INTRODUCERE

Nașterea prematură este o situație patologică a femeii gravide care impune

o preocupare deosebită din partea asistentei obstreticale și pediatrice.
Lucrarea de față urmărește principalele probleme puse de nașterea
prematură: etiopatogenia, fiziopatogenia, diagnosticul și conduita care se
impune adecvat situațiilor.
Prognosticul depinde de gradul prematurității, hipoxia la naștere, cauza
care a determinat nașterea, îngrijirile și morbiditatea ulterioară. De cele mai
multe ori copii care supraviețuiesc nașterii premature au probleme de sănătate
care vor avea efecte de durată asupra vieții lor dar și asupra celora care îi
îngrijesc.
Anemia, rahitismul, retinopatia, displazia bronhopulmonară, leziuni
cerebrale, probleme auditive, toate sunt incriminate ca fiind consecințe ale
prematurității.
În zilele noastre s-au produs o serie de schimbări legate de rolul și
importanța femeii în societate, de statutul ei socio-economic, de activitatea pe
care o desfașoară și de stresul la care este supusă. Toate acestea au un anumit
grad de influență asupra actualelor cauze ce determină nașterea prematură.
Femeile sunt sfătuite să își schimbe modul de viață și să-și limiteze activitățile
pentru a asigura un rezultat favorabil sarcinii.
Def.: Nașterea prematură reprezintă eliminarea produsului de concepție
înainte de săptămâna 37 de gestație, mai puțin de 259 de zile începând cu prima
zi a ultimei menstruații a mamei. Limita superioară a greutății prematurului este
acceptată de 2500g și 47 cm lungime, pe când limita inferioară este încă mult
discutată, fiind în principiu limita la care un nou-născut poate fi viabil.
Clasificare nou-nascut
În funcție de greutatea la naștere nou-născuții pot fi clasificați:
- gradul I- cu greutatea între 2500- 2000g ce reprezintă 5-15% din totalul
nou-născuților vii;
- gradul II- cu greutate cuprinsă între 2000-1500g;
- gradul III- cu greutate sub 1500g ce reprezintă 0.8-1,5% din totalul nou-
născuților vii și 65% din decesele survenite în perioada neonatală;
- gradul IV- cu greutate sub 100g ce reprezintă 0,6% din totalul nou-
născutilor și peste 50% din decesele survenite în perioada neonatală.

4
 Din punct de vedere al nașterii premature gravidele pot fi clasificate în:
- gravide cu risc de travaliu prematur (cele care prezintă factori de risc
pentru naștere prematură sau au o naștere prematură în antecedente);
- gravide cu iminență de naștere prematură, sunt cele care prezintă
contracții uterine dureroase regulate ( cel puțin 3 contracții în 10 min.), eventual
mici sângerări, eliminarea dopului gelatinos, dar care nu prezintă modificări la
nivelul colului uterin;
- gravide care prezinta naștere prematură declanșată, sunt cele care prezintă
contracții uterine regulate, dopul gelatinos eliminat, colul uterin dilatat minim 2
cm, membrane intacte sau rupte.

5
 MOTIVAȚIA

Mi-am ales această temă deoarece nașterea prematură reprezintă una dintre
cele mai complexe, dar și dificile probleme ale medicinei moderne. Este o
problemă ce preocupă mai multe ramuri ale medicinei, obstetrică, neonatologie,
imunologie, genetică și cercetare fundamentală.
Cauzele nașterii premature sunt multifactoriale și variază în funcție de
vârstă gestațională. Acestea includ infecții sistemice și intrauterine ( care sunt
responsabile de majoritatea nașterilor premature), stres, tromboză
uteroplacentară și leziuni intrauterine vasculare asociate cu stresul fetal sau
hemoragia decuduală, distensia uterină și laxitatea colului uterin.

6
 SIMPTOMELE AFECȚIUNII

Majoritatea sarcinilor se încheie în jurul a 40 de săptămâni, cu câteva

săptămâni mai devreme ( cel mai adesea ) sau cu câteva zile mai târziu ( foarte
rar ). Prin definiție o naștere este declarată prematură atunci când a avut loc cu
cel puțin 3 săptămâni mai devreme decât termenul stabilit, iar acest lucru oferă
fătului șanse mai mici de a se dezvolta complet.

Semnele naşterii premature

Recunoaşterea promptă a travaliului prematur poate ajuta la prevenirea
naşterii premature. Iată câteva semne care prevestesc instalarea unei naşteri
premature pentru care ar trebui să le ţii sub observaţie cu câteva luni înainte de
termen:
-Contracţii care apar mai mult de 8 ori pe ora;
-Dureri de spate uşoare;
-Presiune sau durere pelviană;
-Diaree;
-Apariţia sângerărilor vaginale;
-Scurgeri vaginale apoase care pot fi lichid amniotic;

Factori de risc
Adesea nu sunt cunoscute cauzele care au provocat travaliul prematur sau
naşterea prematură. Sunt numeroşi factori care pot mări riscul de naştere
prematură inclusiv:
-Naşteri premature anterioare;
-Sarcina gemelară;
-Un interval mai puţin de 6 luni între sarcini;
-Conceperea prin fertilizare în vitro;
-Complicaţii ce cuprind forma uterului, colului uterin sau placentei;
-Fumatul, consumul de alcool sau consumul de droguri;
-Alimentaţia deficitară;
-Unele infecţii, în special ale tractului genital inferior;
-Unele boli cronice cum ar fi hipertensiunea şi diabetul zaharat;
-Subponderalitatea sau supraponderalitatea înainte de sarcina;
-Evenimente stresante în viaţă, cum ar fi moartea unei persoane dragi sau
a violenţei în familie;

7
 -Pierderile de sarcină sau avorturi multiple;
-Vătămare fizică sau traumatisme.

