Lucrare de Diplom

COALA POSTLICEAL SANITAR CHRISTIANA

CLUJ-NAPOCA

LU C R AR E

DE

DIPLOM

NURSINGUL PACIENILOR CU VARICE ALE

MEMBRELOR INFERIOARE

COORDONATOR TIINIFIC

ABSOLVENTA

DR. GORGAN IOAN

PUCA VERONICA-CARMEN

COORDONATOR NURSING
PROF. GORGAN ANA

CLUJ NAPOCA
2012

Lucrare de Diplom

CUPRINS

CAP.I INTRODUCERE
MEMORIU EXPLICATIV4
CAP.II DATE TINIIFICE
NOIUNI DESPRE BOALA..5
DATE DE ANATOMIE..8
CLASIFICAREA BOLII VARICOASE ..12
CAUZE..13
PATOLOGIE,FIZIOTERAPIE.14
ANATOMIE PATOLOGIC...15
SEMNE SI SIMPTOME CLINICE ...16
COMPLICAIILE VENELOR VARICOASE..........19
DIAGNOSTIC23
EXPLORAREA SISTEMULUI VENOS...23
DIANGNOSTIC DIFERENIAL..25
TRATAMENTUL BOLII VARICOASE...27
CAP.III METODE SI MIJLOCE DE LUCRU. 30
PARTEA DE NURSING..........42
CAP.IV CONCLUZII........................................................................................59
BIBLIOGRAFIE...61

Lucrare de Diplom

CAP.I INTRODUCERE

Omul,o fiinta unica,este o entitate biologica,psihologica,sociala,culturala,o fiinta

responsabila si libera.
Sanatatea este o stare de bine, o armonie de gasit, de regasit si de mentinut. Ea
presupune un echilibru intre om si mediul inconjurator, dar in unele conditii acest echilibru este
perturbat si astfel apare starea de boala.
Conform modelului Virginiei Henderson, omul detine paisprezece nevoi fundamentale.
In functie de independenta si dependenta in satisfacerea acestor nevoi, vorbim de starea de sanatate
sau de boala.
Asistentei medicale ii revine sarcina sa-l ajute pe bolnav, fara a cunoaste psihologia si
societatea din care provine acesta. Asistenta trebuie sa manifeste deschidere si dedicare fata de toti
pacientii inconjurandu-i cu caldura si ajutandu-i sa-si mentina sau intretina sanatatea si increderea.
Intreaga activitate a asistentei medicale trebuie sa urmareasca perseverent asigurarea
celor mai bune conditii de confort bolnavului si sa-i creeze acestuia sentimentul de securitate.
Baza pregatirii teoretice si practice se dobandeste in scoala, insa stiinta medicala
avanseaza de la an la an si astfel asistenta medicala are nevoie de o instruire si cunoastere a
metodelor si informatiilor nou aparute.

Lucrare de Diplom

MEMORIU EXPLICATIV

Ingrijirea bolnavilor in spital este un proces foarte complx de munca, in care pe langa
pregatirea profesionala de buna calitate, implica atat o frumoasa tinuta etica si morala, cat si un
ansamblu de calitati psihologice: tact, devotament, generozitate, intelegerea suferintei umane;
insusiri pe care asistenta medicala va trebui sa le cultive permanent. Printre atributiile asistentei
medicale se numara: constiinciozitatea, devotamentul, punctualitatea, pastrarea secretului
profesional si o atitudine fata de bolnav corespunzatoare gravitatii si temperamentului bolnavului.
Boala varicoasa este o afectiune cu frecventa mare la populatia adulta, caracterizata prin
aparitia unor dilatatii permanente pe traiectul venelor superficiale ale membrelor inferioare.
Scopul alegerii acestei teme, este pe baza cunostintelor acumulate atat in scoala cat si in
stagiul de practica, sa efectuez o ingrijire cat mai buna pacientilor care sufera de boala varicoasa.

Lucrare de Diplom

CAP.II DATE TIINIFICE

NOTIUNI DESPRE BOALA

DEFINITIE
Varicele sunt o afectiune vasculara caracterizata prin staza sanguina cu dilatatie
permanenta pe traiectul venelor superficiale ale membrului inferior, determinate de tulburari trofice,
climaterice si alterarea peretelui vascular.
Varicele sunt caracterizate printr-o dilatatie permanenta a venelor, ca urmare a unor
procese inflamatorii si distrofice a insuficientelor valvulare sau a cresterii presiunii venoase datorita
unui baraj in circulatia de intoarcere.

Lucrare de Diplom

ETIOLOGIE
Varicele se intalnesc cel mai frecvent la bolnavii cu varste cuprinse intre 30 si 40 de ani,
mai des la femei decat la barbati.
Factorii favorizanti ai varicelor sunt:
-ortostatismul prelungit ;
-tulburari endocrine ;
-obezitatea ;
-sarcina.
La declansarea bolii varicoase contribuie un complex de factori:
- endogeni: - antropologic;
- anatomofiziologic;
- genetic;
- varsta ;
- sexul.
- exogeni: - fizici ;
- sociali .

A. Factori endogeni :
a) Factorul antropologic: ortostatismul prelungit si efortul mersului biped fac ca toata
greutatea corpului sa fie sustinuta de membrele inferioare, ceea ce a favorizat aparitia unei patologii
speciale.
b) Factorul anatomofiziologic: axul venos profund al membrelor inferioare este bine
vascularizat si situate in plina musculatura al carei contractii exercita un adevarat masaj asupra
venelor.
Deci boala varicoasa se manifesta la nivelul membrelor inferioare cu varice localizate
exclusive pe reteaua venoasa superficiala (vena safena interna si vena safena externa).

Lucrare de Diplom

c) Factorul genetic: este acela care precizeaza de ce unii indivizi fac boala si altii nu.
Este cunoscut ca aceasta afectiune se mosteneste, fiind vorba adesea de familii intregi care sufera
datorita varicelor.
d) Tipul constitutional: a fost caracterizat prin hipotonie arteriala, laxitate articulara si
rezistenta scazuta a peretelui venos.
e) Varsta: in general boala varicoasa se manifesta inaintea varstei de 50 de ani.
f) Factori endocrini: pot fi prezenti in unele cazuri de boala varicoasa sub forma unei
insuficiente diencefalo-hipofizo-ovariene.
g) Sarcina: varicele pot aparea in prima sarcina, iar fiecare urmatoare sarcina
favorizeaza evolutia varicelor. Sarcina se comporta de multe ori ca un factor declansator al bolii
varicoase, deoarece congestia organelor abdominale, in cursul sarcinii creste fluxul venos in venele
iliace si determina cresterea presiunii venoase in venele membrelor inferioare.
h) Obezitatea: rolul ei creste daca e privita ca tulburare neuro-endocrina si metabolica,
deoarece adanceste leziunile distrofice ale pertelui venos la persoanele predispuse sa faca varice. La
aceste persoane de multe ori aparitia e timpurie, iar evolutia agravata ca urmare a excesului
ponderal.
i) Sexul: incidenta e mai mare la femei decat la barbati.
B. Factori exogeni :
a) Factori fizici:

- factor geografic
- microclimatul

b) Factori sociali: - meserii care solicita ortostatismul prelungit

- sedentarismul
-obiceiuri precum: fumatul
-consum nejustificat de steroizi, anticonceptionale
-sporturi ce presupun detenta (handbal, fotbal, volei)

Lucrare de Diplom

DATE DE ANATOMIE

Circulatia de intoarcere a membrului inferior se face prin intermediul a doua sisteme

venoase. Venele membrului inferior se impart in: superficiale si profunde.
Venele superficiale (prefascial) sunt cate doua pentru fiecare membru, asigura 10-20%
din debitul sanguin si se numesc: vena safena mare (interna) si vena safena mica (externa).
Vena safena mare urca pe fata interna a coapsei si se termina in vena femurala, descriind
la nivelul locului de varsare o crosa numita: crosa venei safene mari.
Vena safena mica urca pe fata posterioara a gambei si se varsa in vena poplitee, descriind
la nivelul locului de varsare o crosa numita: crosa venei safene mici.

