PROIECT

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN

INGRIJIREA LAUZEI DUPA OPERATIA DE
CEZARIANA

Moasa Obstetric - ginecologie

Manole Cristina
 Cuprins

ARGUMENT

CAPITOLUL I.pag.

Notiuni de anatomie si fiziologie a aparatulului genital feminin

CAPITOLUL IIpag.

Notiuni despre nasterea prin cezariana

CAPITOLUL III...pag.

Rolul asistentei medicale in pregatirea pecientului pentru explorari paraclinice

CAPITOLUL IV....pag.

Ingijiri specifice acordate pacientei cu cezariana

CAPITOLUL V..pag.

Tehnici de nursing necesare pacientelor cu cezariana

CAPITOLUL VI....pag.

Prezentare cazuri

CAPITOLUL VII...pag.

Educatia pentru sanatate

BIBLIOGRAFIE
 ARGUMENT

lnstruirea clinica in spital mi-a placut in toate sectiile, dar impresionata in mod deosebit
am fost in sala de nastere. Acolo am considerat ca nasterea este un miracol si cum spune Prof.
Dr. Octav Rusu nasrerea este "cel mai frumos, cel mai lnaltator act fiziologic,acela al procreatiei."
Acolo am vazut ce inseamna cu adevarat echipa medico-sanitara, lntelegerea, coordonarea
interventiilor,tinand cont ca raspunderea este pentru doua vieti.
Desi mi-am dat seama ca responsabilitatea ce mi-o asum este foarte mare, cele spuse mai
sus m-au convins sa tratez in lucrarea mea Ingrijirea lauzei dupa operatia de cezariana.

CAPITOLUL I
 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FlZIOLOGlE A APARATULUI GENITAL
FEMINlN
ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMININ

Reproducerea este o caracteristica fundamentala a oricarei fiinte si se realizeaza prin

participarea a doua organisrne de sex diferit, Ea este rezultatul fecundarii gametului feminin
(ovul) de catre gametul masculin (spermatozoid). Oul rezultat se grefeaza in cavitatea uterina,
unde continua sa creasca si sa se dezvolte pana ce fatul devenit viabil este expulzat din uter prin
actul nasterii.
Diferentierea sexuala este prezenta inca din momentul fecundarii oului, dar diferentierea
intersexuala somatopsihica are loc lent in timpul copilariei si se realizeaza dupa pubertate ca
urmare a activitatilor gonadelor. In copilarie, hormonii sexuali secretati in cantitati reduse
contribuie, impreuna cu ceilalti hormoni, la cresterea si dezvoltarea armonioasa a organismului,
iar dupa pubertate, acesti hormoni secretati in cantitati crescute la femei cu anumite caracteristici
ciclice, intretin functia sexuala.
Organizarea morfo-functionala a sistemului reproducator la ambele sexe este extrem de
complexa, gonadele avand atat functia de a produce gameti (ovule si spermatozoizi) cat si pe cea
de a secreta hormoni sexuali, care prin diferitele lor activitati asupra organelor genitale si asupra
intregului organism, asigura conditii optime pentru reproducere.
Aparatul genital feminin este format dintr-o parte externa - vulva - si un grup de organe
interne localizate in pelvis: vaginul, uterul, trompele Faloppe (salpinge) si ovarele.
Glandele mamare constituie anexe ale aparatului genital.
Evolutia si starea morfologica a organelor genitale sunt in stransa interdependenta cu
starea hormonala, diferita in fiecare din perioadele de dezvoltare.

VULVA - reprezinta deschiderea in afara organelor genitale . Este constituita din:

- muntele lui Venus
- labiile mari
 - labiile rnici
- clitorisul
- hirnenul
- glandele Bertholin
- glandele Skene
- bulbii vestibulari
- glandele anexe regionale
- perineul
La nivelul vulvei se afla si orificiul extern al uretrei (meatul urinar) cu glandele Skene.
Muntele lui Venus .Regiunea anatomica dinaintea simfizei pubiene,acoperita, de la
pubertate cu par. Este bogat in tesut grasos, fibroconjuctiv, oferindu-i un relief usor proeminent
si o consistenta moale de "perinita".
Labiile mari : sunt pliuri cutaneo-mucoase constituite din fibre musculare si tesut
grasos si conjunctiv. Ele sunt acoperite pe rata externa de piele, iar pe partea intema de o
mucoasa prevazuta cu un epiteliu pavimentos. Prezinta foliculi polisebaceici pe fata externa si
glande sudoripare a caror functie debuteaza la pubertate.
Anatomic se unesc si formeaza comisura anterioara, extremitatile posterioare se unesc, la
fel intre ele si formeaza comisura posterioara (furculita). Contin un bogat plex venos care in
cazuri de traumatisme produce hemoragie profuza si hematoame extinse.
Labiile mici : Sunt formate din tesut conjunctiv si fibre musculare, printre care se gasesc
rare fibre de tip erectil. Sunt acoperite de o mucoasa prevazuta cu un epiteliu pavimentos.
Prezinta glande sebacee si eventual glande sudoripare.
Clitorisul: Este constituit din doi corpi cavernosi, separati printr-un sept incomplet.
Se termina cu o extremitate proeminenta denumita gland, prevazuta cu un fren.
Himenul:Oblitereaza partial orificiul vaginal si este format din tesut conjunctiv bine
vascularizat, fiind acoperit de un epiteliu pavimentos.
Glandele Bertholin :Sunt situate pe cele doua iaturi ale extremitatii inferioare a vaginului
in grosimea labiilor mario.Sunt glande tubulare ramificate, alcatuite din lobi formati la randulor
din acini glandulari cu functie muco-secretorie. Glandele Skene: Sunt asezate parauretral si se
deschid pe partite laterale ale orificiului uretral.
Bulbii vestlbulari: Sunt organe erectile incomplet dezvoltate.
Limfaticele vulvei : Sunt drenate de ganglionii lirnfatici inghinali superficiali si profunzi
si de ganglionii femurali superficiali si profunzi
 Perineul : Este o formatiune musculo-aponevrotica, care inchide in jos excavatia osoasa
a bazinului.
Organele genitale externe :
uterul - corp
- istm
- col (cervixul)
trompe - portiunea interstitionala
- portiunea istmica
- portiunea ampulara ovarele
Organele genitale interne:
Vaginul: Este un organ fibro-muscular cu lumenul turtit in sensul antero posterior.
Vaginul are rol in copulatie (depunerea spermatozoizilor) si serveste drept canal- trecerea fatului
si anexele sale in timpul nasterii.
Datorita elasticitatii are posibilitatea de a se deschide in special in cursul nasterii, cand
peretii sai pot veni in contact cu peretii bazinului, pentru ca dupa aceea sa revina la dimensiunile
obisnuite.
La femeile in varsta inaintata vaginul isi pierde supletea transformandu-se intr-un conduct
foarte rigid. Vaginul are o directie oblica de sus in jos si dinapoi,inainte avand o lungime
aproxirnativ de 12 cm si diametrul de 2 cm,
In drumul sau oblic, strabate o serie de planuri musculare care inchid bazinul in partea de
jos a trunchiului. Muschii din aceasta regiune denumita perineu sunt sustinatorii vaginului si in
buna parte a tuturor organelor bazinului.
Vaginul in partea de sus se continua cu colul uterin iar in partea de jos se deschide in
vulva. In partea dinapoi vine in raport eu rectul, iar in parte dinainte in raport cu vezica si uretra.
UTERUL
Este organul in care nideaza si se dezvolta produsul de conceptie si care produce expulzia
acestuia dupa dezvoltarea la termen. Este situat in regiunea pelviana, pe linia mediana si
reprezinta raporturi anatornice:
anterior - cu vezica urinara
posterior - cu rectul
inferior - se continua cu vaginul
superior - cu organele intestinale si colonul
 lateral - cu ligamentele largi
Uterul este un organ cavitar, care masoara la nulipare 6,5 cm lungime, iar la multipare 7,8
cm lungime, are un diametru transvers de 5 cm la baza si 3 cm in portiunea medie a colului si un
diametru antero-posterior de 2,5 - 3 cm.
Este format din trei portiuni: corpul, istmul si colul.
Corpul uterin - are aspectul unui con turtit antero-posterior caruia i se descriu doua fete
si doua margini.
- Fata anterioara - usor convexa este acoperita de peritoneu pana la istm, unde acesta se
reflecta pe vezica formand fundul de sac vezico-uterin.
- Fata posterioara - mai convexa, cu o creasta mediana este acoperita de peritoneu care
coboara pe istm si pe primii centimetri ai peretelui vaginal posterior, apoi se reflecta pe rect
formand fundul de sac vagino-rectal (Douglas). Este in raport cu ansele intestinale si colonul
ileo-pelvin.
Marginea superioara sau fundul uterului este ingrosata si rotunjita, concava sau rectilinie
la fetite si net convexa la multipare. Prin intermediul peritonelui este in contact cu ansele
intestinale si colonul pelvian. Unghiurile laterale denurnite coarne uterine se continua cu istmul
tubar si sunt sediul de insertie al ligamentelor rotunde si utero-tubare.
ISTMUL - continua corpul uterin si reprezinta o zona retractila a acestuia.
COLUL UTERIN - este mai ingust si mai putin voluminos decat corpul si are forma unui
butoias cu doua fete convexe si doua margini groase si rotunjite. Vaginul se insera pe col dupa o
linie oblica ce urca posterior, insertia sa divizand colul in portiune supra si subvaginala.
Portiunea supravaginala vine anterior in contact cu peretele postero-inferior al vezicii
prin intermediul unui tesut celular putin dens, care decoleaza usor pe linia mediana. Fata
posterioara, acoperita de peritoneu corespunde fundului de sac Douglas. Portiunea vaginala a
colului este delimitata de suprafata de insertie a vaginului ce se face pe o inaltime de 0,5 cm si
este la nivelul unirii treimei superioare cu doua treirni inferioare posterior, iar anterior la unirea
treirnii cu treimea inferioara.
Portiunea intravaginala proemina in vagin ca un con cu varful rotunjit si central de
orificiul extern care la nulipare este circular sau in fanta transversala ingusta, fanta care la
multipare se lungeste pana la 1,5 cm.Colul este separat de peretii vaginului prin cele patru funduri
de sac.
 Mijoacele de fixare si sustinere al organelor genirale feminine sunt reprezentate de
aparatul ligamentar, care este reprezentat prin:
- ligamente largi
- Iigamente rotunde
- ligamente utero-sacrate
Ligamentele largi - se prezinta ca doua repliuri peritoneale pornind de la marginile
laterale ale uterului la peretii excavatiei pelviene.
Fata anterioara - este ricticata de ligamentul rotund, cordon rotunjit de 15 cm, care
de la corpul uterio se indreapta antero-posterior determinand formarea aripioarei anterioare a
ligamentului largo apoi se angajeaza in canalul inghinal, terrninandu-se prin numeroase fascicule
fibroase in tesutul ce1ulo-grasos al muntelui lui Venus si al labiilor mari
Fata posterioara - a ligamentului este ricticata in portiunea mijlocie de catre oval si
ligamentele utero si tubo-ovariene formand aripioara posterioara.
Baza ligamentului larg cu o grosime de 2.5 cm in plan sagital reprezinta hilul principal
prio care penetreaza vasele si nervii uterului si vaginului.
Tesutul celular din partea inferioara a ligamentului alcatuieste parametrele.
Ligamente utero-saccate
Sunt doua fascicole conjunctivo-musculare,pornind de la fata posterioara a regiunii
cervico-istmice indreptandu-se postero-superior la sacru pana la nivelul celei de a doua sau a
primei gauri sacrate. Sunt alcatuite din fibre rnusculare netede (muschiul recto-uterin), tesut
conjunctiv condensat si fibre conjunctive elastice proprii. Dar adevarata sustinere a uterului o
realizeaza perineul pin intermediul peretilor vaginali.
Vascularizatia si inervatia
Artera uterina ram a iliacei interne (hipogastrica) din care se desprinde cel rnai frecvent
in trunchi comun cu artera ombilicala la nivelul festei ovariene.
Artera ovariana trimite un ram terminal care patrunde prin ligamentul utero-ovarian, se
anastomozeaza cu uterina participand la irigarea uterului.
Venele uterului se formeaza din toate tunicile si conflueaza intr-un sistem de sinusuri cu
peretele endoteriala nive1ul statului plexiform. De la aceasta se formeaza marginile uterului,
veritabile plexuri venoase uterine de unde sange1e dreneaza prin venele tubare si ovariene in
vena ovariana. In jos, se formeaza venele uterine ce se varsa in venele iiiace interne. O mica parte
din sangele venos urmeaza calea ligamentului rotund.
Limfaticele
 Pornite din endometru si miometru,formeaza sub seros o bogata retea mai abundenta
posterior. De aici pornesc trunchiurile colectoare care de pe rnarginile uterului se indreapte spre
diferite grupe ganglionare.O parte urmeaza calea ligamentului rotund si ajuns in ganglionii
inghinali superficiali,iar alta prin ligamentul larg la cei iliaci externi. Limfaticele colului
impreuna cu alte parti inferioare ale corpului si superioare a vaginului colecteaza la nivelul a trei
stagii ganglionare.
- Este formata din ganglionul arterei uterine si ganglionul obturator iliac intern si extern
- Este formata din ganglionii iliaci primitivi si latero sperati.
- Este formata din ganglionii lombo-aortici.
Inervatia
Inervatia uterului este asigurata de plexul utero-vaginal,emanatie a plexului hipogastric
inferior cu predominenta simpatica.
Trompele uterine
Sau salpingele sunt cele doua conducte musculo-membranoas situate in partea superioara
a ligamentelor largi. Ele se intind de la coarnele uterine pana la fata superioara a ovarelor.
La nivelul trompei are loc intalnirea ovulului cu spermatozoizii si constituirea initiala a
oului. Trompele au o lungime de 10-12 cm cu diametre care variaza pe traiectul lor intra 2 - 4 cm
pana la 6 - 8 cm, in partea terminala.
Ovarele
Sunt organe pereche. Ele constituie glanda sexuala feminina, cu functie endocrina si in
acelasi limp producatoare a ovulelor.Sunt situate in cavitatea pelviana, pe peretele sau posterior.
Au o forma ovoidala, cu diametru longitudinal de 3 cm, latimea de 2 cm si grosimea de 1
cm. Suprafata este neteda pana la pubertate, iar dupa aeeea usor neregulate. Fata superioara a
ovarelor este in raport anatomic eu pavilionul trompei. Hilul ovarian se gaseste pe marginea lor.
Ovarul este fixat prin ligamentul otero-ovarian, tube-ovarian si lombo-ovarian, precum si prin
mezo ovarian. Arterele ovarului provin din arcada vasculara formata din artera ovariana cu o
ramura a arterei uterine si din care se desprind 10- 12 arteriole care patrund in ovar la nivelul
hilului.