DIAGNOSTIC POZITIV

Medicul specialist trebuie să precizeze diagnosticul de travaliu prematur

la o gravidă cu vârstă gestaţională între 26 şi 37 săptămâni complete de
amenoree în prezenţa unor condiţii enumerate mai jos:
-Contracţii uterine obiectivate de medic, cu o durata de cel puţin 30
secunde şi care apar de cel puţin 6 ori în 60 de minute;
-Membrane rupte cu modificări de col uterin;
-Membrane intacte şi dilataţie de peste 2 cm;
-Membrane intacte şi ştergerea colului cu peste 80%;
-Membrane intacte şi modificări de col uterin apărute în timpul perioadei
de observaţie, obiectivate prin examen clinic sau ecografic cu sondă
transvaginală.
Principala problemă de diagnostic diferenţial o pune falsul travaliu, care
se caracterizează prin apariţia contracțiilor uterine care spre deosebire de cele de
travaliu, sunt neregulate, nu cresc progresiv în durată, intensitate şi frecvenţă, nu
produc modificări de col uterin.
Medicul trebuie să evalueze gravida şi fătul prin următoarele metode:
-Determinarea vârstei gestationale cât mai exact cu putinţă;
-Monitorizarea cardiotocografică pe o perioada de cel puţin 30 min;
-Examen ecografic;
-Evaluarea contracțiilor uterine: durată, intensitate, frecvenţă;
-Examinare cu vulvele sau speculul ginecologic steril;
-Evaluarea generală maternă: semne vitale, stare generală, patologie
asociată;
-Bilanţ de laborator: leucocite, sumar de urină şi urocultură;
-Evaluarea modificărilor de col prin măsurarea ecografică;
Medicul trebuie să utilizeze la consultul obstretical speculul sau vâlvele
sterile fiind o examinare valoroasă pentru diagnosticul pozitiv sau diferenţial:
-Leucoreea abundenţă poate fi confundată de pacienta cu eliminarea de
lichid amniotic;
-Se obiectivează colul lung şi închis sau scurtat sau şters şi /sau dilatat;
-Vizualizarea scurgerii lichidului amniotic prin orificiul cervical va stabili
diagnosticul de membrane amniocoriale rupte.

8
 Tuşeul vaginal are o valoare diagnostică redusă şi creşte riscul infecţiei
amniotice.
Medicul trebuie să evalueze existenţa factorilor de risc pentru naşterea
prematură şi ruptură prematură a membranelor amniocoriale:
-Anomaliile uterine(septul uterin, uter hipoplazic, fibroame);
-Polihidramniosul;
-Preeclampsia;
-Fumatul în timpul sarcinii actuale;
-Naşteri premature în antecedente;
-Infecţii materne;
-Infecţiile tractului genitourinar matern.
Evoluţii şi prognostic în naşterea prematură
Prognosticul matern este în general bun, dar depinde de entităţile clinice
preexistente (cardiopatii, diabet zaharat ) sau specifice sarcinii care pot fi
responsabile de declanşarea prematură a travaliului, iar în unele cazuri de
intervenţia factorilor ovulari ( sarcina gemelară, placentă previa ).
Alt efect asupra femeii fiind o depresie psihică însoţită de incapacitatea de
a duce sarcina la termen, situaţie cu atât mai pronunţată cu cât a avut mai multe
pierderi de sarcina.
În unele cazuri, prognosticul matern depinde şi de cauza care a declanşat
sau favorizat naşterea spontană sau prematură (disgravidiile, bolile infecţioase,
intoxicaţii).
Prognosticul fetal depinde de:
-Circumstanţa etiopatogenică ce a determinat sau favorizat naşterea
prematură;
-Gradul de prematuritate apreciat în funcţie de criteriul ponderal şi vârstă
gestaţională:
-Asistenţă la naştere depinde şi de calitatea îngrijirilor medicale acordate
în primele ore după naştere.
După naşterea prematurului se impune a se acorda o valoare deosebită
anamnezei obstreticale care permite să se evalueze imediat:
-Riscul infecţios posibil în cazurile cu membrane rupte de peste 8-12 ore,
stare febrilă prenatală, maternă sau intrapartum, infecţii urinare, cervicovaginale,
naşteri premature la domicilui, manevre de reanimare în sala de naştere;
-Risc hemoragic determinat de entităţi patologice obstreticale cum sunt:
placentă previa , sarcina gemelară monozigotă sau în raport cu administrarea

9
unor medicamente în timpul travaliului (aspirina, barbiturice) ori prin efectuarea
unor manevre obstreticale protectoare (forceps sau vidextracor);
-Riscul dereglărilor metabolice (hipoglicemie, hipocalcemie,
hiperbilirubinemie);
Prognosticul fetal îndepărtat are în consideraţie faptul că prematuritatea
rămâne încă una din cauzele cele mai importante ale infirmităţilor motorii şi ale
tulburărilor mentale.
Prognosticul fetal depinde ca şi prognosticul matern de cauza care a
declanşat naşterea spontană prematură şi mai ales de greutatea la naştere şi
vârstă gestaţională ( copii între 1000-1500g dând procentul cel mai ridicat de
mortalitate ). Nou-născutul depinde de calitatea îngrijirilor medicale acordate în
primele ore după naştere, un prognostic nefavorabil reflectând conducerea
incorectă a travaliului prin administrarea de analgezice sau ocitocice, aplicaţii de
forceps tardive, tehnici agresive de reanimare, o reechilibrare incorectă sau
tardivă după naştere.

10
 TRATAMENT

Orice gravidă cu ameninţare de naştere prematură va fi internată în spital:

saloane mici, curate, fără zgomot care să asigure un climat liniştitor şi de
încredere femeii. Este necesar repausul absolut la pat în decubit lateral stâng
(asigura o creştere de flux sanguin miometrial şi utero-placentar, asigură
oxigenarea fătului şi eliminarea rapidă a dioxidului de carbon, scade
excitabilitatea miometriala). Regimul alimentar hiperproteic, mono-caloric,
mono sau hiposodat , bogat în vitamine de grup B, C, E, fie acid folic, sedative,
tranchilizante, uşoare. Medicaţia tocolitică are drept scop să blocheze
declanşarea travaliului prematur. Aceste substanţe medicamentoase pot fi
administrate intravenos sau intramuscular. Din păcate, de obicei, efectul acestora
este pe termen scurt.
Tot pentru prevenirea travaliului prematur, la gravidele cu risc de naştere
prematură se mai recurge la un tratament hormonal cu progesteron în doze mari
250mg/săptămâna , care se administrează per os până la săptămâna 37de gestaţie
sau chiar până la naştere.

