Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Meningita
Meningita
Proiect
Coordonator,
Mihaela
Prof. Dr. Dorobăț Carmen Mihaela
Candidat,
C i obanu R amona
2019
2
Cuprins
I. Argument
Obiectiv 4:
Procesul de îngrijire al unui pacient cu meningită
a. Interviu
b. Nevoi fundamentale după V. Henderson
c. Plan de îngrijire
Obiectivul 5:
Educaţia pentru sănătate la un pacient cu meningită
III. Bibliografie
IV. Anexe
3
I. ARGUMENT
OBIECTIVE
Obiectivele prezentului proiect sunt:
Obiectiv 1: Noţiun
Noţiunii generale de
de anato
anatomie fiziologie.
mie şi fiziologie.
Obiectiv 2: Meningitta
Meningi
Obiectiv 3: Rolul autonom şi delegat al asistentu
asistentului
lui m
medical
edical în îngrijirea
îngrijirea
bolnavului
bolnavului c u Meningită
Obiectiv 4: Procesul de î ngrijire al unui pacient cu Meningită
Obiectivul 5: Educaţia pentru să
sănătate
nătate la un pacient cu Meningită
Meningită
5
6
7
ba enSpaţiul
baza encefalulusubarahnoidian
i el încerebral
el pprrezintă, în dep mult
dreptul este
dre de resiunmai
ilor, neregulat
la plindecat
lacuri pl deca
cut cel
e cu lilichispinal.
spina
cefl.faloAstfel,
d ce rahidiala
n
denumite cisterne subarahnoidiene , , cum sunt: cisterna po pont ntin ă, cisterna
ină,
interpedunculară, cisterna
interpedunculară, chiasmatică, cisterna cerebrelomedulară din dreptul găurii
cisterna chiasmatică,
Magendie, cisterna sanţului lateral, cisterna corpului calos.
Fiziologie
8
a. Definiție
Meningita este o inflamație a membranelor de protecție care
învelesc creierul
creierul și măduva spinării,
spinării, cunoscute sub denumirea colectivă
de meninge
meninge.. Inflamația poate fi provocată de infecția cu virusuri
virusuri,, bacteri
bacteriii
sau alte microorganisme
microorganisme,, sau, în cazuri mai rare, de anumite medicamente
medicamente..
Meningita poate fi letală din cauza proximității inflamației față de creier și
măduva spinării; prin urmare, afecțiunea este clasificată drept urgență
medicală.
b. Clasificare
Meningită este cauzată de Neisseria meningitidis (meningococul)
sau Streptococcus pneumoniae (pneumococul), bacterii localizate la
nivelul gâtului şi la nivel nazal, fără a provoca afecţiuni. Însă, ele pot cauza
meningită în cazul în care ajung în fluxul sanguin, iar prin intermedi ul
acestuia, la nivelul lichidului cefalorahidian (LCR) sau la nivelul
membranelor creierului (meninge).
Streptococul de grup B şi Listeria monocytogenes sunt alte două
bacterii ce pot cauza meningită. În cele mai multe cazuri, meningita cauzată
de Streptococul de grup B a fost regăsită în rândul nou -născuţilor,
numita meningita neonatală, iar cea cauzata de Listeria în rândul adulţilor
în vârstă. Meningita bacteriană este rară, însă foarte periculoasă şi poate fi
transmisa prin intermediul secreţiilor nazale şi a salivei. Dacă nu este tratată,
c reierului sau chiar deces.
se poate ajunge la afecţiuni ale creierului
A. Caracterul inflamaţiei: meningită purulentă meningită seroasă
(aseptică)
B. Criteriu patogenic: meningită primară meningită secundară
C. Criteriu etiologic: bacteriană, virală, micotică, protozoică, micoplasmică,
amebiană.
D. Criteriu evolutiv: meningită fulminantă meningită acută meningită
subacută meningită cronică
E. Gravitatea bolii: forma uşoară forma de gravitate medie forma
gravă forma extrem de gravă
9
c. Etiologia
de meningita
bătrâni afecteaza
și persoane persoanele
cu boli
cu cronice cu un sistem imunitar slab - copii,
d. Simptomatologie
Cele mai frecvente simptome ale formelor de meningita includ:
febra;
durere de cap severa si persistenta;
convulsii.
