ȘCOALA POSTLICEALĂ FUNDAȚIA ECOLOGICĂ „GREEN”

BRAȘOV

LUCRARE DE PRACTICĂ

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA

PACIENTULUI CU FIBROM UTERIN

Eleva: CALCEA N. NICOLETA

CLASA: AMG 3 F

Brașov
2021
 CUPRINS
Argument

Capitolul I : Îngrijirea pacientelor cu fibrom uterin

I.1Anatomia si fiziologia aparatului genital feminin.............................................................5

I.2 Fibromul uterin.................................................................................................................8
I.2.1 Definiție.................................................................................................................8
I.2.2 Etimologie..............................................................................................................8
I.2.3 Generalităţi.............................................................................................................8
I.2.4 Etiopatogenie ........................................................................................................9
I.2.5 Morfopatologie....................................................................................................10
I.2.6 Simptomatologie ................................................................................................12
I.2.7 Investigaţii clinice şi de laborator........................................................................15
I.2.8 Diagnosticul fibromului uterin ............................................................................16
I.2.9 Evoluţia şi prognosticul fibromului uterin ..........................................................17
I.2.10 Complicaţiile fibromului uterin...........................................................................17
I.2.11 Tratamentul fibromului uterin ............................................................................18
I.2.12 Impactul psihologic al histerectomiei..................................................................21

Capitolul II: Îngrijiri generale și speciale

II.1 Pregătirea preoperatorie.......................................................................................22

II.2 Îngrijirile preoperatorii. Rolul asistentei medicale...............................................23
II.3. Îngrijirile postoperatorii. Rolul asistentei medicale..............................................23
II.4. Supravegherea bolnavelor cu fibrom uterin.........................................................25

Capitolul III :
Metode și mijloace de lucru.....................................................................................27

Capitolul IV : Studii de caz

Caz I .........................................................................................................................28
Caz II.........................................................................................................................38
Caz III .......................................................................................................................43

Concluzii .................................................................................................................50

Bibliografie..............................................................................................................51

2
 ARGUMENT

Viaţa oricărui om poate fi ameninţată la un moment dat de o suferinţă instalată brusc sau insidios
care-l duce intr-o situaţie critică ce trebuie rezolvată de serviciul sanitar cu promptitudine şi competenţă.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte ca o stare de bine psihic, social, de echilibru, reprezintă o
reacţie autonomă şi trăită în realitate. Este capacitatea de a se adapta la un mediu în continuă schimbare,
capacitatea de a creşte, a îmbătrâni şi a-şi aştepta moartea în limişte.
Nursingul promovează sănătatea, previne îmbolnăvirile, tratează bolnavii din punct de vedere somatic
şi psihic în orice unitate sanitară, comunitate şi are rolul de a suplini nevoia afectată, pentru a recupera în
timp util persoana bolnavă.
Asistenta medicală este conştiinţa celui lipsit de conştiinţă, vocea pentru cel prea slab ca să vorbească.
Asistentei îi revin o serie de sarcini pe care trebuie sa le îndeplinească cu multă seriozitate şi profesionalism,
dintre care cea mai importantă este aceea de a ajuta bolnavul cu tact, înţelegere, delicateţe şi atenţie.
Am ales acest subiect, considerând că profilaxia şi tratarea afecţiunilor ginecologice, precum şi
ocrotirea mamei şi copilului sunt cele mai importante. Am fost impresionată de numărul destul de mare de
femei care suferă de afecţiuni ginecologice şi de dorinţa lor de a avea copii. De aici derivă sarcinile multiple
ale unei bune asistente medicale şi de noi depinde rezolvarea cu succes a problemelor, deseori vitale, pe care
le ridică ginecologia şi obstetrica.
Îngrijire acordate unei bolnave operate de fibrom uterin sunt multiple. Pentru a efectua operaţia şi a
acorda bolnavei îngrijirile corespunzătoare este nevoie de o echipă completă, în care cadrele medicale au un
rol important. Rolul asistentei este de a pregăti pacienta preoperator şi de a preveni complicaţiile
postoperatorii, prin supravegherea atentă a bolnavei şi îngrijirile acordate.
Se spune că suntem tot atât de tineri ca şi credinţa noastră. Crezul meu este acela al profesiei, de
a dărui sfaturi şi înţelegere celor sănătoşi, îngrijiri celor suferinzi, de a-i ajuta pe aceştia din urmă să
depăşească momentele dificile ale bolii pentru a se putea reintegra în familie şi societate.
Având cunoștințe trecute prin experienta unei interventii chirurgicale de acest gen, inţeleg ce
înseamnă suferinţa şi mai ales ce înseamnă viaţa, de aceea consider problemele de îngrijire trebuie bine
cunoscute şi stapânite deoarece de aplicarea lor corectă şi promptă depinde vindecarea bolnavilor şi evitarea
sau prevenirea complicaţiilor.
Am ales să vin în sprijinul femeilor cu probleme genitale, atât ca femeie cat şi din prisma
problemelor pe care le ridică educaţia sanitară cât şi profilaxia.

3
 Lucrarea de faţă se ocupa cu studiul uneia dintre cele mai întalnite afecţiuni genitale feminine:
fibromul uterin, tumora benignă cu incidenţă crescută care afectează o categorie largă de femei.
Am ales să aprofundez acest subiect cu scopul de a-mi însuşi cunoştinţe noi despre afecţiunile
aparatului genital feminin, despre fibromul uterin în principal, cât şi pentru aprofundarea cunoştinţlor
dobândite anterior.
Scopul acestei lucrări este acela de a scoate în evidenţă multitudinea îngrijirilor acordate bolnavelor
operate de fibrom uterin. Medicul specialist nu poate să acţioneze singur în vederea obţinerii succesului
scontat. Pentru a efectua operaţia şi a acorda bolnavei îngrjirile corespunzătoare este nevoie de o echipă
completă în care cadrele medii au un rol important. Actul operator necesită o pregătire minuţioasă,
preoperator şi apoi urmărirea atentă a stării de sănătate.

Capitolul I: Îngrijirea pacientelor cu fibrom uterin

I.1 Anatomia si fiziologia aparatului genital feminin

 Sistemul genital feminin

4
  Ovarele
 Uterul
 Trompele uterine
 Labiile
 Vaginul

Sistemul genital feminim înglobează totalitatea organelor specifice genului feminin care au rol
copulator dar și endocrin sau ovogenetic. Este format din uter, vagin, anexe uterine (ovare, trompe uterine
și ligamentele uterine) și organe genitale externe.

Anatomie și structură
1. Ovarele
Ovarele sunt organe pereche cu formă migdalată, având o lungime de aproximativ 3 cm. Acestea reprezintă
glanda sexuală feminină cu rol ovogenetic și endocrin.
Ovarul este situat intraperitoneal în cavumul retrouterin al cavității peritoneale pelvine. Ovarul este singurul
organ cu adevarat intraperitoneal deoarece e în contact direct cu lichid peritoneal, fără a se interpune
peritoneul visceral.

2. Trompele uterine
Sunt două conducte musculo-membranoase întinse de la coarnele uterine către extremitățile superioare ale
ovarelor.
Rolul trompelor uterine este de a capta ovocitul II și în tranzitul spermatozoizilor pentru fecundare.

3. Uterul
Uterul este un organ musculo-cavitar, nepereche, în interiorul căruia se dezvoltă oul. Acesta este un organ
care aparține sistemului reproducător feminin.
Uterul are formă de trunchi de con cu baza orientată catre superior și vârful către inferior. I se descrie o
porțiune îngustată semicirculară, în partea sa mijlocie, numită istmul uterului. Acesta împarte uterul în: corp
uterin și col uterin.

4. Organele genitale externe

Vulva reprezintă totalitatea organelor genitale externe feminine:
- muntele pubisului

5
- formațiuni labiale (labii mari și mici)
- vestibul vaginal
- organe erectile (clitoris, bulbi vestibulari) .

Fiziologie - rol, funcții, mecanisme

I. Ovarele
- secretă estrogen și progesteron ca răspuns la acțiunea hormonilor secretați de adenohipofiză: FSH (hormon
foliculostimulant) și LH (hormon luteinizant) . Femeia aflată în perioada fertilă are modificări ritmice ale
secreției hormonilor feminini și de asemenea transformari fizice corespunzatoare ale ovarelor și celorlalte
organe sexuale. Acest model ritmic al ratelor de secreție se numeste ciclu sexual lunar feminin, cunoscut și
sub denumira de ciclu menstrual. Durata medie a acestui ciclu este de 28 de zile însă poate avea variații
individuale, de la 20 de zile ajungând pană la 45 de zile, însa aceste cicluri cu durate anormale sunt asociate
deseori cu scăderea fertilitățtii.
Consecintele ciclului ovarian feminin:
- eliberarea unui ovul cu posibilitatea dezvoltării unui făt
- endometrul uterin este pregătit pentru implantarea corectă a ovulului fecundat.
Modificările care apar în timpul ciclului sexual la ovare sunt strict dependente de acțiunea hormonilor
adenohipofizari: FSH și LH deci în absența acestora, ovarele rămân inactive, situație fiziologică în perioada
copilăriei când hormonii hipofizari sunt aproape absenți.
În jurul vârstei de 11-15 ani apare ciclul menstrual datorat hipofizei care pe la 9-12 ani începe să secrete
cantități progresiv mai mari de FSH și LH.
Perioadă în care survin aceste transformări este numită pubertate iar momentul primului ciclu menstrual este
numit menarhă.
Ciclul ovarian parcurge mai multe etape:
1. Faza foliculară: dezvoltarea foliculilor antrali și veziculari, maturarea completă a unui singur folicul lunar,
restul suferind procese de atrezie, ovulația
2. Faza luteală: secreția corpului luteal, involuția corpului luteal, debutul celuilalt ciclu ovarian

Rolurile hormonilor ovarieni (estrogeni cu reprezentantul estradiol și progestative cu reprezentantul

progesteron):
1. Hormonii estrogenilor:
- stimularea profliferării celulelor responsabile de dezvoltarea majorității caracterelor sexuale secundare
feminine.
- începând cu perioada pubertății hormonii ovarieni sunt secretați la nivele mult mai ridicate determinând
modificarea aspectului organelor genitale feminine de la cel puberal la cel adult.
- vor crește în dimensiuni ovarele, uterul și vaginul, labiile mici și se va depune tesut adipos la nivelul
muntelui lui Venus.
- proliferarea stromei endometrială cu amplificarea dezvoltării glandelor locale, cu rol în facilitarea nutritiei
ovulului implantat.
- determină creșterea numarului de celule care captușesc trompele uterine, accelerarea activității cililor și
proliferarea țesuturilor glandulare
- creșterea rezistenței epiteliului vaginal
- dezvoltarea țesutului stromal al sânilor cu formarea unui sistem de ducte foarte bine reprezentat și
depunerea țesutului adipos la acest nivel.
- stimulează creșterea osoasă prin inhibarea activității osteoclastelor din oase. (osteoporoza apare ca urmare

6
a lipsei de estrogeni de la o anumită vârstă)
- determină o ușoară creștere a numărului de proteine totale din organism
- amplifică ușor rata metabolică a întregului organism, determină depunerea unor cantități mari de grasimi în
țesutul subcutanat.
- determină o textură moale, netedă a tegumentelor dar amplifică în același timp vascularizația tegumentelor
(sângerare mai mare la femei decât la bărbați) .
- stimulează retenția de Na și apă la nivelul tubilor renali, această activitate însă fiind redusă.
2. Rolul progesteronului:
- pregătirea uterului pentru sarcină manifestate predominant în a doua jumatate a ciclului sexual feminin
- scaderea intensității contracțiilor uterine și frecvenței acestora, având rolul de a împiedica astfel expulzia
ovulului implantat
- pregătirea sânilor pentru alăptare: dezvoltarea lobulilor și alveolelor mamare dar totodată tumefierea
sânilor
- stimulează secreția mucoasei care tapetează trompele uterine

II. Trompele uterine

- direcționează corect ovulul fecundat prin intermediul mișcărilor cililor, controlate de către hormonii
estrogeni
- hrănirea ovulului fecundat, aflat în proces de diviziune, înaintea implantării.