Lucrare de Diplom

Vena poplitee

Vena safena
inferioara

Venele profunde (subfascial) asigura 80-90% din debitul sanguin venos al membrului
inferior si sunt reprezentate de:
- vena femurala ;
9
Vena safena inferioara

Lucrare de Diplom

- vena poplitee - are mai multe ramuri :

- venele tibiale anterioare;
- venele tibiale posterioare;
- venele plantare laterale si mediale.
Intre venele profunde ale membrului inferior si cele superficiale exista numeroase
comunicari ce se numesc anastomoze sau venele comunicante, si sunt prezente la nivelul tuturor
segmentelor membrului inferior. Aceste comunicante, variabile ca numar si pozitionare, prezinta
valvule care au rolul de a directiona sangele din spre sistemul superficial spre cel profound.
Un rol aparte il au valvulele sistemului venos al membrului inferior, care sunt bicuspide
si tricuspide, acestea sunt prezente atat la nivelul venelor superficiale cat si la nivelul venelor
profunde astfel:
- vena safena mare, care este cea mai voluminoasa vena superficiala, are pe traiectul sau
4-20 valvule, cea mai importanta fiind cea de la varsarea in vena femurala ;
- vena safena mica are aproximativ 4-10 valvule, cea mai importanta fiind prezenta la
varsarea in vena poplitee.
Venele profunde prezinta de asemenea valvule dupa cum urmeaza:
- 3-4 venele tibiala anterioara si posterioara ;
-

3-4 vena poplitee ;

4-5 vena femurala.

10

Lucrare de Diplom

Anastomozele (comunicantele intre venele profunde si de suprafata) sunt prevazute de

asemenea cu valvule, care au rol in directionarea curgerii sangelui dinspre zonele superficiale spre
cele profunde, precum si in fractionarea efectului gravitational asupra extremitatilor inferioare ale
venelor superficiale si profunde. Cand aceste valvule devin ineficiente sau incomplete, presiunea
venoasa exercitata asupra segmentelor inferioare ale zonelor profunde si superficiale creste foarte
mult, determinand marirea diametrelor acestora. In cazul venelor superficiale au drept consecinta
aparitia varicelor, dilatatii anormale, inestetice, de multe ori dureroase si insotite de complicatii.

11

Lucrare de Diplom

CLASIFICAREA BOLII VARICOASE

Dupa modul lor de aparitie, varicele se clasifica in:
- varice primare (esentiale, hidrostatice): puseele de hiperpresiune venoasa actionand
asupra unui perete venos cu elasticitate scazuta si cu un aparat valvular incomplet duc la reflux
retrograd si la dilatarea lumenului venos.
- varice secundare (simptomatice): acestea sunt determinate de insuficienta venoasa
profunda si incompetenta venelor perforante sau de
ocluzia venelor profunde care produc dilatarea venelor superficiale ce servesc drept colaterale. De
exemplu varice secundare unei compresiuni prin tumoare pelvina sau abdominala voluminoasa.
Boala varicoasa poate fi simptomatica sau de cele mai multe ori cauza nu poate fi
precizata si afectiunea poarta denumirea de varice esentiale.
a) Varicele congenitale: sunt varice care insotesc unele malformatii congenitale
vasculare, ce pot fi obiective prin explorarea arterio si flebografica. Cauzele acestor categorii de
dilatatii sunt: anevrism arteriovenos si angiomul.
b) Varice simptomatice prin ageneza venoasa: cauza varicelor devine evidenta
flebografic, la acest examen se constata absenta unui trunchi venos important, precum si circulatia
colaterala superficiala mult dezvoltata.
c) Varice simptomatice prin angioame: au fost identificate in cadrul tumorilor benigne
ale venelor sanguine, constand in ectazii si hiperplezii de vase neformate cu predominanta venoasa.
Angioma venoasa are evolutie in focare tumorale difuze, care se infiltreaza in interstitiile tisulare.
Flebografia infatiseaza vene dilatate, lacuri venoase si fleboliti.
d) Varice simptomatice: reprezinta o flebopatie in care sunt cuprinse dilatatiile venoase
datorate unor elemente de compresiune ce pot influenta negativ circulatia de intoarcere din orice
teritoriu al organismului. In majoritatea cazurilor este vorba de tumori compresive, care in

12

Lucrare de Diplom

dezvoltare strivesc colectoarele venoase importante. Pentru unele localizari aceste dilatatii capata
denumiri, cum ar fi:
- varicocelul dilatatia venelor spermatice
- hemoroizi dilatatia venelor hemoroidale
e) Varice de sarcina: pot constitui o entitate deosebita in cadrul varicelor simptomatice,
intrucat elementul de compresiune realizat de dilatatia uterului gravid, nu poate fi pus totdeauna in
evidenta. Pe de o parte frecventa varicelor in cursul sarcinii este apreciata in peste 8%din cazuri, iar
pe de alta parte se poate observa aparitia dilatatiilor venoase in primele luni de sarcina, si anume,
intre a doua luna si a cincea luna, cand nu poate fi vorba de o compresiune, ele disparand catre
sfarsitul perioadei de graviditate, atunci cand uterul mult crescut ar putea exercita o compresiune
asupra colectoarelor venoase iliace. Se pare ca aparitia sau agravarea bolii varicoase se datoreaza in
special actiunii directe a presiunii asupra musculaturii netede.

CAUZE
Dintre cauzele care dezavantajeaja intoarcerea venoasa din membrele inferioare un rol
primordial il au: - cresterea presiunii venoase
- forta gravitationala
Daca se exercita o presiune asupra peretelui venos, sangele trebuie sa fie propulsat in
segmente succesive in sens centripet. In plus, fiecare cuplu valvular face fata presiunii de retur
exercitata de coloana de sange de desupra segmentului venos pe care il limiteaza, protejand vena
impotriva presiunii de retur anormal dezvoltata sau impotriva refluxului. In felul acesta, scurgerea
sanguina venoasa se realizeaza centripet, antigravitational datorita a doua elemente:
-presiunea musculara
- prezenta valvelor
Ori de cate ori dintr-o cauza oarecare, factorii favorizanti ai intoarcerii venoase sunt
influentati negativ, se produce jena circulatorie urmata de staza si cresterea presiunii venoase la
periferie, consecinta acestora fiind tulburarea schimburilor lichidiene la nivelul tesuturilor urmata
de afectarea functiei superficiale, aceasta poate fi compensata integral din punct de vedere circulator
de sistemul profound, avand in ortostatism, importante tulburari circulatorii.

