FUNDAŢIA ECOLOGICĂ GREEN

ŞCOALA POSTLICEALĂ F.E.G. BUCUREŞTI

DOMENIUL: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ
SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRJIREA

PACIENTEI CU SARCINĂ ECTOPICĂ

Îndrumător,
Prof. CALOTĂ FLORENTINA CAMELIA

ABSOLVENT:

GHIŢĂ CRISTINA GABRIELA

 MOTTO

„A apăra și a promova, a venera și a iubi viata este o misiune pe care Dumnezeu o încredințează
fiecărui om, chemându-l în calitate de imagine vie a sa, să fie părtaș la stăpânirea pe care El,
Dumnezeu o are asupra lumii”                                                  

Papa Ioan Paul al II-lea

           

Scopul final al îngrijirii bolnavului este vindecarea lui.

                                                                   C. Mozes
 MOTIVAŢIA LUCRĂRII

Am ales să efectuez această lucrare deoarece am observat numărul mare de sarcini extrauterine la
femei de vârstă fertilă.Am fost impresionată de dorința lor de a avea un copil.Am ajutat și eu,
prin mica mea contribuție la îngrijire, tratament și educatie sanitară.
Prin studierea acestor cazuri am ajuns la o înțelegere și cunoaștere a ființei umane și a modului în
care se pot iniția și întreține relații interpersonale cooperante bazate pe respect între membrii
echipei de îngrijire și cel îngrijit.
CUPRINS

CAPITOLUL I........................................................................................................................................5
ORGANUL GENITAL FEMININ...............................................................................................................5
1.1. Anatomie și structură...........................................................................................................5
1.1.2.Ovarele...............................................................................................................................5
1.1.2. Trompele uterine................................................................................................................5
1.1.4. Organele genitale externe..................................................................................................6
1.2. Fiziologie - rol, funcții, mecanisme......................................................................................6
CAPITOLUL II.......................................................................................................................................9
SARCINA ETOPICA................................................................................................................................9
CAPITOLUL III.....................................................................................................................................18
Rolul asistentei medicale în îngrijirea................................................................................................18
pacientei cu sarcină ectopică.............................................................................................................18
3.1. Rolul asistentei medicale în profilaxia sarcinii ectopice..............................................................18
3.2. Rolul asistentei medicale în asigurarea condiţiilor de mediu..............................................19
3. 3. Rolul asistentei medicale în semiologia sarcinii ectopice................................................20
3.4 Rolul asistentei medicale în fixarea diagnosticului în sarcina ectopică................................21
3. 5. Rolul asistentei medicale în tratament şi îngrijire.................................................................25
3.6. ÎNGRIJIRILE POSTOPERATORII...................................................................................31
3.7. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR ÎN SARCINA ECTOPICĂ.........................32
CAPITOLUL IV.....................................................................................................................................34
CAZURI CLINICE..................................................................................................................................34
CAZUL I......................................................................................................................................34
Cazul II.......................................................................................................................................43
CAZUL III....................................................................................................................................51
Bibliografie.................................................................................................................................59
 CAPITOLUL I

ORGANUL GENITAL FEMININ

Sistemul genital feminim înglobează totalitatea organelor specifice genului feminin care au rol
copulator dar și endocrin sau ovogenetic. Este format din uter, vagin, anexe uterine (ovare,
trompe uterine și ligamentele uterine) și organe genitale externe.

Figura nr.1 Aparatul genital feminin

1.1. ANATOMIE ȘI STRUCTURĂ

1.1.2.OVARELE
Ovarele sunt organe pereche cu formă migdalată, având o lungime de aproximativ 3 cm. Acestea
reprezintă glanda sexuală feminină cu rol ovogenetic și endocrin.
Ovarul este situat intraperitoneal în cavumul retrouterin al cavității peritoneale pelvine.
1.1.2. TROMPELE UTERINE
Sunt două conducte musculo-membranoase întinse de la coarnele uterine către extremitățile
superioare ale ovarelor.
1.1.3. UTERUL
Uterul este un organ musculo-cavitar, nepereche, în interiorul căruia se dezvolta oul. Acesta este
un organ care aparține sistemului reproducător feminin.
Uterul are formă de trunchi de con cu baza orientată către superior și vârful către inferior. I se

1
descrie o porțiune îngustată semicirculară, în partea sa mijlocie, numită istmul uterului. Acesta
împarte uterul în: corp uterin și col uterin.
1.1.4. ORGANELE GENITALE EXTERNE
Vulva reprezintă totalitatea organelor genitale externe feminine:
- muntele pubisului
- formațiuni labiale (labii mari si mici)
- vestibul vaginal
- organe erectile (clitoris, bulbi vestibulari) .

1.2. FIZIOLOGIE - ROL, FUNCȚII, MECANISME

I. Ovarele - secretă estrogen și progesteron ca răspuns la acțiunea hormonilor secretați de

adenohipofiză: FSH (hormon foliculostimulant) și LH (hormon luteinizant) . Femeia aflată in
perioada fertilă are modificări ritmice ale secreției hormonilor feminini și de asemenea
transformări fizice corespunzătoare ale ovarelor și celorlalte organe sexuale. Acest model ritmic
al ratelor de secreție se numește ciclu sexual lunar feminin, cunoscut și sub denumirea de ciclu
menstrual. Durata medie a acestui ciclu este de 28 de zile insă poate avea variații individuale, de
la 20 de zile ajungând până la 45 de zile, însă aceste cicluri cu durate anormale sunt asociate
deseori cu scăderea fertilității.
Consecințele ciclului ovarian feminin:
- eliberarea unui ovul cu posibilitatea dezvoltării unui făt
- endometrul uterin este pregătit pentru implantarea corectă a ovulului fecundat.
Ciclul ovarian parcurge mai multe etape:
1. Faza foliculară: dezvoltarea foliculilor antrali și veziculari, maturarea completă a unui singur
folicul lunar, restul suferind procese de atrezie, ovulația
2. Faza luteală: secreția corpului luteal, involuția corpului luteal, debutul celuilalt ciclu ovarian
Rolurile hormonilor ovarieni (estrogeni cu reprezentantul estradiol și progestative cu
reprezentantul progesteron):
1. Hormonii estrogeni:
- stimularea profliferării celulelor responsabile de dezvoltarea majorității caracterelor sexuale
secundare feminine.

2
- începând cu perioada pubertății hormonii ovarieni sunt secretați la nivele mult mai ridicate
determinând modificarea aspectului organelor genitale feminine de la cel puberal la cel adult.
- vor creste în dimensiuni ovarele, uterul și vaginul, labiile mici și se va depune țesut adipos la
nivelul muntelui lui Venus.
- proliferarea stromei endometrială cu amplificarea dezvoltării glandelor locale, cu rol in
facilitarea nutriției ovulului implantat.
- determină creșterea numărului de celule care căptusesc trompele uterine, accelerarea activității
cililor și proliferarea țesuturilor glandulare
- creșterea rezistenței epiteliului vaginal
- dezvoltarea țesutului stromal al sânilor cu formarea unui sistem de ducte foarte bine reprezentat
și depunerea țesutului adipos la acest nivel.
- stimulează creșterea osoasă prin inhibarea activității osteoclastelor din oase. (osteoporoza apare
ca urmare a lipsei de estrogeni de la o anumită vârstă)
- determină o ușoară creștere a numărului de proteine totale din organism
- amplifică ușor rata metabolică a întregului organism, determină depunerea unor cantități mari
de grasimi în țesutul subcutanat.
- determină o textură moale, netedă a tegumentelor dar amplifică în același timp vascularizația
tegumentelor (sângerare mai mare la femei decât la barbați) .
- stimulează retenția de Na și apa la nivelul tubilor renali, această activitate însă fiind redusă.
2. Rolul progesteronului:
- pregătirea uterului pentru sarcină manifestate predominant în a doua jumătate a ciclului sexual
feminin
- scăderea intensității contracțiilor uterine și frecvenței acestora, având rolul de a împiedica astfel
expulzia ovulului implantat
- pregătirea sânilor pentru alăptare: dezvoltarea lobulilor și alveolelor mamare dar totodată
tumefierea sânilor
- stimulează secreția mucoasei care tapetează trompele uterine
II. TROMPELE UTERINE
- direcționează corect ovulul fecundat prin intermediul mișcărilor cililor, controlate de către
hormonii estrogeni
- hrănirea ovulului fecundat, aflat în proces de diviziune, înaintea implantării.

3
III. UTERUL
- facilitarea nutriției ovulului implantat
- prin intermediul unor filamente de mucus se ajută direcționarea corectă aspermatozoizilor din
vagin in uter.
- prin intermediul endometrului cu activitate secretorie intensă se reușește implantarea ovulului
fecundat
- asigură nutriția ovulului cu ajutorul secrețiilor uterine
- dacă ovulul nu este fecundat apare menstruația.
IV. ORGANELE GENITALE EXTERNE (VULVA)
- rol sexual

4
 CAPITOLUL II

SARCINA ETOPICA

Sarcina apare atunci când ovulul este fecundat de spermatozoid. În mod normal, ovulul fecundat
călătorește prin tubul falopian (n.r. trompa uterină) și apoi se prinde de peretele uterului. În cazul
sarcinii ectopice, ovulul fertilizat se fixează în alte zone din afara uterului, precum trompa
uterină, ovarele, cavitatea abdominală sau colul uterin.
Din păcate, sarcina ectopică nu poate evolua, ovulul nereușind să supraviețuiască. Mai mult
decât atât, dacă nu este tratată așa cum trebuie, sarcina extrauterină poate provoca hemoragii
puternice, ce pot pune viața pacientei în pericol. Statistic vorbind, 2 din 100 de sarcini sunt
sarcini extrauterine și se încheie prin avort provocat sau spontan.

Figura nr.2 Localizarea fetusului

2.1. DEFINIȚIE
Sarcina extrauterină (ectopică) reprezintă implantarea anormală a zigotului (produsului de
concepție), adică în afara cavității uterine. Există mai multe locuri de implantare anormală: –
trompa uterină – aproximativ 95% din totalul sarcinilor ectopice – peretele uterin (sarcina
interstițială) – colul uterin (sarcina cervicală) – la nivelul ovarului – la nivelul cavității
abdominale (sarcina abdominală).

Cauza cea mai frecventă de apariție a sarcinilor extrauterine este reprezentată de afecțiunile
inflamatorii pelvine (boala inflamatorie pelvină) determinate de agenți infecțioși  (chlamydia
trachomatis,  neisseria gonorrhoeae,  mycoplasma hominis, etc.), de aceea este foarte important
ca acestea să fie tratate în stadii incipiente (eventual să se facă screening-ul anual al bolilor cu
transmitere sexuală la pacientele ce își doresc sarcini.

5
2.2. OVULAȚIA 
Este fenomenul fiziologic prin care ovulul ajuns la maturitate se detașează din ovar, este captat în
mod normal de pavilionul trompei (unde poate fi fecundat de un spermatozoid) și trece în uter.
Ovulația se produce în mod normal în mijlocul ciclului menstrual, de obicei între a 14-a și a 16-a
zi a ciclului intermenstrual după eliminarea primului globul polar, rezultat din prima mitoză a
ovocitului, când ovulul este matur.

2.3.FECUNDAȚIA
Este stadiul de reproducere sexuală în cursul căruia gametul masculin (spermatozoidul), mic și
mobil, pătrunde în gametul feminin (ovulul), mare și imobil, fuzionează cu acesta constituind oul
(zigotul) care va da naștere unui nou individ.
Spermatozoidul intrat în ovul își pierde coada și nucleele celor două celule, se unesc și în scurt
timp se produce prima mitoză de segmentare luând naștere cele două blastomere fiecare din ele
cu nucleu propriu.
Din acest moment, procesul de multiplicare celulară, prin segmentarea mitotică continuă
neîntrrupt, trecând prin stadiul de morulă, blastula cu cavotate sau veziculă blastodermică. Sub
această dormă blastocitul, alcătuit din 16 blastomeri ajunge ca ou în cavitatea uterină după
aproximativ 2-4 zile de la fecundare.

2.4. MIGRAȚIA 
Oului în stadiul de blastocist, migrează spre cavitatea uterină prin mișcările peristaltice ale tubei
și mișcările cililor epiteliului tubar. Pe parcursul acestui mecanism se pot ivi obstacole în calea
oului spre uter- fibroame, chisturi de trompă, procese inflamatorii – care fac imposibilă trecerea
oului spre uter și determină staționarea lui de-a lungul trompei uterine. Aceste obstacole
constituie vicii de migrație.
Mecanismul cineticii tubare
După ultimile cercetări acest mecanism este rezultatul conlucrării unor factori de ordin neuro-
endocrini. Astfel estrogenii măresc tonusul și contractilitatea trompei care este maximă în
momentul ovulației, când are loc captarea ovulului de către trompă.
Progesteronul suprimă mobilitatea trompei, scade tonusul și excitabilitatea lor, undele peristaltice
devin mai rare, mai blânde și în același timp mai ample, după cum este necesar în momentul
când oul se găsește în uter. Mucoasa tubară are rol nutritiv, prin substanțe pe care le conține,
asigură viabilitatea și dezvoltarea oului.
Nidația/ ovoinplantația
Reprezintă cuibărirea oului în stadiul de blastocist în endometrul pregătit estroprogestativ.
Se încheie la 12-13 zile după fecundație. În a 6-a zi de la fecundație datorită unei enzime
proteolitice, oul se implantează în peretele uterin adesea pe fundul sau fețele cavității uterine.
După ce s-a produs nidația, se dezvoltă placenta cu vilozitățile coriale, placenta ce va folosi la
nutriția hemotrofă a fătului, ea stabilind legături directe cu vasele sanguine uterine materne.

2.5. PATOGENIA
Fecundația, normal are loc în treimea exterioară a trompei. Ovulul este adus aici după ovulație,
pe distanța de la ovar la pavilionul trompei de către curenții serozității peritoneale din această
parte sau este absorbit direct de către pavilionul trompei aplicat pe ovar în momentul ovulației. În

6
interiorul trompei este condus mai departe de către curentul cililor și contracțiile inelare ale
trompei până în treimea externă, unde are loc fecundația.
Devenit ou după fecundație, aceeași factori salpingieni îl deplasează și îl fac să ajungă în uter.
Dacă acest mecanism, fie din cauze materne, fie din cauze ovulare nu se realizează, nidarea are
loc în afara cavității și astfel ia naștere sarcina ectopică.

2.6. CAUZE
Cauzele sunt acelea care împiedică migrația oului feucndat către cavitatea uterină sau care
favorizează grefarea lui în afara acestei cavități
Cauze tubare:
o   leziuni inflamatorii tubare care prin alterarea endosalpinxului și a peretelui tubei modifică
activitatea ciliară și peristaltică și a peretelui tubei modifică activitatea ciliară și peristaltică
(gonoccia, TBC genital);
o   malformații tubare (trompe infantile, sinuoase);
o   bride peritoniale sau tumori care cedează sau comprimă trompa;
o   endometrioză tubară.
 CAUZE UTERINE:
o   Fibroame dezvoltate la nivelul coarnelor uterine;
o   Endomentrită, endometrioză.
CAUZE OVARIENE:
o   Anomalii secretoare ale celor doi hormoni sexuali;
o   Foliculina și progesteronul și endometrioză ovariană.
 CAUZE ABDOMINOPELVIENE:
o   Procese inflamatorii, tumori,intervenții abdominopelviene;
CAUZE OVULARE:
o   Ou mare, greu propulsabil;
CAUZE CONGESTIVE:
o   Hormonale, fizice, anticoncepționale.
Localizare
TUBARĂ cea mai frecventă în peste (97%), cu formele:
o   Interstițială (2%);
o   Istmică (10%);
o   Ampulară (85%);
o   Fimbrică;
o   Bilaterală.
OVARIANĂ:
o   internă într-un folicul de Graff rupt;
o   externă pe suprafața ovarului prin disovulație;
ABDOMINALĂ:
o   primitivă (oul implantă de la început în abdomen);
o    secundară (provenit din expulzarea oului din trompă cu reimplantare pe peritonen).
SISTEME EXCEPȚIONALE DE LOCALIZARE A SARCINII EXTRAUTERINE
        Intraligamentară – zigotul evoluează retroperitoneal între forțele ligamentului larg;
        Din conul uterin rudimentar (1/5000 – 1/15000 sarcini);
        Cornuală – grefarea într-un corm și/sau hemiuter din uterele malformate (sicorn, didelf ,
septat);

7
        Intramurală/ intramiometrială;
        Splenică primitivă;
        Hepatică – extrem de rare.
SEMNELE SARCINII EXTRAUTERINE
– durerea abdominală înaltă iradiind un umăr, membre inferioare;
– colorația albastră a ombilicului;
– consistența de “zăpadă” a Douglasului;
– strigătul Douglas la presiune;
– modificarea menstruațiilor;
– strigătul vezical la presiune;
– durere localizată anal;
– durere provocată de percuția abdomenului;
– semnul sarcinii situat la fundul uterin în sarcina angulară;
– oblicitatea fundului uterin în sarcina interstițială cu puncte de reper la inserție ligamentului
rotund;
– durere provocată de împingerea în sens ventral al cotului;
– micțiuni imperioase în caz de ruptură a tubei;
– colul mai puțin înmuiat ca în sarcina intrauterină;
– sarcina interstițială determinată de situarea ventroexterioară a ligamentului rotund cu tuba
laterală;
– durere a fundului uterin în avortul tubar;
– durere “înfricoșată” față de situarea sarcinii tubare.