III. Uterul
- facilitarea nutriției ovulului implantat
- prin intermediul unor filamente de mucus se ajută direcționarea corectă a spermatozoizilor din vagin în
uter.
- prin intermediul endometrului cu activitate secretorie intensă se reusește implantarea ovulului fecundat
- asigura nutriția ovulului cu ajutorul secrețiilor uterine
- daca ovulul nu este fecundat apare menstruația.

IV. Organele genitale externe (vulva)

- rol sexual

Patologia sistemului genital feminin

Patologii asociate secretiei ovariene:

- hipogonadismul
- tulburări menstruale, amenoreea
- hipersecreția ovariană

Patologii asociate uterului:

- fibrom uterin
- cancer de col uterin
- retroversie uterină

Patologii asociate organelor genitale externe:

- vulvo-vaginită (responsabil este în principiu Trichomonas vaginalis)

7
- candidoza vaginală
- herpes genital
- infecția cu papiloma virus
- leziuni sifilitice
- chlamidiaza
- gonoreea
- vaginita cu anaerobi

Evaluare - diagnostice specifice

1. Examen obiectiv: anamneza, consult ginecologic
2. Investigații paraclinice: analize hormonale, biochimie și hematologie pentru stabilirea diagnosticului de
investigat
3. Investigații imagisitce: ecografie, ecografie transvaginală, CT, RMN
4. Investigații specifice: biopsie

1.2FIBROMUL UTERIN

I.2.1 Definiţie

Fibromul uterin este o tumoare benignă format din ţesut muscular neted de tip miometrial şi din
ţesut conjunctiv.
 este cea mai comună tumoră benignă umană şi cea mai frecventă;
 se dezvoltă din musculatura netedă a peretelui uterin ( miom ), dar prezintă şi o componentă
conjunctivă, de unde şi denumirea de fibrom;
 a fost semnalat din cele mai vechi timpuri ca şi „pietre ale uterului”.

I.2.2 Etimologie
Fibro (greacă) = fibră + oma (greacă) = umflătură

I.2.3 Generalităţi
 Sinonime: leiomiom, leiomiofibrom, fibroizi
 Istoric: fibromul uterin a fost semnalat din cele mai vechi timpuri ca “pietre ale uterului”. Hipocrate
descrie cazul unei femei de 60 de ani, care după ce a prezentat dureri abdominale a eliminate prin
vagin o “piatră” (fibrom calcifiat)

8
 Incidenţă: se apreciază că 20% dintre femeile de peste 35 de ani au fibrom uterin cunoscut. Fibomul
uterin este de trei ori mai frecvent la femeile negrese datorită unei predispoziţii genetice.
Numarul fibroamelor este variabil, uneori se întâlneşte un singur nodul fibromatos în uter, dar
pot fi şi mai mulţi nodule fibromatoşi (polifibromatoză)
 Vârsta: în mod obişnuit fibromul uterin apare la o vârstă tânară, dar de obicei nu produce simptome,
până la 30-45 de ani. După menopauză fibroamele prezente involuează, iar altele nu mai cresc.
 Antecedentele patologice şi bolile associate fibromului: asocierea fibromului cu tulburări cardiac,
HTA este interpretată difeit. Pentru unii autori, asocierea este o simplă coincidenţă, din cauza
răspândirii mare a bolilor cardiace şi fibromului la aceeaşi vârstă. Alţi autori atribuie fibromului
uterin un rol în apariţia bolilor cardio-vasculare. De asemenea se discută existenţa triadei: fibrom
uterin – HTA – obezitate, ca un sindrom bine individualizat. Creşterea în greutate este considerată
un factor de risc pentru dezvoltarea fibromului uterin.

I.2.4 Etiopatogenia
Majoritatea opiniilor indică originea tumorii în elementele musculare ale uterului, părerea diferă
însă dacă tumora se dezvoltă în fibrele muscular proprii miometrului sau din musculature pereţilor
musculari.
- Originea celulelor generatoare ale tumorii:
a) Studiile histologice: au admis că fibromul uterin ia naştere din celulele muscular netede tinere
însă incomplete diferenţiate, dar făcând parte din elementele normale ale muşchiului uterin.
b) Originea vasculară a fibromului uterin este susţinută iniţial de Klebs, care consider reţeaua
vasculară drept sursă de dezvoltare a tumorii. Astfel, în sprijinul teoriei vasculare a fibromului
uterin vine descrierea unor tipuri particulare de leiomiom, în care aspectul histopatologic arată o
dispunere ordonată a nucleelor sub efectul dezvoltării şi creşterii celulelor tumorale în jurul
vaselor.

- Etiologia fibromului uterin

Există mai multe teorii:
 Teoria hormonală: apariţia fibromului datorită tulburărilor hormonale; Nitherspoon
emite teoria hiperfoliculinemiei, stabilind o legătură de cauzalitate între formarea

9
 chistelor ovariene cu secreţie crescută de estrogen şi hiperplazia de endometru cu care
se asociază frecvent fibromul uterin.
Fibromul uterin se dezvolta cu precădere în perioada de activitate ovarian, creşte în
timpul sarcinii, după tratamente cu Clomifen, contraceptive şi regresează după
menopauză.
 Teoria genetică: existenţa unei gene care prin diverse mutaţii ar duce la constituirea
formaţiunii tumorale.
 Teoria musculară: apariţia fibromului ca o roliferare a ţesutului muscular şi conjunctiv
vascular
 Teoria resturilor embrionare: se consider fibromul ca fiind consecinţa unor resturi
embrionare localizate perivascular, care se multiplică formând aglomerari concentric
de fibre musculare netede la periferia cărora proliferează ţesutul conjunctiv.
 Teoria neurofibromatozei: explică apariţia fibromului utrin în cadrul unui proces de
neurofibromatoză generalizată. Fibromul uterin se dezvoltă de obicei între 30-45 de ani
fiind foarte rar întâlnit înainte de 25 de ani. Nu apare niciodată înaite de pubertate sau
după menopauză. În timpul sarcinii fibromul creşte în dimensiuni din cauza
modificărilor hormonale.

I.2.5 Morfopatologia
- Tipuri de localizări
Fibromul uterin se prezinta ca o farmaţiune tumorală unică sau cel mai adesea multiplă, de
dimensiuni variabile se distinge de ţesuturile din jur şi modifică forma uterului. Localizarea
fibromului uterin este variată în raport cu diferite segmente ale uterului sau ale muşchiului
uterin:
 Localizarea corporeală – cea mai frecventă, sediul tumorii putând fi fundic, peretele
anterior sau posterior uterin. Situaţia tumorii localizată pe peretele posterior antrenează
o retroversie uterină fixă foarte dureroasă.
 Localizarea cervical – este mai rară, coexistând cu fibromioamele corpului. Sediul
poate fi supra vaginal, se situează anterior sub peritoneu comprimând vezica şi uretra,
alteori posterior sau lateral între foiţele ligamentului larg realizănd fibroame uterine
intraligamentare. Sediul intravaginal interesează mai ales buza anterioară a colului.

10
  Localizarea subperitoneală (fibromioamele subseroase) pot fi sesile modificând mai
mult sau mai puţin conturul uterului, sau pediculate, când pot torsion sau chiar rupe.
 Localizarea în plin miometru – intramural sau interstiţiale, când sunt de dimensiuni
mici nu modifică conturul uterului, dar când cresc în volum produc o marire a uterului
ce devine neregulat, nodular.
 Fibromul uterin submucos – se dezvoltă sub endometru, deşi este mai puţin frecvent
are o mare importanţă clinic prin sângerările pe care le dertermină. Prin dispoziţia
submucoasă deformează mai mult sau mai puţin cavitatea uterină, iar uneori dezvoltă
un pedicul, devenind liber de cavitatea uterină, în această formă sub efectul
contracţiilor uterine tinde să se elimine prin col realizând: fibromul submucos uterin
pediculatîn stare născândă.

- Numarul şi dimensiunile
Nodulii fibromatoşi au numar şi dimensiuni variabile: cei mici pot fi microscopic sau de 1-2
mm; cei mari pot atinge dimensiuni variabile – gigantic care pot ajunge până la mărimea unui
uter gravid la termen şi greutatea lor poate fi de 5-10 kg sau mai mult.
Tumorile colului sunt solitare, în schimb la nivelul corpului sau multiplii nodului tumorali.

- Consistenţa fibromului
Consistenţa nodulilor este fermă, culoarea este albă-cenuşie sau rozată dupa gradul de
vascularizare şi prezintă diverse modificări în caz de necrobioză sau alte degenerescenţe. Când
nodulul este proaspăt secţionat se pot vedea benzile muscular ce se intersectează sau sunt sub
forma
unor vârtejuri. La femeile în vârstă se găsesc fibromioame calcificate a căror duritate este ca si
a osului.

- Transformări structural ale fibromului uterin

Fibromul poate fi sediul unor transformări degenerative benign ce survin ca urmare a unor
modificări circulatorii sau după tratamentul cu doze crescute de progestative.

11
  Degenerescenţa calcară: fibroamele devin dense, durere, de culoare albă-sidefie. În
zonele cu necrobioză se depune calciu şi nodulii devin devin duri şi grei ca nişte pietre;
se întâlneşte numai după menopauză la intervaluri relativ mari
 Degenerescenţa osoasă: mecanismul de producer nu este bine cunoscut
 Degenerescenţa edematoasă: produsă prin blocarea circulaţiei venoase de întoarcere,
este mai frecventă in sarcină şi lauzie. Fibromul creşte brusc în volum, este mai moale,
dar nu este dureros. Pe secţiune are zone gelatinoase, galben-verzui sau mixomatoase.
 Necroza aseptic: este o complicaţie produsă prin ocluzia arterial a tumorii. Clinic se
manifestă prin alterarea stării generale, febră, apetit diminuat, greţuri, balonare
abdominal. Tumoarea creşte în vplum, devine mai moale şi sensibilă , iar pe secţiune
este de culoare roşie închisă, vişinie.
 Necroza septică: se întâlneşte cel mai frecvent în localizări submucoase pediculate. La
examenul vaginal, nodulul este de culoare brun-verzuie-negricioasă cu zone facelate şi
cu miros fetid. Este prezentă alterarea stării generale a bolnavei, dar de intensitate
variabilă.
 Transformarea malign – cu incidenţă controversată, se manifestă clinic prin creşterea şi
înmuierea tumorii şi apariţia unor metroragii suggestive mai ales în postmenopauză.
 Degenerarea grasă – este rară şi apare sub două aspect: ca sechelă sau concomitant cu
stadiile avansate ale distrofiei hialine, când vacuolele de grăsime apar în cellule sau
alteori se prezintă ca un ţesut adipos cu celule rezultate din metoplazia celulelor
muscular.
 Regresiunea fibromului uterin - este mai accentuată după naştere, în timpul alăptării şi
după instalarea menopauzei până la dispariţia prin citoliza celulelor muscular
miomatoase.