Fotofobie
erupţie cutanată
momente de ameteala.
10
precum si o biopsie
biopsie de la nivelul
nivelul eruptiei
eruptiei cutanate.
cutanate.
11
intarzie inceperea tratamentului;
sunt in coma la internarea in spital;
sunt in stare de soc;
nu pot respira autonom, fara ajutorul masinilor.
Meningita cauzata de Streptococcus (S.) pneumoniae are riscul cel
mai mare de a provoca moartea dintre toate meningitele bacteriene.
Vaccinul impotriva S. pneumoniae ii protejeaza de obicei pe cei care il fac,
de bolile (inclusiv menigita) provocate de majoritatea tulpinilor acestei
bacterii. Factorii
Factorii care pot creste
creste riscul de meningita
meningita sunt:
sunt:
genetici - unele persoane pot mosteni tendinta de a face meningita
daca vin in contact cu aceste microorganisme care o provoaca;
sexul - barbatii fac meningita mai frecvent decat femeile;
g. Tratament
Tratamentul meningitei depinde de microorganismul care a cauzat
infectia,
medicale de
sauvarsta, de extinderea
a complicatiilor infectiei si de prezenta altor afectiuni
meningitei.
- Meningita trebuie tratata in spital, cu antibiotice. Este mai probabil
sa se dezvolte complicatii in cursul bolii (cum ar fi febra prelugita si
convulsii) si complicatii pe termen lung (precum pierderea auzului si
problemee cu vederea)
problem vederea) in cazul meningitelor
meningitelor bacteriene
bacteriene decat in cazul celor
virale. Meningita bacteriana sau menigita virala severa pot impune tratarea
in spital, cu:
Antibiotice - ceste medicamente se administreaza de obicei in vena
(pe cale intravenoasa sau IV). Antibioticele se administreaza numai
daca
atunciinfectia
cand nueste
estecauzata
nevoie de o bacterie.
poate Administrarea
duce la aparitia de la
rezistentei antibiotice
ele.
12
pentru masurarea
masurarea electrolitilor,
electrolitilor, precum sodiul, potasiul si a glucoze
glucozeii
din sange.
h. Complicaţii
13
perioadei demeningian,
sindromului stare, fiindconvulsii
însoţită şi
desemne
reluarea febrei, vărsături,
neurologice de focar. accentuarea
B. Complicaţii ale sistemului
ale sistemului nervos central :
1.abcesul cerebral trebuie suspectat în momentul apariţiei semnelor
neurologice de focar.
2.paralizii de tip central
3.paraliza nervilor cranieni (perechile a III-a, a VI-a, a VII-a şi a VIII-
a de nervi cranieni), manifestându-se prin ptoză palpebrală, strabism,
paralizie facială sau surditate. Foarte rar poate apare cecitate, consecinţa
atrofiei nervului optic sau de tip central ;
4.complicaţii senzoriale : hipoacuzie sau surditate
14
15
limitele normale;
asigură repausul la pat, cu mobilizare activă în pat, în perioadele febrile
şi de acutizare;
asigură o alimentaţie lichidă şi semilichidă în perioadele febrile cu aport
urină
pr egăteşte bolnavul pentru ecografie abdominală şi colonoscopie;
egăteşte
asigura igiena corporală, vestimentară;
îngrijire;
Aplicarea prescripţiil or medicale.
p rescripţiilor
16
Locuri de masurare:
în axilă;
în plica inghinală;
în cavitatea bucală;
în rect;
în vagin;
Ma
M ater i ale nec sarr e: termometru maximal individual, o casoleta mica cu
necesa
tampoane de tifon nesterile, prosop ind ividual, sapun, pahar cu ¾ soluție de
cloramina 1-5%, o tava, o sticluță cu ulei de vaselină, taviță renală, sticlă
cu alcool medicinal, creion sau pix cu pasta albastră, foaia de temperatură a
bolnavului
bolnavu lui si carnetelul
carnetelul propriu al asitentei.
asitentei.