2.7. CLASIFICARE:
SARCINA EXTRAUTERINĂ TUBARĂ
Trompa are aceeasși origine embriologică și prin urmare aceeași constituție histologică ca și
uterul. Deci, oprirea oului în trompa determină transformări deciduale ale trompei și fenomene
de histoliză care duc la nidarea oului, fenomene absolut analoage cu cele întâmplate în uter, în
cazul împlantării endouterine.
Pentru necesitățile mereu crescânde ale produsului de concepție în dezvoltare, trompa reprezintă
un teren “slab” și cu toată hiperemia și tramsformările deciduale, nu poate face față solicitărilor
oului. Din acest decalaj se nasc complicații redutabile ale sarcinii extrauterine.
Sarcina tubulară este de obicei unilaterală și excepțional bilaterală.
Sarcina tubulară poate fi:
Sarcină interstițială – este tubouterină, intramurală, dezvoltată în porțiunea care traversează
peretele uterin (punctul de trecere al trompei în cavitatea uterină);
Sarcină istmică  – porțiunea cea mai îngustă a humenului trompei;
Sarcină ampulară  – partea cu calibrul cel mai mare și cea mai extensibilă din toată întinderea
trompei;
SARCINA EXTRAUTERINĂ OVARIANĂ
Reprezentată de dezvoltarea oului pe ovar, frecvența fiind de 4% din totalul de sarcină
extrauterină.
Există două varietăți:
o   Internă – când ovulul a fost fecundat înainte de a ieși din foliculul de Graff și oul își urmează
dezvoltarea în cavitatea foliculară;
o   Externă – când s-a făcut în afara ovarului, nidarea realizându-se periovarian.

8
În ambele cazuri, oul este înconjurat de țesut ovarian
SARCINA EXTRAUTERINĂ ABDOMINALĂ
Reprezentată de dezvoltarea oului în cavitatea abdominală.
Este foarte rară, frecvența fiind de 6% din totalul sarcinii extrauterine.
Există două varietăți:
o   Primitivă – în care oul se grefează de la început în cavitatea abdominală;
o   Secundară – în care grefarea oului în abdomen se face secundar, după ruptura lentă a unei
sarcini tubare sau ovariene sau mai frecvent după un avort tubar.
Sediul implantării este frecvent peritoneul pelvian, mai rar cel abdominal, organele intrapelvine,
diversele mezouri și organele abdominale.
Zigotul implantează sub orificul cervical uterin.

2.8. FRECVENȚA ȘI EVOLUȚIA SARCINII ECTOPICE

Incidența afecțiunii variază între 1/80 și 1/200 nașteri apărând în special în perioada de maximă
fertilitate între 20-30 de ani.
De obicei, este întreruptă în primele 2-3 luni. Șanse pentru o evoluție mai lungă ar putea avea o
sarcină abdominală care are spațiu suficient pentru expansiune.
 În sarcina tubară, trompa-morfologic și funcțional – nu este organul potrivit care să ofere
condiții optime dezvoltării oului. Morfologic, trompa nu are musculatură suficientă pentru a se
putea destinde, iar mucoasa nu se transformă într-o deciduă normală.
Oul, în tendința lui litică pentru nidare, nu poate să se afunde în trompă decât pe jumătate. Polul
profund pătrunde în mucoasă, iar cel superficial rămâne liber în lumenul supus intemperiilor de
mișcarea acestuia, eventual leagă aderența cu franjurile trompei, Aceasta nu ar împiedica
evoluția sarcinii.
Unele vilozități de inserție slab nutritive se retractă producând deschideri de vase tubare cu
revărsări de sânge care se intercalează între peretele tubar și ou, producând hemoragie. Trompa
se umple cu sânge formând hematosalpinxul.Sângele se resoarbe intrasalpingian sau se
transformă în cheag ce se poate fibroza, organizându-se prin tuberculi fibroconjunctivi
rezultând mola tubară. Hematosalpinxul cu moartea produsului de concepție reprezintă
rezolvarea fericită a sarcinii extrauterine.
Uneori sarcina poate fi dusă la termen, caz rar întâlnit întrucât feții au  foarte des discrete sau
grave malformații în sarcina mică, embrionul se resoarbe 1-2 luni. În sarcina de 2-4 luni,
embrionul poate suferi înclustări calcare devenind pietrificată.
Avortul tubar
– oul desprins prin mecanisml descris împreună cu sângele revărsat este expulzat în cavitatea
abdominală. Se acumulează sânge și cheaguri (hematocel în Douglas) – punctul abdominal cel
mai decliv.
Gravitatea cazului este proporțională cu gravitatea hemoragiei.
Ruptura tubară
– este accidentul cel mai de temut al sarcinii extrauterine. Survine rapid în primele săptămâni de
gestație; este o urgență chirurgicală. Mecanismul rupturii tubare are la bază două fenomene.       
– destinderea organului prin dezvoltarea oului și slăbirea rezistenței pereților tubari prin
disocierea fasciculelor musculare în urma acțiunii vilozităților coriale.
Aceste două fenomene duc trompa până la limita rezistenței sale, când este necesar un efort
minim (mișcare, tuse, defecare) pentru ca trompa să se rupă rezultând drama abdominală a
hemoragiei interne.

9
Semnele sanguine cu valoare semiologică sunt: anemie ușoară sau moderată în sarcină cu
evoluție întreruptă uneori reticulocitopenie (numărul de reticulocite din sânge 30000-60000);

2.9. INVESTIGAȚII
Examenul histopatologic al endometrului (puncția bioptică) atestă răspunsul decidual al acesteia
fără evidențierea vilozităților coriale, dar apariția atipiilor Arias-Stella.
Examenul ecografic cu valabilitate mare, dar și cu rezultat fals negativ în cazul sarcinilor mici
sau în chisturi de corp galben.
Culdocenteza cu mare valabilitate în cazul hematocelului Douglasului sau al inundației
peritoniale.
Celioscopia (Laparoscpia) – în sarcina ectopică tubară în evoluție, trompa afectată are într-unul
din segmentele sale o formațiune ovoidă, violacee, de dimensiuni variabile, cu vascularizație mai
abundentă. În sarcina întreruptă printr-un avort tubar sau ruptura extracapsulară, apar leziuni cu
discontinuităși ale trompei, cu sânge și cheaguri.
Histerosalpingografia poate fi utilă în unele cazuri arătând aspectul caracteristic de sarcină
tubară:
Absența opacificării trompei uterine;
Umplerea neregulată a trompei:
Imaginea neuniformă sau în “miez de pâine”;
Umplerea parțială a trompei;
Imaginea radiologică a oului;
Imaginea de mlastină datorită pătrunderii substanței radioopace în interiorul oului.
Radiografia abdominală pe gol pune în evidență:
Fătul sus situat în abdomen;
Opacitatea neobișnuită în pelvis;
Distensia reflexă gastrointertinală de tip specific;
Nivele lichidiene intraperitoneale făcute vizibile în cazuri dificile cu ajutorul
pneumoperitoneului.

2.10. SIMPTOMATOLOGIA
Sarcina extrauterină necomplicată
– faza în care trebuie stabilit diagnosticul cât mai precoce.
Întârzierea menstruației cu 1-3 săptămâni, după care bolnava începe să piardă sânge de culoare
închisă, în cantitate redusă cu intermitență, dar pe parcurs persistentă și mai pronunțată. Bolnava
interpretează de obicei aceasta ca o revenire a menstruației. Pierderile de sânge conțin resturi de
căducă. Uneori însă căduca este expulzată în întregime simulând un avort.
 Durerea localizată într-una din fosele iliace realizând o durere laterală fixă, alteori cu iradiere în
pelvis, lombe, perineu, membre inferioare sau la distanță în umeri (semnul Laffont-Stanca).
Intensitatea durerii este în funcție de vârsta sarcinii, pornind de la jenă, durere suportabilă în
primele săptămâni ajungând la colici violente în faza de avort tubar, de ruptură.
Semne simpatice de sarcină (greață, vărsături) ceea ce poate crea convingerea une sarcine
intrauterine. Sunt de intensitate redusă sau pot lipsi.
Examenul clinic. Colul uterin puțin ramolit uneori orificul extern puțin deschis. Corpul uterin
este puțin mărit în volum fără să aibă mărimea unui uter gravid corespunzător amenoreei, fiind
modificat ca forma și rezistență. La examenul atent al fundului de sac vaginal se poate simți o
formațiune anexială, unilaterală de volum variabil, rotundă sau alungită de consistență păstoasă,

10
sensibilă la presiune, mobilă, ocupând unul din fundurile de sac laterale sau Douglas mai rar
fundul de sac anterior. I se pot asocia amețeli ajungând la lipotimii, colici intestinali cu diaree,
disurie, polakiurie, scaune foarte dureroase, eliminări pe cale vaginală de lambouri deciduale sau
decidua în întregime.
Este expresia clinică brutală a avortului tubar sau a rupturii tubare ambele cu hemoragie internă.
În aceste cazuri succesiunea fenomenelor este:
Junghi de extremă violentă localizat de obicei în fosa iliacă ce prezintă sensibilitate în zilele
anterioare;
Apar pierderi de cunoștință (lipotimie), paloare, transpirații reci cu sete accentuată, puls slab
depresiv, frecvența (120-140b/min), neliniște sau dimpotrivă, stare de șoc, halucinații sau
somnolență cu prostatie;
Prăbușirea tensiunii arteriale, pulsul este filiform sau dispare la radială.
Examenul clinic – local abdomenul este balonat și sensibil la palpare, cu apărare musculară în
etajul abdominal inferior, echimoza periombilicală (Semnul Cullen) la femeile slabe.
Tușeul vaginal se execută cu dificultate din cauza durerii și apare o senzație de “uter care
plutește” (semnul Mordor), crepitații de zăpadă (senzația o dau cheagurile), fundul de sac
Douglas este foarte sensibil (“țipătul Douglasului”) și bombează.
Diagnosticul diferențial
Se face cu:
Sarcina uterină însoțită cu ușoare dureri și sângerare. Uterul este mai mărit, volumul lui
corespunzând cu durata întârzierii; este mai rezistent, iar regiunile anexiale sunt suple;
Sarcina angulară prin dezvoltarea oului într-un ungji sau con uterin poate da impresia unei
sarcini extopice interstițiale sau chiar istmice. Controlul după 1-2 săptămâni ne poate lămuri.
Tumora latură uterină asociată cu sarcina intrauterină. Masa laterouterină poate fi în chist de corp
galben sau folicular un hidro-salpinx. Evoluția ulterioară sau celioscopia va clarifica
diagnosticul.
Inflamații interoaneziale. Starea subfebrilă care există în aproape toate sarcinile ectopice (efect
progesteonic ovarian) poate induce în eroare, dar anamneza scoate la iveală episodul acut sau
suferința anexială veche.
Torsionarea anexelor sau apendicita acută. Deși aceste situații sunt sugerate de durere pelvină
unilaterală, ele nu produc amenoree, sincope, anemii, șoc precoce;
Avortarea unei sarcini intrauterine. Într-un avort, hemoragia externă este mai severă decât
durerea, în timp ce opusul e valabil în sarcina ectopică;
Corpul galben hemoragic al unei sarcini intrauterine normale. Corpul galben hemoragic nu
determină de obicei severitatea durerii și șocul tipic din sarcinile ectopice. Hemoragia uterină e
de obicei absentă. Când o hemoragie internă importantă e însoțită de șoc, medicul nu are altă
posibilitate decât să observe procesul direct prin laparoscopie sau palatomie;
Semnele generale se confundă și cu o intoxicație acută, o trsiune de chist ovarian;
Balonarea abdominală stimulează o ocluzie sau peritonită;
Durerea își schimbă sediul maxim devenind epigastrică, subostală sau scapulară, sugerând colică
hepatică, nefretică, ulcerul digestiv perforat;
Polip sfacelat cervical, cancer endocervical, cario-epiteliom cervical, perforație uterină, criza de
colecistită acută, fibrom uterin, uter malformat, retroversie-flexie uterină, ruptură de organ
abdominal;
Hematoperitoneul genital negravid (produs de ruptura unui chist folicular, chist luteinic).

11
2.11. TRATAMENTUL SARCINII EXTRAUTERINE:
Conduita terapeutică este diferită, în funcție de precocitatea diagnsoticului, însă diferit de
momentul când se stabilește acesta, conduita terapeutică este strict chirurgicală. Toate cazurile cu
suspiciune de sarcină extrauterină se vor spitaliza în mod obligatoriu pentru precizarea
diagnosticului și terapia necesară.
Nu există alt tratament urgent decât cel chirurgical. Măsurile de urgență care se iau în această
situație constau în:
Oprirea hemoragiei interne;
Corectarea stării de șoc (dacă e cazul), reechilibrarea hemodinamică și volemică.
Se procedează la deșocare prin perfuzie lentă de sânge total, din același grup și tip Rh. În lipsa de
sânge se folosește plasma, soluție glucozată hipertonică și soluție clorurată izotonică, vitamina C
și inhalații de oxigen.
Salpingectomie (totală sau parțială) de preferat prin anestezie generală sau cu intubație oro-
traheală, cu incizie largă pentru a putea explora cavitatea peritoneală. Este cea mai adecvată în
sarcinile ectopice rupte, când apare hemoragie considerabilă.
Salpingo-ooforectomia (îndepărtarea ovarului afectat) – era susținută în trecut dacă cealaltă
anexă era normală și o altă sarcină era dorită.
Histerectomie totală – în cazul rupturii unei sarcini interstițiale sau în afecțiuni uterine asociate
(fibromatoză).
Rezecția și sutură cornului uterin – în cazul unei sarcini interstițiale nerupte sau cu sângerarea
redusă.
 Laparatomie urmată de ablația chistului fetal.
Frecvența cu care diagnosticul de sarcină ectopică neruptă poate fi pus a crescut semnificativ o
dată cu utilizarea combinantă a testelor serice pentru HCG, a ecografiei pelvine și laparoscopiei.
În sarcina ectopică neruptă este posibilă o abordare mai conservatoare.
Procedeul “stoarcerii”. La o pacientă cu sarcină tubară nerupte, sarcina poate fi stoarsă spre
capătul tubei. Din cauza ratei mari de sarcini ectopice recurente ce urmează, procedeul nu este
recomandat. Poate leza trompa deoarece cele mai multe saricini nu sunt în lumenul trompei.
Salpingostemie. Dacă sarcina este la jumătatea trompei se face salpingostomie liniară, deci o
deschidere a tubei, pentru extragerea sarcinii ectopice. Salpingostomia nu se închide de obicei
după îndepărtarea produsului de concepție.
Rezecția segmentară a tubei. Segmentul tubar implicat în sarcina ectopică poate fi îndepărtat, cu
efectuarea unei anastomoze  a capetelor tubare. Ca o alternativă capetele tubare pot fi ligaturate
și anastomoze a capetelor tubare. Ca o alternativă capetele tubare pot fi ligaturate și anastomoza
efectuată în același timp.
Laparoscopie operatorie. Aproape toate operațiile de sarcină ectopică realizate prin laparotomie
pot fi făcute prin laparoscopie operatorie:
Termocoagularea și secșionarea tranversală utilizată atât pentru salpingectomie totală cât și
parțială;
Salingectomia liniară utilizează tehnici de incizie: electrocauterul de înaltă putere, laserul cu  sau
cu fibră optice.
Tratamentul medical – chimioterapia cu methotrexat a fost folosită cu succes în tratamentul
sarcinilor ectopice mici, nerupte. Methotrexatul este antagonist al acidului folic ce blochează
metabolismul fătului și împiedică diviziunea celulară cu raza mare de diviziune.
Administrarea acestuia include sarcina ectopică neruptă cu mai puțin de 4 cm nu diametru,
absențan activității cardiace și titrul HCG mai mic de 10.000 UL/ml.