13

Lucrare de Diplom

In general flebopatia venoasa esentiala afecteaza numai reteaua venoasa superficiala, in care
in faza initiala a bolii, in ortostatism, atata timp cat sistemul valvular este integru se produce numai
un oarecare grad de staza sanguina.

PATOLOGIE, FIZIOTERAPIE
Patologia varicelor superficiale secundare, sindromul post trombotic al venelor profunde
se explica prin supraincarcarea circulatorie a sistemului venos superficial, care se dilata permanent
urmand o degenerescenta secundara a peretelui venos.
Patologia varicelor primitive a fost explicate prin teoria mecanica. Presiunea creste in
sistemul venos superficial cu insuficienta valvulara si lipsit de orice suport muscular. Insuficienta
valvulara este congenitala sau secundara unui process inflamator. Poate fi localizat la nivelul carjei
safene interne, actionand asupra intregului sistem venos care se dilata.
Conceptiile patogenetice pot fi grupate in patru teorii esentiale:
1.

Teoria parietala sustine rezistenta redusa mostenita a peretelui venos la fluctuatiile

presiunii venoase in anumite circumstante.

2. Teoria valvulara in patologia bolii varicoase, factorul initial il constituie insuficienta
valvulara ereditara.
3. Teoria anastomotica pune pe primul plan disfunctia anastomozelor (sunturilor) arteriovenoase, in situatii speciale, cum ar fi sarcina de exemplu. Valurile de sange patrunse prin sunt in
sistemul venos, il dilata, conditionand aparitia varicelor.
4. Teoria hidrostatica admite ca ridicarea presiunii venoase favorizara in primul rand de
gravitatie, ortostatism, constituie veriga patogena primordiala. Presiunea hidrostatica devine
daunatoare cand nu intervine contractura musculara si jocul valvelor. Cresterea presinii
hidrostatice determina la inceput modificari reactive compensatorii neutoparietale trofice
degenerative de decompensare la bolnavii cu aplazia peretelui venos.
Circulatia venoasa a membrelor este favorizata de:
- aspiratia toracica si cardiaca ;
- contractii musculare ;
- joculvalvelor venoase ;
- presiunea capilara.
Interactiunea dintre contractia musculara din timpul mersului si actiunea valvelor are un
rol esential in progresia sangelui venos la nivelul membrelor inferioare.
14

Lucrare de Diplom

Circulatia de intoarcere venoasa este impiedicata de :

- presiunea intraabdominala ;
- gravitatie ;
- vascozitatea sangelui.

ANATOMIE PATOLOGICA
Leziunile venoase pot fi difuze inaintand la venele membrelor inferioare, alteori sunt
localizate la un singur membru dupa un proces trombotic, ca varice secundare.

Macroscopic
Stadiul I
Vena este dilatata uniform cu peretele mai rigid si moderat ingustat. Pe suprafata de
sectiune, lumenul apare cilindric. Valvele sunt continente.
Stadiul II
Ingrosarea peretelui este marcata, dar uniforma. Pe o sectiune transversala orificiul
ramane intredeschis. Vena dilatata cu peretele hipertrofiat si alungit, apoi devine serpuitoare intre
punctele de fixare, fiind usor decalabile de tesuturile din jur. Valvele sunt continente.
Stadiul III
Peretele venos continua se se hipertrofieze in anumite zone, iar in altele se atrofiaza,
ceea ce-i imprima un aspect neregulat. Vena se dilata mai accentuat in zonele de atrofie, dand
nastere uneori unei ampule varicoase, alteori segmentele de vene alungite si dilatate neuniform se
ghemuiesc si formeaza pachete varicoase.
Stadiul IV
Este caracterizat prin extinderea leziunilor la tesuturile si organele invecinate, cu
scleroza perifluitica, miozita scleroasa, nevrita difuza, periostita, dermatite, ulcer cronic.

15

Lucrare de Diplom

Microscopic
Hipertrofia fibrelor musculare (mezoflebita) este urmata de scleroza tesutului muscular
si elastic care la randul sau este inlocuit cu tesut conjunctiv. La nivelul intimei si adventicei se
constata leziuni de endoflebita si peroflebita si alteori ale terminatiilor nervoase - nevrita varicoasa.
Prezenta leziunilor distrofice nervoase necesita extirparea totala a peretelui varicos.

SEMNE SI SIMPTOME CLINICE

Debutul bolii varicoase este de regula cu luni sau zeci de ani inainte, asfel in evolutia
afectiunii se disting patru stadii clinice si fiziologice:
Stadiul I
Fiziologie: apare o insuficienta valvulara ostiala a crosei safenei interne (avalvularea
axiala e redusa) si un reflux ortostatic moderat.
Aspect clinic: apar dilatatii venoase cilindrice sau sinuase pe traiectul venei safene.
Stadiul II
Fiziologie: in aceasta faza a bolii varicoase insuficienta ostiala afecteaza si
comunicantele (avalvulare axiala) si apare un important reflux sanguin.
Aspect clinic: in ortostatism apare: senzatia greutate, tensiune in gamba si oboseala
precoce. Tot in aceasta faza a bolii varicoase apar dilatatii venoase sacciforme sistematizate in unul
din teritoriile safenei, depresibile si nedureroase, care dispar la declivitate si reapar aproape
instantaneu la revenirea in ortostatism. Aceste dilatatii venoase sunt acoperite de tegumente
normale.
Stadiul III
Fiziologie: zonele de reflux se multiplica,mai ales la nivelul gambei. Presiunea
hidrostatica creste in timp ce presiunea coloid-osmotica ramane constanta, apare un dezechilibru
intre filtrare si resorbtie (filtrarea > resorbtia). Apare edemul care initial este venos (febedemul) si
apoi si limfatic (limfedem). Tulburari metabolice locale tesutul celular subcutanat devine dur,
scleros, aderent de planul fascial subiacent (celulita scleroasa). Cresterea in continuare a presiunii
venoase duce la deschiderea anastomozelor arterio-venoase, cu scurtcircuitarea capilarelor nutritive
si aparitia tulburarilor trofice.
Aspect clinic: in acest stadiu al bolii varicoase apare: Edem decliv perimaleolar in
deosebi seara dupa ortostatsm prelungit din timpul zilei si este depresibil (pastreaza godenul).
16

Lucrare de Diplom

Edemul dispare noaptea, clinostatismul favorizeaza intoarcerea venoasa. Celulita scleroasa este o
induratie care determina aderenta tegumentului pe plan fascial, aceasta este o leziune definitiva.
Dermatita pigmentara eczematiforma este o pigmentatie bruna in treimea inferioara a gambei, apare
ca si consecinta unui proces imunologic local prin alergeni ce se formeaza consecutiv tulburarilor
trofice (leziune ireversibila).
Ulcerul de gamba este o ulceratie cutanata care apare dupa traumatisme minore si
evolueaza lent, progresiv fara tendinta la vindecare.
Stadiul IV
Fiziologie: apare o insuficienta valvulara la nivelul trunchiurilor venoase profunde.
Aspect clinic: in aceasta faza a bolii varicoase apar: varicozitati gigante, tulburari trofice
comlexe cu scaderea capacitatii de munca sau chiar impotenta functionala a membrului respectiv.
Din punct de vedere clinic boala vericoasa prezinta doua perioade:
1. Perioada prevaricoasa se caracterizeaza prin:
- senzatii de greutate in gamba ;
- tensiune ;
- dureri la palpare ;
- edem maleolar discret seara, care dispare dimineata;
- reducerea pilozitatii.
2. Stadiul cu varice constituite.
Semnele subiective sunt aceleasi ca in perioada prevaricoasa, uneori ele se atenueaza sau
dispar odata cu aparitia varicelor, alteori cresc in intensitate ducand la impotenta functionala.
Edemul se observa constant, avand o intensitate variabila, apare in regiunea maleolara de
obicei unilateral, dar curand devine bilateral. La inceput discret, mai accentuat seara, disparand
dimineata, se extinde apoi proximal in suprafata si profunzime si cedeaza mai greu in clinostatism.
Modificarile trofice ale tegumentelor apar precoce, sunt discrete si localizate in regiunea
maleolara, de unde se extind proximal. Zone de tegumente subtiate, transparente, pot alterna cu
portiuni tegumentare ingrosate, pigmentate. Tegumentele pot fi cianotice.