Functii ovariene
 Ovarul, gonada feminina are functia de a forma si elibera in fiecare luna un ovul si de a
secreta hormonii care favorizeaza fecundarea ovulului si pregatesc organismul feminin pentru
graviditate.
Ovogeneza - consta dintr-o serie de transformari pe care le sufera celula germinativa
fuliculara (primordiala) pana la stadiul de ovul matur. Celula germinativa primordiala are un
ouvar complet (diploid) de cromozomi (44 somatici si 2 sexuali XX). Ea se divide formand
ovogonii, iar prin diviziune mitotica a acestora rezulta ovocitele de ordinul I.
In momentul ovulatiei se produce prima diviziune meiotica din care rezulta o celula mare
- ovocitul II si primul globul polar. Ovocitul II este expulzat prin ruperea foliculului, in trompa
uterina, unde are loc a doua diviziune, rezultand preovulul,care ou se divid si devine oul
fecundabil cu numarul de cromozomi redus la jumatate (22 + x) si al doilea globul polar. Ovulul
ajunge prin trompele uterine prin uter si daca ou a fost fecundat este eliminat cu secretiile uterine.
Daca ovulul ou este fecundat, corpul galben in aproximativ a douazeci si patra zi a ciclului incepe
sa degenereze, se cicatrizeaza. Daca ovulul a fost fecundat,corpul galben persista, are o activitate
endocrina intensa in primul trimestru al sarcinii.
Secretia de hormoni ovarieni
Consta din estrogen si progesteron. Hormonii estrogeni sunt sintetizati de celule foliculare
in timpul maturarii foliculului, de celulele corpului galben, in timpul sarcinii de placenta, iar in
cantitati mai mici de catre corticosuparenale si testiculi. Estrogenii actioneaza in primul rand
asupra organelor genitale feminine, stimuland proliferarea mucoasei si a musculaturii uterine.
Progesteronul este secretat de catre celulele corpului galben, de corticosuprarenale si in timpul
sarcinii de catre placenta. Actiunile sale constau in modificarea secretorie a mucoasei uterine.
Glanda mamara
Este glanda pereche situata in regiunea antero-posterioara a toracelui, lateral de stern, la
nivelul spatiului delimitat de coasta a III-a si a IV-a, anterior muschiului pectoral si dintat.
Poate prezenta anomalii numerice in plus sau minus; anomalii de forma sau volum. Dimensiunile
sunt de 12 - 13 cm, diametrul, inaltimea de 10 -12 cm si greutatea de aproximativ 150 - 200
grame. Consistenta este formata dar elastica
Tegumentele - sunt netede, centrate de areola cu diametrul de 15 - 25 mm, pigmentata
si cu 10- 12 tuberculi Morgagni (glande sebacee). In centrul areolei proemina mamelonul
cilindric sau conic, rugos si 10 - 12 orificii galactofore.
 FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ

Menstruatia : consecinta coloratiilor neuro-hormonale la femeie, este reprezentata de o

hemoragie asociata cu necroza superficiala a mucoasei uterine, care se produce ciclic, incepand
cu pubertatea si sfarsind cu menopauza, constituind expresia activitatii genitale feminine.
In realitate sunt mai multe cicluri, care converg si se conditioneaza reciproc: ciclul
hiptalmo-hipofizar,ciclul ovarian cu ciclul exocrin si endocrin, ciclul uterin (endometrial), ciclul
vaginal, cic1ul mamar si ciclul genital.
Ciclul endometrial:
Modificari ciclice ale endometrului. Mucoasa uterina este divizata in doua straturi cu
caracteristici anatomice si evolutive diferite:
-stratul profund sau bazal, ce nu sufera nici o modificare de-a lungul ciclului menstrual,
este format din partea profunda a tubilor glandulari si a corionului.
-Stratul superficial, numit si functional, care prezinta importante modificari in cursul
ciclului menstrual.
Ciclul menstrual se poate imparti in 3 faze: proliferativa, secretorie si menstruala.
Faza proliferativa
Spre a 10-a zi a ciclului, glandele care au fost ingustate rectilinii, devin treptat hipotrofice,
iar lumenul lor se largeste. In celule nu se mai gasesc nici mucus, nici glicogen. Spre ziua 13 -
14, glandele sunt mai mari, epiteliul lor este mai ondulat, sub influenta mucoasei F.S.R.-ului se
secreta estrogeni cu actiune proliferativa asupra mucoasei.
Faza secretorie (progesteronica sau pregravidica)
In cea de-a 15-17-a zi.Ia baza celulelor apar vacuole de glicogen,glandele devin dantelate,
glicogenul de deplaseaza spre partea apicala a celulei, penrru a excreta catre ziua a 25-a. In acest
moment parea spicala a celulei se incarca cu mucus. Arterele spiralate se diferentiaza in zilele 25
- 27, tot acum stroma se micsoreaza in grosime prin resorbtia edemului.
Determinismul fazei secretorie este: L.R.- progesteron - faza secretorie.
Faza menstruala
Dureaza in medie 4 zile. Stratul superficial masoara 8 - 10 cm in grosime si se elimina.
Menstruatia apare ca un clivaj hemoragic al mucoasei uterine, realizat prin jocul modificarilor
vasculare.
 Ciclul vaginului
In mod normal mucoasa vaginala, la femei in plina activitate sexuala are patru zone de
celule care se modifica in cursul ciclului menstrual.
Acestea sunt:
- zona superficiala
- zona intermediara
- zona parabazala
- zona bazala
In timpul fazei estrigenice,epiteliul marginal creste si atinge maximum de dezvoltare
inainte de evolutie. Celulele zonei parabazale devin cilindrice, de asemenea si cele din zona
intermediara,care se stratifica si cresc in volum. Aceasta crestere rezulta din dezvoltarea celulelor
si proliferarea lor.
Continutul celular in glicogen creste in aeeasta faza.Spre sfarsitul fazei estrogenice
(avansata), straturile zonei superficiala se multi plica (conificare).

Ovulatia se caracterizeaza prin debutul modificarilor regresive care se manifesta prin

oprirea dezvoltarii epiteliului vaginal. Celulele se turtesc si sunt eliminate in placarde.Faza
estrogenica se caracterizeaza printr-o proliferare a celulelor si o crestere a acidofilei si a
indicelui picnotic.
Faza progesteronica se caracterizeaza prin descuamarea celulelor care se plicaturizeaza
si se elirnina in cantitate foarte mare.
Ciclul mamar
In cursul unui ciclu menstrual la nivelul glandelor mamare se produc modificari
morfofiziologice sub actiunea celor 2 bormoni ovarieni: foliculina si progesteronul. Foliculina,
in prima faza a ciclului ovarian determina hiperplazia tesutului conjunctiv si a canalelor galacto-
fore.
In faza a doua sub actiunea progesteronului are loc dezvoltarea tesutului lobuloalveolar,
In timpul sarcinii, sub actiunea foliculinei, glandele mamare se maresc si sunt dureroase.
La examinarea mamelonului chiar in primele luni, va aparea colostrul. Mamelonul si areola se
pigmenteaza mai intens. De asemenea, circulatia devine mai intensa, venele superficiale se dilata
si devin foarte evidente prin transpiratia pielii, constituind reteaua Haller.
 Dupa nastere, se declanseaza lactatia, in ziua a 3-a, a 4-a datorita inceperii secretiei de
prolactina, precum si datorita excitarii mamelonului prin actul suptului, intervenind si cale
neuroflexa.

CAPITOLUL II

NOTIUNI DESPRE NASTEREA PRlN CEZARlANA

DEFINITIE
Cezariana reprezinta procedura chirurgicala prin care copilul se naste in urrna inciziei
abdomenului si apoi a uterului. Desi exista cazuri in care se apeleaza la cezariana pentru a salva
viata mamei si copilului, exista si altele in care medicul sau femeia aleg cezariana pentru ca este
mai la indemana, pe considerente de genul ca elimina frica de nastere sau o parte din
problemele medicale caracteristice nasterii pe cale vaginala.
In trecut, majoritatea femeilor care nasteau prin cezariana mureau.Aceasta operatie era
varianta prin care se putea salva doar copilul. Primele note despre practicarea cezarianei dateaza
din secolul XVI. Cu toate acestea, pana in secoleJe XVIIl si XIX nu se putea vorbi despre
supravieruirea celor doi: mama si copil, si aceasta in special datorita infectiilor si hemoragiilor
puternice ce apareau dupa efectuarea operatiei. Abia din secolul XIX s-a apelat la coaserea
uterului si abdomenului dupa efectuarea unei cezariene.
Desi cezariana a de venit o cale de nastere tot mai des intalnita, cu riscul mortii scazut
(2%), acesta este inca mai mare decat in cazul nasterii vaginale. Motivele pentru care cezariana
are aceasta rata a mortalitatii,si cele pentru care pot apare multe complicatii dupa aceea, se
datoreaza procedurii chirurgicale, care include atat incizia la nivelul abdomenului cat si cea la
nivelul uterului.
ETIOPATOGENIE
Operatia de cezariana este indicata cand nasterea vaginala pune la risc mama sau copilul.
Nu toate conditiile patologice sunt mandatorii pentru efectuarea unei cezariene. Cezariana se
indica cand apare distocia, distresul fetal, prolaps de cordon, probleme ale placentei.
10 cazuri in care cezariana este mai sigura decat nasterea vaginala atat pentru mama
cat si pentru fat:
travaliul nu progreseaza. Aceasta e cea mai frecventa cauza a practicarii operatiilor de
cezariana. Travaliul poate fi incetinit atunci cand colul uterin ou este dilatat suficient, in ciuda
contractiilor puternice.Uneori capul bebelusului este prea mare pentru bazinul rnamei
(disproportic fetopelviana).
monitorizarea cordul fatului indica un aport de sange redus. Daca fatul nu primeste
suficient sange sau daca ritmul sau cardiac este neregulat, obstetricianul poate recomanda
efectuarea cezarienei.
prezentarea proasta a fatului. Angajarea fatului prin filiera pelvigenitala
(canalul nasterii) in picioarele sau cu sezutul inaintea capului necesita operatia de
cezariena pentru a reduce riscul complicatiilor.Cezariana este de asemenea obligatorie in cazul
prezentatiei transversale a fatului.
sarcina multipa (gemeni, tripleti). In cazul sarcinilor multiple, unul sau mai multi copii
au o pozitie anormala in uter.In aceasta situatie, nasterea prin cezariana este mai sigura decat
nasterea vaginala.
atunci cand placenta se desprinde de peretele uterului inaintea inceperii travaliului
(placenta abruptio) sau cand placenta acopera colul uterin (placenta parevia) nasterea prin
cezariana este cea mai sigura optiune.
cand cordonul ombilical aluneca prin colul uterin inaintea fatului se recomanda de
regula practicarea cezarienei.
Unii copii sunt pur si sirnplu prea mari pentru a fi nascuti vaginal fara riscuri.
atunci cand mama sufera de o afectiune: diabet, boli cardiace, pulmonare, hipertensiune
arteriala, obstetricianul poate induce travaliul mai devreme pentru a reduce riscul complicatiilor.
Daca nu se reuseste inducerea travaliului, este necesara interventia chirurgicala.
atunci cand fatul prezinta malformatii: inchiderea incompleta a coloanei vertebrale
(spina bifida) sau acumularea excesiva de lichid cefalorahidian (hidrocefalie).
daca mama a mai suferit o cezariana inainte. In functie de tipul de incizie practicata si
de numerosi alti factori, se poate incerca o nastere vaginala dupa cezariana.
Rata de mortalitate pentru cezariana si nasterea vaginala continua sa scada astazi. Ca si in
toate tipurile de interventie chirurgicala pe abdomen, o cezariana este asociata cu riscuri de
adeziuni postoperarorii, hernii incizionale si infectii de plaga. Daca o cezariana este efectuata in
situatii de urgenta, riscul poate fi crescut datorita unor factori speciali. Stomacul pacientei poate
sa nu fie golit crescand riscul de anestezie. Alte riscuri cuprind hemoragia severa si cefaleea
postanestezica.O operatie cezariana este efectuata in unele cazuri din alte motive decat cele
medicale.Motivele alegerii unei cezariene variaza intre cele ale medicului, centrului medical si
ale mamei.
 In general, cand medicul aminteste cezariana, precizeaza ca nasterea vaginala este de
preferat, dar ca sunt cazuri in care cezariana este necesara.
Sfatul medicului
Se impune operatia de cezariana daca fatul are o pozitionare nefireasca si daca gravida:
- are o cicatrice uterina anterioara cezarienei, pentru ca exista riscul aparitiei unor
complicatii;
- are miopie accentuata (medie sau forte);
- sufera de boli de inima, ceea ce o impiedica sa faca efort mare;
- a mai facut o cezariana;

Complicatiile si accidentele sarcinii

Sarcina extrauterina
Sarcina extrauterina este constituita prin nidarea si dezvoltarea oului in afara cavitatii
uterine.Defineste o notiune mai larga cu referire la nidatia inafara endometrului ,incluzand si
localizarile uterine la col sau in grosimea miometrului.
Dizgravidia de prim trimestru
Reprezinta traducerea clinica a rnodificarilor biologice induse de prezenta zigotului.El
este un element de semnalare biochimica, metabolic si imunologica.
Simptomatologia predominant este digestiva, prin modificari alea functiei glandei
salivare, a apetitului,gustului, ce se traduc mai ales prin greturi si varsaturi.Greturile si varsaturile
ocazionale, nesistematizate nu pun probleme clinice si terapeutice deosebite,deoarece permit
mentinerea unui aport alimentar, hidric care asigura necesitatiile organismului.Aceste simptome
dispar la sfarsitul primului trimestru de sarcina.
Preeclampsia
Sau HTA indusa de sarcina.Este sindromul care complica al treilea trimestru de sarcina
la o femeie de obicei primipara, indemna de orice afectiune renala sau vasculara anterioara,
tradus prin HTA cu sau fara albuminurie si eventual cu retentive excesiva de apa
(ederuj.Netratat, evolueaza de obicei spre eclampsie, iar corect tratata se vindeca fara sechele si
nu recidiveaza in sarcinile urmatoare.
Eclampsia
Este cea mai grava forma de disgravidie de ultimo trimestru, caracterizata prin aparitia de
convulsii tonico-clonice, asemanatoare celor epileptice la o gravida ce nu prezentat anterior o
patologie convulsivanta.
 Criza epileptica apare de obicei pe fondul patologic al unei disgravidii de ultim trimestru,
preeclampsia sau pe fontul unei HTA cronice preexistente.

