Sunteți pe pagina 1din 68

ARGUMENT

MOTTO
"Sculatul i culcatul devreme aduc unui om
Sntate, bogie i...moarte."
James Grover Thurber

Ce-a mai frumoas art este de a ngriji omul. Ce frumos este s cunoti
sufletul unui om, ce mulumire i d gestul de ajutor pentru cel care are nevoie
de tine, ce optimism i putere de via prinzi dup puinul de cldur oferit!
Pentru a putea simi cu adevrat aceste sentimente trebuie s-i nsueti
temeinic cunotinele de nursing care te apropie nu numai de oamenii bolnavi,
ci i de cei sntoi. Am ales aceast tem a lucrrii mele ngrijirea bolnavului
cu varicel din dou motive:
n primul rnd chiar un membru al familiei a suferit de aceast boal cu
civa ani n urm i prin rumare cunosc nevoile pacienilor de o asemenea
afeciune.
n cel de-al doilea rnd a fost unul dintre stagiile efectuate n secia de
Infectio-Contagioase n care mi-a plcut foarte multe deoarece personalul
medico-sanitar a artat mult rbdare i ncredere, avnd sentimentul c am fost
util att pacienilor ct i echipei care m-a ndrumat.
Prin aceast lucrare am ncercat s art rolul asistentului medical n
ngrijirea bolnavului care se afl n legtur direct cu oml suferind, ngrijindu-
l, ajutndu-l s mnnce, administrndu-i medicaia, controlndu-i temperatur
i pulsul, tensiunea arterial, observnd cantiatea de urin pe care o elimin, a
scaunelor, felul cum se odihnete, cum vorbete, cum reacioneaz, ncercnd
s-i fac o imagine asupra evoluiei bolii n vederea rectigrii independenei
aflate n suferina.
n concluzie actul medical implic un umanism spontan, caracterizat prin
dragoste, afeciune i fericirea pe care bolnavul i-o afieaz la sfritul
demersului de ngrijire.

1
INTRODUCERE

Virusurile herpetice, cu multitudinea reprezentatilor acestei importante


categorii de agenti patogeni, constituie o preocupare permanent att pentru
epidemiolog, ct si pentru clinician si virusolog, ca urmare a diversittii
aspectelor pe care le prezint.
Infectia aproape inevitabil n cursul vietii, patologia indus de virusurile
herpetice este desosebit prin fenomenele de latent, a repetatelor recurente ale
episoadelor acute si progresia spre boala cronic au evolutie lent.
Gravitatea formelor clinice este variabil, fiind posibile manifestri de la
cele benigne sau inaparente pn la forme grave, cu consecinte imprevizibile.
Implicarea virusurilor herpetice n patologia acut infectioas, dar si cea
cronic, considerate pn acum cteva decenii, exclusiv neinfectioas (cancer,
arteroscleroz), reprezint totodat si o mare complexitate a etapelor procesului
epidemiologic si a formelor lui de manifestare care necesit discutii speciale,
pentru fiecare reprezentant viral n parte. Emergenta unor tipuri de virusuri
herpetice, recent cunoscute si identificate, cum ar fi serotipurile 6, 7, 8, las
deschis acest capitol de patologie uman pentru cercetri si evaluri viitoare.
Una dintre bolile infectioase si extrem de contagioas provocate de un
virus este varicela, caracterizat clinic prin simptome generale usoare si o
eruptie veziculoas, care apare n mai multe valuri eruptive.
Boala a fost descris pentru prima data de Ingressiass n 1553.
in 1767, Vogel o numeste varicel, iar n 1802 William Herberden
propune diferentierea ei de variol. Aragao (1911) si Paschen (1917) au descries
corpusculii elementary n lichidul vezicular, sugernd etiologia viral. Thomas
Weller n 1952, reuseste izolarea virusului varicelo - zosterian (WZ) (34).

2
CAPITOLUL I
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA PIELII

1.1 STRUCTURA PIELII

Figura 1 Structura pielii


Anatomia macroscopic a pielii.
Pielea este un nveiis conjunctivo - epitelial, care acoper corpul n
ntregime continundu-se cu semimucoasele si mucoasele cavittilor naturale.
Suprafata pielii este cuprins ntre 1,5 si 2 m2 si prezint pliuri, unele mai
mari (submamar, interfesier, inghinogenital)- figura 1, altele discrete (pe fata de
flexie a articulatiilor). Tot cu ochiul liber se observ cadrilajul normal al pielii,
ce ia nastere prin ntretierea unor santuri fine. Pe suprafata paimar si plantar,
o serie de santuri curbe delimiteaz dermatoglifele, determinate genetic. Porii
(depresiuni infundibuliforme) fac parte de asemenea din desenul cutanat normal
si corespund orificiilor pilosebacee sau ale glandelor sudoripare.
Grosimea pielii variaz dup regiunea topografic. Astfel, la palme si
plante atinge 4 mm, iar la pleoape prepit ntre 0,2 - 0,5 mm.
Difer si n functie de vrst si sex. La femei, copii si btrni, pielea este
mai subtire.
Culoarea depinde de cantitatea si tipul pigmentului melanic, de
vascularizatia dermului superficial, de cantitatea de caroten din stratul cornos si
hipoderm.

3
Structura organului cutanat este constituit din tesuturi epiteliale
(epiderm, glande, firul de pr, unghii), din tesut conjunctiv al dermului si
hipodermului, la care adugm muschii proprii, vasele si nervii de la acest nivel.
De la suprafata spre profunzime, la microscopul optic, ntlnim
epidermal, jonctiunea dermo - epidermic dermul si hipodermul.
Epidermul
Epidermul este un epiteliu pavimentos pluristratificat, n structura sa
intrnd, din profunzime spre suprafat, urmtoarele straturi.
stratul bazal sau germinativ - reprezint 18% din grosimea epidermului si
este format dintr-un rnd de celule cilindrice cu nucleu voluminous. Este bogat
n mitoze, ceea ce demonstreaz caracterul lui activ, germinativ, celulele acestui
strat numindu-se keratinoblasti. Printre keratinoblasti se gsesc celule dentritice
(melanocite, celule Langerhans, celule dendritice nedeterminate, celule Merkel);
stratul spinos (stratul mucos al lui Malpighi) - este constituit din 6 - 20
rnduri de celule poliedrice, eozinofile, interconectate prin desmozomi.
Reprezint 53% din grosimea epidermulu;
stratul granulos - ocup 1 0 % din grosimea epidermului si este structurat
n 2 - 4 rnduri de celule romboidale, turtite, cu nuclei mici. Celulele sunt
bogate n granule de kerotohialin (component al keratinei);
stratul lucidum - contine 2 - 3 rnduri de celule cu nuclei picnotici. Este
evident la palme si plante;
stratul cornos - reprezint 1 8 % din epiderm si este alctuit din 4 - 10
rnduri de celule turtite, anucleate ncrcate cu keratin.
Stratificarea prezentat nu trebuie privit static, ea reprezentnd etape
secventiale n procesul de maturare fiziologic a keratinocitelor, n migrarea lor
din stratul bazai pn la suprafata epidermului, de unde se detaseaz dup
traumatisme minore.
Renoirea fiziologic a epidermului, se realizeaz ntr-o perioad medie
de 26 - 28 zile, denumit turnover epidermic, ce este sub influenta unor
citokine, hormoni, etc.
Asadar, epidermul este epiteliul simbiotic unde triesc keratinocite, celule
Merkel, celule Langerhans, melanocite. Dintre aceste tipuri de celule, numai
primele dou sunt de natur epitelial si exprim citokeratine (familie complex
de proteine). Citokeratinele (CK) epiteliale sunt moi si sunt n numr de 20. Mai
exist citokeratinele trichocitice, denumite citokeratine dure. De retinut c
celuiele stratului bazal exprim CK 5, 14 si mai mult CK 1, 2, 10, 11. Celulele
stratului granulos exprim CK 1, 2, 10, 11.

4
Natura epitelial a celulelor Merkel este argumentat de exprimarea de
ctre acestea a CK 8, 18, ca n celulele bazale embrionare.
Jonctiunea dermo - epidermic
Are structur complex si traseu sinuos, mrginind n zona boitilor
papileie dermice, iar ntre acestea crestele epidermice.
Dermul
Dermul are n structura sa trei componente :
- componenta celular - este format din fibroblaste, fibrocite, histiocite,
mastocite, celule Langerhans, limfocite. La nivelul dermului migreaz ocazional
polimorfonucleare si monocite ;
- fibrele dermului - marea majoritate este reprezentat de colagen, cele
elastice si de reticulin fiind n cantitate mic ;
- substanta fundamental - este format predominant din
glicozaminoglicani si din cantitti mici de hiparan - sulfat.
Hipodermul
Hipodermul este format din cea mai mare parte din celule adipoase,
organizate sub form de lobuli, desprtiti de septuri conjunctive. intre lobuli se
gsesc vase sanguine, nervi, bulbi pilari, glomeruli sudoripari.

1.2 Vascularizatia si inervatia pielii


Pielea este un organ bine vascularizat, primind 10/0 din debitul cardiac.
Vasele sanguine sunt dispuse la nivelul dermului si hipodermului, epidermul
neavnd retea circulatorie. Reteaua vascular a pielii este organizat n dou
plexuri : - plexul vascular profund, situat la granita dermohipodermic si plexul
vascular superficial, situat n dermul papilar (dermul superficial). Comunicarea
ntre cele dou plexuri se face prin vase comunicante verticale. Din plexul
superficial pornesc anse capilare care ptrund n interiorul papilelor dermice.
Circulatia arterial este de tip terminal. Pielea contine si vase limfatice.
Anexele pieli
Anexele pielii cuprind glandele, prul, unghiiie.
Glandele pielii
Glandele sudoripare ecrine.
Sunt numeroase (2 - 5 milioane) distribuite pe ntreaga suprafat cutanat,
dar predomin pe palme, plante, frunte. Anatomic au un glomerui situat n
dermul profund, continuat cu canalul sudoripar care se deschide Ia suprafata
pielii, independent de orificiul pilar. Secretia acestor glande este merocrin.
Glandele sudoripare apocrine

5
Sunt mai putine si se gsesc grupate n regiunile axilare, perimamelonare,
inghinale, pubian, perineal. Se dezvolt complet la pubertate. Canalul
excretor se deschide n partea superioar unui folicul pilar sau n apropierea lui.
Secretia glandelor apocrine este de tip semiholocrin (eliminarea
concomitent a unor fragmente din celulele glandulare).
Glandele sebacee
Sunt de tip holocrin, procesul secretor fiind nsotit de dezagregarea
celulelor glandulare ce se elimin odat cu secretia. in 24 ore ele produc 2 grame
sebum, secretia realizndu-se n flux continuu. Ele sunt distribuite neuniform pe
suprafata cutanat, densitatea maxim (400 - 900 cm 2) fiind pe pielea proas a
capului, frunte, obraji, brbie, regiunea median a spatelui si presternal. Lipsesc
pe palme si plante, iar pe restul tegumentului, num'rui glandelor sbacee este de
aproximativ 100/cm2
Anatomic sunt glande acinoase, situate n apropierea firelor de pr
(formeaz impreun" folicului pilosebaceu), iar canalul excretor se deschide n
orificiul pilar.
Firul de pr
Firul de pr reprezint n profunzime spre suprafat :
papila folicular constituit din tesut dermic bogat vascularizat cu rol
esential n nutritia firului d pr ;
bulbul - reprezentat de extremitatea profund, bombat care coafeaz
papila ;
rdcina - reprezentat de portiunea din grosimea pielii ; tija - partea
vizibil a firului de pr.
Unghiile
Unghiile sunt lame cornoase situate pe fetele dorsale ale ultimelor
falange. Partea vizibil a unghiei, asezat pe patul unghial se numeste lam
unghial si ea continu partea proximal, denumit matrice, care este zon
generatoare.
Functiile pielii
Keratinogeneza proteinelor si se desfsoar ncepnd cu celuiele
stratului bazal, continundu-se cu ceielalte straturi ale epidermului. ar fi
compatibil cu viata.
Inervatia pielii
Este reprezentat de ramuri senzitive ale nervilor cerebro - spinali, care
asigur functiile senzoriale ale pielii si filete vegetative, care sunt mai ales
vasomotoare si influenteaz functia secretorie.

6
Filetele nervoase se dispun n trei plexuri :
profund - la granita dermo - hipodermic
mediu - situat n dermul papilar
superficial - la jonctiunea dermo - epidermic
Tot la nivelul pielii, se ntlnesc corpusculi" senzoriali, specializati
pentru sensibilitatea tactil - corpusculii Meissner, discurile Merkel, terminatiile
nervoase libere, dispuse n form de cosulet la baza foliculului pilos ;
sensibilitatea termic - corpusculii Krause pentru frig si corpusculii Rulani
pentru cald sensibilitatea la presiune corpusculii Vater - Pacini.
Durerea si are corespondentul anatomic n terminatiile nervoase libere.
Nu s-au evidentiat terminatii nervoase specializate pentru prurit.
Melanogeneza
Reprezint capacitatea de a produce si stoca pigmentul melanic. Melanina
este sintetizat de ctre melanocite pornind de la tirozin, procesul parcurgnd
mai multe etape. Pigmentul este transferat keratinocitelor din apropiere. Desi
melanocitele invadeaz epidermul ncepnd cu lunile III, IV si produc melanin,
transferul pigmentului n keratinocite are loc numai dup nastere.
Melanogeneza si keratinogeneza detin cel mai important rol n procesul
de aprare fat de efectele duntoare pe care le-ar putea exercita radiatiile
actinice n anumite conditii.
Formarea filmului hidrolipidic
Filmul hidrolipidic de la suprafata pielii (mantaua acid) ia nastere prin
emulsionarea componentelor lipidice n ap. El are pH-ul acid, cu valori
cuprinse ntre 4 - 7. Se cunoaste c pH-ul acid confer filmului hidrolipidic
proprietti bacteriostatice, fungistatice si putere tampon de neutralizare a
substantelor alcaline. La plici, aciditatea este mai sczut, ajungndu-se uneori
chiar la alcalinitate.
Alturi de descuamarea continu a stratului cornos, filmul hidrolipidic,
prin rolul s'u mpotriva noxelor chimice si microbilor, realizeaz de fapt
autodezinfectia pielii. Este functia specific prin care epidermul produce ziinic
0,6 - 1 gram keratin. Biosinteza keratinei respect schema sintezei

1.3 Functiile pielii


Functia secretorie
Este realizat de glandele sudoripare si glandele sebacee.
Glandele sudoripare ecrine produc sudoarea, un Iichid apos ce contine
99% ap si 1 % substante solubile. Cantitatea zilnic de sudoare este de 500
7
1000 ml, ajungnd Ia 10 I n conditii de temperaturi nalte sau dup efort fizic
intens.
Secretia glandelor apocrine este mai vscoas, alb - lptoas, n cantitate
mai redus, cu pH ce se apropie de alcalinitate si miros particular.
Sebumul, produsul de secretie al glandelor sebacee, constituie 40 - 60%
din lipidele suprafetei epidermice. Afiat sub influent hormonal, secretia
sebacee nu este identic la toate persoanele si difer dup vrst si sex. Este mai
redus la copii, creste rapid la pubertate si este mai accentuat la brbati dect la
fernei. Pilogeneza
Const n capacitatea pielii de a forma si dezvolta firele de pr. Numrul
acestora este determinat genetic, iar viteza de crestere a unui fir de pr, n medie
0,3 mm pe zi, difer cu vrsta, sexul si anotimpul.
Cresterea este mai rapid la femei si n perioada martie - octombrie. in
mod normal zilnic cad 40 - 50 fire de pr.