12
TRATAMENTUL SARCINII OVARIENE:
Ovarectomia parțială în forma de început și totală în formă evoluată;
Anexectomie în caz de leziuni extinse tubo-ovariene;
Evacuarea produsului de concepție prin chiuretaj.
TRATAMENTUL SARCINII AMPULARE:
Ampulectomia sau după un avort tubo-abdominal, salpin-gectomie și hemostază “la vedere” cu
comprese îmbibate în trombină sau soluție clorurat izotonă la  sau ligaturi fine apoi refacerea
trompei.
Tratamentul sarcinii ampulare:
Intervenția imediată cu atât mai mult cu cât copilul este deseori hipotrofic, mic cu frecvente
malformații, iar pericolul de hemoragie la decolarea placentei crește pe măsura apropierii
termenului;
Dacă familia dorește copilul se conservă sarcina și se operează aproape de termen pentru a salva
și fătul;
Se aștepta moartea fătului și retenția după care circulația placentară încetează și riscul
hemoragiei scade la extragerea chirurgicală a placentei;
Excizia cuneiformă a cornului uterin și reimplantarea trompei;
Excepțional se poate face histerectomie supraistmică.
Tratamentul sarcinii istmice:
Salpingectomie istmică cu refacerea trompei pe sondă de polietilen sau implantare tubo-uterină.
Tratamentul sarcinii abdominale înaintată în evoluție:
Prima conduită: se așteaptă moartea fătului dacă este neviabil pentru ca regresiunea vasculară se
reducă riscurile decolării placentare, dar nu mai mult de 5 săptămâni pentru a nu permite
dezvoltarea de trombokinaza în chistul fetal și accidente hemoragice prin incoagulabilitate
sanguină.
Exereza organelor pe care este implantată nu trebuie să fie întinsă.
Extragerea chirurgicală a fătului și a membranelor cu ligatura cordonului ombilical chiar la
emergența din placentă;
A doua conduită: se intervine înainte de formă.
Intervenția chirurgicală este o etapă importantă a spitalizării și un eveniment deosebit în viața
bolnavei. Este foarte importantă conjunctura în care se desfășoară acest eveniment deoarece își
poate pune amprenta pozitiv sau negativ asupra evoluției pacientei. De aceea, în limita
posibilităților (timpul avut la dispoziție și starea pacientei) este necesară o temeinică pregătire
preoperatorie pentru a preîntâmpina orice accidente sau incidente ce ar putea surveni în timpul
operației sau după aceea.

13
 CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA

PACIENTEI CU SARCINĂ ECTOPICĂ

3.1. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN PROFILAXIA SARCINII ECTOPICE

Profilaxia sarcinii ectopice şi îmbunătăţirea prognosticului acesteia se pot obţine prin informarea
femeilor pentru a creşte adresabilitatea acestora la medicul obstetrician, diagnosticul precoce
permiţând un tratament conservator cu îmbunătăţirea viitorului fertilităţii lor. Combaterea sau
prevenirea sarcinii ectopice nu poate fi dirijată de medic sau femeia însăşi. Dar complicarea
acestui accident poate fi prevenit dacă femeia este informată din timp asupra riscului de
producere a unei sarcini ectopice.
Există o serie de factori predispozanţi sau de risc în profilaxia primară, ca de exemplu:
anomalii ale trompei uterine - stricturi tubare, diverticuli, neoplasm de trompă, disjuncţii
neuromusculare, creşterea receptivităţii mucoasei tubare.
anomalii ale oului - migrare externă/internă, activitate trofoblastică matură, ou de dimensiuni
excesiv de mari.
factori cauzatori pentru tipuri rare de implantare - fertilizare intrafoliculară, nidare ovariană
superficială
cauze de implantare joasă - hipoplazie uterină, cicatrici uterine în antecedente, întârzierea
ovulaţiei.
Factorul etiopatogenic principal incriminat în cazul lotului studiat a fost reprezentat de boala
inflamatorie pelvină.

RESPONSABILITATE
De asemenea şi profilaxia terţiară este importantă prin faptul că ea poate da primul semn de
întrebare în legătură cu sarcina ectopică. De exemplu şocul hemoragic constând într-o hemoragie
internă, cel mai frecvent hemoperitoneul din sarcina ectopică ruptă. În acest caz asistenta trebuie
să se orienteze asupra cauzei şocului şi, concomitent cu anunţarea medicului să se facă
măsurarea parametrilor vitali (TA, puls), să asigure oxigenarea şi calea venoasă necesare unei
transfuzii, să asigure logistica necesară (seringi, catetere etc.) şi transportul în sala de consultaţii
sau operaţie. Sunt necesare şi cunoaşterea unor serii de atitudini speciale de urgenţă şi şoc, de
asigurarea poziţiei Trendelenburg, pentru inconştiente-protejarea cu pipa sau prinderea limbii.
Există grupuri de paciente cu risc crescut de sarcină ectopică:
-15-30% după plastia tubară distală

14
-20-30% după anastomoza tubară proximală pe tuba patologică
-3-7% după repearmeabilizarea trompei
-5-10% după liza laparoscopică a aderenţelor pelviene
-10-15% după tratamentul conservator al unei sarcini ectopice
-90% după tratamentul unei a treia sarcini ectopice
-5-15% după salpingite
-5-8% la purtătoarea unui dispozitiv intrauterin (DIU). La acest grup de femei medicul
ginecolog şi obstetricianul trebuie să urmărească cu atenţie pacienta. Asistenta medicală va ţine
în evidenţă şi va urmări starea femeii şi va informa medicul despre observarea oricărui semn de
sarcină ectopică (amenoree, durere în hipocondru, anomalii de ciclu).
Educaţia sexuală de asemenea este importantă fiind de preferat ca pacienta respectivă să aibă o
viaţă sexuală fără traumatisme, normală.
În concluzie, orice femeie trebuie informată asupra semnelor unei sarcini ectopice şi este rugată
să se prezinte la consultaţie imediat dacă are vreo suspiciune în legătură cu această situaţie.

3.2. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ASIGURAREA CONDIŢIILOR DE MEDIU

O atenţie deosebită trebuie acordată mediului ambiant şi al microclimatului. Camera să fie caldă
şi luminoasă, în permanenţă aerisită, iar comportamentul celor din jur trebuie să-i sugereze
pacientei optimism, şi linişte, iar familia, prietenii să priceapă că are nevoie să fie înţeleasă.
Personalul medical şi auxiliar trebuie să aibă o atitudine caldă, prietenoasă şi înţelegătoare.
Pacienta trebuie să se adapteze situaţiei şi să prezinte încredere în ea şi în cei din jur pentru a
face faţă situaţiei. Asistenta medicală trebuie să-şi rezerve timp pentru a discuta cu pacienta în
legătura cu sentimentele şi planurile ei de viitor. Ea trebuie să ştie să se integreze în familie şi
comunitate, să-şi asume roluri specifice cât mai curând posibil.

Figura nr.3 Alimente

În privinţa alimentelor permise, pacienta are voie o serie de alimente cum ar fi: supe, ciorbe de
legume, iaurt, lapte, brânză de vaci, carne de pui, vită, peşte alb, compot de fructe, sucuri de
fructe, ouă moi.
Alimente interzise: condimente, mezeluri, afumături, fasole, mazăre, varză, cafea. De asemenea
va urma de preferinţă un regim hidro-zaharat 2-3 zile -compot de mere 1500 ml.
Reluarea activităţii se va face progresiv, pacienta având nevoie de odihnă pentru a se
reface complet inclusiv dupa amiază câteva ore.
Susţinerea psihică este foarte importantă pentru pacientă ajutând-o să treacă mai uşor peste
durere şi stres datorate de intervenţia chirurgicală. Totodată i se pot recomanda diferite tipuri de
consiliere:
terapia comportamentală, focalizată pe schimbarea modului în care pacienta percepe durerea şi
pe influenţarea mentală a modului în care o afectează durerea.

15
biofeedback-ul reprezintă controlul conştient al funcţiilor corpului care în mod normal este
inconştient controlat.
consilierea - pacienta să poată să facă faţă evenimentelor din viaţa sa, stresului şi relaţiilor cu
persoanele din jur.
De asemenea pacienta se mai poate relaxa şi prin hipnoză, imagini artistice sugestive, masaj,
yoga, meditaţie, aromaterapie sau cromoterapie.

3. 3. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN SEMIOLOGIA SARCINII ECTOPICE

O pacientă se poate prezenta la camera de gardă cu sarcina ectopică în două situaţii:

a) sarcină ectopică necomplicată (hemoragie, durere, semne inconstante).
b) sarcină ectopică complicată – ruptă - abdomen acut chirurgical.
Asistenta medicală va pregăti pacienta pentru consulataţie întrebând-o caracteristicile
durerii, intensitatea lor şi cam de când au început să o deranjeze.
Hemoragia- în cazul femeilor cu sarcină ectopică - hemoragia - sângerarea vaginală - seamăn cu
mentruaţia, dar nu este continuă şi nu are aspectele acesteia. Această hemoragie este o sângerare
uterină anormală care apare după data presupusei menstruaţii având o culoare brun negricioasă.
Intervenţii: asistenta medicală va face anamneză ultimelor menstruaţii, care pot releva o
schimbare a caracterului ciclului menstrual, ceea ce trebuie să fie un semn important observat de
ea. Va pune întrebări clare, concise, la obiect care să nu inducă în eroare, va monitoriza funcţiile
vitale în caz că va fi nevoie ca pacienta să nu intre în colaps, va urmări tampoanele de sânge
(consistenţa, cantitatea) la nevoie va pune gheaţă.
Va raporta medicului examinator toate informaţiile culese de la pacientă, va servi medicul cu
mănuşi sterile, va ajuta pacienta să se dezbrace şi să se aşeze pe masa ginecologică. Asistenta
medicală va servi medicul cu valvele vaginale, comprese, vată şi va executa manevrele ce vor fi
recomandate de medic - să îmbrace pacienta, să administreze medicaţia pentru încetarea
sângerării, să întocmească foaia de observaţie şi să o conducă pe pacientă în secţie sau sala de
operaţii dacă este nevoie.
Durerea - pacienta poate acuza durere abdominală sau pelvino-abdominală cu caracter de
colică, ca un cuţit, mergând până la crize paroxistice, având iradieri în spate, regiunea scapulo
humerală.
Intervenţii: asistenta medicală va face anamneză caracterului durerii (intensitate, durată,
ritmicitate, debut), o va întreba sigur dacă este sau nu însărcinată şi în legătură cu ultima
menstruaţie avută. Când pacienta este internată şi se fac investigaţii în vederea confirmării
diagnosticului de sarcină ectopică, asistenta medicală va încerca diminuarea ei prin pungă cu
gheaţă, comprese reci şi va administra medicaţia antialgică prescrisă de medic.
Anomaliile de ciclu - reprezintă întârzieri ale ciclului de 1-42 zile sau diminuări ale cantităţii şi
duratei ultimei menstruaţii. Amenoreea este un semn clasic, dar întâlnit cam în 75% din cazuri.
Intervenţii: când pacienta se prezintă la camera de gardă cu aceste anomalii asistenta medicală
trebuie să o interogheze asupra tutror aspectelor ei: ce culoare, miros, aspect au avut acestea,
dacă a avut avorturi, de când a observat aceste schimbări, dacă are semne neuro-vegetative de
sarcină, dacă are dureri şi de ce fel sunt acestea. Asistenta medicală va raporta toate informaţiile
culese medicului examinator.
Hemoragia cataclismică (inundaţia peritoneală) prezintă următoarele semne:
-paloare intensă
-TA scăzută

16
-durere bruscă sincopată „în pumnal” localizată în hipogastru sau fosa iliacă cu
iradiere înaltă
-tahicardie, lipotimie.
Intervenţii: rolul asistentei medicale este de a recunoaşte aceste semne şi de a suspecta sarcina
ectopică pentru a putea acţiona rapid în vederea salvării pacientei.
Semne neuro-vegetative de sarcină
Intervenţii: asistenta medicală efectuează anamneza înaintea examenului genital unde va întreba
pacienta daca a avut senzaţii de greaţă, dacă a vărsat sau daca a avut diaree.
Semne secundare, inconstante.
Intervenţii: asistenta medicală, la examenul obiectiv va putea observa culoarea violacee a
cicatricii ombilicale, eliminare de caducă uterină sub formă de mulaj al cavităţii.

3.4 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN FIXAREA DIAGNOSTICULUI ÎN SARCINA

ECTOPICĂ

Diagnosticul clinic se bazează pe examenul clinic al medicului, cel local genital şi datele
analizelor specifice elaborate de laborator. Ecografia abdominală pe gol este de mare importanță
la femeile de vârstă concepției la copii, deoarece poate pune în evidență alte cauze ale durerii
abdominale.

Asistenta medicală va ajuta medicul la cererea sa şi va pregăti instrumentarul necesar în vederea

efectuării examenului respectiv:
-trusa de mănuşi chirurgicale
- trusa de valve şi specule ginecologice
- trusa pentru chiuretajul uterin
- trusa pentru biopsia de endometru
- trusa cu material absorbant
- trusa cu materiale de sutură
- trusa de laminării dilatatoare
- trusa de soluţii antiseptice
- trusa de irigaţii vaginale.
În cazul testelor serice pentru HCG asistenta medicală va informa pacienta asupra acestui test
şi-i va explica metoda de recoltare a urinii de dimineaţă.
Materiale necesare:
eprubetă sau sticluţă dezinfectantă
apă şi săpun
prosop.

Tehnica:
pacienta efectuează o toaletă riguroasă locală
- i se explică metoda de depistare a nivelului crescut de HCG în urină
pacienta colectează prima urină de dimineaţă
primul jet urinar nu este colectat; din al doilea jet se colectează 100 ml de urină
se etichetează cu numele persoanei, secţia care trimite proba şi se transportă la laborator.

17
Acest test se poate efectua şi la domiciliu prin „testul barza” care detectează de asemenea nivelul
crescut de HCG.
În cazul explorărilor radiologice asistenta medicală pregăteşte bolnavul fizic şi psihic asupra
metodei ce i se va efectua. Pentru radiografia abdominală simplă pacienta se prezintă la camera
de radiografie fără nici o pregătire fizică specială.
În cazul histerosalpingografiei (HSP) este pregătită psihic prin explicarea metodei şi importanţa
ei. Asistenta medicală va conduce pacienta la radiografie şi o va supraveghea pe tot parcursul
execuţiei.
Medicul efectuează această metodă ajutat de o asistentă care-i serveşte materialele necesare şi de
o altă asistentă care supraveghează pacienta. Imaginile anormale la HSP: lacune intratubare
(polipi, sarcină ectopică), modificarea traiectului prin procese de vecinătate, diverticuli
peritubari.
În cazul biopsiei de endometru - metoda de recoltare din ţesutul endometrial, rolul asistentei
medicale fiind acela de a seda bolnava cu o jumătate de oră înaintea execuţiei tehnicii cu un
Mialgin, atropină şi servirea medicului cu materiale necesare.
În cazul puncţiei vaginale care reprezintă metoda de puncţionare a fundului de sac Douglas cu
ajutorul unui ac montat la o seringă, prin care se extrage un lichid în scop explorator sau
evacuator.