I.2.6 Simptomatologie
Fibromul uterin se manifestă foarte variat, în funcţie de numărul, mărimea şi localizarea tumorilor.

- Fibromul asimptomatic: Evidenţiat de cele mai multe ori cu ocazia unui examen ginecologic
de rutină sau descoperit în timpul explorării chirurgicale a prlvisului.

12
 - Hemoragiile uterine: Sângerările uterine reprezintă simptomul cel mai frecvent întâlnit la
femeile cu fibrom uterin. Sângerările uterine se prezintă foarte variat clinic. Explicaţia lor este
dată de vascularizaţia crescută a uterului, mărimea cavităţii uterine şi de o deficienţă în
contracţia musculară pentru a asigura hemostaza. În ordinea frecvenţei se întâlnesc :
- Menoragia: hemoragia menstruală – reprezintă cea mai obişnuită şi caracteristică formă de
sângerare la femeile cu fibromiom. Menoragiile nu se instalează niciodată brusc, menstruaţiile
devin progresiv mai abundente, frecvent cu cheaguri, durează mai mult de o săptămână, sfârşind cu
o serozitate rozacee.
- Menometroragiile: sunt sângerări care continuă o menstruaţie abundentă până la menstruaţia
următoare. Se întâlnesc cu o frecvenţă de aproximativ 22% din cazuri.
- Metroragiile: Sunt mai rare, întâlnindu-se în 13% din cazuri; ele survin între menstruaţii,
discontinuu, fiind revelatoare mai ales pentru un miom submucos sau un polip fibros.

- Hidroreea: În perioada menopauzei se întâlnesc hemoragii continue cu exacerbări. Leucoreea se

întâlneşte sub formă hidroreică. Hidroreea constă într-o pierderede lichid clar, apos, albicios, al
cărei cantitate poate ajunge până la 1 litru/ 24h. Pioreea – sau pierderi purulente – pot releva
câteodată un polip fibros pe cale de necrozare. Leucoreea banală nu este un semn de fibrom.

- Leucoreea:
- abundentă premenstrual, este un simptom comun; în fibromul uterin secreţia cervicală este filantă,
translucidă sau murdară când se însoţeşte cu endocervicită şi/sau endometrită
- în obstrucţiile canalului cervical pot fi prezente descărcări intermitente de conţinut seropurulent,
sangvinolent de tip vomică uterină.

- Fibroamele dureroase: Apariţia durerilor avertizează că există ceva mai mult decât un
fibromiom banal. Durerea rezultă din degenerările ce urmează tulburărilor circulatorii,
infecţioase, torsiunii unei tumori pediculate, prin compresiune la nivelul pelvisului sau printr-o
leziune asociată.
Durerile au caractere diferite :
- dureri cu caracter colicativ, spasmodic – reflectă contracţiile uterine ce tind să excludă din cavitatea
uterină un nodul submucos sau un polip fibromatos; uneori durerea ia aspectul dismenoreei particulare,

13
 atunci când fibromiomul constituie un obstacol în evacuarea sângelui menstrual; femeia acuză o jenă
pelviană sau veritabile dureri lombo-abdominale, însoţite de o sângerare redusă, urmată apoi de
cheaguri, care sfârşesc criza dureroasă;
- dureri intense cu caracter lanciant – însoţite de semne de iritaţie peritoneală, vîrsături, subocluzie –
survin în cazul fibroamelor intracapsulare;
- dureri cu caracter de crampe sfâşietoare – iar când se adaugă febră, frisoane, leucocitoză, se constituie
semnul supuraţiei şi abcedării unui nodul fibromiomatos.

Creşterea rapidă a unui fibrom uterin se însoţeşte de o stare de tensiune hipogastrică. Inclavarea unui
fibrom uterin în micul bazin se exprimă prin dureri caracteristice cu iradieri în membrele inferioare, prin
compresiunea realizată de tumoră pe rădăcinile sciaticului.
- Perceperea masei tumorale. În hipogastru sau abdomen de către bolnavă este posibilă atunci
când tumoarea a depăşit micul bazin.
- Tulburări funcţionale ale organelor de vecinătate
În funcţie de mărimea şi localizarea lui, un fibrom uterin poate avea răsunet asupra organelor vecine,
generând o serie de simptome „de împrumut”.

Manifestările clinice sunt date de compresiunea tumorii pe căile urinare, rect, vase.

 Tulburări vezicale:
- apar tulburări micţionale;
- polakiuria( micţiuni mai frecvente) cu caracter diurn;
- retenţia de urină : se întâlneşte mai rar, se manifestă mai ales premenstrual, rareori ia aspect de retenţie
acută.

 Compresiunea colorectală : în general sunt puţine – tensiune, constipaţie, ocluzie mecanică.

 Compresiunea venoasă :poate fi sursa unui edem al membrelor inferioare. Asocierea unei infecţii
latente în micul bazin şi a unei hipercoagulabilităţi creează condiţiile apariţiei flebitelor spontane.

 Compresiunea ureterului în fibromul intraligamentar poate produce:

- hidroureter

14
 - hidronefroză

I.2.7 Investigaţii clinice şi de laborator

- Investigaţii clinice: semne secundare, obezitate, teren varicos, anemie.

- Investigaţii de laborator:
 Hb (hemoglobină), Ht (hematocrit), leucocite, trombocite, timp de coagulare ( TQ, TH,
TS), VSH, grupa sanguină, Rh.
 Examene biochimice ale sângelui: uree sanguină, glicemie, tymol, proteinemie.
 Examen de urină: urocultură, test de sarcină.
 Examen cardiologic: EKG, măsurarea TA, puls.
- Examinări complementare:
 histerometria: permite evidenţierea cavităţii uterine, alungite, deformate sau alteori pare scurtată
prin noduli submucoşi intracavitari;
chiuretajul uterin: se face cu scop explorator, terapeutic, biopsic;
 histerosalpingografia: indicată în diagnosticarea unui fibrom submucos, se efectuează cu o
substanţă de contrast lipo- sau hidrosolubilă;
 radiografia simplă: evidenţiază tumorile calcifiate, ca pete alburii sau alb-cenuşii rotunjite;
 flebografia uterină: metodă radiologică de vizualizare a vascularizaţiei pelvine, utilizând calea
endouterină de injectare a substanţei de contrast;
 examenul ecografic: apreciază dimensiunile, numărul şi chiar topografia tumorilor, excluzând o
sarcină; dă detalii asupra situaţiei fibromului, depistează leziuni asociate şi permite
supravegherea tratamentului;
 examen colposcopic şi citologic;
 histeroscopia: vizualizează baza de implantare a unui fibrom endocavitar;
 celioscopia;
 cistografia;
 clisma baritată.

I.2.8 Diagnosticul fibromului uterin

15
- Diagnosticu pozitiv : se bazează pe datele concrete clinice şi paraclinice şi pe cele ale
examenului ginecologic.

- Diagnosticul diferenţial
De cele mai multe ori fibromul uterin se recunoaşte uşor prin examen clinic, dar procesul de
diagnosticare trebuie să aibă în vedere şi alte stari fiziologice şi patologice ce determină marirea
uterului:
 sarcina – în care oprirea menstruaţiei şi nu sângerarea este semnul cel mai important, iar
examenul vaginal ne arată caracterele speciale ale uterului gravid (moale, globulos, contracţii);
reacţiile biologice de sarcină elimină această posibilitate;
 sarcina extrauterină sau hematocelul;
 cancerul de col uterin – apare în jurul menopauzei sau după ea, sângerarea este fără legătură cu
menstruaţia neregulată;
 inflamaţiile şi tumorile anexiale;
 chist vegetant;
 chist dermoid;
 tumori chistice de ovar – solid fibrom de ovar;
 uterul fibromatos – este deosebit de fibromul uterin, se întâlneşte la femeile multipare (în
apropierea menopauzei), manifestându-se cu menstruaţii neregulate, însoţite de balonări şi dureri
abdominale; la examenul clinic uterul este mărit, forma neregulată, dur, cavitatea uterină este
mai mare, dar regulată;
 adenomioza – determină o mărire neregulată, nedepăşind o sarcină de 12 săptămâni şi apare la
femeile tinere;
 uterul malformat;
 pelviperitonita statică.

I.2.9 Evoluţia şi prognosticul fibromului uterin

16
 Fibroamele au evoluţie lentă, fiind multă vreme suportate. Între 40 şi 50 de ani este momentul critic,
când tulburările hemoragice sunt mai accentuate, de aceea operaţiile sunt mai frecvente în această perioadă a
vieţii.
Fibromul încetează să mai crească după menopauză, deoarece suferă un proces minim de involuţie
datorită transformării ţesutului miomatos în ţesut fibros.
Prognosticul este bun, deoarece este o tumoră benignă, care se poate opera şi care involuează
involuntar la menopauză. Când intervin complicaţii în evoluţia tumorii, prognosticul este mai rezervat. Când
se asociază calcinomuri de col uterin sau când intervenţia chirurgicală se efectuează la femeie, manifestat pe
un teren mai puţin favorabil, prognosticul poate fi grav, mai ales dacă există şi un risc operator crescut.

I.2.10 Complicaţiile fibromului uterin

Complicaţiile fibromului uterin se împart în patru categorii:

- Complicaţii locale
 infecţioase : apar în fibromul submucos, iar apariţia unei infecţii se traduce prin semnele ei
caracteristice : febra, durerea, alterarea atării generale; fibromul infectat, rar întâlnit, se măreşte
în volum şi devine mai moale;
 complicaţiile anexiale: pot fi acute sau cronice;
 endometrita (inflamaţia endometrului) este însoţită de mărirea cavităţii uterine şi deformare, se
manifestă cu leucocitoză şi uşoară hipertermie şi se exteriorizează sub formă de leucoree;
 necrobioza septică sau gangrena unui polip produs de col se manifestă cu dureri pelvine de tip
exploziv, însoţite de pierderi roşcate; polipul devine friabil şi sângerează la atingere;
 hemoragiile : apar foarte des în fibromul submucos; hemoragia este un simptom şi poate deveni
şi o complicaţie prin repetare, mult mai des decât prin abundenţă; uneori pot fi foarte abundente,
necesitând o intervenţie chrurgicală de urgenţă;
 complicaţii mecanice : hemoragii intraperitoneale, torsiunea acută sau lentă a unui fibrom,
ocluzie intestinală, compresiunea pe organele din jur (compresiuni vezicale sau rectale);
 complicaţii vasculare : edemul (procesul nu este reversibil şi tratamentul este chirurgical);

17
 degenerescenţele fibromului uterin pot fi benigne ( degenerare chistică, degenerare ficoza
coloidală şi calcaroasă) sau maligne ( degenerarea malignă sarcomatoasă, foarte rară şi foarte
gravă); degenerările maligne pot fi atunci când fibroamele cresc rapid şi se însoţesc de
metroragii.