17

Lucrare de Diplom

Evolutie

In evolutia bolii varicoase se disting trei etape:

1. Etapa prevaricoasa corespunde perioadei initiale a insuficientei venoase strict
localizate in sistemul venos superficial. Semnele subiective sunt atenuate.
2. Etapa cu varice constituite fenomenele subiective se atenueaza iar apoi dispar.
Insuficientei venoase a safenei se adauga insuficienta venelor comunicante, iar tabloul clinic este
bine conturat.
3. Etapa complicatiilor are inceputul marcat de instalarea insuficientei venoase cronice. In
majoritatea cazurilor, varicele evolueaza lent, cronic, fiind tolerate cat timp sunt compensate.
Uneori pot fi insotite de complicatii acute (rupturi, flebite) sau cronice (ulcere, nevralgii). Ruptura
in varice poate da nastere la o hemoragie masiva, caz in care produce un hematom intratisular.
Hemoragia externa se opreste prin aplicarea unui pansament compresiv direct, asupra rupturii
varicelui sau prin ligaturare.

18

Lucrare de Diplom

COMPLICATIILE VENELOR VARICOASE

I. Tromboflebita varicoasa se intalneste in cursul unei boli infectioase, virotice. Flebita
varicoasa se simte si se vede ca un cordon dur si dureros. Flebita se poate complica ducand la
embolie.

II. Boala postflebitica reprezinta o complicatie redutabila a varicelor membrelor

inferioare fiind caracterizata prin tulburari trofice post flebitice caracteristice:
- edem ;
- dermatita ;
- pigmentare sau leziuni de hipodermita sau celulita, ca si complicatie finala a ulcerului.

19

Lucrare de Diplom

Mecanismul de producere este variabil, bolnavul necesitand uneori

flebografie pentru ai fi precizat diagnosticul corect. P.Langeron a individualizat trei sindroame:
1. Sindromul obstructiv caracterizat prin atrofia membrului. In acest caz este un contrast
intre atrofia supramaleolara si elemental superior gambier. In acest caz este contraindicata
interventia chirurgicala. Alteori imediat dupa puseul inflamator de flebita se instaleaza in continuare
dezvoltarea sindromului venos obstructiv in regiunea coapsei si bazinului.
2. Sindromul de repermeabilizare survine dupa un interval lung, dupa mai multi ani de la
episodul flebitic. Diferitele tulburari trofice se instaleaza concomitent cu procesul de permeabilizare
facilitate de distrugerea aparatului valvular. Refluxul venos profund si staza se manifesta clinic prin
aparitia varicelor secundare in gamba, consecinta a venelor comunicante insuficiente. Uneori apar
varice suprapubiene, consecinta a unei obliterari veche a axului venos iliac. In sindromul posttrombotic nu este indicat sa i se extirpe venele deoarece pacientul poate sa decedeze.
3. Sindromul de complicatie postflebitic poate fi veno-venos sau veno-limfatic.
III. Sindromul veno-venos cu staza totala, profunda si superficiala grava, se intalneste
la bolnavii cu varice hidrostatice la care survine un puseu de tromboflebita. Extirparea retelei
venoase superficiale degenerate si ligaturare subaponevrotica a venelor comunicante insuficiente
este eficace.
IV. Sindromul veno-limfatic este caracterizat prin edem cronic al gambei care nu
cedeaza in repaus, in clinostatism, si are o evolutie severa. Aceasta se intalneste la bolnavii cu
proces varicos trombotic complicat prin puberizipeloide care determina obstructia vaselor limfatice.
V. Ulcerul varicos se intalneste la persoanele in varsta de 40 de ani abandonand sediul
selectiv in jumatatea inferioara a gambei si pe fata interna. Acesta este produs de hipoxia tisulara,
determinata de staza in venele varicoase. Caracterul ulcerului asezat pe o retea venoasa dilatata ce

20

Lucrare de Diplom

prezinta ligaturi anatomice cu sistemul venos tibial profound prin intermediul a doua sau trei vene
comunicante. Pielea din jur este subtiata, pigmentata rozaliu cu cicatrici vechi, eczema cu infiltratie
elefantiazica a tesutului subcutanat. Ulcerul varicos se poate suprainfecta sau uneori poate genera.

VI. Flebartrita este o complicatie mai grava. Artrita in cursul varicelor este determinate
de reflux prin extensia procesului inflamator periflebitic la artera invecinata.
VII. Piciorul plat poate coexista cu varicele.

COMPLICATIILE TESUTURILOR VECINE

1.Leziuni dermoepidemice: dermatite micotice, microbiene, alergice, pigmentatii cutanate,

atrofie a dermului.
2.Leziuni dermohipodermice
a) Hipodermitele subcutanate se localizeaza supramaleolar intern si tind sa se extinda
circular. Tegumentele sunt ingrosate si calde.
b) Infiltratie fibroasa indurativa a hipodermului se manifesta prin ingrosarea si indurarea
tesutului celular subcutanat. Zona de infiltratie a hipodermului este sensibila si rezistenta.

21

Lucrare de Diplom

c) Edemul este o complicatie precoce a bolii varicoase. Este datorat hipertensiunii venoase
din reteaua profunda, aceasta fiind la randul ei insuficienta, hipertensiunea fiind mai accentuata in
ortostatism, iar retrograd se produce hipertensiune hidrostatica.
3. Leziunile arterelor, capilarelor si limfelor: in boala varicoasa staza venoasa determina
staza capilara, care produce pe cale reflexa, staza arterelor si cailor limfatice.
4. Ulcerul varicos este complicatia cea mai grava. Aparitia ulcerului varicos este
favorizata de ortostatism prelungit, de ortodinamism, infectii, micoze, tulburari trofice preexistente.
Ulcerul de gamba poate sa apara si in alte imprejurari cand cauza sa nu este arteriala,
insuficienta de drenaj limfatic, boli hematologice, colagenoze. Ulcerele varicoase pot fi unice sau
multiple cu dimensiunile de la punctiform pana la ulcer policiclic care poate inconjura gamba pe
toata treimea sau jumata-tea ei distala. Marginile sunt neregulate dar distincte iar fondul ulcerului e
mai mult sau mai putin escavat pastrand aspectul de plaga superficiala fiind acoperit de muguri
carnosi de culoare bruna, care imprima aspectul aton.
De obicei ulcerul varicos nu este dureros, evolutia lui fiind lent progresiva. Ulcerul
incepe ca o plaga mica, superficiala apoi se extinde in suprafata si profunzime. La momentul de
extindere contribuie microtrombozele marginale, ca si infectia adaugata, care imprima caracterul
cronic.