MATERIALE NECESARE:
spectru cu valve
soluţie iodată dezinfectantă
seringa de 10 cm
ace lungi de 10-15 cm şi groase de 0,8-1 mm
pensă Pozzi.
TEHNICA: este necesară sedarea pacientei înainte cu o oră de executarea manevrei (Mialgin,
Atropină) şi golirea vezicii înaintea puncţiei, altfel se recurge la sondaj vezical, Pacienta este
aşezată pe masa ginecologică în poziţie ginecologică, se recomandă o uşoară înclinare a părţii
superioare a mesei (semi Fowler) pentru a facilita deplasarea lichidului către fundul de sac
Douglas. Se aplică valvele sau un specul vaginal de aşa manieră încât la deschidere lama
anterioară să se deplaseze spre anteriorul colului şi să evidenţieze fundul de sac vaginal
posterior.
Se prinde baza posterioară a colului cu o pensă Pozzi şi se dezinfectează vaginul şi colul.

BIOPSIE

Se efectuează anestezia locală cu Xilină 1% infiltrând strat cu strat locul de puncţie dintre
ligamentele utero-sacrate. Se evită astfel declanşarea unor reflexe inhibitoare ce pot produce
lipotimii, sincope datorită bogatei inervaţii senzitive a seroaselor peritoneale. Lichidul recoltat
poate fi seros, purulent, sero-sanguinolent, sanguin. Dacă puncţia vaginală extrage lichid
serosanghinolent, acesta poate sugera o endometrioză pelvină, ruptura unui chist ovarian, sau
puncţionarea unei sarcini ectopice. Puncţia vaginală pozitivă (extrage sânge cu microcheaguri)
confirmă heoperitoneul şi indică intervenţia chirurgicală. Puncţia care nu extrage nimic, puncţia
„albă” nu indică diagnosticul de sarcină ectopică.

18
Incidentele puncţiei vaginale - oprirea bruscă a aspiraţiei se datorează blocării acului cu o ansă
intestinală, cu peritoneu sau cu false membrane.
Cel mai grav accident este sincopa care are drept cauză reflexele produse prin înţeparea
peritoneului sau golirea prea rapidă a lichidului. Un alt accident ar fi pătrunderea cu acul într-un
organ din vecinătate: puncţia intestinului, puncţia vezicii.
În cazul ecografiei asistenta medicală va ajuta medicul prin pregătirea bolnavei pe patul
explorator prin descoperirea abdomenului inferior şi notarea în foaia de observaţie a tot ce
constată medicul la această analiză.
Laparosopia (celioscopia) este metoda de exploatare a organelor intraabdominale şi
intrapelvine cu ajutorul unui dispozitiv optic. Manevra necesită anestezie generală cu intubaţie
orotraheala şi poziţie Trendelenburg.
APARATURĂ NECESARĂ ŞI MATERIALE:
-bisturiu, ace, pense, portac
-materiale de sutură, soluţii dezinfectante
-sistem optic (cameră video endoscopică)
-sursă de lumina rece
-canulă sau histerometru pentru mobilizarea uterului
-pensă de col, valvă sau specul vaginal
-insuflător de CO cu reglare automată de presiune.
TEHNICA: se efectuează în sala de operaţie, în condiţii de perfectă asepsie şi antisepsie.
Înaintea intervenţiei se goleşte vezica prin sondaj şi se examinează pacienta prin tuşeu vaginal,
pentru stabilirea mărimii şi poziţiei uterului şi a eventualelor modificări la nivelul organelor
genitale interne. Pacienta este aşezată pe masa de operaţie în poziţie ginecologică modificată
(decubit dorsal, gambe flectate pe coapse şi sprijinite pe suporturi, coapse puţin flectate pe
abdomen).
Timpii esenţiali ai celioscopiei sunt:
introducerea camerei optice
insuflarea de CO printr-un ac special
introducerea trocarelor şi examinarea organelor pelvine abdominale.
Diagnosticul nu este complet
fără inspecţia întregului abdomen
(ficat, vezică biliară, stomac, splină, intestine).
În cazul suspiciunii de sarcină ectopică celioscopia este investigaţia de elecţie care stabileşte
diagnosticul de certitudine şi care rezolvă chirurgical.
Contraindicaţiile sunt puţine:
absolute: ileusul, ocluzia intestinală, hemoperitoneul masiv, tumori pelvi-abdominale
voluminoase, cardiopatii, tulburări de coagulare
relative: enterite, hernie hiatală, obezitate, vârsta peste 60 ani.

Accidentele sunt de trei tipuri: operatorii:

hemoragie care se poate rezolva imediat prin laparatomie
hemodinamice: scăderea debitului cardiac, hipercapnee
traumatice: lezarea organelor sau vaselor intraabdominale cu acul de insuflaţie sau trocarul.
Explorările paraclinice sau de laborator - efectuarea recoltărilor pacientei în vederea susţinerii
diagnosticului şi a pregătirii preoperatorii cu analizele absolute necesare . Se recoltează sânge
pentru:

19
Hemoleucograma, VSH, Timp Quik/Houiell, Glicemie, Bilirubina, Amilază,
Uree, Creatinină, Transaminaze şi urină pentru - urobilinogen şi testul de sarcină.
Examenele de laborator implică recoltarea produselor biologice și patologice ale pacientului. Ca
reguli generale de recoltare avem: recoltarea se face înaintea începerii tratamentului specific sau
după întreruperea acestuia cu cel putin 3 zile înainte; recoltarea se face în recipiente sterile – pe
fiecare recipient trimis la laborator pentru examen bacteriologic sau serologic se va nota numele
corect și complet al bolnavului precum și alte date (vârsta, salonul, data recoltării, proba ceruta)
și se insoțesc de buletinul de analiză care cuprinde: numele și prenumele bolnavului, numărul
foii de observație, secția, salonul și numărul patului, natura produsului și analiza cerută, data
recoltării și ora, semnătura celui care a recoltat.
Scopul – recoltarea produselor biologice și patologice se face pentru confirmarea sau infirmarea
diagnosticului clinic.
Recoltarea sangelui se face pentru examinari hematologice, biochimice, bacteriologice,
serologice sau virusologice. Recoltarea sângelui se poate face din sânge capilar, prin ințepare –
la adult se face în pulpa degetului sau în lobul urechii, în funcție de analize, iar la copil ințeparea
se face pe fața plantară a halucelui sau la călcâi, sau din sânge venos prin puncție venoasă cu
seringa sau sistem vacutainer.
Sistemul Vacutainer de recoltare a sângelui venos constituie și prezintă o tehnică simplă, sigură
menținând însă precauții generale ca:
▫ spălarea mâinilor cu apă și săpun, dezinfectarea lor
▫ echipament de protecție: mănuși, mască, halat și altele
▫ evitarea expunerii la contaminare cu agenți infecțiosi
▫ menținerea securitații personalului medical.
Recoltarea sângelui prin puncție venoasă pentru investigații de laborator, se practică dimineața
pe nemâncate, în timpul frisoanelor sau la indicația medicului indiferent de oră. Asistenta
medicală are un rol deosebit de important în recoltarea sângelui, trebuind să știe să pregătească
materialele necesare precum și tehnica execuției fiecărui procedeu amintit mai sus, dar și
caracteristicile de recoltare ale probelor cerute de medic (tipul eprubetei-culoarea în cazul
sistemului vacutainer, desfacerea garoului în cazul VSH-ului, pacientul să fie “a jeun”,
substanțele anticoagulante sau reactantul folosit pentru o anumită probă).
De asemenea ea trebuie să pregătească pacientul psihic și fizic și trebuie să cunoască
modalitățile de intervenție în cazul unor accidente și incidente care pot interveni în timpul
executării manoperei de recoltare, cum ar fi: sângele poate să infiltreze țesutul perivenos, dând
naștere la hematoame, caz în care se recomandă aplicarea de comprese reci pe regiunea
respectivă; acul poate trece dincolo de venă, perforând și peretele ei opus, în acest caz, acul
trebuie ușor retras și, dacă nu produce extravazare de sânge, se poate continua recoltarea; dacă
pacientul prezintă amețeli, paloare accentuată sau alte semne premonitoare ale lipotimiei sau
colapsului, puncția venoasă trebuie întreruptă imediat și anuntat medicul.
Testul de sarcină: testul imunologic de sarcină are o valoare limitată pentru că în 80% din cazuri
reacţiile sunt pozitive. Sensibilitatea sa este de 150 ori superioară dozării imunologice
decelându-se în sângele matern la 10 zile şi postovulator, deci înainte chiar de întârzierea
menstruaţiei. Acesta se efectuează din 100 ml din urina de dimineaţă a pacientei.
Pentru diagnosticarea sarcinii ectopice rupte asistenta medicală trebuie să ia în considerare şi să
observe semnele de abdomen acut chirurgical:
dispnee, anxietate, sete accentuată - şoc hemoragic
semne de anemie acută (paliditate)

20
debut brusc cu dureri în hipogastru şi perineu
sudori, extremităţi reci, lipotimie, colaps.

3. 5. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN TRATAMENT ŞI ÎNGRIJIRE

3.5.1. PREGATIREA PREOPERATORIE

Figura nr.4 Tensiometru Manual de brat

Scopul pregătirii preoperatorii a bolnavului este : asigurarea condiţiilor

necesare intervenţiei chirurgicale, prevenirea accidentelor intraoperatorii sau postoperatorii
imediate.
Pregătirea bolnavului se face în funcţie de:
-felul intervenţiei,
-starea fiziologică a bolnavului,
-bolile asociate (pulmonare, cardiace, metabolice)
-timpul avut la dispoziţie.

Pregătirea generală preoperatorie constă în:

a) pregătirea psihică - deţine un rol important în evoluţia stării de sănătate, eliminarea
complicaţiilor postoperatorii.
Asistenta va face o culegere de date cu privire la existeţa unor antecedente familiale, alergii la
medicamente, va explica pacientei tehnicile ce urmează a fi efectuate şi rolul lor; îi explică
necesitatea intervenţiei chirurgicale; ii va spune unde se va trezi, durata, cât va rămăne la terapie
intensivă; despre terapiile postoperatorii, tratamente anticipate; tub de dren, sondă vezicală,
perfuzii, aspiraţii.
Faptul că anestezia şi durerea reduc capacitatea de a reţine informaţiile, postoperator asistenta
medicală va educa pacienta încă din timpul preoperator: va executa exerciţii respiratorii, va
respira şi va tuşi după operaţie deoarece favorizează eliminarea anestezicelor, prevenind
complicaţiile bronhopubnonare, mobilizarea precoce postoperator are rol esenţial în prevenirea
trombofiebitelor, ulceraţiilor de decubit (escare).

21
b) examene clinice şi paraclinice: HLG, bilirubină, amilază serică, VSH, TQ, TH, glicemie, uree,
creatinină, transaminaze, RH, Grup sanguin, EKG, Rx pulmonar, urobilinogenul, ecografia
abdominală, radiografia abdominală, HSG, culdocenteza, biopsia de endometru, celioscopia,
laparatomia exploratorie.
c)măsurarea funcţiilor vitale şi vegetative: Observarea şi notarea respiraţiei: respiraţia este o
funcţie importantă prin care se realizează aportul de oxigen necesar proceselor vitale ale
organismului, în paralel cu eliminarea dioxidului de carbon.

SCOP: evaluarea funcţiei respiratorii.

MATERIALE NECESARE: ceas cu secundar, pix sau creion de culoare verde, foaia de
temperatură .
TEHNICA:
-pregătirea materialelor necesare
-pregătirea bolnavului - aşezarea în decubit dorsal, fără a explica tehnica ce va fi executată
-plasarea mâinii, cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui şi numărarea inspiraţiilor pe minut
-consemnarea valorii obţinute printr-un punct pe foaia de temperatură şi unirea cu o linie a
valorii prezente cu cea anterioară pentru obţinerea curbei.
Valori normale:
femei 18 resp./min

Măsurarea şi notarea pulsului

Pulsul este expansiunea ritmică sincronă cu bătăile inimii şi se percepe când se comprimă o
arteră pe plan rezistent. Locuri de măsurare: artera carotidă, humerală, radială, tibială, femural,
pedioasă.

MATERIALE NECESARE: ceas cu secundar, pix sau creion roşu

TEHNICA:
pregătirea psihică a pacientei
asigurarea repausului fizic şi psihic 10-15 minute

reperarea arterei cu indexul şi degetul mediu şi fixarea degetelor pe traiectul arterei

exercitarea unei presiuni aspura peretelui arterial cu vârful degetelor
numărarea pulsaţiilor timp de un minut
consemnarea valorii obţinute printr-un punct pe foaia de temperatură, ţinând cont de fiecare linie
orizontală a foii ce reprezintă 4 pulsaţii.
Frecvenţa:
la adult 60-80 pulsaţii/min
Ritmul: poate fi regulat, ritmic, intermitent, alternant.
Celeritatea: este o creştere rapidă a tensiunii, urmată de o scădere bruscă, puls săltăreţ depresibil.
Măsurarea şi notarea tensiunii arteriale - tensiunea arterială reprezintă presiunea exercitată de
sângele circulant asupra pereţilor arterelor.

MATERIALE NECESARE:
aparat pentru măsurarea T.A cu mercur Riva-Rocci, cu manometru, oscilometru Pachon,
stetoscop biauricular

22
tampon de vată, alcool
pix sau creion roşu
TEHNICA:
▪ palpatoriu: se reperează o artera cu cele două degete şi apoi, cu ajutorul aparatului
de tensiune se pompează în manşeta pneumatică până la anularea pulsaţiei.
Se decomprimă apoi lent până când se simte prima pulsaţie care reprezintă T.A sistolică
(maximă).
▪ auscultatoriu: după reperarea arterei se aşează membrana stetoscopului, se comprimă manşeta
până la anularea pulsaţiei, se decomprimă lent şi cifra în dreptul căreia se aude prima pulsaţie
constituie T.A maximă. Se reţine valoarea pentru a fi consemnată, se continuă decomprimarea şi
în dreptul cifrei căreia se va auzi ultima bătaie a pulsului, reprezintă T.A minimă (diastolică).
VALORILE NORMALE:
- adult T.A max.= 115-140 mmHg şi T.A min.=75-100 mmHg

MĂSURAREA ŞI NOTAREA TEMPERATURII: temperatura este rezultatul proceselor

oxidative din organism, generatoare de căldură, prin dezintegrarea alimentelor energetice.
LOCURI DE MĂSURARE: axial, inghinal, cavitatea bucală, rect, vagin.
MATERIALE NECESARE:
termometru maximal cu mercur
tampon de vată şi comprese de tifon, prosop individual, săpun
pahar cu soluţie dezinfectantă (cloramină ŋ1-3%)
taviţă renală
sticlă cu alcool medicinal
pix sau creion albastru
foaie de temperatură.
TEHNICA:
pregătirea psihică şi fizică: se anunţă pacienta, poziţia decubit dorsal, cu capul pe pernă sau
şezând pe scaun
verificarea termometrului
se poate măsura prin modurile expuse mai sus
se notează grafic în foaia de observaţie; pentru fiecare diviziune a foii se socotesc 2 diviziuni de
grad.

pregătirea bolnavei în ziua ce precede intervenţia:

General:
asigurarea repausului fizic, psihic, intelectual
administrarea unui somnifer seara la indicaţia medicului
alimentaţie uşor digerabilă
- evacuare intestinală seara şi în dimineaţa intervenţiei
- igienă corporală
Local:
-seara se îndepărtează pilozitatea pubiană, se face baie generală, se îmbracă pacienta cu
lenjerie curată
-regiunea pe care se face incizia se dezinfectează cu alcool şi se acoperă cu o compresă sterilă
-se sfătuieşte pacienta să nu aibă lac pe unghii şi să nu folosească rujul pentru ca funcţiile
circulatorii să poată fi urmărite mai uşor.

23
b)pregătirea bolnavei în ziua intervenţiei:
- pacienta nu va bea şi va mânca nimic
- cu 4 ore înaintea intervenţiei se execută o clismă
- se îndepărtează proteza dentară
- se badjjonează din nou regiunea rasă
- se pregătesc documentele: foaia de observaţie, analizele, foile radiologice
- transportul pacientei se face pe brancard sau cărucior
- în sala de operaţie se instalează pacienta pe masa de operaţie, se monitorizează funcţiile vitale,
se badijonează cu alcool şi cu tinctură de iod începând cu linia de incizie, de la centru, către
periferie, apoi se termină cu zonele septice
- se instalează câmpul steril.

c) spălătura vaginală: introducerea unui curent de lichid - apă sau soluţie medicamentoasă - în
vagin, care, după ce spală pereţii vaginali, se evacuează pe lângă canulă.