- Complicaţii generale
 aparatul respirator : apar semne de suferinţă prin reducerea capacităţii sale, datorită tumorilor
voluminoase care ridică diafragmul;
 aparatul circulator : apar dureri pericardice, palpitaţii, dispnee paroxistică, tahicardie, HTA,
edem, flebite ale venelor membrelor inferioare sau a micului bazin;
 aparatul urinar : disurie, polakiurie, retenţie urinară, hidronefroză, fenomene datorate
compresiunii prin dezvoltarea tumorii;
 obezitatea : este frecventă şi este un factor defavorabil când este vorba de un act chirurgical;
 tulburări ale croazei sanguine ( a posibilităţilor organice de a-şi regla hemoragia) explică în parte
pericolul trombogenozei fibroamelor.

- Complicaţii obstetricale
 sterilitate;
 la asocierea cu sarcina pot apărea : compresiune asupra plexului solar, vezicii urinare, rectului
( manifestate prin tenesme vezicale, pelvialgii, polakiurie, disurie, tenesme rectale, dureri lombo-
sciatice) şi chiar, în cazul fibroamelor mari, avorturi, naşteri premature, inserţii joase ale
placentei

- Complicaţii postoperatorii
 flebotromboze : sunt complicaţii majore, manifestate adesea prin embolie pulmonară;
 ocluzii postoperatorii;
 peritonite ;
 complicaţii urinare, specifice histerectomiei totale, când este vorba de o fistulă uretro-vaginală
sau fistulă vezico- vaginală.

18
 I.2.11 Tratamentul fibromului uterin

- Tratamentul profilactic :
 se recomandă combaterea factorilor ce pot determina dereglări hormonale metabolice. Un scop
important este întreţinerea unui echilibru hormonal, cu evitarea încărcăturilor hormonale şi
combaterea sindromului de congestie pelvină. În perioada de activitate genitală a femeii,
măsurile profilactice se realizează treptat. Profilaxia fibromului uterin constă în :
 la pubertate se supraveghează întreaga dezvoltare a funcţiei genitale a femeii;
 combaterea cauzelor de congestie pelvină şi a disfuncţiilor neuroendocrine;
 atenţie în utilizarea tratamentelor cu estrogeni şi a contraceptivelor;
 stimularea natalităţii la vârstă tânără;
 depistarea tumorilor în fazele incipiente latente, prevenirea dezvoltării şi a complicaţiilor prin
medicaţie decongestivă şi igienă riguroasă;
 evitarea intervenţiilor chirurgicale timpurii şi repetate pe sfera genitală;
 prevenirea recidivelor după operaţii, cauzele favorizante care sunt congestia pelvină şi
încărcăturile hormonale, vor fi combătute;
 pentru o bună profilaxie este necesar consultul periodic şi dispensarizarea cazurilor cu risc de
îmbolnăvire ( femei care au făcut tratamente hormonale, intervenţii chirurgicale genitale,
sterilitatea primară, pubertatea patologică);
 supravegherea tumorilor depistate şi tratate.

- Tratamentul curativ
 tratament farmacodinamic cu decongestionante;
 ca măsură de urgenţă se aplică tratamnt medicamentos pentru oprirea imediată a hemoragiilor
sau pentru prevenirea repetării lor;
 tratamentul fibromului uterin este chirurgical.

- Tratamentul medicamentos
este indicat numai în cazul tumorilor mici, fără semne clinice deosebite, necomplicate , în preajma
menopauzei, când există posibilitatea supravegherii bolnavei şi contraindicaţii de ordin general sau local

19
 pentru actul chirurgical. Scopul terapeuticii medicale este combaterea hemoragiei; se administrează
ocitocice : Ergomet sau Methergin – în injecţii i.m., o fiolă la 12 ore. Când există hemoragii mari, se pot
administra şi i.v. Fiolele de Ergomet se pot administra şi per os, o fiolă la 6 ore.
Oxistinul are efect rapid şi de scurtă durată – se poate administra i.v. diluat în 20ml glucoză, dar se
poate administra şi i.m.
Medicamente cu efect asupra coagulării : Vit. K1 ( 3 fiole/zi, după mese), Venostat (1 – 2 fiole/zi, i.v.
sau s.c.), Vit. C ( 5 tb. De 200mg/zi sau 2tb. de 500mg/zi), Prednison ( 30 mg/zi).
Tratamentul cu progestative de sinteză : este un tratament de mare importanţă, trebuie înlăturat cu
progestativ asociat estrogenitiv, datorită riscului puseului. Se folosesc : 10 mg de progestativ în zilele 20, 23
şi 26 ale ciclului menstrual, pe cale orală sau parenterală. Poate fi asociat cu androgeni, un singur
progestativ doar. La întreruperea tratamentului există pericolul de noi şi abundente hemoragii. Tratamentul
este de lungă durată şi necesită controlul permanent al uterului. Antagoniştii de gmFH (Zoladex) pot reduce
mult volumul tumorilor si simptomatologiei.

Chiuretajul uterin este un procedeu sigur de oprire a hemoragiei şi are scop explorator şi biopsic.
Sunt foarte limitate indicaţiile : când bolnava refuză operaţia, când starea generală a bolnavei nu permite
intervenţia chirurgicală şi ca terapie adjuvantă de hemostază temporară pentru refacerea bolnavei şi
pregătirea preoperatorie.

Tratamentul chirurgical are indicaţia atunci când bolnava prezintă un fibrom cu dimensiuni mai mari
ca ale unei sarcini de 3 luni, determinând o sângerare persistentă la tratamentul medicamentos, cu dureri
secundare. Tratamentul chirurgical se impune în cazul :
- fibromului mărit de volum;
- miomul este posterior şi antrenează tulburări de compresie;
- fibromul lateral cu riscul de compresiune pe uretre;
- polipi intracavitari cu risc de infecţie;
- miomul compresiv sau dureros;
- când apare o creştere bruscă a unui fibrom care era mic;
- când hemoragia persistă peste 3 luni;
- când apar tulburări asociate secundare;

20
 - înainte de menopauză, pentru a vindeca o sterilitate, a favoriza graviditatea şi a trata avorturile
repetate;

- contextul psihologic şi social.

Tratamentul chirurgical este cel mai eficient prin extirparea fibromului. Se efectuează prin :
miomectomie, miometrectomie şi histerectomie. Operaţiile acestea se fac pe cale vaginală sau abdominală.
Calea de abordare se face în funcţie de volumul şi topografia fibromului. Mai nou, se recurge la tehnici
operatorii conservatoare – miomectomia, miometrectomia , care să păstreze intacte sau să restaurezetoate
funcţiile aparatului genital : gestativă, hormonală şi menstruală.
 Miomectomia urmăreşte păstrarea integrităţii funcţiilor genitale şi statica organelor pelvisului,
extirparea tumorilor sau a tumorilor fibromatoase cu păstrarea uterului şi anexelor sale. Avantaje :
respectă endometrul, care este organ de recepţie hormonală prin care se asigură funcţionarea normală
a ovarelor; păstrează funcţia menstruală şi de gestaţie. Este indicată în tratamentul chirurgical al
fibromului uterin la femeile tinere. Este contraindicată în cazurile de preexistenţă a fibromului cu
cancerul genital, în afecţiuni acute şi subacute pelvi-genitale, în stări precanceroase ale colului, la
femei peste 45 de ani şi în cazul afecţiunilor cardiace grave.
 Miometrectomia are ca scop principal conservarea cât mai mare a cavităţii uterine. Se extirpă nodulii
tumorali şi se face rezecţia unei porţiuni largi de miometru cu deschiderea obligatorie a cavităţii
uterine. Este indicată în polifibromatoza uterină.
 Histerectomia constă în îndepărtarea uterului odată cu tumora fibromatoasă. Avantajele sunt :
prevenirea apariţiei cancerului genital, pierderea de sânge este mică şi complicaţiile sunt rare.
Indicaţiile sunt la femei peste 45 de ani, la femei tinere când nu doresc sarcină şi nici să-şi păstreze
menstruaţia şi în contraindicaţiile intervenţiei conservatoare. Histerectomia se împarte în subtotală
( se păstrează colul şi se efectuează la femeile tinere) şi totală ( se suprimă uterul în totalitate şi se
evită persistenţa unui pelvis dureros şi riscul degenerării maligne).
 Tehnicile operatorii conservatoare prezintă ca avantaje : evitarea tulburărilor castrării, atenuarea
acestor tulburări la femei în pre- sau postmenopauză şi conservarea integrităţii fiziologice a femeii.
Contraindicaţiile acestor tehnici şi limitele conservării ovarelo sunt : ovarele polichistice la femeile
tinere, nu se lasă pe loc un ovar după 45 de ani, se evită concentrarea ovarelor fără trompe, asocierea
unui cancer genital care presupune lărgirea histerectomiei cu anexectomie.

21
 I.2.12 Impactul psihologic al histerectomiei

Pierderea uterului şi dispariţia menstruaţiei reprezintă pentru unele femei pierderea vitalităţii şi a
încrederii de sine.
Depresia e cel mai frecvent simptom psihiatric. Posibilitatea de a apărea probleme psihologice
postoperatorii se colrelează cu o serie de factori în care se include indicaţia pentru histerectomie, starea de
discomfort a femeii preoperator, generată de prezenţa fibromului uterin, acomodarea şi comfortul marital după
operaţie, ca şi dorinţa de a avea copii.
Tulburările sexuale pot surveni după histerectomie în funcţie de efectuarea unei histrerectomii totale
sau subtotale.
S-au făcut câteva observaţii cum ar fi: libidoul nu a fost influenţat de tipul de interveţie, el
diminuându-se la pacientele de peste 45 ani şi la cele ovarectomizate; orgasmul este redus la grupul cu
histerectomie totală şi a rămas neinfluenţat la cele cu histerectomie subtotală.

Capitolul II: Îngrijiri generale și speciale

II.1. Pregătirea preoperatorie

Se face în colaborare cu medicul anestezist-renimator, medicul specialist iar la nevoie cu sprijinul

medeicului cardiolog şi internist.
Pregătirea pentru intevenţie depinde pe de o parte de condiintevenţie depinde pe de o parte de condiţiile
generale ale femeii (vârstă, stare fizică) iar pe de altă parte de natura intervenţiei proiectate. Pentru ca
pregătirile pentru operaţie să fie complete sunt necesare următoarele evaluări:
 Evaluarea psihologică – are o mare importanţă pentru că pe lângă anxietatea dată de intervenţia
chirurgicală în sine, se adaugă teama că fibromul uterin este o tumoră malignă. Ideea histerectomiei
poate avea un impact psihic nefavorabil declanşând complexe de inferioritate faţa de familie şi de
societate. Este indispensabilă o conversaţie asupra operaţiei, a scopurilor ei, a implicaţiilor asupra
dinamicii vieţii sexuale care nu se va schimba după intervenţie, iar că suprimarea menstruaţiei nu
înseamnă defeminizare.

