Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CAPITOLUL I
Anatomia si fiziologia aparatului genital
feminin
1.1 ANATOMIA APARATULUI DIGESTIV
Reproducerea este o caracteristica fundamentala a oricarei fiinte si se
realizeaza prin participarea a doua organisme de sex diferit. Ea este rezultatul
fecundarii gametului feminin (ovul) de catre gametul masculin (spermatozoid).
Oul rezultat se grefeaza in cavitatea uterina, unde continua sa creasca si sa se
dezvolte pana ce fatul devenit viabil este expulzat din uter prin actul nasterii.
Diferentierea sexuala este prezenta inca din momentul fecundarii oului, dfar
diferentierea intersexuala somatopsihica are loc lent in timpul copilariei si se
realizeaza dupa pubertate ca urmare a activitatilor gonadelor. In copilarie,
hormonii sexuali secretati in cantitati reduse contribuie, impreuna cu ceilalti
hormoni, la cresterea si dezvoltarea armonioasa a organismului, iar dupa
2
labiile mari
labiile mici
clitorisul
himenul
glandele Bertholin
glandele Skene
bulbii vestibulari
perineul
semilunara
circulara
cribiforma
septata
fibriata
Glandele Bertholin : Sunt situate pe cele doua laturi ale extremitatii inferioare a
vaginului in grosimea labiilor mari. Sunt glande tubulare ramificate, alcatuite din
lobi formati la randul lor din acini glandulari cu functie muco-secretorie.
Glandele Skene : Sunt asezate parauretral si se deschid pe partile laterale ale
orificiului uretral.
Bulbii vestibulari: Sunt organe erectile incomplet dezvoltate.
Limfaticele vulvei : Sunt drenate de ganglionii limfatici inghinali superficiali si
profunzi si de ganglionii femurali superficiali si profunzi
Perineul : Este o formatiune musculo-aponevrotica, care inchide in jos excavatia
osoasa a bazinului.
Organele genitale externe :
vaginul
uterul
- corp
- istm
- col (cervixul)
-
trompe
- portiunea interstitionala
- portiunea istmica
- portiune ampulara
ovarele
Organele genitale interne :
- Vaginul: Este un organ fibro-muscular cu lumenul turtit in sensul anteroposterior. Vaginul are rol in copulatie (depunerea spermatozoizilor) siserveste
drept canal trecerea fatului si anexele sale in timpul nasterii.
Datorita elasticitatii are posibilitatea de a se deschide in special in cursul
nasterii, cand peretii sai pot veni in contact cu peretii bazinului, pentru ca dupa
aceea sa revina la dimensiunile obisnuite.
La femeile in varsta inaintata vaginul isi pierde supletea transformandu-se intrun conduct foarte rigid. Vaginul are o directie oblica de sus in jos si dinapoi,
inainte avand o lungime aproximativ de 12 cm si diametrul de 2 cm.
In drumul sau oblic, strabate o serie de planuri musculare care inchid bazinul in
partea de jos a trunchiului. Muschii din aceasta regiune denumita perineu sunt
sustinatorii vaginului si in buna parte a tuturor organelor bazinului.
Pe fata interna a vaginului se afla mucoasa vaginala alcatuita din mai multe
straturi de celule suprapuse. Suprafata mucoasei este neregulata, cu cute
transversale, care pornesc de o parte si de alta a unor formatiuni mai ingrosate.
Aceste cute au un rol important in marirea suprafetei de contact in timpul actului
sexual si in mentinerea lichidului spermatic depus in vagin. Mucoasa vaginala se
modifica in raport cu secretiile de hormoni sexuali din organism, in special cu
secretia de estrogeni.
Vaginul in partea de sus se continua cu colul uterin iar in partea de jos se
deschide in vulva. In partea dinapoi vine in raport cu rectul, iar in parte dinainte in
raport cu vezica si uretra.
UTERUL
Este organul in care nideaza si se dezvolta produsul de conceptie si care
produce expulzia acestuia dupa dezvoltarea la termen. Este situat in regiunea
pelviana, pe linia mediana si reprezinta raporturi anatomice:
- anterior cu vezica urinara
- posterior cu rectul
- inferior se continua cu vaginul
- superior cu organele intestinale si colonul
- lateral cu ligamentele largi
Uterul este un organ cavitar, care masoara la nulipare 6,5 cm lungime, iar la
multipare 7,8 cm lungime, are un diametru transvers de 5 cm la baza si 3 cm in
portiunea medie a colului si un diametru antero-posterior de 2,5 3 cm.