MATERIALE NECESARE:
paravan, prosoape
traversă, muşama
învelitori de flanela
canulă vaginală
irigator, stativ pentru irigator, vată
bazinet
medicamente: 2l soluţie medicametoasă ( apă oxigenată, soluţie cloramină, permanganat de
K1/2000, oxicianură de mercur 1/4000, soluţie sublimat 1%.

TEHNICA:
spălarea şi dezinfectarea mâinilor
se adaptează canula la tubul irigatorului, se elimină aerul
se aşează irigatorul la 50-75 cm înălţime faţă de simfiza pubiană
se verifică temperatura soluţiei
se reperează orificiul de intrare în vagin, se deschide robinetul şi se introduce
canula odată cu curentul de lichid până în fundul de sac posterior al vaginului
se spală bine fundul de sac posterior şi apoi se plimbă canula pe toată suprafaţa
vaginului
se retrage canula înainte ca irigatorul să se golească, se pensează tubul şi se
depune în tăviţa renală.
Ulterior se usucă regiunea genitală cu vată şi prosoape, se îndepărtează materialele folosite, se
ajută pacienta să se îmbrace şi se aşează comod în pat.

d) sondaj vezical (Foley): evacuarea vezicii urinare cu ajutorul unei sonde introduse în meat,
uretră.
MATERIALE NECESARE:
sondă vezicală Foley sterilă
mănuşi sterile
soluţie dezinfectantă (hipermanganat de potasiu 1/4000)

24
soluţie de cloramină, ulei de parafină
recipient pentru colectarea urinei
eprubetă
TEHNICA:
- asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun, se dezinfectează cu alcool iodat şi îşi pune mănuşi
sterile.
- se aşează în partea dreaptă a pacientei, cu degetele de la mâna stângă desface labiile şi pune în
evidenţă meatul urinar, cu un tampon steril înmuiat în soluţie de hipermanganat de potasiu
dezinfectează meatul urinar
- şterge meatul cu o compresă uscată, se prinde sonda lubrefiată cu ulei de parafină şi se
introduce cu vârful în meat
- când sonda a ajuns în vezica urină va veni sub presiune - la capătul proximal al sondei se poate
adăuga o pungă sterilă gradată pentru a colecta urină în sistem închis.
INCIDENTE/ACCIDENTE: hemoragie prin golirea bruscă a vezicii, comprimare bruscă;
frison cu ascensiune termică datorat unei bacteriemii produsă prin lezarea mucoasei ureterale la o
pacientă cu urina infectată; sonda nu progresează dacă nu este corespunzătoare.
e) perfuzia: introducerea picătură cu picătură pe cale intravenoasă a soluţiilor medicamentoase.
Este considerată linia vieţii în acordarea ajutorului în cazurile de urgenţă.
MATERIALE NECESARE:
tavă medicală acoperită cu câmp steril
trusă sterilă de perfuzie
ace de metal de unică folosinţă
soluţii perfiizabile
seringi de unică folosinţă(5-ioml)
ace de unică folosinţă
casoletă cu comprese sterile
mănuşi sterile pentru asistenţă
romplast, garou
taviţă renală
tampoane sterile de unică folosinţă
alcool, muşama, aleza
săpun, prosop.

TEHNICA:
• asistenta medicală se spală pe mâini cu apă şi săpun şi se dezinfectează cu alcool; desface
căpăcelul protector al flaconului de perfuzat şi dezinfectează cu alcool locul unde se aplică
perfuzia.
• scoate trusa de perfuzie din sacul de polietilenă, îndepărtează tubul protector după ac şi
pătrunde cu acul în dopul de cauciuc al flaconului de perfuzat, păstrând închis circuitul trusei cu
ajutorul prestubului.
• se îndepărtează teaca protectoare de la capătul proximal al trusei şi se ridică trusa de perfuzie
deasupra nivelului flaconului, se deschide uşor prestubul si se lasă sa curgă în circuitul trusei
substanţa medicamentoasă până când se elimină complet aerul şi bulele de aer din circuit; se
închide apoi prestubul şi se acoperă capătul proximal al trusei cu teaza protectoare.

25
• asistenta examinează starea şi calitatea venelor, îşi pune mănuşile de cauciuc, aplică garoul
deasupra plicii cotului şi dezinfectează pe o suprafaţă de 10-15cm.
• se solicită pacientei să închidă-deschidă pumnul, se efectuează puncţia venoasă cu acul ataşat
la trusă introducându-l în mijlocul venei cu bizoul în sus, în direcţia axului longitudinal al venei.
• se împinge acul de-a lungul venei, se verifică poziţia acului în venă, se îndepărtează garoul.
• se deschide prestubul şi se reglează viteza de curgere după medicaţia medicului.
• se supraveghează permanent perfuzia.
• operaţia de schimbare a pungii sau a flaconului trebuie să se facă în condiţii de perfectă asepsie,
dezinfectând dopul.
• după terminarea perfuziei se închide prestubul, se pregăteşte o compresă sterilă îmbibată în
alcool şi se extrage acul din venă printr-o mişcare bruscă.
• se efectuează un pansament steril şi se fixează cu romplast.
• menţinerea locului de perfuzie la pacienţi se face schimbând pansamanetul la 24h, inspectând
locul pentru inflamaţie, schimbarea tubulaturii la max. 72h, toate substanţele perfuzabile trebuind
etichetate cu data, ora şi medicaţia adăugată.
f)injecţia intramusculară: introducrea unei substanţe medicamentoase cu ajutorul unei
seringi cu ac.

LOCURI DE ELECŢIE:
▪ în muşchii voluminoşi lipsiţi de trunchiuri importante de vase şi nervi, a căror lezare ar putea
provoca accidente - regiunea superoexternă a fesei (cadranul superoextern), faţa externă a
coapsei în treimea mijlocie, faţa externă a braţului în muşchiul deltoid. Materiale necesare:
▪ seringă cu ac
▪ tampon cu alcool
▪ soluţia medicamentoasă de administrat
▪ mânuşi sterile.

TEHNICA:
▪ asistenta medicală îşi spală mâinile bine cu apa şi săpun
▪ va verifica seringa şi acul (termen de valabilitate)
▪ se îndepărtează ambalajul seringii, se adaptează acul pentru aspirat soluţia şi se aşează pe o
compresă sterilă, după care se încarcă seriga propriu-zisă.
▪ dezinfectează locul elecţiei şi se recomandă să relaxeze musculatura
▪ se întinde pielea între indexul şi policele mâinii stângi şi se înţeapă perpendicular pielea cu
rapiditate şi siguranţă, cu acul montat la seringă
▪ se verifică poziţia acului prin aspirare şi se injectează lent soluţia
▪ se retrage brusc acul cu seringa şi se dezinfectează locul; se masează uşor locul elecţiei pentru a
activa circulaţia favorizând resorbţia
▪ se aşează în poziţie comodă, rămânând în repaus fizic 5-10 minute.

ACCIDENTE/INTERVENŢII: durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale
sale, paralizia prin lezarea nervului sciatic; retragerea acului şi efectuarea injecţiei în altă zonă, se
evită prin respectarea zonelor de elecţie a injecţiei.

26
h) clisma: introducerea de lichide prin anus în rect-colon pentru îndepărtarea materiilor fecale
sau efectuarea de tratamente.
Materiale necesare:
- masa de tratament
- irigator cu tub de cauciuc (diametru lomm), lungime 1,5-zm, prevăzut cu robinet sau pensă
hemostatică
- canulă, bazinet, muşama, aleza, traversă
- tăviţă renală
- substanţa lubrefiantă (ulei de parafină)
- materiale pentru toaleta perianală
- apă călduţă 35-37ºC la 1litru

TEHNICA:
- poziţia pacientei: ginecologică, decubit lateral
- asistenta îşi ia mânuşile curate
- după poziţionare se îndepărtează fesele cu mâna stângă şi canula se introduce cu dreapta, prin
anus în rect până la 10-12 cm se deschide robinetul şi se reglează viteza de scurgere din irigator
în colon
- după introducerea canulei se îndepărtează canula, pacienta trebuie să ţină soluţia 10-15 minute,
în decubit lateral drept, decubit dorsal, apoi să meargă fără să elimine lichidul
- în caz contrar scaunul se colectează în pat.
Clisma uleioasă : 200 ml ulei vegetal la 37°C în baia de apă, irigatorul sus, se indică în
constipaţie.
După clismă se va efectua toaleta regiunii perianale, se îndepărtează bazinetul, se notează
efectuarea tehnicii în foaia de observaţie a bolnavei.

3.6. ÎNGRIJIRILE POSTOPERATORII

Supravegherea bolnavei operate are în vedere aceleaşi elemente de apreciere ca şi în chirurgia

abdominală:
a)faciesul: trebuie urmărit atent, modificarea putând să ne informeze asupra unor complicaţii
imediate, paloarea exagerată este semnul unei hemoragii interne sau a prăbuşirii circulaţiei,
cianoza este semnul asfixiei, buzele uscate pot evidenţia deshidratarea.
b)temperatura: uşor scăzută imediat după intervenţie, poate să crească până la 38ºC în prima zi
pentru ca apoi să scadă în limite normale.
a)Respiraţia: amplă şi rară imediat după operaţie, datorită anesteziei, devine uşor accelerată din
cauza durerii postoperatorii şi a anxietăţii.

-revine la normal în 24-36 h

-mobilizarea precoce are un rol deosebit în prevenirea complicaţiilor postoperatorii, de asemenea
tuşea asistată, tapotajul toracic, exerciţiile respiratorii.
-administrarea de O2

27
b) pulsul: trebuie urmărit, deoarece creşterea frecvenţei şi scăderea volumului sunt semnele
prăbuşirii circulaţiei sau hemoragiei în primele ore
- în următoarele zile trebuie corelat cu valorile temperaturii, dat fiind faptul că la intervenţiile pe
micul bazin complicaţiile tromboembolice sunt mai frecvente
- se verifică aspectul membrelor inferioare
c) tensiunea arterială: este in directă corelaţie cu pulsul.
d) diureza: nu suferă modificări importante
- prima micţiune apare de regulă după 6 ore de la operaţie
- se poate instala retenţia de urină de la început sau poate săfie secundară după îndepărtarea
sondei
- se evidenţiază prin lipsa eliminării şi apariţia de glob vezica!
- se anunţă medicul, se face sondaj vezical
- infecţia vezicală favorizată de sondaj, poate fi prevenită prin respectarea condţiilor de asepsie şi
antisepsie şi aplicând un unguent antibiotic în jurul meatului urinar.
e) starea abdominală:
- bolnava prezintă o uşoară tensiune a peretelui abdominal, chiar o hiperestezie superficială,
moderată şi dureri în primele 2-3 zile
- combaterea balonării se face prin mobilizare precoce, prin stimularea peristaltismului
- se aplică la nevoie, tubul de gaze care nu se menţine mai mult de două ore, iar dacă situaţia nu
se rezolvă, se lasă un interval liber de 1-zh, timp în care circulaţia de la nivelul mucoasei se
reface, după care poate fi din nou introdus
- la indicaţia medicului se administrează Miostin.

f) restabilirea tranzitului intestinal: după ce trece perioada de pareză intestinală postoperatorie,

bolnava începe să emită gaze, semne că peristaltismul s-a restabilit.
- în mod normal, după 48-72h de la intervenţie apare primul semn
- după reluarea tranzitului, alimentaţia poate să fie mai abundentă şi mai variabilă.
g) combaterea durerii: este importantă în primele zile, deoarece durerea face să crească
anxietatea, favorizează insomnia, împiedică confortul
- pentru calmare şi asigurarea a cel puţin 8h de somn se administrează analgezice, tranchilizante
şi barbiturice.
i) supravegherea pansamentului şi a tuburilor de dren începe după ieşirea din sală.
- se urmăreşte imediat după intervenţie să nu sângereze, iar în următoarele zile să se menţină
curată
- în cazul tubului de dren, se urmăreşte permeabilitatea, se notează cantitatea.
j) reluarea alimentaţiei : se face cu prudenţă, fără să se aplice o dietă severă
- administrarea de lichide per os începe imediat ce au încetat vărsăturile (dacă au existat) şi va
constata în prima zi din : ceai, apă, limonada, zeamă de compot aproximativ 300 ml.
- a doua zi poate să primească supa strecurată alături de lichide dulci aproximativ 1000 ml/zi.
- după apariţia scaunului se poate adauga brânză de vaci, iaurt, smântână, carne fiartă
- în continuare - alimentaţie completă, variată, vitaminizată.
k) mobilizarea: trebuie să se realizeze cât mai precoce, întrucât dimineaţa frecvenţa
complicaţiilor venoase, evită escarele de decubit şi favorizează creşterea amplitudinii
respiratorii; bolnava va fi ridicată din pat a doua zi cu atenţie la tubul de dren şi sonda vezicală
(dacă există).

28
3.7. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR ÎN SARCINA ECTOPICĂ

Administrarea medicamentelor în cazul sarcinii ectopice este pe cale orală şi parenterală ţinându-
se cont de cele 14 reguli fundamentale:
-medicamentul prescris de medic
-identifică medicamentul prescris după etichetă, formă de prezentare, culoare, miros,
consistenţă
-verifică calitatea medicamentelor, observând integritatea şi culoarea medicamentelor solide;
sedimentarea, tulburarea, opalescenţa
-respectă căile de administrare prescrise de medic
-respectă orarul şi ritmul de administrare a medicamentelor pentru a se menţine concentraţia
constantă în sânge, având în vedere timpul şi căile de eliminare a medicamentelor
-respectă doza de medicament - doză unică şi doză /24h
-respectă somnul fiziologic al pacientei - organizează administrarea în afara orelor de somn (se
trezeşte pacienta în cazul administrării antibioticelor, chimioterapicelor cu ore
fixe de administrare)
-evită incompatibilităţile medicamentoase datorate asocierilor unor soluţii medicamentoase în
aceeaşi seringă, în acelaşi pahar
-serveşte pacienta cu doză unică de tratament pentru administrarea pe cale orală -următoarea
succesiune în administrarea medicamentelor: solide, lichide, apoi injecţii, după care
administrează ovule vaginale, supozitoare
-informează pacienta asupra medicamentelor prescrise în ceea ce priveşte efectul urmărit şi
efectele secundare
-anunţă imediat medicul privind greşelile produse în administrarea medicamentelor în legătură
cu doza, calea şi tehnica de adminstrare
-administrează imediat soluţiile injectabile aspirate din fiole, flacoane
-măsurile de asepsie, de igienă, pentru a preveni infecţiile intraspitaliceşti.
Pe cale orală s-a administrat următorul medicament:Cărbune medicinal, iar pe cale parenterală s-
a administrat intramuscular:Algocalmin, Piafen, Tramal şi în perfuzie, Soluţie Ringer, Glucoză,
Ampicilină, Gentamicină,Vitaminele Bl, B6, B12, C500 şi Fofobion.
Pe cale orală medicamentul ajunge în stomac prin înghiţire, iar parenteral, intramuscular prin
injectare, iar intravenous prin puncţie venoasă.

29
 CAPITOLUL IV

CAZURI CLINICE

CAZUL I

DATE DE IDENTITATE: Pacienta B.S. în vârstă de 34 ani, cu domiciliul în Bucureşti. S-a

internat pe data de 16.01.2019 cu diagnosticul de sarcină ectopică dreaptă în perioada
dureroasă, în secţia de chirurgie a Spitalului Clinic de Urgență Floreasca din Bucureşti.

MOTIVELE INTERNĂRII: Bolnava acuză dureri lombo-abdominale și pelvine accentuate cu

precădere în loja anexială dreaptă, greţuri, vărsături,amenoree,frisoane.Pacienta prezină pierderi
de sânge negricios pe cale vaginală.Bolnava acuză dureri de 5 zile,la inceput sub formă de
înțepături,apoi au început să se accentueze și să persiste.De câteva zile prezintă grețuri și
vărsături postprandiale,meteorism crampe abdominale,scaune diareice.