Functia de termoreglare
Piela este organul intermediar al schimbului de cldur ntre organiosm si
mediul exterior. Transferul de cldur se realizeaz prin iradiere., convectie si
evaporare.

Aproximativ 50% din cantitatea de cldur eliberat de organism n


mediu ambiant se realizeaz prin iradiere (unde electromagnetice, radiatii
infrarosii).
Convectia (transfer de cldur oe calea curentilor de aer) si conductia
(transfer de cldur prin contact direct cu atmosfera) contribuie cu 25% la
schimburile de cldur. Restul pierderilor de cldur se realizeaz prin
evaporare, pierdere care devine deosebit de important n atmosfera uscat.
Functia neuroexteroceptoare
Exteroceptorii de la nivel cutanat (tactili, termici, etc) fac ca pielea s fie
un veritabil organ de simt.
Functia neurovasomotorie
Contribuie la adaptarea circulatiei sanguine prin vasoconstricti sau
vasodilatatie n raport cu nevoile organismului.
Functia neurovasomotorie
Contribuie la adaptarea circulatiei sanguine prinvasoconstrictie sau
vasodilatatie n raportcu nevoile organismului.
Functia metabolic
Numeroase procese metabolice la nivei cutanat, corelate cu cele generate
8
ale organismului, contribuie la starea de troficitate a pielii.
Functia de rezistent, elasticitate si plasticitate
Se realizeaz prin contributia, n principal, a fibrelor dermului.
Functia endocrin
Keratinocitele produc colecalciferol sub actiunea ultra-
vioietelor.
Functia psihosocial
Sugestiv pentru aceasta, este inspirat definitie dat de Commel :
Organul cutanat reprezint fatada monumental" a corpului uman.
Functia imunologic
Pielea particip la procesele imunologice att pentru keratinocite, ct si
prin celulele Langerhans. Keratinocitele produc numeroase tipuri de citokine :
interlukine (IL - 1, IL - 6, IL - 8) factori de crestere, factori de stimulare.
Celulele Langerhans au un rol major n reactivitatea imun a pielii,
principalele sale functii fiind captarea, procesarea si prezentarea antigenelor
exogene Iimfocitelor T.
Prin pozitia sa de suprafat, pielea poate fi considerat avanpostul
sistemului imun.
n contextul celor prezentate, putem spune c multiplele functii ale
organului cutanat sunt argumente convingtoare pentru abandonarea punctului
de vedere simplist, anume c pielea este numai organ de protectie mecanic.

9
CAPITOLUL II
VARICELA

Figura 2 Varicela
2.1. Definitie
Varicela este o boal infectioas specific omului, foarte contagioas,
semnalat n copilrie, ca primo - infectii cu virusui varicelo zosterian, cu
manifestri endemo - epidemice si caracterizat clinic prin evolutie
autolimitant, exantem facultativ, veziculo - pustulos si imunitate durabil pe
toat viata.

2.2. Epidemiologie
Procesul epidemiologic
Sursa de agent patogen n infectia cu VVZ este omul bolnav, care devine
contagios pentru contractii receptivi cu 1 - 2 zile nainte de instalarea
exantemului si pn la 5 zile de la aparitia ultimelor elemente veziculare. n
cazul formelor atipice de varicel se va ajunge la stadiul de cruste dup 5 zile,
iar n cele severe si la imunodeprimati, dup 10 zile. Crustele nu sunt purttoare
de virus si deci bolnavul nu mai prezint pericolul de contagiozitate (34).
Varicela, n forma sa tipic, poate nregistra un indice de contagiozitate de pn
la 95%. Sursele pot elimina virusul prin secretiile nazofaringene si lichidul din
vezicule.
Purttorii preinfectiosi (boinavii n perioada de incubatie) sunt deosebit
de contagiosi pentru cteva zile naintea debutului varicelei.
Virusul se propag rapid la contactii din familie sau alte colectivtti, iar 9
6 % dintre copiii receptici pot dezvolta boala prin contact cu un purttor
preinfectios.
Purttorii sntosi si purttorii fosti bolnavi nu au semnificatie
epidemiologic, deoarece au un potential redus de diseminare a virusului.
Transmiterea VVZ (virusului varielo zosterian)
Se realizeaz direct, prin secretiile nazofaringiene sau contactul cu
10
tegumentele ori mucoasele purttorului preinfectios sau le bolnavului cu fome
clinice tipice sau atipice.
Numeroasele studii epidemiologice au demonstrat c este posibil
transmiterea transplacentar a VVZ, determinnd n primul trimestru de sarcin
riscul de aparitie a malformatiilor congenitale (17,22).
in lunile mai mari de sarcin, infectia ftului poate duce la forme grave de
boal sistemic la nou - nscut (varicela congenitar).
Transmiterea VVZ la ft se poate produce transplacentar, dup o viremie
matern la gravid cu varicer si boala poate aprea la ft n aproximativ 2 zile
dup debutul varicelei materne (19).
Infectia post - partum presupune existenta riscului fetal n timpul
expulsiei, prin contact direct cu secretiile vaginale si mucoasa vaginal.
Efectul teratogen al VVZ este cunoscut inc din 1947, iar frecventa
malformatiilor fetale secundare unei primo - infectii materne este de 3%
(apropiat de cea "intlnit n populatia general (27).
Seroconversia fetal este ridicat (13%) si ea se amplific n ultimele
sptmni de sarcin (25%) (20,38).
Cu toat rezistenta redus a virusului la conditiile de mediu, acesta poate
fi transmis si indirect, prin rspndirea la distant, ca urmare a formril
curentilor de aer ce vehiculeaz virusul, prezent n picturile nuclei ale
secretiilor nazofaringiene sau prin obiecte si mini recent contaminate. Acest
mod este frecvent implicat n epidemiile nasocomiale determinate de VVZ sau
cele din colectivittile de prescolari si scolari (37).
Un studiu efectuat prin anchet epidemiologic prospectiv pe 5601
bolnavi n spitalele din Cambrige (Anglia), n perioada 1987 - 1992, a relevat
faptul c 93 au fost de cauz nosocomial (varicela si zona).
Cele mai frecvente forme de infectie au fost de herpes - zoster. Costul
pentru controlul infectiei cu VVZ, de tip nosocomial, a fost de 714 lire / pacient,
respectiv 13.204 lire / an (2,39).
Receptivitatea fat de varicel este mai crescut, mai ales pentru copii de
5 - 9 ani care pot prezenta 50% din total cazuri
(38). Dup vrsta de 9 ani, morbiditatea scade ca urmae a numrului
crescut de persoane imunizate, pentru ca dup 14 ani, s fie sporadic, deoarece
75 - 90% dintre aceste grupuri de vrst au trecut deja prin infectia cu VVZ.
Infectia cu VVZ este rar semnalat la persoane n vrst de peste 20 de
ani, iar adultii pot face forme severe de variol sau herpes zoster. in trile
tropicale ins, varicela survine frecvent si la vrsta adult. Rezultatele unor

11
investigatii epidemiologice ntreprinse n tri n curs de dezvoltare au
demonstrat, c fat de trile dezvoltate unde boala afecteaz n special copiii si
subiectii cu risc crescut", n zona tropical varicela survine la toate vrstele,
dar n mod predominant se manifest la adultii tineri din regiunile cu nivel
sczut de scolarizare, izolate cultural si religios. Sexul si rasa nu au rol
important n modificarea receptivittii indivizilor fat de VVZ.
Boala poate aprea n mod egal, att la femei, ct si la brbati, precum, si
la oricare dintre rasele umane (18).
Copiii nscuti din mame imune prezint o protectie care dureaz pn la
vrsta de 6 luni, iar cazurile de varicel congenitar determin o letalitate de 10
- 20% (13).
Receptivitatea este maxim la persoanele cu imuno - depresie (cancer,
hemopatii maligne, tratate cu corticoizi si alte imunosupresive etc). Copiii cu un
deficit imunitar congenital pot dezvolta forme grave de varicel. La adultii cu
imunodepresie dobndit, varicela poate fi expresia unei primo - infectii sau a
unei reinfectii exo/endogene.
Varicela se manifest prin forme deosebit de grave la copiii cu
limfoproliferri maligne. La persoanele cu gref medular alogenic, riscul
infectiei diseminate si al decesului este mai crescut dect n grefele autologe sau
n cele cardiace si renale. Imunodepresia indus de corticoterapia sistematic
creste frecventa diseminrilor virale.
Infectia cu HIV nu pare s agraveze prognosticul varicelei la adult, dar
raritatea cazurilor nu permie o evaluare real a acestui risc la copil.
Herpes - zoster, ca minifestare sporadic a unei reactivri a infectiei cu
VVZ latente, poate surveni la orice vrst, dar n mod frecvent la vrstnici cu o
incident care variaz ntre 5 si 10 cazuri/1000.
Aproximativ 2 % dintre cei ce au prezentat u herpes zoster pot face o
nou recidiv chiar n conditiile de imunocompetent. La pacientii cu leucemie
acut, limfoame maligne n cursul tratamentului pentru lupus eritematos, grefe
sau transplant, cure de lung durat cu citostatice sau cortizon, subiecti HIV
pozitivi cu un nivel al CD 4+ < 350 mm 3, riscul de infectie cu VZ creste
semnificativ (43). in 3 0 % dintre cazuri, bolnavii cu transplant de mkluv
osoas pot prezenta, de-a lungul anilor, o infectie cu VVZ si, dintre acestia 4 5
% pot dezvolta forme clinice cu diseminare cutanat si visceral, cu un indice
de mortalitate de peste 10% (38).
Manifestarea procesului epidemiologic in varicel este influentat de
intricarea factorilor naturali cu cei economico - socia .

12
Factorii naturali imprim procesului epidemiologic
caracteristicile de sezonalitate iarn - primvar.
n zonele temperate, incidenta creste la sfrsitul toamnei, iarna si
nceputul primverii, iar la tropice aceasta este mai crescut printre adulti si se
inregistreaz n toate lunile anului.
Se apreciaz c cel mai slab nivel de transmitere a VVZ n zonele
subtropicale s-ar datora cldurii excesive si gradului ridicat de umiditate precum
si interferentei cu alte herpes virusuri prevalene.
Distributia sezonier a varicelei este diferit de cea din herpes zoster, care
apare cu o frecvent egal pe tot parcursul anului.
n SUA, n 1990, numrul total de cazuri raportate de varicel a fost de
173.099, cu repartitie sezonier predominant crescnd, ncepnd din lunile de
iarn ctre cele de primvar (maxim n luna aprilie) si foarte sczut n lunile
de var si nceputul toamnei (minim n luna spetembrie) (41).
Factorii economico - sociali, specifici colectivittilor de copii si
aglomeratiei centrelor urbane, au favorizat rspndirea rapid a bolii la receptivi
si au imprimat amploarea focarelor epidemice comparativ cu mediul rural, unde
epidemiile s-au derulat la intervalle de timp mai lungi.

Virusul varicelo - zosterian disemineaz cu usurint n colectivittile de


copii, familii, cartiere, spitale manifestndu-se, n zonele temperate, endemo -
epidemic (21).
in locafittile cu densitate mare a populatiei, boala prezint o morbiditate
endemic cu pusee epidemice, iar interepidemic pot aprea forme sporadice de
boal.
Varicela genereaz o morbiditate crescut, astfel c 75% din copiii de
pn la 15 ani si 90% dintre persoanele de peste 20 de ani prezint anticorpi ca
urmare a trecerii prin boal (34). in SUA, Anglia si n numeroasele tri asiatice,
incidenta crescut a varicelei la persoanele de peste 15 ani a determinat o
amplificare a riscului aparitiei cazurilor grave si a deceselor. Cele mai frecvente
probleme care apar n contextul infectiei cu VVZ sunt, n prezent discutate n
concordant cu sporirea numrului personaelor cu receptivitate crescut, urmare
a imunodepresiei si a aparitiei rezistentei la antiviralele clasice, Intlnit la
persoanele infectate cu HIV.
n SUA, infectia cu VVZ este larg rspndit, motiv pentru care anual se
estimeaz un numr de 3,5 milioane cazuri de varicel si 300.000 cazuri de
herpes - zoster.