TRANSFORMARI SURVENITE IN TMPUL SARCINI

SI DUPA CEZARIANA

Aspectul colului uterin

Uterul este un organ musculo-cavitar situat in pelvis deasupra vaginului avand anterior
vezica urinara si posterior rectul.Are rolul de a primi ovulul fecundat,sa-l protejeze pe perioada
dezvoltarii sarcinii si sa-l expulzeze dupa 270-280 de zile (40 de saptamani). Dupa expulzia
placentei uterul se retracta, fundul uterin gasindu-se la nivelul ombilicului,lnaltimea fundului
uterin scade cu 1-1,5 crn/zi astfel ca in 10 zile devine organ pelvin .
Endometrul este supus unor rnodificari hormonale ciclice si se elimina lunar prin
menstruatie sau primeste ovulul fecundat si sete supus altor modificari influentat de hormonii de
sarcina (progesteronul in timpul sarcinii si ocitocina in expulzia fatului)
Trompele uterine(salpingele) sunt doua conducte legate de uter pe fiecare parte a lui si
cu deschidere in abdomen spre ovare au rol de a capta si a conduce ovulul spre locul de unire cu
spermatozoidul(in treimea externa a trompei),apoi a oului spre cavitatea uterina.
Ovarele sunt organ pereche cu rol excretor prin producerea celulei sexuale femeiesti-
ovulul si cu rol secretor( endocrin) prin producere de hormoni.Pe perioada sarcinii ovarele nu
excreta ovule.Ovarele si trompele formeaza impreuna anexele uterine.
Glandele anexe ale aparatului genital feminin
Glandele mamare.Sanii proemina pe fata anterioara a toracelui.Au rol esential in
functia de procreatie.lncep sa se dezvolte in pubertate si au dezvoltare maxima in sarcina si
alaptare.Au forma sferica si in mijlocul fetei convexe se observa o zona circulara de culoare roz-
bruna numita areola mamara iar in mijlocul areolei se gaseste mamelonul,o formatiune cilindrica
la nivelul careia se deschid porii galactofori.Ca structura este o glanda tubulo acinoasa formata
din lobi si acini glandulari care sunt elemente secretoare.Secretia lactata are loc sub influenta
hormonilor (prolactina si ocitocina) si pe cale neuroreflexa (dupa nastere prin actul suptului).
Modificari generate dupa operatie
Dispare pigmentatia de la nivelul fetei, regiunii mamare si liniei albe,iar vergeturile se
decoloreaza si devin sidefii.Glandele sudoripare au o secretie crescuta in primele zile postpartum
astfel ca transpiratiile persista aproximativ 2 saptamani.
 Sistemul osteomuscular
Dispare treptat imbibatia dureroasa de la nivelul articulatiilor bazinului si relaxarea
simfizei, iar muschii isi recapata tonusul si elasticitatea.
Aparatul cardiovascular
Hemodinamica normala se restabileste in prima saptamana postpartum.Volumul
sanguine creste, imediat postpartum. Debitul cardiac si presiunea venoasa centrala cresc in
cursul primelor ore postpartum si revin la normal in primele doua saptamani.
Pulsul bradicardic in primele 24 de ore, revine la normal dupa 2-3 zile.Tahicardia
apare in caz de anemie si infectie.Tensiunea arteriala ,usor crescuta in travaliu, revine la
valorile de dinainte de sarcina.
Sistemul hematologic
Hemoglobina si hematocritul pot fi scazute din cauza pierderilor sanguine din timpul
nasterii.Leucocitoza se mentine ridicata in prima saptamana .Factorii de coagulare se mentin
crescuti 10-12 zile ceea ce explica frecventa trombozelor in lauzie.VSH pastreaza
de asemenea valori ridicate.
Aparatul respirator
Respiratia dupa nastere este profunda,lenta, prin disparitia dispneei cauzata de
ascensiunea diafragmului in sarcina.
Aparatul urinar
In primele 2-3 zile ,lauza are poliurie tranzitorie din cauza eliminarii surplusului
de apa din sectorul interstitial.Hipotonia cailor urinare retrocedeaza in 4 saptamani.
Traumatismele uterovezicale pot duce la retentii de urina ce necesita sondaj vezical.
Aparatul digestive
Hipotonia intestinala se poate mentine in lauzie dererminand constipatia. Hemoroizii,
exagerati dupa nastere e cedeaza treptat in prima saptamana.
Sistemul nervos
Dupa nastere, femeie este calma si linistita dar in urmatoarele zile poare apre o
labilitate psihoafectiva (plans usor, stare depresiva) ce pare cauzata de dezechilibrul brusc
hormonal si de oboseala acumulata.
Intregul comportament psihic al lauzei este dominat de instinctual matern.
Lactatia
Lactatia reprezinta procesul prin care se realizeaza si se mentine secretia lactata si
include urmatoarele etape: mamogeneza, lactogeneza si galactopoieza.
 Alaptarea la san are urmatoarele avantaje:
Maturarea sistemului imunitar la nou-nascut
Dezvoltarea emotionala si chiar intelectuala a copilului
lnvolutia uterine si protectia impotriva cancerului marmar.
Mamogeneza
Reprezinta etapa pregatitoare a sanilor pentru nutritia nou nascutului.
Anatomic in aceasta etapa este definitivata maturizarea glandei mamare pentru
functiile de lactogeneza si galactopoiza manifestate postpoartum.
Pregatirea dezvoltarii glandei mamare incepe la pubertate.Instalare sarcinii determina
continuarea accelerate a dezvoltarii glandei mamare care se desfasoara in doua stadii:
proliferativ , in prima jumatate a sarcinii
secretor, in jumatarea a doua a sarcinii.
Lactogeneza
Se declanseaza intre zilele 2-5 postpartum 51 consta in fabricarea si depozitarea
laptelui matern de catre celulele epiteliale si alveolo-acinoase. Pana in momentul instalarii
lactatiei, epiteliul alveolo-acinos secreta, in gestatie colostru.Colostrul este o secretie galbena,
apoasa si bogata in imunoglobuline si contine in raport cu laptele matur mai multe minerale si
proteine si mai putine glucide si grasimi.
Galactopoieza
Reprezinta excretia laptelui si intretinerea lactatiei.Reflexul de supt este principalul
factor responsabil de mentinere a lactatiei prin eliberarea de prolactina,o treime din
volumul sanilor este reprezentata de depozirul lactate care poate dura 48 de ore.Daca
golirea sanilor nu se produce in acel interval,secretia lactata regreseaza.Golirea sistematica a
sanilor poate mentine secretia lactata ani de zile.
Lactatia inhiba functia ovariana reproductive a femeii.Prima ovulatie si mentruatie si
produc in primele 6 saptamani postpartumla 40% din femeile ce nu alapteaza si la 5% din cele
ce alapteaza.
 CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN PREGATIREA

PACIENTULUI PENTRU EXPLORARI PARACLINICE

Examenul clinic general

Se realizeaza de catre medic, asistentul medical avand rolul sa asigure foaia de
observatie, instrumentrul necesar, rezultatele de la investigatii si ajuta pacientul sa se dezbrace
si asezarea acestia in pozitiile cerute de catre medic. Acesta va cuprinde:
- inspectia regiunilor corpului si se termina cu observarea unor miscari cum ar fi
ridicatul din pat si mersul
- palparea ofera informatii despre volumul, suprafata, consistenta, sensibilitatea si
mobilitatea unor organe( piele, strat adipos, muschi, ganglionilor limfatici,si stern osteo-articular
si organe abdominale) observandu-se mimica pacienrului
- percutia anumitor zone obtinandu-se diferite sunete in functie de intensitate, tonalitate si
timbru
- ascultatia inimii si plamanilor
Examene de laborator
Recoltarea sangelui se face dimineata pe nemancate sau, cel mult dupa un mic dejun
care sa nu fi cuprins nici o forma de grasime animala sau vegetala (lapte,
unt,oua,ciocolata,margarina etc).
De asemenea, cina din seara precedenta trebuie sa fi fost lipsita de grasimi.
Asistenta medicala pregateste materialele necesare pentru manevrele medicale, pregateste
psihic pacientul, pregateste locul de electie, i se explica pacientului tehnica si necesitatea
ei, se recolteaza produsul patologic, se eticheteaza produsul, se trirnite la laborator si se
noteaza in foaia de observatie.
Recoltarea hemoleucogramei, se realizeaza prin punctie venoasa sau prin inteparea pulpei
degetului si sunt necesare eprubete mov cu doua picaturi de anticoagulant cu 0,1 mI EDTA,
recoltandu-se 2-3 ml in functie de eprubeta.Se poate evidentia hemoglobina, hematocritul,
globule le albe, globulele rosii, trombocitele, formula leucocitara si indicii hematologici (VEM,
CHEM).
 Valori
Hematii= 4,5-5 milioane/mm'
Leucocite = 5000-9000/mm'
Trombocite=150.000-300.000/mm
Formula leucocitara
neutrofile =60-70%
bazofile =0,1-1%
eozinofile =1-4%
monocite =5-8%
limfocite =20-27%
Hemoglobina - se recolteaza 2 ml sange pe citrat de sodiu sau EDTA
Valori: 12 -15 % - femei
Glicemia - se recolteaza prin punctie venoasa aspirand 2 ml sange, avand ca
anticoagulant,fluorura de sodiu-4mg
Valori: 80-120mgldl
Colesterolul
Valorile normale variaza in functie de varsta, regim alimentar si zona geografica.
Limita superioara admisa este de 200 mg % ml (Europa)
Utilitatea testului : detectarea tulburarilor lipidelor plasmatice in vederea evaluarii
riscului potential al unor afectiuni coronariene aterosclerotice.
Fibrinogenul- se recolteaza 4,5 ml sange prin punctie venoasa, avand drept anticoagulant
citratul de sodiu 3,8%-0,5mI
Valori :200-400mgldl
lonograrna - se aspira 4,5-5 ml sange prin punctie venoasa, rara anticoagulant
Valori:
Na = 135-145mEq/l
Ca= 4,3-5,7mEq/1
CI = 100-110mEq/l
K = 3,5 - 5 mEq/l
Electroforeza proteinelor
Valori:
1 =2-4%(0,2-0,g/dl)
2 =6--21%(0,4-0,8g/dl)
 =8-14%(0,5-1,0g/dJ)
= 13 - 33% (0,6 - 1,2 g/dl)
Pentru recoltarea indicilor de coagulare sunt necesare eprubetele albastre care contin 0,5
ml citrai de sodiu recoltandu-se 4,5 ml de sange. Se pot evidentia timpul de protrombina,
activitatea de protrombina, APTT, timpi de coagulare, INR,fibrinogen.
Valori normale : TS = 2'- 4' TC = 5'- 8'
Pentru recoltarea VSH-u1ui se folosesc eprubete negre cu 0,4 ml de anticoagulant
citrat de sodiu, recoltandu-se 1,6 ml de sange.
Valori normale: 2 - 13mm/1h