COLUL UTERIN - este mai ingust si mai putin voluminos decat corpul si are
forma unui butoias cu doua fete convexe si doua margini groase si rotunjite.
Vaginul se insera pe col dupa o linie oblica ce urca posterior, insertia sa divizand
colul in portiune supra si subvaginala.
- Portiunea supravaginala vine anterior in contact cu peretele postero-inferior al
vezicii prin intermediul unui tesut celular putin dens, care decoleaza usor pe linia
mediana. Fata posterioara, acoperita de peritoneu corespunde fundului de sac
Douglas. Marginile laterale sunt in raport cu baza ligamentelor largi si spatiul
pelvio-rectal superior.
- Portiunea vaginala a colului este delimitata de suprafata de insertie a vaginului
ce se face pe o inaltime de 0,5 cm si este la nivelul unirii treimei superioare cu
doua treimi inferioare posterior, iar anterior la unirea treimii cu treimea inferioara.
- Portiunea intravaginala proemina in vagin ca un con cu varful rotunjit si centrat
de orificiul extern care la nulipare este circular sau in fanta transversala ingusta,
fanta care la multipare se lungeste pana la 1,5 cm. Buza anterioara mai
proeminenta si rotunjita, cea posterioara mai lunga creeaza asemanarea cu botul
de linx cu care este comparat. Colul este separat de peretii vaginului prin cele
patru funduri de sac.
Mijloace de fixare si sustinere.
Mijoacele de fixare si sustinere al organelor genitale feminine sunt reprezentate
de aparatul ligamentar, care este reprezentat prin:
- ligamente largi
- ligamente rotunde
- ligamente utero-sacrate
Ligamentele largi se prezinta ca doua repliuri peritoneale pornind de la
marginile laterale ale uterului la peretii excavatiei pelviene.
Fata anterioara este ridicata de ligamentul rotund, cordon rotunjit de 15 cm,
care de la corpul uterin se indreapta antero-posterior determinand formarea
aripioarei anterioare a ligamentului larg, apoise angajeaza in canalul inghinal,
terminandu-se prin numeroase fascicule fibroase in tesutul celulo-grasos al
muntelui lui Venus si al labiilor mari.
Fata posterioara a ligamentului este ridicata inj portiunea mijlocie de catre ovar
si ligamentele utero si tubo-ovariene formand aripioara posterioara .
9
Marginea superioara a ligamentului larg este locul unde cele doua foite se
continua una pe alta, fiind strabatute de trompa careia ii formeaza
mezosalpingele sau aripioara superioara. Baza ligamentului larg cu o grosime de
2.5 cm in plan sagital reprezinta hilul principal prin care penetreaza vasele si
nervii uterului si vaginului.
Tesutul celular din partea inferioara a ligamentului alcatuieste parametrele.
Ligamente utero-sacrate
Sunt doua fascicole conjunctivo-musculare, pornind de la fata posterioara a
regiunii cervico-istmice indreptandu-se postero-superior la sacru pana la nivelul
celei de a doua sau a primei gauri sacrate. Sunt alcatuite din fibre musculare
netede (muschiul recto-uterin), tesut conjunctiv condensat si fibre conjunctive
elastice proprii. Dar adevarata sustinere a uterului o realizeaza perineul prin
intermediul peretilor vaginali.
Vascularizatia si inervatia
Artera uterina ram a iliecei interne (hipogastrica) din care se desprinde cel mai
frecvent in trunchi comun cu artera ombilicala la nivelul festei ovariene.
Artera ovariana trimite un ram terminal care patrunde prin ligamentul uteroovarian, se anastomozeaza cu uterina participand la irigarea uterului.
Venele uterului se formeaza din toate tunicile si conflueaza intr-un sistem de
sinusuri cu peretele endoterial la nivelul statului plexiform. De la aceasta se
formeaza marginile uterului, veritabile plexuri venoase uterine de unde sangele
dreneaza prin venele tubare si ovariene in vena ovariana. In jos, se formeaza
venele uterine ce se varsa in venele iliace interne. O mica parte din sangele
venos urmeaza calea ligamentului rotund.
