LUCRARE DE DIPLOM

Ingrijirea Pacientului Cu Conjunctivita

Gonococica






NDRUMTORI:
Dr. Popa Oana Medic medicin general
Peste Loredana Asistent medical principal




ABSOLVENT:
MARIN ROXANA



Cap.1 Notiuni generale despre boala.
1.1 Anatomia analizatorului vizual

Ochiul este organul care ne asigur vzul, permindu-ne s observm mai multe
despre mediul nconjurtor dect prin intermediul oricrui alt sim. Ne folosim
de vedere n aproape toate activitile pe care le desfurm. Cele mai multe
persoane ar confirma faptul c vzul este simul cel mai valoros pentru ele.
Cu toate acestea, oamenii vd nu cu ochii, ci prin intermediul acestora, de la
acest nivel informaia se transmite prin nervul optic, se ncrucieaz la nivelul
chiasmei optice, apoi prin tractele optice pn la anumite zone ale lobului
occipital al scoarei creierului, unde se formeaz acea imagine a lumii
exterioare, cea pe care o vedem. Toate aceste organe constituie analizatorul
vizual sau aparatul vizual. Prin intermediul celor doi ochi vederea noastr este
stereoscopic (adic imaginea este tridimensional).
Ochiul este un aparat optic complex. Sarcina lui principal este de a transmite
imaginea corect nervului optic.
Fig 1. Anatomia ochiului



Corneea este o membran transparent (permite ptrunderea luminii) care
acoper partea anterioar a ochiului. Ea este lipsit de vase sanguine, are un
coninut ridicat de ap, este rezistent i posed o putere mare de refracie. Intr
n alctuirea sistemului optic al ochiului. Corneea are hotar comun cu membrana
exterioar opac a ochiului sclera (albul ochiului). La grania dintre ele se afl
limbul sclero-cornean pe aici se elimin umorul apos. Mai profund exist
trabeculul, implicat n eliminarea umorului apos.
Corneea este alctuit din mai multe straturi. Cunoaterea structurii corneei ajut
la nelegerea interveniei laser-eximer i de ce ea decurge anume astfel, sau
interveniilor chirurgicale pe cornee.

Epiteliul cornean - este suprafaa de protecie a corneei, strat impermeabil. n
cazul lezrii, se regenereaz.
Membrana Bowman este amplasat imediat sub epiteliu, rol incomplet
elucidat.
Stroma sau parenchimul cornean, partea cei mai voluminoas a corneei.
Partea principal a acesteia fibre de colagen, amplasate n straturi orizontale.
Asigur rezistena i elasticitatea corneei.
Membrana Descemet desparte stroma de endoteliu. Posed o rezisten
sporit, este ultima care cedeaz n caz de leziune.
Endoteliul este responsabil pentru transparena corneei i particip la
alimentarea acesteia. Nu se regenereaz. Cnd este lezat, se infiltreaz lichid in
corneea, aceasta pierzndu-i transparena.
Cantitatea celulelor endoteliale scade n timpul vieii de la 3500 celule pe mm2
la natere pn la 1500-2000 celule pe mm2 la vrsta naintat. Scderea
denssitii acestor celule poate fi cauzat de diverse afeciuni, traume, intervenii
chirurgicale, etc. n cazul unei densiti mai mici de 800 de celule pe mm2,
corneea se edemaiaz i i pierde transparena.
Camera anterioar a ochiului reprezint spaiul dintre cornee i iris. Aceasta este
umplut cu lichid intraocular, umoarea apoas (transparent, permite ptrunderea
luminii)
Irisul are form de cerc cu un orificiu n mijloc (pupila). Irisul este constituit din
strom, pigment melanic (responsabil de culoarea ochiului) i muchi, datorit
crora mrimea pupilei se schimb. El intr n sistemul vascular al ochiului.
Asigur obscurizarea n interiorul globului ocular, pentru a nu se produce
reflexii. fectueaz aceeai funcie ca i diafragma n aparatul de fotografiat,
regleaz fluxul de lumin.
Pupila reprezint o gaur n iris. Mrimile acesteia depind de obicei de nivelul
iluminrii. Muchii irisului modific mrimea ei: muchiul circular (prin
contracie) micoreaz diametrul pupilei, proces numit mioz i controlat de
sistemul parasimpatic; muchiul radiar crete diametrul pupilei, proces numit
midriaz i controlat de sistemul nervos simpatic. Cu ct este mai mult lumin
n mediul nconjurtor cu att pupila devine mai mic.
Camera posterioar este cuprins ntre iris i cristalin. La acest nivel se formeaz
umorul apos, care umple acest spaiu. La periferie se gsesc procesele ciliare
(capilare sanguine dispuse pe toata circumferina).

Cristalinul este a doua lentil natural a ochiului (dup cornee). Este
transparent, nevascularizat, elastic poate s-i schimbe forma, aproape
instantaneu reglnd focalizarea,proces numit acomodaie, datorit cruia omul
vede bine att aproape ct i departe. Este amplasat ntr-o membran, sacul
cristalinian, i se menine n poziie cu ajutorul unor prelungiri ale muchiului
ciliar: zonula lui Zinn. Cristalinul, la fel ca i corneea, intr n sistemul optic al
ochiului.
Corpul vitros este o substan transparent gelatinoas, de consistena albuului
de ou, amplasat n partea posterioar a ochiului (n spatele cristalinului). Corpul
vitros menine forma globului ocular, mpinge retina pe peretele ocular. Intr n
sistemul optic al ochiului.
Retina este o prelungire a scoarei cerebrale la nivelul ochiului. Este constituit
din fotoreceptori (acetia sunt sensibili la lumin) i celule nervoase. Celulele-
receptori amplasate n retin se mpart n dou tipuri: conuri i bastonae. n
aceste celule, care produc rodopsin, are loc transformarea energiei luminoase
(fotoni) n energie electric a esutului nervos, adic reacia fotochimic. Este
bogat vascularizat de ctre artera central a retinei i de ctre vasele de la
nivelul coroidei.
Vederea de precizie se formeaz n macul (pata galben), care este o structur
lipsit de vase de snge i foarte bogat n celule cu conuri. Locul de unde
pornete nervul optic nu prezint celule receptoare i de aceea poart denumirea
de pata oarb.
Bastonaele ne permit s vedem la lumin proast (vedere scotopic), ele se
gsesc n principal la periferia retinei. Conurile dimpotriv, necesit mult
lumin pentru activare, ns tocmai acestea ne permit s observm detaliile mici
(sunt responsabile pentru vederea central, fotopic) i ofer posibilitatea de a
diferenia culorile. Aglomerrile cele mai mari ale conurilor se afl n foveea
central, rspunztoare pentru cea mai nalt acuitate vizual.

Coroida considerat membrana vascular a ochiului, este responsabil pentru
alimentaia sanguin a structurilor intraoculare. ntre vasele irisului, corpului
ciliar i ale coroidei (toate alctuiesc uveea) exist numeroase anastomoze, de
aceea afeciunile cuprind toate aceste elemente: uveita.

Sclera este o membran exterioar netransparent a globului ocular, alb. Pe ea
se inser cei ase muchi oculomotori.
Nervul optic cu ajutorul acestuia semnalele de la terminaiile nervoase sunt
transmise creierului.

Anexele globului ocular sunt:
Muchii extrinseci sunt muchi striai, inervai de nervii cranieni III, IV
i VI.
Pleoapele superioar i posterioar. Sunt alctuite din tegument, esut
lax, tars, muchiul ridictor al pleoapei i conjunctiv palpebral. Pe marginea
liber a pleoapei se inser cilii (genele). n grosimea lor se afl muchiul
orbicular al pleoapei, responsabil de nchiderea ochiului.
Glandele i cile lacrimale exist o gland extern, care secret lacrimi
sub aciunea unor stimuli diveri, i glande lacrimale etalate n grosimea
conjunctivei, responsabil de umectarea continu a suprafeei ochiului
(formeaz filmul lacrimal)
Cile lacrimale pornesc de la nivelul punctelor lacrimale (n unghiul
intern al ochiului), se continu cu canaliculul lacrimal, ctre piramidele nazale,
se unesc i formeaz canalul lacrimal, sacul lacrimal, conductul lacrimo-nazal i
se exteriorizeaz la nivelul meatului nazal.
Conjunctiva bulbar i palpebral


















1.2 CONUNCTIVA - ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
Conjunctiva este o membrana, mucoasa, subtire si transparenta, care acopera
fata posterioara a pleoapelor (conjunctivita palpebrala superioara si inferioara) si
fata anterioara a sclerei (conjunctivita bulbara) . Aceste doua parti se reunesc la
nivelul fundurilor de sac superior si inferior. In regiunea unghiului intern se
gasesc doua formatiuni: pliul semilunar orientat cu concavitatea catre cornee,
vrstighiul celei de a treia pleoape a vetebratelor inferioare, si caruncula lacrimala
care este o mica proeminenta formata din glande si foliculi pilosi.
Mucoasa conjunctivala este constituita dintr-un epiteliu bi- sau pluristratificat,
printre celule epiteliale gasindu-se melanocite si celule caliciforme, mucipare si
un derm format din doua straturi: adenoid superficial, bogat in limfocite, si
profound, fibros.
Fig 2. Conjunctiva
Conjunctiva contine numeroase glande:
- municipare, care sint invaginatii ale epiteliului conjunctival (glandele Henle si
glandele Manz)
- lacrimale apoase (glandele Krausse si glandele Wolfring)

Mucusul, lacrimile, secretiile sebacee ale glandelor Meibomius si Zeiss, precum
xi secretiile sudoripare ale glandelor Moll (ultimile trei tipuri de glande gasindu-
se la nivelul pleoapelor) formeaza un film protector pe suprafata conjunctivitei
si a corneei.
Vascularizatia este data de ramuri din arterele palpebrale pentru conjunctiva
bulbara, iar in ecinatatea limbului de arterele ciliare anterioare. Venele sint
tributara venei oftalmice. Limfaticele dreneaza in ganglionii preauriculari si
parottidieni (vasele limfatice ale jumatatii externe) sis pre ganglionii
submandibulari (jumatea interna ). Inervatia senzitiva a conjunctivitei este
asigurata de ramura oftalmica a trigemenului.
Functia esentiala a conjunctivitei este cea de protectie. Epiteliul si secretiile sale
realizeaza o protectie mecanica . Polinuclearele din dermul conjunctival precujm
si celule epiteliale au functie fagocitara. Stratul adenoid participa la raspunsul
imun cellular si umoral cu sinteza de anticorpi, mai ales IgA, mai putin Ig G, ig
E, rar Ig M. Lacrimile sint bogate in proteine bacteriostatice si bacteriolitice:
lizozim, latotrasnferina, beta lizina . Flora bacteriana comensala inhiba
dezvoltarea celei patogene. Conjunctiva are o slaba aparare antivirala
constituind poarta de intrare pentru infectiile aerogene. De obicei trecerea
virusului este asimptotica, foarte rar aparind atingeri specifice ale ochiului.











Conjunctivita
Notiuni generale despre boala
Acest tip de afectiune face parte din randul asa numitelor conjunctivite
purulente; practic este vorba de infectii severe ale mucoasei conjunctivale,
insotite se eliminarea unor secretii purulente abundente, edem palpebral si
chemozis (edematierea membranei conjunctivale) . In marea lor majoritate,
conjunctivitele purulente sunt produse de catre gonococ; alte forme de
conjunctivite purulente pot fi determinate de catre chlamidii.

Fig. 3. Conjunctivita gonococica

Definiie
Conjunctivita este o inflamatie a conjunctivei ochiului - membrana care
captuseste o parte a globului ocular si care acopera fata interna a pleoapelor.
Atunci cand conjunctivita survine la un nou-nascut vorbim de conjunctivita
neonatala.
Epidemiologia infeciei gonococice
Sursa de infecie unica surs este bolnavul cu gonoree, n special cu infecie
inaparent


Transmiterea
la maturi exclusiv prin contact sexual;
- la nou-nscut la trecerea prin canalul de natere al mamei bolnave.
Etiologie
Neisseria gonorrhoeae este cauza gonoreei, o boala cu transmitere sexuala care
afecteaza femeile, barbatii si copiii .