13
Dup datele nregistrate de National Interview Survey (NHIS), se
estimeaz c, n SUA, n perioada 1980 -1990, a fost semnalat o incident de
1.498 cazuri / 100.000 locuitori (3,7 milioane cazuri/an).
Dup varst, 33% dintre mbolnviri au fost semnalate la prescolari (1-4
ani ; incidenta anual - 82,8 cazuri/1.000) si 44% la cei de vrst . scolar (5-
9ani ; incidenta anual- 91,9 cazuri/1.000).
Aceeasi anchet epidemiologic a evidentiat c rata anual a deceselor a
sczut de la 106 persoane n 1973 - 1979, la 57 n perioada 1982 - 1986, pentru
a creste la 94 n 1987 1992.
Rata fatalittii este redus la copii si adolescenti (0,75 cazuri/100.000) si
6,23 cazuri/100.000 sugari.
La persoanele de peste 15 ani riscul de deces se amplific o dat cu
vrsta, de la 2,70/0000 (15 - 19 ani) la 25,2%000 (30 - 49 ani).
Nivelul mortalittii este, n general redus la copii, dar poate nregistra
perioade de crestere (35).
n Panama, un studiu efectuat n 1989 a indicat o crestere a incidentei
cazurilor raportate de varicel, n comparatie cu alte 22 boli transmisibile, cu
declarare obligatorie (33).
n Singapore, incidenta anual a cazurilor de varicel raportate din 1957
pn n 1990 a oscilat ntre 790 si 18.934, cu medie de 4.747 de Imboinviri,
fr a se remarca variatii lunare.
Nivelul incidentei a fost e 34,2 la 100.000 locuitori n 1977, pentru a
ajunge la 120,0 si la 165,0 n 1987. Nivelul s-a dublat n 1988 si 1989, pentru a
atinge valori de 705,1 la 100.000 locuitori n 1990.
Au fost interesate toate grupurile de vrst, cu predominanta sexului
masculin.
Nivelul mortalit'tii anuale a variat ntre 0 si 0,08%000 locuitori, iar a
ntre 0 si 0,11%, prin nregistrarea, n acea perioad, a 8 decese, la persoanele
ntre 1 si 58 de ani.
Cauza cea mai frecvent de deces a constituit-o o encefalit
postvariceloas si, rareori, pneumonia, septicemia si fenomenele de coagulare
intravascular diseminat (43).
Un studiu transversal de seroprevalent a anticorpilor anti - VVZ, VHS1,
VHS2, efectuat la adolescentii de 14 - 17 ani din Madrid, a subliniat faptul c
din 1191 seruri testate prin ELISA, seropozitivitatea anti - VVZ s-a ntlnit n
94% dintre cazuri.
Comparativ, titruri crescute de anticorpi anti VHS1 si VHS2 au fost

14
semnalate n proportie de 46% si respectiv 5 % .
Vrsta medie a tinerilor investigati a fost de 15,3 1,1 ani, iar raportul
bleti / fete, de 1 :1 (12).
Prin aceeasi metodologie de evaluare epidemiologic transversal, Lien et
al (29) remarc faptul c seroprevalenta anticorpilor anti - VVZ la copiii de 7 -
12 ani a variat ntre 9 % si 68%. Au existat situatii de seropozitivitate la 25% de
copii la care p'rintii au declarat n mod cert lipsa bolii si 3 2 % la cei care au
afirmat, fr certitudine, varicela n antecedentele copiilor.
Un studiu efectuat pe un lot de studenti, cu vrsta de 21 1,7 ani, testati
ELISA pentru evidentierea anticorpilor anti - VVZ IgG, a evidentiat prezenta
acestora la 74,3% din efectivul cercetat. Seropozitivitatea s-a asociat
semnificativ statistic cu existenta bolii n antecedente (p< 0,005, X2 = 33,4) si
nesemnificativ cu sexul acestora P> 0,05) (3).
Investigatiile de epidemiologie molecular (24) efectuate la Londra, n
perioada 1971 - 1995, pentru evidentierea unor markeri genetici de identificare
a trecerii prin infectia cu VVZ (fragmente din regiunea R5 si Bg 1- I de pe gama
54) au evidentiat o prevalent de 89% a markerului Bg1 I la cazurile cu varicel
si 6 % la cele cu zona zoster (pe0,005).
Polimorfismul genetic de tip Bg1 - I a fost puternic asociat cu
antecedentele de varicel.
n Romnia, varicela a prezentat o morbiditate raportat care a variat ntre
373,2 cazuri la 100.000 locuitori n 1994, valoare maxim din ultimii 30 de ani
la 94,67 cazuri / 100.000 locuitori n 1985, valoare
in 1999, incidenta varicelei a fost de 225,3 cazuri / 100.000 locuitori.

2.3. Etiologie
Virusul care determin varicela (160 - 200 milimicroni ; form
rectangular ; la microscopul electronooptic, un corp central nconjurat de 2,3
membrane) este identic cu virusul herpesului zoster, fiind numit din acest motiv
virusul varicelozosterian. Face parte din grupul virusurilor herpetice, mpreun
cu virusul herpes simplex Epstein - Barr si virusul citomegalic.
Poate fi cultivat pe variate culturi de tesuturi umane sau de maimut.
Virusul poate fi izolat din continutul elementelor eruptive si din sngele
bolnavilor de varicel sau de herpes - zoster.
Exist astzi numeroase dovezi c att varicela, ct si herpesul zoster sunt
produse de acelasi virus :
Particulele virale, provenite de ta cele dou boli, sunt morfologic identice

15
la microscopul electronooptic ;
Modificrile citopatice n culturile de tesuturi sunt perfect asemntoare ;
Testele serologice specifice ncrucisate ntre cele dou boli dau rezultate
pozitive (antigen varicelic si ser cu anticorpi antizosterieni si invers) ;
Imunoglobulinele umane specifice, recoltate de la bolnavii de herpes -
zoster, previn aparitia varicelei la contacti ;
Leziunile histopatologice din herpes - zoster sunt identice cu cele din
varicel (leziuni de degenerescent balonizant, cu edem intracelular, cu
formare de vezicule ;
in frotiuri din leziuni tegumentare se vd celule gigante multinucleate.
Virusul varicelo - zosterian este unitar antigenic si determin o imunitate
de lung durat, rembolnvirile fiind exceptionale.
Vaccinarea cu preparate din antigen viu atenuat induce o seroconversie de
94 100% la vaccinatii imunocompetenti si o tolerant foarte bun, desi se pune
n discutie o eventual diseminare a virusului vaccinal la contacti.
Vaccinarea protejeaz, totodat, fat de zona - zoster ulterioar (16).
VVZ are o morfologie si un ciclu de dezvoltare care l apropie de virusul
herpetic, este dermatotrop, dar afecteaz si unele organe.
VVZ este putin rezistent n mediul extern, pierzndu-si infectiozitatea n
cteva ore (), iar decontaminarea poate fi eficient prin metode uzuale, naturale
sau mecanice (aerisirea ncperilor, stergerea umed).
In vitro replicarea viral este imbibat de aciclovir si
vidarabin.
n mod preferential, virusul ptrunde n organism prin mucoasa
nazofaringian si se elimin att prin secretiile cllor respiratorii, ct si cele
provenite din leziunile tegumentare.
VVZ nu prezint gazde extraumane, iar experimental poate produce boala
numai la om.
Dup primo - infectia clinic manifestat, la unele persoane se instaleaz
starea de persistent latent a virusului, n ceiulele nervoase, producnd la adulti
tabloul de herpes - zoster.
Dup prima observatie (von Bokay, 1892) s-au fcut alte numeroase
observatii care au confirmat legtura epidemiologic dintre varicel si herpes -
zoster.
Constatrile epidemiologice au pus problema identittii etiologice a celor
dou boli (unicism" sau dualism") ; dup 1954, s-au adus suficiente probe
pentru unicism", dovedind astfel c ambele boli sunt provocate de acelasi virus

16
(varicelo - zosterian) :
particulele de virus, provenite de la cele dou boli si examniate la
microscopul electronic sunt morfologic identice ;
- n culturile de tesuturi, modificrile citopatice produse de virusul
provenit din cele dou boli sunt perfect asemntoare ;
testele serologice specifice (testul de neutralizare, reactia de fixare a
complementului, tehnica cu anticorpi fluorescenti) au putut fi efectuate
ncrucisat, ntre cele dou boli, cu rezultate pozitive, folosindu-se fie antigelul
varicelic si serul cu anticorpi, fie invers (M.Bals si A. Roman, folosind tehnica
indirect a anticorpilor fluorescenti cu ser de convalescent de varicel, au
identificat n preparate celulare virusul zosterian) ;
- cu imunoglobuline specifice, recoltate de la bolnavii de herpes - zoster,
se previne aparitia varicelei la contactie.
Pe baza acestor date si a observatiilor epidemiologice, varicela si herpes -
zoster se consider dou manifestri clinice deosebite ale aceluiasi virus.
Varicela constituie rspunsul unei persoane lipsite de imunitate, n timp
ce herpes - zoster rspunsul unei persoane partial imune fat de acelasi virus. De
altfel, chiar ntre cele dou tablouri clinice, se observ aspecte de trecere (herpes
zoster varicellosus).
Concluzia important a identittii etiologice dintre varicel si herpes
zoster const n necesitatea lurii celorasi msuri preventive fat de ambele boli.

2.4. Patogenie
Virusul ptrunde pe cale nazofaringian sau conjunctival. Multiplicarea
are loc probabil, n tractul respirator, dup care virusul disemineaz pe cale
sanguin.
El are un tropism special pentru piele, unde se nmulteste n straturile
superficiale, realiznd leziuni caracteristice (degenerescent balonizant a
celulelor, acumularea de edem intracelular), care are ca rezultat formarea de
vezicule.

2.5. Tablou clinic


n frotiuri din leziunile tegumentare, se pun n evident : - corpusculi
elementari varicelici ; celule gigante multinucleate, cu incluzii eozinofilice n
nuclei (Tyzze, 1906).
Leziunile din varicel nu pot fi deosebite morfologic de cele din herpes
zoster.
2.6. Incubatia
17
Incubatia este n medie de 14 - 15 zile, cu variatii ntre 10 si 21 de zile.
Carantina dureaz 3 sptmni.
Perioada prodromal (preeruptiv)
Durata acestei perioade este de 1 - 2 zile. La copilul mic poate lipsi. La
copilul mare si adult, dureaz 2 - 3 zile, cu simptome mai exprimate : cefalee,
febr (n general moderat) si dureri musculare. Uneori n aceast perioad,
apare o eruptie trectoare, de aspect scarlatiniform (rash), putnd preta la
confuzii de scarlatin.
Perioada eruptiv (propriu - zis)
Apare mai nti pe corp (unde domin), apoi pe fat, corp si membre,
fiind nsotit de febr si usor prurit. Elementele eruptive constau fa nceput din
macule mici (2 - 6 mm), rotunde sau ovalare, de culoare rosie. in cteva ore,
maculele se infiltreaz si devin papule, care trec n stadiul de vezicule, asezate
pe o baz eritematoas (areol" rosie). Prin situatia lor superficial ("mai mult
pe tegument, dect n tegument"), forma rotund si continutul lor au fost
comparate cu picturi de rou".
- Vezicula este unilocular (cnd se rupe acoperisul subtire, la atingere
sau la apsare, las s se scurg ntreg continutul).
n evolutia normal dac nu este rupt, vezicula se deprim treptat,
ncepnd din centru (ombilicare") , apoi se turteste prin reducerea continutului,
care se resoarbe si se concentreaz totodat, dnd veziculei un aspect usor
tulbure.
La sfrsit, vezicula se usuc, formnd o crust, fr s lase cicatrice, cu
exceptia unei usoare pigmentatii trectoare. Stadiul de cruste poate dura 10 - 20
zile.
Veziculele infectate cu germeni piogeni (stafilococi, etc) se tulbur mult,
continutul devine purulent si pot lsa cicatrice, dup cderea crustelor.
Unele elemente eruptive pot fi avortate", rmnnd stadiul de macul
sau de papul.
Deoarece, pe de o parte, nu toate elementele eruptive evolueaz n acealsi
timp si pe de alt parte pot s apar elemente eruptive noi, la un moment dat pe
piele se constat diferite stadii evolutive ale eruptiei :
- macule, papule, vezicule si cruste (aspect polimorf"). Numrul
elementelor eruptive este n general redus (de la cteva zeci, Ia cteva sute).
Uneori, mai ales la adolescenti si la adulti, numrul lor poate fi nc
considerabil.
Topografic, eruptia domin' pe trunchi, avnd astfel un caracter

18
centripet".
Pe membre, elementele eruptive sunt mai multe, dispuse proximal, spre
rdcina lor, si preferential pe partea lor anterointern, spre flexuri si-n axil
(unde, de obicei, nu lipsesc).
Uneori, elementele eruptive pot s apar si-n palme si pe plante.
Eruptia este, de asemenea, prezent pe pielea capului si pe fat.
Elementele eruptive apar si pe mucoase : ndeosebi n cavitatea bucar,
unde acoperisul fragil al veziculei esre repede rupt, l'snd o ulceratie cu aspect
de aft si provocnd dureri la masticatie, si salivatie abundent.
Mai rar, veziculele pot aprea si pe mucoasa laringian (tablou de crup
varicelic), sau pe conjunctive (dureri, fotofobie, lcrimare).
Ele sunt prezente adesea pe mucoasa genital sau n regiunea anal.
Elementele eruptive de pe mucoase se pot suprainfecta cu usurint cu
germeni piogeni.
In general, eruptia se nsoteste de putine alte simptome si starea general
nu este sau este numai moderat afectat ndeosebi la copil.
Febra nsoteste fiecare puseu eruptiv, dar de obicei este mic, putnd lipsi
n din cazuri.
Se constat o usoar oligurie cu albuminurie si hematurie.
In ultimii ani s-au adus unele dovezi despre leziuni renale importante n
varicel.
Tabloul sanguin arat de obicei leucopenie si limfocitoz.

2.7. Explorari paraclinice


Cea mai practic este metoda de diagnostic citologic (Tzanck ; Blank si
Colab ; 1951) pe frotiuri recoltate de la baza unor vezicule proaspete, colorate
cu Giemsa, se pot observa celule gigante cu multi nuclei si incluzii intranucleare
eozinofile (acest aspect se mai observ si n herpes - zoster, herpes - simplex,
Tns nu n eruptii asemntoare cu varicela :
- vaccina, impetigo, pemfigus, afte, sifilis, etc).
Se poate face o biopsie rapid, pentru punerea n evident a modificrilor
caracteristice.
Izolarea virusului n culturi si metodele serologice nu sunt de uz curent.
Recent (1977) autorii japonezi au introdus un test cutanat de diagnostic,
preparat din antigen viral varicelic (reactie cutanat de hipersensibilizare).
Intradermoreactia cu acest antigen varicelic este negativ la cei care nu au
avut varicel n trecut (deci nu au anticorpi fat de virusul varicelei) si

19
dimpotriv reactia este pozitiv < 5 mm dup 48 ore) la cei care au avut varicel
si detin anticorpi.

2.8. Diagnostic
Diagnosticul pozitiv
Datele epidemiologice (contact infectant, absenta bolii in trecut), datele
clinice (eruptie veziculoas) si (uneori) datele de laborator sunt folosite pentru
diagnosticul pozitiv.
n unele cazuri cu diagnostic clinic nesigur, se poate face diagnosticul
citologic, pe frotiuri recoltate din vezicule, unde se pot vedea celulele gigante cu
multi nuclei (Ia fel ca n herpes - zoster si herpes - simplex).
Izolarea virusului este posibil pe culturei de tesuturi umane si de
maimut.
Examenele serologice (fixarea de complement si testul de neutralizare)
sunt posibile, dar nu sunt de uz curent.
Diagnosticul diferential se face cu urmtoarele entitti clinice, care
prezint eruptie veziculoas sau papulo - veziculoas vaccina generalizat
(anamnez), pemfigus, impetigo, sudamina, eritemul polimorf, scabia, sifilisul
variceliform, variola (mai ales formele atipice si usoare, varioloidul si
alastrimul), rickettsioza variceliform.
Foarte frecvent se pune problema deosebirii varicelei de eruptiile alergice
(prurigo - strofulus sau urticaria papuloas).