Limfaticele
Pornite din endometru si miometru, formeaza sub seros o bogata retea mai
abundenta posterior. De aici pornesc trunchiurile colectoare care de pe marginile
uterului se indreapte spre diferite grupe ganglionare. O parte urmeaza calea
ligamentului rotund si ajuns in ganglionii inghinali superficiali, iar alta prin
ligamentul larg la cei iliaci externi. Limfaticele colului impreuna cu alte parti
inferioare ale corpului si superioare a vaginului colecteaza la nivelul a trei staii
ganglionare.
10
1.
intern si extern
2.
3.
Inervatia
Inervatia uterului este asigurata de plexul utero-vaginal, emanatie a plexului
hipogastric inferior cu predominenta simpatica.
Plexul utero-vaginal se prezinta ca o textura densa de fibre si ganglioni plasat in
parametre ce anastomeaza contralateralele si cu plexurile vezicale si uterine.
Trompele uterine
Sau salpingele sunt cele doua conducte musculo-membranoase situate in partea
superioara a ligamentelor largi. Ele se intind de la coarnele uterine pana la fata
superioara a ovarelor.
La nivelul trompei are loc intalnirea ovulului cu spermatozoizii si constituirea
initiala a oului. Trompele au o lungime de 10-12 cm cu diametre care variaza pe
traiectul lor intra 2 4 cm pana la 6 8 cm, in partea terminala.
Fiecare trompa prezinta 4 parti:
- Partea interstitiala situata in grosimea peretelui uterin.
- Istmul care continua partea interna si are o lungime de 3 4 cm.
- Ampula cu o lungime de 7 8 cm mai dilatata.
- Pavilionul, portiunea terminala, cu o forma de palnie care este dotata cu cate
10 15 franjuri pe margine (fiimbrii)
Trompele sunt dotate cu o mare capacitate de mobilitate.
Pozitia lor este asigurata de ligamente largi, ligamente ovariene, precum si
mezosalpinx. Vascularizatia arteriala este asigurata de ramuri din arterele
ovariene si arterele uterine.
Ovarele
Sunt organe pereche. Ele constituie glanda sexuala feminina, cu functie
endocrina si in acelasi timp producatoare a ovulelor.
Sunt situate in cavitatea in cavitatea pelviana, pe peretele sau posterior.
Au o forma ovoidala, cu diametru longitudinal de 3 cm, latimea de 2 cm si
grosimea de 1 cm. Suprafata este neteda pana la pubertate, iar dupa aceea usor
neregulate. Fata superioara a ovarelor este in raport anatomic cu pavilionul
11
trompei. Hilul ovarian se gaseste pe marginea lor. Ovarul este fixat prin
ligamentul otero-ovarian, tubo-ovarian si lombo-ovarian, precum si prin mezoovarian. Arterele ovarului provin din arcada vasculara formata din artera ovariana
cu o ramura a arterei uterine si din care se desprind 10 12 arteriole care
patrund in ovar la nivelul hilului.
Functii ovariene
Ovarul, gonada feminina are functia de a forma si elibera in fiecare luna un ovul
si de a secreta hormonii care favorizeaza fecundarea ovulului si pregatesc
organismul feminin pentru graviditate.
A.
12
startul profund sau bazal, ce nu sufera nici o modificare de-a lungul ciclului
13
- zona superficiala
- zona intermediara
- zona parabazala
- zona bazala
In timpul fazei estrigenice, epiteliul marginal creste si atinge maximum de
dezvoltare inainte de evolutie. Celulele zonei parabazale devin cilindrice, de
asemenea si cele din zona intermediara, care se stratifica si cresc in volum.
Aceasta crestere rezulta din dezvoltarea celulelor si proliferarea lor.
Continutul celular in glicogen creste in aceasta faza. Spre sfarsitul fazei
estrogenice (avansata), straturile zonei superficiala se multiplica (conificare).