ETAPE DE EXECUȚIE:
1. pregatir
pregatirea
ea materialelor
materialelor si a instrumente
instrumentelor:
lor:
se pregatesc materialele necesare;
se verifica
mercurul integritatea
este coborat termometrului, functionalitatea si daca
in rezervor;
17
2. pregatir
pregatirea
ea psihica
psihica si fizica
fizica a bolnavul
bolnavului:
ui:
se anunta bolnavul;
bolnavului,
bolnavu lui, se citeste
citeste si se aseaza
aseaza pe tava
tava medicala;
medicala;
bolnavu
bolnavull va fi asezat
asezat in pozitie comoda
comoda;;
inainte de citirea termometrului, acesta se sterge cu o compresa
uscata;
tinut strans ca un creion, termometrul se scutura cu miscari rapide
18
Tensiunea
maximă şi diferenţială
T.A. minimă. importanţă diagnostică) - diferenţa dintre T.A.
(de
Valorile tensiunii arteriale variază în funcţie de: tonusul
neurovegetativ, starea glandelor endocrine, starea vaselor, volumul sângelui
circulant şi al urinei.
tensiometru cu mercur (Riva-Rocci) sau sfigmomanometru;
stetoscop biauricular;
ETAPE DE EXECUŢIE:
Pregătirea materialelor:
adunarea şi transportul materialelor necesare la locul examenului.
19
Măsurarea tensiunii arteriale
Cu mâna dreaptă se pompează aer în manşeta pneumatică cu para de
cauciuc, până la dispariţia zgomotelor pulsatile.
Privind manometrul, se decomprimă progresiv aerul din manşetă cu
ajutorul ventilului pompei de aer, până când se aude zgomotul pulsului şi se
observă gradaţia din momentul dat de zgomotul trecerii primei unde
pulsatile..
pulsatile
Se memorează valoarea tensională – tensiunea
tensiunea maximă – indicată de
manometru.
Se continuă decomprimarea, ascultând zgomotele pulsului şi urmărind
gradaţiile manometrului până la dispariţia ultimei unde pulsatile.
Se memorează a doua valoare tensională – tensiunea minimă –
indicată de manometru.
Se îndepărtează manşeta de pe braţ.
20
Notarea cifrică:
În carnetul propriu se notează cifric valorile tensiunii măsurate,
numele şi prenum
prenumele
ele bolnavului,
bolnavului, salonul,
salonul, data.
data.
Notarea grafică
Se notează grafic în foaia de temperatură cu culoare albastră (creion, pix,
stilou), haşurat.
Se socoteşte pentru fiecare linie orizontală a foii de temperatură o unitate
coloană de Hg. Deasupra liniei groase se notează tensiunea arterială
maximă, iar tensiunea arterială minimă dedesubt.
21
Rah idiană
Participarea asistentului medical la punctia Rahidiană
Scop :
Explorator: Măsurarea presiunii lichiului cefalo-rahidian (L.C.R.);
prelevarea unei cantităţi pentru examene: citologice, biochimice,
bacteriologice;
bacteriologice; în traumatismele
traumatismele cranio-cerebrale şi accidentele vasculare
cerebrale pentru aprecierea aspectului L.C.R. și pentru măsurarea presiunii
acestuia;
Terapeutic: Injectarea unor substanţe de contrast în mielografie sau a
izotopilor radioactivi, administrarea de antibiotice;
Anestezic: administrarea de anestezice,rahianestezia.
22
24
25
1.Informații generale:
a. Nume P.A.
Nume și prenume: P.A. e. Profesia: inginer
b. Vârsta: 42 ani f. Localitatea de domiciliu:
Botoșani
c. Starea civilă: căsătorit
g. Diagnosticul la internare:
d. Copii: 2
meningită virală
h. Data internării: 15.03.2017
2. Obișnuințe de viață:
a.Consumator de: Alcool – neagă consumul, Cafea – zilnic,
zilnic, Tutun –
zilnic, Drog – nea
neagă consumul.
b.Dietă/regim alimentar –
– dietă obişnuită, fără restricţii, 3 mese pe zi.
c.Alergii cunoscute –
– nu
nu se cunosc.