Fig . 5.Tulpina de gonococ rezistenta la antibiotic.

Poate cauza infertilitate la femei si este un factor de risc major pentru infectia
HIV. In medie, un barbat va fi infectat la fiecare al 4-lea contact sexual cu o
femeie infectata, in timp ce o femeie va fi infectata la fiecare al 2-lea contact
sexual cu un barbat infectat.
Mecanism fiziopatogenic
N. gonorrhoeae este un patogen exclusiv uman care nu are alta poarta de intrare,
inafara de mucoasa umana, si in special cea genitala.

La barbatii studiile au aratat ca celulele epiteliale care tapeteaza cele doua treimi
distale ale uretrei masculine sunt susceptibile la infectia cu gonococ. Infectarile
umane experimentale au relevat ca timp de 40 de ore de la infectare, gonococul
nu poate fi cultivat din exudatul uretral sau urina, deoarece gonococul patrunde
in celulele mucoasei imediat dupa infectare, putand fi cultivat doar dupa ce s-a
replicat in aceste celule.

Fig.4.Gonoreea la barbat.


La femei infectia gonococica implica o interactiune diferita, mult mai
complexa, intre gazda si factorii bacterieni. Tintele initiale ale gonococului sunt
tesuturile ecto- si endocervicale. Aceste celule sunt deosebite, din mai multe
puncte de vedere. Ele produc si secreta toate componentele caii alternative a
complementului si exprima la suprafata receptorii de tip 3 (CR3) ai
complementului.
Simptome
Simptomele gonoreei apar, de obicei, dupa o perioada de 2 zile pana la 3
saptamani, dupa expunerea la infectie. Unele femei si barbati sunt asimptomatici
pana cand apar complicatii severe.
Simptomelafemei:
-disurie (senzatie dureroasa si de usturime la urinat)
secretii vaginale galbene
fragilitate vasculara (producerea cu usurinta a sangerarilor)
- dispareunie (dureri la contactul sexual).
Simptome la barbati:
- secretie ureterala laptoasa alb-galbuie
- disurie (senzatie dureroasa si de usturime la urinat)
- inrosirea si umflarea deschiderii uretrei la nivelul penisului
- dureri abdominale joase
- durere si edematiere (umflare) la nivelul testiculelor.

Mod de transmitere
Infectia gonococica se transmite prin contact sexual vaginal, anal sau oral.
Copiii se vor infecta la nastere, in cazul in care mamele sunt infectate.
In fiecare an sunt raportate aproximativ 1 milion de cazuri, in timp ce un numar
cel putin identic nu sunt raportate. In medie, un barbat va fi infectat la fiecare al
4-lea contact sexual cu o femeie infectata, in timp ce o femeie va fi infectata la
fiecare al 2-lea contact sexual cu un barbat infectat.
Diagnostic
Depistarea simptomelor este foarte dificila in multe dintre cazuri. Astfel ca
persoanele nu stiu ca sunt infectate pentru o perioada lunga de timp. Cele mai
multe dintre persoanele asimptomatice, vor afla ca sunt infectate atunci cand
partenerul lor este diagnosticat.
Singura metoda sigura de a depista infectia este testarea (culturi din secretiile
uretrale sau vaginale) pentru infectia gonococica.
Diagnosticul se face pe baza culturilor din secretiile vaginale sau uretrale. Pentru
recoltarea acestor secretii se foloseste un tampon de bumbac, care este apoi
trimis la laborator pentru testare. Rezultatele sunt disponibile in aproximativ 3
zile. Recoltarea nu este dureroasa si poate fi facuta chiar si la persoanele
asimptomatice.
Investigatii

Punerea diagnosticului implica cunoasterea antecedentelor si o examinare a
pacientului. Intrebarile ce pot fi puse de catre medic se refera la boala cu
transmitere sexuala la care pacientul s-a expus, la partener, la simptome
(descrierea eventualelor secretii, dureri genitale sau in alta regiune, simptome
urinare, dureri abdominale sau pelvine), la metode de contraceptie
Dupa aceste informatii se trece la examinarea pacientului:
- femeile sunt supuse la examen ginecologic
- barbatii sunt examinati genital pentru semne de uretrita sau epididimita.
Testele specifice pentru gonoree se fac pentru detectarea sau confirmarea
gonoreei. Medicul ia o proba de secretie sau urina si o testeaza pentru Neisseria
gonoree
Complicatii
Infectia gonococica este periculoasa, chiar daca este asimptomatica. Infectia
gonococica netratata se poate complica cu urmatoarele:
La copii:
- oftalmia gonococica (infectia globilor oculari)
- afectarea ireversibila a organelor de reproducere
- infertilitate (dificultatea de a ramane insarcinata).
La adulti:
- sterilitatea (incapacitatea de avea copii), fiind urmare a salpingitei acute,
cauzata de infectia gonococica
- sarcina ectopica sau tubara, o complicatie care se poate finaliza cu decesul
femeii insarcinate


Desi poate avea complicatii grave daca ramane netratata, infectia gonococica
poate fi vindecata. Tratamentul consta in administrarea de antibiotice (de
obicei Penicilina, Eritromicina sau Tetraciclina). Este foarte important ca
tratamentul sa fie urmat corect, pentru a fi eficient. Din pacate, tratamentul
antibiotic nu poate trata complicatiile deja cauzate de infectia gonococica
Profilaxie

Recomandarile pentru prevenirea infectiei gonococice sunt identice cu cele
pentru prevenirea altor boli cu transmitere sexuala.
Cea mai buna metoda de prevenire a infectiei gonococice este abstinenta (nici un
contact sexual) sau contactul sexual cu un singur partener neinfectat, care la
randul lui nu are un alt partener sexual.
In caz contrar, partenerii se infecteaza si se reinfecteaza reciproc. De asemenea,
partenerul/partenerii anteriori trebuiesc testati si tratati prompt in caz de infectie,
pentru a preveni raspandirea bolii.
La 3-6 saptamani dupa incheierea tratamentului antibiotic, persoanele sunt
retestate. Acest lucru este foarte important pentru a ne asigura ca tratamentul a
fost adecvat si corect urmat si infectia a fost vindecata

Diagnostic clinic
Simptomele apar frecvent in maternitate, ochisorii fiind umflati, pleoapele
indurate cu secretii purulente foarte abundente;intotdeauna este
bilaterala;frecvent se asociaza si manifestari sistemice( stomatita, rinita, artrita,
meningita, septicemie);

Atunci cand apare la copilul mic, conjuctivita gonococica poate provoca orbire.
Imbolnavirea copilului se face cel mai adesea in momentul nasterii, atunci cand
copilul intra in contact cu secretiile vaginale patologice ale mamei; de asemenea,
imbolnavirea se poate produce si prin intermediul instrumentarului chirurgical
contaminat; in foarte rare cazuri boala poate aparea inca din perioada
intrauterina. Copilul poate fi imbolnavit si tardiv dupa actul nasterii (lenjerie
contaminata), simptomele debutand ceva mai tarziu (maxim 10 zile din
momentul contaminarii) . Simptomatologia debuteaza in maxim 72 de ore de la
nastere. Intr-o prima faza de aparitie a bolii, copilul prezinta edem palpebral
considerabil (umflarea pleoapelor), chemozis si secretie conjunctivala; ulterior,
aceasta secretie devine purulenta si determina aglutinarea cililor edemul
palpebral si chemozisul persista in continuare; secretia conjuctivala purulenta
este atat de abundenta, incat la deschiderea fantelor palpebrale, aceasta poate fi
proiectata in jet; in ultima parte de evolutie a bolii, apare induratia pleoapelor si
roseata conjunctivei, iar secretia conjunctivala tinde sa isi recapete
caracteristicile initiale.
La copilul mic, conjunctivita gonococica afecteaza ambii globi oculari. Boala se
poate complica cu aparitia ulcerelor corneei, a endocarditei sau a artritei
genunchiului. Daca tratamentul se instituie rapid, prognosticul este unul
favorabil.
In ceea ce priveste conjunctivita gonococica a adultului, afectiunea este de
obicei unilaterala; conjunctiva poate fi contaminata prin intermediul pieselor de
lenjerie contaminate, prin intermediul mainilor murdare sau prin intermediul
obiectelor de toaleta contaminate; prezenta unei infectii urinare gonococice sau a
unei vulvovaginite (la femei), favorizeaza in mod indirect, aparitia infectiilor
conjunctivale. Infetia are o evolutie asemanatoare cu cea a nou-nascutului; insa
complicatiile adultului sunt mult mai severe si se instaleaza precoce.
Adultul cu conjunctivita gonococica prezinta urmatoarele elemente de
diagnostic clinic: edem accentuat al mucoasei conjunctivale, secretie purulenta
in cantitate mare, edem instalat in jurul orbitei oculare, precum si adenopatie
satelita (marirea de volum a ganglionilor limfatici preauriculari) . Complicatiile
cele mai grave care pot aparea sunt: ulceratiile de la nivelul corneei si perforatia
corneei.
Diagnostic paraclinic
-examenului clinic si al anamnezei;
-hemoleucograma ce poate arata o crestere a eozinofilelor si a gamaglobulinelor;
-virusologie: determinarea anticorpilor pentru depistarea virusului incriminat;
-examenul secretiei de la nivel ocular.
Diagnostic pozitiv
La copil, diagnosticul de conjunctivita gonococica poate fi stabilit cu usurinta,
tinand cont de prezenta semnelor clinice sugestive, de istoricul medical al
mamei, si nu in ultimul rand de rezultatele culturilor de laborator care au drept
scos cultivarea si identificarea gonococului.
La adult de un real folos sunt urmatoarele elemente: examenul clinic local,
prezenta sau absenta unor infectii genitale gonococice, si nu in ultimul rand,
rezultatele examenelor microbiologice.
Diagnosticul diferenial
- se face cu conjunctivita cu incluziuni a nou- nscutului.
Evolutie si complicatii:
- daca tratamentu e intarziat, poate exista risc de keratita si perforarea corneei.
Iata cateva dintre complicatiile conjunctivitei neonatale:
- perforarea corneei
- iritatia (inflamatia irisului)
- cecitate (orbire)
- pneumonie
Profilaxia -conjunctivitei gonococice necesit tratamentul vulvo- vaginitelor
mamei, iar la nou-nscut imediat dup natere se administreaz 1-2 picturi de
nitrat de argint 1% n sacul conjunctival (metoda Crede). Profilaxia la adult
impune tratamentul uretritelor si vulvo-vaginitelor gonococice; La nastere-
instilarea unor solutii antiseptice

Tratament
Tratamentul trebuie rapid instituit deoarece riscul de aparitie a unor complicatii
severe este mare, infectia netratata poate duce la keratite sau chiar la orbire;
Foarte importante sunt masurile profilactice, sustinute de elementele curative de
tratament. Se recomanda ca oricare gravida sa fie investigata pentru o eventuala
infectie gonococica (vulvovaginita), care uneori poate fi asimptomatica aceste
infectii pot fi tratate cu penicilina timp de sapte zile, fara a exista risc
malformativ pentru fat. Dupa nastere, preventiv, fatului ii poate fi adminisrtata o
doza unica de ceftriaxon alternativ, fatul va beneficia de instilatii oculare cu
nitrat de argint.Tratamentul curativ al conjunctivitei gonococice aparuta la nou-
nascut se face cupenicilina (maxim doua saptamani) sau cu ceftriaxon (maxim
10 zile de tratament) . Vindecarea poate fi ocnfirmata atunci cand secretiile
conjuctivale devin sterile.
In majoritatea cazurilor, conjunctivita neonatala dispare de la sine, fara
administrarea unui tratament, dar doctorii recomanda adesea terapia locala
pentru ca acccelereaza procesul de vindecare si micsoreza posibilitatea ca
infectia sa se raspandeasca. Conjunctivitele infectioase, de obicei, nu sunt
serioase, dar in cazuri rare pot duce chiar la orbire, asa ca este foarte important
instituirea si respectarea unui tratament corect si precoce.
La adult, masurile de igiena locala si tratarea precoce a infectiilor tractului
urinar, joaca un rol foarte important in prevenirea infectiilor oculare. De
asemenea, se recomanda irigarea ochilor pentru indepartarea secretiilor
patologice; la nivel ocular pot fi aplicate preaprate ce contin antibiotice; pe cale
sistemica pot fi administrate urmatoarele tipuri de antibiotice:cefotaxime,
ceftriaxone sau penicilina.