11
 ROLUL ASISTENTEI ÎN OBSTRETICĂ-GINECOLOGIE ÎN
ÎNGRIJIREA BOLNAVELOR CU NAȘTERE PREMATURĂ

Hemoragiile, pe lângă celelalte simptome ale naşterii premature sunt cele

mai grave afecţiuni. Ele constitue cauza celor mai numeroase decese materne
din timpul sarcinii sau după naştere. Combaterea hemoragiilor este una din
sarcinile de prima importantă ale asistenţei indiferent unde îşi practică profesia.
Pentru o combatere eficientă a hemoragiilor obstreticale nu este necesară
doar asigurarea condiţiilor materiale , cât şi a circumstanţelor etiologice în care
s-a produs.
Asistenţă de obstretică –ginecologie are un rol important în îngrijirea
bolnavelor cu afecţiuni obstreticale de la internare până la externare. Că orice
bolnav are nevoie de o susţinere psihică şi multă înţelegere din partea asistenţei
pentru a trece mai uşor peste această perioada , cea de internare, dar mai ales de
boală.
La internare asistenţă va avea rolul de a ajută medicul pentru examinarea
gravidei, începând cu aşezarea pe masă ginecologică tualeta locală , golirea
vezicii şi a rectului, pregătirea mănuşilor sterile în vederea examinării , a
vulvelor vaginale dar şi ţinerea lor în poziţia cerută de medic.
După internare asistenţă medicală va obţine consimţământul de la
pacienta pentru eventualele investigaţii. Asistenţă va recolta analizele de
laborator indicate de medic: sânge pentru hemogramă, uree, creatinină, glicemie,
urină.
În timpul acestor manevre , asistenţă va respectă regulile de asepsie şi
antisepsie cu stricteţe. Asistenţă ajută şi supraveghează toaletă zilnică a
gravidei. Urmăreşte evoluţia funcţiilor vitale , evoluţia simptomatologiei de la
internare şi apariţia unor noi simptome faţă de cele pentru care s-a internat şi se
anunţă medicul.
În activitate a profesională, măsurile de urgenţă stabilite de medic trebuie
aplicate cu rapiditate şi corectitudine pentru că de cele mai multe ori, de felul
cum este aplicat tratamentul şi de rapiditatea acestuia depinde reuşită salvării
bolnavei.
De aceea, asistenţă medicală trebuie să îşi formeze o cultură medicală
îmbunătăţită permanent, să caute să înveţe cât mai multe manevre necesare, să
aibă pregătite materialele şi medicamentele necesare în cazurile de urgenţă ,
pentru a putea acordă îngrijirile necesare unui nou- născut prematur.

12
 ÎNGRIJIRILE ACORDATE
NOU-NĂSCUTULUI PREMATUR

Înainte de orice manipulare a nou-născutului cadrele sanitare se vor spală

pe mâini cu apă caldă şi săpun , iar apoi îşi vor pune anusile. Îngrijirile de la sala
de naşteri a nou-născutului încep imediat după expulzia acestuia prin punerea pe
o masă specială acoperită cu un scutec steril.
1.Prima manevră este aspiraţia secretiilor din nas, gură şi faringe cu
ajutorul unei sonde Nelaton moale până se instalează prima respiraţie;
2.Legarea, sectionarea şi pansarea cordonului ombilical se face imediat
după încetarea pulsatiilor cordonului;
3.Concomitent cu legarea şi pansarea cordonului ombilical se face
aprecierea stării clinice a nou-născutului cu ajutorul scorului Apgar;
4.Profilaxia oftalmiei gonococice se îndepărtează secreţii de pe ochi cu o
compresă sterilă apoi se instalează în sacul conjunctival 1-2 picături de nitrat de
argin 1%;
5.Examinarea sumară a nou-născutului pentru observarea eventualelor
malformaţii congenitale vizibile;
6.Stabilirea sexului şi arătarea nou-născutului mamei;
7.Măsurarea taliei, perimetrelor şi cântărirea;
8.Stabilirea identităţii prin fixare cu acelaşi număr la copil şi la mama;
9.Curăţarea sumară a tegumentelor dacă sunt impregnate cu sânge, lichid
amniotic, nu se îndepărtează vermix caseosa;
10. Înfăşurarea în scutece sterile încălzite şi transportul în salonul de nou-
născuţi cu ajutorul incubatorului.

Îngrijirile în salonul de nou-născuţi:

-Se urmăresc atent funcţiile vitale;
-Respiraţia;
-Ritmul cardiac;
-Coloratia tegumentelor;
-Mictiunile;
-Eliminarea meconiului;
-Plagă ombilicală;
-Temperatura;
-Alimentaţia nou-născutului.

13
 În primele 5-6 ore de la naşterea nou-născutului nu se alimentează.
Se încearcă permeabilitatea tubului digestiv cu ajutorul a 1-2 linguriţe de
ser gluconat astfel se urmăreşte reflexul de deglutitie . la 6 ore de la naştere se
pune copilul la san câte 5 minute la fiecare san. Ritmul de alimentaţie va fi din 3
în 3 ore cu pauză de 6 ore noaptea ( ultima masă la ora 24, prima masă la ora 6).
După supt copilul trebuie ţinut vertical cu capul în sus, timp de 10-15 minute şi
bătut uşor pe spate pentru a elimina aerul înghiţit odată cu laptele, apoi va fi
culcat în decubit lateral stâng pentru 15-20 min. pentru a evita regurgitările şi
apoi este pus în decubit lateral drept pentru supt.
Respectarea somnului şi a orelor de alimentaţie sunt necesare pentru
crearea unui program care să ofere atât mamei cât şi copilului odihnă necesară.
Asistenţă de pediatrie are obligaţia de a respectă regulile de igienă în
manipularea nou-născutului, depistarea şi tratarea infecţiilor gravidei, aspirarea
corectă a secretiilor la nou-născut.
În a 5-a , 7-a zi de la naştere se face profilaxia infecţiei tuberculoase prin
vaccinare BCG, ID în partea posterioară a braţului stâng . vaccinarea se face la
nou-născut cu greutatea de peste 2500g .
În acelaşi timp se face şi profilaxia rahitismului prin administrare de
vitamina D 200.000 u I.M.
Asistenţă medicală are rolul de a explică îngrijirile ulterioare efectuate la
domiciliu, începând cu regulile de igienă, prima baie care se face la 1-2 zile
după căderea bontului ombilical, temperatura camerei trebuie să fie de 22-24oC,
a apei 37-38oC. îngrijirea plăgii ombilicale se face şi după căderea bontului
ombilical urmărindu-se atent să nu se propage pe această cale o infecţie.
Scor Apgar

Factori 2 1 0
Normal (peste 100 Mai puțin de 100
Ritm cardiac Absent (fără puls)
pulsații / min.) pulsații /min.
Respiraţie Ritm normal de respiraţii Respiraţie înceată sau
Absent (fără respiraţii)
(ritm şi efort) şi efort, plâns zdravăn neregulată, plâns slab
Grimasă Mişcări faciale
Se retrage, strănută, Absent (fără răspuns la
(răspunsuri (grimase) doar la
tuşeşte la stimulare stimulare)
reflexe) stimulare
Activitate
Braţe şi picioare flexate Fără mişcare (tonus
(tonicitate Activ mişcări spontane
cu slabă mişcare flasc)
musculară)
Aspect Culoare normală pe tot Culoare normală pe tot Culoare albăstrui – gri
(culoarea corpul (mâinile şi corpul (mâinile şi pe tot corpul

14
 pielii) picioarele sunt rozalii) picioarele sunt vinete –
albăstrui)