14
15
CAPITOLUL.2
Ingrijirea pacientului cu fibrom uterin
2.1.DEFINITIE
Fibromul uterin este o tumoare benign format din esut muscular neted de
tip miometrial i din esut conjunctiv.
- este cea mai comun tumor benign uman i cea mai frecvent;
-se dezvolt din musculatura neted a peretelui uterin ( miom ), dar prezint i o
component conjunctiv, de unde i denumirea de fibrom;
-a fost semnalat din cele mai vechi timpuri ca i pietre ale uterului.
2.2 ETIOPATOGENIE
Majoritatea opiniilor indic originea tumorii in elementele musculare ale
uterului, prerea difer ins dac tumora se dezvolt in fibrele muscular proprii
miometrului sau din musculature pereilor musculari.
- Originea celulelor generatoare ale tumorii:
a) Studiile histologice: au admis c fibromul uterin ia natere din celulele
muscular netede tinere ins incomplete difereniate, dar fcand parte din
elementele normale ale
muchiului uterin.
b) Originea vascular a fibromului uterin este susinut iniial de Klebs, care
consider
reeaua vascular drept surs de dezvoltare a tumorii. Astfel, in sprijinul teoriei
vasculare a fibromului uterin vine descrierea unor tipuri particulare de leiomiom,
in care aspectul histopatologic arat o dispunere ordonat a nucleelor sub efectul
dezvoltrii i creterii celulelor tumorale in jurul vaselor.
2.3.SIMPTOMATOLOGIE
Fibromul uterin se manifest foarte variat, in funcie de numrul, mrimea i
localizarea
16
tumorilor.
- Fibromul asimptomatic : Evideniat de cele mai multe ori cu ocazia unui
examen
ginecologic de rutin sau descoperit in timpul explorrii chirurgicale a prlvisului.
- Hemoragiile uterine : Sangerrile uterine reprezint simptomul cel mai
frecvent intalnit la femeile cu fibrom uterin. Sangerrile uterine se prezint foarte
variat clinic. Explicaia lor este dat de vascularizaia crescut a uterului,
mrimea cavitii uterine i de o deficien in contracia muscular pentru a
asigura hemostaza. In ordinea frecvenei se intalnesc :
- Menoragia: hemoragia menstrual reprezint cea mai obinuit i
caracteristic form de sangerare la femeile cu fibromiom. Menoragiile nu se
instaleaz niciodat brusc, menstruaiile devin progresiv mai abundente, frecvent
cu cheaguri, dureaz mai mult de o sptman, sfarind cu o serozitate rozacee.
- Menometroragiile: sunt sangerri care continu o menstruaie abundent pan
la menstruaia urmtoare. Se intalnesc cu o frecven de aproximativ 22% din
cazuri.
- Metroragiile: Sunt mai rare, intalnindu-se in 13% din cazuri; ele survin intre
menstruaii,discontinuu, fiind revelatoare mai ales pentru un miom submucos sau
un polip fibros.
- Hidroreea : In perioada menopauzei se intalnesc hemoragii continue cu
exacerbri.
Leucoreea se intalnete sub form hidroreic. Hidroreea const intr-o pierderede
lichid
clar, apos, albicios, al crei cantitate poate ajunge pan la 1 litru/ 24h. Pioreea
sau
pierderi purulente pot releva cateodat un polip fibros pe cale de necrozare.
Leucoreea
banal nu este un semn de fibrom.
- Leucoreea :
- abundent premenstrual, este un simptom comun; in fibromul uterin secreia
cervical este filant, translucid sau murdar cand se insoete cu endocervicit
i/sau endometrit
17
Tulburri vezicale:
- apar tulburri micionale;
- polakiuria( miciuni mai frecvente) cu caracter diurn;
- retenia de urin : se intalnete mai rar, se manifest mai ales premenstrual,
rareori ia aspect de
retenie acut.
Compresiunea colorectal : in general sunt puine tensiune, constipaie, ocluzie
mecanic.
Compresiunea venoas :poate fi sursa unui edem al membrelor inferioare.
Asocierea unei infecii latente in micul bazin i a unei hipercoagulabiliti creeaz
condiiile apariiei
flebitelor spontane.
