vulva). Elasticitatea
vaginului ii permite sa isi modifice dimensiunile in timpul actului sexual sau in
timpul nasterii. La femeile care nu au avut inca un contact sexual vaginal,
intrarea vaginului poate fi partial acoperita de o membrana numita himen.
Mucoasa vaginala are in structura sa un tesut de acoperire foarte sensibil la
hormonii
ovarieni.
Structura
mucoasei aflata in interiorul vaginuluivariaza in functie de perioada ciclului me
nstrual si de varsta.
In mod normal, la femeia adulta in interiorul vaginului se gaseste flora vaginala
- secretie albicioasa si unsuroasa, formata din celule intacte sau alterate,
substante dizolvate si bacterii.
Vulva - reprezint
partea
extern
a
organelor
genitale
feminine. Inperioadadepubertate, vulva sufera importante transformari, sub
actiunea hornomilor. Aceste transformari constau in: cretere, pigmentarea mai
nchis a regiunii, creterea prului pubian i dezvoltarea clitorisului i a
labiilor. Vulva este formata din:
Pubisul (muntele lui Venus) zona bombata situata in regiunea pubian,
datorata unei acumulari subcutanate de esut adipos, acoperita de parul
pubian.
Labiile mari 2 pliuri longitudinale, proeminente, cu rol de a acoperi celelalte
parti ale vulvei. Aceste pliuri sunt pigmentate si acoperite, la exterior, de parul
pubian. Au o constitutie musculara, elastica. Au glande sebacee si sudoripare.
Labiile mici 2 pliuri longitudinale foarte vascularizate, fara par, acoperite cu
o mucoasa, situate de o parte si de alta a orificiului vaginal. Suprafata lor
exterioara se uneste cu suprafata interioara a labiilor mari, delimitand
deschiderea anterioara vaginala, unde se afla meatul urinar.
Glandele
Bartholine (Glandulae
vestibulares
majores) glande care asigura umiditatea mucoasei vaginale, pozitionate in
treimea inferioar a vestibulului vaginal.
Clitoris corperectil de
form
cilindric,
care
corespunde
glandului penisului de la brbat, fiind nvelit de o teac pieloas
(Preputulclitoridian). Estesituatla comisura superioar a labiilor mici. Clitosirul
este bogat in inervatii si vase sanguine. Excitarea lui inainte si in timpul actului
sexual declanseaza orgasmul femeii.
Meatul urinar (orificiul urinar) - deschiderea uretrei este pozitionata la o
distanta de 1 - 2 centimetri de clitoris.
Intrarea vaginului - pozitionat la 1 2 centrimetri de meatul urinar.
Himenul tesut care inchide partial intrarea vaginului,la femeile care nu au
avut niciodata contact sexual

http://www.medipedia.ro/Articole/tabid/70/articleType/ArticleView/articleId/165/Aparatu
l-genital-feminin.aspx
Aparatul genital masculin este alcatuit din organe genitale interne (testicul, epididim, canal,
deferent, vezicule seminale, prostata) si organe genitale externe (scrot si penis). Organele genitale
interne asigura formarea celulelor reproducatoare masculine numite spermatozoizi, eliminarea lor si
depozitarea pana in momentul actului sexual.

Organele genitale externe asigura adapostirea glandei sexuale

(scrotul contine testiculele) si depunerea spermatozoizilor in organele genitale ale femeii . Testiculul
este glanda genitala a barbatului.

referat.clopotel.ro

Cele doua testicule sunt continute in scrot si cantaresc aproximativ 40-50 g impreuna, testiculul
drept fiind ceva mai mic de cat cel stang. Fiecare testicul este format din aproximativ 200 mici
compartimente care provin dintr-o membrana fi
broasa, rezistenta, numita albuginee.
Compartimentele sunt
umplute cu retele de canalicule seminifere, din a caror unire se formeaza epididimul.
Celulele care captusesc canalele seminifere se transforma in spermatozoizi ce sunt condusi prin
canalele amintite, apoi prin canalul epididimului si canalul deferent, in veziculele seminale, unde
sunt depozitati.
Tot in testicul exista grupuri de celule a caror functie prinipala este de a secreta un hormon
masculin, numit testosteron, care se varsa direct in sange si care imprima in cursul dezvoltarii
corpului, caracterele sexuale masculine.
Epididimul este format din reunirea a mai multor canale colectoare ce vin dinspre testicul si are
forma unui tub foarte intortocheat de -aproximativ 6-7 m lungime.
Canalul deferent continua epididimul pana in regiunea veziculelor seminale, fiind insotit de nervi,
artere si vene care nutresc testiculul si cu care formeaza impreuna cordonul spermatic.
Veziculele seminale sunt doua rezervoare de 5-6 cm lungime si 1-1,5 cm diametru, in care se
aglomereaza lichidul spermatic rezultat din activitatea testiculului lichid care este format la randul
sau cam 90% din spermatozoizi.
Prostata este o glanda anexa a aparatului genital care inconjoara uretra (canal prin care se scurge
in afara urina, din vezica urinara si - la barbat - sperma din veziculele seminale). Glanda prostata
este redusa de volum la varsta pubertatii, se dezvolta la 20-25 de ani, ramanand stationara pana in
jurul -a 50 de ani, cand poate suferi o noua crestere -de volum (hipertrofie de prostata), ce produce
tulburari de mictiune.
Glanda secreta un lichid laptos, care dilueaza lichidul spermatic in momentul ejacularii. Tot prostata
se pare ca secreta un hormon care stimuleaza spermatogeneza. In jurul glandei se gaseste un strat
muscular care la momentul necesar se contracta, comprima prostata, facand-o sa elimine secretia
sa in cursul ejacularii.
Sperma este produsul final al organelor genitale interne masculine, fiind un lichid alb-galbui, vascos,
care contine spermatozoizi mobili, celule epiteliale ce provin din canalele pe unde trece, substante
minerale, toate diluate intr-un lichid secretat de prostata, de vezicula seminala si alte glande
anexe.
In timpul actului sexual, la un moment de excitatie maxima, contractia glandelor seminale si a
prostatei duce la eliminarea spermei prin uretra (ejaculare).
Organele genitale externe sunt penisul si scrotul. Penisul are forma cilindrica, continand in mijlocul
lui uretra. In jurul acestui canal se afla o formatiune numita corp spongios, iar in partile anterolaterale se gasesc inca doua formatiuni numite corpi cavernosi. Aceste organe umplandu-se de
sange in timpul erectiei dau penisului o duritate si un volum crescut.
Penisul este acoperit de piele care se rasfrange pe partea libera a lui, rasfrangere numita preput.
Scrotul este o formatiune cutanata, pigmentata si cutata, ce adaposteste testiculele, epididimul si o
portiune a canalelor deferente.

http://articole.famouswhy.ro/aparatul_genital_masculin/

referat.clopotel.ro