PROFILUL PACIENTEI: Pacientul B.S. este căsătorită, are un copil (băiat) de 15 ani şi
lucrează la o firma particulară de construcţii din Bucureşti. Este de naţionalitate română şi de
religie ortodoxă. Doamna B.S. are o înălţime de 1,75 m şi o greutate de 75 kg.

PERCEPEREA STĂRII DE SĂNĂTATE: În legătură cu repausul și regimul pe care trebuie

să-l urmeze în continuare, doamna B.S afirmă că este dispusă să le respecte, fiind conştientă de

30
importanţa regimului alimentar și repausului în cadrul sarcinii ectopice; de asemenea, este hotărâtă
să urmeze tratamentul la domiciliu pentru a-şi redobândi sănătatea.

ISTORICUL BOLII: Ultima menstruație a fost prezentă pe 2 decembrie 2018. Pe data de

16.01.2019acuză dureri lombo-abdominale și pierderi de sânge cu intermitenţă.
Face tratament ambulator: Ampicilină,Indometacin,Gentamicină,Metronidazol
În urmă cu 5 ore, pacienta acuză dureri pelvine cu predominanţă în loja abdominală dreaptă,
pierde sânge negricios prin vagin.
Se prezintă la medicul de specialitate și se internează prin suspiciune de:sarcină ectopică dreaptă.

ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE:Prima menstruație la 14 ani.Ciclu regulat

ANTECEDENTE PATOLOGICE: Apendicectomie

ANTECEDENTE SOCIALE Statut social-casatorită

Mediu familial(obiceiuri cotidiene,consum de cafea)
Mijloace de relaxare-citeste carți,ziare,se uită la tv
Relații cu rudele și prietenii corespunzătoare

EXAMEN CLINIC GENERAL: Înălțime 1,75,Greutate,70 kg.

Concluzii ale examenului fizic:-tegumente și mucoase palide;
Sistem musculo adipos:Normal reprezentat;
Sistem ganglionar:Nepalpabil;
Sistem osteo-aricular:Integru;
Stare generală satisfăcătoare
Stare de conştienţă prezentă;
Facies necaracteristic
Tegumente şi mucoase normal pigmentate;
Fanere normale
Țesut conjunctivo-adipos normal reprezentat;
Ganglionii limfatici nepalpabili;
Muşchi vermo-motori şi vermokinetici;
Sistem osteoarticular aparent integru morfo-funcţional.
APARAT RESPIRATOR: -Torace normal comformat
-Murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare
-Respirații 18’ritmica.
- vibraţii vocale transmise bilateral,
-fără raluri ,disfonie

APARAT CARDIO-VASCULAR: -cord in limite normale

-zgomote cardiace ritmice

31
 - AV =82’
-șoc apexian în spațiul V intercostal stâng
-Tensiune arterială 120/70 mm Hg
-Temperatura=36 C
-Zgomote cardiace ritmice, bine bătute, fără sufluri
-Puls periferic palpabil bilateral

APARAT DIGESTIV: -Apetit păstrat

-Tranzit intestinal prezent
-Ficat și splină în limite normale
-Dureri accentuate pelvine

EXAMEN OBIECTIV: inspecţie – abdomen suplu, mobil cu mişcările respiratorii;

palpare – abdomen dureros, fără formaţiuni tumorale
palpabile;
percuţie – sonoritate normală;
auscultaţie – zgomote hidroaerice prezente;
inspecţia regiuni anale – fără aspecte patologice.

APARAT URO-GENITAL: loje renale libere, nedureroase;

Giordano negativ bilateral;
micţiuni fiziologice.

SISTEM NERVOS
CENTRAL orientat temporo-spaţial.

TUŞEUL RECTAL sfincterul anal normaton, ampula rectală cu pereţii supli,

conţinând materii fecale de aspect şi consistenţă normală;
prostata de dimensiuni şi consistenţă normală, corespunzătoare
vârstei.

EXAMEN rare levuri (ciuperci microscopice unicelulare).

COPROPARAZITOLOGIC

UROCULTURA sterilă.

32
 Analizând datele din anamneza, examenul clinic, examenul de laborator si din dialogul purtat cu
bolnavul, pot aprecia că pacienta prezintă urmatoarele diagnostice de îngrijire, probleme cu
manifestări de dependență în următoarele nevoi fundamentale,pentru care trebuie să fie
îngrijită,susținută fizic și psihic:

NEVOIA SURSE DE PROBLEMAE OBIECTIVE INVESTIGAȚII EVALUARE

DEFICITAR DIFICULTATE DE VIZATE PROPRII ȘI
Ă DEPENDENȚĂ DELEGATE
1.De a respira Dificultate în dificultate în -sa prezinte căi -lichide pentru -TA=100/70mm Hg;
respiraţie legat de respiraţie. respiratorii libere; fluidificarea -prezintă căi
durere şi dispnee; secreţiilor libere respiratorii libere;
anxietate stare de nelinişte. montez perfuzie
manifestată prin cu;
dispnee şi stare - glucoză 10 %
de nelinişte. = 1000 ml;
- ringer = 1000
ml;

2.De a se -lipsa sau - alimentaţie - pacientul să fie - menţin şi - tranzit intestinal

alimenta si scăderea poftei inadecvată ehilibrat hidro- supraveghez încetinit şi
hidrata de mâncare prin deficit. electrolitic; perfuzia respingerea
- să înregistreze endovenoasă; anumitor
o creştere în - fac bilanţ alimente.
greutate de intrări-ieşiri; - s-a reluat
minimum - urmăresc tranzitul
500g pe tranzitul intestinal.
săptămână; intestinal; -se alimentează pe
- pacientul să se - urmăresc cale naturală.
poată alimenta reluarea
pe cale apetitului şi
naturală; curba
- să aibă ponderală;
greutate în - administrez:
limite normale. - ser fiziologic
- să înţeleagă; 1000 ml;
necesitatea - glucoză 10%
dietei; 500 ml
bolnavul să fie vit. B1,B2 , B6
echilibrat fizic şi
psihic.
3.De a elimina - modificări - eliminare - pacientul să fie - fac zilnic eliminarea urinară
ale eliminării urinară şi echilibrat bilanţul este deficitară.
prin intestinală hidroelectroliti hidric, - respiraţie
alimentaţie insuficientă c în termen de măsurând zgomotoasă;
neadecvată. cantitativ şi 3 zile; ingestia şi - nr. scăzut de

33
 calitativ, - să nu mai excreţia; micţiuni şi
- dezechilibru prezinte nici - cântăresc scaune.
hidro- un semn de zilnic - stare generală
electrolitic deshidratare; pacientul; constantă cu
oligurie, - să aibă pielea - corectez tranzit intestinal
sete, suplă şi bine dezechilibrul în limite
tahicardie; hidratată; hidric, prin normale;
- uscăciunea - mucoasele şi hidratarea sau obiectiv realizat
pielii şi a conjunctivele reducerea
mucoaselor, să fie umede; aportului de
balonare; - pacientul să lichide şi
crampe aibă o bună electroliţi în
eliminare funcţie de
urinară şi ionograma
intestinală; serică şi
- să fie urinară;
echilibrat - recoltez urina
psihic; pentru
reluarea tranzitului examene
intestinal 3 zile. chimice şi
bacteriologic
e;
- asigur igiena
corporală
riguroasă,
servesc
pacientul la
pat cu urinar
şi bazinet
când este
cazul;
- schimb
lenjeria de
corp şi de pat
ori de câte ori
este nevoie;
- administrez
antiseptice
urinare,
antibiotice,
conform
antibiogramei
, la indicaţia
medicului;

4.De a se - diminuarea - intoleranţă - pacientul să-şi - schimb -TA=100/70mmHg;

34
misca, a pastra mobilităţii la activitate. recapete poziţia AV=72b/min;
o buna postura fizice. independenţa pacientului -R=72bmin;
în mişcare în la fiecare 2 h -pacientul prezintă
3 zile; şi masez intoleranţă la
- pacientul să-şi regiunile activitate şi deficit
menţină predispuse motor parţial
tonusul escarelor, recuperat.
muscular şi pudrez cu -TA=110/80 mmHg;
mobilitatea talc; AV=74b/min;
articulaţiilor; - pregătesc -R=74/min;
- să aibă psihic -bolnavul prezintă o
tegumente pacientul în ameliorare a nevoii
integre; vederea de a se mişca şi a
- să fie oricărei avea o bună postură
echilibrat tehnici de dar încă are nevoie
psihic îngrijire; de ajutor.
pacientul să fie - redau
mobilizat, astfel încredere
încât să nu apară pacientului,
escarele. în sensul că
starea
actuală este
trecătoare şi
că se va face
bine;
- suplinesc
pacientul în
satisfacerea
nevoilor
sale, îl
servesc la
pat cu cele
necesare;
- administrez
medicaţia
prescrisă de
medic;
- mobilizarea
treptată a
pacientului:
la marginea
patului apoi
treptat să se
poată
deplasa,
spăla.

35
5. De a dormi, - perfuzie. - somn agitat; - pacienta să - a dormit 5 ore,
a se odihni - iritabilitate; aibă un somn somn agitat.
oboseală liniştit, - a dormit 6 ore,
odihnitor, fără somn liniştit.
treziri - a avut un somn
frecvente; corespunzător;
-să nu mai -pacienta nu mai
prezintă iritabilitate
prezinte
şi oboseală
oboseală şi
iritabilitate
.
6.De a se - mobilitate asigur condiţii învăt pacientul
imbraca si pentru menţinerea să-şi aleagă
articulară;
dezbraca stării de mobilitate îmbrăcămintea
corespunzătoare
7.De a-si - transpiraţie menţinerea - învăţ
mentine temperaturii în
minimă; pacientul să
temperatura limite normale.
corpului in consume
limite normale
lichide;
aerisesc salonul.
8.De a fi
curat, a-si
proteja
tegumentele
9.De a evita
pericolele
10.De a stabilirea de pacientul să-şi învăţ pacientul să
comunica relaţii păstreze aibă încredere in
armonioase independenȚa echipa de
ingrijire
11.De a folosirea pacientul să-şi determin
acționa după obiectelor practice religia. pacientul să-şi
credințele si religioase exprime propriile
valorile sale (iconiţe, convingeri şi
mătănii). valori.
12.De a se - integritate - să-şi continue - încurajez
realiza
psihică; activităţile pacientul în
manifestă conform vârstei orice
ambiţie în
şi aptitudinilor activitate care
realizarea

36
 activităţilor sale; îl interesează;
să-şi cunoască îl stimulez pentru
resursele a obţine
intelectuale. performanţa
dorită.
13.De a se - scăderea - planific cu pacientul este
recreea mulţumit.
stării de pacientul
încordare; activităţi
- capacitate recreative;
fizică bună; asigur condiţiile
necesare realizării
dezvoltare
activităţilor.
psihologică şi
emoţională
optimă.
14.De a invata - dorinţa şi pacientul trebuie îi susţin
să cunoască norme motivarea faţă de
interesul de
de menţinere a cunoştinţele pe
a învăţa; sănătăţii. care urmează să
le dobândească.
acumularea de
cunoştinţe.

37
CONCLUZIA GENERALĂ
Pacienta B.S. de 34 ani, sex feminin, se internează pe data de 16.01.2019
cu diagnosticul suspect: Sarcină ectopică dreaptă.
Se investighează clinic, laborator, paraclinic si se constată că:
Concluzii ale examenului de laborator
Se recoltează:
‫٭‬Glucoză = 101 mg/dl
‫٭‬Uree = 26,6 mg/dl
‫٭‬Creatinină = 7 mg/dl
‫٭‬TGO = 19 U/L
‫٭‬TGP = 31 U/L
‫٭‬Fibrinogen = 492 mg %
‫٭‬APTT = 40,1’
‫٭‬HGB = 9,7 L
‫٭‬HCT = 28,4 L
‫٭‬PLT = 170.000
‫٭‬WBC = 9100
‫٭‬Hematii = 3.300.000
‫٭‬V.S.H. = 14 div
‫٭‬VDRL = negativ
Examen urină:
‫٭‬Leu = neg
‫٭‬Ph = 6
‫٭‬pro = neg
‫٭‬glu = normal
‫٭‬erit = 250/μl.
Examenul local evidenţiază: abdomen suplu, mobil.
Ex. valve – col de multipară fără leziuni prin care pierde sânge negricios
în cantitate redusă.
T.V. (tuseu vaginal) – col închis. Corp uterin discret mărit de volum.
Sensibil la mobilizare. Zona anexială stângă liberă. Anexa dreaptă mărită de
volum, sensibilă la mobilizare.
Diagnostic: suspect sarcină extrauterină dreaptă.
Examenul clinic general evidenţiază:
I.=1,70m; G=60 kg.
-Tegumente si mucoase palide.
-Sistem osteo-articular: normal reprezentat.
-Sistem ganglionar: nepalpabil.

-Aparat respirator – torace normal conformat, murmur vezicular prezent pe ambele arii
pulmonare R = 18’.

-Aparat cardio - vascular: zgomote cardiace ritmice. Soc apexian. În soaţiul V intercostal stâng,
TA = 120/70 mmHg, AV = 82’.

38
-Aparat digestiv – ficat, splină în limite normale. Tranzit intestinal prezent.

- Aparat uro – genital: loje renale libere. Micţiuni fiziologice. R.O.T.: orientat tempo – spaţial T
= 36 0C. Pe data de 17.01.2019 examenul echografic evidenţiază corp uterin în poziţie
intermediară cu contur regulat fără sarcină. Trompa dreaptă cu structură neomogenă de 6/7 cm –
lamă de lichid în Douglas. Se decide intervenţie chirurgicală pe data de 18.01.2002 ora 830 sub
anestezie generală I.O.T. si se constată salpinga dreaptă mărită de volum, violacee în regiunea
ampula pavilionară de 6 – 8 cm. Se pune diagnosticul de sarcină extrauterină tubară ampula
pavilionară dreaptă.

Hemoperitoneu.
Evoluţie postoperatorie favorabilă sub protecţie de antibiotice. Penicilină, Gentamicină timp de 5
zile.
Se menţine linia venoasă cu branulă ţi se administrează postoperator imediat 2000 ml ser
fiziologic si Glucoză 5%.
Diureza postoperatorie: 2000 ml, iar drenajul andominal – 150 ml sânge.
TA se menţine între 100-110/60-70 mmHg, AV = 82’, afebrilă.
Se administrază postoperator medicaţie antiemetică: Cerucal, pentru reluarea tranzitului de gaze;
Prozim f.I. si Propranolol f.I.si Ser fiziologic f.I. –3 ml la 6 ore. Tranzitul de gaze se reia la 48
ore, cel de materii fecale la 72 ore.Plaga operatorie vindecată.
Se scoate un rând de fire la 6 zile si al doilea la 7 zile.
Se hotărăste ca pacienta să fie externată cu indicaţiile: de a reveni pentru scoaterea firelor;
controlul la medicul specialist la 2 săptămâni; repaus fizic,psihic; repaus sexual timp de 30 zile

Cazul II

DATE DE IDENTITATE: Pacienta I.S.,in varsta de 29ani, economista de profesie,cu

domiciliul in Bucuresti, casatoriata,religie ortodaxa, nationalitate romana, s-a prezentat la camera
de garda a “Spitalului de Urgenta Floreasca”,cu bilet de trimitere de la medicul de familie in data
de 07.05.2019.
MOTIVELE -greata,
INTERNRII -varsaturi,
-cefalee,
-tahipnee,
tahicardie,
-febra moderata(38,7°C),
-inapetenta ,
-diureza scazuta.
•amenoree
greţuri, vărsături apoase matinale
pierde sânge negricios prin vagin în cantitate mică

39
 dureri pelviene, cu precădere în fosa iliacă dreaptă

PROFILUL PACIENTEI: Doamna I.S. având o înălţime de 1,80 m şi o greutate de 72 kg.

Actualmente economista, a lucrat ca funcţionar la o bancă. Locuieşte împreună cu soţul într-o
casă . Au un copil.Pacienta este dispusă să discute despre boala sa, răspunde întrebărilor şi
cooperează în vederea vindecării.