Compresiunea ureterului in fibromul intraligamentar poate produce:
- hidroureter
- hidronefroz
2.5 DIAGNOSTIC MEDICAL
Diagnosticu pozitiv : se bazeaz pe datele concrete clinice i paraclinice i pe
cele ale
examenului ginecologic.
- Diagnosticul diferenial
De cele mai multe ori fibromul uterin se recunoate uor prin examen clinic, dar
procesul de diagnosticare trebuie s aib in vedere i alte stari fiziologice i
patologice ce determin marirea uterului:
sarcina in care oprirea menstruaiei i nu sangerarea este semnul cel mai
important, iar examenul vaginal ne arat caracterele speciale ale uterului gravid
(moale, globulos,
contracii); reaciile biologice de sarcin elimin aceast posibilitate;
sarcina extrauterin sau hematocelul;
cancerul de col uterin apare in jurul menopauzei sau dup ea, sangerarea
este fr
legtur cu menstruaia neregulat;
inflamaiile i tumorile anexiale;
19
chist vegetant;
chist dermoid;
tumori chistice de ovar solid fibrom de ovar;
uterul fibromatos este deosebit de fibromul uterin, se intalnete la femeile
multipare (in apropierea menopauzei), manifestandu-se cu menstruaii
neregulate, insoite de balonri i dureri abdominale; la examenul clinic uterul
este mrit, forma neregulat, dur, cavitatea uterin este mai mare, dar regulat;
adenomioza determin o mrire neregulat, nedepind o sarcin de 12
sptmani i apare la femeile tinere;
uterul malformat;
pelviperitonita static.
2.6 TRATAMENT
Tratamentul profilactic :
se recomand combaterea factorilor ce pot determina dereglri hormonale
metabolice. Un scop important este intreinerea unui echilibru hormonal, cu
evitarea incrcturilor
hormonale i combaterea sindromului de congestie pelvin. In perioada de
activitate
genital a femeii, msurile profilactice se realizeaz treptat. Profilaxia fibromului
uterin
const in :
la pubertate se supravegheaz intreaga dezvoltare a funciei genitale a femeii;
combaterea cauzelor de congestie pelvin i a disfunciilor neuroendocrine;
atenie in utilizarea tratamentelor cu estrogeni i a contraceptivelor;
stimularea natalitii la varst tanr;
depistarea tumorilor in fazele incipiente latente, prevenirea dezvoltrii i a
complicaiilor prin medicaie decongestiv i igien riguroas;
evitarea interveniilor chirurgicale timpurii i repetate pe sfera genital;
prevenirea recidivelor dup operaii, cauzele favorizante care sunt congestia
pelvin i
incrcturile hormonale, vor fi combtute;
20
24
CAPITOLUL 3
Rolul propriu al asistentei medicale
3.1.1 EXAMINAREA CLINICA
Asistenta medical are un rol important in ingrijirea postoperatorie, ea
efectuand atat ingrijiri autonome, cat i delegate la indicaia medicului. Alturi de
asistent particip o intreag echip.
Perioada postoperatorie este intervalul dintre sfaritul operaiei i vindecarea
complet a bolnavei.
In timpul operaiei, asistenta pregtete salonul i patul pentru primirea
bolnavei, intr-un salon cu paturi puine, cat mai izolat de zgomote; temperatura
camerei s nu depeasc 20-22 C, lumina s fie cat mai redus; patul s fie cu
lenjerie curat, prevzut cu muama i alez i accesibil din trei pri.
Transportul bolnavei de la sala de operaii se face cu cruciorul.
Asistenta medical pregtete la patul bolnavei sursa de oxigen, seringi i
ace sterile de unic folosin, garou, alcool, tvi renal, sonde vezicale, plosc
urinar, medicamente ( cardiotonice,analeptice, calmante) necesare in urgen.
In perioada postnarcotic, pan la revenirea total, bolnava se va supraveghea
foarte atent, pan la apariia reflexelor de deglutiie, tuse. Bolnava este
transportat din sala de operaie cu o perfuzie fixat de asistenta anestezist.
Asistenta de salon va verifica poziia acului i ritmul perfuziei, supraveghind-o cu
atenie.