3. Probleme de sănătate:
a.Antecedente medicale personale: apendicectomie la 20 ani.
b.Antecedente heterocolaterale: mama decedată la 60 ani cu accident
vascular, tata decedat la 65 ani cu neoplasm gastric.
c.Motivele internării actuale:
Pacient în vârstă de 42 ani se prezintă personal la camera de gardă a
spitalului acuzând cefalee, febră, grețuri, dezorientare temporo -spațială,
indispoziție, dureri abdominale, diaree, anorexie, ușoară stare de
confuzie.
d.Istoricul stării actuale: Pacient cu antecedente heterocolaterale
nesemnificative prezintă de aproximativ o săptămână febră, frisoane,
26
m.Aparat digestiv:
digestiv: abdomen dureros la palpare, grețuri matinale, diaree
n.Aparat uro-genital: normal
o.Sistem nervos și organe de simț: semne de inflamare a meningelui,
cefalee, febră 38,5 ° C.
5.Investigații:
a.Examenul sângelui:
VSH: 32 mm/h
Proteina C reactivă: > 4mg/L
27
28
29
ia deciziile cu
ușurință.
12.A se recrea - pacientul - dificultate în - stress psihic;
participă la concentrare.
- oboseală.
activități
recreative.
13.A învăța - pacientul are - -
cunoștințe
medicale și pune în
aplicare sfaturile
primite de
de la medic
medic
și asistentă.
14.A-și practica - pacientul - momentan nu - pacientul este
religia. acționează după poate participa
participa la
la internat.
credințele și manifestări
valorile sale, nu religioase.
prezintă sentimente
de frustrare.
30
c.Plan de îngrijire
31
32
medicamente la
indicația medicului;
- efectuarea unei
ecografii abdominale;
- recoltare de analize.
16.03 - insomnii - pacientul să - se asigură o atmosferă - în urma
beneficieze
benefic ieze de somn calmă, de liniște și de măsurilor
calitativ și cantitativ; siguranță; aplicate
pacientul
pacient ul
- combaterea - i se oferă ceai cald
doarme
insomniilor înainte de culcare;
liniștit și
- asigurarea unei este relaxat.
perioadee suficiente
perioad suficiente de
somn (8h/zi);
- consiliere psihologica
și psihoterapie;
- organizarea
perioadelor de repaus și
relaxare în cursul zilei.
33
CAZUL 2
A.INTERVIU
1. Informaţii generale:
a. prenumele: P. I
Numele şi prenumele:
b. Vârsta 57
d. Copii : 3
e. Profesia : croitoreasă
2. Obişnuinţe de viaţă:
c. Alergii cunoscute – nu
nu
3. Probleme de sănătate:
34
b. Greutate: 78 kg
c. Înălţime: 1,68
5. Investigaţii:
35
a. Examenul sângelui :
Biochimie
- Sodiu: 140/mmol
- Potasiu:4,2/mmol
- Clor: 97/mmol
- TGP: 36/mmol
- Uree: 23/mmol
- Glicemie: 80 mg/dl
Hematologie
- WBC: 13400 µL
- RBC: 8.400 µL
- Hg: 11,4 g/dl
- Hematocritul : 39 %
- Volum eritrocitar mediu: 90 fL
- Trombocite: 300 000
- Euzinofile : 7,9
- Limfocite: 3,9
- Granulocite: 4,3
- VSH: 60
b. Examenul
Examenul urinei : : urocultura- negativ
negativ
6. Tratamente:
a. Tratament medicamentos
36
Drog Doză
Ciprofloxacină 20 mg/kgc/zi
- să revină la control în fiecare lună pentru ca boala să fie ținută sub control
37
-murmur
fiziologicvezicular
-TA 120/80 mmHg
-pulsul 68p/minut.
38
11.Nevoia de a
acţiona conform - bolnava
bolnava este catolică -nu poate participa la -stare de
39
propriilor
propriilor - nu prezintă sentimente religioase
manifestări religioase incoştienţă
convingeri de frustrare
-stare de
comă
comă
12.Nevoia de a fi - bolnava
bolnava este realizată - în present nu poate - boala
boala
preocupat în
preocupat professional, profesează
profesează avea preocupări
croitoreasă
vederea realizării ca croitoreasă profesionale
profesionale
13.Nevoia de a se - bolnava
bolnava este tristă, se -anxietate
recrea află într -o
-o stare de
-neadaptare
încordare
la rolul de
bolnav
-plictiseală
-durere
14. Nevoia de a - bolnava
bolnava nu are -nivel scăzut
învăţa cum să-ţi cunoştinţele necesare în de
păstrezi sănătatea privinţa unui regim cunoştinţe
alimentar adecvat
-apatie
-dezinteres
40
C. Plan de îngrijire
41
42
prezintă risc
de evoluție
nefavorabil și
complicații.