PERCEPEREA STARII DE SANATATE: Bolnava doreşte să primească informaţii cu privire

la starea sănătăţii sale, vrea să afle toate metodele prin care poate fi tratat, citeste revistele de
specialitate în speranţa că pe viitor va putea să preîntâmpine anumite stări morbide.
ISTORICUL BOLII: Pacienta relatează că a avut amenoree si de câteva zile pierde sânge
negricios în cantitate mică prin vagin. Acuză greţuri si vărsături matinale apoase. Se prezintă la
medicul specialist în policlinică si se internează pentru precizarea diagnosticului si tratament.

ANTECEDENTE PERSONALE: •rujeolă la 6 ani

•scarlatină la 9 ani.

ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: •menstruaţia la 14 ani, flux moderat

•nasteri = 1
•Ab = 0
•chiuretaje = 0

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: •mama cu diabet de maturitate

ANTECEDENTE SOCIALE:
•statut social – căsătorită
•profesie – absolventă de facultate cu studii economice – economistă
•mediu familial – familie cu un copil bine organizată cu locuinţă salubră
•obiceiuri alimentare – consumă 3 mese pe zi în grabă, consumă moderat condimente și alcool
•mijloace de relaxare – merge cu familia la părinţii săi, ai soţului la ţară în aer liber unde se
eliberează de stresul cotidian.
•acces la informaţii – citeste literatură, reviste, ascultă radioul si are acces la informaţii cu
caracter cultural.
•relaţii cu rudele si prietenii – are relaţii armonioase în familie, în anturaj leagă cu usurinţă
prietenii.

EXAMEN CLINIC GENERAL: tegumente si mucoase – normal colorate

SISTEM MUSCULO-ADIPOS: bine reprezentat

SISTEM GANGLIONAR: nepalpabi

SISTEM OSTEOARICULAR: integru

40
APARAT RESPIRATOR:
•torace normal conformat
•murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare, R = 18’ ritmice

APARAT C.VASCULAR: •cord în limite normale

•zgomote cardiace ritmice
•A.V. = 82’
•șoc apexian în spaţiul V intercostal pe linia
medioclaviculară
•TA = 120/70 mmHg

APARAT DIGESTIV: •abdomen suplu spontan și la palpare

•apetit capricios
•tranzit intestinal prezent
•ficat și splină în limite normale.

APARAT UROGENITAL: •loje renale libere

•micţiuni fiziologice 4/zi, 1/noaptea
SISTEM NERVOS . •echilibrată, orientată temporo-spaţial

EXAMEN OBIECTIV
Inspecţie:abdomen suplu,mobil.splinș nepalpabilă,nepercutabilă. cu
mişcările respiratorii;
palpare-abdomen dureros, fără formaţiuni tumorale palpabile;
percuţie – sonoritate normală
auscultaţie – zgomote hidroaerice prezente;
inspecţia regiuni anale – fără aspecte patologice.

EXAMEN LOCAL

EXAMEN VALVE •col de multipară fără leziuni

•pierde sânge negricios în cantitate mică
•corp uterin usor mărit de volum în poziţie intermediară, mobil
•anexa stângă sensibilă, mărită de volum
•anexa stângă nepalpabilă
•anexa dreaptă sensibilă la mobilizare

41
 NEVOIA SURSE DE PROBLEMA OBIECTIVE INVESTIGAȚII EVALUARE
DEFICITAR DIFICULTATE DE VIZATE PROPRII ȘI
Ă DEPENDENTĂ DELEGATE
1.De a respira durere şi dificultate în -Pacienta să -monitorizez respiraţia şi -Pacienta prezintă
anxietate respiraţie. prezinte cai circulaţia; funcții vitale în
fumatul dispnee; respiratorii -aerisesc salonul, limite normale
stare de nelinişte. libere asigurarea unui pat cu -pacienta prezintă
Oboseala fizică și -Pacienta să posibilitatea unei poziţii cai respiratorii
psihică prezinte stare antalgice; libere
Secreții de liniște -evaluez intensitatea -pacienta prezintă
ambundente -Pacienta să dureri şi a stării de stare de sufocare
seroase prezinte o bună anxietate; amelioarată
Senzație de circulație -poziţionez pacientul în -pacienta nu mai
sufocare -Pacienta să poziţia semişezândă acuză durere
durere respire cu pentru a putea favoriza -pacienta prezintă
minim de respiraţia şi a elimina stare de liniște
dificultate in durerea;
termen de 24 -îl învăţ exerciţii de
ore respiraţie;
-prevenirea administrez medicaţia
complicațiilor conform prescripţiei;
-supraveghera funcțiilor
vitale
Sterg secrețiile cu o
compresă
Se administreaza i.v lent o
fiola de miofilin la indicația
medicului
2.De a se -lipsa sau -alimentaţie -pacientul să fie -menţin şi supraveghez -Pacienta prezintă
alimenta și scăderea poftei inadecvată prin ehilibrat hidro- perfuzia endovenoasă; stare fizică și
hidrata de mâncare. deficit. electrolitic; -fac bilanţ intrări-ieşiri; psihică
-Restricția de Incapacitate de a -să înregistreze -urmăresc tranzitul satisfăcătoare
regim se hidrata o creştere în intestinal; Pacienta nu mai
-Intervenția -greață greutate de -urmăresc reluarea acuză dureri
chirurgicală -durere minimum 500g apetitului şi curba -Greața și
-mucoasa bucală pe săptămână; ponderală; vărsăturile s-au
integra -pacientul să se -administrez: diminuat în 24 ore
-reflex de poată alimenta ser fiziologic 1000 ml; -Pacienta este
deglutiție prezent pe cale glucoză 10% 500 ml echilibrată
-limba incărcată naturală; vit. B1,B2 , B6 f4. electrolitric și
masa corporală scăzută;
fără poftă; -să aibă -Recoltez sânge pentru nutrițional
are slăbiciuni; greutate în HLG,VSH,TGO,TGP,glicemie tranzit intestinal
forţa musculară scăzută.
limite normale. -Recoltez urină pentru încetinit şi
-să înţeleagă urocultură respingerea
necesitatea -Administrez medicamente anumitor alimente.
dietei; prescrise în foaie de -s-a reluat tranzitul

42
 -bolnavul să fie observație intestinal.
echilibrat fizic şi -Supravegherea funcțiilor -pacienta se
psihic. vitale alimentează pe
-Combaterea -se așează mână pacientei cale naturală
durerii într-o poziție comodă în
-Pacienta să nu așa fel ca să nu se
nu mai acuze obstrucționeze ritmul de
duree scurgere a perfuziei
3.De a elimina modificări ale eliminare urinară pacientul să fie fac zilnic bilanţul hidric, stare generală
eliminării şi intestinală echilibrat măsurând ingestia şi constantă cu
prin alimentaţie insuficientă hidroelectrolitic excreţia; tranzit intestinal în
neadecvată. cantitativ şi în termen de 3 cântăresc zilnic pacientul; limite normale
-tulburări calitativ. zile; corectez dezechilibrul Pacienta nu mai
digestive prim Deshidratare prin să nu mai hidric, prin hidratarea sau prezintț
trimestru de vărsături prezinte nici un reducerea aportului de transpirații
sarcina matinale semn de lichide şi electroliţi în Pacienta este
dezechilibru deshidratare; funcţie de ionograma echilibrată
hidro-electrolitic să aibă pielea serică şi urinară; hidroelectrolitic
oligurie, sete, suplă şi bine recoltez urina pentru Pacienta prezintă
tahicardie; hidratată; examene chimice şi piele hidratată
uscăciunea pielii mucoasele şi bacteriologice; Pacienta prezintă
şi a mucoaselor, conjunctivele să asigur igiena corporală mucoase umede
balonare; fie umede; riguroasă, servesc Pacienta este
crampe pacientul să pacientul la pat cu urinar şi ehilibrată psihic
abdominale; aibă o bună bazinet când este cazul; Pacienta nu mai
dificultate în a eliminare schimb lenjeria de corp şi prezintă vărsături
defeca; urinară şi de pat ori de câte ori este
fecalom, intestinală; nevoie;
tenesme să fie echilibrat administrez antiseptice
-conținut gastric psihic; urinare, antibiotice,
apos reluarea conform antibiogramei, la
-transpirații tranzitului indicaţia medicului;
intestinal 3 zile efectuez, la indicaţia
-Pacientei să i se medicului, clisma
diminueze evacuatoare;
vărsăturile cercetez dezechilibrul
acidobazic în funcţie de
rezerva alcalină, la
indicaţia medicului.
-se exprima drenajul
vezical la indicatia
medicului
-observ apariția primului
scaun
4.De a se diminuarea intoleranţă la schimb poziţia pacientei la Pacienta prezintă
misca, a păstra mobilităţii fizice. activitate. pacienta să-şi fiecare 2 h şi masez intoleranţă la
o bună postură -dificultatea de a recapete regiunile predispuse activitate şi deficit
se mobiliza, independenţa în escarelor, pudrez cu talc; motor parţial

43
 aşeza, spăla. mişcare în 3 zile; pregătesc psihic paciental recuperat.
-durere pacienta să-şi în vederea oricărei tehnici TA=110/80 mmHg;
menţină tonusul de îngrijire; AV=74b/min;
muscular şi redau încredere pacientei, R=74/min;
mobilitatea în sensul că starea actuală Bolnava prezintă o
articulaţiilor; este trecătoare şi că se va ameliorare a nevoii
să aibă face bine; de a se mişca şi a
tegumente suplinesc pacienta în avea o bună
integre; satisfacerea nevoilor sale, postură dar încă
să fie echilibrata îl servesc la pat cu cele are nevoie de
psihic necesare; ajutor.
pacienta să fie administrez medicaţia -Pacienta prezintă
mobilizata, prescrisă de medic; tonus muscular
astfel încât să mobilizarea treptată a -Pacienta nu mai
nu apară pacientei: la marginea acuză durere
escarele. patului apoi treptat să se -Pacienta este
-pacienta să nu poată deplasa, spăla. echilibrată psihic
mai acuze -pacienta prezintă
durere o bună postură şi
mişcări coordonate
active.
5. De a dormi, -perfuzie; - dificultatea sau pacienta să aibă Învăţ pacientul să practice a avut un somn
a se odihni -durere. incapacitatea de un somn liniştit, tehnici de relaxare, corespunzător;
a se odihni. odihnitor, fără exerciţii respiratorii, ofer -Pacienta nu mai
somn agitat; treziri frecvente; pacientului o cană cu lapte prezintă
iritabilitate; pacienta să nu cald înainte de culcare, o iritabilitate şi
oboseală mai prezinte baie caldă; oboseală.
-insomnie oboseală şi identific nivelul şi cauza
iritabilitate anxietăţii la pacienţii cu
insomnie;
observ şi notez calitatea,
orarul somnului, gradul de
satisfacere a celorlalte
nevoi;
întocmesc un program de
odihnă corespunzător
organismului;
aerisesc salonul;
administrez tratamentul
medicamentos
recomandat de
medic;observ efectul
acestuia asupra
organismului;
anxiolitice: fortral,
sedative, antalgice;
la indicaţia medicului,
administrez o fiolă de

44
 fenobarbital şi piafen.

6.De a se -dificultatea de asigur condiţii

învăt pacientul să-şi
îmbrăca și a se îmbrăca pentru
dezbracă aleagă îmbrăcămintea
menţinerea
corespunzătoare
stării de
anotimpului;
mobilitate.
7.De a-și transpiraţie
menține intensă; menţinerea învăţ pacientul să
temperatura temperaturii în consume lichide;
corpului în limite normale.
limite normale
8.De a fi
curat, a-și
proteja
tegumentele
9.De a evita
pericolele
10.De a stabilirea de a pacientul să-şi învăţ pacientul să aibă
comunica comunica cu cei păstreze încredere în echipa de
din jur; independenţa. îngrijire.
11.De a folosirea
acționa după obiectelor determin pacientul să-şi
credințele si pacientul să-şi
religioase exprime propriile
valorile sale practice religia.
(iconiţe, convingeri şi valori.
mătănii).
12.De a se integritate să-şi continue
realiza psihică; activităţile încurajez pacientul în
manifestă conform vârstei orice activitate care îl
ambiţie în şi aptitudinilor interesează;
realizarea sale; îl stimulez pentru a
activităţilor să-şi cunoască obţine performanţa
specifice vârstei resursele dorită.
sale. intelectuale.
13.De a se planific cu
scăderea stării
recreea pacientul
de încordare;
activităţi
capacitate fizică
recreative;
bună;
asigur pacientul este mulţumit.
dezvoltare
condiţiile
psihologică şi
necesare
emoţională
realizării
optimă.
activităţilor.
14.De a invata dorinţa şi pacientul îi susţin motivarea faţă

45
 trebuie să
interesul de a cunoască de cunoştinţele pe care
învăţa; norme de urmează să le
menţinere a dobândească.
sănătăţii.

CONCLUZIA GENERALĂ
Am preluat pacienta I.S. de 29 ani, sex feminin, pe data de 07.05.2019, ora 12:30 cu
diagnosticul suspect: Sarcină extrauterină dreaptă.
Motivele internării sunt: amenoree, greţuri, vărsături apoase matinale, pierde sânge
negricios prin vagin, dureri pelviene în special în fosa iliacă dreaptă.
Din istoricul bolii reiese: că pacienta a avut amenoree, si de câteva zile pierde sânge negricios în
cantitate mică prin vagin, acuză greţuri si vărsături matinale apoase.
Se internează pentru precizare de diagnostic si tratament.
Antecedentele personale evidenţiază că pacienta a avut rujeolă la 6 ani si scarlatină la 9 ani.
Antecedentele personale fiziologice evidenţiază că pacienta a avut prima menstruaţie la 14 ani cu
flux moderat, o nastere, avort = 0, chiuretaje = 0.
Examenul clinic general evidenţiază:
•tegumente si mucoase nomal colorate
•sistem muscular bine reprezentat
•sistem ganglionar nepalpabil
•sistem osteo – articular integru
Aparat respirator – torace normal conformat, murmur vezicular prezent pe ambele arii
pulmonare, R = 18’.
Aparat cardiovascular – cord în limite normale, zgomote cardiace ritmice, AV = 82’. Soc
apexian în spaţiul 5 intercostal pe linia medioclaviculară, TA = 120/70 mmHg.
Aparat digestiv – abdomen suplu, apetit capricios, tranzit intestinal prezent. Ficat si splină
în limite normale.
Aparat urinar – loje renale libere, micţiuni fiziologice 4 pe zi si 1 pe noapte.
Din punct de vedere al sistemului nervos,pacienta este echilibrată, orientată temporo – spaţial.

În prezent nu se poate adapta la starea de boală, prezentând o stare de irascibilitate, cu toate

acestea comunică cu cei din jur.
Deşi în mod obişnuit se simte util, în acest moment este ajutat în ceea ce priveşte luarea
deciziilor.
Nu prezintă sentimente de indiferenţă.
Bolnava doreşte să primească informaţii cu privire la starea sănătăţii sale, vrea să afle toate
metodele prin care poate fi tratat, citeşte revistele de specialitate în speranţa că pe viitor va putea
să preîntâmpine anumite stări morbide.
Din dialogul purtat cu pacienta am constatat ca este o persoană pașnică,este neliniștită în
privința intervenției chirurgicale,dar este dispusă să colaboreze cu echipa de îngrijire pentru a se
putea întoarce cât mai repede la munca.
Analizând datele obiective şi subiective, culese din discuţia cu bolnava, F.O., am constatat
că pacienta este dependentă în următoarele diagnostice de îngrijire, probleme cu manifestări de
dependenţă cu afectarea nevoilor fundamentale pentru care pacientul are nevoie să fie ajutat şi
îngrijit.

46
CAZUL III

DATE DE Pacienta N.C.,în vârstă de 30 ani, agent vânzări,cu domiciliul in

IDENTITATE București, căsătorită,religie ortodoxă, naționalitate română, s-a
prezentat la camera de gardă a “Spitalului de Urgență
Floreasca”,cu bilet de trimitere de la medicul de familie in data de
03.06.2019

MOTIVELE - dureri in hipocondrul drept

INTERNĂRII -greață,
-vărsături,
-cefalee,
-tahipnee,
-tahicardie,
-febră moderată(38,7°C),
-inapetență ,
-diureză scazută.