Fig. 6. Infecti gonococica












Capitolul II - Noiuni generale de nursing
Rolul Asistentului Medical Generalist in Internarea Pacientului
cu Conjunctivita Gonococica.
Primirea bolnavelor n secie i iniierea lor n obiceiurile seciei
reprezint un moment hotrtor n ctigarea ncrederii bolnavelor.Atitudinea
asistentei trebuie s fie principal i tovreasc fa de bolnave independent de
starea lor social.Din potriv ea trebuie s acorde o mai mare atenie tocmai a
celor bolnave care necesit, fie prin gravitatea bolilor, fie prin gradul lor mai
sczut de cultur, o preocupare mai atent i mai sistematic.
Bolnavul adus n secie va fi dirijat ntr-unul dintre saloane.Repartizarea
lui va fi n funcie de boal, gravitatea bolii i strarea n care se gsete, tinnd
seama att de interesele bolnavului nou internat, ct i de interesele altor
bolnavi.Bolnavi incontienti , comatoase, cu excitaii psihomotorii, cele cu
incontinen de materii fecale i urin, precum i cele suspecte de boli
infecioase vor fi repartizate n rezerve.
Pacienti var fi condusi de asistent n salon unde li se va arta patul.Cu
aceast ocazie, asistenta i va prezenta colegi de camer crend de la bun
nceput o atmosfer cald ntre bolnavi vechi i cea nou intrat.
Scopul spitalizrii bolnavelor, n majoritatea cazurilor este
vindecarea.Pentru a realiza acest lucru trebuie create condiii prielnice, necesare
ridicrii forei de aprare i regenerare a organismului i scoaterii lui de sub
eventualele influene nocive ale mediului nconjurtor.Funciile ntregului
organism sunt controlate de scoara cerebral.Activitatea sistemului nervos
central realizeaz unitatea indisolubil a organismului, precum i legturile lui
cu mediul nconjurtor, prin excitaiile pornite de la terminaii nervoase intero i
exteroreceptive, precum i prin rspunsurile lui.
Excitaiile pornite din mediul nconjurtor pot aciona defavorabil asupra
sistemului nervos central, att prin numrul, ct i prin calitatea lor, ceea ce duce
la suprasolicitarea i epuizarea celulelor corticale.Acestea la rndul lor
elibereaz centrele subcorticale de controlul scoarei cerebrale, dnd natere la
cele mai variate tulburri n funciile organismului, care cu timpul pot duce la
determinri anatomopatoligice.
Regimul terapeutic de protecie are scopul de a izola bolnavi de condiiile
negative ale mediului nconjurtor, care ar putea traumatiza, suprasolicita sau
epuiza scoara cerebral i de a forma un anturaj plcut cu aciune favorabil
asupra sistemului nervos central i deci asupra organismului.
Multi bolnavi suport cu greu chiar i faptul c sunt internate n
spital.Condiiile de mediu de aici le creeaz o oarecare tensiune nervoas.
Rolul Asistentului Medical in asigurarea conditiilor de spitalizare
Spitalul cuprinde urmatoarele parti componente functionale :
- serviciul de primire unde incepe pregatirea psihica a pacientului. El este
primit cu zambetul pe buze i cu cuvinte de incurajare, esentiala fiind cucerirea
increderii bolnavului n profesionalismul cadrelor sanitare. Pacientii vor fi
dezbracati i examinati. La nevoie pacientul este ajutat de asistenta i asezat n
pozitia necesara examinarii.
- prelucrari sanitare - aici se face deparazitarea i imbaierea bolnavului,
dup care acesta va fi imbracat n lenjerie curata i condusa pe sectia cu paturi
- sectia cu paturi este partea componenta a spitalului inzestrata cu paturi i
sala de tratamente, unde se asigura asistenta corespunzatoare a bolnavilor
spitalizati.
Dup ce medicul hotaraste internarea bolnavului, asistentul completeaza
biletul de internare, foaia de observatie i trece datele pacientului n registrul de
internari.
Bolnavul este condus de asistent n salonul prealabil hotarat de catre
medic. Salonul se alege n functie de starea pacientului (diagnostic, gravitatea i
stadiul bolii) i sex. Asistentul conduce bolnavul n salon, il ajuta sa-i aranjeze
obiectele personale n noptiera i sa se instaleze comod i n pozitia indicata de
medic n pat.
Bolnavului se aduce la cunostinta regulamentul de ordine interioara a
sectiei precum i indicatiile medicului referitoare la alimentatie, pozitie indicata
daca este cazul i scopul
acestuia. Asemenea i se explica necesitatea i modul recoltari de produse
biologice i patologice n vederea efectuarii analizelor de laborator indicate de
medic.
Se vor asigura conditiile de mediu necesare ameliorarii i vindecarii bolii.
Pentru a crea un mediu de securitate i confort i pentru a diminua factorii de
stres este indicat ca saloanele sa aiba o capacitate de 4 , max. 6 paturi cu o
temperatura de 18-20C sa fie curate, linistite i bine aerisite cu aer umidificat.
Asistentul va completa o anexa la foaia de alimentatie pe care o va trimite
la blocul alimentar, astfel noul pacient va primi alimentatia necesara inca n
prima zi de internare. Bolnavilor l-i se acorda o pregatire preoperatorie i
postoperatorie n vederea asigurarii conditiilor optime necesare interventiei i a
procesului de vindecare precum i pentru evitarea unor complicatii grave i
nedorite.
Asistentul observa i este obligat sa consemneze aspectul general,
inaltimea, greutatea, varsta, aspectul tegumentelor i mucoaselor, faciesul i
starea psihica a bolnavului. Ea va urmarii necesitatile pacientului, manifestarile
de dependenta n vederea satisfacerii acestora.
Se vor nota datele privind antecedentele familiale, chirurgicale i patologice ale
pacientului precum i bolile care au influenta asupra anesteziei i interventiei
(afectiuni pulmonare, cardiace, diabet zaharat, epilepsie etc.)