DIAGNOSTIC
Diagnosticul se face clinic, limfangita se vede, tromboza venoasa se simte la palpare,
varicele se vad si se simt
Prin flebografie se precizeaza cauza varicelor aratand starea de permeabilitate a venelor
profunde si gradul de insuficienta valvulara. Tehnic, se palpeaza vena safena externa mica in
regiunea dorsala a piciorului, se aplica un garou deasupra maleolelor si se injecteaza uromitral 67%,
astfel se obtin date radiologice asupra permeabilitatii si starii valvelor profunde si comunicante
(prin echo-doppler).

EXPLORAREA SISTEMULUI VENOS

Examenul venei safene se face cu bolnavul in ortostatism in cazul insuficientei ostiale,
vena este plina de sange stagnand pe intregul sau teritoriu.
22

Lucrare de Diplom

Manevre clinice care exploreaza sistemul venos superficial :

1.Proba Schwartz aceasta proba foloseste tocmai aceasta pozitie, pentru a evidentia
insuficienta valvulara datorita creerii unei coloane de sange care nu mai este fragmentata. In aceasta
situatie percutia pachetului varicos distal creeaza o unda ascendenta perceputa palpatoriu la nivelul
crosei safene mari.
2.Proba Trendelenburg este cea mai utilizata proba, deoarece poate pune in evidenta
atat insuficienta ostiala izolata cat si eventualele puncte de umplere distale prin perforantele
respective. Bolnavul in decubit dorsal este rugat sa ridice membrul examinat vertical, varicele se
golesc in acest fel. Se comprima crosa safenei interne mari prin aplicarea unui garou, bolnavul se
ridica in ortostatism, varicele raman goale, la decomprimarea crosei, varicele se umplu retrograd in
caz de incompetenta ostiala a crosei. Ascultatia este indicata in cazul unor varice pulsatile.
Descoperirea unui suflu continu pe traiectul venos inseamna o comunicare arterio-venoasa.
3.Proba Sicard bolnavul in decubit dorsal, tuseste. Apare brusc o bombare a crosei
safenei interne care se propaga ca o unda pe traiectul venei.

Manevre clinice care exploreaza sistemul venelor comunicante :

1.Proba Patt - evidentiaza zonele de reflux la nivelul venei comunicante. Unui bolnav
aflat in decubit dorsal I se aplica un garou la nivelul crosei safene mari pentru a elimina
posibilitatea unui reflux la nivelul crosei si se efectueaza un bandaj cu ajutorul unei fase rulate de la
extremitate spre rada -cina membrului. In ortostatism, daca pe masura ce derulam fasa dispare
radacina membrului, apare o recuplare a varicelor, in fata unui reflux din siste-mul venos profound
spre suprafata prin una sau mai multe comunicante insuficiente.
2.Proba celor trei garouri aceasta proba permite probei Trendelenburg evidentierea
insuficientei ostiale dar in acelasi timp localizarea venelor insuficiente din sistemul de comunicatie,
prin aceasta oferind o imagine completa a stadiului de afectare a circulatiei de intoarcere. Proba se
executa la bolnavul cu piciorul afectat ridicat la orizontal, deci cu reteaua venoasa superficiala
golita de sangele stagnat. Se aplica trei garouri: unul la radacina coapsei, imediat sub nivelul crosei
safene, unul deasupra articulatiei genunchiului si altul dedesuptul articulatiei genunchiului care
23

Lucrare de Diplom

intercepteaza vena safena externa prin inaintarea varsarii sale in vena poplitee ; garourile se aplica
in asa fel incat sa nu jeneze circulatia venoasa profunda. Apoi bolnavul se ridica in ortostatism cu
cele trei garouri aplicate. Umplerea retrograda imediata cu sange a venelor varicoase gambiere arata
ca venele comunicante de la acest nivel sunt insuficiente; umplerea acestora numai dupa ridicarea
garoului desupra articulatiei arata insuficienta venei comunicante hunteriene, iar umplerea varicelor
numai dupa ridicarea garoului proximal semnifica insuficinta valvulara a safenei mari.
Proba trebuie efectuat n cel mult 30 de secunde, deoarece dincolo de acest interval se
produce oricum umplere a sistemului venos superficial prin colectoare situate ntre zonele de
aplicare a garoului; se poate repeta de cte ori este nevoie, cu alternarea ordinii de scoatere a
garourilor i eventual adugare de garouri suplimentare .
Manevre clinice care exploreaza sistemul venos profund :
1.Proba Perthes: membrul inferior bolnav golit de snge la bolnavul aflat n decubit
dorsal este bandajat cu o fa elastic trecut de la degetele piciorului pn la nivelul genunchiului,
avnd grij s nu fie jenat circulaia venoas profund bolnavul este rugat s mearg i se
urmrete apariia durerii timp de 10-15 minute. Prezena durerilor la mers indic existena unei
insuficiene venoase profunde varice secundare ce necesit investigaie suplimentar (extirparea
varicelor vicariante reprezint o greeal grav, membrul inferior respectiv fiind lipsit poate de
singura sa posibilitate de drenaj venos ).
2.Proba Delbet Maquot: bolnavului aflat n ortostatism i se aplic un garou sub genunchi i
este rugat s mearg 10-15 minute trei posibile evoluii:
- reducere a varicelor ( vene comunicante competente i ax venos profund liber),
- persisten a varicelor ( exist insuficien venoas superficial i a comunicantelor),
- respectiv accentuare a varicelor i apariie a durerilor ( insuficien venoas cronic)

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
Diagnosticul diferential trebuie facut in diferite stadii de dezvoltare a bolii varicoase.
Pentru aceasta avem in vedere simptomatologia clinica subiectiva si obiectiva. Semnele clinice
subiective ale bolii varicoase sunt nespecifice, asa incat se pune problema de diagnostic diferential
cu multe alte boli.
24

Lucrare de Diplom

1. In stadiul prevaricos :
-

reumatismul cronic;

coxartroza si gonartroza tuberculoasa;

polinevrita;

picior plat;

arteriopatii cronice obliterante.

Semnul clinic obiectiv al bolii varicoase il reprezinta varicele.

2. In stadiul cu varice constant :
-

hernia femurala;

adenopatia arterei femurale;

anevrismul arterei femurale;

anevrismele si fistulele artero-venoase ;

sindromul post trombotic.

Diagnosticul diferential dintre varicele primare si varicele secundare se poate transa in

urma anamnezei, examenul obiectiv si daca e cazul examinarilor paraclinice. Varicele secundare
apar in cazul sindromului post trombotic, dupa o tromboflebita netratata sau tratata incomplet in
antecedente.
Pentru aceasta avem in vedere:
-

traumatisme ;

imobilizari gipsate ;

interventii chirurgicale laborioase ;

complicatii post operatorii;

nasteri dificile.