08.06 5.Devalorizare și Pacientul să își Discut cu pacientul și Pacientul
neputință cauzată de recapete îl ajut să își exprime începe să-și
boală încrederea în sine temerile, îl asigur de recapete
și să fie echilibrat importanța pe care o încrederea în
psihic are în familie și de sine dar
rolul său. prezintă încă
Facilitez legătura senzația de
pacientului
pacientului cu ffamilia
amilia neputiință;
pentru a favoriza
favoriza Pacientul este
recâștigarea încrederii echilibrat
pacientului
pacientului în ssine.
ine. psihic.
43
CAZUL 3
a. Interviu
1. Informaţii generale:
a. Numele prenumele: M.C
Numele şi prenumele:
b. Vârsta : 56
c. Starea civilă : casatorita
d. Copii : 1
e. Profesia cofetar
f. Localitatea de domiciliu: Iasi
g. Diagnosticul la internare: obs. Meningită
h. Data internării: 2.1.2019
2. Obişnuinţe de viaţă:
a. Consumatoare de: Alcool – Cafea : 1-2 cesti/zi Tutun –
Drog –
c. Dietă / regim
b. Alergii alimentar
cunoscute –
– –
–
3. Probleme de sănătate:
a. Antecedente medicale personale:
Spitalizări pentru : apendicită
Operaţii/investigaţii : apendicită
Tratamente prescrise : nu
Tratamente urmate : nu
b. Antecedente heredocolaterale : -
c. Motivele internării actuale : Somnolenţă; Obnubilare; Crize de
aitaţie pshio-motorie; Fotofobie ;Redoarea cefei.
d. Istoricul stării actuale: Pe 1.01.2019 pacienta a suferit o
intervenţie chirurgicală de incizie a abcesului de fosă ischio -rectală
stângă şi de drenare a puroiului ; după reenirea din anestezie starea
pacientei
pacien tei s-a agravat rapid prezentând somnolenţă, obnubilare,
crize de agitaţie pshio-motorie, fotofobie, redoarea cefei.
Suspectându-se o meningită i s-a efectuat puncţia lombară care a
evidenţiat un LCR tulbure, după care pacienta a fost transferată la
spitalul de boli infectocontagioase.
4. Examenul clinic general:
a. Tegumente şişi mucoase : normale
b. Greutate : 79kg
c. Înălţime :169cm
d. Ţesut celular subcutanat – normal
normal reprezentat
5. Investigaţii:
a. Examenul sângelui
ANALIZA Valori normale Valori patologice
VSH 2-13 mm/h 60mm/h
Formula leucocitară 4000-8000/mm3 5500/mm3
-Eozinofile 1-3 % 0%
-Bazofile 0-1% 0%
-limfocite 20-40% 23%
-monocite 4-8% 3%
-tromnocite 150000-400000/mm3 150000/mm3
examenulc.LCR:
Alte examene de specialitate
45
6. Tratamente:
Algocalmin
glucoză 10%-500ml ,
Meronem 4g/zi
Ampicilina 6g/zi
Dexametazona 16mg/zi
Paracetamol 3g i.v/zi
Manitol 150ml/zi
46
le
pericolele
pericole motorie incoştienţă
-stare de incoştienţă meningiană
meningiană
10.Nevoia de a -organe de simţ integre
integre - bolnava
bolnava nu comunică -stare de
comunica cu cei din jur incoştienţă
incoştienţă
11.Nevoia de a - bolnava
bolnava este catolică -nu poate participa la -stare de
acţiona conform religioase
- nu prezintă sentimente manifestări religioase incoştienţă
propriilor
propriil convingeri
or convingeri de frustrare comă
-stare de comă
12.Nevoia de a fi - bolnava
bolnava este realizată - în present nu poate -stare de comă