Rolul asistentei medicate in analizele de sange

- pregateste materialele necesare: manusi sterile, seruri test, ace, seringi sterile, tavita
renala, lame de sticla, stativ si pipete, tampoane, garou, solutii dezinfectante - alcool
90, pernite si musama
- pregateste psihic pacientul: ii explica scopul si necesitatea tehnicii
- pregateste fizic pacientul: se aseaza pacientul in pozitie confortabila si se examineaza
calitatea si starea venelor, se aseaza bratul pe pernita si musama in aductie si extensie
maxima, dezinfecteaza tegumentele, aplica garoul la o distanta de 7 -8 cm deasupra
locului punctiei strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima
artera si se recomanda sa stranga pumnul.
Executie:
- asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile sterile;
- se fixeaza vena cu policele mainii stangi la 4-5 cm sub locul punctiei;
- se fixeaza seringa, gradatiile si acul fiind orientate in sus, in mana dreapta, intre police
si restul degetelor;
- se patrunde acul traversand, in ordine tegumentul, apoi peretele venos pana cand acul
inainteaza in gol;
- se schimba directia acului 1-2 cm in lumenul venei;
- se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratie cu seringa;
- se continua tehnica de recoltare a sangelui;
- se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului si a
pumnului;
 - se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului si se
retrage brusc acul;
- se comprima 1-3 minute, bratul fiind in pozitie verticala
Ingrijirea ulterioara: se face toaleta locala a tegumentului, se schimba lenjeria daca este
murdara, se asigura o pozitie comoda in pat, se supravegheaza pacienta.
Pregatitrea produsului recoltat eprubetele se eticheteaza, se completeaza formularele
de trimitere, se masoara cantitatea.
Reorganizare : materialele refolosibile se dezinfecteaza, se spala, se pregatesc pentru o
noua sterlizare ; deseurile se indeparteaza.
Accidente si interventii
- hematom (prin infiltrarea sangelui in tesutul perivenos) i se retrage acul si se comprima
locul punctiei 1-3 minute;
- strapungerea venei (perforarea peretelui opus) i se retage acul in lumenul venei ;
- ameteli, paloare, lipotimie i se intrerupe punctia, pacienta se aseaza in decubit dorsal
fara perna, se anunta medicul.
Examene de urina - sumar urina
Sumar urina - recoltarea se face din prima urina dimineata in sticlute curate(sterile)
- albumina cu apreciere cantitativ: +, ++, +++
- glucoza
Normal: abumina, glucoza- absent
- sediment urinar: rare leucocite, rare epitelii
Rolul asistentei medicale
- pregateste materialele necesare: urinar (bazinet), musama, aleza, materiale pentru toaleta
organelor genitale externe, eprubete sterile sau alte recipiente in functie de examenul cerut;
- pregateste psihic pacienta: se anunta si se instruieste privind folosirea bazinetului, sa
foloseasca numai recipientul gol si curat, sa urineze fara defecatie, sa verse imediat urina in
vasul colector, sa nu urineze in timpul toaletei;
- pregateste fizic pacienta: se protejeaza patul cu musama si aleza, se aseaza bazinetul sub
pacienta, se face toaleta organelor genitale exteme, se indeparteaza bazinetul si se inlocuieste cu
altul curat.
Executie:
- recoltarea urinei pentru examen sumar: din urina obtinuta se trimite un esantion de
100-150ml la laborator;
 - se recolteaza prima urina de dimineata sau dupa cel putin patru ore de la mictiunea
anterioara;
- recipientul se inchide cu capac ermetic, se eticheteaza si se trimite catre laborator in
maxim o ora de la recoltare.
Teste clinice
Roll-over test
Este un test simplu.care masoara modificarile de tensiune arteriala la femeia gravida
odata cu schimbarea pozitiei.Este util in urmarirea prenatala a gravidelor cu risc de HTA indusa
de sarcina.Se practica intre 28-32 de saptamani.
Executie :
Se aseaza gravida in decubit lateral,se masoara TA(diastolica) din 5 in 5 minute timp de
15 min pana se stabilizeaza.Se schimba pozitia, in decubit dorsal si se masoara TA la 1 min si
apoi la 5 min.Daca TA distolica creste cu 20 mm sau mai mult atunci testul este pozitiv si exista
risc de a dezvolta HTA indusa de sarcina.
Rolul asistentei medicale
-Pregateste materialele necesare, pregateste psihic pacienta si o ajuta sa se aseze in
pozitiile corespunzatoare , noteaza in foaia de observatie valorile obtinute si anunta rnedicul de
rezultatul testului.
Testul non stres (TNS)
Un fat prezinta accelerari adaptive ale cordului in special ca raspuns la miscarile active
fetale.
Executie :
Se asaza gravida in pozitie semidecubit lateral, este urmarita cardiotocografic 20 min si
se inregistreaza frecventa cordului fetal.Miscarile fetale active sunt semnalizate de mama.
Prezenta a cel putin 2 accelerari alea frecventei cordului fetal cu amplitudine de 15
batai/min timp de 15 sec in 20 min, accelerari de obicei ascociate cu MFA indica un test
reactiv.Aceasta inseamna o buna prezumtie pentru 7 zile daca nu intervin alte modificari
patologice.
Absenta acelerarilor sau prezenta a unui acelarari de 15 batai/sec in 20 de minute indica
un test nereactiv care inseamna prognostic nefavorabil.
Rolul asistentei medicale
-Pregateste psihic gravida si o ajuta sa ia pozitia corespunzaroare testului noteaza in foaia
de observatie rezultatele si anunta medicul.
 Examene ecografice - ecografia abdominala
Ecografia este o metoda de diagnosticare ultrasonografica prin folosirea ultrasunetelor.
Ecografia abdominala reprezinta metoda prin care se permite examinarea vizuala a
organelor interne pline.
Rolul asistentei medicale
- se pregateste pacientul psihic, i se explica necesitatea tehnicii, respectarea unor
reguli de exarninare: sa nu manance cu 6 ore inaintea examinarii, trebuie sa bea 500 ml de lichid
neacidulat si neindulcit, nu trebuie sa mearga la toaleta cu o ora inaintea examinarii, etc
Biometria fetala si placentara
Se executa prin tehnica ecografica:
-Masurarea sacului ovular de la 7 saptamani,depistarea activitatii cardiac de la 8
saptamani, masurarea capului fetal de la 2 saptamani, a lungimii cranio-caudale intre 8 si 13
saptamani.
- Masurarea elementelor fetale: cap, trunchi, coloana vertebral a, diametrul biparietal
in dinamica.Sunt clemente importante pentru aprecierea varstei gestationale, dar in asociere
si cu alti paramentri, ca diamentru toracic, diametrul transabdominal, lungimea femurului.
Masurarea grosimii placentare, vizibila doar dupa 14-15 saptamani, diametrului maxim
la locul de insertie a cordonului ombilical, care la termen ajunge la 40 -45 mm.
Rolul asistentei medicale
-se pregateste gravida psihic, si se explica necesitatea tehnicii
Amniocenteza
Este o metoda de investigatie invaziva care consta in prelevarea prin punctie
transabdominala a unei cantitati de lichid amniotic care poate fi analizata biochimic si
citologic.In functie de moment si scop , amniocenteza este precoce, dupa 16 saptamani sau
tardiva ,in ultimele saptamani de sarcina.
Rolul asistentei medicale
-Pregateste materialele necesare-camp steril, ac de punctie transabdominala steril,
dezinfectant, eprubete sterile, manusi sterile
-Pregateste psihic gravida o incurajeaza si o informeaza pentru necesitatea efecturii
tehnicii
 -Pregateste gravida fizic ajuta pacienta sa ia pozitia ceruta de catre medic il timpul
examinarii
Examenul regiunii pelvine
Acest examen este important in depistarea anumitor afectiuni a regiuni pelvine si va fi
efectuat de catre medic.
Rolul asistentului medical
- pregateste psihic pacienta si o informeaza asupra examenului
- ajuta pacienta sa-si indeparteze hainele de la brau in jos; acesteia i se va asigura de catre
asistent un halat, preferabil de unica folosinta
- va aseza pacienta sa se intinda pe masa ginecologica, perrnitand medicului sa i
examineze vulva, uretra si vaginul; se recomanda purtarea sosetelor in timpul examinarii pe
masa ginecologica, deoarece acestea vor mentine calde picioarele
-in timpul examinarii va plasa o panza in jurul corpului pacientei, pentru mai multa
intimitate;
Examenul extern
In timpul examenului extern medicul va:
-examina vulva si orificiul de deschidere a vaginului, pentru semne de roseata, iritatii,
scurgeri, chisturi, negi genitali (condilomatoza genitala) sau alte afectiuni
-examina interiorul vaginului cu ajutorul degetului, pentru a descoperi eventuale chisturi
sau puroi provenind de la glandele Bartholin
-introduce un specul in interiorul vaginului; speculul indeparteaza peretii vaginali
permitand examinarea vaginului si a cervixului; speculul poate fi din plastic sau din metal, caz
un care se va incalzi in prealabil si lubrifia
-examina peretii vaginali si cervixul, pentru a depista eventuale leziuni, formatiuni,
inflamatii, scurgeri anormale sau decolorari.
Daca se doreste efectuarea unui test Babes-Papanicolau, medicul va folosi o mica perie
sau o spatula de lemu pentru recoltarea probei. Dupa recoltare pot sa apara mici sangerari sau
patari ale lenjeriei intime. De asemenea, se poate recolta si o proba de mucus cervical pentru
decelarea unor infectii cu transmitere sexuala, precum gonoreea san chlamydia.
Examenul bimanual
Acesta examen fizic este parte integranta a examenului pelvin. Medicul va introduce unul
sau doua din degetele de la o mana in vagin, iar pe cealalta o va piasa pe abdomen. Prin apasarea
abdomenului si miscarea degetelor in interiorul vaginului, medicul poate determina marimea,
forma, consistenta uterului, ovarelor si a trompelor uterine. De asemenea, pot fi identificate
eventuale formatiuni sau dureri.
Examenul rectovaginal
Pentru aceasta examinare medicul va introduce un deget in rect si unul in vagin. Acest
examen ajuta medicul sa evalueze starea ovarelor, trompelor uterine si a ligamentelor uterine.
Acest examen fizic nu este intotdeauna efectuat ca parte a examinarii pelvine.
Rolul asistentului medical
-Va pregati materialele necesare( manusi sterile ,camp steril, eprubete sterile, lame sterile,
specule sterile, lubrefiant, tampoane sterile)
-va informa pacienta asupra procedurilor ce se vor efectua in timpul examinarii si scopul
acestora
-Dupa ce examinarea este incheiata, pacientei i se va inmana un tampon sau o fasa
pentru a indeparta scurgerile vaginale rezultate in timpul examinarii.

CAPITOLUL IV

INGRIJIRI SPECIFICE ACORDATE PACIENTEI CU CEZARIANA

lngrijirile preoperatorii vor urmarii urmatoarele:

1.Pregatirea fizica si psihica a pacientei
2.Pregatirea generala : A. Bilant clinic
B. Bilant paraclinic
3.Pregatirea pentru operatie (sau ingrijiri preoperatorii)
Pregatirea pacientei inaintea interventiei chirurgicale este un element major de prevenire
a infectiilor postoperatorii.De ea depinde reusita operatiei si evolutia postoperatorie.
Reducerea posibilitatilor de contaminare a pielii prin utilizarea de antiseptic.Depistarea
si semnalarea unor leziuni cutanate infectii ORL sau urinare recente ori vindecate, paraziti
externi, posibilitati de alergie.
Pregatirea fizica si psihica a pacientei
Ajunsi in sectia de obstretica, pacientei trebuie asigurate confort fizic si psihic.
Pacientele intenate sunt agitate, speriate, inhibate de teama interventiei chirurgicale, de
anestezie , de durere, de moarte.
 Asistenta medicala are obligatia , ca prin comportamentul si atitudinea ei sa inlature
starea de anxientate in care se gaseste pacienta inainte de operatie:
Sa o ajute sa isi exprime gandurile,grijile,teama
Sa-i insufle incredere in echipa operatorie
Sa-i explice ce se va intampla in timpul transportului si in sala de preanestezie,
cum va fi asezata pe masa de operatie, cand va parasi patul, cand va primi vizite.
Sa o asigure ca va fi insotita si ajutata
Starile de tensiune din cadrul echipei de ingrijire trebuie disimulate fata de pacient.
Asistenta medicala trebuie sa raspunda cu amabilitate, profesionalism siguranta si
promptitudine la solicitarile tuturor pacientelor, incat acestea sa capete incredere in serviciul
in care a fost internat.
Prin atitudinea ei, nici distant, dar nici familiar, nici dura dar nici cu slabiciune,
binevoitoare dar si autoritara, va reusi cu siguranta sa inspire pacientei incredere.
Bilantul clinic
I) Bilant clinic general
Asistenta medicala printr-o observatie clinica justa si sustinuta asupra pacientei are
obligatia:
Sa observe si sa consemneze aspectul general al pacientei,inaltimea si greutatea,
varsta aparenta si reala, aspectul pielii ne ajuta sa cunoastem starea de hidratare sau
deshidratare a organismului, tinuta ,faciesul, mersul, starea psihica.
Sa urmareasca atent si sistematic, necesitarile pacientelor si manifestarile de
dependenta generate de nesatisfacerea nevoilor, ca sa poata stabili obiectivele evaluabile
pentru o ingrijire pertinenta si de calitate.
Sa ia cunostinta globala in care se afla pacienta ,si intr-o maniera selectiva, sa remarce
detalile importante, schimbarile care apar in evolutia ei si utile pentru explorarea preoperatorie
Sa culeaga data din diverse surse:foaia de observatie , foaia de temperature,
familia pacientului, ceilalti membri ai echipei de ingrijire, insa principala sursa ramane
pacienta.Culegerea date lor sa se faca cu mare atentie si minutiozitate pentru a nu scapa
problemele importante si pentru a face o evaluare corecta a lor.
Toate datele privind starea generala a pacientei si evolutia acesteia se noteaza
permanent in foaia de observatie si planul de ingrijire pentru a obtine un tablou clinic exact,
care va fi valorificat de echipa de ingrijire si va fi baza unui nursing de calitate.
2) Culegerea de date privind antecedentele pacientei.
 a.familiale:
daca in familie au fost bolnavi :neoplasme, diabet , H.T.A , cardiopatii, tuberculoza etc.
b.chirurgicale:
daca a mai suferit alte interventii si daca au avut o evolutie buna sau au fost
complicatii.
c. Patologice:
se vor nota bolile care au influenta asupra anesteziei si interventiei
daca a avut afectiuni pulmonare sau daca este fumatoare
afectiuni cardiace , boli cronice, epilepsie.
3) Urmarirea si masurarea functiilor vitale si vegetative:
Tensiunea arteriala
Pulsul
Respiratia
Temperatura
Diureza
Scaunul
4) Examenul clinic pe aparate:
Este facut de medic prin: inspectie, palpare, percutie, ascultatie.
Este foarte importanta si utila cunoasterea examenului clinic pe aparate, pentru
complectarea bilantului clinic preoperator.
Bilantul paraclinic
Completeaza examenul clinic,permite o apreciere exacta a viitoarei mamici.Rezultatele
examenelor paraclinice depinde de profesionalismul si corectitudinea cu care asistentele
medicale au facut recoltarea produselor biologice si patologice sau au pregatit bolnavul
pentru investigatie.Pentru o mai buna intelegere a pregatirii preoperatorii ,putem clasa
examenele paraclinice in:
1) Examene de rutina:
Sunt examenele de laborator ,obligatorii inaintea tuturor investigatiilor chirurgicale
,indiferent de timpul avut dispozitie pentru pregatire si indiferent de starea generala a pacientului:
timp de sangerare si coagulare, determinarea grupei sanguine, hematocrit, glicemie, uree
sanguina.
 2) Examene complete:
Hemoleucograma completa,V.S.H,ionograrna,E.A.B(echilibrul acido bazic),
coagulograma completa, probe de disproteinemie, proieinemie, transaminaze, examen de
urina,electrocardiograma, radiografie sau radioscopie pulmonara.
Pregatirea pentru operatie
In ziua precedenta:
a)repaos
b)regim alimentar:
Usor digerabil
Consum de lichide pentru: mentinerea T.A, dezintoxicarea si marirea diurezei,
diminuarea setei postoperatorii, diminuarea acidozei postoperatorii.
c) Alte pregatiri pentru interventii speciale:
Antibiotice cand se anticipeaza aparitia unei infectii postoperatorii
Spalaturi vaginale repetate cu antiseptice, pentru interventii ginecologoce. In seara zilei
precedente
Baie generala la dus, inclusive spalarea parului (dupa clisma evacuatoare)
Se limpezeste abundent
Se sterge foarte bine
Se verifica regiunea inghinala, ombilicul,axilele, unghiile (scurte, fara lac de unghii),
picioarele, spatiile interdigitale.
Toaleta bucodentara
Toaleta nasului
Ras: cat mai aproape de momentul interventiei pentru a evita proliferarea
germenilor la nivelul escoriatiilor cutanate, cu aparat de ras propriu, badijonare sau alte
solutii antispetice colorate, pansament antiseptic curat
Clisma evacuatoare (se face dus dupa clisma)
Alimetatie lejera (supa de legume, bauturi dulci sau alcaline)
In ziua interventiei
In camera (salon)
Se indeparteaza bijuteriile
Se mai face, eventual, o clisma cu patru ore inaintea interventiei
Se indeparteaza proteza dentara mobile (se pastreaza in cana cu apa)
Se badijioneaza , cu un antiseptic colorat, reginunea rasa
 Se imbraca pacienta cu lenjerie curate
Se pregatesc documentele: F.O, analize, care vor insotii pacienta
Transportul pacientei in sala de operatie
Se face numai insotita de asistenta medicala , care are obligatia sa predea pacienta
asistentei de anestezie, impreuna cu toata documentatia si alte observatii survenite
ulterior si foarte importante pentru interventia chirurgicala.Transportul se face cu brancardier,
carucior pat rulant,Pacienta trebuie sa fie asezata confortabil si acoperita.
In sala de preanestezie:
se verifica regiunea rasa si se noteaza eventualele escoriatii(eczema, intertrigo etc.)
se verifica starea de curatenie,regiunea inginala, ombilicul,axilele, spatiile interdigitale,
unghile.
Se verifica daca s-a indepartat proteza dentara
Se pregatesc zonele pentru perfuzie, prin badijonare cu antiseptice colorate.
Instalarea sondei urinare (sau , dupa caz, se goleste vezica urinara) de catre
asistenta de sala, dupa spalatul chirurgical al mainilor, imbracatul cu echipament steril,
camp steril in zona abdominala.
In sala de operatie :
Se executa ultima parte a pregatirii pacientei.
Se instaleaza si se fixeaza pacienta pe masa de operatie
Monitorizarea functiilor vitale
Obtinerea unui obord venos
Pregatirea campului operator
Badijonarea cu alcool pentru degresarea si curatarea pielii de antisepticul anterior
Badijonarea cu tinctura de iod sau alt antiseptic colarat , se face incepand eu linia de
incizie, de la centru catre periferie si se termina cu zonele septice.
Ajuta la instalarea campului steril
Supravegherea postoperatorie si ingrijirile pacientei operate
Supravegherea postoperatorie a pacientei incepe in momentul terminarii interventiei
chirurgicale, deci inainte ca ea sa fie transportata in camera.Din acest moment, lauza
devine obiectul unei atentii constante, pana la parasirea spitalului.
Reintoarcerea in camera
In general pacienta este adusa in camera, insotita de medical anestezist si de asistenta de
anestezie, care va urmarii repsiratia , ca si modul in care este transportata si asezata in pat.
 Transportul pacientei operate:
Este indicat a se pace cu patul rulant .
Pacienta va fi acoperita pentru a fi ferita de curenti de aer sau de schimbarile de
temperatura.Asistenta medicala care o insoteste se va asigura ca pacienta sta comod, ca este in
siguranta, si ca eventuala rubulara (dren, sonde, perfuzii) nu este comprimata.
Patul va fi manevrat cu atentie, ferit de smucituri si opriri sau porniri bruste.
In timpul transportului asistenta va urmari:aspectul fetei(cianoza) respiratia,pulsul,
perfuzia
Instalarea lauzei
Se va face intr-o camera cu mobilier redus si usor lavabil, care va fi curate, bine aerisita,
linistita, in semiobscuritate, avand temperature cuprinsa intre 18 si 200 C (caldura excesiva
deshidrateaza si favorizeaza hipotermia) , prevazuta cu instalatii de oxigen montate pe perete, cu
prize in stare de functionare si cu aparatura pentru aspiratie.
Patul va fi accesibil din toate partile
Caldura excesiva a patului produce transpiratii, ceea ce duce la pierderi de apa, iar
senzatia de frig duce la aparitia frisoanelor.
Parul va fi prevazut cu musama si aleza bine intinsa, fara perna.
Pozitiile pacientei in pat
Transferul de pe patul rulant pe pat va fi efectuat de catre trei personae, ale caror miscari
trebuie sa fie sincrone, pentru a evita bruscarea lauzei.
Cea mai frecventa pozitie este in decubit dorsal, cu capul intr-o parte, pana cand
isi recapata cunostiinta.Pentru a favoriza irigarea centrilor cerebrali, cateodata patul este
usor inclinat.
In foarte multe cazuri, pozitia este decubit lateral drept sau stang, care se va schimba din
30 in 30 minute, pentru a usura drenajul cailor respiratorii. Aceasta pozitie impiedica lichidul de
varsatura sa patrunda in caile aeriene.
Suparvegherea operatei
Este sarcina fundamentala a asistentei medicale.Supravegherea este permanenta, in
vederea depistarii precoce a incidentelor si a complicatiilor postoperatorii.
Prezenta permanenta langa pacienta perminte asistentei medicale ca, pe langa elementele
de supraveghere indicate de chirurg si anestezist, sa sesizeze orice alte mici modificari si acuze
subiective (durerea) si administreze ,la timp, tratamentul prescris, evitand initiativele personale,
fara a tine cont de responsabilitatile celorlalti membri ai echipei.
 Elemente de supravegheat
Supravegherea operatei se bazeaza pe date clinice si pe rezultatul examenelor
complementare.
Date clinice
Aspectul general al operatei
Colorati pielii (normala roz) sesisand paloarea si cianoza
Coloratia unghiilor, urmarind aparitia cianozei
Starea extremitatiilor, paloarea sau racirea nasului urechilor mainilor si picioarelor starea
mucoaselor-limba uscata sau umeda, saburala sau curate-indica starea de hidratare a pacientei.
Starea de calm sau agitatie, stiind ca toropeala sau agitatia externa exprima o
complicatie chirurgicala (hemoragie interna, peritonita postoperatorie etc)
Diferiti parametri fiziologici
Tensiunea arteriala se masoara ori de cate ori este nevoie, in primele doua ore de la
operatie din 15 in 15 minute, din 30 in 30 minte in urmtoarele sase ore si din ora in ora pentru
urmatoarele 16 ore, notand datele in foaia de reanimare
Pulsul se masoara la 10-15 minute, urmarind frecventa, ritmicitatea, amplitudinea, care
se noteaza.In cazul in care apar modificari (bradicardie sau tahicardie) se va sesiza medicului
reanimator.
Respiratia - se noteaza frecventa, amplitudinea ritmicitatea si se sesizeaza, de asemenea,
medicul in caz de tuse sau expectoratie.Astazi datorita pipei Mayo,lasate pana la aparitia
reflexelor si pe care pacienta o elimina cand se trezeste, inghitirea limbii este imposibila.Cea mai
mica modifcare a respiratiei va si semnalizata anestezistului, care, in functie de caz, va indica o
aspiratie pentru a indeparta mucozitatiile din faringe sau va recomanda administarea de oxigen
Temperatura se masoara dimineata si seara, se noteaza in foaia de observatie
Pierderi lichidiene sau sanguine
Reluarea emisiei de urina in prima parte a zilei este un semn bun; la inceput cantitatea
de urina nu este abundenta, dar in doua zile revine la normal.Se masoara cantitatea si se observa
aspectu; daca emisa de urina lipseste, se practica sondajul vezical, nu inainte insa de a se folosi
actiuni specifice asistentei medicale si anume: lasarea robinetului de la chiuveta sa curga,
fluieratul unei melodii, caldura suprasimfizar etc
 Scaunul
Se reia in urmatoarele 2-3 zile si este precedat de eliminarea de gaze; in cazul in
care nu apar gaze, se foloseste tubul de gaze, iar in cazul in care scaunul nu este spontan, se face
o clisma evacuatoare
Vomismentele
Se vor nota cantitatea, aspetul si caracterul (bilioasa, alimentara, sanguinolenta)
Pierderile prin drenaj
Se noteaza aspectul si cantitatea pentru fiecare dren in parte
Alte semen clinice
Sunt urmarite de chirurg si anestezist nefacand parte din atributiile asistentei
medicale,ele fiind semn importante in evolutia postoperatorie;starea abdomenului
(balonare.contractare, accelerarea perisaltismului intestinal) starea aparatului respirator.
Ingrijiri acordate pacientei operate
De calitatea acestor ingrijiri depinde, in mare parte, evolutia postoperarorie si absenta
cornplicatiilor
In momentul trezirii:
In momentul trezirii si pana la acesta,asistenta medicala va supraveghea, permanent
operata, pentru a impiedica eventualele incidente si urmarile lor:
Varsaturile- asistenta medicala va aseza operata cu capul intr-o parte, fara perna, pentru
a evitarea trecerii acestora in caile aeriene.
Agitatia-prezenta asistentei medicale este obligatorie langa pacient.La trezire, in
stare de semiconstienta, operata tinde sa isi traga de pansamente de drenuri sau sonde.
Imprudente posibile: sa vrea sa coboare din pat, sa vrea sa bea apa (in acest caz
asistenta medicala este cea care-l va da sa bea 1-3 lingurite de apa, dupa trezire, daca pacienta
nu a vomit in ultimele doua ore) , sau ca membri ai familiei aflati langa pacienta sa-i dea sa bea
fara discernamant.
Imediat dupa trezire
Asistenta medicala
Va mentine pacienta in decubit dorsal in primele ore, decubilt lateral dreapta sau
stanga, apoi semisezand, exceptand pacientele operate cu rahianestezie.
Va asigura confortul plasandu-l bine perna, verificand, de mai multe ori pe zi , ca
cearceaful sa nu aibe cute, indreptand bine astemutul seara, inainte de culcuare, ii va curate
gura mentinand-o umeda in permanenta.
 Toaleta zilnica este completa cu peiptanatul si periatul parului, neuitand toaleta cavitatii
bucale, de 3-4 ori in 24 de ore.
Lenjeria de corp va fi schimbata zilnic, sau imediat dupa ce a transpirat si de cate ori
este nevoie
Bazinetul vor fi puse cu blandete , dupa ce , in prealabil , a fost incalzit la temperatura
corpului, iar dupa folosirea lor se va face, obigatoriu, toaleta perianala.
Va urmari ca atmosfera din jurul bolnavului sa fie calma, sa fie liniste, fara
conversatii zgomotoase, fara multi vizitatori,
Va incuraja pacienta sa se miste in pat, sa se intoarca singura de pe o parte pe alta, sa-si
miste picioarele si mainile, si sa se ridice in pozitie semisezanda pentru a pregati sculatul din
pat precoce, in prima zi dupa operatie, exceptand cazurile in care este contraindicate.
Primele zile postoperatorii
Sunt cele mai dificile pentru pacienta si datorita faptului ca, in aceste zile, ingrijirile
sunt foarte numeroase.
a) Lupta impotriva durerii
La originea durerii postoperatorii stau mai multi factori,care precizati inainte de a
prescrie analgezice de rutina.De mentionat ca nu se vor administra calmante fara prescriptie
rnedicala si fara a cunoaste exact caracterul durerii
b) Lupta impotriva insomniei
Exista, in zilele noastre , o intreaga gama de hipnotice, printre care se gasesc cele ce pot fi
administrate fiecarei paciente pentru a obtine efectul dorit.
In plus asistenta medicala are la indemana mijloace proprii, cum ar fi:
ceaiuri calmante, asigurarea unui climat de liniste etc.
c) Lupta impotriva anxientatii
Anxietatea preoperarorie, in fata necunoscutului, reprezentat de actul chirurgical cantinua
si postoperator.Frica de durere, de complicatii , de sechele face ca anxietatea operatului sa fie
prezenta.Aici intervine rolul moral al asistentei medicale, care va trebui sa faca operatului sa aiba
incredere in echipa de chirurgic, in echipa de asistente medicale, sa-l faca sa inteleaga evolutia
postoperatorie si faptul ca vindecarea va fi fara complicatii sau sechele
d) Lupta impotriva complicatiilor pulmonate
La pacientele cu obezitate, sau probleme pulmonare cronice, expuse complicatiilor
pulmonare prin staza secretiilor pulmonare prin staza secretiilor bronsice si suprainfectiei , este
necesara o profilaxie activa prin:
 Dezinfectie nazofaringiana
Evitarea frigului, in special noaptea
Exercitii respiratorii de doua ori pe zi
Obligarea pacientei sa scuipe, provocand tusea prin "tapping"
e) Lupta contra distensiei digestive
Toate interventiile abdominale sunt urmate de pareze intestinale, cu retentie de gaze si
lichide intestinale.Acestea sunt, de obieci, de scurta durata, nedepasind 3 zile.
Aceasta distensie abdominal devine nociva cand se prelungeste si antreneaza
intarzierea tranzitului intestinal, impiedicand o alimentatie normal si favorizand eviscerarea
postoperatorie.
Pana la reluarea tranzitului intestinal, se practica tubul de gaze, clisme evacuatoare mici
si repetate, purgative usoare care favorizeaza reluarea functiilor intestinale.
De asemenea se administreaza produse care favorizeaza reluarea peristaltismului
intestinal, san, in anumite cazuri, se instaleaza o aspiratie continua cu o sonda gastroduodenala
f)Lupta impotriva stazei venoase
Cu toate produsele terapiei anticoagulante, accidentele trombozei venoase raman
complicatia majora in chirurgie.
La pacientele impobilizate la pat, lupta contra stazei venoase se va efectua prin miscari
active si contracturi musculare statice ale membrelor inferioare, alterate cu perioade de repaos
(10 contractii succesive- pauza) repetate de mai multe ori pe zi prin flexia si extensia degetelor
de la picioare, flexia si extensia genunchilor, miscari pedelare in pat, antrenand si articulatia
soldului.
Sculatul din pat precoce reprezinta metoda cea mai eficace pentru prevenirea
complicatiilor venoase.
In afara contra indicatiilor, toti operatii se vor ridica din pat in seara zilei interventiei sau a
doua zi dimineata. Aceasta manevra simpla este benefica datorita faptului ca favorizeaza
amplitudinea respiratorie, ventilatia pulmonara, tusea si expectoratia,accelerand reluarea
tranzitului intestinal si influenteaza in mod pozitiv psihicul pacientei.
Inainte de a se ridica din pat, va fi necesar sa:
Verificam daca nu exista edeme ale membrelor inferioare
Masurarea tensiuni arterial culcat si apoi in ortostatism
Ridicarea se va face treptat: intai la marginea parului, isi balanseaza gambele,
face un pic de gimnastica respiratorie, cu bratele ridicate in inspiratie si coborate in expiratie
 Nu trebuie sa mearga singura, ei sprijinita de asistenta medicala si sa nu exagereza
de prima data
Se va tine cont si de ce spune pacientei, daca vrea sa mai mearga sau daca vrea sa se
opreasca
Dupa ce nu m-ai vrea sa mearga, pacienta trebuie sa se aseze intr-un fotoliu inainte
de a se reintoarce in pat
Primul sculat din pat al operatei este considerat prima plimbare precoce.Sculatul
din pat precoce este indicat in majoritatea inteventiilor chirurgicale.
Starea generala nu este o piedica, nici starea de slabiciune, deshidratarea ,
nici obezitatea, nici varicele - stari ce nu trebuie sa constituie o scuza, ci, dimpotriva, la
persoanele cu antecedente in flebita, plimbarea va avea loc cat mai precoce posibil.
Natura sau complexitatea operatiei nu impiedica ridicarea din pat precoce, care
nu va fi amanata din cauza drenurilor, sondelor sau perfuziilor.
Existenta complicatiilor postoperatorii nu va interzice plimbarea, acolo unde este
posibil.
g)rehidratarea
Dupa interventii chirurgicale, in mod special pe tubul digestive, alimentatia normal se
reia dupa o perioada relative lunga.Pana la reluarea acesteia,este necesar sa se administreze
o ratie hidrica, electolitica si caloric suficienta acoperirii necesitatilor cotidiene.
h) alimentatia si realimentatia
In cele mai multe cazuri, simple, de chirurgie obisnuita, se va tine cont de urmatoarele
principii:
Pacienta va bea atunci cand nu vomita
Va manca dupa ce a avut scaun precoce sau dupa emisia de gaze.
Nu va consuma fructe crude sau glucide in exces.