3. In stadiul complicatiilor
a) edemul: - edemul inflamator;
- cardiac ;
- renal ;
- hepatic ;
- de origine nervoasa ;
- de inanitie ;
25

Lucrare de Diplom

- endocrin;
- limfedemul;
-lipedemul.
b) ulcerul gambelor: - ulcerul dermatologic
- ulcerul ischemic
- ulcerul gambier prin HTA
- eritemul indurat
- ulcerele din bolile hemolitice
- ulcerul gambier post trombotic

Eventualele complicatii ale bolii varicoase

Substratul fizio-patologic al complicatiilor bolii varicoase il constituie staza venoasa
permanenta, consecinta a insuficientei venoase cronice si initiatoarea unor dereglari ale
microcirculatiei cu implicatii asupra metabolismului tisular.

TRATAMENTUL BOLII VARICOASE

Obiectivele tratamentului sunt :
- prevenirea edemului de origine venoasa, a complicatiilor trofice, a ulceratiilor gambiere si
prevenirea trombozelor venoase superficiale care se pot asocia cu tromboze venoase profunde
putand duce la embolie pulmonara. De asemenea trebuie prevenite si rupturile de varice.
- prevenirea recidivei ulcerului de gamba; grabirea cicatrizarii leziunilor ulcerative si imbunatatirea
calitatii vietii pacientilor purtatori de leziuni trofice
- ameliorarea simptomatologiei venoase date de catre boala varicoasa.
- corectarea prejudiciilor estetice
Tratamentul bolii varicoase vizeaza un tratament :
-

profilactic

paleativ

curativ

Tratamentul profilactic al ulcerului varicos il reprezinta tratamentul chirurgical corect

si in timp util al varicelor deoarece acesta este cel care va rezolva problema varicelor.
1. Masuri generale:
26

Lucrare de Diplom

- masuri igienice:
-evitarea ortostatismului prelungit
-recomandam evitarea statului in picioare fara miscare la persoanele
predispuse la boala varicoasa
-se recomanda practicarea unor sporturi (ciclism, innot, mersul pe jos,
gimnastica medicala)
-incaltamintea plata
-caldura excesiva
-traumatismele in regiunea gambei
-evitarea sportului de performanta
-evitarea de imbracaminte stramta care perturba circulatia
-alternarea perioadelor de activitate cu cele de repaus.
- masuri dietetice: combaterea constipatiei si mai ales a obezitatii.
-masuri hidroterapice:
-bai totale cu gambele la orizontala si la o temperatura moderata adauganduse pudra de alun in apa de baie care are un efect astringent
-gimnastica medicala.
- tratament medicamentos: se administreaza flebotrofice (DETRALEX, VENUROTON,
VEINAMITOL), vasoprotectoare, vitamina B, C, K, PP, hormoni pentru corectarea
dezechilibrelor endocrine din punct de plecare ovarian.
2. Masuri locale:
Ca masura terapeutica completa, compresiunea externa se practica curent cu scleroza sau
tratamentul chirurgical al varicelor. Compresiunea externa definitiva se realizeaza cu banda elastica
sau ciorapi elastici. Banda elastica permite o igiena mai buna dar realizeaza continenta numai pana
la mijlocul coapsei. Banda si ciorapul elastic trebuie aplicate dimineata, inainte ca bolnavul sa se
coboare din pat. Banda elastica se monteaza cu bolnavul in clinostatism, cu membrul inferior ridicat
fata de planul patului,de la periferie spre radacina membrului.
Subliniem faptul ca tratamentul compresiv poate fi considerat deosebit de important
fiind la indemana bolnavului, insa ele prezinta anumite indicatii si contraindicatii care trebuiesc
bine cunoscute: indicatiile lui sunt in primul rand boala varicoasa, IV cronic in prezenta edemului si
a lipodermatosclerozei, ulcer varicos, sarcina, varicoflebita si in special postchirurgical.
Contraindicatii amintim prezenta anumitor afectiuni dermatologice la nivelul membrului
inferior (flegmon, abces, dermatite exudative, arteriopatie cronica obliteranta) cu presiune arteriala
distala sub 70 mm HG, insuficienta cardiaca.

27

Lucrare de Diplom

Tratamentul curativ al bolii varicoase consta in masuri terapeutice active, care se

adreseaza varicelor si masuri complementare locale si generale.
Tratamentul sclerozant consta in injectarea unei solutii sclerozante intr-o vena
varicoasa superficiala. Acest act va duce la fibrozarea venei in urma iritatiei si congestiei endovenei.
In general metoda sclerozarii nu prezinta complicatii.
Tratamentul chirurgical al varicelor este o metoda de electie. Mai mult de doua treimi
din pacienti beneficiaza de aceasta metoda. Tratamentul chirurgical de electie este extirparea venei
safene interne si al venei safene externe prin stripping (smulgere) sau procedeul lui Bobcock.
Tipul de interventie chirurgical trebuie diferentiat de la un pacient la altul in functie de
anatomia lezionala.
Contraindicatiile tratamentului chirurgical sunt:
- absolute: cardiopatii grave decompensate, neoplasme extinse, alte boli grave cu sfarsit
apropiat.
- relative: diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala, cardiopatii decompensate.

REZULTATE
Acestea sunt conditionate de doi factori principali:
- suprimarea completa a teritoriului venos interesat
- instituirea tratamentului inainte de aparitia complicatiilor
Tuturor bolnavilor operati de varice li se recomanda schimbarea locului de munca daca
acesta solicita ortostatismul prelungit sau mari eforturi fizice in ortostatism. In general aceste
recomandari sunt respectate partial sau deloc. Cu toate acestea nici unul dintre operatii controlati nu
si-au pierdut capacitatea de munca.

28

Lucrare de Diplom

CAP.III METODE SI MIJLOACE DE LUCRU

In ingrjirea pacientilor asistenta medicala este obligata sa-i suprevegheze pentru a culege
toate datele privind starea generala si evolutia bolii acestora, comunicand medicului tot ce a
observat la bolnavi in cursul zilei sau noptii.
Ca metoda de lucru a folosit conversatia cu pacientul si echipa de ingrijire in vederea
necesitatii interventiei si a unei evolutii bune a starii pacientului.
Ca mijloace de lucru s-au folosit materialele si instrumentarul chirurgical necesar
pregatirii pacientilor pentru examenele paraclinice, pentru interventia chirurgicala si acordarea
ingrijirilor.
Asigurarea repausului cu membrul inferior mai ridicat pana la 45,administrarea
medicatiei prescrise,observarea semnelor unor complicatii(tromboflebite,ulcer varicos).
Post operator se impun urmatoarele obiective:
-

mentinerea echilibrului hidroelectrolitic;

combaterea durerii;

ingrijirea plagilor;

mobilizarea cat mai precoce;

29

Lucrare de Diplom

educatia sanitara.

Boala varicoasa are un potential invalidant prin complicatiile pe care le poate genera.
Actionand la timp, complicatiile nu vor aparea sau vor fi intr-un procent mic. Pacientul trebuie
convins sa fie tratat imediat ca varicele aparute sa nu se agraveze si sa nu astepte pana cand semnele
subiective (durerea) il vor determina sa accepte tratamentul, care nu va mai avea rezultatele unei
terapii incipiente.
Am efectuat un studiu pe o perioada de 1 an la pacientii internati si tratati chirurgical cu
diagnosticul de varice hidrostatice ale membrelor inferioare in Clinica Chirurgie II Cluj-Napoca.Am
folosit in elaborarea studiului foile de observatie, protocoalele operatorii si registre de controale
postoperatorii ale pacientilor din perioada analizata (1 ianuarie-31 decembrie 2011).