3.1.2 SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE
Dup sosirea bolnavei in salon, asistenta va monitoriza permanent : TA,
pulsul, respiraia i faciesul pacientei, va nota in F.O. calitatea lor i va raporta
medicului orice schimbare survenit. Monitorizarea funciilor vitale se va face
pan la revenirea complet a contienei, deoarece pot aprea complicaii ca :
tulburri respiratorii, circulatorii, asfixie.
Poziia pacientei in pat va fi in decubit dorsal, fr pern, cu capul intr-o
parte, pentru a se evita inecarea cu vrsturi i a greurilor. De asemenea,
asistenta va administra medicaia prescris postoperator i, de cate ori este
necesar, medicaie calmant prescris de medic.
25
26
- Glucoz 10 %, 2 x 500ml;
- Clexane s.c. 20 mg;
- controlul plgii.
- pansament gastric;
- Glucoz 10 %, 2 x 500 ml;
- Clexane;
- regim hidric prin perfuzie;
- controlul plgii.
- Clexane;
- alimentaie per os lichide i proteine;
- mobilizare treptat
soluii
medicamentoase,
soluii
perfuzabile,
tvi
renal;
Pregatirea pacientul
Pregtirea psihic: se informeaz asupra punciei
Pregtirea
fizic:
pentru
puncia
la
venele
braului,
antebraului:
- se aeaz ntr-o poziie confortabil att pentru pacient ct i pentru persoana
care execut puncia
- se examineaz calitatea i starea venelor avnd grij ca hainele s nu
mpirdice circulaia de ntoarcere la nivelul braului
- se aaz braul pe perni i muamaua n abducie i oxtensie maxim
- se dezinfecteaz tegumentele
- se aplic garoul la o distan de 7-8 cm deasupra locului punciei, strngndu-l
astfel nct s opreasc circulaia venoas fr a comprima artera
- se recomand pacientului s strng pumnul, venele devenind tengescent
Execuia punciei
asistentul mbrac mnuile sterile i se aeaz vis-a-vis de bolnav
se fixeaz vena cu policele minii stngi la 4-5 cm sub locul punciei,
executnd o uoar compresiune i traciune n jos asupra esuturilor
vecine.
se fixeaz seringa, gradaiile fiind n sus, acul ataat cu bizonul n sus,
n mna dreapt, ntre police i restul degetelor.
se ptrunde cu acul traversnd, n ordine, tegumentul ndirecie oblic
( unghi de 30 grade) apoi peretele venos nvingndu-se o rezisten
elastic, pn cnd acul nainteaz n gol.
30
31
CAPITOLUL 4
STUDIU DE CAZ
PACIENTA: C.R.
VRSTA: 44 ani
DOMICILIUL: Brasov
NAIONALITATE: romn
RELIGIA: ortodox
OCUPAIA: contabila
STARE CIVIL: cstorit
TA = 120/80 mm Hg;
2. EXAMEN DE SPECIALITATE :
- abdomen sensibil la palpare, elastic
- organele genitale de multipar, nu pierde snge n timpul examinrii
- tueu vaginal: - vulva, vaginul suplu, elastic;
- col n buta, orientat spre dreapta;
- formaiuni tumorale ct un grapefruit, care fac corp comun cu uterul,
contur policiclic, consisten ferm, nedureroas;
- anexele nu se palpeaz.
- Examen Citologic
-Babe Papanicolau: - frotiu de tip II, sunt prezente celule pavimentoase,
superficiale, intermediare celule metapalzice, rare celule de tip ganglionar;
- Flora bacterian: coci redui;
- Examen secreie vaginal: negetiv;
- Examen sumar de urin:
Acid ascorbic
Negativ
Bilirubina
Negativ
34
Corpi cetonici
Negativ
Glucoza
Negativ
Ph
Proteine
Negativ
Urobilinogen
Negativ
Nitrii
Negativ
Densitate urinar
1010
- Examen de laborator:
Valori normale
Glucoz
99 mg./dl.
65 120 mg/dl
Uree
26 mg/dl.
Creatinin
1,4 mg./dl.
6 1,3 mg/dl
T.G.O.
25 U/L.
15 50 U/L
T.G.P.