Rolul Asistentului Medicalin asigurarea conditiilor igienice bolnavilor
internati in:
Pregatirea patului i accesoriului.
Patul trebuie sa fie comod, sa prezinte dimensiuni potrivite care sa
satisfaca atat cerintele de confort a pacientului, ct i ale personalului de
ingrijire. Trebuie sa-i permita pacientului sa se poata misca n voie, sa nu-i
limiteze miscarile, sa poata la nevoie sa coboare din pat, sa poate sta n pozitie
sezand, sprijinindu-i picioarele comod de podea. Patul trebuie sa permita ca
asistenta sa poata efectua tehnicile de ingrijire, investigatie i tratament ct mai
comod. Patul trebuie sa fie usor de manipulat i curatat, prevazut cu rotite,
dispozitiv de ridicare i la nevoie aparatoare.
Patul va fi acoperit cu un cearsaf, musama i aleza. Pacientului i se ofera
doua perne i o patura din lana moale, usor de intretinut. Lenjeria trebuie sa fie
din bumbac cu ct mai putine cusaturi. Cearsaful trebuie sa fie destul de mare
pentru a intra sub saltea.
Schimbarea lenjeriei de pat.
- Pregatirea patului fara pacient : pentru schimbarea lenjeriei de pat avem
nevoie de cearsaf simplu, cearsaf plic, doua fete de perna, una-doua paturi, doua
perne. Dup ce se indeparteaza noptiera de pe langa pat se aseaza un scaun cu
spatar la capatul patului. Pe scaun se aseaza, n ordinea intrebuintarii, lenjeria
curata, pernele, patura, impaturite corect. Cearsaful se aseaza la mijlocul saltelei;
se desface i se intinde o parte a cearsafului spre capataiul patului, cealalta spre
capatul opus. Cearsaful se introduce adanc sub saltea la ambele capete. Se
executa coltul apoi se introduce sub saltea toata partea laterala a cearsafului. Se
intinde bine cearsaful sa nu prezinte cute. Daca este nevoie se aseaza musamaua
i se acopera cu aleza.Pernele se introduc n fetele de perna curate i se aseaza
pe pat.
- Schimbarea lenjeriei cu pacientul n pat se efectueaza atunci cand starea
pacientului nu permite ridicarea acestuia din pat. Aceasta manevra se executa de
obicei dimineata, inainte de curatenie, dup masurarea temperaturii, luarea
pulsului i toaleta pacientului, dar la nevoie se executa de mai multe ori pe zi. n
functie de starea pacientului lenjeria se poate schimba n lungime sau n latimea
patului.
Lenjeria de pat se aseaza pe un scaun n ordinea prioritatii, impaturite n
felul urmator :
- patura i cearsaful de sub patura se impaturesc fiecare n trei sub forma
de armonica
- aleza se ruleaza impreuna cu musamaua fie n latime, fie n lungime n
functie de metoda aleasa pentru schimbarea patului
- cearsaful se ruleaza n lungime / latime
Pacientul se informeaza asupra procedeului. Se linisteste i se asigura ca
manopera va fi facuta cu blandete, ca nu va fi miscat inutil, ca manevrele nu-i
vor cauza dureri i i se cere cooperarea.Se asigura intimitatea pacientului, un
mediu securizat, evitandu-se curentii de aer.
Atunci cand schimbarea lenjeriei se face n lungimea patului pacientul va
fi intors n decubit lateral. Cele doua asistente se aseaza de o parte i de alta a
patului. Asistenta din partea dreapta prinde pacientul cu mana dreapta n axila
dreapta, il ridica usor, iar mana stanga o introduce sub umerii lui, sprijinindu-i
capul pe antebrat. Apoi cu mana dreapta , retrasa de sub axila, trage usor perna
spre marginea patului, pacientul fiind de asemenea deplasat usor n aceeasi
directie.
Se aseaza apoi n dreptul genunchilor pacientului, introduce mana stanga
sub genunchii acestuia flectandu-I putin, iar cu mana dreapta ii flecteaza usor
gambele pe coapse. Din aceasta pozitie se intoarce pacientul n decubit lateral
drept, sprijinindu-l n regiunea omoplatilor i a genunchilor. Pacientul se
mentine acoperit. Asistenta din partea stanga ruleaza cearsaful impreuna cu
musamaua i aleza murdara pn la spatele pacientului, sulul de lenjerie murdara
se afla n acel moment alaturi de sulul lenjeriei curate. Pe jumatatea libera a
patului se deruleaza cearsaful curat, musamaua i aleza pregatita mai inainte. Se
intinde bine cearsaful curat pe jumatatea libera a patului i se aseaza o perna
imbracata n fata de perna curata, apoi se aduce pacientul n decubit dorsal cu
multa blandete, sprijinindu-l n regiunea omoplatilor i sub genunchi. Pentru a
introduce pacientul n decubit lateral stanga, asistenta din partea stanga
procedeaza la fel ca i n cazul intoarcerii n decubit lateral drept : prinde
pacientul de axila stanga, il ridica usor, introduce mana dreapta sub umerii lui,
sprijina capul pe antebrat i dup aceeasi procedura intoarce pacientul n decubit
lateral stang aducandu-l dincolo de cele doua suluri de lenjerie. Asistenta ruleaza
mai departe, din partea dreapta, lenjeria murdara, o indeparteaza, introducand-o
n sacul de rufe murdare, apoi deruleaza lenjeria curata i o intinde bine, iar
pacientul este readus n decubit dorsal, sprijinit de cele doua asistente.
Dup acesta se efectueaza colturile. Patura de deasupra pacientului se
impatureste n trei i se aseaza pe un scaun, pacientul ramane acoperit cu
cearsaful folosit pn atunci. Peste aceasta asistenta aseaza cearsaful curat
impaturit anterior n trei, n forma de armonica astfel ca una din marginile libere
sa ajunga sub barbia pacientului. Colturile de sus ale cearsafului curat se tin cu
mana fie de catre pacient, fie de o alta persoana. Cele doua asistente, care sunt
de o parte i de alta a patului, prind cu o mana colturile inferioare ale cearsafului
curat, iar cu cealalta mana colturile superioare ale cearsafului murdar i, printr-o
miscare n directia picioarelor pacientului, indeparteaza cearsaful murdar i
acopera, n aceeasi timp pacientul cu cearsaful curat. Se aseaza patura peste
cearsaf, rasfrangand marginea dinspre cap peste patura. Se continua aranjarea
patului , se pliaza patura cu cearsaful deasupra degetelor de la picioarele
pacientului.
Atunci cand pacientul poate fi asezat n pozitie sezand, schimbarea
lenjeriei se face n latimea patului. Procedura se efectueaza de asemenea, de
catre doua persoane : una sprijina pacientul, cealalta ruleaza lenjeria murdara,
aseaza i deruleaza cearsaful curat.
Dup efectuarea fiecarei proceduri, asistenta trebuie sa se asigure ca
pacientul este asezat ct mai confortabil. n unele cazuri, aleza trebuie schimbata
de mai multe ori pe zi, fara sa fie nevoie de schimbarea cearsafului.
Rolul Asistentului Medical in asigurarea igienei generale si corporale.
Inaintea interventiei chirurgicale, bolnavul este capabil sa isi efectueze
singur igiena corporala. n seara zilei precedente interventiei se face o baie
generala a bolnavului i se va pregati tubul digestiv pentru interventie prin
efectuarea unei clisme evacuatoare urmata de un dus. La pregatirea bolnavului
pentru actul operator se va acorda atentie deosebita cavitatii bucale mai ales la
cei care urmeaza sa fie intubati. Se pregateste tegumentul regiunii pe care se va
opera prin spalare cu apa i sapun, degresare i dezinfectare cu alcool. Daca
regiunea prezinta pilozitati acestea vor fi rase cu aparat de ras individual.
Regiunea astfel pregatita va fi protejata cu un pansament steril. Se
indeparteaza bijuteriile bolnavului, proteza dentara daca exista. Bolnavul va fi
imbracat cu lenjerie curata, se verifica starea de curatenie n regiunile :
- inghinala
- ombilic
- axile
- spatii interdigitale
- unghiile
Bolnavul va fi dezbracat complet i se va acoperii cu un cearsaf i patura.
Se descopera progresiv numai partea care se va spala. Se stoarce bine buretele
sau manusa de baie pentru a nu se scurge apa n pat sau pe bolnav. Ordinea n
care se face toaleta este : spalat, clatit, uscat. Se sapuneste regiunea dup care se
clateste ferm, dar fara brutalitate. Apa calda trebuie sa fie din abundenta, sa fie
schimbata ori de cate ori este nevoie. Se insista la pliuri sub sani, la maini, la
spatii interdigitale, la coate i axile. Se mobilizeaza articulatiile n toata
amplitudinea lor i se maseaza zonele predispuse escarelor.
La toaleta pe regiuni la patul bolnavului, patul va fi protejat cu musamaua
i aleza n functie de regiunea pe care o spalam. La toaleta pe regiuni cu
bolnavul n pat se va respecta urmatoarea succesiune :
- fata
- gat
- urechi
- brate i maini
- parte anterioara torace
- abdomen
- fata anterioara coapse
Bolnavul va fi intors n decubit lateral i se vor spala :
- spatele
- fesele
- fata posterioara a coapselor
Bolnavul se aduce din nou n decubit dorsal
- gambele i picioarele
- organele genitale externe
- ingrijirea parului
- toaleta cavitatii bucale
Toaleta pe regiuni
Ingrijirea ochilor are ca scop indepartarea secretiilor i prevenirea
infectiilor oculare . Materiale necesare :
- apa sau ser fiziologic
- tampon de tifon
- comprese
- manusi de baie
- prosop
- tavita renala
Bolnavul va fi informat de necesitatea tehnicii. Se spala ochii cu ser
fiziologic, cu mana acoperita cu manusa. Secretiile se indeparteaza de la
comisura externa spre cea interna. La pacientii inconstienti secretiile oculare se
indeparteaza n mod regulat, se aplica comprese imbibate n ser fiziologic i se
picura lacrimi artificiale n mod repetat.
Ingrijirea mucoasei nazale are ca scop : mentinerea permeabilitatii cailor
respiratorii superioare, prevenirea infectiilor nazale i a leziunilor mucoasei
nazale n cazul n care pacientul prezinta sonda endo-nazala.
Materiale necesare:
- tampoane sterile montate pe bastonase
- ser fiziologic
- apa oxigenata diluata
- tavita renala
- manusi de protectie
Se intoarce capul bolnavului usor intr-o parte. Se dezlipeste adezivul cu
care este lipita sonda. Sonda se retrage cu 5-6 cm. Fosele nazale se curata fiecare
cu cate un tampon umezit cu ser fiziologic, iar crustele se curata cu apa
oxigenata diluata. Se curata i sonda, apoi se reintroduce i se fixeaza. Se
supravegheaza functionalitatea sondei i pacientul.
Rolul Asistentului Medical in toaleta aparatului sau organului afectat.
Schimbarea pozitiei bolnavului i mobilizarea pacientului cu
afectiunii
Schimbarea pozitiei poate fi activa sau pasiva , cu ajutorul asistentei. La
mobilizarea pacientului trebuie respectate unele principii :
- sunt necesare doua asistente
- prinderea pacientului se face precis i sigur
- exercitiile se fac intotdeauna inainte de mese
- aceste exercitii fizice trebuie intercalate cu exercitii de respiratie
- mobilizarea se incepe incet i se continua n functie de raspunsul fizic al
pacientului
Scopul mobilizarii este miscarea pacientului n vederea prevenirii
escarelor ce pot sa apara din cauza imobilizarii i pentru recastigarea
independentei. Schimbarea pozitiei pacientilor imobilizati se face din 2 n 2 ore,
masandu-se zonele de presiune predispuse escarelor. Mobilizarea precoce a
pacientului favorizeaza mentinerea mobilitatii articulare, normalizarea tonusului
muscular i stimuleaza metabolismul. De asemenea favorizeaza circulatia
sangelui, prevenind tromboflebitele i pneumoniile.
Bolnavii operati vor fi mobilizati precoce i gradat. La inceput se va
efectua mobilizarea activa n pat inlaturandu-se astfel contractura peretelui
abdominal.
Captarea eliminarilor
Scop : observarea caracterelor fiziologice i patologice ale dejectiilor
precum i descoperirea modificarilor lor patologice n vederea stabilirii
diagnosticului
Captarea materiei fecale
Se separa patul de restul salonului cu paravan, se indeparteaza patura i
cearsaful care acopera pacientul. Patul se protejeaza cu musamaua i aleza.
Pacientul se dezbraca i se introduce bazinetul cald sub zona sacrala apoi se
acopera cu invelitoarea. Se efectueaza toaleta regiunii perianale i se
indeparteaza bazinetul cu atentie. Dup ce se acopera cu capacul se indeparteaza
din salon. Se imbraca pacientul, se reface patul. Salonul se aeriseste i se spala
mainile pacientului. Scaunul acoperit se pastreaza pentru vizita medicala n
locuri special amenajate.
Captarea urinei
Servirea urinarelor se face n mod asemanator cu a bazinetelor. Dup
utilizare se golesc imediat, se spala la jet de apa calda i se dezinfecteaza.
Nu trebuie ignorat cantitatea, culoarea, mirosul urinei; poate indica unele
diagnostice.
Captarea sputei
Se face n recipiente spalate, sterilizate, uscate i n care se pune solutie
lizol 3% sau fenol 2,5%, amestecata cu soda caustica. Atunci cand se recolteaza
n vederea unor analize de laborator nu se foloseste dezinfectant. Se instruieste
pacientul sa nu inghita sputa, sa nu o imprastie, sa foloseasca recipientul dat. I se
asigura scuipatori de rulaj pentru a se putea schimba la nevoie. Dup golire, se
spala cu apa rece, apoi cu apa calda, cu perii special tinute n solutie
dezinfectanta. Se sterilizeaza zilnic prin fierbere sau autoclavare.
Captarea varsaturilor
Pacientul se aseaza n functie de starea generala n pozitie sezand, decubit
dorsal cu capul intors intr-o parte, decubit lateral (pozitie de siguranta). Lenjeria
de pat se protejeaza cu musama i aleza, iar pacientul cu un prosop n jurul
gatului. Proteza dentara mobila se indeparteaza unde este cazul i se ofera
pacientului o tavita renala.
Se incurajeaza pacientul, i se ofera pahar cu apa sa-i clateasca gura. I se
ofera cuburi de gheata, lichide reci n cantitati mici.
Varsatura se pastreaza pentru vizita medicala. Caracterul varsaturii i
frecventa se noteaza n foaia de temperatura. Se spala i se dezinfecteaza
recipientele, se pregatesc pentru sterilizare prin fierbere sau autoclavare.