PROFILUL Pacientul N.C. este lucrător comercial in București,

PACIENTULUI locuiește cu soțul la bloc, întru-un apartament cu trei
camere. Fumează un pachet de țigări/zi, consumă cafea ,
nu ține nici un fel de regim

PERCEPEREA STĂRII Pacienta are cunostințe medicale minime, dar dorește

DE SĂNĂTATE vindecare cât mai repede posibil pentru a se putea
intoarce la muncă.

ISTORICUL BOLII Pacienta a declarat că afecțiunile au apărut în urmă cu 24

ore din cauza unui efort fizic prelungit . Afirmă că durerea
în regiunea pelvină a apărut brusc, fiind însoțită de greață,
vărsături, febră, cefalee , motivul prezentării la medic.

ANTECEDENTE tatăl cu ulcer gastric, neagă boli importante

47
HEREDOCOLATERALE
ANTECEDENTE bolile copilăriei, dureri moderate fumător; apendicectomie
PERSONALE, consumător înrăit de cafea.
FIZIOLOGICE ŞI
PATOLOGICE
EXAMENUL stare de conştienţă: cooperant;
CLINIC GENERAL facies necaracteristic;
tegumente calde
fanere fără modificare;
ţesut conjunctiv adipos: normal conformat;
sistem ganglionar: grupe ganglionare nepalpabile;
sistem muscular: normoton normokinetic;
sistem osteo-articular: aparent integre.
APARAT torace normal conformat; frecvenţă respiratorie de 27
RESPIRATOR resp/minut;
V V (vibraţii vocale) transmise bilateral;
MV (murmur vezicular) prezent bilateral.
APARAT CARDIO- cord normal;
VASCULAR şoc apexian în spaţiul V ic.stâng;
zgomote cardiace ritmice şi regulate;
A V = 95 b / minut;
TA = 130 / 80 mm Hg.
APARATUL DIGESTIV: limbă normală ;
dentiţie îngrijită;
abdomen normal conformat cu panicul adipos normal;
mişcări respiratorii;
tranzit intestinal prezent;
ficat în limite normale;
limita – superioară: spaţiul VI ic. Drept;
inferioară la rebordul costal;
splină nepalpabilă.
APRATUL lojă renale libere;
UROGENITAL: Giordano pozitiv bilateral;
micţiuni fiziologice;
urină normală, limpede.
SISTEMUL NERVOS ROT pozitiv bilateral;
CENTRAL: orientare temporo-spaţială
EXAMENUL CLINIC Abdomen normal conformat cu panicul adipos normal
LOCAL: reprezentat, cu cicatrice postapendicectomie, participă
uniform la mişcările respiratorii.
Abdomen dureros la palpare în hipocondru si
epigastru, fără semne de iritaţie peritoneală, tranzit
prezent, scaune de aspect normal.
Regiunea peritoneală de aspect normal, sfincter
normoton, mucoasă anorectală suplă, prostată normală.

48
 NEVOIA SURSE DE PROBLEMA OBIECTIVE INVESTIGAȚII EVALUARE
DEFICITAR DIFICULTATE DE VIZATE PROPRII ȘI
Ă DEPENDENȚĂ DELEGATE
1.De a respira durere şi dificultate în -Pacienta să -monitorizez respiraţia şi -Pacienta prezintă
anxietate respiraţie. prezinte cai circulaţia; funcții vitale în
fumatul dispnee; respiratorii -aerisesc salonul, limite normale
stare de nelinişte. libere asigurarea unui pat cu -pacienta prezintă
Oboseala fizică și -Pacienta să posibilitatea unei poziţii cai respiratorii
psihică prezinte stare antalgice; libere
Secreții de liniște -evaluez intensitatea -pacienta prezintă
abundente -Pacienta să dureri şi a stării de stare de sufocare
seroase prezinte o bună anxietate; ameliorată
Senzație de circulație -poziţionez pacientul în -pacienta nu mai
sufocare -Pacienta să poziţia semişezândă acuză durere
durere respire cu pentru a putea favoriza -pacienta prezintă
minim de respiraţia şi a elimina stare de liniște
dificultate in durerea;
termen de 24 -îl învăţ exerciţii de
ore respiraţie;
-prevenirea administrez medicaţia
complicațiilor conform prescripţiei;
-supraveghera functiilor
vitale
Sterg secrețiile cu o
compresă
Se administrează i.v lent o
fiola de miofilin la indicația
medicului
2.De a se -lipsa sau -alimentaţie -pacientul să-si administrez soluțiile -a ințeles scopul
alimenta și scăderea poftei inadecvată prin reia reflexul de parenterale pentru regimului și il
hidrata de mâncare. deficit. a se alimenta in hidratare și antibioticele respectă
-Restricția de Incapacitate de a timp cat mai Glucoză 5% -prezintă o stare
regim se hidrata scurt Gentamicină de bine,este mai
-Intervenția -greata -să înțeleagă Axetine liniștită
chirurgicală -durere scopul regimului Atropina fi 2gr
-mucoasă bucală -să existe un Dormicum fi
integră aport intre Algocalmin fi iv.

49
 -reflex de ingerare- Ketonal
deglutiție prezent eliminare No-spa
-limbă incarcată -să prezinte o Ser fiziologic 2500 ml
masa corporală scăzută;
fără poftă; stare de bine Vit. B2,B6 C200
are slăbiciuni; fizic și psihic
forţa musculară scăzută.
-să-și recapete
greutatea
pierdută
3.De a elimina -modificări ale -eliminare pacientul să fie -daca nu a urinat in -pacientul prezintă
eliminării urinară şi echilibrat primele 6 ore dupa o ușoară
prin alimentaţie intestinală hidroelectrolitic intervenție montez sonda deshidratare,
neadecvată. insuficientă în termen de 3 urinară pentru a evacua -prezintă micțiuni
-tulburări cantitativ, zile; urina normale
digestive prim -uscăciunea pielii să nu mai -la indicația medicului
trimestru de şi a mucoaselor, prezinte nici un administrez medicatia obiectiv realizat
sarcină balonare; semn de prescrisa medicului, clisma
crampe deshidratare; evacuatoare;
abdominale; să aibă pielea cercetez dezechilibrul
dificultate în a suplă şi bine acidobazic în funcţie de
defeca; hidratată; rezerva alcalină, la
fecalom, mucoasele şi indicaţia medicului.
tenesme conjunctivele să -se exprimă drenajul
-conținut gastric fie umede; vezical la indicația
apos pacientul să medicului
aibă o bună -observ apariția primului
eliminare scaun
urinară şi
intestinală;
să fie echilibrat
psihic;
reluarea
tranzitului
intestinal 3 zile
-Pacientei să i se
diminueze
vărsăturile
4.De a se diminuarea intoleranţă la -asigur pacientul o poziție Pacienta prezintă
mișca, a păstra mobilităţii fizice. activitate. pacienta să-şi antalgică-fowler-așez intoleranţă la
o bună postură -dificultatea de a recapete genunchii pacientului usor activitate şi deficit
se mobiliza, independenţa în flectati,sub genunchi așez motor parţial
aşeza, spăla. mişcare în 3 zile; o pernă ce permite o recuperat.
-durere pacienta să-şi relaxare a musculaturii -pacientul prezintă
menţină tonusul membrelor inferioare și o stare de bine
muscular şi abdomenului, mișcările fizic și psihic
mobilitatea respiratorii se pot efectua -obiectiv realizat
articulaţiilor; mai uşor.
să aibă -manifest ințelegere față
tegumente

50
 integre; de suferința pacientului și-l
să fie echilibrată sprijin alinându-i suferința
psihic -daca tușește sau strănută
pacienta să fie comprim plaga.
mobilizata,
astfel încât să
nu apară
escarele.
-pacienta să nu
mai acuze
durere
5. De a dormi, -perfuzie; - dificultatea sau pacienta să aibă Învăţ pacientul să practice a avut un somn
a se odihni -durere. incapacitatea de un somn liniştit, tehnici de relaxare, corespunzător;
a se odihni. odihnitor, fără exerciţii respiratorii, ofer -Pacienta nu mai
somn agitat; treziri frecvente; pacientului o cană cu lapte prezintă
iritabilitate; pacienta să nu cald înainte de culcare, o iritabilitate şi
oboseală mai prezinte baie caldă; oboseală.
-insomnie oboseală şi identific nivelul şi cauza
iritabilitate anxietăţii la pacienţii cu
insomnie;
observ şi notez calitatea,
orarul somnului, gradul de
satisfacere a celorlalte
nevoi;
întocmesc un program de
odihnă corespunzător
organismului;
aerisesc salonul;
administrez tratamentul
medicamentos
recomandat de
medic;observ efectul
acestuia asupra
organismului;
anxiolitice: fortral,
sedative, antalgice;
la indicaţia medicului,
administrez o fiolă de
fenobarbital şi piafen.

6.De a se -dificultatea de asigur condiţii -obiectiv realizat

învăt pacientul să-şi
îmbrăca și a se îmbrăca pentru
dezbracă aleagă îmbrăcămintea
menţinerea
corespunzătoare
stării de
anotimpului;
mobilitate.
7.De a-și transpiraţie menţinerea învăţ pacientul să -obiectiv realizat
menține intensă; temperaturii în consume lichide;

51
temperatura
corpului în limite normale.
limite normale
8.De a fi - plaga - Incapacitatea de -să se poată -la indicația medicului -obiectiv realizat
curat, a-și postoperatorie a urma auto-îngriji in administrez medicația și
proteja prescripțiile termen cât mai urmăresc rezultatul
tegumentele îngrijirilor de scurt acesteia
-să nu prezinte
infecție la
nivelul plăgii
-să fie
respectate
regulile de
igienă pentru a
preveni
infecțiile
-să prezinte
tegumente și
mucoase curate
-să-și
redobândească
stima de sine
-autonomie in
satisfacerea
nevoii
9.De a evita -pacientul să - recoltez la indicația -în urma
pericolele prezinte un medicului sânge pentru tratamentului
mediu de investigații de durerea s-a
siguranță fără laborator:HLG,grup diminuat
accidente si sangvin și -plaga este
infecții Rh,VSH,glicemie curată,nu prezintă
-pacientul să-și -administrez semne de infecție
amelioreze și antibioticele și urmăresc -pacientul
să-și faciliteze efectul lor: prezintă o stare
schimburile de Glucoză 5% de bine fizic și
gaze la nivel Gentamicină psihic
pulmonar in Axetine
termen cât mai Atropină fi 2gr
scurt Dormicum fi
-să prezinte o Algocalmin fi iv.
plagă fără risc Ketonal
de complicații No-Spa
-să prezinte o
stare de bine
fizic și
psihic,prin
combaterea

52
 disconfortului
-să învețe
tehnici
respiratorii de
relaxare

10.De a stabilirea de a pacientul să-şi învăţ pacientul să aibă obiectiv realizat

comunica comunica cu cei păstreze încredere în echipa de
din jur; independenţa. îngrijire.
11.De a folosirea obiectiv realizat
acționa după obiectelor determin pacientul să-şi
credințele și pacientul să-şi
religioase exprime propriile
valorile sale practice religia.
(iconiţe, convingeri şi valori.
mătănii).
12.De a se integritate să-şi continue obiectiv realizat
realiza psihică; activităţile încurajez pacientul în
manifestă conform vârstei orice activitate care îl
ambiţie în şi aptitudinilor interesează;
realizarea sale; îl stimulez pentru a
activităţilor să-şi cunoască obţine performanţa
specifice vârstei resursele dorită.
sale. intelectuale.
13.De a se planific cu obiectiv realizat
scăderea stării
recreea pacientul
de încordare;
activităţi
capacitate fizică
recreative;
bună;
asigur pacientul este mulţumit.
dezvoltare
condiţiile
psihologică şi
necesare
emoţională
realizării
optimă.
activităţilor.
14.De a invata pacientul obiectiv realizat
dorinţa şi trebuie să îi susţin motivarea faţă
interesul de a cunoască de cunoştinţele pe care
învăţa; norme de urmează să le
menţinere a dobândească.
sănătăţii.

CONCLUZIA GENERALĂ
Pacienta N.C. de 30 ani, sex feminin se internează pe data de 20.11.2019
ora 800 cu diagnosticul: suspect de sarcină extrauterină dreaptă.
Motivele internării sunt:
-greţuri, vărsături apoase – matinale

53
-pierderi de sânge negricios prin vagin în cantitate mică
-dureri colicative în fosa iliacă dreaptă
-lipotimie.
Din istoricul bolii reiese că pacienta a avut U.M. pe data de 07.10.2001, dureri colicative în fosa
iliacă dreaptă, greţuri, vărsături apoase matinale. Pierde sânge negricios prin vagin în cantitate
mică.Medicul specialist opinează pentru internare – după ce pacienta a avut o stare de lipotimie.
Antecedentele personale, evidenţiază că pacienta a avut o naștere, Av=0, Cj=2.
Antecedentele personale fiziologice evidenţiază că pacienta a avut P.M.= 13 ani, cu ciclu regulat,
U.M.=07.11.2001.
Examenul clinic general evidenţiază:
Î = 1,64 m, G = 62 kg.
Tegumente și mucoase palide.
Sistem osteo – articular = integru.
Aparat respirator – torace normal conformat, murmur vezicular prezent
pe ambele arii pulmonare, R=18’.
Aparat cardiovascular – zgomote cardiace ritmice, șoc apexian în spaţiul
V intercostal stâng, pe linia medioclaviculară.
TA = 110/70 mmHg, AV = 80’.
Aparat digestiv – abdomen suplu, sensibil în fosa iliacă dreaptă, apetit păstrat. Splină, ficat în
limite normale. Tranzit prezent.
Aparat urinar – loje renale libere. Micţiuni frecvente.
R.O.T. – prezente, T = 36 0C.
Se investighează paraclinic:
M.R.F. = pulmon normal
ECHO = corp uetrin de volum normal fără conţinut. La nivelul tubei drepte sac cordon
embrionar.
Se recoltează: HGB = 11,5; Uree = 23,6 mg/dl; T.G.O. = 21 U/L;
Glucoză = 107 mg/dl; Creatinină = 6mg/dl; T.G.P.= 25 U/L; P.T. = 12,0 %; A.P. = 96 %;
Fibrinogen = 862 mg %; A.P.T.T. = 20,4; V.D.R.L. = negativ.
Pe data de 20.11.2001 se constată o sarcină extrauterină tubară dreaptă. Se practică: Anexectomie
dreaptă sau Anestezie generală I.O.T.
Evoluţia postoperatorie favorabilă sub protecţie de antibiotice: Penicilină
4 mil, 2 mil la 12 ore i.m. și Gentamicină f.II, 1f la 12 ore i.m., analgetice: Profenid f.II.i.m. la
nevoie.
Se menține postoperator linia venoasă și se administrează glucoză 10% -
1000 ml, ser fiziologic 500 ml, și antiemetice: Cerucal 1 f.i.v.
Starea generală este bună, TA = se menţine 110/60 mmHg, P = 86’, R =
17’. Diureza pe 24 ore – 2000 ml. urină caldă pe sondă Foley. La 48 ore se suprimă drenajul
urinar.
Pansament curat, abdomen suplu, se reia tranzitul de gaze și de materii fecale după 72 ore de la
intervenţia chirurgicală.
Plaga operatorie fără semne de inflamţie, în curs de cicatrizare. Se scot firele la 6 zile.
Pacientei i se recomandă:
-evitarea eforturilor fizice
-concediu medical 2 săptămâni
-control la medicul specialist la 10 zile

54
-repaus sexual 30 zile

55
 BIBLIOGRAFIE

 Alexandru Marius Moga,Obstetrica-Ginecologie,;Editura Universitaţii Transilvania

Braşov,2010
 Dr.Marius Moga,Dr Dimitrie Nanu,Dr.Leonid Şamanschi,Obstetrica
 Dr.Gheorghiu Diana,Dr Chisu Corina,Dr.Pacu Irina,Ginecologie,Editura National,
Bucuresti,2008
 Flrin Stamatin;Obstetrica si Ginecologie
 Lucretia Titirca,Urgente medico-chirugicale,Editura Medicala,Bucuresti 1988,editia III
 Mihai Pricop,Curs de obstetrica si Ginecologie,VOL I
 Prof.dr.Virgiliu Ancăr,Prof.Crângu Ionescu;Ginecologie;Bucuresti;Editura Naţional;2008

56