Raportul procentual intre sexe

Din totalul pacientilor internati si operati, 70% au fost femei si 30% barbati.
Tabel I

30%

70%
Barbati
Femei

30

Lucrare de Diplom

Mediul de provenienta
In majoritatea cazurilor (68,1%) subiectii proveneau din mediul urban,doar 31,9% din mediul rural.

Tabel II

67.6

70
60
50
40

32.4

30
20
10
0

Rural

Urban

Prezenta ortortatismului prelungit in antecedentele personale.

Tabel III
31

Lucrare de Diplom

6%

Prezent

94%

Absent

Graviditatea in randul pacientelor

Table IV

70

66.28

60
50
40

Au purtat sarcina
1 copil
2 copii
3 copii

35.42

30
20

14.57

16.28

10
0
32

Lucrare de Diplom

Privind consumul de toxice am constatat rolul important al alcoolului, cafelei si

tutunului in cadrul factorilor favorizanti.
Tabel V

33

Lucrare de Diplom

50

48.2

47.3

45
40
35

36.4

33

30

26.3

25
20
15
10

9.36

5
0

Alcool

Cafea
Barbati

Tutun

Femei

Diagnosticul pacientilor la internare arata preponderenta stadiilor II si III.

34

Lucrare de Diplom

Tabel

VI

90
80

79.6

70
60
50
40
30
20
10
0

13.4
5.2

1.8

35

Lucrare de Diplom

Localizarea cea mai frecventa fiind pe teritoriul safenei interne (86.2 %)

Tabel VII

60

54.4

50
37

40

Stadiul I
Stadiul II
Stadiul III
Stadiul IV

30
20
10

5.4

3.2

36

Lucrare de Diplom

Localizare unilateral in aproape din cazuri ( 78.8 % ) si bilateral in restul

( 21.2 % ).
90
80

78.8

70
60
50
40
30

21.2

20
10
0
Unilateral

Bilateral

Tabel VIII

37

Lucrare de Diplom

Durata intre debut si interventia chirurgicala

Tabel IX

Vena safena
interna
10%

2%

Ambele vene
safene

16%

Pachete
varicoase
nesistematizate
72%

Vena safena
externa

38

Lucrare de Diplom

In general anamneza bolnavilor arata un interval lung de timp intre debutul

aparent al afectiunii si interventia chirurgicala, a peste jumatate din cazuri fiind
de 2 10 ani ( 51.4 % ).

Tabel X

30

26

25

25.4

20
15
10

13

11

10.2

6.8
3.8

3.8

0
6 Luni - 1 an
16 - 20 ani

2 - 5 ani
21 - 25 ani

6 - 10 ani
Peste 25 ani

11 -15 ani
in varsta

39

Lucrare de Diplom

Interventiile chirurgicale cele mai utilizate au fost crosectomia cu safectomia

interna prin stripping Babcock ( 91.8 % ).
Tabel XI
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0

91.8

3.4
Operatie
Babcock

Extirparea
pachetelor
varicoase

2.8
Operatie
Linton

2
Operatie
Naroth

Medicatia postoperatorie a constat in antialgice, antibioterapie ( stadiul III IV ) asociata

sau nu cu tratament antitrombotic.

Medicatia postoperatorie
Tabel XII

22%
45%
15%
18%

Antibioterapie, tratament antitrombotic

Tratament antitrombotic
Antibioterapie
Fara tratament

40

Lucrare de Diplom

41

Lucrare de Diplom

PARTEA DE NURSING
STUDIU DE CAZ

NUME,PRENUME : V. G.
VARSTA: 46 de ani
SEXUL: feminin
MEDIU DE PROVENIENTA : urban
STARE CIVILA : casatorita
OCUPATIE :postas
RELIGIE : ortodoxa
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: insuficienta valvulara cu dilatarea unui segment
venos
ANTECEDENTE FIZIOLOGICE PERSONALE : menarha la varsta de 14 ani, cu
cicluri menstruale regulate cu flux normal. La 20 si 24 de ani a dat nastere cate unui copil, sarcini
normale cu nasteri la termen.
CONDITII DE VIATA SI MUNCA :pacienta locuieste la casa unde mai efectueaza
munca in curte si gradina, iar la locul de munca programul este de 8 ore si efort fizic moderat cu
ortostatism prelungit si mers pe jos pe distante mari.
COMPORTAMENT FATA DE TOXICE : pacienta nu lucreaza in mediu toxic si nu
prezinta alergii la nici un fel de substanta sau medicament.Consuma 2 cafele pe zi, alcool la ocazii
speciale si nu fumeaza.
REGIM ALIMENTAR : pacienta prezinta un regim de viata echilibrat, ea consuma
toate tipurile de alimente avand grija sa nu depaseasca greutatea actuala de 60 de kg.
TRATAMENTE CRONICE :nu urmeaza nici un tratament
DATA INTERNARII: 17.07.2011
DATA EXTERNARII: 31.07.2011
DIAGNOSTICUL LA EXTERNARE: in urma interventiei chirurgicale de extirpare a
pachetelor varicoase pacienta se simte bine nu mai prezinta edeme iar cicatricele chirurgicale sunt
putin vizibile.
42

Lucrare de Diplom

EXAMENUL OBIECTIV LA INTERNARE : pacienta prezinta o stare generala

buna,avand talia de 1,67 si o greutate de 60 kg. Aparatele si sistemele sunt normal reprezentate. La
nivelul memebrului inferior stang vena safena interna apare dilatata, varicos isinuoasa cu tegument
supradiacent indurat cu fenomene celsiene (congestie, hiperemie locala ) si aspectul unui cordon.
MOTIVELE INTERNARII: - durere vie ;
- durere dupa ortostatism indelungat;
- senzatie de arsura ;
- crampe musculare.
INTERVENTIE CHIRURGICALA: in data de 20.07.2011 pacientei i s-a efectuat
extirparea venei safene si a colateralelor ei.
ANTECEDENTE: fara importanta majora.
ANTECEDENTE SOCIALE:
- statut social: casatorita ;
- profesie: angajata a serviciului postal ;
- relatii familiale: relatiile familiale sunt foarte bune, are o familie unita.
ISTORICUL BOLII: In data de 10.07.2011 pacienta acuza dureri in membrul inferior
stang dupa ortostatism indelungat, senzatie de arsura. Din discutiile purtate cu pacienta reiese ca
boala a debutat in urma cu 5 ani, cand a observat deschiderea unui pachet varicose la nivelul
membrului inferior stang, pe fata posterioara a gambei, insotit de jena locala dupa efort prelungit.
Pacienta relateaza ca a urmat un tratament profilactic: ciorap elastic, mentinerea membrului ridicat
la 30 de grade timp de 20 de minute, dar fara rezultate bune. Din acest motiv s-a adresat medicului
chirurg, pentru a i se face interventie chirurgicala.
EXAMINARI EFECTUATE:
- VSH: 8-14 mm;
- Ht: 39%;
- L: 5200/mm;
- Ts:1,23;
- glicemie: 70mg% ;
- Hb: 11g% ;
- T protrombina: 12 ;
- examen de urina: albumina-negativ, puroi-negativ, zahar-negativ
- Rx toracic : usoara staza hilara , cord si aorta normal radiologic ;
- EKG : ritm sinusal regulat;
- proba Trendelemburg: pozitiva;
43