2.9. Evolutia
Evolutia varicelei este de obicei uoar, spre vindecare. Problemele
dificile pun unele forme clinice si complicatiile. Vindecarea este urmat de
imunitate durabil.
Evolutia varicelei la femeile insrcinate nu pune probleme deosebite
pentru mam si nici pentru ft.
Incidenta malformatiilor congenitale sau a avortului la gravidele cu
varicel n primul trimestru este nensemnat, n contrast cu a altor boli
teratogene (rubeola, citomegalia).
Se cunosc totusi cazuri izolate de malformatii fetale prin varicel
matern, aprut n primele sptmni de sarcin.

2.10. Complicatii
20
Complicatiile varicelei sunt rare, fiind determinate de localizri deosebite
ale virusului varicelic (grave prin sediul sau intensitatea procesului) sau de
suprainfectii bacteriene.
Localiz-rile respiratorii ale varicelei se cunosc mai bine din ultimii 10
ani, cnd examenul radiologic sistematic al bolnavilor (mai ales la adulti) a
artat o frecvent mult mai mare, dect se credea a acestora.
Pneumonia variceloas primar" este datorat virusului varicelic.
Frecventa ei poate ajunge la adult la 16,3% (pe 110 bolnavi), la copil frecventa
ei este mult mai redus.
Exist forme usoare care se descoper radiologic, cu expresie clinic
redus sau absent, dar si forme severe, cu dispnee, cianoz, sput hemoragic,
iar radiologic prezenta de densitti floculare si reticulare pulmonare si infiltratii
peribronsice.
De obicei cazurile mortale de varicel, observate la adult, au prezentat o
pneumonie variceloas, cu fenomene hemoragice, uneori cu evolutie
fulgertoare n 48 de ore.
Pneumonia variceloas apare ntre a-2-a i a-6-a zi de boal i este
rezistent la tratamentul cu antibiotice.
Ea trebuie deosebit de pneumoniile secundare, bacteriene. Pentru
diagnostic, sunt utile
examenul citologic al sputei (incluzii intranucleare)
- examenul radiologic.
Complicaii neurologice
Encefalita este complicaia cea mai important.
Apare foarte rar, mai ales la copil (s-au constatat 18 cazuri de encefalit
la 6774 de cazuri de varicel, adic 0,26%, proporie neobinuit de mare).
Considernd cazurile de varicel din intreaga populaie, incidena
encefalitei este de 1/10.000 de cazuri.
Encefalita poate s apar dup 4-8 zile de la ivirea erupiei.
Patogenia este, probabil, alergic, ca si la alte encefalite postinfectioase.
Histologic este o encefalit demielinizat, cu infiltratii perivasculare si
modificri degenerative neuronale.
Tabloul clinic : cefalel, convulsii, stupoare, iritabilitate, variate tulburri
neurologice.
Forma cerebeloas cu ataxie, nistagmus etc formeaz 1/3 din cazurile de
encefalit.
Mortalitatea este de 5 10%. La circa 15% din bolnavi, rmn sechele

21
neuropsihice ; n rescutl cazurilor, vindecarea este complet.
Alte complicatii neurologice meningit si reactie meningean (de
obicei asociate cu encefalita), polinevrite, nevrite periferice.
Alte complicatii (rare) : keratit, ulceratii conjunctivale, ectropion, orhit,
apendicit, glomerulonefrit acut (complicatie rar, dar grav ; tablou de
nefrit postsrteptococic, pus n evident din stadiul initial al varicelei, prin
biopsii renale ; albuminurie, hematurie si alterarea functiei renale.
S-a descris si varicel complicat cu sindrom Lyell (necroz epidermic
toxic), probabil datorat reactivittii modificate si unei suprainfectii
stafilococice).
Complicatii bacteriene
La nivelul leziunilor cutanate, se pot produce infectii secundare, variate n
special cu coci piogeni erizipel, abcese, flegmoane, septicemie, scarlatin, otit,
pneumonie bacterian. Existenta unor multiple infectii supurative cutanate poate
genera nefrite (in focare sau glomerulonefrit acut difuz).
Complicatii posibile inregistrate la copiii nscuti de mame care au
prezentat varicel n timpul gravidittii
Anomalii cutanate
cicatrice
tulburri pigmentare
hemoragii, bule necrotice
atrofie cutanat
Anomalii oculare
chorioretin
anizocorie
microftalmie
cataract
mistagmus
artrofie optic
Anomalii musculo scheletale ale unui membru
hipoplazie
deget / absent
contractur si atrofie muscular
Anomalii neurologice
microcefalie
encefalit
hipotonie
22
retard mental
atrofie cortical
disfunctia sfincterului anal
deces precoce

2.11 Tratament

Tratamentul este simptomatic si de prevenire a complicatiilor, prin


mijloace ct mai simpie si se execut la domiciliu, n conditii de izolare.
Spitalizarea este rezervat numai cazurilor severe si complicate.
Ingrijirile curente vizeaz mpiedicarea infectrii elementelor eruptiv
printr-o strict tehnic aseptic din partea personalului de ngrijire.
Vizitele vor fi ntrerupte. Se evit contactul cu orice persoan cu
dermatoz sau cu leziuni supurative.
Dezinfectia continu (pentru dezinfectiile nazofaringiene si obiectele
contaminate), precum si dezinfectia terminal sunt necesare.
Nu se va permite baia pn la uscarea crustelor, deoarece prin
decapararea precoce a veziculelor se deschid porti de intrare pentru bacterii. Se
vor efectua tot timpul msuri de igien corporal (cu ap alcoolizat).
Pentru calmarea pruritului, se folosesc talc mentolat 1%, lotiuni cu alcool
mentolat sau solutie de mentol - fenol 2%. La nevoie, se dau antihistaminice
(Romergan, Feniramin).
Pentru a mpiedica copiii mici s se scarpine si s-si rup leziunile, se
aplic bandaje la degete, mnusi sau degete de carton.
Leziunile infectate se trateaz cu unguente cu antibiotice. Leziunile
mucoaselor (bucal, conjunctival), se trateaz prin splturi cu ceai de musetel.
Pe mucoasa bucal, se fac aplicri locale cu un tampon de vat muiat
ntr-o solutie apoas de violet de gentiana 2%.
Repausul este obligatoriu n pat pentru circa 7 zile, prelungindu-se n
functie de aparitia unor noi vezicule sau dac este o form sever.
Dieta usoar de febril, la nceput, se compieteaz imediat ce febra a
sczut.

Medicamente
Nu exist o medicatie specific antiviral. Pentru atenuarea eruptiei s-au
23
ncercat totusi: imunoglobuline preparate din snge, recoltat de la bolnavii de
herpes - zoster, citarabine (citozinarabinosid), nucleotid pirimidinic cu actiune
antiviral, dar cu rezultate nesemnificative.
Utilizarea de rutin a antibioticelor pentru profilaxia infectiilor secundare
bacteriene este indezirabil.
Numai n unele cazuri de varicel sever, diseminat, confluent,
antibioticele pot fi utilizate preventiv".
Antibioticele sunt ins ferm indicate (doze mari, alese n functie de
sensibilitatea germenului) n complicatiile bacteriene ale varicelei.
Rifampicina (600 mg/24 ore, la adult)ne-a dat bune rezultate n
tratamentul varicelei cu eruptii intense la adult (accelerarea retrocedrii eruptiei
si prevenirea suprainfectiei).
Hormonii corticoizi au un efect nefavorabil asupra varicelei, favoriznd
generalizarea si agravarea eruptiei, mai ales dac sunt administrati n primele
zile de boal.
Sunt cunoscute cazuri de varicel mortal la bolnavii surprinsi de boal n
cur de hormoni corticoizi (se pare c totusi evolutia letal este decis mai mult
de boala de baz).
in aceste cazuri se recomand continuarea corticoterapiei, cu doze mai
mici, deoarece oprirea brusc a acesteia este periculoas.
Corticoterapia a fost incercat, cu rezultate bune, n tratamentul formelor
severe toxice de varicel si n encefalita postvariceloas.
Tratamentul pneumoniei variceloase necesit adesea respiratie asistat cu
aparate adecvate, ntr-o unitate de terapie intensiv.

2.12 Profilaxie
La ivirea unui caz
Varicela este boal de declarare obligatorie, dar nu nominal, ci numeric,
pe dri de seam periodice.
Izolarea se face la domicilu (sau n spital, n cazuri motivate), timp de 6
zile de la aparitia eruptiei.
Izolarea bolnavilor n spitale necesit msuri riguroase de separare.
Contactii adulti sunt lsati liberi.
Contactii copiii (receptivi) pot fi l'sati la scoar circa 10 zile (de la ziva
contractului), apoi vor fi izolati timp de 11 zile (unii consider inutil aceast
msur).
Contactii imuni nu sunt supusi carantinei.

24
Dezinfectia continu si terminal ese indicat.
Imunizarea contactilor nu este posibil. Gamma - globulinele standard"
nu au efect preventiv fat de varicel, ci numai modificator (boala evolueaz
mai usor, cu mai putine vezicule si cu febr mai mic`).
Varicela poate fi prevenit cu imunoglobuline umane specifice preparate
de la donatorii convalescenti recenti de herpes - zoster, dac administrarea se
face n primele 3 zile de la contactul infectant.
Indicatiile profilaxiei cu imunoglobuline specifice sunt persoanele
receptive, sub vrsta de 15 ani, contacti de varicel, care se afl n urmtoarele
conditii de rezistent sczut imunodeficient congenital ori cstigat ;
De asemenea, sunt indicate la nou - nscuti din mame cu varicel.
Mai pot fi protejate femeile gravide, receptive si contacte de varicel.
Msurile generale de preventie n varicel se bazeaz pe acele atitudini
care reduc riscul prezentei de surse de agent patogen, importante mai ales
pentru indivizii cu rezistent general nespecific, redus.
Un aspect particular l reprezint msurile adoptate de ctre personalul
din unittile medicale. Riscul este considerat crescut prin expunerea la VVZ n
timpul activittii de ngrijire ale bolnavilor.
Msurile de igien general si individual permit reducerea probabilittii
de contaminare.
in spitale, epidemiologia varicelei prezint anumite particularitti, avnd
n vedere contagiozitatea ridicat' a acestuia si posibilitatea aparitiei unor cazuri
de mbolnvire la personalul medical. De aceea, se va asigura izolarea
pacientilor cu varicer n boxe separate, cu sistem propriu de ventilatie prin
presiune negativ, care s asigure evacuarea de aer spre exterior.
Singurele persoane autorizate s ngrijeasc acesti pacienti ar trebui s fie
numai cele care au avut deja varicel n antecedente. Pentru aceasta ideal ar fi s
se cunoasc fondul imunitar al ntregului personal medical.
Analiza rezultatelor unei anchete epidemiologice efectuate la un lot de
209 asistente medicale dintr-un spital de pediatrie american, a evidentiat faptul
c 51% cunosteau c au prezentat varicel n copilrie, iar examenul serologic a
demonstrat prezentau anticorpi anti - VVZ.
Totodat, n proportie aproape egal au existat titruri crescute ale
anticorpilor specifici si la grupul asistentelor care nu stiau s fi prezentat
varicel n antecedente.
Numai procentul de 5% din personalul acestui colectiv nu poseda
anticorpi anti - VVZ.

25
Preventia special
Doza recomandat este de 0,4 - 1 mg/kgc Ig standard administrat n
primele 1 - 3 zile dup contactul infectat. Reactiile locale sunt rare ori
semnalate.
Eficacitatea administrrii Ig - VVZ n preventia compicatillor fetale nu
este nc bine cunoscut. Femeile care sunt receptive pentru varicel nc din
perioada copilriei si confirmate ca receptive, nainte de a rmne insrcinate,
reprezint, de asemenea, o important grup cu risc pentru infectia cu VVZ si
necist administrarea de vaccin cu virus viu atenuat si deci nu de Ig specifice.
Nu exist, pn n prezent, date care s sustin eficacitatea administrrii
Ig la femeia nsrcinat, receptiv la infectia cu VVZ.
Nu se recomand administrarea Ig specifice la femeia care a trecut prin
boal n prima perioad a sarcinii din cauza lipsei informatiilor n ceea ce
priveste efectul acestora asupra produsului de conceptie.
Copiii nscuti din mame cu varicel, la care boala a debutat cu 4 zile
nainte de nastere, prezint risc crescut pentru complicatiile severe si ca atare,
pot primi imunoglobuline anti - varicel - zoster.
Dac expunerea mamei a fost cert si la mai putin de 72 de ore,
administrarea de imunoglobuline polivalente (Polygamma) duce la diminuarea
riscului infectiei cu VVZ (doza 0,4g/kg/zi intravenos lent.
Nu se recomand administrarea aciclovirului n scopul preventiei
infectiei, deoarece varicela este o afectiune benign, iar costul acestei terapii ar
fi prea mare si riscul efectelor secundare si selectionrii unor tulpini rezistente,
ar fi crescut.
Pacientii contaminati cu HIV, care au o receptivitate deosebit pentru a
contacta infectia cu VVZ, pot beneficia de preparate antivirale de tipul
vidarabine si aciclovir.
Ca urmare a utilizrii lor si n special a aciclovirului, s-a constatat o
reducere a cazurilor cu diseminare visceral a VVZ si a riscului aparitiei
infectiilor latente care determin herpes - zoster.
ntr-un studiu realizat n SUA, la copiii cu boli maligne limfoproliferative
si tumori solide, bolnavii care nu au primit antivirale (fie pentru boala primar,
fie pentru recdere) au dezvoltat varicela progresiv" n cazul unui contact cu
VVZ, fat de cei care au fost protejati, aproximativ 1/3 au dezvoltat boli
progresive", cu atingeri poliviscerale (plmni, ficat, SNC).
Feldman a ajuns la concluzia c, dac chimiopreventia se opreste cu 5

26
zile nainte de debutul bolii, scade si riscul varicelei progresive.