Între 10, 9 sau 8 - nou-născutul este sănătos , are o greutate normală de

asemenea o adaptare neonatală bună, care nu necesită îngrijiri deosebite.
Apgar 6 – în funcţie de deficienţele remarcate, medicul poate remarcă
oxigenoterapia sau corectarea unor deficienţe pe care nou-născutul le prezintă
( hipoglicemie, hipocalcemie). Bebeluşul va fi evaluat din nou după 5 min.
Apgar 5 sau mai mic de 5 – nou-născutul prezintă o stare generală gravă
pentru care sunt necesare manevre de resuscitare , reanimare şi terapie intensivă.
În acest caz după manevrele efectuate de către medic scorul este din nou calculat

PROBLEME PRACTICE SOLUŢIONATE

Pentru întocmirea acestei lucrări, am studiat 3 cazuri ale bolnavelor

internate în secţia de obstretică - ginecologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă
Bistriţa, la care am efectuat culegerea datelor din documentele medicale precum
şi întocmirea tabelului pe cele 14 nevoi şi a Planului de îngrijire după stabilirea
diagnosticului de nursing.
Procesul de îngrijire (de nursing) este o metodă organizată care permite
acordarea de îngrijiri particulare fiecărui individ , atunci când apar modificări
reale sau potenţiale ale sănătăţii.
Etapele procesului de nursing:
1.Culegerea datelor;
2.Analiză şi interpretarea datelor;
3.Planificarea îngrijirilor;
4.Executarea, aplicarea intervenţiilor;
5.Evaluarea finală.

15
 Studiu de caz
Cazul 1

I. Culegerea datelor
a) Stabile:

Nume: I;
Prenume: M;
Vârstă: 35 ani;
Sex: Feminin;
Domiciliul: Bistriţa;
Naţionalitate: Română;
Religie: Ortodoxă;
Stare civilă: Căsătorită;
Cultură : Absolventă a facultăţii de drept;
Ocupaţie: Avocat;
Condiţii de viaţă: Bune, locuieşte cu soţul;
Obişnuinţe de viaţă: Consumă alcool ocazional, fumează un pachet şi
jumătate de ţigări în decursul a 24 h;
Înălţime: 1,70 m;
Greutate: 80 Kg;

b) Variabile:

Temperatura: 36oC;
Tensiune arterială: 185/90 mmHg;
Puls: 95 pulsaţii / min.;
Respiraţie: 26 respiraţii/min.;
Scaun: Normal;
Diureza: Accentuată pe timpul contractiilor;
Apetit: Scăzut;
Somn: Insomnie;

c) Elemente fiziologice:

Grupa sanguină: AII;

RH: Pozitiv;
Alergii: Nu se ştie alergică la nici un medicament.

16
 ÎI. Date din fişa de observaţie
a)Diagnostic la internare: GII, Po, AbI, pacienta are 34 de săptămâni;
b)Motivele internării: Pacienta prezintă membrane rupte, dureri şi
contracţii uterine. Ajunge cu mijloace proprii la Serviciul de Urgenţă a
Spitalului Judeţean Bistriţa-Năsăud, secţia Obstretică-Ginecologie. După
efectuarea controlului medicul constată modificări ale colului uterin doi şi
prezenţa membranelor rupte;
c)Antecedente personale: Un avort spontan în săptămâna a 6-a de sarcina;
d)Antecedente heredo-colaterale: Fără importantă;
e)Istoricul bolii: Pacienta în urmă cu un an a avut o sarcina, iar la 6
săptămâni a suferit un avort spontan. După alte încercări a rămas din nou
însărcinată fiind predispusă la naştere prematură din cauza contractiilor uterine
repetate şi a membranelor rupte. Medicul obstretician care a supravegheat
sarcina îi pune diagnosticul de naştere prematură şi consideră necesară
internarea în spital pentru mai multe investigaţii şi supravegherea travaliului.
Intrând în vorba cu pacienta reiese că acesteia îi sunt alterate următoarele
nevoi fundamentale:
1.Nevoia de a respiră şi de a avea o bună circulaţie;
2.Nevoia de a mânca şi de a bea;
3.Nevoia de a elimina;
4.Nevoia de a se mişcă;
5.Nevoia de a dormi şi de a se odihni;
6.Nevoia de a învaţă.

Diagnostic Intervenţii
Obiective Intervenţii autonome Evaluare
de nursing delegate
Pacienta
-medicul la
constată că internarea
membranele în sala de
- evaluez împreună cu medicul
s-au rupt naştere
starea membranelor (a pungii
1.Eliminare Pacienta să spontan şi mai prezintă
amniotice);
vaginală fie ferită de prezintă puţin membrane
- asigur toaletă vulvara
inadecvată infecţie lichid amniotic rupte,
externă;
datorită lichid
- aplic câmp steril vulvar.
examenului cu amniotic
vâlvele şi tuşeulîn
vaginal. cantitate
redusă.
Pacienta să - pregătesc pacienta pentru - oxigenoterapie Pacienta
2.Durerea prezinte naştere, datorită membranelor la indicaţia prezintă
contracţii rupte; medicului; contracţii

17
uterine - pregătesc pacienta psihic, - ascultarea uterine
ritmice de comunic cu ea, o liniştesc, îi BCF-urilor dureroase
intensitate explic manevrele ce se (136-140/ min.) la interval
40”- 60” (în efectuează; cu ajutorul de 60” cu
vederea - obţin consimţământul pentru tocografului; o durata
expulzării recoltarea de probe biologice - perfuzie cu de 40-50”
fătului) în vederea analizelor de oxistin o fiolă în în urmă
laborator (sânge, examen de 500 ml NaCl cărora
secreţie vaginală); 0,9% cu ritm de pacienta
- urmăresc contracţiile 10-12 picături se apropie
dureroase (ritm, frecvenţa, pe minut pentru de
intensitate); ritmicitatea expulzia
- urmărirea eventualei contractiilor; fătului,
sângerări; - analgezie dilataţia
- pregătesc fizic pacienta, în obstreticala cu fiind de 10
vederea naşterii (clismă, Nospa I.M 1 cm
toaletă externă vulvo-perianala fiolă (ajută la
cu raderea pilozităţii vulvare şi dilatarea colului
sinfizarea); uterin);
- aplic câmp steril vulvar; - dexametazona
- dezinfectez de sus în jos cu o fiolă /12 ore
tampon îmbibat în betadina şi IM (ajută la
aplic câmp steril sub şezutul măturarea
pacientei; plămânilor
Materiale sterile necesare: 2 copilului şi
pense, o foarfeca, o clemă facilitează
sterilă pentru ligaturarea respiraţia);
bontului ombilical sau fir de - urmărirea
aţă sterilă, tampoane, comprese dilatatiei colului
sterile, seringi de 10 ml cu ac din ora în ora;
steril, scutec steril; - se pregătesc
-asist naşterea fătului şi acord materialele
următoarele îngrijiri: aspirarea pentru asistenţă
secretiilor, ştergerea la naştere la
tegumentelor, ligaturarea dilataţia colului
bontului ombilical, de 10 cm;
administrarea de oxigen, - materiale
cântărire, măsurare, punerea pentru anestezie
nou-născutului la sursă de locală , în
căldură (în incubator), vederea
identificarea (bandeletă la un efectuării
membru superior), transportul epiziatomiei
cu incubatorul la salonul de (care în cazul
prematuri. naşterii
- urmăresc delivrenta premature este
placentei; obligatorie),
-ajut medicul la refacerea lidocaină sau
epiziatomiei; xilină 1%;
- fac toaletă regiunii genitale, - se practică
câmp steril vulvar, instalarea în anestezia locală