Rolul Asistentului Medical in supravegherea functiilor vitale di vegetative.
Supravegherea functiilor vitale n hemoragiile masive se face din ora n
ora. Asistenta supravegheaza bolnavul, va inregistra daca respiratia este
modificata, cu salturi sau daca se face cu dificultate. Buna desfasurare a
evolutiei postoperatorii se urmareste dup graficul temperaturii, al pulsului i
prin inregistrarea tensiunii arteriale.
Respiratia:
-se masoara n scopul evaluarii functiei respiratorii a pacientului, fiind
indiciu al evolutiei bolii, al aparitiei unor complicatii i al prognosticului.
Elemente de apreciat sunt :
- tipul respiratiei
- amplitudinea miscarilor respiratorii
- ritmul
- frecventa
Materiale necesare : ceas secundar, creion de culoare verde, foaie de
temperatura.
Asistenta aseaza pacientul n decubit dorsal, fara a explica tehnica ce
urmeaza a fi executat. Plaseaza mana cu fata palmara pe suprafata toracelui i
numara inspiratiile timp de un minut.
Respiratia se noteaza cu culoare verde. Fiecare linie orizontala corespunde
la doua respiratii. Valorile normale a respiratiei sunt :
- la nou-nascut 30-50 respiratii / minut
- la 2 ani 25-35 respiratii / minut
- la adulti 16-18 respiratii / minut
- la varstnici 15-25 respiratii / minut
Orice operat poate prezenta n primele zile dup operatie o usoara
ascensiune termica (37,5-38C). Aceasta curba este n descrestere incepand din a
treia - a patra zi. Daca aceasta descrestere nu se produce sau dimpotriva,
temperatura creste, explicatia consta de obicei intr-o infectie la nivelul plagii
operatorii. Temperatura este rezultatul proceselor oxidative din organele
generatoare de caldura prin dezintegrarea alimentelor energetice.
Masurarea temperaturii n axila :
- se aseaza pacientul n decubit dorsal sau sezand. Se ridica bratul
bolnavului, se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului. Se aseaza
termometrul cu rezervorul de mercur n centrul axilei paralel cu toracele. Se
apropie bratul pe trunchi cu bratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui.
Termometrul se mentine timp de zece minute. Masurarea temperaturii n
cavitatea bucala : se introduce termometrul n cavitatea bucala sub limba sau pa
latura externa a arcadei dentare. Pacientul este rugat sa inchida gura i sa respire
pe nas. Termometrul se mentine cinci minute. n cazul masurarii temperaturii pe
cale rectala se lubrifiaza termometrul. Se aseaza pacientul n decubit lateral cu
membrele inferioare n semiflexie asigurandu-i intimitatea. Se introduce bulbul
termometrului n rect prin miscari de rotatie i inaintare. Se mentine trei minute.
Dup terminarea timpului de mentinere a termometrului acesta se scoate,
se sterge cu o compresa i se citeste gradatia la care a ajuns mercurul. Se spala
termometrul, se scutura i se introduce n recipientul cu solutie dezinfectanta
(cloramina 1%).
n foaia de temperatura, temperatura se noteaza cu pix de culoare albastra.
Pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura corespund doua diviziuni de
grad.
Valorile normale a temperaturii :
- copil 36-37,8C
- adult 36-37C
- varstnic 35-36C
Pulsul
-trebuie sa urmeze curba temperaturii. Cu ct temperatura este mai mare
cu atat pulsul este mai accelerat, pn la valoarea de 100 batai / minut dar daca
acest ritm se mentine i n zilele urmatoare, bolnavul trebuie tinut sub
supraveghere permanenta.
Factori care influenteaza pulsul sunt : factori biologici (varsta, inaltimea,
greutatea, somnul, alimentatia, efortul fizic), factori psihologici (emotiile,
plansul, mania), factori sociali (mediul ambiant). Pulsul poate fi luat la orice
artera accesibila palpatiei care poate fi comprimat pe un plan osos: radiala,
temporala superficiala, carotida, humerala, brahiala, femurala . n practica
curenta pulsul se ia la nivelul arterei radiale.
Materiale necesare : ceas cu secundar, creion sau pix rosu. La luarea
pulsului, bolnavul trebuie sa fie n repaus fizic i psihic cel putin 5-10 minute
inainte de numaratoare, intru-ct un efort sau o emotie oarecare n timpul sau
inaintea luarii pulsului ar putea modifica valorile reale. Bratul bolnavului trebuie
sa fie sprijinit, pentru ca musculatura antebratului sa se relaxeze. Se repereaza
santul radial pe extremitatea distala a antebratului, dam de un sant marginit de
tendoanele muschilor flexor radial al carpului i brahioradial n profunzimea
caruia se gaseste artera radiala. Palparea pulsului se face cu varful degetelor
index, mediu i inelar de la mana dreapta. Dup ce s-a reperat santul lui, se va
exercita o usoara presiune asupra peretelui arterial cu cele trei degete palpatoare,
pn la perceperea zvacuiturilor pline ale pulsului.
Fixarea degetelor se realizeaza cu ajutorul policelui, cu care se
imbratiseaza antebratul la nivelul respectiv.
Notarea pulsului se face cu pix sau creion rosu, fiecare linie orizontala a
foii de temperatura corespunde la patru pulsatii. Valorile normale a pulsului sunt
:
- la nou-nascut 130-140 pulsatii / minut
- la copil mic 100-120 pulsatii / minut
- la adult 90-100 pulsatii / minut
- la varstnic 80-90 pulsatii / minut

Tensiunea arteriala
-trebuie controlata la toti bolnavii postoperator i n special la cei
hipertensivi. Scaderea tensiunii arteriale asociata cu alte semne poate indica o
complicatie hemoragica.
Scopul masurarii tensiunii arteriale este evaluarea functiei cardiovasculare
(forta de contractie a inimii, rezistenta determinata de elasticitatea i calibrul
vaselor).
Materialele necesare sunt : aparat pentru masurarea tensiunii arteriale (cu
mercur Riva Rocci sau cu manometru), stetoscop biauricular, tampoane de vata
i alcool pentru dezinfectarea olivelor stetoscopului i creion sau pix rosu pentru
insemnarea valorilor n foaia de temperatura.
Exista doua metode de masurare a tensiunii arteriale : auscultatoric i
palpatoric.
Metoda auscultatorie : se explica pacientului tehnica i i se asigura un
repaus fizic aproximativ 15 minute. Asistenta se spala pe maini, aplica manseta
pneumatica pe bratul pacientului sprijinit i n extensie. Membrana stetoscopului
se fixeaza pe artera humerala, sub marginea inferioara a mansetei. Se introduc
olivele stetoscopului n urechi. Se pompeaza aer n manseta pneumatica cu
ajutorul perei de cauciuc pn la disparitia zgomotelor pulsatile. Aerul din
manseta se decomprima usor prin deschiderea supapei, pn cand se percepe
primul zgomot arterial, care prezinta valoarea tensiunii arteriale maxime
(sistolice). Se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul
manometrului pentru a fi consemnata. Se continua decomprimarea, zgomotele
arteriale devenind tot mai puternice. Se retine valoarea indicata de coloana de
mercur sau acul manometrului n momentul n care zgomotele dispar acesta
reprezentand tensiunea arteriala minima (diastolica). Se noteaza pe foaia de
temperatura valorile obtinute.
La metoda palpatorie determinarea se face prin palparea arterei radiale.
Nu se foloseste stetoscopul biauricular. Etapele sunt identice metodei
auscultatorii. Are dezavantajul obtinerii unor valori mai mici dect realitatea,
palparea pulsului periferic fiind posibila numai dup reducerea accentuata a
compresiunii exterioare.
Se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute cu o linie orizontala
de culoare rosie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate de coloana de
mercur. Se unesc liniile orizontale cu liniile verticale i se hasureaza spatiul
rezultat. Valorile normale ale tensiunii arteriale sunt :
- la copil intre 1-3 ani 75/90-50/60 mmHg
- la copil intre 4-11 ani 90/100-60/65 mmHg
- la copil i la adolescenti 12-15 ani 100/120-60/75 mmHg
- la adult 115/140-75/90 mmHg
- la varstnici >150/>90 mmHg
Urmarirea diurezei
-este importanta n vederea stabilirii bilantului hidric. Mai ales n cazul
hemoragiilor masive este importanta rehidratarea organismului. Pentru
masurarea diurezei urina se colecteaza pe 24 de ore n recipiente cilindrice,
gradate, cu gat larg, spalate i clatite cu apa distilata. Colectarea se incepe
dimineata la o anumita ora i se termina a doua zi la aceeasi ora. Pentru
prevenirea fermentatiei se vor adauga la urina cristale de timol. Diureza se
noteaza n foaia de temperatura prin hasurarea patratelelor corespunzatoare
cantitatii de urina i zilei respective. Spatiul dintre doua linii orizontale a foii de
temperatura corespunde la 100 ml de urina. Cantitatea de urina eliminata n 24
de ore n mod normal este de aproximativ 1500 ml.
Rolul Asistentului Medical in alimentatia si hidratarea bolnavului.
Alementaia va fi adaptat perioadei de evoluie a bolii.
n perioada febril regimul hidro-zaharat, iar cand fenomenele deranjante-
dispar se va trece la o alimentaie echilibrat.
n perioada febril regimul va fi compus din lichide (ceaiuri, lapte, suc de
fructe) sau alimente lichide (sup de legume cu orez i gri).
Alimentatia bolnavului trebuie sa respecte urmatoarele principii:
- nlocuirea cheltuielilor energetice de baz ale organismului cele
necesare cresterii ( la copii) sau cele necesare refaceri pierderilor, prin consum (
la adulti ).
- asigurarea aportului de vitamine i saruri mineralenecesare
metabolismului normal, cresterii (la copil ) i celorlalte functii.
- favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor bolnave;
alimentatia rational poate influienta tabloul clinic, caracterul procesului
infectios (patologic) i ritmul evolutiei acestuiea, devenind astfel un factor
terapeutic.
- prevenirea unei evolutii nefavorabile n bolile latente, transformarea
bolilor acute n cronice i aparitia recidivelor.
- consolidarea rezultatelor terapeutice obtinute prin alte tratamente.
inand seama de aceste principii, regimul dietetic al pacientului trebuie
astfel alcatuit incat sa satisfac atat necesitatile cantitative, ct i pe cele
calitative ale organismului.

Rolul Asistentei Medicale in administrarea medicamentelor.
Reguli de administrare a medicamentelor
Se face la indicatia medicului cu respectarea unor reguli; se evita greselile care
pot avea efecte nedorite asupra pacientului, uneori efecte mortale.
ASISTENTUL:
-respecta medicamentul prescris de medic
- identifica medicamentul prescris dup eticheta, forma de prezentare,
culoare, miros, consistena
- verifica calitatea medicamentelor, observand integritatea, culoarea
medicamentelor solide; sedimentarea, tulburarea, opalescenta medicamentelor
sub forma de solutie
- respecta caile de administrare prescrise de medic
- respecta orarul i ritmul de administrare a medicamentelor pentru a se
mentine concentratia constanta n sange, avand n vedere timpul i caile de
eliminare a medicamentelor
- respecta doza de medicament doza unica i daza/24h
- respecata somnul fiziologic al pacientului organizeaza administrarea n
afara orelor de somn(se trezeste pacientul n cazul administrarii antibioticelor,
chimioterapicelor cu ore fixe de administrare)
- evita incompatibilitatile medicamentoase datorate asocierilor unor solutii
medicamentoase n aceasi seringa, n acelasi pahar
- seveste pacientul cu doza unica de medicament pentru administrarea pe
cale orala
- sespecta urmatorea succesiune n administrarea medicamentelor: pe cale
orala solide, lichide, apoi injectii, dup care administreaza ovule vaginale,
supozitoare
- informeaza pacientul asupra medicamentelor prescrise n ceea ce
priveste efectul urmarit i efectele secundare
- anunta imediat medicul privind greselile produse n administrarea
medicamentelor legate de doza, calea i tehnica de administrare
- administreaza imediat solutiile injectabile aspirate din fiole, flacoane
- respecta masurile de asepsie, de igiena, pentru a preveni infectiile
intraspitalicesti.

Rolul asistentului medical in recoltarea produselor biologice i patologice
Examinarile de laborator efectuate produselor biologice i patologice
completeaza simptomatologia bolii, reflecta evolutia acesteia i eficacitatea
tratamentului aplicat, semnaleaza aparitia unor complicatii. Recoltarea
produselor este efectuata de asistenta n majoritatea cazurilor. Acesta trebuie sa
respecte orarul recoltarilor, sa cunoasca tehnicile corecte de recoltare a
diferitelor produse, sa completeze buletinul de analize, sa eticheteze produsul
rezultat pentru a evita inlocuirea rezultatelor intre ele, fapt ce poate duce la erori
grave.
Asistenta va instrui bolnavul privind comportamentul sau n timpul
recoltarii i comportamentul sau pentru reusita acestuia. Fizic bolnavul va fi
pregatit printr-o dieta adecvata, repaus la pat i asezarea lui n pozitia necesara
recoltarii.
Se va avea grija la sterilitatea recoltarii pentru a evita suprainfectarea
produsului recoltat. Transportul produselor recoltate se efectueaza astfel incat
acestea sa ajunga la laborator ct mai repede i n starea n care au fost eliberate
din organism. Exista o serie de examene de laborator efectuate inaintea tuturor
interventiilor chirurgicale indiferent de timpul avut la dispozitie pentru
pregatirea pacientului i indiferent de starea sa generala cum ar fi :
- recoltarea secretilor oculare dupa caz
-recoltarea secretiei conjunctivale
-VSH





Rolul Asistentului Medical in educatia pacientului cu afectiuni inflamatorii
ale ochiului.
Se educa pacientul /familia:
-sa evite gratajul si atingerea zonei oculare infectate;
-sa respecte regurile de igiena personala(corporala si vestimentara).
-sa renunte la lentilele de contact in favoarea ochelarilor;
-sa se spele pe maini inainte si dupa aplicarea unguientelor oculare;
-sa renunte la fumat , care este un factor iritativ pentru ochii;
-se evite contactul cu persoanele cu conjunctivita infectioasa , precum si
expunerea la alergeni in caz de conjunctivita alergica.