22
 În luarea unei decizii terapeutice contează opţiunea femeii pentru a avea copii, evidenţiind rezultatele
intervenţiei conservatoare.
 Evaluarea biologică – se face prin anamneză, examen clinic şi examen de laborator, adaptate la fiecare
caz. Se va stabili terenul pe care urmează sa se intervină, întrezarind eventualele dificultăţi de
anestezie operatorii sau postoperatorii. Astfel, vârsta înaintată, obezitatea , HTA, antecedentele
flebitice, isuficienţa respiratorie, necesită informaţii suplimentare în cadrul examenelor de laborator
funcţionale.
 Aprecierea momentului operator – ţine seama de terenul bolnavei, perioada ciclului menstrual.
O intervenţie conservatoare se face după menstruaţie în schimb pentru histerectomie nu contează
perioada ciclului menstrual. Asocierea unei posibile endometrioze recomandă operaţia la mijlocul
ciclului când leziunile sunt minime sau la începutul ciclului când este necesară confirmarea
diagnosticului.

II.2. Îngrijirile preoperatorii. Rolul asistentei medicale

Pregătirea propriu-zisă se realizează de către asistentă la indicaţia directă a medicului.

- în seara precedentă operaţia directă a medicului;
- în seara precedentă operaţiei se va administra un barbituric (Fenobarbital) ce va asigura un somn odihnitor şi
fără vise;
- pregătirea tubului digestiv se va face cu alimente fără reziduu, cu o săptămână înaintea
operaţiei, cu un laxativ uşor cu doua zile preoperator, iar în seara dinaintea operaţiei o clismă evacuatoare;
- pregătirea tegumentelor se va face cu o seară înainte prin radearea părului pubian, degresarea tegumentelor
cu alcool, iar la pacientele pregătite pentru histerectomie totală se face o spălătură vaginală cu o soluţie
antiseptică şi se introduce în vagin o meşă sterilă înainte de operaţie;
- nu se recomanda o spitalizare prelungită preoperator.

II.3. Îngrijirile postoperatorii. Rolul asistentei medicale

Asistenta medicală are un rol important în îngrijirea postoperatorie, ea efectuând atât îngrijiri
autonome, cât şi delegate la indicaţia medicului. Alături de asistentă participă o întreagă echipă.

23
 Perioada postoperatorie este intervalul dintre sfârşitul operaţiei şi vindecarea completă a bolnavei. În
timpul operaţiei, asistenta pregăteşte salonul şi patul pentru primirea bolnavei, într-un salon cu paturi puţine,
cât mai izolat de zgomote; temperatura camerei să nu depăşească 20-22 ºC, lumina să fie cât mai redusă;
patul să fie cu lenjerie curată, prevăzut cu muşama şi aleză şi accesibil din trei părţi.
Transportul bolnavei de la sala de operaţii se face cu căruciorul.
Asistenta medicală pregăteşte la patul bolnavei sursa de oxigen, seringi şi ace sterile de unică folosinţă,
garou, alcool, tăviţă renală, sonde vezicale, ploscă urinară, medicamente ( cardiotonice, analeptice,
calmante) necesare în urgenţă.
În perioada postnarcotică, până la revenirea totală, bolnava se va supraveghea foarte atent, până la
apariţia reflexelor de deglutiţie, tuse. Bolnava este transportată din sala de operaţie cu o perfuzie fixată de
asistenta anestezistă. Asistenta de salon va verifica poziţia acului şi ritmul perfuziei, supraveghind-o cu
atenţie. După sosirea bolnavei în salon, asistenta va monitoriza permanent : TA, pulsul, respiraţia şi faciesul
pacientei, va nota în F.O. calitatea lor şi va raporta medicului orice schimbare survenită. Monitorizarea
funcţiilor vitale se va face până la revenirea completă a conştienţei, deoarece pot apărea complicaţii ca :
tulburări respiratorii, circulatorii, asfixie.
Poziţia pacientei în pat va fi în decubit dorsal, fără pernă, cu capul într-o parte, pentru a se evita
înecarea cu vărsături şi a greţurilor. De asemenea, asistenta va administra medicaţia prescrisă postoperator
şi, de câte ori este necesar, medicaţie calmantă prescrisă de medic.
Asistenta medicală va supraveghea bolnava, pe zile, până la externare. Imediat postoperator, asistenta
va urmări : aspectul general (facies, tegumente), temperatura, semnele vitale (respiraţie, puls, TA), reluarea
tranzitului intestinal, diureza, aspectul pansamentelor pe plagă, combaterea durerilor, rehidratarea şi
reechilibrarea hidroelectrolitică, alimentaţia.
În prima zi postoperator se urmăreşte pulsul, TA, debitul prin tubul de dren, plaga şi se raportează
medicului orice modificare în starea pacientei. Ca tratament, dacă este necesar, se administrează cardio-
tonice, transfuzii de sânge izo-grup, izo-Rh, săruri clorate şi glucozate. Se continuă oxigenoterapia cu
intermitenţă şi se combate durerea administrând analgezice. Alimentarea se face prin regim hidric cu ceai
amar în cantităţi moderate şi fracţionate, dacă s-a reluat tranzitul intestinal.
În a doua zi, asistenta hidratează pacienta per os şi va începe mobilizarea ei, pentru a produce o
stimulare a circulaţiei de întoarcere la nivelul membrelor inferioare. Se vor face mişcări pasive la început şi
apoi active ale membrelor inferioare.

24
 În a treia zi alimentaţia se îmbogăţeşte treptat, trecându-se la supă strecurată, după primul scaun se
introduce pâine prăjită, brânză de vaci, iaurt. Daca mai este nevoie, se vor combate durerile. Se scoate tubul
de dren, dacă nu este productiv.
În a patra zi, daca tranzitul intestinal s-a reluat spontan, la indicaţia medicului, se administrează o fiolă
de Miostin, urmată la 30 minute de clismă evacuatorie. Se completează alimentaţia cu carne slabă şi piureuri
de zarzavat. Se urmăreşte plaga operatorie şi se face mobilizarea mai intensă, se permite deplasarea prin
salon.
În a cincea zi, asistenta ajută pacienta să se plimbe dar să nu obosească, va ajuta medicul să scoată o
parte din fire.
În a şasea zi se trece la o alimentaţie completă, variată, vitaminizantă.
În a şaptea zi asistenta va ajuta medicul la scoaterea restului firelor.
Externarea după operaţie se face după scoaterea firelor, dacă nu intervin complicaţii.

II.4. Supravegherea bolnavelor cu fibrom uterin

Are în vedere cazurile asimptomatice, ţinute sub observaţie şi tratarea complicaţiilor, sechelelor
postchirurgicale.

Dispensarizarea femeilor cu fibrom uterin asimptomatic :

- necesită supravegherea continuă a evoluţiei lor, pentru aprecierea ritmului de creştere a fibromului;
- sunt necesare examene efectuate la 3 luni în primul an, apoi la 6 luni şi la un an în cazurile staţionare;
- evitarea stării de congestie pelviană prin prescrierea unor măsuri de igienă;
- evitarea exerciţiilor violente şi a situaţiilor de erotism sexual;
- respectarea repausului în perioadele menstruale.
Dispensarizarea necesită o bună cooperare din partea femeilor şi de aceea este nevoie de o pregătire
psihologică şi educaţională corespunzătoare. În această pregătire trebuie insistat pe caracterul benign al
tumorii, care are o evoluţie lentă cu risc neglijabil de cancerizare şi pentru care menopauza reprezintă o
formă naturală a vindecării.

25
Supravegherea cazurilor tratate hormonal :
- iniţierea tratamentului se face după un prealabil bilanţ lipidic şi glucidic, clinic şi general;
- supravegherea tratamentului se face prin controale repetate la 3 luni, când se evaluează eficienţa
tratamentului, greutatea bolnavei, TA, glicemia;
- tratamentul se întrerupe când persistă sau se accentuează durerile, tumora creşte şi se ramoleşte;
- după întreruperea tratamentului, tumora revine la dimensiunile iniţiale în câteva luni.

Recuperarea bolnavei tratate chirurgical :

- recuperarea primară – vizează refacerea stării generale, corectarea anemiei şi a unor incidente survenite
în procesul de vindecare, precum şi o reintegrare familială şi socio-profesională;
- recuperarea secundară – în sindromul dureros pelvin, tratamentul durerilor pelviene este îndelungat,
impune supraveghere medicală, este costisitor şi nu întotdeauna cu eficienţă deplină.

26
Capitolul III
METODE ŞI MIJLOACE DE LUCRU

În îngrijirea pacientelor, asistenta medicală are sarcina să le supravegheze pentru a culege toate datele
privind starea generală şi evoluţia bolii acestora, comunicând medicului toate observaţiile.
În această lucrare am prezentat 3 cazuri, 3 paciente internate în Clinica Obstetrică – Ginecologie I, Cluj-
Napoca.
Pentru întocmirea planului de îngrijire, am folosit ca sursă de informare pacientele, echipa de îngrijire,
familiile şi foile de observaţie ale pacientelor.
Metode de lucru : comunicarea prin conversaţii, pentru culegerea datelor necesare cunoaşterii
problemelor pacientelor, a stării lor generale, a posibilităţilor şi imposibilităţilor satisfacerii nevoilor lor
personale. M-am folosit de anamneză, de examenul fizic şi de datele de laborator, precum şi de diagnosticul
medical.
După ce am avut toate datele necesare, le-am analizat şi am reuşit să stabilesc problemele de sănătate ale
pacientelor, atât sub aspect fizic, cât şi psihic. Aceasta mi-a permis elaborarea unui plan de îngrijire care a
ajutat pacientele să se adapteze schimbărilor ce au intervenit în starea lor.
Mijloace de lucru : am recoltat probele biologice ale pacientelor pentru analizele de laborator, am însoţit
pacientele la examinările paraclinice şi le-am administrat medicaţia indicată de medic. În paralel, le-am
pregătit psihic pentru operaţie şi le-am susţinut din punct de vedere moral pe tot parcursul internării.
Toate aceste metode şi mijloace de lucru se reflectă în capitolul următor, în care am prezentat studiul
celor 3 cazuri.

27
Capitolul V

PREZENTAREA CAZURILOR

CAZUL I

PACIENTA: M.D.
VÂRSTA: 42 ani
DOMICILIUL: Brașov
NAŢIONALITATE: română
RELIGIA: ortodoxă
OCUPAŢIA: profesoară
STARE CIVILĂ: căsătorită

Motivele internarii: menoragie de 6-7 luni

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Fibrom uterin

Anamneza:

1. ANTECEDENTE HEREDO – COLATERALE:

- neagă

2. ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE:

- menarha la 16 ani;
- cicluri menstruale regulate la 28 de zile, durata menstruaţiei 5-6 zile, flux crescut in
ultimele 6-7 luni;
- sarcini: două; naşteri: două; avorturi: 0.

3. ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE:

-apendicectomie la 17 ani

4. CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI MUNCĂ:

- corespunzătoare: nu fumează, nu consumă alcool;

28
 5. COMPORTARE FAŢĂ DE MEDIU: orientată temporo – spaţial.

6. ISTORICUL BOLII:
Boala actuală a debutat aproximativ acum 6-7 luni, prin menoragii din ce în ce mai
abundente, motiv pentru care pacienta solicită un consult de specialitate. Examenul
ecografiac evidenţiază formaţiuni tumorale hipogastrice
Se internează pentru diagnostic şi tratament de specialitate.