Preventia specific
Se realizeaz prin administrarea de Ig specifice si ndeosebi a unui vaccin
cu virus viu atenuat (VVZ-viu atenuat, tulpina OKA), care a fost pentru prima
dat cercetat n Japonia, n 1974.
Experimentul japonez a permis reducerea morbidittii prin varicel Ia
copiii normali, iar protectia s-a dovedit a fi optim atunci cnd administrarea s-a
practicat la 3 zile de la expunere.
Rspunsul n anticorpi este crescut la 94 - 100/0 dintre vaccinatii cu
imuno - deficiente.
Vaccinul nu impiedic ins aparitia ulterioar a varicelei sub o form
atenuat la 1 - 5% din vaccinatii expusi la un contact infectant.
Rspunsul imun favorabil a fost apreciat a avea o durat de aproximativ 5
ani.
Un studiu realizat n Franta de ctre Institutul Merieux, n ceea ce
priveste toleranta si imunogenitatea vaccinului, att la copiii sntosi, ct si la
cei cu imunodeficiente sau la populatia adult, a adus date care au pledat pentru
vaccinarea la nivel populational.
Dup administrarea subcutan a unei doze de 0,5 ml de vaccin cu virus
viu atenuat, titrul anticorpilor a nregistrat o crestere geometric, cu exceptia
unui num`r redus de cazuri care au rmas seronegative. Imunogenitatea si
toleranta bun au fost confirmate si n alte tri, prin experiente paralele.

2.14 Concluzii

n concluzie, varicela este o boal infectioas specific omului foarte


contagios, semnalat n copilrie, ca primo - infectie cu virusul varicelo -
zosterian, cu manifestri endemo - epidemice si caracterizat clinic prin evolutie
autolimitant, exantem facultativ, veziculo - pustulos si imunitate durabil pe
toat viata.
Varicela genereaz o morbiditate crescut, astfel c 75% dintre copiii de
pn la 15 ani si 90% dintre persoanele de peste 20 de ani prezint anticorpi ca
urmare a trecerii prin boal.
Cele mai frecvente probleme care apar n contextul infectiei cu VVZ, sunt
n prezent, discutate n concordant cu sporirea numrului persoanelor cu
receptivitate crescut, urmare a imunodepresiei si a aparitiei rezistentei la

27
antiviralele clasice, ntlnit la persoanele infectate cu HIV.
Cauza cea mai frecvent de deces a constituit-o encefalita postvariculoas
si, rareori, pneumonia, septicemia si fenomenele de coagulare intravascular
diseminat.
n Romnia, varicela a prezentat o morbiditate raportat care a avut ntre 373,2
cazuri la 100.000 locuitori n 1994, valoarea maxim din ultimii 30 de ani la
94,67 cazuri / 100.000 locuitori n 1985, valoare in 1999, incidenta varicelei a
fost de 225,3 cazuri / 100.000 locuitori.

28
CAPITOLUL III
3.1 PREZENTAREA CAZURILOR

SPITALUL: JUDEEAN DE URGEN TRGOVITE


SECIA: BOLI INFECTO CONTAGIOASE

DOSAR DE NGRIJIRE 1
DATE DE IDENTIFICARE
NUMELE: C PRENUME: I
VRST: 19 SEX: Feminin
DOMICILIU: Mrceti LOCALITATEA:
STRADA: Principal
JUDEUL: Dmbovia

DATE DESPRE SPITALIZARE


1.DATA INTERNRII: ANUL:2017 LUNA: 01 ZIUA: 12 ORA:08:30
2.DATA IEIRII: ANUL: 2017 LUNA: 01 ZIUA: 14 ORA:13:15
3.MOTIVELE INTERNRII: exantem veziculo-pustulos, febr moderat, catar
respirator, mialgii, cefalee, inapeten, stare de rau general
4.DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Varicel

SITUAIA MATERIAL LA INTERNARE


SITUAIA FAMILIAL: necstorit NR. COPII: 0
SITUAIA SOCIAL: bun PROFESIA: secretar
CONDIII DE LOCUIT: bune

PERSOANE CU CARE SE IA LEGTURA


NUME: C.A. ADRESA: Mrceti TELEFON:
NUME: ADRESA: TELEFON:

ANTECEDENTE
HEREDO COLATERALE:- fr importan
PERSONALE:- FIZIOLOGICE menarha la 13 ani, menstr regulat la intervat
de 28 de zile
-PATOLOGICE rubeol la 10 ani, apendicectomie la 14 ani,
neag Lues, TBC, HIV, Hepatit
FACTORI DE RISC LEGAI DE MODUL DE VIA: contact cu colectiviti
de copii unde riscul contaminrii cu boli infecioase este crescut
EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE
n data de 12.01.2017, pacienta C.I. n vrst de 19 ani se prezint nsoit
29
de prini la camera de gard a spitalului de Boli Infecto Contagioase din
Trgovite, solicitnd internarea n aceast unitate. Nu avea bilet de trimitere,
ns prezenta urmtoarele semne i simptome: exantem veziculo-pustulos, febr
moderat, catar respirator, mialgii, cefalee, inapeten, stare de rau general
n urma anchetei epidemiologice s-a stabilit contact la locul de munc cu
varicela n urm cu aproximativ dou sptmni. S-a decis internarea pentru
tratament de specialitate.
TEGUMENTE I MUCOASE- palide, facies palid, pliu cutanat elastic, erupie
maculo-papulo-veziculoas pe fond eritematos, pruriginoas cu caracter
centripet. Mucoasa bucal este hiperemiat i edemaiat.
ESUT CELULAR SUBCUTANAT- dezvoltat pe membre i torace
SISTEM LIMFOGANGLIONAR- uoar adenopatie submandibular bilateral
SISTEMUL OSTEO-ARTICULAR- articulaiile sunt mobile, fr semne de
suferin.
SISTEMUL MUSCULAR- dezvoltat normal. Pacienta se plnge de mialgii,
astenie fizic, fatigabilitate.
APARATUL RESPIRATOR-murmur vezicular prezent pe toat aria pulmonar,
vibraiile vocale se transmit bilateral, toracele este normal conformat, R= 19
respiraii / minut
APARATUL CARDIO-VASCULAR- zgomotele cardiace sunt normale, nu apar
sufluri patogene, T.A.= 130/70 mm Hg, A.V.= 72 bti /minut regulat
APARATUL DIGESTIV- limba sabural, faringe hipotonic, abdomen mobil,
suplu la palpare, ficat n limite normale, nedureros la palpare, splina nepalpabil,
apetit sczut, arsuri n cavitatea bucal, dureri la masticaie i deglutiie, grea,
xialoree, tranzit intestinal n limite normale, normoponderal
APARATUL UROGENITAL- miciuni spontane, fiziologice, manevra Giordano
negativ
S.N.C. i organe de sim- orientat temporo-spaial, acuitate vizual, sim
olfactiv, auditiv - n limite normale

PRESCRIPII MEDICALE
TRATAMENT: Algocalmin 2 tb/ zi; Emetiral 3 sup./ zi; Faringosept 4 tb/ zi; talc
mentolat 200 g; alcool mentolat 200 ml; glicerin boraxat cu stamicin 10% 20
30
ml badijonri ale cavitii bucale
EXAMINRI (examene de laborator): HLG, Hb,Ht, VSH, Fibrinogen,
Ionogram, Calcemie, Glicemie, Electroforez, probe renale, probe hepatice,
exudat faringian, examen sumar urin
REGIM: hidro-lacto-zaharat n perioada febril, lichide reci, alimente moi. Se
vor evita lichidele fierbini, acidulate, alimentele dure, srate sau condimentate

OBSERVARE INIIAL
SITUAIA LA INTERNARE: NLIME: 165 cm
GREUTATE: 60
T.A.: 130/70 mm Hg
PULS: 72 P/min
TEMPERATUR: 38,5C
RESPIRAIE: 19 R/min
VZ: bun
AUZ: bun

NEVOI FUNDAMENTALE
1.A RESPIRA: Dependent: catar respirator, uoar dispnee polipneic
2.A MNCA: Dependent: inapeten, disfagie, limb sabular, xialoree, grea,
enantem la nivelul mucoasei bucale
3.A ELIMINA: Independent
4.A SE MICA: Dependent: Mialgii, fatigabilitate
5.A DORMI, A SE ODIHNI: Dependent: insomnie, cefalee
6.A SE MBRCA, A SE DEZBRCA: Dependent: mialgii
7.A-I MENINE TEMPERATURA N LIMITE NORMALE: Dependent: febr
moderat
8.A FI CURAT, A-I PROTEJA TEGUMENTELE: Dependent: tegumente
palide acoperite de exantem veziculo-pustulos
9.A EVITA PERICOLELE: Independent
10.A COMUNICA: Independent
11.A-I PRACTICA RELIGIA: Independent
12.A SE RECREEA: Independent
13.A FI UTIL: Independent
14.A NVA S-I MENIN SNTATEA: Dependent: cunotine
insuficiente despre boal
ASPECTE PSIHOLOGICE
1.STAREA DE CONTIEN: pstrat
2.COMPORTAMENT: cooperant
3.MOD DE INTERNARE:SINGUR: FAMILIA: X ALII:
31
4.PARTICULARITI: anxietate marcat

ASPECTE SOCIOLOGICE
MOD DE VIA:SINGUR: DE FAMILIE: X ALTUL:
MEDIUL (HABITAT):RURAL: X URBAN:
OCUPAII, LOISIRURI: secretar
PARTICULARITI: nu sunt
PROBLEME SOCIALE: nu sunt

INTERPRETAREA DATELOR
NEVOI NESATISFCUTE: a respira, a mnca, a se mica, a dormi a se odihni,
a se mbrca a se dezbrca, a-i pstra temperatura n limite normale, a fi curat, a
nva s-i menin sntatea.

POSIBILITI DE NGRIJIRE
1.VINDECARE: X
2.STABILIZARE, AMELIORARE:
3.AGRAVARE:
4.DECES:

OBIECTIVE DE NGRIJIRE
- s-i pastreze integritatea pielii
- s msor i s notez funciile vitale
- s combat manifestrile de dependen
- s alimentez i s hidratez corespunztor pacienta
- s nu fie expus microorganismelor infectioase
- s nteleag msurile de control al infectiei i al gratajului
- s-i pastreze stima de sine
- s efectuez educaie pentru sntate

COMPORTAMENT ATEPTAT, N CE INTERVAL


Pacienta s prezinte suficiente cunotine despre boal i starea ei s se
mbunteasc vizibil pentru a putea fi externat n 3 zile.

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZRII


- internarea
- recoltarea produselor biologice
- externarea

32
EPICRIZ, RECOMANDRI EXTERNARE
Pacienta C.I. n vrst de 19 ani se externeaz pe data de 14.01.2017 din
secia de Boli Infecto Contagioase unde a fost internat i tratat pentru
diagnosticul de Varicel. S-au efectuat analize de laborator, precum i tratament
cu simptomatice, antitermice i analgezice.
Se externeaz cu urmtoarele recomandri:
- izolare la domiciliu nc 14 zile
- evitarea gratajului
- revine la control n 14 zile.

MOD DE EXTERNARE
MOD DE EXTERNARE: SINGUR: CU FAMILIA: X ALTUL:
MIJLOC DE TRANSPORT: X SALVARE

TABEL CU TRATAMENT

Medicamentul Doza Forma de administrare


Algocalmin 2 tb/zi Per os
Emetiral 3 sup/zi Supozitoare
Faringosept 4tb/zi
Glucoza 5% Perfuzie i.v

TABEL CU FUNCTIILE VITALE

Data T.A P T R
12.01.17 D 130/70 80 37,8 19
S 130/80 78 37,6 18
13.01.17 D 125/70 76 37,9 18
S 120/60 80 37,9 20
14.01.17 D 120/60 75 36,6 18
S 130/80 80 36,5 20
EXAMENE DE LABORATOR

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale


VSH 0,4 ml citrat de VSH=10/1h VSH=1-10/h
Na3,8%,1,6 ml =20/2h VSH=7-15/2h
sange

33
Leucocite Punctie venoasa L=8800 L=4200-8000mmc

Hemoglobina Hb=7,5g/dl
Hgb=14-16g/ml
Trombocite T=150000/mmc T=150-
400000/mmc
Hematocrit Ht=33,2%
Htc=40-45%

Fibrinogen 0,5ml citrat de Na F=180mg% F=200-400mg%


3,8%,4,5 ml sange
Glicemie 2ml sange pe 4 mg G=110mg% G=80-120 mg%
florura de Na
Uree 5-10 ml sange prin U=27mg% U=20-40MG%
punctie venoasa
Acid uric A.U=2,67mg% A.U.=2-6mg%

Creatinina C=0,92mg% C=0,6-1.2mg%

34
Ziua Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenii autonome Intervenii Evaluare
afectata nursing delegate
Nevoia de a P:- alterarea pacinta sa - am instalat pacienta n - pregtesc TA=130/70 mmHg
avea mucoaselor si aibe salon curat, cu psihic pacienta P=80 P/min
12.01.2017 tegumentele tegumentelor tegumente temperatur optim, pentru recoltarea R =19 R/min
curate E: varicela curate izolat de ceilali pacieni exudatului T =37,8C
S: exantem - am comunicat cu pacinta faringian ce va
veziculo- pentru a reduce anxietatea avea loc ziua
pustulos - am msurat i notat urmtoare
- enantem al funciile vitale - pudrez
mucoasei - asigur regim hidro-lacto- tegumentele cu
bucale zaharat i hidratare optim talc mentolat
- arsuri n - asigur igiena cavitii - badijonez
cavitatea bucal bucale dup fiecare mas cavitatea bucal
- dureri la - supraveghez permanent cu glicerin
masticaie pacienta boraxat cu
- disfagie - aplic comprese reci pe stamicin
- grea frunte pentru a combate - administrez la
- xialoree febra indicaia
- asigur igiena medicului:
tegumentelor prin stergere Algocalmin 2 tb/
cu apa alcoolizat zi; Emetiral 3
sup./ zi;
Faringosept 4 tb/
zi;
Perf iv cu Gl 5%

35
13.01.2017 Nevoia de a- P: Hipertermie pacienta sa - s-i pastreze integritatea - recoltez exudat TA=125/70 mmHg
si mentine E: varicela aibe pielii faringian P=76 P/min
temperatur S: subfebrilitate temperatura - s msor i s notez - administrez la R =18 R/min
a corpului - fatigabilitate corpului in funciile vitale indicaia T =37,9C
in limite - prurit intens limite - s combat manifestrile medicului:
normale - cefalee normale de dependen Algocalmin 2 tb/
- disfagie - s alimentez i s zi; Emetiral 3
- grea hidratez corespunztor sup./ zi;
- insomnie pacienta Faringosept 4 tb/
- s previn apariia zi;
complicaiilor Perf iv cu Gl 5%
- s efectuez toaleta
- s efectuez educaie
pentru sntate

36
14.01.2017 Nevoia de a P:- alterarea pacienta sa se - am comunicat cu - am administrat TA=120/60 mmHg
evita imaginii de sine externeze in pacienta explicnd la indicaia P=74 P/min
pericolele E:varicela conditii de necesitatea evitrii medicului: R =18 R/min
S: :- cefalee siguranta gratajului Algocalmin 2 tb/ T =36,6C
- uoar disfagie - am alimentat pacienta cu zi; Emetiral 3
- stima de sine alimente moi, bogate n sup./ zi;
sczut vitamine i proteine Faringosept 4 tb/
- am ajutat pacienta s i zi;
efectueze toaleta
- am educat pacienta sa
pastreze tegumentele
curate i s aibe n
permanen lenjerie curat
- am educat pacienta s
poarte unghiile tiate scurt
pentru a preveni leziunile
de grataj
- am educat pacienta s
respecte perioada de
izolare la domiciliu i
indicaiile medicale

37
Foaie de temperatura adult
CNP
Numele.Prenumele....
AnullunaNr. foii de observaieNr. salon..Nr. pat..
Zile de boal
Resp.