CAPITOLUL V

TEHNICI DE NURSING NECESARE PACIENTELOR CU CEZARIANA

Masurarea si notarea tensiunii arteriale
Scop: evaluarea funciei cardiovasculare (fora de contracie a inimii, rezistena determinat de
elasticitatea i calibrul vaselor).
Se msoar tensiunea arterial sistolic(maxim) i cea diastolic(minim) = elemente de evaluat.
loc de msurare
artera humeral
artera radial(electronic)
Materiale
- tensiometru(Riva-Rocci, cu manometru, electronice)
- stetoscop biauricular
- tampon de vat
- alcool
- pix de culoare roie
Tehnic
pregtire psihic
repaus timp de 5 minute
se aplic maneta pneumatic pe braul pacientului, braul fiind n extensie
se fixeaz membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale sub marginea inferioar a
manetei
se introduc olivele stetoscopului n urechi
se pompeaz aer n maneta pneumatic cu ajutorul pernei de cauciuc pn la dispariia
zgomotelor pulsatile
se decomprim progresiv aerul din manet prin deschiderea supapei pn cnd se aude
primul zgomot(acesta reprezint valoarea tensiunii arteriale maxime). Se reine valoarea
indicat continundu-se decomprimarea pn cnd zgomotele dispar(tensiunea arterial
minim)

Notare
-se noteaz pe foaia de temperatur valorile obinute cu o linie orizontal de culoare roie,
socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloan de mercur
-se unesc liniile orizontale cu linii verticale i se haureaz spaiul rezultat
-n alte documente medicale se noteaz cifric.

Masurarea si notarea pulsului

Pulsul reprezint expansiunea ritmic a arterelor ce se comprim pe un plan dur, osos i este
sincron cu sistola ventricular.
Scop: evaluarea funciei cardiovasculare.
Se apreciaz: ritmul, amplitudinea, frecvena i celeritatea.
Loc de msurare: oricare arter accesibil palprii i care poate fi comprimat pe un plan osos:
a.temporal_superficial (la copii)
a.carotid
regiunea apical (vrful inimii)
a.humeral
a.radial
a.femural
la nivelul regiunii poplitee(n spatele genunchiului)
a.tibial
a.pedioas
Materiale necesare:
pix culoare roie
ceas cu secundar
Tehnica
pregtirea psihic
se asigur repaus fizic i psihic 10-15 minute
reperarea arterei
fixarea degetelor index, medius i inelar pe traiectul arterei
se exercit o uoar presiune cu vrful degetelor asupra peretelui arterial pn
la perceperea zvcniturilor pline ale pulsului
se numr pulsaiile timp de 1 minut
Consemnarea valorii obinute se face printr-un punct pe foaia de temperatur, innd cont c
fiecare linie orizontal reprezint 4 pulsaii.
i se unete valoarea prezent cu cea anterioar cu o linie, pentru obinerea curbei. n unele
documente se noteaz cifric.

Observarea si notarea respiratiei

Scop: evaluarea funciei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al al evoluiei , al apariiei unor
complicaii i al prognosticului
Elemente de apreciat
- Tipul respiraiei
- Amplitudinea micrilor respiratorii
- Ritmul
- Frecven
Materiale necesare
- Ceas cu secundar
- Creion de culoare verde / pix cu past verde
- Foaia de temperatur
Interveniile asistentei
- Aeaz pacientul n decubit dorsal , fr a explica tehnica ce urmeaz a fi efectuat
- Plasarea minii, cu faa palmar pe suprafaa toracelui
- Numrarea inspiraiilor timp de un minut
Consemnarea valorii obinute printr-un punct pe foaia de temperatur (fiecare linie orizontal a
foii reprezint dou respiraii).Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioar pentru
obinerea curbei.

Masurarea si notarea temperaturii

Meninerea temperaturii n limite normale este necesitatea organismului de a conserva o
temperatur la un grad aproximativ constant, pentru a-i menine starea de bine. Temperatura
corpului se menine constant datorit echilibrului dintre termogenez i termoliz (centri
termoreglatori situai n hipotalamus).
Scop: evaluarea funciei de termoreglare i termogenez.

Locuri de msurare
Axil
 Plica inghinal
Cavitatea bucal
Rect
Vagin
Materiale necesare
Termometru maximal
Casolet cu tampoane de vat i comprese sterile
Recipient cu soluie dezinfectant
tav medical
lubrifiant
alcool medicinal
ceas
pentru msurarea temperaturii corpului se mai pot utiliza termometre cutanate i
termometre electronice
Tehnica
n cazul n care nu sunt indicaii speciale, temperatura se msoar de dou ori pe zi, dimineaa
(ntre orele 7-8) i seara (ntre orele 18-19)
Se face informarea pacientului; se solicit colaborarea lui
Asistenta se spal pe mini
Se scoate termometrul din soluia dezinfectant (cloramin 5), se cltete i se terge cu o
compres.
Se verific nivelul mercurului; dac nivelul mercurului este ridicat, se scutur termometrul
pn nivelul scade sub 36C; se verific integritatea termometrului.
Msurarea n axil
Se aeaz pacientul n poziie decubit dorsal sau eznd.
Se ridic braul pacientului
Se terge axila prin tamponare cu prosopul pacientului
Se aeaz termometrul cu rezervorul de mercur n centrul axilei paralel cu toracele.
Se apropie braul de trunchi, cu antebraul flectat pe suprafaa anterioar a toracelui
dac pacientul este slbit, agitat, precum i la copii, braul va fi meninut n aceast poziie de
ctre asistent.
Termometrul se menine timp de 10 minute.
 Temperatura axilar reprezint temperatura extern a corpului, ea fiind cu 0,4-0,5 grade mai joas
dect cea central
Msurarea n cavitatea bucal
se introduce termometrul n cavitatea bucal sub limb sau pe latura extern a arcadei
dentare;
pacientul este rugat s nchid gura i s respire numai pe nas
se menine termometrul timp de 5 minute.
Msurarea temperaturii n cavitatea bucal este contraindicat la copii, la pacienii agitai ,
la cei cu afeciuni ale cavitii bucale ;
Cu 10 min nainte de msurare pacientul nu va consuma lichide reci sau calde i nu va fuma.

Notare

Dup msurare se citete gradaia, se spal termometrul i se introduce n recipientul cu soluie

dezinfectant cloramin 5 care se schimb i se eticheteaz zilnic.
Temperatura obinut se va nota n foaia de temperatur cu pix de culoare albastr, fiecare linie
orizontal corespunznd la dou diviziuni de grad. Se unesc valorile de diminea i sear de-a
lungul unei perioade de timp pentru obinerea curbei termice.

Punctia venoasa
Puncia venoas reprezint crearea unei ci de acces ntr-o ven prin intermediul unui ac de
puncie.
Scop
explorator
recoltarea sngelui pentru examene de laborator: biochimice, hematologice, serologice i
bacteriologice
terapeutic
administrarea unor medicamente sub forma injeciei i perfuziei intravenoase
recoltarea sngelui n vederea transfuzrii sale
executarea transfuziei de snge sau derivate ale sngelui
sngerare 300-500 ml n EPA, HTA
Locul punciei
Se examineaz calitatea i starea venelor:
 v. de la plica cotului (bazilic i cefalic), unde se formeaz un M venos prin
anastomozarea lor
v. antebraului
v. de pe faa dorsal a minii
v. subclaviculare
v. femurale
v. maleolare interne
v. jugulare i epicraniene(mai ales la sugar i copilul mic).
Pentru evidenierea venelor
se fac micri n sensul circulaiei de ntoarcere cu partea cubital a minii pe faa
anterioar a antebraului
se introduce mna i antebraul n ap cald
pentru evidenierea venelor la care nu se poate aplica garoul se face o presiune digital pe
traiectul venei deasupra locului punciei(n sensul circulaiei venoase)
materiale de protecie
pern elastic pentru sprijinirea braului
muama
alez
pentru dezinfecia tegumentului tip I
tampon
alcool
instrumentar i materiale sterile
ace de 25-30 mm, diametrul 6/10, 7/10, 10/10 mm(n funcie de scop)
seringi de capacitate(n funcie de scop)
pense
mnui chirurgicale
tampoane
alte materiale
garou sau band Esmarch
eprubete uscate i etichetate
cilindru gradat
 fiole cu soluii medicamentoase
soluii perfuzabile
tvi renal
(materialele se vor pregti n funcie de scopul punciei)
Pacientul
pregtire psihic: se informeaz asupra scopului punciei
pregtire fizic: pentru puncia la venele braului , antebraului:
- se aeaz ntr-o poziie comod att pentru pacient, ct i pentru persoana care execut
puncia (decubit dorsal)
- se examineaz calitatea i starea venelor avnd grij ca hainele s nu mpiedice circulaia
de ntoarcere la nivelul braului
- se aeaz braul pe perni i muama n abducie i extensie maxim
- se dezinfecteaz tegumentele
- se aplic garoul la o distan de 7-8 cm deasupra locului punciei strngndu-l astfel incat
s opreasc circulaia venoas fr a comprima artera
- se recomand pacientului s deschid pumnul venele devenind astfel turgescente
Execuie
Asistenta mbrac mnuile sterile i se aeaz vizavi de bolnav:
se fixeaz vena cu policele minii stngi, la 4-5 cm sub locul punciei, exercitnd o uoar
compresiune i traciune n jos asupra esuturilor vecine
se fixeaz seringa, gradaiile fiind n sus, acul ataat cu bizolul n sus, n mna dreapt,
ntre police i restul degetelor
se ptrunde cu acul traversnd, n ordine, tegumentul n direcie oblic (unghi de 30 de
grade), apoi peretele venos nvingndu-se o rezisten elastic, pn cnd acul
nainteaz n gol
se schimb direcia acului 1-2 cm n lumenul venei
se controleaz ptrunderea acului n ven prin aspiraie cu seringa
se continu tehnica n funcie de scopul punciei venoase: injectarea medicamentelor,
recoltarea sngelui, perfuzie
n caz de sngerare, se prelungete acul de puncie cu un tub din polietilen care se
introduce n vasul colector, garoul rmnnd legat pe bra
 se ndeprteaz staza venoas dup executarea tehnicii prin desfacerea garoului i a
pumnului
se aplic tamponul mbibat n soluie dezinfectant la locul de ptrundere a acului i se
retrage brusc acul
se comprim locul punciei 1-3 minute, braul fiind n poziie vertical
Pregtirea sngelui pentru trimiterea la laborator se face imediat, eprubetele se eticheteaz, se
completeaz formularele de trimitere.
Reorganizarea : materialele refolosibile se dezinfecteaz, se spal , se pregtesc pt.sterilizare;
deeurile se ndeprteaz.Se noteaz puncia n f.o.

Recoltarea urinei
Scop
explorator : informeaz asupra strii funcionale a rinichilor, ct i a ntregului organism
materiale
- urinar sau plosc
- muama, alez
- materiale pentru toaleta organelor genitale externe
- eprubete sterile sau alte recipiente n funcie de examenul cerut
- lamp de spirt i chibrituri
pregtirea pacientului
- psihic
- se anun i se instruiete privind folosirea bazinetului
- s tie s utilizeze numai recipientul gol i curat
- s urineze fr defecaie
- s verse imediat urina n vasul colector
- s nu urineze n timpul toaletei
- fizic
- se protejeaz patul cu muama i alez
- se aeaz plosca sub pacient
- se face toaleta organelor genitale externe
- se ndeprteaz bazinetul i se nlocuiete cu altul curat
recoltarea urinei pentru examen sumar
- din urina obinut se trimite un eantion de 100-150 ml
 recoltarea urinei pentru urocultur la jumtatea miciunii
- urocultura stabilete prezena bacteriilor n urin
- se recolteaz urina de dimineaa (concentraie mare de germeni), n absena unui tratament cu
perfuzii (efect de diluie)
- nainte de nceperea tratamentului cu antibiotice, se spal minile cu atenie i se usuc cu
prosop curat
- prima cantitate de urin emis, aproximativ 50 ml, se elimin la toalet sau n bazinet, apoi
fr s se ntrerup jetul urinar, se recolteaz aproximativ 5 ml urin ntr-o eprubet steril
- se flambeaz gura eprubetei nainte i dup recoltare
- se astup repede cu dopul
- se transport la laborator sau se nsmneaz direct pe mediul de cultur i se introduce la
termostat
La femei recoltarea necesit o toalet atent:
se spal cu ap i spun, se cltete cu soluie antiseptic de permanganat de K sau ceai
de mueel sau ap fiart i rcit, se terge cu o compres steril sau cu un prosop curat
clcat cu fierul ncins nainte de folosire.
Se introduce un tampon steril intravaginal , dac este cazul, pentru a evita ca urina s fie
contaminat cu scurgere vaginal.
Se recolteaz jetul mijlociu direct n eprubeta steril; dopul se ine n mn fr a atinge
poriunea ce intr n eprubet
Transportul trebuie s fie asigurat n curs de 1h de la prelevare deoarece urina este un
excitant mediu de cultur; astfel sunt necesari civa germeni pentru a obine n scurt
timp o contaminare masiv
Urina poate fi pstrat la frigider cteva ore (la 4 C 2-5h)
Cantitatea de urin pentru urocultur este de 5ml(n eprubet)
Nu se administreaz antibiotice 10 zile nainte de recoltare
Bolnavul nu va consuma lichide timp de 12-24h nainte de recoltare
Nu va urina 6h nainte de recoltare
Recoltarea se face de preferin dimineaa la ridicarea din pat.
Perfuzia intravenoasa
Perfuzia intravenoas - introducerea pe cale parenteral, pictur cu pictur, a soluiei
medicamentoase pentru reechilibrare hidroelectrolitic, hidroionic i volemic a organismului.
Scop
hidratarea i mineralizarea organismului
administrarea medicamentelor la care se urmrete efect prelungit
depurativ, dilund i favoriznd excreia din organism a produilor toxici
completarea proteinelor sau a altor componente sanguine
alimentarea pe cale parenteral
materiale
materiale pentru dezinfecia de tip II : dezinfectante = alcool iodat; tampoane sterile (se
cur pielea cu tamponul mbibat n dezinfectant, apoi cu un tampon steril ; se aplic nc
o dat dezinfectantul i se terge pielea cu tamponul steril, durata de aciune fiind de 30
sec.)
materiale pentru puncia venoas
de protecie-pern elastic pentru sprijinirea braului, muama, alez;
instrumentar i materiale sterile - seringi i ace de unic folosin(se verific integritatea
ambalajului, valabilitatea sterilizrii, lungimea i diametrul acelor) - n funcie de scop; pense,
mnui chirurgicale, tampoane
alte materiale-garou sau band Esmarch, fiole cu soluii medicamentoase, soluii perfuzabile,
tvi renal
perfuzor = trus de perfuzie (ambalat de unic ntrebuinare)
pomp de perfuzie automat-cu reglare programat a volumului i ratei de flux
robinete cu dou sau mai multe ci
branul(cateter i.v.)
flutura
benzi de leucoplast pentru fixarea acului (canulei) i a tubului perfuzorului de pielea
bolnavului
Injectia intramusculara
Injectia intramusculara constituie introducerea unor solutii izotonice,uleioase sau a unei
substante coloidale in stratul muscular prin intermediul unui ac atasat la seringa.
Scop: introducerea in organism a unor substante medicamentoase.
Locuri de electie: Regiunea superoexterna fesiera, deasupra marelui trochanter; fata
externa a coapsei, in treimea mijlocie; fata externa a bratului in muschiul deltoid.
Materiale necesare
Tava medicala cu:
musama si aleza
tavita renala
casoleta cu tampoane sterile de vata sau comprese din tifon
lampa de spirt
seringi sterilizate si uscate de marime corespunzatoare cantitatii substantei de
administrat
medicamentul de injectat (solutii apoase, uleioase, pulberi uscate solubile in apa
distilata sau ser fiziologic) in flacoane inchise
alcool, eter, benzina iodata sau tinctura de iod
pile pentru deschiderea fiolelor
cel putin trei acede marimi diferite, inarmate cu mandrin; pensa antomica sau
pensa Pean
medicamente pentru eventualele accidente: adrenalina, efedrina,cardiotonice,
calciu, Romergan, etc.
Tehnica executarii injectiei intramusculare Se pregatesc materialele si instrumentele
necesare si se transporta langa bolnav (cu tava sau masuta).
Pregatirea psihica si fizica a bolnavului;
- Stabilirea locului injectiei
- Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii;
- Se aseaza bolavul in decubit ventral, lateral, pozitie sezand sau in picioare
- Se descopera locul de electie;
- Pentru injectie in regiunea fesiera, se repereaza urmatoarele puncte:
- punctul Smarnov, la un lat de deget deasupra marelui trochanter si inapoia lui.
 - punctul Bertlhelemey, la unirea treimii externe cu cele doua treimi interneale liniei care
uneste splina iliaca antero-posterioara cu extremitatea superioara a santului interfesier.
- zona situata deasupara liniei care uneste splina iliaca posterioara cu marele trochanter.
Pentru pozitia sezand, injectia se efectueaza in toata regiunea fesiera, deasupra punctului de
sprijin.
Efectuarea injectiei
- Spalare pe maini cu apa curenta si sapun;
- Dezinfectarea mainilor cu alcool;
- Se monteaza seringa in conditii de asepsie perfecta.
- Se verifica fiola, se incarca seringa cu substanta de injectat, se elimina.