La internare s-au efectuat următoarele investigaţii:

1. EXAMEN CLINIC GENERAL :

- G = 75 kg, Î = 160 cm;
- tegumente şi mucoase: palide;
- ţesut celular subcutanat: normal reprezentat;
- sistemul ganglionar superficial : nu se palpează;
- sistem muscular: normoton, normokinetic;
- sistemul osteo-articular: integru, mobil;
- aparat renal: micţiuni spontane;
- aparat cardio-respirator:
- torace normal conformat, simetric, participă la mişcarile respiratorii;
- frecvenţa respiraţiei: 16 respiraţii pe minut;
- puls bine bătut: 78 pulsaţii pe minut
- TA = 120/80 mm Hg;

2. EXAMEN DE SPECIALITATE :
- abdomen sensibil la palpare, elastic
- organele genitale de multipară, nu pierde sânge în timpul examinării
- tuşeu vaginal: - vulva, vaginul suplu, elastic;
- col în butaş, orientat spre dreapta;
- formaţiuni tumorale cât un grapefruit, care fac corp comun cu uterul,
contur policiclic, consistenţă fermă, nedureroasă;
- anexele nu se palpează.
- Examen Citologic
-Babeş Papanicolau: - frotiu de tip II, sunt prezente celule pavimentoase,
superficiale, intermediare celule metapalzice, rare celule de tip ganglionar;
- Flora bacteriană: coci reduşi;
- Examen secreţie vaginală: negetiv;
- Examen sumar de urină:

29
 Acid ascorbic Negativ
Bilirubina Negativ
Corpi cetonici Negativ
Glucoza Negativ
pH 6
Proteine Negativ
Urobilinogen Negativ
Nitriţi Negativ
Densitate urinară 1010

- Examen de laborator:

Valori normale
Glucoză 99 mg./dl. 65 – 120 mg/dl
Uree 26 mg/dl. 15,0 – 45,0 mg/dl
Creatinină 1,4 mg./dl. 6 – 1,3 mg/dl
T.G.O. 25 U/L. 15 – 50 U/L
T.G.P. 27 U/L. 15 – 65 U/L
Fibrinogen 356 mg. % 180 – 350 mg. %
APTT 38,4 ’’ 26 – 36 ’’
Hemoglobină 11,7 g% 11,5 – 17 g%
Hematocrit 31,15 % 35 – 74 %
Leucocite 6300/mm³ 4000-100000/mm³
Ts 2´40˝
Tc 2´55˝
VSH 12 mm/lh

INTERVENŢII CHIRURGICALE :
- se face chiuretaj uterin;
- asistenta pregăteşte medicaţia pentru anestezie, i.v. cu : Mialgin ½ f., Algocalmin ½ f.,
Diazepam ½ f., ser fiziologic, anestezie locală cu Xilină 1 %;
30
 - intervenţia a fost bine suportată;
- se practică histerectomie subtotală, cu anexectomie stângă;
- preoperator se indică Mialgin;
- intraoperator se indică Fentomyl;
- postoperator se indică : Mialgin 1f., Glucoză 5% 3 x 500ml, Ser fiziologic 500ml,
Diazepam 1f.;
- la deschidere se constată uterul transformat, fibromatos, cât un cap de făt, ovarul stâng
chistic, cât o nucă;
- se decide şi histerecomie subtotală cu anexectomie stângă;
- sutura bontului cervical cu fire separate de catgut;
- se face toaleta cavitătii abdominale şi controlul hemostazei.

Măsurarea funcţiilor vitale este obligatorie zilnic, urmărindu-se în timpul operaţiei şi

postoperator, deoarece se dau date privind apariţia eventualelor complicaţii.

PARAMETRII FIZIOLOGICI

Ziua T.A. R. P. Diureză Temperatura Observaţii

I 130/70 18’ 86’ 1200ml 37 0C -dureri

postoperatorii
-tub de dren:
200ml
II 120/80 18’ 84’ 1500ml 36,5 0C -abdomen
meteorizat
-se suprimă sonda
Foley
-tub de dren:
150ml
III 120/80 18’ 80’ 2500ml 36 0C -tub de dren : 20ml

FOAIE DE TRATAMENT

Ziua Tratament
I - pansament gastric pentru stress;
- regim hidric prin perfuzie;

31
 - Glucoză 10 %, 2 x 500ml;
- Clexane s.c. – 20 mg;
- controlul plăgii.
II - pansament gastric;
- Glucoză 10 %, 2 x 500 ml;
- Clexane;
- regim hidric prin perfuzie;
- controlul plăgii.
III - Clexane;
- alimentaţie per os – lichide şi proteine;
- mobilizare treptată.

ÎNGRIJIRI POSTOPERATORII :
- monitorizarea funcţiilor cardio – vasculară ( TA, puls ), respiratorie (frecvenţa
respiratorie, capacitatea), temperatura, diureza, cantitatea de lichid exteriorizat pe tubul
de dren;
- se administrează : perfuzii cu Glucoză 10% 2x500ml; ser fiziologic 500ml; antialgice,
Clexane pentru profilaxia trombozelor;
- se începe mobilizarea după 48 de ore;
- după 48 de ore se reinstalează tranzitul intestinal;
- se suprimă tubul de dren, se reîncepe alimentaţia (supe strecurate, iaurt, brânză de vaci),
se suprimă sonda vezicală;
- se continuă urmărirea funcţiilor vitale şi controlul plăgii până când pacienta va fi
externată.

Culegerea datelor privind satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale:

Manifestări de
Nevoia fundamentală Problema Sursa de dificultate
dependenţă
1. Nevoia de a respira şi a avea - - -
o bună circulaţie
2. Nevoia de a se hidrata şi a - dificultate de - alimentaţie în surplus - bulimie
se alimenta a se alimenta
3. Nevoia de a elimina -dificultate de a -digestie lenta post - constipatie
elimina narcotice

32
4. Nevoia de a se mişca şi a -diminuarea - necoordonarea - post operator
avea o bună postură miscarilor mişcărilor
5. Nevoia de a se odihni şi a - stare de - oboseală - post operator
dormi somnolenta
6. Nevoia de a se îmbrăca şi a - dificultati in a - imbracaminte -alegere neadecvata de
se dezbrăca se imbraca si incomoda din material imbracaminte
dezbraca supraelastic
7. Nevoia de a fi curat, îngrijit, - - -
de a proteja tegumentele şi
mucoasele
8. Nevoia de a menţine - - -
temperatura corpului în limite
normale
9. Nevoia de a evita pericolele - - -
10. Nevoia de a comunica - - -
11. Nevoia de a acţiona - - -
conform propriilor convingeri
şi valori, de a practica religia

12. Nevoia de a fi preocupat în - se simte - devalorizare - lipsa suportului

vederea realizării inutila familiei
13. Nevoia de a se recrea - -
14. Nevoia de a învăţa cum să- -
ţi păstrezi sănătatea

33
 PLANUL DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTEI R.D.

Problema Obiective Intervenţii Intervenţii Evaluare

autonome delegate
Alterarea stării de con- Pacienta va avea dure- I-am explicat pacientei Am adm. pacientei cal- Peste 1 h, pacienta nu a
fort, prin durere. re ameliorată peste 1h. să-şi caute poziţia cea mai mante ale durerii: mai prezentat dureri de
Se manifestă prin fa – Pacienta nu va mai avea bună, în care să nu prezin- Algocalmin 1f. de 2ml intensitate mare la nive-
cies palid, ochi încer- dureri peste 2 zile. te durere. i.m. , 1 – 0 – 1 . lul plăgii, iar după 2
cănaţi şi diaforeză. zile nu a mai prezentat
deloc.
Dificultăţi în a se odih- Srabilirea unui orar de I-am recomandat pacientei I-am adm. Diazepam Pacienta se odihneşte
ni, se manifestă prin somn : pacienta să dacă poate să facă plim – 1 tb/zi, de 10mg seara, noaptea şi are un somn
insomnie. doarmă 7h pe noapte, bări în timpul zilei. Fenobarbital 1f./zi de liniştit.
fără treziri noaptea şi Am asigurat condiţii opti- 15 mg seara.
fără sedative. me de microclimat.
Alterarea tegumentului Pacienta nu va prezenta Am explicat pacientei im- Am făcut toaleta plăgii După 4 zile postopera-
prin prezenţa plăgii complicaţii la nivelul portanţa păstrării tegu- cu tinct. de iod şi cu tor, pacienta prezintă te-
operatorii. plăgii operatorii. mentului curat la nivelul benzină iodată. Am gumente integre, curate
plăgii şi protejarea ei. tamponat plaga cu apă şi fără complicaţii.
oxigenată, tampoane
uscate,apoi am pansat
plaga. După 4 zile am
scos tubul de dren. Am
ajutat medicul la scoa-
terea firelor.
Diminuarea mobilită- Pacienta să aibă tonusul Am planificat un program Pacienta prezintă un to-
ţii, manifestata prin di- muscular normal şi for- de exerciţii, în funcţie de nus muscular normal şi
ficultatea schimbării ţa musculară păstrată. capacitatea paciantei. Am forţa musculară este
de poziţie. participat zilnic la mobili- păstrată.
zarea pacientei postope-
 rator, prin mişcări pasive
şi apoi active.
Perturbarea imaginii se Pacienta nu va mai fi I-am explicat pacientei ne- Pacienta şi-a recăpătat
manifestă prin anxie- anxioasă peste 3 zile. cesitatea intervenţiei chi- echilibrul psihic după 3
tate, pierderea imaginii Pacienta va avea o ima- rurgicale şi eficacitatea ei, zile.
de sine. gine de sine pozitivă, în am încurajat-o cu privire Pacienta s-a adaptat trau-
decurs de 3 zile. la actul operator. mei chirurgicale.
Am discutat cu pacienta
pentru înlăturarea ideii
mutilante.
Am rugat-o să evite frigul
şi efortul.
Deficit de cunoaştere Pacienta va înţelege toa- I-am explicat pacientei ne- Auto-administrarea de Pacienta a luat la cunoş-
despre auto-îngrijire. te restricţiile privitoare cesitatea respectării unor calmante pentru con- tinţă despre auto-îngriji-
la dietă, controlul durerii restricţii,cum ar fi: regim trolul durerii. rea la domiciliu.
şi a efortului fizic, cât alimentar bogat în protei-
şi la limitarea activităţii ne, limitarea efortului fi –
sexuale. zic la munci grele în
gospodărie timp de 1 lună
şi interdicţia raportului
sexual timp de 2 luni.
CAZUL II

NUMELE : I.
PRENUMELE : A.
VÂRSTA : 53 de ani, sex feminin
NAŢIONALITATE : română
RELIGIA : ortodoxă
OCUPAŢIA : muncitoare
STARE CIVILĂ : căsătorită, mamă a doi copii

MOTIVELE INTERNĂRII :
- menoragie de 5 – 6 luni;
- apariţia formaţiunilor tumorale hipogastrice.

DIAGNOSTIC LA INTERNARE : Polifibromatoză uterină, complicată cu

hemoragie.

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE : neagă.

ANTECEDENTE PERSONALE :
- apendicectomie la 16 ani;
- HTA formă medie;
- insuficienţă cardiacă – de la 43 de ani, tratată cu Atenolol, Digoxin, Captopril;
- menarha la 18 ani;
- ciclu menstrual regulat la 28 de zile, cu durată de 3 – 4 zile, dar cu flux crescut
de 5 – 6 luni;
- sarcini = 2, naşteri = 2, avorturi = 0.

CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI MUNCĂ : corespunzătoare.