18
 poziţie comodă a pacientei la nivelul vulvei
(decubit dorsal fără pernă 2 ore spre coapsă
la sala de naştere); dreapta cu
- în cele două ore, respectuv incizie laterală
lăuzia imediată, măsor (cu foarfeca) în
temperatura, pulsul, tensiunea momentul unei
şi sângerarea vaginală; contracţii
- explic lăuzei necesitatea dureroase când
masajului extern la nivelul pacienta
uterului, în sensul acelor de împinge, iar
ceasornic, pentru formarea polul fetal
globului de siguranţă; ajunge la
- în cele 2 ore pacienta nu va simfiză
dormi (pentru prevenirea unei pubiană.
eventuale hemoragii).
Pacienta să Pacienta
prezinte o - îi explic pacientei tehnici de respiră
respiraţie respiraţie care să o ajute în timpul
- oxigenoterapie mai uşor,
travaliului : se inspire profund pe
3.Dispnee normală în la indicaţia mişcările
nas în timpul contracţiei şi să dea
timpul medicului
aerul afară pe gură pentru o bună toracice
travaliului şi oxigenare a mamei şi a fătului. sunt mai
expulziei ample .
Pacienta
Pacienta să este
prezinte o optimistă,
stare de bine - discut cu pacienta, încerc să are
psihic şi aflu ce o supără, o empatizez şi încredere
fizic, să nu o încurajez; în echipa
4.Anxietate,
prezinte - îi asigur o poziţie medicală
disconfort
teamă de confortabilă în pat pe durata şi îşi
mediul travaliului (decubit lateral găseşte
spitalicesc, stâng). poziţia
de analize, de favorabilă
naştere pe timpul
travaliului
Pacienta se - administrare
- îi asigur o poziţie Pacienta
se poată de analgezice şi
5.Mobilitate confortabilă; se poate
deplasa cu antispastice la
limitată - încurajez şi ajut pacienta să deplasa
uşurinţă în 8- indicaţia
se deplaseze. singură.
10 ore medicului
Pacienta
Pacienta să - îi fac educaţie sanitară este
acumuleze pacientei, în legătură cu igienă informată,
cunoştinţe sarcinii (igienă alimentaţiei, îi dispare
6.Cunoştinţe
necesare în igienă tegumentelor, a sânilor, anxietatea
insuficiente
legătură cu igienă intimă); şi are
igienă - îi pun la dispoziţie reviste şi încredere
sarcinii internet. în echipa
medicală.

19
 Diagnostic medical: membrane rupte, contractii uterine, dilatarea colului
uterin.
Diagnostic de ingrijire: disconfort din cauza durerii , a contractiilor si a
respiratiei dificile.
Stabilirea prioritatilor: combaterea durerii, asigurarea pozitiei confortabile
pe timpul travaliului, usurarea respiratiei si reluarea mobilitatii.
Investigatii clinice, paraclinice si de laborator, efectuate pe perioada
internarii, 25.06.2015 – 02.07.2015.

Investigaţii clinice şi paraclinice Investigaţii de laborator

Pacienta prezintă membrane rupte,
contracţii şi dureri uterine, se fac
Se recoltează sânge şi secreţie
următoarele investigaţii: examenul cu
vaginală.
vâlvele vaginale, tuşeu vaginal şi
ecograf.

Tratamentul pe perioada spitalizării: oxigenoterapie, perfuzie cu Oxistin o

fiolă, Nospa o fiolă, Dexametazona, Lidocaină sau Xilină.

Evaluare finală
Pacienta I. M. în vârstă de 35 de ani, internată la Spitalul de Urgenţă
Bistriţa-Năsăud , în dată de 25.06.2015 cu simptome: dureri şi contracţii uterine,
membrane rupte, dilatarea colului uterin, după examinare se decide internarea pe
secţia de Obstretică-Ginecologie , cu diagnostic de naştere prematură , unde i se
acordă îngrijiri necesare pe timpul travaliului şi a naşterii.
După aproximativ 40 min. pacienta naşte un copil prematur dar sănătos şi
va rămâne internată până nou-născutul va avea greutatea şi lungimea necesară.

20
 Cazul 2

I. Culegerea datelor
a) Stabile:

Nume: S;
Prenume: D;
Vârstă: 16 ani;
Sex: Feminin;
Domiciliul: Bistriţa;
Naţionalitate: Română;
Religie: Ortodoxă;
Stare civilă: Necăsătorită;
Cultură : 11 clase;
Ocupaţie: Elevă;
Condiţii de viaţă: Precare, provine din familie dezmembrată;
Obişnuinţe de viaţă: Consumă alcool ocazional, nefumătoare;
Înălţime: 1,65 m;
Greutate: 70 Kg;

b) Variabile:

Temperatura: 36oC;
Tensiune arterială: 125/80 mmHg;
Puls: 89 pulsaţii / min.;
Respiraţie: 20 respiraţii/min.;
Scaun: Normal;
Diureza: Accentuată pe timpul contractiilor;
Apetit: Scăzut;
Somn: Insomnie;

c) Elemente fiziologice:

Grupa sanguină: ABIV;

RH: Pozitiv;
Alergii: Nu se ştie alergică la nici un medicament.

21
 ÎI. Date din fişa de observaţie
a)Diagnostic la internare: G0, Po, Ab0, pacienta are 36 de săptămâni;
b)Motivele internării: Pacienta prezintă membrane rupte, dureri şi
contracţii uterine. Ajunge cu mijloace proprii la Serviciul de Urgenţă a
Spitalului Judeţean Bistriţa-Năsăud, secţia Obstretică-Ginecologie. După
efectuarea controlului medicul constată modificări ale colului uterin doi şi
prezenţa membranelor rupte;
c)Antecedente personale: Fără importantă;
d)Antecedente heredo-colaterale: Fără importantă;
e)Istoricul bolii: pacienta este la prima sarcina cu o gestaţie de 36 de
săptămâni, iar primele contracţii au debutat în urmă cu 3 zile. Medicul
obstretician care a efectuat consultul a pus diagnosticul de naştere prematură şi
consideră că este necesară internarea pentru supravegherea travaliului şi
asistenţă la naştere.
După analiză cazului s-a ajuns la concluzia că pacientei îi sunt afectate
următoarele nevoi fundamentale:

1.Nevoia de a respiră şi de a avea o bună circulaţie;

2.Nevoia de a mânca şi de a bea;
3.Nevoia de a elimina;
4.Nevoia de a se mişcă;
5.Nevoia de a dormi şi de a se odihni;
6.Nevoia de a învaţă.