Sondajul vezical
Sondajul vezical reprezinta introducerea unei sonde sau cateter prin uretra in vezica
urinara realizand astfel o comunicatie intre interiorul vezicii si mediul extern.
SCOPUL:
1. explorator cand se efectueaza pentru recoltarea unei cantitati de urina in vederea
examenelor de laborator sau cand se efectueaza pentru depistarea unor modificari patologice ale
uretrei si vezicii urinare;
2. terapeutic cand se efectueaza pentru evacuarea continutului vezicii in situatia cand
aceasta nu se face spontan sau pentru executarea unor procedee terapeutice prin sonda;
Pregatirea materialelor:
- musama si aleza
- manusi de cauciuc sterile
- 2 sonde Foley lungi de aproximativ 15 cm, cu varful usor indoit complet rotunjit avand
1-2 - orificii laterale aproape de varf
- 1-2 eprubete pentru urocultura
- medii de cultura in functie de germenii cautati
- ser fiziologic
- casoleta cu tampoane de vata sterile
- 2 pense hemostatice sterile
- materiale pentru toaleta organelor genitale
- tavita renala
- bazinet
 - recipient pentru recoltarea urinei
Medicamente: ulei de parafina steril, oxiceanura de mercur 1 la 5000
Pregatirea pacientei:
- se anunta bolnava, i se explica necesitata tehnici;
- se izoleaza patul cu un paravan, se protejeaza cu musama si aleza;
- pacienta este asezata in decubit dorsal cu genunchii departati (pozitie ginecologica);
- se indeparteaza perna si patura;
- se acopera pacienta lasand libera regiunea genitala;
- se aseaza bazinetul si se efectueaza toaleta organelor genitale externe;
- se indeparteaza bazinetul si se aseaza intre coapsele pacientei, tavita renala.
Tehnica efectuarii sondajului
- sondajul se efectueaza in conditii de asepsie perfecta atat pentru pacienta cat si pentru
mainile celui ce-l efectueaza si pentru instrumentar;
- asistenta imbraca manusile de cauciuc sterile;
- evidentiaza meatul urinar (locul pe unde iese urina);
- dezinfecteaza cu oxiceanura de mercur orificiul uretral, de sus in jos in directia anusului;
- operatia se face de 2-3 ori;
- scoate sonda cu o pensa anatomica sterila si o prinde intre degetul mediu si inelar ale
mainii drepte;
- lubrifiaza sonda cu ulei steril;
- sonda va fi orientata cu varful in sus si se introduce in uretra 4-5 cm;
- paralel cu inaintare sondei, extremitatea libera a acesteia va fi coborata printr-o miscare
in forma de arc pentru a-i usura trecerea/inaintarea ei prin vezica;
- primele picaturi de urina se lase sa se scurga in tavita renala apoi urina se colecteaza in
recipientele pregatite in functie de scop sau intr-un recipient de colectare;
- dupa ce urina a fost recoltata, capatul liber al il pensam cu o pensa hemostatica iar
extragerea sondei se va face cu aceleasi miscari in sens invers;
Ingrijirea ulterioara a pacientei:
- se efectueaza toaleta regiunii vulvare
- pacienta este ajutata sa se imbrace si sa se instaleze comod in pat;
- va fi supravegheata in continuare;
- tehnica se noteaza in F.O. a bolnavului precizand: numele celui care a efectuat-o,
cantitatea de urina recoltata si aspectul macroscopic al urinei;
 CAPITOLUL VI
PREZENTARE CAZURI

Cazul 1
Nume si prenume: B.D.
Varsta: 28 de ani
Stare civila: casatorita
Religie: ortodoxa
Nationalitate: romana
Ocupatie: salariata
Antecedente heterocolaterale: - neaga
Antecedente personale fiziologice si patologice:
Menarha-ll ani
Cicluri menstruale -neregulate
Ultima menstruatie:4 august
Nasteri: 0
Avorturi:3
Contraceptive: neaga
Internari anterioare- in luna V1 de sarcina pentru amenintare de avort
Obiceiuri de viata - fumatoare: 10 ligari pe zi
Greutate initiala - 64kg. Greutate actuala - 77kg
Diagnostic de internare:Sarcina 36 de saptamani, fat viu, membrane rupte 16.02.2014 la
ora 07:20, bazin eutocic, debut de travaliu. Sarcina a fost depistata la 10 saptamani.Controale
prenatale lunare, cu evolutie fiziologica.
Interventie chirurgicala principala: operatie de cezariana.
 Motivele internarii:
Pacienta M.D in varsta de 28 de ani se intemeaza in data de 16.02.2014 in clinica de
obstretica cu modificari de sarcina in 36 de saptamani.
~ Fara CUD
~ Col sters, nedilatat
~ Scurgere de LA
~ Prezentatie pelvina
~ Circumferinta abdominal 111 cm
~ lFU 37 cm
~ Tonus uterin normal
~ TA. 130/80 mmHg, P.90b/min
Datorita pozitiei fatului, pacienta are indicatii de cezariana.
In data de 17.02.20I4 nasterea a fost declansata cu cezariana. Pacienta da nastere unui fat
viu, de sex F, cn 3300 g, L-49 cm, fara traumatisme, fara malformatii, scor APGAR 9 iar la 5
minute 10.
Delivrenta placentei 15 minute.
 Plan cu nevoile fundamentale ale bolnavului dupa conceptul Virginiei Henderson
Nr.crt Nevoia fundamentala Manifestari de dependenta Sursa de dificultate

1 A respira, a avea o buna Tahicardie Sangerare moderata

circulatie
2 A bea si a manca Greturi,Varsaturi Deficit alimentar si
hidric prin refuz
3 A elimina Eliminare inadecvata Cezariana

4 A se misca,a avea o buna Repaos la pat Durerea,interzicerea

postura mobilizarii
5 A dormi,a se odihni Insomnie Durerea,anxietatea

6 A se imbraca,a se dezbraca Deficit de autoingrijire Cezariana

7 A mentine temperatura Hipertermie Durerea

corpului constanta
8 A mentine tegumentele Dificultate in autoingrijire Repaos la pat
curate si integre
9 A evita pericolele Anxietate Durere

10 A comunica Independent

11 A actiona conform Independenta

propriilor credinte si valori
12 A te realiza Independenta

13 A te recrea Incapacitatea de o activitate Anxietate

recreativa
14 A invata Cunostinte insuficiente asupra Inaccesibilitatea la
noului rol de mama informatii
 Plan de ingrijire

Problema Obiectiv Interventii autonome si Evaluare

delegate
Cezariana Sa nu prezinte Pregatire preoperatorie: Pacienta nu a suferit
complicatii in timpul -se face testarea la anestezic complicatii pre si
interventiei -se face clisma evacuatoare postoperatorii,prezinta o
chirurgicale -baie generala stare generala relativ buna
-in ziua interventiei pacienta cu T.A 130/50 mmHg,
nu mai bea,se mai face o P=75 b/min
clima evacuatoare, se R=18 resp/min
indeparteaza pilozitatea si T=38,5C
bijuteriile, se badijoneaza Diureza=1700ml
zona rasa, se instaleaza
sonda urinara,se prinde o
linie venoasa si se masoara
functiile vitale
Ingrijjirea postoperatorie:
-se supravegheaza functiile
vitale si vegetative
-se asigura pozitia
corespunzatoare
-se administreaza un regim
alimentar usor,iar
mobilizarea se face sub
supraveghere
Tahicardie Sa aiba un ritm -monotorizeaza functiile Pacienta prezinta un puls
cardiac in limite vitale normal
normale -masurarea pulsului la
fiecare 4 ore
-se linisteste pacienta
-se face bilantul hidro-
electrolitic al lichidelor
-se administreaza medicatia
prescrisa de medic
Greturi si varsaturi Combaterea lor Administrarea de Pacienta nu mai prezinta
medicamente la indicatia greturi si varsaturi
medicului,hidratarea
parenterala
Durere la nivelul Diminuarea durerii Administrarea de antalgice, Durere diminuata
abdomenului efectuarea masajului uterin
Hipertermie Mentinerea -se hidrateaza pacienta Pacienta nu mai prezinta
temperaturi in limite -se administreaza temperatura
normale antitermice T.A=140/50mmHg
 Imobilizare la pat Se poate mobiliza Masaj usor gen netezire la Pacienta efectueaza miscari
nivelul gambelor, miscari usoare
pasive, schimbarea pozitiei
si a lenjeriei
Dificultatea de a se Sa se odihneasca Administrarea de Pacienta se odihneste
odihni medicamente la cererea
medicului
Deficit de ingrijjire Asigurarea igienei Se practica spalatul Tegumentele sunt curate si
pacientei pe regiunii la pat, integre
controleaza involutia uterina
si lohiile
Dificultate in recreere Sa se recreeze Sa creeze o stare linistita in Pacienta sa se recreeze
salon citind

EVALUARE :
Evolutia pacientei este favorabila.Pacienta prezinta o stare de bine,cunoaste si respecta regimul
ingieno-dietetic.Se externeaza cu recomandarea de a reveni pentru scoaterea firelor din urma
interventiei,sa isi schimbe pansamentul zilnic si sa limiteze efortul fizic pana la inchiderea
definitiva a suturii.

Cazul 2
Nume si prenume: S.C.
 Varsta: 25 de ani
Stare civila: casatorita
Religie: ortodoxa
Nationalitate: romana
Ocupatie: salariata
Antecedente heterocolaterale: - neaga
Antecedente personale fiziologice si patologice:
menarha la 11 ani
cicluri menstruale neregulate
ultima menstruatie 15 august
Nasteri-O
Avorturi-O
Contraceptive -orale 2005-2013
Greutate initiala - 57kg Greutate actuala -68kg
Conditii de viata si de munca: corespunzatoare
Comportament : nu fumeaza, nu bea alcool
Diagnostic de internare:Sarcina 38 saptamani, fat viu, membrane rupte (18.01.2014) ,
debut de travaliu, bazin eutocic,
lnterventie chirurgicala principal: operatic de cezariana
Se interneaza acuzand CUD pentru asistenta la nastere

Motivele internarii:
 Pacienta S.C in varsta de 25 de ani, se interneaza in data de 18.01.2014, in clinica de
obstetrica cu rnodificari induse de sarcina in 38 de saptarnani.
- Circumferinta abdominala : 103 cm
- IFU :32 cm
- Contractii uterine: la 7 minute
- Tonus uterin normal
- Col sters
- Membrane rupte
- Lichid amniotie clar
- Prezentatie pelvina
- T.A. 15O/80 mmHg, P.=87b'/min.
Datorita pozitiei fatului, pacienta are indicatii de operatie. In data de 19.01.2014 la ora
02:36, nasterea a fost declansata cu cezariana.
Pacienta da nastere unui fat de sex F, cu 3000 g, L=55cm,faraa malformatii, fara
traumatisme, scor APGAR -8, iar la 5 minute 10.
Delivreuta placentei -20 min

Plan cu nevoile fundamentale ale bolnavului dupa conceptul Virginiei

Henderson
Nr.crt Nevoia fundamentala Manifestari de dependenta Sursa de dificultate

1 A respira, a avea o buna Tahicardie Sangerare moderata

circulatie
2 A bea si a manca Inapetenta Cezariana

3 A elimina Constipatie Peristaltism

4 A se misca,a avea o buna Repaus la pat Durerea,interzicerea

postura mobilizarii
5 A dormi,a se odihni Dificultate in a se odihni Durerea,anxietatea

6 A se imbraca,a se dezbraca Deficit de autoingrijire Cezariana

7 A mentine temperatura Independenta

corpului constanta
8 A mentine tegumentele Dificultate in autoingrijire Repaus la pat
curate si integre
9 A evita pericolele Anxietate Durere