COMPORTARE FAŢĂ DE MEDIU : orientată temporo-spaţial.

ISTORICUL BOLII
- boala a debutat insidios, de circa 5 luni, prin menoragie din ce în ce mai
abundentă şi apariţia unei formaţiuni tumorale hipogastrice;
- se prezintă la Clinica Ginecologie I pentru diagnostic şi tratament de
specialitate.
EXAMEN CLINIC GENERAL
- G = 78 kg; I = 165 cm;
- tegumente şi mucoase : normal colorate;
- ţesut celular subcutanat : normal reprezentat;
- sistemul ganglionar superficial : nu se palpează;
- sistem muscular : normoton, normokinetic;
- sistemul osteo-articular : integru, mobil;
- aparat respirator : torace normal conformat, sonoritate pulmonară;
- aparat cardio-vascular : relaţii normale; P = 88 bătăi/min.; TA = 120/80 mmHg;
- aparat renal : loji renale libere, Giordano negativ.

EXAMEN LOCAL DE SPECIALITATE

- abdomen suplu, elastic, participă la mişcările respiratorii, nedureros;
- organe genitale externe de multipară;
- la examenul cu valve : vagin cu pereţi supli, col de multipară, pe baza
posterioară o zonă erozivă semilunară, nu pierde sânge în timpul examinării;
- la tuşeu vaginal : vulvă, vagin – suple, elastice; col în butoiaş, orientat spre
dreapta, formaţiune tumorală cât un grapefruit, ce face corp comun cu uterul,
contur policiclic,consistenţă fermă, mobilă, nedureroasă;
- Anexele nu se palpează.

EXAMENE DE LABORATOR Valori normale

Glucoză 80 mg./dl. 65 – 120mg/dl
Uree 26 mg/dl. 15,0 – 45,0mg/dl
Creatinină 7,5 mg./dl. 6 – 1,3mg/dl
T.G.O. 17 U/L. 15 – 50U/L
T.G.P. 33 U/L. 15 – 65U/L
Fibrinogen 485mg. % 180 – 350 %
APTT 40,1’’ 26 – 36 ’’
Hemoglobină 9,7 g% 11,5 – 17 g%
Hematocrit 31,7 % 35 – 74 %
Leucocite 6300/mm³ 4000-100000/mm³
Ts 2´40˝
Tc 1´33˝
 SUMAR DE URINĂ REZULTAT
Acid ascorbic Negativ
Bilirubina Negativ
Corpi cetonici Negativ
Glucoza Negativ
pH 6
Proteine Negativ
Urobilinogen Negativ
Nitriţi Negativ
Densitate urinară 1015
EXAMENUL
SECREŢIEI Negativ
VAGINALE
- Babeş Papanicolau : frotiu de tip II – sunt prezente
EXAMEN CITOLOGIC celule pavimentoase superficiale, intermediare, rare
celule de tip ganglionar;
- flora bacteriană – coci reduşi.
INTERVENŢII CHIRURGICALE : 10.02.2007
- se face chiuretaj uterin;
- se practică anestezie i.v. cu Mialgin ½ f., Algocalmin ½ f., Diazepam ½ f. şi
anestezie locală cu Xilină 1 %;
- intervenţie bine suportată;
- în urma diagnosticului de polifibromatoză uterină complicată cu hemoragie, se
practică histerectomie subtotală, cu enexectomie bilaterală;
- postoperator se indică Mialgin fiole;
- intraoperator se indică Fentomyl fiole;
- sutura bontului cervical cu fire separate de catgut;
- se face toaleta cavitătii abdominale şi controlul hemostazei.

Am urmărit funcţiile vitale ale pacientei în timpul operaţiei, cât şi postoperator,

deoarece dau date privind apariţia unor complicaţii.
 Data T.A. R. P. Diureză Temperatura Observaţii

I 100/50 18’ 78’ 800ml 36,8 0C -dureri

postoperatorii
-tub de dren:
100ml
II 123/80 18’ 70’ 1000ml 37,7 0C -abdomen
meteorizat
-se suprimă
sonda Foley
-tub de dren:
50ml
III 120/80 18’ 78’ 2000ml 37 0C -tub de dren : Ø

ÎNGRIJIRI POSTOPERATORII
- pacienta a fost ţinută sub observatie restul zilelor, până la externare;
- pacienta prezintă o stare bună;
- pacienta s-a degajat a doua zi postoperator; tot atunci a început alimentaţia per os
cu lichide, supe strecurate, brânză de vaci, carne fiartă;
- a treia zi postoperator am ajutat pacienta să se ridice din pat şi să facă mişcări
treptate, fără să obosească;
- în urma intervenţiei chirurgicale, pacienta prezintă o stare generală bună;
- postoperator se administrează : Glucoză 5 %, 2 x 500 ml;
Ser fiziologic 2 x 500 ml;
Mialgin 1 fiolă;
Diazepam 1 fiolă;
Algocalmin 1 fiolă.

Culegerea datelor privind satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale:

Nevoia fundamentală Manifestări de Problema Sursa de dificultate
 dependenţă
1. Nevoia de a respira şi a avea o - - -
bună circulaţie
2. Nevoia de a se hidrata şi a se - dificultate de a - usoara deshidratare - postoperator
alimenta se alimenta, usor datorita pierderii de
deshidratata sange, alimentare
parenterala si regim hidric
3. Nevoia de a elimina - - -
4. Nevoia de a se mişca şi a avea -mobilitate - isi schimba singura - oboseala, slabiciune
o bună postură redusa pozitia in pat fizica
5. Nevoia de a se odihni şi a - stare de - adoarme greu, somn - stresul actului
dormi insomnie agitat chirurgical
6. Nevoia de a se îmbrăca şi a se - dificultati in a - slabiciune in urma -act operator
dezbrăca se imbraca si pierderii de sange
dezbraca
7. Nevoia de a fi curat, îngrijit, - tegumente - pansament steril si - metroragie indelungata
de a proteja tegumentele şi palide, plaga toaletarea organelor
mucoasele operatorie genitale la pat
8. Nevoia de a menţine - - -
temperatura corpului în limite
normale
9. Nevoia de a evita pericolele - - -
10. Nevoia de a comunica - - -
11. Nevoia de a acţiona conform - - -
propriilor convingeri şi valori, de
a practica religia

12. Nevoia de a fi preocupat în - - -

vederea realizării
13. Nevoia de a se recrea - -
14. Nevoia de a învăţa cum să-ţi -
păstrezi sănătatea
 PLANUL DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTEI I.A.

Problema Obiective Intervenţii Intervenţii Evaluare

autonome delegate
Durere postoperatorie Pacinta va avea durerile I-am asigurat pacientei o Am adm. pacientei Al- Peste 1h pacienta nu
manifestată prin facies ameliorate peste 1h. poziţie bună, în care nu gocalmin 1f. de 2ml , mai prezintă dureri
palid, diaforeză, stare Pacienta nu va mai pre – va mai prezenta durere. i.m. 1-0-1. la nivelul plăgii.
generală alterată. zenta dureri peste 2 zile. La indicaţia medicului În 24h durerea a ce –
am adm. şi Fortral 1f. dat în intensitate.
i.m. După 2 zile pacienta
nu mai prezintă du –
rere.
Risc de apariţie a com- Pacienta nu va prezenta Am explicat pacientei cât Am făcut toaleta plăgii După operaţie pacien-
plicaţiilor la nivelul complicaţii la nivelul este de importantă păstra- cu tinc.de iod şi benzi- ta va prezenta tegu –
plăgii operatorii. plăgii. rea tegumentelor curate la nă iodată,de 2 ori/zi, mente integre şi cu –
nivelul plăgii. după care am pansat-o rate, fără să apară
Cât timp pacienta a fost în cu pansament uscat complicaţii.
narcoză, am menţinut o protector.
igienă riguroasă la nivelul După 4 zile, i-am scos
plăgii şi în jurul ei. tubul de dren şi am izo-
lat bine plaga.
Am ajutat medicul să
scoată firele.
Deshidratare (alterarea Pacienta va avea tegu – Am făcut bilanţul lichide- La indicaţia medicului După 12h pacienta
stării generale prin mente şi mucoase curate lor intrate şi eliminate; am am montat perfuzie cu este hidratată cores-
deshidratare) şi pertur- în decurs de 6h. monitorizat funcţiile vitale Glucoză 5%, 1500 ml, punzător; va avea te-
barea echilibrului hi – Pacienta va fi echilibrată 60 pic./min. gumentele şi mucoa-
dro-electrolitic. hidro-electrolitic. sele curate.
Alimentaţie inadecvată La 4 zile de la operaţie La ieşirea din narcoză am
prin deficit, datorită in- pacienta se va putea ali- supravegheat vărsăturile,
tervenţiei chirurgicale, menta şi hidrata normal. am obs.aspectul, mirosul
manifestată prin greaţă şi cantitatea.
şi vărsături, datorită Am aşezat pacienta cu ca-
anesteziei. pul într-o parte, fără pernă
pentru a împiedica aspira-
rea vărsăturilor.
Până la iesirea din nar- După 2h pacienta nu
coză i-am umezit buze- mai are vărsături.
le cu ceai amar, apoi După 24h s-a hidratat
am hidratat-o conform şi alimentat normal,
indicaţiilor medicului, fără să prezinte sem-
iar după 3 zile pacienta ne de deshidratare.
a reluat treptat alimen-
taţia diversificată.
 Cazul 3. Plan de îngrijire

Culegerea datelor
Numele: A.
Prenumele: I.
Sex: feminin
Vârsta: 38 ani
Nationalitate: română
Religie: ortodoxă
Domiciliu: Rural
Starea civilă: divortată
Cultură: 8 clase
Elemente fizice: I=1,65 m; G=49 kg;
Antecedente personale: doi frați, fratele cel mare sufera de obezitate. Prima
menstruaţie la 16 ani. A lucrat în brutărie acum fiind în șomaj .
Motivele internarii: menoragie de 5-6 luni
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Fibrom uterin

Anamneza:

7. ANTECEDENTE HEREDO – COLATERALE:

- neagă

8. ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE:

- menarha la 16 ani;
- cicluri menstruale regulate la 28 de zile, durata menstruaţiei 3-4 zile, flux crescut in
ultimele 6-7 luni;
- sarcini: una; naşteri: una; avorturi: 3.

9. ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE:

-apendicectomie la 15 ani

43
 10.CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI MUNCĂ:
- fumează, consumă alcool ocazional;

11. COMPORTARE FAŢĂ DE MEDIU: orientată temporo – spaţial.

12. ISTORICUL BOLII:

Boala actuală a debutat aproximativ acum 5-6 luni, prin menoragii din ce în ce mai
abundente, motiv pentru care pacienta solicită un consult de specialitate.
Examenul ecografiac evidenţiază formaţiuni tumorale hipogastrice
Se internează pentru diagnostic şi tratament de specialitate.