Diagnostic Intervenţii
Obiective Intervenţii autonome Evaluare
de nursing delegate
Pacienta
-medicul la
constată că internarea
membranele în sala de
- evaluez împreună cu medicul
s-au rupt naştere
starea membranelor (a pungii
1.Eliminare Pacienta să spontan şi mai prezintă
amniotice);
vaginală fie ferită de prezintă puţin membrane
- asigur toaletă vulvara
inadecvată infecţie lichid amniotic rupte,
externă;
datorită lichid
- aplic câmp steril vulvar.
examenului cu amniotic
vâlvele şi tuşeulîn
vaginal. cantitate
redusă.
Pacienta să - pregătesc pacienta pentru - oxigenoterapie Pacienta
prezinte naştere, datorită membranelor la indicaţia prezintă
2.Durerea
contracţii rupte; medicului; contracţii
uterine - pregătesc pacienta psihic, - ascultarea uterine

22
ritmice de comunic cu ea, o liniştesc, îi BCF-urilor dureroase
intensitate explic manevrele ce se (136-140/ min.) la interval
40”- 60” (în efectuează; cu ajutorul de 60” cu
vederea - obţin consimţământul pentru tocografului; o durata
expulzării recoltarea de probe biologice - perfuzie cu de 40-50”
fătului) în vederea analizelor de oxistin o fiolă în în urmă
laborator (sânge, examen de 500 ml NaCl cărora
secreţie vaginală); 0,9% cu ritm de pacienta
- urmăresc contracţiile 10-12 picături se apropie
dureroase (ritm, frecvenţa, pe minut pentru de
intensitate); ritmicitatea expulzia
- urmărirea eventualei contractiilor; fătului,
sângerări; - analgezie dilataţia
- pregătesc fizic pacienta, în obstreticala cu fiind de 10
vederea naşterii (clismă, Nospa I.M 1 cm
toaletă externă vulvo-perianala fiolă (ajută la
cu raderea pilozităţii vulvare şi dilatarea colului
sinfizarea); uterin);
- aplic câmp steril vulvar; - dexametazona
- dezinfectez de sus în jos cu o fiolă /12 ore
tampon îmbibat în betadina şi IM (ajută la
aplic câmp steril sub şezutul măturarea
pacientei; plămânilor
Materiale sterile necesare: 2 copilului şi
pense, o foarfeca, o clemă facilitează
sterilă pentru ligaturarea respiraţia);
bontului ombilical sau fir de - urmărirea
aţă sterilă, tampoane, comprese dilatatiei colului
sterile, seringi de 10 ml cu ac din ora în ora;
steril, scutec steril; - se pregătesc
-asist naşterea fătului şi acord materialele
următoarele îngrijiri: aspirarea pentru asistenţă
secretiilor, ştergerea la naştere la
tegumentelor, ligaturarea dilataţia colului
bontului ombilical, de 10 cm;
administrarea de oxigen, - materiale
cântărire, măsurare, punerea pentru anestezie
nou-născutului la sursă de locală , în
căldură (în incubator), vederea
identificarea (bandeletă la un efectuării
membru superior), transportul epiziatomiei
cu incubatorul la salonul de (care în cazul
prematuri. naşterii
- urmăresc delivrenta premature este
placentei; obligatorie),
-ajut medicul la refacerea lidocaină sau
epiziatomiei; xilină 1%;
- fac toaletă regiunii genitale, - se practică
câmp steril vulvar, instalarea în anestezia locală
poziţie comodă a pacientei la nivelul vulvei

23
 (decubit dorsal fără pernă 2 ore spre coapsă
la sala de naştere); dreapta cu
- în cele două ore, respectuv incizie laterală
lăuzia imediată, măsor (cu foarfeca) în
temperatura, pulsul, tensiunea momentul unei
şi sângerarea vaginală; contracţii
- explic lăuzei necesitatea dureroase când
masajului extern la nivelul pacienta
uterului, în sensul acelor de împinge, iar
ceasornic, pentru formarea polul fetal
globului de siguranţă; ajunge la
- în cele 2 ore pacienta nu va simfiză
dormi (pentru prevenirea unei pubiană.
eventuale hemoragii).
Pacienta să Pacienta
prezinte o - îi explic pacientei tehnici de respiră
respiraţie respiraţie care să o ajute în timpul
- oxigenoterapie mai uşor,
travaliului : se inspire profund pe
3.Dispnee normală în la indicaţia mişcările
nas în timpul contracţiei şi să dea
timpul medicului
aerul afară pe gură pentru o bună toracice
travaliului şi oxigenare a mamei şi a fătului. sunt mai
expulziei ample .
Pacienta
Pacienta să este
prezinte o optimistă,
stare de bine - discut cu pacienta, încerc să are
psihic şi aflu ce o supără, o empatizez şi încredere
fizic, să nu o încurajez; în echipa
4.Anxietate,
prezinte - îi asigur o poziţie medicală
disconfort
teamă de confortabilă în pat pe durata şi îşi
mediul travaliului (decubit lateral găseşte
spitalicesc, stâng). poziţia
de analize, de favorabilă
naştere pe timpul
travaliului
Pacienta se - administrare
- îi asigur o poziţie Pacienta
se poată de analgezice şi
5.Mobilitate confortabilă; se poate
deplasa cu antispastice la
limitată - încurajez şi ajut pacienta să deplasa
uşurinţă în 8- indicaţia
se deplaseze. singură.
10 ore medicului
Pacienta
Pacienta să - îi fac educaţie sanitară este
acumuleze pacientei, în legătură cu igienă informată,
cunoştinţe sarcinii (igienă alimentaţiei, îi dispare
6.Cunoştinţe
necesare în igienă tegumentelor, a sânilor, anxietatea
insuficiente
legătură cu igienă intimă); şi are
igienă - îi pun la dispoziţie reviste şi încredere
sarcinii internet. în echipa
medicală.

24
 Diagnostic medical: membrane rupte, contracţii uterine, dilatarea colului
uterin.
Diagnostic de îngrijire: disconfort din cauza durerii , a contractiilor şi a
respiraţiei dificile.
Stabilirea priorităţilor: combaterea durerii, asigurarea poziţiei confortabile
pe timpul travaliului, uşurarea respiraţiei şi reluarea mobilităţii.
Investigaţii clinice, paraclinice şi de laborator, efectuate pe perioada
internării, 24.05.2015 – 30.06.2015.