Temp
T.A.

Puls

D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D D S

35 30 160 41O

30 25 140 40O

25 20 120 39O

20 15 100 38O

15 10 80 37O

10 5 60 36O

Lichide ingerate
Diurez
Scaune
Diet

38
SPITALUL: JUDEEAN DE URGEN TRGOVITE
SECIA: BOLI INFECTO CONTAGIOASE
DOSAR DE NGRIJIRE 2

DATE DE IDENTIFICARE
NUMELE: V PRENUME: B
VRST: 26 SEX: Masculin
DOMICILIU: Trgovite LOCALITATEA:
STRADA:
JUDEUL: Dmbovia

DATE DESPRE SPITALIZARE


1.DATA INTERNRII: ANUL:2017 LUNA: 01 ZIUA: 16 ORA:08:30
2.DATA IEIRII: ANUL: 2017 LUNA: 01 ZIUA: 18 ORA:13:15
3.MOTIVELE INTERNRII: exantem papulo-veziculos, prurit intens, febr,
fatigabilitate, cefalee, disfagie, inapeten
4.DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Varicel

SITUAIA MATERIAL LA INTERNARE


SITUAIA FAMILIAL: necstorit NR. COPII: 0
SITUAIA SOCIAL: bun PROFESIA: ghid turistic
CONDIII DE LOCUIT: bune

PERSOANE CU CARE SE IA LEGTURA


NUME: V.M. ADRESA: Trgovite TELEFON:
NUME: ADRESA: TELEFON:

ANTECEDENTE
HEREDO COLATERALE:- fr importan
PERSONALE:- FIZIOLOGICE
-PATOLOGICE scarlatin la 7 ani, neag Lues, TBC, HIV,
Hepatit
FACTORI DE RISC LEGAI DE MODUL DE VIA: nu sunt

EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE


n data de 16.01.2017, pacientul V.B. n vrst de 26 ani se prezint la
camera de gard a spitalului de Boli Infecto Contagioase din Trgovite,
39
prezentnd urmtoarele semne i simptome: exantem papulo-veziculos, prurit
intens, febr, fatigabilitate, cefalee, disfagie, inapeten.
n urma anchetei epidemiologice s-a stabilit c pacientul a avut contact cu
persoan bolnav de varicel n familie, n urm cu 12 zile. Din anamnez reiese
c simptomele au aprut n urm cu 2 zile cnd starea i s-a nrutit considerabil
cu febr moderat, mialgii, anorexie, catar respirator i apariia de macule cu
evoluie rapid spre papule, apoi spre vezicule. S-a decis internarea cu
diagnosticul de Varicel pentru tratament de specialitate.
TEGUMENTE I MUCOASE- palide, erupie maculo-papulo-veziculoas pe
fond eritematos, pruriginoas. Mucoasa bucal este hiperemiat i prezint
enantem.
ESUT CELULAR SUBCUTANAT- dezvoltat pe membre i abdomen
SISTEM LIMFOGANGLIONAR- uoar adenopatie submandibular bilateral
SISTEMUL OSTEO-ARTICULAR- articulaii mobile, fr semne de suferin,
normokinetic
SISTEMUL MUSCULAR- dezvoltat normal,mialgii, astenie fizic,
fatigabilitate.
APARATUL RESPIRATOR-murmur vezicular prezent, vibraiile vocale se
transmit bilateral, toracele este normal conformat, ampliaii respiratorii normale,
tip respiraie costal inferior, R= 16 respiraii / minut
APARATUL CARDIO-VASCULAR- zgomotele cardiace sunt normale, cord n
limite normale, T.A.= 120/70 mm Hg, P.= 78 bti /minut regulat
APARATUL DIGESTIV- limba sabural, abdomen mobil, suplu la palpare, ficat
n limite normale, nedureros la palpare, splina nepalpabil, apetit sczut,
disfagie, tranzit intestinal n limite normale
APARATUL UROGENITAL- miciuni spontane, fiziologice, manevra Giordano
negativ
S.N.C. i organe de sim- orientat temporo-spaial, acuitate vizual, sim olfactiv,
auditiv - n limite normale

PRESCRIPII MEDICALE
TRATAMENT: Algocalmin 2 tb/ zi; Metoclopramid cp 1/ zi; Faringosept 4 tb/
zi; talc mentolat 200 g; alcool mentolat 200 ml; glicerin boraxat 10% 20 ml
badijonri ale cavitii bucale, Aerius 1cp/zi la prnz
EXAMINRI (examene de laborator): HLG, Hb,Ht, VSH, Fibrinogen,
Ionogram, Calcemie, Glicemie, Electroforez, probe renale, probe hepatice,
exudat faringian, examen sumar urin
REGIM: hidro-lacto-zaharat n perioada febril, lichide reci, alimente moi. Se
40
vor evita lichidele fierbini, acidulate, alimentele dure, srate sau condimentate,
prajelile

OBSERVARE INIIAL
SITUAIA LA INTERNARE: NLIME: 178 cm
GREUTATE: 79
T.A.: 120/70 mm Hg
PULS: 78 P/min
TEMPERATUR: 37,4C
RESPIRAIE: 16 R/min
VZ: bun
AUZ: bun

NEVOI FUNDAMENTALE
1.A RESPIRA: Dependent: uoar dispnee
2.A MNCA: Dependent: inapeten, disfagie, limb sabular, enantem la
nivelul mucoasei bucale i a faringelui
3.A ELIMINA: Independent
4.A SE MICA: Dependent: fatigabilitate
5.A DORMI, A SE ODIHNI: Dependent: insomnie, cefalee
6.A SE MBRCA, A SE DEZBRCA: Dependent: mialgii, fatigabilitate
7.A-I MENINE TEMPERATURA N LIMITE NORMALE: Dependent:
subfebrilitate
8.A FI CURAT, A-I PROTEJA TEGUMENTELE: Dependent: tegumente
palide acoperite de exantem maculo-papulo-veziculos
9.A EVITA PERICOLELE: Independent
10.A COMUNICA: Independent
11.A-I PRACTICA RELIGIA: Independent
12.A SE RECREEA: Independent
13.A FI UTIL: Independent

14.A NVA S-I MENIN SNTATEA: Dependent: cunotine


insuficiente despre boal
ALERGIC LA: nu este
ASPECTE PSIHOLOGICE
1.STAREA DE CONTIEN: pstrat
2.COMPORTAMENT: cooperant
3.MOD DE INTERNARE:SINGUR: FAMILIA: X ALII:
4.PARTICULARITI: nu sunt

41
ASPECTE SOCIOLOGICE
MOD DE VIA:SINGUR: DE FAMILIE: X ALTUL:
MEDIUL (HABITAT):RURAL: URBAN: X
OCUPAII, LOISIRURI: ghid turistic
PARTICULARITI: nu sunt
PROBLEME SOCIALE: nu sunt

INTERPRETAREA DATELOR
NEVOI NESATISFCUTE: a respira, a mnca, a se mica, a dormi a se odihni,
a se mbrca a se dezbrca, a-i pstra temperatura n limite normale, a fi curat, a
nva s-i menin sntatea.

POSIBILITI DE NGRIJIRE
1.VINDECARE: X
2.STABILIZARE, AMELIORARE:
3.AGRAVARE:
4.DECES:

OBIECTIVE DE NGRIJIRE
- S asigur condiii optime pentru odihn
- s msor i s notez funciile vitale
- s combat manifestrile de dependen
- s alimentez i s hidratez corespunztor pacientul
- s efectuez toaleta tegumentelor
- s efectuez educaie pentru sntate

COMPORTAMENT ATEPTAT, N CE INTERVAL


Pacientul s prezinte stare general ameliorat pentru a putea fi externat n 3 zile.

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZRII


- internarea
- recoltarea produselor biologice
- externarea

EPICRIZ, RECOMANDRI EXTERNARE


Pacientul V.B. internat n secia de Boli Infecto-Contagioase pentru
diagnosticul de Varicel, este externat n data de 18.01.2017 cu stare general
42
ameliorat. S-a instituit tratament pe perioada internrii cu simptomatice,
antihistaminice, antialgice, antipruriginoase aplicate local pe tegumente si
mucoase.
Se externeaz cu urmtoarele recomandri:
- izolare la domiciliu nc 14 zile
- respectarea tratamentului conform RP i a regimului alimentar
- evitarea gratajului
- revine la control n 14 zile.

MOD DE EXTERNARE
MOD DE EXTERNARE: SINGUR: X CU FAMILIA: ALTUL:
MIJLOC DE TRANSPORT: X SALVARE

Tabel cu tratament
Medicamentul Doza Forma de administrare
Algocalmin 2 tb/zi Per os
Metoclopramid 1cp/zi Per os
Faringosept 4tb/zi
Aerius 1cp/zi Per os

Tabel cu functiile vitale


Data T.A P T R
12.01.17 D 125/70 76 37,2 16
S 130/80 78 36,6 18
13.01.17 D 125/70 76 36,9 18
S 120/60 68 36,9 16
14.01.17 D 120/60 75 36,6 18
S 120/60 76 36,8 16

Analize de laborator

Examen cerut Mod de Rezultate Valori normale


43
recoltare
VSH 0,4 ml citrat de VSH=10/1h VSH=1-10/h
Na3,8%,1,6 ml =20/2h VSH=7-15/2h
sange
Leucocite Punctie venoasa L=7800 L=4200-8000mmc
Hemoglobina Hgb=6,8g/dl Hgb=12g/dl
CHEM 18% VN=32-34%

VEM 76mmc Htc=80-95%


Hematocrit
Htc=31% Htc=40-45%

Fe seric F=48g/dl F=50-150 g/dl


Glicemie 2ml sange pe 4 G=110mg% G=80-120 mg%
mg florura de
Na
Uree 5-10 ml sange U=27mg% U=20-40MG%
prin punctie
Acid uric A.U=2,67mg% A.U.=2-6mg%
venoasa
Creatinina C=0,92mg% C=0,6-1.2mg%

44
Ziua Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenii autonome Intervenii delegate Evaluare
afectata nursing
16.01.2017 Nevoia de a P:alterarea pacientul sa - am instalat pacientul n - recoltez snge i TA=125/70
avea tegumentelor si aibe tegumente salon curat, cu urin pentru examene mmHg
tegumentele mucoaselor curate temperatur optim, izolat de laborator P=76 P/min
curate E: varicela de ceilali pacieni - instruiesc pacientul R =16 R/min
S: exantem - am comunicat cu cu privire la recoltarea T =37,2C
maculo-papulo- pacintul pentru a reduce exudatului faringian
veziculos anxietatea i am oferit ce va avea loc ziua
- prurit intens informaii despre boal urmtoare
- tegumente - am msurat i notat - pudrez tegumentele
palide acoperite funciile vitale cu talc mentolat
cu transpiraii - am asigurat regim hidro- - badijonez cavitatea
lacto-zaharat i hidratare bucal cu glicerin
optim boraxat 10%
- am efectuat igiena - administrez la
cavitii bucale dup indicaia medicului:
fiecare mas Algocalmin 2 tb/ zi;
-am aplicat comprese reci Metoclopramid cp 1/
pe frunte pentru a combate zi;
febra i am nvelit Faringosept 4 tb/ zi
pacientul cu pturi groase Aerius 1cp/zi
- am ters tegumentele de
transpiraii cu ap
alcoolizat

45
17.01.2017 Nevoia de a P:alterarea pacienta sa isi - am umidifiat aerul din - am recoltat exudat TA=120/60
fi util imagiii de sine recapete stima salon pentru a favoriza faringian mmHg
E: varicela de sine buna respiraie - am pudrat P=78 P/min
S: - cefalee - am comunicat cu tegumentele cu talc R =16 R/min
- disfagie pacintul pentru a reduce mentolat pentru a T =36,9C
- inapeten anxietatea i am explicat combate pruritul
-apatie importana evitrii - badijonez cavitatea
cu transpiraii gratajului bucal cu glicerin
- scderea - am msurat i notat boraxat 10%
stimei de sine funciile vitale - administrez la
- am asigurat regim bogat indicaia medicului:
n vitamine i proteine i Algocalmin 2 tb/ zi;
alimente moi Faringosept 4 tb/ zi
- am hidratat pacientul cu Aerius 1cp/zi
2000 ml lichide/zi
- am efectuat igiena
tegumentelor i a cavitii
bucale
- am educat pacientul s se
fereasc de curenii de aer
i de contactul cu celelalte
persoane

46
18.01.2017 Nevoia de a P:- exantem pacientul sa fie - am aerisit salonul, am - am pudrat TA=120/60
evita maculo-papulo- externat in umidifiat aerul i am tegumentele cu talc mmHg
pericolele veziculos conditii de schimbat lenjeria de pat i mentolat pentru a P=76 P/min
E: varicela siguranta de corp a pacientului n combate pruritul R =16 R/min
S: - prurit intens urma efecturii toaletei - badijonez cavitatea T =36,8C
- apatie - am msurat i notat bucal cu glicerin
funciile vitale boraxat 10%
- am hidratat i alimentat - administrez la
corespunztor pacientul indicaia medicului:
- am efectuat toaleta Algocalmin 2 tb/ zi;
cavitii bucale dup Faringosept 4 tb/ zi
fiecare mas Aerius 1cp/zi
- am educat pacientul s
pstreze o stare bun de
igien
- am educat pacientul s
fac baie general dup
caderea crustelor
- am educat pacientul s
respecte indicaiile
medicale i perioada de
izolare

47
Foaie de temperatura adult
CNP
Numele.Prenumele....
AnullunaNr. foii de observaieNr. salon..Nr. pat..
Zile de boal
Resp.