Fisa de evaluare
Medicul este cel care va hotari momentul externarii bolnavului cand
acesta nu mai necesita o supraveghere permanenta i poate continua tratamentul
prescris la domiciliu. Asistenta va pune la dispozitia medicului documentele
bolnavului necesare formularii epicrizei i completarii biletului de iesire i va
asigura alimentatia bolnavului pn la externare.
Asistenta va anunta familia bolnavului cu privire la externarea acesteia, va
avea grija ca bolnavul sa-i primeasca lucrurile personale de la magazia
spitalului i sa aiba o imbracaminte corespunzatoare anotimpului.
Va aprofunda cu bolnavul indicatiile primite de la medic i cuprinse n
biletul de iesire. Asistenta va conduce bolnavul la iesire unde il lasa n grija
apartinatorilor.

CAZ NR. I
Interviu:
Bolnavul I.B . In varsat de 40 ani din Bacau , se prezinta impreuna cu sotia sa
la Spitalul Judetean Bacau in serviciul de Urgenta cu urmatoarele manifestari de
dependenta:
- Alterarea stari generale
- Fotofobie
- Durere
- Congestia conjunctivei
- Anxietate
Din relatarile pacientului si a sotiei sale aflam ca aceste probleme persista de
cateva saptamani si ca tratamaentul recomandat de catre medicul de familei nu a
dat roade.
Pacientul timp de o saptamana a stat acasa, urmand tratamentul recomandat de
catre medicul de familie; In tot acest timp boala se agravase,infectia devenind
din ce in ce mai agresiva.
Vazand ca infectia persista familia a decis sa se prezinte la serviciul de urgenta.
Aici i-a administrat medicatia simptomatica pentru inbunatatirea stari generale
si am chemat medicul de garda.
Sosind medicul de garda,a constatatat starea pacientului destul de grava.
Pacientul este examinat cu mare atentie si primeste Diagnosticul de
Conjunctivita Acuta si medicul hotaraste internarea pacientului pe Sectia de
Oftalmologie in vederea ingrijirilor specifice.
Pacientul va fi supus tehnicilor specifice cum ar fi:
-recoltarea produselor biologice pentru analizele de laborator(sange , urina,
secretie purulenta conjunctivala).
Mai aflam de la pacient ca mai are doi copii si locuieste in Bacau este
muncitor in cadrul unei Fabrici de Unelte.
Din antecedente mai aflam ca ca a suferit o interventie chirurgicala la nivelul
gatului si inca una de Hernie de Disc. Pacientul fiind cu aceasta afectiune nu se
poate descurca de aceea toate nevoiile vor fi satisfacute cu ajutorul nostru.
Familia va fi anuntata de toate problemele pe care le are pacientul si vor fi
informati despre starea sa .
PLAN DE NGRIJIRE AL PACIENTULUI CU CONJUNCTIVITA ACUTA

Nevoia
afectata

Diagnostic de
nursing
Obiective
Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
Nevoia de a
evita
pericolele.
Alterarea starii
generale din
cauza schimbarii
mediului
manifestata prin
neliniste si
perceptie
negativa asupra
diagnosticului.

Pacientul sa se
integreze in noul
mediu si sa aiba un
microclimat
corespunzator in
salon.






-se conduce
pacientul in salonul
indicat si ii fac
cunostinta cu ceilalti
pacienti din salon;
-il ajut sa-si aseze
obiectele personale
in noptiera;
-ii prezint
sectia,explicandu-i
unde se afla
cabinetul
-la indicaia
medicului repartizez
pacientului salonul
recomandat.
Pacientul s-a
integrat in noul
mediu si comunica
cu colegii de
camera.

Nevoia
afectata

Diagnostic de
nursing
Obiective
Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate



asistentelor,sala de
mese,grupul sanitar;
-asigur un
microclimat
corespunzator:
-aerisesc salonul
pentru a indeparta
mirosul neplacut;
- asigur temperatura
camerei optima 18-
20
O
C
-asigur igena
salonului,schimb
lenjeria;
- linistesc pacientul
Nevoia
afectata

Diagnostic de
nursing
Obiective
Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
in ceea ce priveste
starea sa rugandu-l
sa ne acorde toata
increderea.
Nevoia de a
evita
pericolele.
Alterarea
constantelor
biologice
- recoltez snge
pacientului pentru
analizale de
laborator
- pregatesc pacientul
- pregatesc psihic si
fizic pacientul
pentru recoltarea
produselor:
- sange
-secretie oculara
- Pacientul a neles
rolul recoltarilor i
coopereaz
corespunztor.
Nevoia de a
avea o buna
postura.
Durere intensa
din cauza
usturimii.
-diminuarea durerii -i se va aplica un
tratament de urgenta
care vizeaza
scaderea in
La indicatia
medicului voi face:
- instilatii locale cu
-durerea sa
diminuat.
Nevoia
afectata

Diagnostic de
nursing
Obiective
Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
intensitate a durerii:


Pilocarpina la doua
ore.
-Mialgin.

Nevoia de a
evita
pericolele.
Fotofobie
datorata
infectiei.
-pacientul sa fie
ferit de lumina
intensa.
-pacientul va sta intr-
un salon cu putina
lumina.
-recomand
pacientului in timpul
zilei sa poarete
ochelari fumurii.
-pacientul nu mai
acuza sensibilitate la
lumina.
Nevoia de a
avea o buna
Alterarea
funciilor vitale:
- pacientul sa fie
monitorizat
-anunt pacientul in
legatura cu
-la indicatia
medicului voi
In urma masurarilor
rezulta urmatoarele :
Nevoia
afectata

Diagnostic de
nursing
Obiective
Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
circulatie. -Puls
-TA
-Respiratie
corespunzator. efectuarea tehnicilor,
ii povestesc ca nu
sunt invazive si
dureroase.
-msor pulsul,
tensiunea, respiratia,
temperatura.
- pregtesc
materialele
necesare pentru
msurarea
respiraiei i o msor
prin
monitoriza
pacientul.
T.A-130/80mmHg
Puls-82p/min
T-37,2
O
C
R-22r/min
Nevoia
afectata

Diagnostic de
nursing
Obiective
Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
inspectarea micrilor
cutiei toracice n
timp ce
pacientul doarme;
- notez valoarea
obinut
n foaia de
temperatur;
- pregtesc
materialele
necesare pentru
msurarea
Nevoia
afectata

Diagnostic de
nursing
Obiective
Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
T.A. i o msor
nainte de
mas, dimineaa;
- notez valoarea
obinut
n foaia de observatie.

Nevoia de a
mentine
tegumentele
si
mucoasele
curate si
Alterarea
mucoasei
conjunctivale
prin scuregere de
secretie oculara
sin cauza
- pacientul s nu
mai prezinte
secreie ocular i
disconfort
- voi aplica
tratamentul local
recomandat
- splturi ale sacului
conjunctival cu
soluii antiseptice
- la indicatia
medicului voi aplica
tratamentul local
recomandat:
-solutii de
oxacilina1%,
Pacientul este
anxios i agitat din
cauza problemelor
medicale.
Nevoia
afectata

Diagnostic de
nursing
Obiective
Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
integre. procesului
inflamator.
- pregtesc
instrumentarul i
materialele necesare
efectuarea tehnicilor;
- administrez
tratamentul general
cu antibiotic i
antiinflamatoare
- asigur reapaus
vizual n salon cu
semiobscuritate
- asigur alimentaia
complet a
pacientului
-penicilina10.000
u.i/ml.

Nevoia
afectata

Diagnostic de
nursing
Obiective
Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
Nevoia de a
dormi si
odihni.
Perturbarea
somnului
manifestat prin
insomnie
-identificarea cauzei. - n timpul zilei nu
voi lsa
pacientul s se
odihneasc
prea mult timp;
- ofer pacientului o
can cu
lapte cald nainte de
culcare;
- nv pacientul s
practice
tehnici de relaxare,
- administrez
pacientului
tratamentul
medicamentos
recomandat ;
- la indicaia
medicului
administrez
pacientului
somnifere i voi
urmri efectul
terapeutic al
acestora;
- pacientul se
odihneste timp
suficient n timpul
nopii;

Nevoia
afectata

Diagnostic de
nursing
Obiective
Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
exerciii
respiratorii cteva
minute
nainte de culcare;
Nevoia de a
evita
pericolele.
Risc de
complicaii
datorata
procesului
infectios.
Pacientul s nu
prezinte complicaii
- se respecta toate
normele e igien,
- se respecta
administrarea
tratamentului (or,
ritm, doz);
-se va face educatia
pentru sanatate in
legatura cu secretia
- continui
administrarea
tratamentului
medicamentos la
indicaie.
Pacientul nu
prezint complicaii;
Nevoia
afectata

Diagnostic de
nursing
Obiective
Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
infectioasa(folosirea
obiectelor
individuale).
Nevoia de a
comunica.
Alterarea
comunicari
datorita
factorului
contagios si a
stimei de sine.
Pacientul sa
comunice.
- ncerc pe ct
posibil s ofer
pacientului o stare de
bine att fizic ct i
psihic,
- sunt alturi de
pacient pentru a
simi c este sprijinit
i ncurajat - fac
educaie sanitar
pentru a evita
apariia bolii;
- continui
administrarea
tratamentului
medicamentos la
indicaie.
Pacientul prezint o
stare bun si
comunica.
Nevoia
afectata

Diagnostic de
nursing
Obiective
Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
Nevoia de a
se alimenta
si hidrata.
Intoleranta
digestiva
-pacientul sa aiba o
alimentatie
sanatoasa si in
concordanta cu
tratamentul prescris
de medic.
-se va cerceta
preferintele
alimentare
pacientului.
-o data aflate vom
aseza cat mai atractiv
in farfurie pentru ca
pacientul sa se
alimenteze conform
cerintelor
organismului.
Pacientul are o
alimentatie
corespunzatoare.
Nevoia de a
se misca si
de a avea o
Pozitii vicioase
in timpul
-pacentul sa aiba un
somn linistit.
-in timpul somnului
capul va fi asezat
mai sus pe doaua
Pacientul are un
somn linistit.
Nevoia
afectata

Diagnostic de
nursing
Obiective
Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
buna
postura.
somnului. perne.
FI TEHNOLOGIC - ADMINISTRAREA
MEDICAMENTELOR PRIN INSTILATII OCULARE

- se detaseaza capacul picuratorului daca este necesar si se trage solutie in
pipeta. Se va avea in vedere sa nu se contamineze capatul picuratorului
- inaintea administrarii se va invata pacientul sa priveasca in sus si in
departare. Astfel corneea va fi intr-o pozitie care sa minimalizeze riscul de a fi
atinsa daca pacientul clipeste involuntar in timpul administrarii
- se poate sprijini mana cu picuratorul pe fruntea pacientului fara a a
atinge capatul acestuia, iar cu cealalta mana se va trage in jos cu blandete
pleoapa inferioara si se va instila medicamentul in sacul conjunctival
- se va evita sa se aplice picaturile direct pe globul ocular pentru a nu
provoca disconfort pacientului.
- daca se vor adminstra mai multe medicamente , se va astepta cel putin 5
minute intre instilari
- se vor numara cu atentie picaturile administrate pentru a nu gresi doza
indicata
- dupa administrare se da drumul cu blandete pleoapei inferioare si se cere
pacientului sa clipeasca pentru distribuirea uniforma a medicamentului
administrat
- daca se adminstreaza un unguent oftalmic se aplica un strat subtire de-a
lungul sacului conjunctival dinspre interior spre exterior. Se roteste tubul cu
unguent pentru a finaliza aplicarea
- dupa administrare si eliberarea pleoapei inferioare se cere pacientului sa
inchida ochii si sa-si roteasca globii oculari pentru o distributie uniforma a
medicamentului
- daca se aplica mai multe unguente oftalmice se va astepta cel putin 10
minute intre administrari.