Investigaţii clinice şi paraclinice Investigaţii de laborator

Pacienta prezintă membrane rupte,
contracţii şi dureri uterine, se fac
Se recoltează sânge şi secreţie
următoarele investigaţii: examenul cu
vaginală.
vâlvele vaginale, tuşeu vaginal şi
ecograf.

Tratamentul pe perioada spitalizării: oxigenoterapie, perfuzie cu Oxistin o

fiolă, Nospa o fiolă, Dexametazona, Lidocaină sau Xilină.

Evaluare finală
Pacienta S. D. în vârstă de 16 de ani, internată la Spitalul de Urgenţă
Bistriţa-Năsăud , în dată de 24.05.2015 cu simptome: dureri şi contracţii uterine,
membrane rupte, dilatarea colului uterin, după examinare se decide internarea pe
secţia de Obstretică-Ginecologie , cu diagnostic de naştere prematură , unde i se
acordă îngrijiri necesare pe timpul travaliului şi a naşterii.
După aproximativ 60 min. pacienta naşte un copil prematur dar sănătos şi
va rămâne internată până nou-născutul va avea greutatea şi lungimea necesară.

25
 Cazul 3

I. Culegerea datelor
a) Stabile:

Nume: B;
Prenume: A;
Vârstă: 29 ani;
Sex: Feminin;
Domiciliul: Bistriţa;
Naţionalitate: Română;
Religie: Ortodoxă;
Stare civilă: Căsătorită;
Cultură : 10 clase;
Ocupaţie: Casnică;
Condiţii de viaţă: Bune, locuieşte cu soţul şi copii;
Obişnuinţe de viaţă: Consumă alcool ocazional;
Înălţime: 1,75 m;
Greutate: 84 Kg;

b) Variabile:

Temperatura: 37oC;
Tensiune arterială: 160/75 mmHg;
Puls: 65 pulsaţii / min.;
Respiraţie: 22 respiraţii/min.;
Scaun: Normal;
Diureza: Accentuată pe timpul contractiilor;
Apetit: Scăzut;
Somn: Odihnitor;

c) Elemente fiziologice:

Grupa sanguină: O1;

26
RH: Pozitiv;
Alergii: Nu se ştie alergică la nici un medicament.

II. Date din fişa de observaţie

a)Diagnostic la internare: GV, P4, Ab0, pacienta are 35 de săptămâni;

b)Motivele internării: Pacienta prezintă membrane rupte, dureri şi contracţii
uterine. Ajunge cu mijloace proprii la Serviciul de Urgenţă a Spitalului Judeţean
Bistriţa-Năsăud, secţia Obstretică-Ginecologie. După efectuarea controlului
medicul constată modificări ale colului uterin doi şi prezenţa membranelor
rupte;
c)Antecedente personale: Fără importantă;
d)Antecedente heredo-colaterale: Fără importantă;
e)Istoricul bolii: Pacienta este la a 5-a sarcina, celelalte 4 au decurs normal, fără
probleme obstreticale . Actuală sarcina are 35 de săptămâni gestationale, în
urmă cu o săptămâna au debutat contracţiile uterine. Medicul obstretician care a
consultat pacienta a pus diagnosticul de naştere prematură şi consideră că este
necesară internarea în spital pentru supravegherea travaliului şi naşterii.
În urmă examinării pacientei am ajuns la concluzia că îi sunt afectate nevoile
fundamentale enumerate mai jos:
1.Nevoia de a respiră şi de a avea o bună circulaţie;
2.Nevoia de a mânca şi de a bea;
3.Nevoia de a elimina;
4.Nevoia de a se mişcă;
5.Nevoia de a dormi şi de a se odihni;
6.Nevoia de a învăţa.

Diagnostic Intervenţii
Obiective Intervenţii autonome Evaluare
de nursing delegate
-medicul Pacienta
constată că la
- evaluez împreună cu medicul
membranele internarea
starea membranelor (a pungii
1.Eliminare Pacienta să s-au rupt în sala de
amniotice);
vaginală fie ferită de spontan şi mai naştere
- asigur toaletă vulvara
inadecvată infecţie prezintă puţin prezintă
externă;
lichid amniotic membrane
- aplic câmp steril vulvar.
datorită rupte,
examenului cu lichid

27
 vâlvele şi tuşeul amniotic
vaginal. în
cantitate
redusă.
- pregătesc pacienta pentru - oxigenoterapie
naştere, datorită membranelor la indicaţia
rupte; medicului;
- pregătesc pacienta psihic, - ascultarea
comunic cu ea, o liniştesc, îi BCF-urilor
explic manevrele ce se (136-140/ min.)
efectuează; cu ajutorul
- obţin consimţământul pentru tocografului;
recoltarea de probe biologice - perfuzie cu
în vederea analizelor de oxistin o fiolă în
laborator (sânge, examen de 500 ml NaCl
secreţie vaginală); 0,9% cu ritm de
- urmăresc contracţiile 10-12 picături
dureroase (ritm, frecvenţa, pe minut pentru
Pacienta
intensitate); ritmicitatea
prezintă
- urmărirea eventualei contractiilor;
contracţii
sângerări; - analgezie
uterine
- pregătesc fizic pacienta, în obstreticala cu
dureroase
Pacienta să vederea naşterii (clismă, Nospa I.M 1
la interval
prezinte toaletă externă vulvo-perianala fiolă (ajută la
de 60” cu
contracţii cu raderea pilozităţii vulvare şi dilatarea colului
o durata
uterine sinfizarea); uterin);
de 40-50”
ritmice de - aplic câmp steril vulvar; - dexametazona
2.Durerea în urmă
intensitate - dezinfectez de sus în jos cu o fiolă /12 ore
cărora
40”- 60” (în tampon îmbibat în betadina şi IM (ajută la
pacienta
vederea aplic câmp steril sub şezutul măturarea
se apropie
expulzării pacientei; plămânilor
de
fătului) Materiale sterile necesare: 2 copilului şi
expulzia
pense, o foarfeca, o clemă facilitează
fătului,
sterilă pentru ligaturarea respiraţia);
dilataţia
bontului ombilical sau fir de - urmărirea
fiind de 10
aţă sterilă, tampoane, comprese dilatatiei colului
cm
sterile, seringi de 10 ml cu ac din ora în ora;
steril, scutec steril; - se pregătesc
-asist naşterea fătului şi acord materialele
următoarele îngrijiri: aspirarea pentru asistenţă
secretiilor, ştergerea la naştere la
tegumentelor, ligaturarea dilataţia colului
bontului ombilical, de 10 cm;
administrarea de oxigen, - materiale
cântărire, măsurare, punerea pentru anestezie
nou-născutului la sursă de locală , în
căldură (în incubator), vederea
identificarea (bandeletă la un efectuării
membru superior), transportul epiziatomiei
cu incubatorul la salonul de (care în cazul