preocupat
preocup at în vederea professional, profesează avea preocupări gradul II
realizării croitoreasă
ca croitoreasă profesionale
profesio nale
13.Nevoia
recrea de a se -află
bolnava
bolnava -este
într -o se --anxietate
tristă, de
o stare neadaptare la
încordare rolul de bolnav
- plictiseală
plictiseală
-durere
14. Nevoia de a învăţa - bolnava
bolnava nu are -nivel scăzut de
cum să-ţi păstrezi cunoştinţele necesare în cunoştinţe
sănătatea privinţa unui regim -apatie
alimentar adecvat -dezinteres
48
C.Plan de îngrijire
ata Prrobleme şi Ob
P Obiiecti
ctivedeîngriji re
ngrijir Intervenţii şi investigaţii
In E valu
lua
araîngri lor
îngrijijiririlo
manifestări de
dependenţă
02.01. Inadaptarea Pacienta să se găsească Se asigură în salon A 4 zi de la internare
p
pa
acientei de
condiţiile la într-un
corespunzătormicroclimat
. Pacienta temperatură
29°C) optimă (18-
semioscuritate, pa
pstarea
aciende şi-a revenit
ta comă.
şi din
spitalizare să se integreze într -un
-un luminiozitate difuză, În urma intervenţiilor
mediu după revenirea deoarece b boolnava prezintă bo
bolnava se adaptează
din starea de comă. fotofobie. mediului de spital.
pvederea
peentru recoltării
stabLCR pSeunpregăteşte
ilirea pu cţia rahidibolnava
ană,în vepentru
derea aspectulde varză,
zeamă tulburePandy
de
diagnosticului de recoltării LCR. ++++, elemente
certitudine. Se aşează bolnava în decubit 6912/mm3, proteine 9,7
dorsal fără pernă 24 ore ; g/l, glucoză 0,55 g/l.
după 6 ore poate fi alimentată
şi hidratată.
04.01. Risc de alterare Prevenirea accidentelor Se imobilizează bolnava prin În urma intervenţiilor
a integrităţii în timpul crizelor de legarea mâinilor şi efectuate şi a
agitaţie pshio-motorie. pi
picioarelor. Se administrării sedativelor
49
50
51
BIBLIOGRAFIE
medicali, Ghid
3.Bocârnea de nursing,
Constantin- BoliVol II, Ed.Viaţa
infecţioase medical românească
şi epidemiologie, -2003;
Ed.Info -Team-1995 ;
4.Carmen Mihaela Dorobăţ, Mihaela Cătălina Luca, Egidia Miftode şi alţii-Boli
infecţioase diagnostic şi tratament, Ed. Gr.T.Popa, UŞF Iaşi-2012 ;
5.Mihaela Cătălina Luca-Boli infecţioase pentru studenţi, Ed. Tehnopress Iaşi-
2007 ;
6.Ghidul examenului de absolvire 2015, Ed.StudIS ;
7.Dorobanţu-Educaţie pentru sănătate,Ed.Medicală Bucureşti ;
52
ANEXE
1.
Localizarea meningelui
53
2.
Cum recunoaştem
Principalele meningita
simptome… ?
55
57
58
Anexa nr. 9
FOAIE DE TEMPERATURĂ ADULŢI
CNP
Numele…………………………………….Prenumele…………….….………………………..
Numele…………………………………….Prenumele…………….….………………………..
35 30 160 41O
35 30 160 41O
35 30 160 41O
35 30 160 41O
35 30 160 41O
30 25 140 40O
30 25 140 40O
30 25 140 40O
30 25 140 40O
30 25 140 40O
25 20 120 39O
25 20 120 39O
25 20 120 39O
25 20 120 39O
25 20 120 39O
20 15 100 38O
20 15 100 38O
20 15 100 38O
20 15 100 38O
20
15 15
10 100
80 37O
38
15 10 80 37O
15 10 80 37O
15 10 80 37O
10 5 60 36O
10 5 60 36O
10 5 60 36O
Lichide ingerate
Diureză
Diureză
Scaune
Dietă
Dietă
60