Evaluare final


Pacientul I.B. sex masculin in varsta de 40 ani este adus de catre familie
prezentand manifestari dureroase si infectie la nivelul ochilor.S-a internat n
secia Oftalmologie a Spitalului Judeean de Urgen Bacu cu diagnosticul de
Conjunctivita Acuta pentru investigaii i tratament de specialitate.
Pe perioada internarii pacientul a fost supus examinarilor clinice si
paraclinice i unui tratament adecvat afeciunii.
Pacientul prezint o evoluie mai bun i se externeaz cu urmtoarele
recomandri:
-Revenirea la control
-Respectarea tratamentului prescris
-Evitarea factorilor ce influenteaza evolutia bolii.
-Respectarea regimului alimentar.
- Evitarea atingerii ochilor cu mana;
- Protectia ochilor de praf si alti iritanti externi cu ochelarilor de soare, de
protectie;
-Utilizarea ochelarilor pentru inot la piscina;
-Evitarea folosirii unor cosmetice neadecvate sau care nu sunt testate
dermatologic, mai ales de catre persoanele sensibile;
- Utilizarea corespunzatoare a lentilelor de contact: indepartarea lor regulata,
pastrarea corecta a acestora;
-Utilizarea lacrimilor artificiale special create pentru a mentine globul ocular
umed si curat.


CAZ NR. II
Interviu:

Nou nascut pe data de 11.05.2014 ora 15 in Spitalul Judetean De Urgenta Bacau
Sectia Ginecologie-Obstetrica nascut de mama sa M.G. in varsta de 25ani , din
Bacau Judetul Bacau este diagnosticat dupa patru zile de la nastere cu
Conjunctivita Gonococica transmisa de la mama la fat in timpul expulziei.
Desi mama de relateaza ca aceasta infectie a fost tratata inainete de nasterea
copilului totusi infectaia sa transmis de la mama la copil.
Dupa patru zile nou nascutul a inceput sa dezvolte aceasta infectie bilateral cu
manifestari de congestive si edem palpebral, apoi pioree si chiar ulcer cornean.
Dupa constatarea si diagnosticarea infectieie de Conjunctivita Gonococica
ingrijirile si tehnicile au fost puse in practica executandu-se in cele mai mari
norme de asepsie pentru a nu pune viata si vederea copilului in pericol.
Mama copilului va fi in permanenta langa el.

N. nascutul va primii ingrijiri si tratament specific.
PLAN DE NGRIJIRE AL PACIENTULUI CU CONJUNCTIVITA PURULENTA


Nevoia
afectata
Diagnostic de
nursing
Obiective
Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
Nevoia de a
evita
pericolele
Stare generala
alterata
datorita
infectiei .
N.n sa prezinte o
stare generala buna.
-voi linisti mama
care este foarte
speriata datorita
celor intamplate cu
nou-nascutul .
-voi fi foarte atenta
in ceea ce priveste
ingrijirea n.n de oere
ce aceasta afectiune
poate duce la orbire.
La indicatia
medicului voi
administra in sacul
conjunctival solutie
de nitrat de Ag. 1%;
Stare ameliorata.
Nevoia de a Stare generala N.n sa primeasca -voi pregati mama La indicatia N.N a primit

Nevoia
afectata
Diagnostic de
nursing
Obiective
Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
evita
pericolele
afectata
datorita
manifestarilor
purulente.
ingrijiri adegvate. cat si n.n pentru
recoltarea secretiei
purulente.
-voi pregati
materialele necesare
pentru efectuarea
recoltarii.
-voi efectua
recoltarea inaintea
toaletei fetei care ar
putea indeparta
exudatul si inainte
de aplicarea
tratamentului
medicului voi
efectua recoltarea
secretiei purulente
pentru analiza de
laborator.
ingrijirile specifice.

Nevoia
afectata
Diagnostic de
nursing
Obiective
Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
deoerece se modifica
constantele infectiei.
Nevoia de a
evita
pericolele.
Alterarea
constanteleor
biloogice
datorita
infectiei.
Evitarea
complicatilor.
-voi recolta sange
pentru analizele de
laborator pentru
evidentierea infectiei
si pentru prevenirea
alterarii starii
n.nascutului.
La indicatia
medicului voi face
recoltarii pentru
analizele de
laborator.
n.nascutul primeste
ingrijirii specifice.
Nevoia de a
mentiene
tegumentele
si
mucoasele
Alterarea
tegumentelor
datorita
prezentei
secretieie
Indepartarea
surplusului de
secretie de la nivelul
ochilor.
-voi indeparta
excesul de secretie
purulenta de la
nivelul ochilor , apoi
voi masaa
Toaleta
tegumentelor a fost
efectuata.

Nevoia
afectata
Diagnostic de
nursing
Obiective
Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
curate si
integre.
purulente la
nivelul ochilor.
usoarpleoapele in
sens circular , apoi le
sterg cu ser
fiziologic steril.
Nevoia de a
dormi si ase
odihni.
Alterarea
somnului
datorita
infectiei.
N. nascutul sa
prezinteun somn
normal calitativ si
cantitativ.
-voi sfatui mama sa
isi tina pruncul in
brate pentru a fi cat
mai linistit si pentru
a simti caldura si
apropierea mama
prunc.; asfel copilul
se va obijnui cu
vocea mamei si va fi
linistit astfel va avea
N. nascutul nu este
agitat si doarme.

Nevoia
afectata
Diagnostic de
nursing
Obiective
Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
un somn linistit.
Nevoia de a
se alimenta
si hidrata.
Alterarea
alimentatieie
datorita
durerilor.
N.nascutul sa sa
alimenteze
corespunzator.
-impreuna cu mama
voi face toaleta
sanului si o voi
invata cun sa
alapteze pentru ca
pruncul sa die
echilibrat nutritional
si sa primeasaca
anticorpii , astfel
copilul va putea fi
sanatos.
-in trot acest timp
voi educa mama ca
N nascutul se
alimentea za
corespunzator.

Nevoia
afectata
Diagnostic de
nursing
Obiective
Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
pe viitor sa isi
fereasca viitorul
copil de aceasta
afectiune .
SPLATURA OCULAR


Spltura ocular = introducerea unui curent de lichid n sacul conjunctival.

SCOP terapeutic:
-n procesele inflamatoare ale conjunctivei.
-n prezena unor secreii conjunctivale abundente.
-pentru ndeprtarea corpilor strini.

MATERIALE NECESARE:
-materiale de protecie: prosoape.
-materiale sterile: comprese, tampoane de vat, undin sau alt
recipient(picurator).
-materiale nesterile: tvi renal.
-medicamente: acid boric 3%, ser fiziologic, oxicianat de mercur 1/5000,apa
bicarbonatat 22.

Se pregtete pacientul:
Psihic:
-se anun pacientul.
-i se explic necesitatea i inofensivitatea tehnicii.
Fizic:
-se aeaz pacientul n poziie eznd, cu capul aplecat pe spate, cu privirea in
sus.
-se protejeaz ochiul sntos cu o compres steril.
-se protejeaz cu un prosop n jurul gtului.
-se aeaz tvia renal lipit de gt, de partea ochiului ce urmeaz a fi
splat(susinut de bolnav sau ajutor).
-daca starea general nu permite poziia eznd, pacientul va sta n decubit
dorsal sau lateral, cu capul aplecat napoi.

TEHNICA:
-vor participa 2 asistente: una supravegheaz pacientul i-l menine n poziia
aleas, cealalt efectueaz tehnica.
-se spal pe mini, se dezinfecteaz cu alcool.
-verific temperatura lichidului de spltura: 37C (temperatura mai joasa
declaneaz reflexul de nchidere a pleoapelor).
-aeaz pe cele doua pleoape cte o compres mbibat n soluia antiseptic de
splare.
-deschide fanta palpebral cu degetele minii stngi i toarn ncet lichidul din
undin(sau alt recipient) n sacul conjunctival, evitnd corneea.
-solicit pacientul s roteasc ochiul n toate direciile.
-repet tehnica la nevoie i verific prezena corpilor strini n lichidul de
spltura(cnd este cazul).
-ndeprteaz tvia renal.

NGRIJIRI ULTERIOARE ALE PACIENTULUI:
-usuc faa pacientului.
-aspir lichidul rmas n unghiul nazal al ochiului.
-ndeprteaz compresa de pe ochiul protejat.
-aeaz pacientul n poziie comod.
-se noteaz n foaia de observaie tehnica i numele persoanei care a efectuat-o
precum i aspectul lichidului de spltur.

DE EVITAT: infectarea ochiului sntos prin lichidul de spltura de la ochiul
bolnav.

DE REINUT: ciocul undinei va fi inut la distana de 6-7cm de ochiul
pacientului pentru ca eventualele micri reflexe produse de acesta sau gesturile
greite ale asistentei s nu traumatizeze ochiul cu vrful recipientului.










Evaluare final

Nou nascut pe data de 11.05.2014 ora 15 in Spitalul Judetean De Urgenta Bacau
Sectia Ginecologie-Obstetrica nascut de mama sa M.G. in varsta de 25ani , din
Bacau Judetul Bacau este diagnosticat dupa patru zile de la nastere cu
Conjunctivita Gonococica transmisa de la mama la fat in timpul expulziei.
In urma interventiilor , a tehnicilor si a tratamentului efectuat de catre echipa
medicala copilul se externeaza cu evolutie favorabila si cu urmatoarele
recomandarii:
-alimentatie corecta cantitativ si calitativ
-evitarea factorilor infectiosi
-igiena riguroasa
-respectarea Rp
CAZ NR. III

Interviu:
Bolnava F.C. In varsata de 45 ani din Bacau , se prezinta impreuna cu sotul sau
la Spitalul Judetean Bacau in serviciul de Urgenta cu urmatoarele manifestari de
dependenta:
- Alterarea stari generale
- Fotofobie
- Durere
- Congestia conjunctivei
- Anxietate
Din relatarile pacientei si a sotului sau aflam ca aceste probleme persista de
cateva saptamani si ca tratamaentul recomandat de catre medicul de familei nu a
dat roade.
Pacienta timp de o saptamana a stat acasa, urmand tratamentul recomandat de
catre medicul de familie; In tot acest timp boala se agravase,infectia devenind
din ce in ce mai agresiva.
Vazand ca infectia persista familia a decis sa se prezinte la serviciul de urgenta.
Aici i-a administrat medicatia simptomatica pentru inbunatatirea stari generale
si am chemat medicul de garda.
Sosind medicul de garda,a constatatat starea pacientului destul de grava.
Pacienta este examinat a cu mare atentie si primeste Diagnosticul de
Conjunctivita Cronica si medicul hotaraste internarea pacientului pe Sectia de
Oftalmologie in vederea ingrijirilor specifice.
Pacienta va fi supus tehnicilor specifice cum ar fi:
-recoltarea produselor biologice pentru analizele de laborator(sange , urina,
secretie purulenta conjunctivala).
Mai aflam de la pacienta ca mai are doi copii si locuieste in Bacau este
muncitoare in cadrul unei Fabricii.
Din antecedente mai aflam ca ca a suferit o interventie chirurgicala la nivelul
aparatului genital si inca una de Hernie de Disc. Pacienta fiind cu aceasta
afectiune nu se poate descurca de aceea toate nevoiile vor fi satisfacute cu
ajutorul nostru.
PLAN DE NGRIJIRE AL PACIENTULUI CU CONJUNCTIVITA CRONICA



Diagnostic
de
nursing
Obiective
Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
Nevoia de a
evita
pericolele.
Alterarea starii
generale din
cauza schimbarii
mediului
manifestata prin
neliniste si
perceptie
negativa asupra
diagnosticului.

Pacienta sa se
integreze in noul
mediu si sa aiba un
microclimat
corespunzator in
salon.