10 A comunica Independent

11 A actiona conform Independenta

propriilor credinte si valori
12 A te realiza Independenta

13 A te recrea Incapacitatea de o activitate Anxietate

recreativa
14 A invata Independenta

Plan de ingrijire
 Problema Obiectiv Interventii autonome si Evaluare
delegate
Cezariana Sa nu prezinte Pregatire preoperatorie: Pacienta nu a suferit
complicatii in timpul -se face testarea la anestezic complicatii pre si
interventiei -se face clisma evacuatoare postoperatorii,prezinta o
chirurgicale -baie generala stare generala relativ buna
-in ziua interventiei pacienta cu T.A 140/50 mmHg,
nu mai bea,se mai face o P=84 b/min
clima evacuatoare, se R=17 resp/min
indeparteaza pilozitatea si T=37,5C
bijuteriile, se badijoneaza Diureza=1200ml
zona rasa, se instaleaza
sonda urinara,se prinde o
linie venoasa si se masoara
functiile vitale
Ingrijjirea postoperatorie:
-se supravegheaza functiile
vitale si vegetative
-se asigura pozitia
corespunzatoare
-se administreaza un regim
alimentar usor,iar
mobilizarea se face sub
supraveghere
Tahicardie Sa aiba un ritm Observarea si notarea Puls tahicardic
cardiac normal functiilor vitale
Inapetenta Sa se poate hidrata Simularea poftei de Pacienta nu mai prezinta
corespunzator mancare,hidratare greturi si varsaturi
parenterala
Durere la nivelul Diminuarea acesteia Administrarea de antalgice Durere reletiv diminuata
abdomenului la indicatia medicului
Constipatie Sa prezinte eliminari Masaj abdominal,regim Pacienta nu mai prezinta
adecvate alimentar usor si temperatura
administrarea de laxative la T.A=140/50mmHg
cererea medicului, clisma
evacuatoare
Imobilizare la pat Se poate mobiliza Masaj usor gen netezire la Pacienta efectueaza miscari
nivelul gambelor, miscari usoare
pasive, schimbarea pozitiei
si a lenjeriei
Dificultatea de a se Sa se odihneasca Administrarea de Pacienta se odihneste
odihni medicamente la cererea T.A=120/70mmHg
medicului P=78b/min
R=16resp/min
T=36,5C
 Diureza=1600ml

Deficit de ingrijjire Asigurarea igienei Se practica spalatul Tegumentele sunt curate si

pacientei pe regiunii la pat, integre
controleaza involutia uterina
si lohiile.Folosirea
tampoanelor curate si
sterile,schimbarea lor ori de
cate ori este nevoie.
Dificultate in recreere Sa se recreeze Sa creeze o stare linistita in Pacienta sa se recreeze
salon citind
Anxietate Combaterea ei Asistenta comunica cu Anxietatea diminuata
pacienta,o educa rolul de
mama

EVALUARE :
Evolutia pacientei este favorabila.Pacienta prezinta o stare de bine,cunoaste si respecta regimul
ingieno-dietetic.Se externeaza cu recomandarea de a reveni pentru scoaterea firelor din urma
interventiei,sa isi schimbe pansamentul zilnic si sa limiteze efortul fizic pana la inchiderea
definitiva a suturii,sa consume lichide si alimente usoare.
 CAZUL 3
Nume si prenume: M.l.
Varsta: 35 de ani
Stare civila: casatorita
Religie: ortodoxa
Nationalitate: romana
Ocupatie: salariata
Antecedente heterocolaterale: - neaga
Antecedente personale fiziologice si patologice:
menarha la 13 ani
cicluri menstruale regulate
ultima menstruatie 15 august
Nasteri-l
Avorturi -0
Contraceptive -neaga
Greutate initiala - 60kg Greutate actuala -72kg
Conditii de viata si de munca: corespunzatoare
Comportament : nu fumeaza, nu bea alcool
Diagnostic de internare:Sarcina 39 saptamani, fat viu, membrane rupte (15.03.2014) ,
debut de travaliu, bazin eutocic.
Interventie chirurgicala principal: operatie de cezariana
Se interneaza acuzand CUD pentru asistenta la nastere

Motivele internarii:
 Pacienta M.I in varsta de 35 de ani, se interneaza in data de 15.03.2014, in clinica de
obstetrica cu rnodificari induse de sarcina in 39 de saptarnani.
- Cireumferinta obdominala : 103 cm
- IFU :32 cm
- Contractii uterine: la 7 minute
- Tonus uterin normal
- Col sters
- Membrane rupte
- Lichid amniotic clar
- Prezentatie pelvina
- T.A.150/50 mmHg, P.=82b/min.
Datorita pozitiei fatului, pacienta are indicatii de operatie. In data de 20.03.2014 la ora
05:50, nasterea a fost declansata cu cezariana.
Pacienta da nastere unui fat de sex M, cu 3800 g, L=58cm, fara malformatii, fara
traumatisme, scor APGAR -9, iar la 5 minute 10.
Delivrenta placentei -15min

Plan cu nevoile fundamentale ale bolnavului dupa conceptul Virginiei

Henderson
Nr.crt Nevoia fundamentala Manifestari de dependenta Sursa de dificultate

1 A respira, a avea o buna Tahicardie Sangerare moderata

circulatie
2 A bea si a manca Varsaturi Cezariana

3 A elimina Ischiurie Cezariana

4 A se misca,a avea o buna Repaus la pat Durerea,interzicerea

postura mobilizarii
5 A dormi,a se odihni Dificultate in a se odihni Durerea

6 A se imbraca,a se dezbraca Independenta Cezariana

7 A mentine temperatura Independenta

corpului constanta
8 A mentine tegumentele Dificultate in autoingrijire Repaus la pat
curate si integre
9 A evita pericolele Anxietate Durere

10 A comunica Independent

11 A actiona conform Independenta

propriilor credinte si valori
12 A te realiza Independenta

13 A te recrea Incapacitatea de o activitate Anxietate

recreativa
14 A invata Independenta

Plan de ingrijire
 Problema Obiectiv Interventii autonome si Evaluare
delegate
Cezariana Sa nu prezinte Pregatire preoperatorie: Pacienta nu a suferit
complicatii -se face testarea la anestezic complicatii pre si
-se face clisma evacuatoare postoperatorii,prezinta o
-baie generala stare generala relativ buna
-in ziua interventiei pacienta cu T.A 120/40 mmHg,
nu mai bea,se mai face o P=64 b/min
clima evacuatoare, se R=17 resp/min
indeparteaza pilozitatea si T=37,2C
bijuteriile, se badijoneaza Diureza=1200ml
zona rasa, se instaleaza
sonda urinara,se prinde o
linie venoasa si se masoara
functiile vitale
Ingrijjirea postoperatorie:
-se supravegheaza functiile
vitale si vegetative
-se asigura pozitia
corespunzatoare
-se administreaza un regim
alimentar usor,iar
mobilizarea se face sub
supraveghere
Tahicardie Sa aiba un ritm Observarea si notarea Puls normal
cardiac normal functiilor vitale
Varsaturi Combaterea lor Administrarea de Pacienta nu mai prezinta
medicamente la indicatia varsaturi
medicului
Imobilizare deficitara Se poate mobiliza Administrarea de antalgice Pacienta se mobilizeaza
la indicatia medicului. singura
Ajutarea pacientei pentru T.A=110/50mmHg
adaptarea unei pozitii de P=68b/min
confort. R=16resp/min
T=36,5C
Diureza=1500ml
Dificultatea de a se Sa se poata odihni La indicatia medicului Pacienta se odihneste
odihni vitaminoterapie corespunzator
Deficit de ingrijjire Sa prezinte tegumente Se practica spalatul Tegumentele integre
integre pacientei pe regiunii la pat,
controleaza involutia uterina
si lohiile.Folosirea
tampoanelor curate si
 sterile,schimbarea lor ori de
cate ori este
nevoie.Controleaza
involutia uterina.
Dificultate in recreere Sa se recreeze Sa creeze o stare linistita in Pacienta se recreeza
salon
Anxietate Combaterea anxietatii Asistenta comunica cu Anxietatea diminuata
pacienta,o educa rolul de
mama

EVALUARE :
Evolutia pacientei este favorabila.Pacienta prezinta o stare de bine,cunoaste si respecta regimul
ingieno-dietetic.Se externeaza cu recomandarea de a reveni pentru scoaterea firelor din urma
interventiei,sa isi schimbe pansamentul zilnic si sa limiteze efortul fizic pana la inchiderea
definitiva a suturii.

CONCLUZII FINALE
Plecand de la o afectiune des intalnita in practica,am dorit ca prin lucrarea de fata sa relatez
importanta ingrijirilor acordate lauzei dupa operatia de cezariana.
 Pacienta B.D in varsta de 28 ani a avut o evolutie favorabila datorita ingrijirilor acordate.Am
insistat ca aceasta sa invete cum sa se autoingrijeasca,sa previna complicatiile,sa inteleaga
importanta regimului alimentar.
Am observat la acesta caz o disponibilitate a pacientei la acumulare de cunostinte si deprinderi
necesare mentinerii satrii de sanatate,mai putin o reticenta fata de recomandarea renuntarii la
obiceiurile daunatoare sanatatii.
Specific cazului 2,am remarcat interesul pacientei S.C in varsta de 25 de ani,fata de programul
de ingrijire,dorinta sa de a cunoaste cat mai multe lucruri despre evolutia ei.
La cazul 3 am constat ca a fost nevoie sa aloc mai mult timp pentru a ajuta pacienta M.I in
varsta de 35 ani ,sa inteleaga masurile de profilaxie : sa respecte regimul ingieno-dietetic,sa evite
efortul fizic.
Consider ca ingrijirile cu rol propriu si delegat acordate de mine si de catre echipa de ingrijire
au avut o mare importanta pentru pacienti si ca acestea au raspuns nevoilor particulare ale
fiecaruia si totodata au raspuns asteptarilor acestora.
Toate aceste satisfactii au dus la cresterea interesului meu fata de aceasta specialitate pe care
mi-am ales-o.

CAPITOLUL VII
 Educatia pentru sanatate

Asistenta medicala va instrui lauza sa previna aparitia prolapsului genital prin:

Instruim lauza sa nu forteze planseul prin sedere in pozitie sezand in primele zile
de la nastere
Instruim pacienta sa mentina igiena locala si sa previna incontinenta (spalarea si
uscarea repetata a regiunii genital, folosirea tampoanelor, evitarea ortostatismului
preiungit, evitarea alimentelor care produc gaze si constipatie)
Asistenta medicala observa cantitatea si aspectul lohiilor
Spalarea pe maini si dezinfectarea cu solutii antiseptic
Unghiile sa fie taiate scurt si se pilesc aperitatiile
Sanul se spala inainte si dupa fiecare supt cu apa calduta si se sterge cu prosop
curat.
Dupa fiecare supt sanul se unge cu un unguent ce contine foliculina
Zilnic se examineaza sanul (declansarea secretiei lactate, anomalii,alte stari
patogene)
In primele 2-3 zile dupa nastere, glanda mamara secreta colostru (lichid galbui cu
continut crescut de minerale si proteine si scazut de lipide si glucide, contine
anticorpi) care are rol important in imunizarea pasiva a nou nascutului.
In urmatoarele zile se stabileste secretia lactata propriu zisa care devine tot mai
abundenta.
Daca apar fisuri mamare sanul va fi pus in repaus, laptele va fi extras prin
mulgere, se ingrijesc fisurile.
Cand lauza are hipolactatie , copilul se pune la san
In "furia laptelui". Se reduce cantitatea de lichide
Pregatirea lauzei pentru alaptare si respectarea igienei personale:
Lauza va imbraca halatul de protectie
Acopera parul cu basma de panza, iar gura nou nascutului cu masca de tifon.
Se asigura igiena personala zilnic
Dupa 6 saptamani lauza poate face baie generala
Asigurarea regimului alimentar: Primele 24 de ore regim hidro-vegetal, a
 2-a zi regim complet, bogat in Iichide.Zilnic se consuma zarzavaturi, fructe,
legume crude, pentru tranzitul intestinal.
In primele zile lauza se va ridica din pat doar pentru alaptarea copilului,
servirea mesei si pentru toaleta.
Treptat se trece la o viata normal
Mobilizarea precoce se aplica dupa a 2-a zi de lauzie cu miscari usoare de
gimnastica medicala pentru refacerea muschilor abdominali, refacerea planseului
pelvi-perineal.
In primele 24 de ore se executa miscari de respiratie ampla prin ridicarea si
coborarea bratelor, miscari active ale membrelor inferioare de 3 ori pe zi cate 10-
15 minute.In urmatoarele zile se completeaza gimnastica medicala si se fac
miscari de flexie si extensie a coapselor, de pedalare, de forfecare, miscari de
contractii ale muschilor ridicatori anali, miscari pentru intrerinerea rnuschilor
peretelui abdominal.
Realizarea alaptarii copilului.
In primele 24-48 de ore lauza poate sa stea in decubit lateral
Ii se asigura un scaun cu spatar : asezata pe scaun, cu piciorul din dreptul saoului
din care va suge copilul sprijinit pe un scaunel
Ajutam lauza sa sprijine copilul cu capul pe antebratul ei si cu fata intoarsa spre
san
Ii aratam cum sa isi sustina mamela ca nasul copilului sa fie liber
O instruim pe lauza ca dupa 6 saptamani sa se prezinte pentru examen local
Reluarea locului de munca se face dupa concediul post-natal.
Educam lauza sa evite contactul sexual 6 saptamani postpartum
 BIBLIOGRAFIE

1. Albu R.M., Anatomia si fiziologia omului, 1987

2. Belascu M., Tratamentul bolilor cronice In medicina interna, vol. 1,
Editura Dacia Cluj-Napoca, 1985
3. Dr.Vasile Nitescu, Chirurgie Obstetrica-Ginecologie, Editura Didactica
si Pedagogica, Bucuresti-1990
4. Borundel C., Manual de medicina interna, Editura Medicala,
Bucuresti,1979
5. Bruckner 1., Medicina interna, 1980
6. Fodor 0., Medicina intemii , vol. I, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1974
7. C., Anatomia si fiziologia omului - Compediu, Editura Corint,
Bucuresti2001
8. Titirc1l.L., Gal G., Seuchea M., Dorobantu E., Balta G., Zamfir M., Ivan
M., Ardeleanu M., Pesek M., Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali, Editura Viata Romaneasca, Bucuresti, 2001
9. Voiculescu M., Medicinii generala, 2004
1O.lon Munteanu, Uterul cicatriceal dupa cezariana, Editura Facia,
Timisoara 1990