La internare s-au efectuat următoarele investigaţii:

3. EXAMEN CLINIC GENERAL :

- G = 49 kg, Î = 165 cm;
- tegumente şi mucoase: palide;
- ţesut celular subcutanat: normal reprezentat;
- sistemul ganglionar superficial : nu se palpează;
- sistem muscular: normoton, normokinetic;
- sistemul osteo-articular: integru, mobil;
- aparat renal: micţiuni spontane;
- aparat cardio-respirator:
- torace normal conformat, simetric, participă la mişcarile respiratorii;
- frecvenţa respiraţiei: 18 respiraţii pe minut;
- puls bine bătut: 75 pulsaţii pe minut
- TA = 110/70 mm Hg;

4. EXAMEN DE SPECIALITATE :
- abdomen sensibil la palpare, elastic
- organele genitale de multipară, pierde sânge în timpul examinării
- tuşeu vaginal: - vulva, vaginul suplu, elastic;
- col în butaş, orientat spre dreapta;
- formaţiuni tumorale cât un mar, care fac corp comun cu uterul,
contur policiclic, consistenţă fermă, dureroasă;
- anexele nu se palpează.
- Examen Citologic
-Babeş Papanicolau: - frotiu de tip II, sunt prezente celule pavimentoase, superficiale,
intermediare celule metapalzice, rare celule de tip ganglionar;
- Flora bacteriană: coci reduşi;
44
 - Examen secreţie vaginală: negativ;
- Examen sumar de urină:

Acid ascorbic Negativ

Bilirubina Negativ
Corpi cetonici Negativ
Glucoza Negativ
pH 7
Proteine Negativ
Urobilinogen Negativ
Nitriţi Negativ
Densitate urinară 1000

- Examen de laborator:

Valori normale
Glucoză 80 mg./dl. 65 – 120 mg/dl
Uree 30 mg/dl. 15,0 – 45,0 mg/dl
Creatinină 1,0 mg./dl. 6 – 1,3 mg/dl
T.G.O. 30 U/L. 15 – 50 U/L
T.G.P. 30 U/L. 15 – 65 U/L
Fibrinogen 360 mg. % 180 – 350 mg. %
APTT 39,5 ’’ 26 – 36 ’’
Hemoglobină 12,3 g% 11,5 – 17 g%
Hematocrit 34,50 % 35 – 74 %
Leucocite 7800/mm³ 4000-100000/mm³
Ts 2´40˝
Tc 2´55˝
VSH 13 mm/lh

INTERVENŢII CHIRURGICALE :
45
 - se face chiuretaj uterin;
- asistenta pregăteşte medicaţia pentru anestezie, i.v. cu : Mialgin ½ f., Algocalmin ½ f.,
Diazepam ½ f., ser fiziologic, anestezie locală cu Xilină 1 %;
- intervenţia a fost bine suportată;
- se practică histerectomie subtotală, cu anexectomie stângă;
- preoperator se indică Mialgin;
- intraoperator se indică Fentomyl;
- postoperator se indică : Mialgin 1f., Glucoză 5% 3 x 500ml, Ser fiziologic 500ml, Diazepam
1f.;
- la deschidere se constată uterul transformat, fibromatos, cât un cap de făt, ovarul stâng chistic,
cât o nucă;
- se decide şi histerecomie subtotală cu anexectomie stângă;
- sutura bontului cervical cu fire separate de catgut;
- se face toaleta cavitătii abdominale şi controlul hemostazei.

Măsurarea funcţiilor vitale este obligatorie zilnic, urmărindu-se în timpul operaţiei şi postoperator,
deoarece se dau date privind apariţia eventualelor complicaţii.

PARAMETRII FIZIOLOGICI

Ziua T.A. R. P. Diureză Temperatura Observaţii

I 130/70 18’ 86’ 1200ml 37 0C -dureri

postoperatorii
-tub de dren:
200ml
II 120/80 18’ 84’ 1500ml 36,5 0C -abdomen
meteorizat
-se suprimă sonda
Foley
-tub de dren:
150ml
III 120/80 18’ 80’ 2500ml 36 0C -tub de dren : 20ml

FOAIE DE TRATAMENT

46
 Ziua Tratament
I - pansament gastric pentru stress;
- regim hidric prin perfuzie;
- Glucoză 10 %, 2 x 500ml;
- Clexane s.c. – 20 mg;
- controlul plăgii.
II - pansament gastric;
- Glucoză 10 %, 2 x 500 ml;
- Clexane;
- regim hidric prin perfuzie;
- controlul plăgii.
III - Clexane;
- alimentaţie per os – lichide şi proteine;
- mobilizare treptată.

ÎNGRIJIRI POSTOPERATORII :
- monitorizarea funcţiilor cardio – vasculară ( TA, puls ), respiratorie (frecvenţa respiratorie,
capacitatea), temperatura, diureza, cantitatea de lichid exteriorizat pe tubul de dren;
- se administrează : perfuzii cu Glucoză 10% 2x500ml; ser fiziologic 500ml; antialgice, Clexane
pentru profilaxia trombozelor;
- se începe mobilizarea după 48 de ore;
- după 48 de ore se reinstalează tranzitul intestinal;
- se suprimă tubul de dren, se reîncepe alimentaţia (supe strecurate, iaurt, brânză de vaci), se
suprimă sonda vezicală;
- se continuă urmărirea funcţiilor vitale şi controlul plăgii până când pacienta va fi externată.

Culegerea datelor privind satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale:

Manifestări de
Nevoia fundamentală Problema Sursa de dificultate
dependenţă
1. Nevoia de a respira şi a avea o - - -
bună circulaţie
2. Nevoia de a se hidrata şi a se - dificultate de a se - inapetenta - - pierderea temporară a
alimenta alimenta gustului
3. Nevoia de a elimina - dificultate de a - constipaţia - reacţie adversă la
elimina medicaţie

47
4. Nevoia de a se mişca şi a avea - - -
o bună postură
5. Nevoia de a se odihni şi a - - -
dormi
6. Nevoia de a se îmbrăca şi a se - - -
dezbrăca
7. Nevoia de a fi curat, îngrijit, - dificultate de a-şi - postoperator - carenţa de igienă
de a proteja tegumentele şi acorda îngrijiri de
mucoasele păstrare a igienei
8. Nevoia de a menţine - - -
temperatura corpului în limite
normale
9. Nevoia de a evita pericolele - - -
10. Nevoia de a comunica - ineficace la nivel - conversaţii minime - spitalizarea şi
intelectual şi afectiv şi tendinţa la izolare despărţirea de familie
11. Nevoia de a acţiona conform - - -
propriilor convingeri şi valori, de
a practica religia
12. Nevoia de a fi preocupat în - dificultate de a-şi - devalorizare - eşec profesional
vederea realizării asuma rosturile
sociale
13. Nevoia de a se recrea - dezinteres în a - izolare - spitalizarea
participa la activităţi - stresul
14. Nevoia de a învăţa cum să-ţi - cunoştinţe - lipsa cunoştinţelor - lezarea integrităţii fizice
păstrezi sănătatea insuficiente despre afecţiune şi psihice

48
 PLANUL DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTEI A.I.

Problema Obiective Intervenţii Intervenţii Evaluare

autonome delegate
Durere. Pacienta va avea dure- I-am explicat pacientei Am adm. pacientei cal- Peste 1 h, pacienta nu a
facies palid, re ameliorată să-şi caute poziţia cea mai mante ale durerii: mai prezentat dureri de
diaforeză. bună, în care să nu prezin- Algocalmin 1f. de 2ml intensitate mare la nive-
te durere. i.m. , 1 – 0 – 1 . lul plăgii, iar după 2
zile nu a mai prezentat
deloc.
Dificultăţi în a se odih- Pacienta să I-am recomandat pacientei I-am adm. Diazepam Pacienta se odihneşte
ni, se manifestă prin doarmă 8h pe noapte, să facă plimbări în timpul 1 tb/zi, de 10mg seara, noaptea şi are un somn
treziri multiple. fără treziri noaptea şi zilei. liniştit.
fără sedative. Am asigurat condiţii opti-
me de microclimat.
Alterarea tegumentului Pacienta nu va prezenta Am explicat pacientei im- Am făcut toaleta plăgii După 4 zile postopera-
prin prezenţa plăgii complicaţii la nivelul portanţa păstrării tegu- cu tinct. de iod. Am tor, pacienta prezintă te-
operatorii. plăgii operatorii. mentului curat la nivelul tamponat plaga cu apă gumente integre, curate
plăgii şi protejarea ei. oxigenată, tampoane şi fără complicaţii.
uscate,apoi am pansat
plaga.

Diminuarea mobilită- Pacienta să aibă tonusul
ţii, manifestata prin di- muscular normal
ficultatea schimbării
de poziţie.
Deficit de cunoaştere Pacienta sa înţeleaga toa-
despre auto-îngrijire. te restricţiile privitoare
la dietă, controlul durerii
şi a efortului fizic, cât
şi la limitarea activităţii
Exerciţii, în funcţie de Pacienta prezintă un to-
capacitatea pacientei. nus muscular normal
Am explicat pacientei ne- Auto-administrarea de Pacienta a luat la cunoş-
cesitatea respectării unor calmante pentru con- tinţă despre auto-îngriji-
restricţii: regim alimentar, trolul durerii. rea la domiciliu.
limitarea efortului fizic la
munci grele în gospodarie
49
 CONCLUZII
În urma elaborării lucrării de faţă, reiese că fibromul uterin este o boală
ce pune probleme majore organismului uman, de aceea, în activitatea
noastră, noi, asistentele medicale, trebuie să dăm dovadă de o conduită
corectă în îngrijirea şi educaţia bolnavelor.
Astfel, responsabilităţile esenţiale ale asistentei medicale sunt de a
promova păstrarea sănătăţii şi înlăturarea suferinţei.
Respectul de viaţă, de demnitatea umană şi faţă de drepturile omului,
fac parte din îngrijirea medicală, iar aceasta nu trebuie să fie influenţată de
considerente privind naţionalitatea, religia, culoarea, vârsta, sexul, opiniile
politice sau statutul social.
Asistenta medicală acordă îngrijiri pentru sănătatea individului, familiei
şi colectivităţii, coordonându-şi activitatea împreună cu alte persoane ce
muncesc în alte discipline din domeniul sănătăţii.
Asistenta medicală are rolul de a observa modificările survenite
pacientului, modificări care trebuie raportate medicului, notarea zilnică în
foaia de observaţie a parametrilor fiziologici, recoltarea de produse biologice
şi patologice, aplicarea măsurilor de tratament igieno – dietetic.
Asistentei medicale îi revine datoria de a asigura condiţii favorabile,
aerisirea zilnică a salonului, schimbarea lenjeriei de pat şi de corp, de câte
ori este necesar, întocmirea unui plan de îngrijire, administrarea
tratamentului indicat de medic.
În studierea cazurilor despre fibromul uterin, m-am folosit de noţiunile
teoretice de specialitate, a planurilor de nursing.

50
 BIBLIOGRAFIE
1. Prof. Dr. N. Angelescu – „ Propedentica medico – chirurgicală”, Ed.
Medicală, Bucureşti, 1995
2. Dr. G. Baltă – „ Tehnici generale de îngrijirea bolnavilor”, vol.I, Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1988
3. I. Negruţiu şi colab. – „ Obstetrică – Ginecologie”, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1981
4. E. Proca – „ Tratat de patologie chirurgicală”, vol.VII, Ed. Medicală,
Bucureşti, 1986
5. C. Rădulescu – „ Ginecologie”, vol. II, Ed. Medicală, Bucureşti, 1995
6. V.I. Surcel – „ Fibromul uterin”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca,1990
7. L.Titircă – „ Ghid de nursing”, Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti,
1995

51