27 U/L.
15 65 U/L
Fibrinogen
356 mg. %
APTT
38,4
26 36
Hemoglobin
11,7 g%
11,5 17 g%
Hematocrit
31,15 %
35 74 %
Leucocite
6300/mm
4000-100000/mm
Ts
240
Tc
255
VSH
12 mm/lh
35
NGRIJIRI POSTOPERATORII :
- monitorizarea funciilor cardio vascular ( TA, puls ), respiratorie (frecvena
respiratorie, capacitatea), temperatura, diureza, cantitatea de lichid exteriorizat pe tubul
de dren;
- se administreaz : perfuzii cu Glucoz 10% 2x500ml; ser fiziologic 500ml; antialgice,
Clexane pentru profilaxia trombozelor;
- se ncepe mobilizarea dup 48 de ore;
- dup 48 de ore se reinstaleaz tranzitul intestinal;
- se suprim tubul de dren, se rencepe alimentaia (supe strecurate, iaurt, brnz de
vaci), se suprim sonda vezical;
- se continu urmrirea funciilor vitale i controlul plgii pn cnd pacienta va fi
externat.
CULEGEREA DATELOR PRIVIND CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE
1.
-
2.
se hidrateaz normal, 2000 ml/zi prin consum de: sucuri, ap mineral, ciorbe,
supe;
pacienta a fost alimentat permanent timp de trei zile prin perfuzie cu glucoz 5%,
n aceast perioad avnd un regim hidric cu ceai amar;
dup trei zile s-a restabilit tranzitul intestinal i se ncepe alimentaia cu supe
strecurate, zeam de compot, sucuri de fructe, n cantiti suficiente, fr a depi
1500 ml n 24h; mbogindu-se treptat cu sup de zarzavaturi, iar dup primul
scaun se introduce pine prjit, brnz de vaci, iaurt, carne fiart;
3.
-
Nevoia de a elimina
pacienta a prezentat metroragie n cantitate de 100 ml, din acest cauz are
tegumentele palide, uscate, pliu cutanat persistent, sete
4.
37
dup intervenia chirurgical s-a mobilizat cu ajutor, apoi singur, motiv pentru care
a prezentat un mers nclcit, dar echilibrat;
accept o poziie de decubit dorsal cu capul ntors ntr-o parte, genunchii felctai cu
o patur facut sul sub genunchi i si schimb singur poziia;
5.
-
nainte de internare pacienta avea un somn linitit, adormea uor, durata somnului
fiind de 7-8 ore pe noapte;
6.
7.
dup intervenia chirurgical a prezentat subfebrilitate ( 37,7 C ), iar dup trei zile
revine la 36,5 37 C.
8.
38
toaleta singur;
dup intervenia chirurgical, bolnava necesit pansament steril 4 zile, schimbat
zilnic;
-
n fosa iliac dreapt are un tub de dren, care s-a meninut 4 zile.
9.
nevoia de odihn;
nevoia de a comunica;
nevoia de a se mica;
nevoia de a nva.
40
41
Problema
Obiective
Intervenii
autonome
1.Alterarea strii de
Intervenii
delegate
Se manifest prin fa Pacienta nu va mai avea bun, n care s nu prezin- Algocalmin 1f. de 2ml
in
lu
te durere.
i.m. , 1 0 1 .
cnai i diaforez.
d
2.Dificulti n a se
odihni, se manifest
somn : pacienta s
prin insomnie.
doarm 7h pe noapte,
Fenobarbital 1f./zi de
fr treziri noaptea i
15 mg seara.
fr sedative.
me de microclimat.
li
complicaii la nivelul
cu tinct. de iod i cu
to
plgii operatorii.
plgii operatorii.
benzin iodat. Am
tamponat plaga cu ap
oxigenat, tampoane
uscate,apoi am pansat
plaga. Dup 4 zile am
scos tubul de dren. Am
ajutat medicul la scoaterea firelor.
42
de exerciii, n funcie de
ficultatea schimbrii
capacitatea paciantei. Am
fo
a muscular pstrat.
de poziie.
de sine.
decurs de 3 zile.
la actul operator.
Am discutat cu pacienta
pentru nlturarea ideii
mutilante.
Am rugat-o s evite frigul
i efortul.
despre auto-ngrijire.
ti
trolul durerii.
te restriciile privitoare
i la limitarea activitii
sexuale.
BIBLIOGRAFIE
44
45