Temp
T.A.

Puls

D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D D S

35 30 160 41O

30 25 140 40O

25 20 120 39O

20 15 100 38O

15 10 80 37O

10 5 60 36O

Lichide ingerate
Diurez
Scaune
Diet

48
SPITALUL: JUDEEAN DE URGEN TRGOVITE
SECIA: BOLI INFECTO CONTAGIOASE
DOSAR DE NGRIJIRE 3

DATE DE IDENTIFICARE
NUMELE: L PRENUME: E
VRST: 12 SEX: Masculin
DOMICILIU: Trgovite LOCALITATEA:
STRADA:
JUDEUL: Dmbovia

DATE DESPRE SPITALIZARE


1.DATA INTERNRII: ANUL:2017 LUNA: 02 ZIUA: 24 ORA:08:30
2.DATA IEIRII: ANUL: 2017 LUNA: 02 ZIUA: 26 ORA:13:15
3.MOTIVELE INTERNRII: exantem maculo-papulo-veziculos, enantem al
mucoasei bucale, mucoas bucal congestiv, prurit intens, subfebrilitate,
fatigabilitate, disfagie, inapeten, stare general alterat
4.DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Varicel

SITUAIA MATERIAL LA INTERNARE


SITUAIA FAMILIAL: necstorit NR. COPII: 0
SITUAIA SOCIAL: bun PROFESIA: elev
CONDIII DE LOCUIT: bune

PERSOANE CU CARE SE IA LEGTURA


NUME: L.M. ADRESA: Trgovite TELEFON:
NUME: ADRESA: TELEFON:

ANTECEDENTE
HEREDO COLATERALE:- fr importan
PERSONALE:- FIZIOLOGICE
-PATOLOGICE scarlatin la 4 ani,Oreion la 10 ani, neag
Lues, TBC, HIV, Hepatit
FACTORI DE RISC LEGAI DE MODUL DE VIA: petrece mult timp n
colectiviti de copii, fiind la coal cu program prelungit

EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE


Pacientul L.E. n vrst de 12 ani este adus de ctre mam la camera de
gard a spitalului de Boli Infecto Contagioase din Trgovite, prezentnd
49
urmtoarele semne i simptome: exantem maculo-papulo-veziculos, enantem al
mucoasei bucale, mucoas bucal congestiv, prurit intens, subfebrilitate,
fatigabilitate, disfagie, inapeten, stare general alterat.
n urma anchetei epidemiologice s-a stabilit c pacientul a avut contact cu
persoan bolnav de varicel din coal, n urm cu 14 zile. Din anamnez reiese
c simptomele au aprut n urm cu 2 zile cnd starea i s-a nrutit brusc cu
febr ridicat, anorexie, dispnee, dureri la nivelul faringelui i apariia de macule
cu evoluie rapid spre papule, apoi spre vezicule. S-a decis internarea cu
diagnosticul de Varicel pentru tratament de specialitate i educaie pentru
sntate.
TEGUMENTE I MUCOASE- palide, erupie maculo-papulo-veziculoas pe
fond eritematos, pruriginoas cu caracter centripet. Mucoasa bucal este
congestiv i prezint enantem.
ESUT CELULAR SUBCUTANAT- normal reprezentat
SISTEM LIMFOGANGLIONAR- adenopatie submandibular bilateral
SISTEMUL OSTEO-ARTICULAR- normokinetic, reflexe osteotendinoase
prezente
SISTEMUL MUSCULAR- dezvoltat normal,mialgii, astenie fizic,
fatigabilitate.
APARATUL RESPIRATOR- toracele este normal conformat, ampliaii
respiratorii normale, tip respiraie abdominal, R= 27 respiraii / minut
APARATUL CARDIO-VASCULAR- zgomotele cardiace sunt normale, cord n
limite normale, T.A.= 110/60 mm Hg, P.= 97 bti /minut regulat
APARATUL DIGESTIV- abdomen mobil, suplu la palpare, ficat n limite
normale, nedureros la palpare, splina nepalpabil, apetit sczut, disfagie, tranzit
intestinal n limite normale
APARATUL UROGENITAL- miciuni spontane, loje renale libere, nedureroase
S.N.C. i organe de sim- n limite normale

PRESCRIPII MEDICALE
TRATAMENT: Ibuprofen 2 tb/ zi; Faringosept 4 tb/ zi; Aerius 1cp/zi la prnz,
Aciclovir 800mg x 4cp/zi, badijonri cu glicerin boraxat 10%, pudr talc
mentolat.
EXAMINRI (examene de laborator): HLG, Hb,Ht, VSH, Fibrinogen,
Ionogram, Calcemie, Glicemie, Electroforez, probe renale, probe hepatice,
exudat faringian, examen sumar urin
REGIM: se evit alimentele tari, ce pot irita mucoasa bucal i faringian,
alimentele fierbini, condimentate, srate,buturile acidulate

OBSERVARE INIIAL
50
SITUAIA LA INTERNARE: NLIME: 156 cm
GREUTATE: 50
T.A.: 110/60 mm Hg
PULS: 96 P/min
TEMPERATUR: 37,5C
RESPIRAIE: 27 R/min
VZ: bun
AUZ: bun

NEVOI FUNDAMENTALE
1.A RESPIRA: Dependent: respiraie dificil
2.A MNCA: Dependent: inapeten, disfagie, enantem la nivelul mucoasei
bucale i a faringelui, dureri la masticaie
3.A ELIMINA: Independent
4.A SE MICA: Dependent: fatigabilitate
5.A DORMI, A SE ODIHNI: Dependent: insomnie, somn neodihnitor, prurit
intens
6.A SE MBRCA, A SE DEZBRCA: Dependent: fatigabilitate, necesit
ajutor din partea mamei
7.A-I MENINE TEMPERATURA N LIMITE NORMALE: Dependent:
subfebrilitate
8.A FI CURAT, A-I PROTEJA TEGUMENTELE: Dependent: tegumente
palide acoperite de exantem maculo-papulo-veziculos, transpiraii, prurit
tegumentar
9.A EVITA PERICOLELE: Independent
10.A COMUNICA: Independent
11.A-I PRACTICA RELIGIA: Independent
12.A SE RECREEA: Dependent: apatie, anxietate
13.A FI UTIL: Independent
14.A NVA S-I MENIN SNTATEA: Dependent: cunotine
insuficiente despre boal
ALERGIC LA: nu este

ASPECTE PSIHOLOGICE
1.STAREA DE CONTIEN: pstrat
2.COMPORTAMENT: cooperant
3.MOD DE INTERNARE:SINGUR: FAMILIA: X ALII:
4.PARTICULARITI: nu sunt

51
ASPECTE SOCIOLOGICE
MOD DE VIA:SINGUR: DE FAMILIE: X ALTUL:
MEDIUL (HABITAT):RURAL: URBAN: X
OCUPAII, LOISIRURI: elev
PARTICULARITI: nu sunt
PROBLEME SOCIALE: nu sunt

INTERPRETAREA DATELOR
NEVOI NESATISFCUTE: a respira, a mnca, a se mica, a dormi a se odihni,
a se mbrca a se dezbrca, a-i pstra temperatura n limite normale, a fi curat a-
i proteja tegumentele, a se recreea, a nva s-i menin sntatea.

POSIBILITI DE NGRIJIRE
1.VINDECARE: X
2.STABILIZARE, AMELIORARE:
3.AGRAVARE:
4.DECES:

OBIECTIVE DE NGRIJIRE
- S asigur condiii optime pentru odihn
- s msor i s notez funciile vitale
- s combat manifestrile de dependen
- s alimentez i s hidratez corespunztor pacientul
- s efectuez toaleta tegumentelor
- s previn apariia complicaiilor
- s efectuez educaie pentru sntate

COMPORTAMENT ATEPTAT, N CE INTERVAL


Pacientul s prezinte stare general ameliorat pentru a putea fi externat n 3 zile.

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZRII


- internarea
- recoltarea produselor biologice
- izolarea de colectivitate

EPICRIZ, RECOMANDRI EXTERNARE


Pacientul L.E. internat n secia de Boli Infecto-Contagioase pentru
diagnosticul de Varicel, este externat n data de 26.02.2017 cu stare general
ameliorat. S-a instituit tratament pe perioada internrii cu simptomatice,
52
antihistaminice, antialgice, antiseptice, antipruriginoase aplicate local pe
tegumente si mucoase.
Se externeaz cu urmtoarele recomandri:
- izolare la domiciliu nc 14 zile
- respectarea tratamentului conform RP i a regimului alimentar
- revine la control n 14 zile.

MOD DE EXTERNARE
MOD DE EXTERNARE: SINGUR: CU FAMILIA: X ALTUL:
MIJLOC DE TRANSPORT: X SALVARE

TABEL CU TRATAMENT
Medicamentul Doza Forma de administrare
Aciclovir 800 mg x 4cp/zi Per os
Ibuprofen 2 tb/zi Per os
Faringosept 4tb/zi Per os
Aerius 1cp/zi la pranz Per os

TABEL CU FUNCTIILE VITALE


Data T.A P T R
24.02.17 D 110/60 95 36,8 26
S 130/80 78 36,6 18
25.02.17 D 110/60 93 36.5 23
S 120/60 68 36,9 16
26.02.17 D 120/60 75 36,6 18
S 120/60 76 36,8 16

EXAMENE DE LABORATOR

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale


VSH 0,4 ml citrat de VSH=10/1h VSH=1-10/h
Na3,8%,1,6 ml sange =20/2h VSH=7-15/2h
Punctie venoasa
Leucocite L=7800 L=4200-8000mmc

Hemoglobina Hb=7,1g/dl Hgb=13-17g/ml


53
CHEM 18% VN=32-34%

VEM 76mmc VEM=80-95%

Hematocrit Ht=31% Htc=42-48%

SCAZUTE
Reticulocite
F=50-150 g/dl
Fe seric F=48g/dl

Feritina Scazuta
Glicemie 2ml sange pe 4 mg G=100mg% G=80-120 mg%
florura de Na

Uree 5-10 ml sange prin U=27mg% U=20-40MG%

Acid uric punctie venoasa A.U=2,67mg% A.U.=2-6mg%

Creatinina C=0,92mg% C=0,6-1.2mg%

54
Ziua Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenii autonome Intervenii delegate Evaluare
afectata nursing
24.02.2017 Nevoia de a P:- alimentatie pacintul sa - am instalat pacientul n - recoltez snge i TA=110/60
bea si a inadecvata ptin poata bea si salon curat, aerisit cu urin pentru examene mmHg
manca dificit manca normal temperatur optim, izolat de laborator P=95 P/min
E: varicela de ceilali pacieni - instruiesc R =26 R/min
S: - mucoas - am umidifiat aerul pentru aparintorul cu T =36,8C
bucal a favoriza respiraia privire la recoltarea
congestiv - am comunicat cu exudatului faringian
- disfagie pacintul pentru a reduce ce va avea loc ziua
- inapeten anxietatea i l-am educat urmtoare
- dispnee s evite gratajul - pudrez tegumentele
- am msurat i notat cu talc mentolat
funciile vitale - badijonez cavitatea
- am asigurat regim bucal cu glicerin
alimentar cu alimente moi, boraxat 10%
uor masticabile - administrez la
- am hidratat pacientul indicaia medicului:
- am efectuat igiena Ibuprofen 2 tb/ zi;
cavitii bucale dup Faringosept 4 tb/ zi;
fiecare mas Aerius 1cp/zi la prnz,
-am aplicat comprese reci Aciclovir 800mg x
pe frunte pentru a combate 4cp/zi
febra i am nvelit
pacientul cu pturi groase

55
25.02.2017 Nevoia de a P:- alterarea pacientul sa - am aerisit salonul i am - am recoltat exudat TA=110/60
avea tegumentelor si aibe schimbat lenjeria de pat faringian mmHg
tegumentele mucoaselor tegumentele - am umidifiat aerul - pudrez tegumentele P=93 P/min
curate - prurit intens curate folosind soluii pe baza de cu talc mentolat R =23 R/min
E: varicela pin - badijonez cavitatea T =36,5C
S: exantem - am msurat i notat bucal cu glicerin
maculo-papulo- funciile vitale boraxat 10%
veziculos - am asigurat regim - administrez la
- enantem al alimentar i hidratare indicaia medicului:
mucoasei corespunztoare Ibuprofen 2 tb/ zi;
bucale - am efectuat igiena Faringosept 4 tb/ zi;
- mucoas cavitii bucale dup Aerius 1cp/zi la prnz,
bucal fiecare mas Aciclovir 800mg x
congestiv - am efectuat toaleta 4cp/zi
tegumentelor la pat
- am educat mama s-i
fac baie general numai
dup cderea crustelor
- am educat pacientul s
evite curenii de aer

56
26.02.2017 Nevoia de a P: cunostinte sa informez - am aerisit salonul i am - pudrez tegumentele TA=110/60
invata cum insuficiente pacientul schimbat lenjeria de pat cu talc mentolat dup mmHg
sa-si despre boala despre boala - am umidifiat aerul efectuarea toaletei P=95 P/min
pastreze E:varicela - am msurat i notat - badijonez cavitatea R =22R/min
sanatatea S: cunostinte funciile vitale bucal cu glicerin T =36,5C
insuficiente - am asigurat regim boraxat 10% dup
despre boala alimentar i hidratare efectuarea toaletei
corespunztoare - administrez la
- am efectuat igiena indicaia medicului:
cavitii bucale Ibuprofen 2 tb/ zi;
- am efectuat toaleta Faringosept 4 tb/ zi;
tegumentelor i le-am Aerius 1cp/zi la prnz,
sters cu ap alcoolizat Aciclovir 800mg x
- am educat mama s-i 4cp/zi
pstreze o stare de igien
bun, s asigure o igien
riguroas a lenjeriei, s
evite hidratarea copilului
cu lichide fierbini
- am explicat pacientului
necesitatea respectrii
perioadei de izolare

57
Foaie de temperatura adult
CNP
Numele.Prenumele....
AnullunaNr. foii de observaieNr. salon..Nr. pat..
Zile de boal
Resp.

Temp
T.A.