-se conduce pacienta
in salonul indicat si
ii fac cunostinta cu
ceilalti pacienti din
salon;
-il ajut sa-si aseze
obiectele personale
in noptiera;
-ii prezint
sectia,explicandu-i
unde se afla
cabinetul
-la indicaia
medicului repartizez
pacienta salonul
recomandat.
Pacienta s-a
integrat in noul
mediu si comunica
cu colegii de
camera.



Diagnostic
de
nursing
Obiective
Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate



asistentelor,sala de
mese,grupul sanitar;
-asigur un
microclimat
corespunzator:
-aerisesc salonul
pentru a indeparta
mirosul neplacut;
- asigur temperatura
camerei optima 18-
20
O
C
-asigur igena
salonului,schimb
lenjeria;


Diagnostic
de
nursing
Obiective
Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
- linistesc pacientul
in ceea ce priveste
starea sa rugandu-l
sa ne acorde toata
increderea.
Nevoia de a
evita
pericolele.
Alterarea
constantelor
biologice
- recoltez snge
pacientei pentru
analizale de
laborator
- pregatesc psihic si
fizic pacienta pentru
recoltarea
produselor:
- sange
-secretie oculara
Pacienta a neles
rolul recoltarilor i
coopereaz
corespunztor.
Nevoia de a
avea o buna
postura.
Durere intensa
din cauza
usturimii.
-diminuarea durerii -i se va aplica un
tratament de urgenta
care vizeaza
La indicatia
medicului voi face:
- instilatii locale cu
-durerea sa
diminuat.


Diagnostic
de
nursing
Obiective
Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
scaderea in
intensitate a durerii:


Pilocarpina la doua
ore.
-Mialgin.

Nevoia de a
evita
pericolele.
Fotofobie
datorata
infectiei.
-pacienta sa fie ferit
de lumina intensa.
-pacienta va sta intr-
un salon cu putina
lumina.
-recomand
pacientului in timpul
zilei sa poarete
ochelari fumurii.
-pacienta nu mai
acuza sensibilitate
la lumina.
Nevoia de a Alterarea - pacienta sa fie -anunt pacienta in -la indicatia In urma masurarilor


Diagnostic
de
nursing
Obiective
Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
avea o buna
circulatie.
funciilor vitale:
-Puls
-TA
-Respiratie
monitorizat
corespunzator.
legatura cu
efectuarea tehnicilor,
ii povestesc ca nu
sunt invazive si
dureroase.
-msor pulsul,
tensiunea, respiratia,
temperatura.
- pregtesc
materialele
necesare pentru
msurarea
respiraiei i o msor
medicului voi
monitoriza pacienta.
rezulta urmatoarele
:
T.A-130/80mmHg
Puls-82p/min
T-37,2
O
C
R-22r/min


Diagnostic
de
nursing
Obiective
Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
prin
inspectarea
micrilor
cutiei toracice n
timp ce
pacienta doarme;
- notez valoarea
obinut
n foaia de
temperatur;
- pregtesc


Diagnostic
de
nursing
Obiective
Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
materialele
necesare pentru
msurarea
T.A. i o msor
nainte de
mas, dimineaa;
- notez valoarea
obinut
n foaia de observatie.

Nevoia de a Alterarea - pacienta s nu - voi aplica - la indicatia Pacienta este


Diagnostic
de
nursing
Obiective
Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
mentine
tegumentele
si
mucoasele
curate si
integre.
mucoasei
conjunctivale
prin scuregere de
secretie oculara
sin cauza
procesului
inflamator.
mai prezinte
secreie ocular i
disconfort
tratamentul local
recomandat
- splturi ale
sacului conjunctival
cu soluii antiseptice
- pregtesc
instrumentarul i
materialele necesare
efectuarea tehnicilor;
- administrez
tratamentul general
cu antibiotic i
antiinflamatoare
- asigur reapaus
medicului voi aplica
tratamentul local
recomandat:
-solutii de
oxacilina1%,
-penicilina10.000
u.i/ml.

anxiosa i agitat
adin cauza
problemelor
medicale.


Diagnostic
de
nursing
Obiective
Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
vizual n salon cu
semiobscuritate
- asigur alimentaia
complet a
pacientului
Nevoia de a
dormi si
odihni.
Perturbarea
somnului
manifestat prin
insomnie
-identificarea cauzei. - n timpul zilei nu
voi lsa
Pacienta s se
odihneasc
prea mult timp;
- ofer pacientei o
can cu
lapte cald nainte de
- administrez
pacientei tratamentul
medicamentos
recomandat ;
- la indicaia
medicului
administrez
pacientului
- pacienta se
odihneste timp
suficient n timpul
nopii;



Diagnostic
de
nursing
Obiective
Intervenii
Evaluare
Autonome Delegate
culcare;
- nv pacientul s
practice
tehnici de relaxare,
exerciii
respiratorii cteva
minute
nainte de culcare;
somnifere i voi
urmri efectul
terapeutic al
acestora;
2


FI TEHNOLOGIC - ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN
INJECIA INTRAMUSCULAR

Injecia muscular introduce substana medicamentoas adnc n esutul
muscular. Aceast cale de adminstrare permite o aciune rapid prin absorbia n
circulaia sistemic. Administrarea intramuscular este aleas atunci cnd pacientul
nu poate primi medicaie oral, cnd este prea iritant gastric.
Locul de injectare trebuie ales cu mult grij, se va face i n funcie de
constituia fizic a pacientului. Se evit zonele cu edeme, iritaii, semne din
natere, echimoze. Injeciile intramusculare sunt contraindicate pacienilor care
prezint tulburri ale mecanismelor de coagulare, dup terapii antitrombotice, n
timpul unui infarct miocardic.
Materiale necesare:







3

Medicaia prescris trebuie s fie steril. Seringa i acul trebuie alese adecvat
(pentru injecia intramuscular acul trebuie s fie mai lung, n funcie de esutul
adipos al pacientului, de locul ales pentru injecie i cu un calibru potrivit pentru
vscozitatea substanei de injectat).
Pregtirea echipamentului:

primei doze
doza indicat, eliminnd aerul din sering. Apoi se schimb acul cu unul potrivit
pentru injectare intramuscular
capacul de cauciuc, se reconstituie lichidul, se trage doza indicat, se scoate aerul
i se schimb acul cu cel pentru injecia intramuscular
-un flacon este urmtoarea: se
dezinfecteaz capacul flaconului se introduce acul, seringa se umple cu aer,
trgnd de piston, aceea cantitate echivalent cu doza care trebuie extras din
flacon, se ataeaz apoi la acul din flacon i se introduce aerul, se ntoarce flaconul
i seringa se va umple singur cu cantitatea necesar
grij. Acest loc poate fi muchiul deltoid (se poate localiza foarte uor pe partea
lateral a braului, n linie cu axil), muchiul dorsogluteal (poate fi uor localizat
mprind imaginar fesa cu ajutorul unei cruci, rezultnd patru cadrane. Cadranul
superior i exterior este muchiul cutat, muchiul ventrogluteal (poate fi localizat
4

prin linia imaginar ce trece prin extremitatea superioar a anului interfesier) i
muchiul de pe faa antero-extern a coapsei (vastus lateralis).
Administrarea:
m identitatea pacientului



fcut recent injecii intramusculare
ul se folosete pentru injectare de cantiti mici, locul de
administrare uzual fiind faa supero-extern a fesei, iar la copil faa antero-lateral
a coapsei

stimuleaz zona de injectare prin tapotri uoare

se las pielea s se usuce
se fixeaz i se ntinde pielea cu ajutorul minii nedominante
poziioneaz seringa cu acul la 90 de grade, se atenioneaz pacientul
c urmeaz s simt o neptur, se recomand s nu i ncordeze muchiul
-o singur micare, repede, acul prin piele, esut
subcutanat, pn n muchi
5

ine seringa cu cealalt mn, se aspir pentru a verifica dac nu
apare snge. Dac apare, se va retrage acul i se va relua tehnica
permite muchiului s se destind i s absoarb gradat medicaia
-o singur micare, brusc, sub acelai
unghi sub care a fost introdus
pentru a ajuta distribuirea medicamentului (masajul nu se va efectua atunci cnd
este contraindicat, cum ar fi la administrarea de fier)
a observa eventualele sngerri sau reacii locale
resie local sau ghea n caz
de echimoze
ora administrrii


Consideraii speciale:
eviden clar a zonelor de injectare pentru a le roti
adminstrare, cteva secunde, pentru a anestezia ntructva locul
6

injectarea ntr-un muchi ncordat este dureroas
astfel, creteri ale nivelului CK (creatinkinaza) care pot duce la o confuzie,
deoarece aceeai cretere poate indica un infarct miocardic. Pentru a diferenia
cauzele, trebuie cerut analiza celulelor musculare specifice inimii (CK-MB) i a
lactodehidrogenazei. La pacienii care necesit o monitorizare atent a CK si CK-
MB se va schimba modul de adminstrare medicamentoas din intramuscular n
intravenos, tocmai pentru a evita confuziile precizate mai sus.
vedere c la pacienii varstnici, absorbia medicamentului are loc mult mai rapid.
Complicaii:
alegerii unui ac inadecvat sau unei tehnici greite de administrare. Aceasta poate
determina apariia unui abces.
aceasta poate conduce la o slab absorbie a medicamentului i, implicit, la
scderea eficienei acestuia.

7

Evaluare final
Pacienta F.C. sex feminin in varsta de 45 ani este adus de catre sotul sau
prezentand manifestari dureroase si infectie la nivelul ochilor .S-a internat n secia
Oftalmologie a Spitalului Judeean de Urgen Bacu cu diagnosticul de
Conjunctivita Cronica pentru investigaii i tratament de specialitate.
Pe perioada internarii pacienta a fost supusa examinarilor clinice si
paraclinice i unui tratament adecvat afeciunii.
Pacienta prezint o evoluie mai bun i se externeaz cu urmtoarele
recomandri:
-Revenirea la control
-Respectarea tratamentului prescris
-Evitarea factorilor ce influenteaza evolutia bolii.
-Respectarea regimului alimentar.
- Evitarea atingerii ochilor cu mana;
- Protectia ochilor de praf si alti iritanti externi cu ochelarilor de soare, de
protectie;
-Utilizarea ochelarilor pentru inot la piscina;
-Evitarea folosirii unor cosmetice neadecvate sau care nu sunt testate dermatologic,
mai ales de catre persoanele sensibile;
- Utilizarea corespunzatoare a lentilelor de contact: indepartarea lor regulata,
pastrarea corecta a acestora;
-Utilizarea lacrimilor artificiale special create pentru a mentine globul ocular umed
si curat.

8

BIBLIOGRAFIE

l. DR. MRIA STAMATIN - NGRIJIREA NOU NSCUTULUI SNTOS I
BOLNAV", EDITURA TEHNOPRESS IAI 2009
2. DR. MRIA STAMATIN - NOIUNIDE PATOLOGIE NEONATAL" ,
EDITURA TEHNOPRESS IAI 2009
3. PROF.DR. MIRCEA GEORMNEANU - PUERICULTURA l
PEDIATRIE", EDITURA DIDACTIC l PEDAGOGIC BUCURETI 1994
4. DR. CORNELIU BORUNDEL - MANUAL DE MEDICIN INTERN",
EDITURA ALL BUCURETI 2010
5. IULIAN LUPEA - BOL/LE NOULUI NSCUT", EDITURA DACIA CLUJ
NAPOCA 2000
6. LUCREIA TITIRC - GHID DE NURSING CU TEHNICI DE EVALUARE
SI NGRIJIRI CORESPUNZTOARE NEVOILOR FUNDAMENTALE'',
EDITURA VIAA MEDICAL ROMNEASC BUCURETI 2010
7. LUCREIA TITIRC - NGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENILOR
DE CTRE ASISTENII MEDICALI", EDITURA VIAA MEDICAL
ROMNEASC 2008