28
 prematuri. naşterii
- urmăresc delivrenta premature este
placentei; obligatorie),
-ajut medicul la refacerea lidocaină sau
epiziatomiei; xilină 1%;
- fac toaletă regiunii genitale, - se practică
câmp steril vulvar, instalarea în anestezia locală
poziţie comodă a pacientei la nivelul vulvei
(decubit dorsal fără pernă 2 ore spre coapsă
la sala de naştere); dreapta cu
- în cele două ore, respectuv incizie laterală
lăuzia imediată, măsor (cu foarfeca) în
temperatura, pulsul, tensiunea momentul unei
şi sângerarea vaginală; contracţii
- explic lăuzei necesitatea dureroase când
masajului extern la nivelul pacienta
uterului, în sensul acelor de împinge, iar
ceasornic, pentru formarea polul fetal
globului de siguranţă; ajunge la
- în cele 2 ore pacienta nu va simfiză
dormi (pentru prevenirea unei pubiană.
eventuale hemoragii).
Pacienta să Pacienta
prezinte o - îi explic pacientei tehnici de respiră
respiraţie respiraţie care să o ajute în timpul
- oxigenoterapie mai uşor,
travaliului : se inspire profund pe
3.Dispnee normală în la indicaţia mişcările
nas în timpul contracţiei şi să dea
timpul medicului
aerul afară pe gură pentru o bună toracice
travaliului şi oxigenare a mamei şi a fătului. sunt mai
expulziei ample .
Pacienta
Pacienta să este
prezinte o optimistă,
stare de bine - discut cu pacienta, încerc să are
psihic şi aflu ce o supără, o empatizez şi încredere
fizic, să nu o încurajez; în echipa
4.Anxietate,
prezinte - îi asigur o poziţie medicală
disconfort
teamă de confortabilă în pat pe durata şi îşi
mediul travaliului (decubit lateral găseşte
spitalicesc, stâng). poziţia
de analize, de favorabilă
naştere pe timpul
travaliului
Pacienta se - administrare
- îi asigur o poziţie Pacienta
se poată de analgezice şi
5.Mobilitate confortabilă; se poate
deplasa cu antispastice la
limitată - încurajez şi ajut pacienta să deplasa
uşurinţă în 8- indicaţia
se deplaseze. singură.
10 ore medicului
Pacienta să - îi fac educaţie sanitară Pacienta
6.Cunoştinţe
acumuleze pacientei, în legătură cu igienă este
insuficiente
cunoştinţe sarcinii (igienă alimentaţiei, informată,

29
 necesare în igienă tegumentelor, a sânilor, îi dispare
legătură cu igienă intimă); anxietatea
igienă - îi pun la dispoziţie reviste şi şi are
sarcinii internet. încredere
în echipa
medicală.

Diagnostic medical: membrane rupte, contractii uterine, dilatarea colului

uterin.
Diagnostic de îngrijire: disconfort din cauza durerii , a contractiilor şi a
respiraţiei dificile.
Stabilirea priorităţilor: combaterea durerii, asigurarea poziţiei confortabile
pe timpul travaliului, uşurarea respiraţiei şi reluarea mobilităţii.
Investigaţii clinice, paraclinice şi de laborator, efectuate pe perioada
internării, 10.06.2015 – 24.06.2015.

Investigaţii clinice şi paraclinice Investigaţii de laborator

Pacienta prezintă membrane rupte,
contracţii şi dureri uterine, se fac
Se recoltează sânge şi secreţie
următoarele investigaţii: examenul cu
vaginală.
vâlvele vaginale, tuşeu vaginal şi
ecograf.

Tratamentul pe perioada spitalizării: oxigenoterapie, perfuzie cu Oxistin o

fiolă, Nospa o fiolă, Dexametazona, Lidocaină sau Xilină.

Evaluare finală

Pacienta B. A. în vârstă de 29 de ani, internată la Spitalul de Urgenţă

Bistriţa-Năsăud , în dată de 10.06.2015 cu simptome: dureri şi contracţii uterine,
membrane rupte, dilatarea colului uterin, după examinare se decide internarea pe
secţia de Obstretică-Ginecologie , cu diagnostic de naştere prematură , unde i se
acordă îngrijiri necesare pe timpul travaliului şi a naşterii.

30
 După aproximativ 30 min. pacienta naşte un copil prematur dar sănătos şi
va rămâne internată până nou-născutul va avea greutatea şi lungimea necesară.

CONCLUZII

Naşterea prematură este o situaţie patologică a femeii gravide, care

impune o preocupare deosebită din partea asistenţei obstreticale şi pediatrice .
Frecvenţa naşterii premature în studiul clinico-statistic pe care l-am
efectuat este de 10,8% indicator care se încadrează în valorile existente la noi în
ţară.
Incidenţa maximă a naşterii premature a fost întâlnită la femei cu o vârstă
cuprinsă între 18 şi 35 de ani (vârstă corespunzătoare perioadei maxime de
fertilitate), ceea ce reprezintă un procent de 78,58% din numărul de naşteri
totale. O incidenţa crescută , de 53,6% din numărul total de cazuri , o reprezintă
gravidele din mediul rural ceea ce demonstrează că există condiţii grele de viaţă
şi suprasolicitări în acest mediu. Etiologia prematurităţii este plurifactoriala,
factorii de risc fiind materni locali, feto-placentari, generali şi socio-profesionali.
Tratamentul aplicat a fost diferenţiat , de la caz la caz , în funcţie de etiologia
naşterii premature .
Prognosticul modern este grevat de incidenţa mare a ruperii premature a
membranelor , iar la copii născuţi prematur problema o constituie calitatea vieţii
lor ulterioare fiind afectaţi cosiderabil atât fizic, cât şi intelectual.
Un adevărat succes s-a realizat prin îmbunătăţirea în ultimii ani a
prognosticului nou-născutului prematur datorită utilizării corticoizilor la mama,
administrării surfactantului la nou-născut şi a progreselor realizate în
neonatologie.

31
 BIBLIOGRAFIE

1. Revista societăţii române de obstretică şi ginecologie „Obstretică şi

Ginecologie” vol.XLIII, număr suplimentar 1995;
2. V. Luca „Diagnostic şi conduită în sarcina cu risc crescut „ Editura
Medicală , 1989;
3. Titinca L. „ Ghid de nursing” Editura Viaţă Medicală Românească,
Bucureşti, 1999;
4. Georgescu Brăila Mihai, Berceanu Sabina „ Obstretică” , Craiova,
1998;
5. www.qbebe.ro/naşterea/nevoi_şi_probleme;
6. www.cdt-babeş.ro/documente-medicale;

32