Puls

D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D D S

35 30 160 41O

30 25 140 40O

25 20 120 39O

20 15 100 38O

15 10 80 37O

10 5 60 36O

Lichide ingerate
Diurez
Scaune
Diet

58
3.2 PREZENTAREA TEHNICILOR DE NURSING

3.2.1 Administrarea medicamentelor pe suprafata


tegumentelor

Administrarea medicamentelor pe suprafata tegumentelor


Scop :-pe suprafata tegumentelor,se aplica medicamentele care au efect
local la acest nivel
Forma de prezentare a medicamentelor :
-lichide
-se administreaza prin badijonare,compresa medicamentoasa
-pudre
-unguiente sau paste
-mixturi
-sapunuri medicinale
-creioane caustice
-bai medicinale

Pregatirea administrarii :
materiale :
-materiale pentru protectia patului:musama ,aleza
-instrumentar si materiale sterile :pense porttampon,spatule ,comprese
,tampoane,manusi de cauciuc
-pudriere cu capac perforat
-tavita renala
-prosop de baie
pacientul :
-se informeaza asupra efectelor medicamentelor
-se aseaza intr-o pozitie care sa permita aplicarea medicamentelor

Aplicarea medicamentelor :
asistenta alege instrumentele ,in functie de forme de prezentare a
medicamentelor
badijonarea consta in intinderea unei substante medicamentoase cu
ajutorul unui tampon montat pe porttampon(tinctura de iod ,violet de
gentiana,albastru de metil)
compresa medicamentoasa consta in imbibarea substantei
medicamentoase intr-un strat textil mai gros,care apoi se aplica pe
59
tegumenutl bolnav.Are actiune sicativa,dezinfectanta,puriginoasa
,antiinflamatorie(ex. Burow,Rivanol )
pudrajul reprezinta presararea medicamentelor sub forma de pudra pe
piele cu ajutorul tampoanelor sau cutilor cu capac perforat.Actiune
pudrelor poate fi combatere a puruitului,de absorbtie a grasimilor ,de
uscare si racorire a pielii(ex. pudra de talc,talc mentolat ,oxid de zinc)
unguentele si pastele se aplica ,cu ajutorul spatulelor,pe suprafata
tegumentelor,intr-un strat subtire(unguientele sunt preparate din substanta
medicamentoasa ,inglobata in vaselina ,lanolina;pastele contin grasimi si
pudre)
mixturile se intind cu ajutorul tampoanelor montate pe port-tampon sau cu
mana imbracata cu manusa , in functie de suprafata pielii
sapunurile medicinal sunt utilizate atat pentru spalarea pielii, cat si pentru
obtinerea unui effect medicamentos.Sapunul este intins pe piele, lasat sa
se usuce si indepartat dupa cateva ore sau 1.2 zile
creioanele caustic sunt introduce in tuburi protectoare, ele au actiune de
distrugere a tesutului granular sau de favorizare a epitelizarii unor
suprafete ulcerate
baile medicinal se utilizeaza pentru efectul calmant, dezinfectant,
decongestiv, .Se pot face bai partiale sau complete.Se folosesc substante
medicamentoase sau dezinfectante, infuzii de plante pregatite la
temperatura corpului.

Ingrijirea pacientului ulterior aplicarii medicamentelor pe piele


acoperirea regiunii cu comprese mari de tifon
urmarirea efectului local
sesizarea unor efecte secundare aparute (prurit, reactie alergica )
schimbarea periodica a compreselor medicamentoase

3.2.2 Recoltarea exudatului faringian


60
Fig. 3 Eprubeta exudat faringian

DEFINITIE:exudatul faringian este un lichid , rezultat in urma unui


proces inflamator faringian
SCOP:
-EXPLORATOR:-depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui
-depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni
-antibiograma, in vederea instituirii cu tratament

PREGATIREA MATERIALULUI NECESAR:


1. -de protectie:masca de tifon
2. -sterile:-spatula linguala
-eprubeta cu tampon
-eprubeta de cultura
-ser fiziologic sau glicerina 15%
3 -nesterile:-tavita renala
-stativ pentru eprubete
-lampa de spirt si chibrite

PREGATIREA PSIHICA SI FIZICA A PACIENTULUI:


-psihica: se anunta pacientul si i se explica tehnica
-fizica:-se anunta sa nu manance si sa nu bea apa
-sa nu se instileze solutii dezinfectante in nas, si sa nu faca gargara
-se aseaza pacientul pe un scaun

TEHNICA

61
-se recolteaza inainte de administrarea de antibiotice sau sulfamide
-asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza cu alcool
-isi pune masca de protectie
-invita pacientul sa deschida gura si inspecteaza fundul de gat
-deschide epubreta cu tamponul faringian
-flambeaza gatul eprubretei si o inchide cu dop steril
-apasa limba cu spatula linguala
-cu tamponul faringian sterge depozitul de pe faringe si amigdale,
dezlipeste o portiune din falsele membrane (cand este cazul)
-flambeaza gura eprubetei care se inchide cu dopul flambat
-la indicatia medicului, intinde produsul obtinut pe lame se sticle frotiuri
colorate sau insemanteaza imediat pe medii de cultura
-se spala pa maini cu apa si sapun

PREGATIREA PRODUSULUI PENTRU LABORATOR

-se transporta produsul de laborator evitand suprainfectiile


-se spala si se dezinfecteaza suprafetele

NOTAREA IN FOAIA DE OBSERVATIE

-se noteaza data recoltarii , numele si prenumele persoanei careia I s-a


efectuat recoltarea
-daca sau facut insamantare sau nu

***ATENTIE***
-timpul scurs de la recoltare la insamantare sa nu depaseasca 5-6 ore
-inainte de recoltare , se inspecteaza regiunile de unde urmeaza sa se
recolteze
-recoltarea se face nu numai in angine dar si in alte boli care pot fi
declansate de o infectie faringiana(nfrite)

3.2.3 Msurarea i notarea temperaturii corpului

62
Fig. 4 Termometru
Definiie - temperatura este rezultatul proceselor oxidative din organism,
generatoare de cldur prin dezintegrarea alimentelor energetice. Termoreglarea
este funcia organismului care menine echilibrul ntre reducerea cldurii
(termogenez) i pierderea cldurii (termoliz) pentru pstrarea valorilor
constante de 36,7 - 37C dimineaa i 37 37,3C seara
Scop: evaluarea funciei de termoreglare i termogenez.

Locul de msurat:

Cavitati deschise: - axial


- plica inghinal
Cavitati inchise - cavitatea bucal
- rect
- vagin
Materiale necesare:
termometru maximal,
casoleta cu tampoane de vat i comprese sterile,
recipient cu soluie dezinfectant (cloramin 1-5 %),
tvia renal,
flacon cu alcool medicinal,
ceas,
foaie de observaie,
pix de culoare Albastra,
carnetel individual.

Interveniile asistentei:
- Pregtirea materialelor lng bolnav.
- Pregtirea psihic a bolnavului.
- Splarea pe mini.
- Se scoate termometrul din soluia dezinfectant, se cltete i se terge cu o
compres prin tamponare, se scutur.
63
- Se verific dac este n rezervor mercur.
A) Pentru msurarea n Axil:
- Se aeaz pacientul n poziie de decubit dorsal sau n poziie seznd.
- Se ridic braul bolnavului.
- Se terge axila prin tamponare cu prosopul pacientului.
- Se aeaz termometrul cu rezervorul de mercur n centrul axilei, paralelcu
toracele.
- Se apropie braul de trunchi, cu antebraul flectat pe suprafaa anterioar
atoracelui.
- La pacienii slbii, agitai, precum i la copii, braul va fi meninut naceast
poziie de ctre asistent.
- Termometrul se menine timp de 10 min.

B) Pentru msurarea n Cavitatea bucal


- Se introduce termometrul n cavitatea bucal, sub limb sau pe latura extern a
arcadei dentare.
- Pacientul este rugat s nchid gura i s respire pe nas.
- Se menine termometrul timp de 5 min.
C) Pentru msurarea Rectal:
- Se lubrefiaz termometrul.
-Se aeaz pacientul n decubit lateral,cu membrele inferioare n semiflexie,
asigurandu-i intimitatea.
- Se introduce tubul termometrului n rect, prin micri de rotaie i nainte.
- Termometrul va fi inut cu mna tot timpul msurrii
- Se menine termometrul timp de trei minute.
- Dup terminarea timpului de meninere, se scoate i se terge cu o compres.
- Se spal termometrul, se scutur.
- Se introduce n recipientul cu soluia dezinfectant.
- Se noteaz valoarea obinut pe foaia de temperatur.
- Notarea unui punct pe vertical, corespunztoare datei i timpului zilei,
scond pentru fiecare linie orizontal, dou diviziuni de grad.
- Se unete valoarea prezent cu cea anterioar, pentru obinerea curbeitermice.
- n alte documente medicale se noteaz cifric.

Interpretarea rezultatelor:
nou nascut : 36,1- 37,8 C
adult : 36-37 C
64
varstnic : 35-36 C
Temperatura Normal (fiziologic) = 36-37 C => Afebril

Valori patologice:

a) Hipertermie este cauzata de expunerea la temperaturi externe ridicate care


duc la creterea anormal a temperaturii corpului (n cazuri severe putnd depi
40 grade C). Hipertermia poate fi de efort sau neasociat cu un efort fizic.
Subfebrilitate 37-38 C
Febr Moderat 38-39 C
Febr Ridicat 39-40 C
Hperpirexie >40-41 C

b) Hipotermie: reprezint scderea anormal a temperaturii corpului. Aceasta se


poate datora expunerii prelungite a corpului la temperaturi sczute. Oricine st n
frig, n camere reci sau care este supus frigului i umezelii poate dezvolta
hipotermie.

Recomandri:
- Msurarea temperaturii Dimineaa ntre orele 7-8 i Seara ntre orele 18-19.
- Susinerea termometrului la copii, btrni, incontieni, agitai i msurarea
ncavitile seminchise.
- n situaia unor valori prea ridicate sau sczute, neprvzute, repetai
msurarea temperaturii sub supraveghere.
- Termometrul se menine n timpul indicat n cavitate, altfel nregistrarea nu
este real.

EDUCATIA PENTRU SANATATE SI ROLUL ASISTENTEI MEDICALE


N NGRIJIREAPACIENILOR CU VARICEL
1. Asigur igiena tegumentelor i mucoaselor pentru evitarea
infectrilor secundare.- cavitatea bucal va fi curaat dup fiecare mas, splat
cu ceaide mueel i dezinfectat prin badijonri cu stamicin.- igienizarea
tegumentelor se face cu ap alcoolizat, dup care se pudreaz cu talc mentolat
1% sau se tamponeaz cu alcool mentolat 1% pentru ameliorarea pruritului.-
65
baia general se face numai dup uscarea leziunilor cutanate icderea crustelor.-
pentru evitarea ruperii i infectrii veziculelor, se indic tiereaunghiilor,
folosirea unor mnui moi de bumbac sau bandajareadegetelor.
2. Adapteaz regimul alimentar la necesitile pacientului: regim lacto-
hidro-zaharat i finos format din lichide i piureuri n febr, apoi regimcomplet.
3. Supravegheaz permanent pacientul pentru a observa semnele
unor eventuale complicaii precoce, datorate suprainfeciei
cutanatestafilo/streptococice; pacientului i se monitorizeaz pulsul,
tensiuneaarterial i temperatura.
4. Se combate febra prin aplicare de comprese hipotermizante de dou-trei
ori pe zi;- antitermicele se administreaz la indicaia medicului fiind alese
idozate n funcie de vrsta bolnavului;

Concluzii

n concluzie, varicela este o boal infectioas specific omului foarte


contagios, semnalat n copilrie, ca primo - infectie cu virusul varicelo -
zosterian, cu manifestri endemo - epidemice si caracterizat clinic prin evolutie
autolimitant, exantem facultativ, veziculo - pustulos si imunitate durabil pe
toat viata.
66
Varicela genereaz o morbiditate crescut, astfel c 75% dintre copiii de
pn la 15 ani si 90% dintre persoanele de peste 20 de ani prezint anticorpi ca
urmare a trecerii prin boal.
Cele mai frecvente probleme care apar n contextul infectiei cu VVZ, sunt
n prezent, discutate n concordant cu sporirea numrului persoanelor cu
receptivitate crescut, urmare a imunodepresiei si a aparitiei rezistentei la
antiviralele clasice, ntlnit la persoanele infectate cu HIV.
Cauza cea mai frecvent de deces a constituit-o encefalita postvariculoas
si, rareori, pneumonia, septicemia si fenomenele de coagulare intravascular
diseminat.
Lucrarea pe care am prezentat-o este structurata in 3 capitole dupa cum
urmeaza:
Capitolul I prezinta anatomia si filizologia pielii
Capitolul II prezinta notiuni despre varicela
Capitolul III este structurat in 2 parti si anume, prezentarea celor 3
pacienti pe care i-am avut in ingrijire si tehnicile folosite pentru ingrijirea
acestora si anume : administrarea medicamentelor pe suprafata tegumentelor,
recoltarea exudatului faringian si masurarea si notarea temperaturii corporale.

BIBLIOGRAFIE

Anatomia si fiziologia omului, Editura Didactica si Pedagogica


Bucuresti 2000, dr. Alexandru Teodor Ispas.
Medicina interna bolile aparatului respirator vol I,Editura medicala
bucuresti 2001;
Manual Merk, Editia a XVII, Ed. BIC ALL 2002;
Anatomia omului atlas scolar, Editura Bucuresti, 2007;
67
Regimul alimentar in tratamentul bolilor, Ed. Triumf 2002, Dr. Popescu
Aurel Balcescu;
Agenda medicala 2009, Editura Medicala 2009 Bucuresti;
Urgentele medico-chirurgicale, Editura Medicala Bucuresti;
Lucretia Titirca, Urgente medico-Chirurgicale, Editura Medicala, 2008;
Mozes Carol, Tehnica Ingrijirii bolnavului, Editura Medicala, 2005;
Grigoriu M, Vasile D. Chirurigie si specialitati inrudite, Editura Didactica
si Pedagogica, 2003;
Moldovanu Tiberiu, Semiologie clinica medicala, Editura Medicala,
Bucuresti, 2005;
Vigue Martin, Atlas al corpului uman, Editura Print International, 2005;
Farmacopee de buzunar, Editia I, Editura Medicala, 2002;
Dr. Mircea Constantin, Chirurgie, specialitati inrudite, nursing in
chirurgie, Editura Universul, Bucuresti
ACC, scheletul uman, Calisto, 2006;
Andrei Popovici, Tehnici chirurgicale Vol.I, Editura Medicala, 2002;
Kyovsky A. Tehnici de ingrijire a bolnavului, Editura Corint, 2007;
Titirca Lucretia, Tehnici de evaluare si ingrijire acordate asistentilor
medicali, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2002;
Titirica Lucretia, Ghid de nursing, Editia a IV a, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 1996;
Popovici Iuliana, Termiologie Medicala si Farmaceutica, Editura Polirom

68