Lucrare de Diplom

- ecografie Dopler venos : ax venos profund al membrelor inferioare bilateral

permeabile. Multiple dilatatii venoase superficiale netrombozate. Vene
comunicante cu diametrul mare;
- ecografie abdominala : organe si sisteme normale ecografic.
Culegerea datelor pentru cele 14 nevoi fundamentale postoperator
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
Respiratia este normala, ampla, ritmica, prezinta pauze egale intre 2 respiratii.
Frecventa respiratiei este de 18 respiratii pe minut. Tipul respiratiei este costal superior.
Pulsul are o frecventa de 70 pulsatii pe minut, iar tensiunea 120/70 mmHg.
Tegumentele calde si de culoare roz.Circulatia periferica este perturbata din cauza pachetelor
varicoase.
2. Nevoia de a se alimenta si hidrata
Cavitatea bucala este integra, dentitie completa, mucoasa bucala este roz si umeda,
gingii roz si aderenta pe dinti, masticatie usoara, lenta si eficace. Orarul meselor : trei mese pe zi si
doua gustari, bea lichide in cantitate de aproximativ 1,5 l/zi. Are greutatea de 60Kg si o inaltime de
1,67m.
3. Nevoia de a elimina
Pacienta prezinta eliminare urinara normala. Dupa 24 de ore de la actul chirurgical se
reia tranzitul gazelor si al scaunului. In urmatoarele zile are un scaun pe zi.
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
Aparatul locomotor este integru si mobil, dar dupa operatie prezinta dificultate de
deplasare datorita durerilor de cap datorate rahianesteziei si a durerilor de la nivelul gambei, coapsei
stangi provocate de incizie si bandajul elastic. Inainte pacienta dormea 6-7 ore pe noapte, somn
odihnitor si linistit; acum prezinta dificultate de a dormi, din cauza cefaleei si a durerilor membrului
operat.

44

Lucrare de Diplom

5.Nevoia de a dormi si a se odihni

Pacienta prezinta insomnie nocturna,cu somnolenta diurna,oboseala din cauza
durerii.
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca
Pacienta se imbraca si se dezbraca fara sa aiba nevoie de ajutor, in functie de
anotimp si situatie. Poarta incaltaminte comoda cu talpa joasa.
7. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limitele normale
Pacienta este afebrila, temperature corpului se situeaza intre limitele fiziologice de
36-37 grade C. Temperatura camerei este de 18-21 grade Celsius.
8. Nevoia de a fi curat si de a-si proteja tegumentele si mucoasele
Pacienta prezinta tegumentele curate si pigmentate normal. Obisnuieste sa faca o
data pe zi dus iar bai generale de doua ori pe saptamana. Dupa interventia chirurgicala isi face
singura toaleta, exceptand menbrul operat, la care se efectueaza zilnic toaleta plagii cu solutii
antiseptice: alcool, rivanol 1%, iod, pansament steril.
9. Nevoia de a evita pericolele
Pacienta este constienta ca trebuie sa evite pe cat posibil riscurile
si pericolele mai ales in urma operatiei prin respectarea regulilor impuse de
personalul medical.
10. Nevoia de a comunica
Bolnava este sociabila, vorbeste cursiv, corect, inteligibil, cu ritm moderat. Intretine
relatii bune cu familia, cu pacientii din salon si personalul medical.
11. Nevoia de a practica religia
Pacienta este de religie ortodoxa, merge la biserica regulat, se roaga pentru binele ei
si a intregii familii.

45

Lucrare de Diplom

12. Nevoia de a fi util

Cu toate ca lucreaza multe ore in picioare, este multumita de locul sau de munca, si
doreste sa se vindece cat mai repede, pentru a putea fi impreuna cu familia si pentru a-si relua
activitatea.
13. Nevoia de a se recreea
Pacientei ii plac iesirile in natura, intrucat de fiecare data la sfarsitul saptamanii
pleaca impreuna cu familia la parintii sai la tara sau la gratar.
14. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea
Pacienta este interesata de boala sa, asculta cu placere orice sfat, este receptiva la
noutati.
In urma efectuarii bilantului de independenta-dependenta am intalnit urmatoarele
probleme de dependenta :
- disconfort fizic si psihic postoperator,cauzat de interventia chirurgicala manifestat prin
durere la nivelul membrului operat si cefalee ;
- alterarea mobilitatii, cauzata de varicectomie si bandajele de la nuvelul membrului inferior
stang si manifestata prin imobilizare la pat ;
- alterarea somnului din cauza cefaleei postoperatorii si a durerilor membrului operat
manifestata prin ore insuficiente de somn ,treziri frecvente,oboseala ;
- alterarea imaginii de sine manifestata prin anxietate si neliniste .

46

Lucrare de Diplom

PLAN DE INGRIJIRE POST OPERATOR

NR PROBLEMA
OBIECTIVE
CRT PACIENTEI

1.

2.

INTERVENTIILE ASISTENTEI
EVALUARE
AUTONOME

DELEGATE

Ziua 1
Discomfort
Pacienta va
I-am asezat membrul
I-am administrat o
fizic si psihic prezenta
operat pe un sul de
fiola de algocalmin
cauzat de
ameliorarea
patura, ridicat la 15
im sau iv dimineata
interventia
durerii in
grade fata de planul
si una seara.
chirurgicala si decurs de 30 de patului. Am asigurat
Fraxiparina la 6 ore
manifestat prin minute si nu va conditii de microclimat subcutan.
durere si
mai prezenta
adecvate(18-21 grade
limitarea
durere peste
C,umiditate adecvata si
capacitatii de doua zile.
aerisirea salonului).Ii
autoingrijire
masor P=74p/min in
de la nivelul
fiecare
membrului
zi,T.A=120/80mmgHg
inferior
si notez valorile in foaia
de observatie.
Ziua 2
Am ajutat pacienta la
actiunile de autoingrijire
si am incurajat-o sa le
faca cele pe care le
poate face singura.
Ziua 1
Alterarea
Pacienta sa
I-am asigurat pozitia
mobilitatii
prezinte un
adecvata in pat. Dupa 6
cauzata de
tonus muscular ore postoperatorii incep
varicectomie si normal pe tot miscarile de flexiebandajele de la parcursul
extensie a gambei. I-am
nivelul
internarii.
pus lucrurile de uz
membrului
Pacienta se va personal in apropiere, iinferior stang, deplasa cu
am pus cana cu pai la
manifestata
ajutor dupa 6 indemana pt a putea sa
prin
ore si singura se hidrateze.
imbobilizare dupa doua zile. Ziua 2
provizorie.
Pacienta efectueaza
singura miscari
articulare si isi schimba
pozitia in pat la 3 ore
initial cu ajutor apoi
singura.Am efectuat
taponament toracic la 3

Algocalmin 1 fiola
im dimineata.
Fraxiparina la 6 ore
subcutan.
I-am efectuat
toaleta zilnica a
membrului operat
cu solutie de
rivanol 1%, alcool
iodat, sub
supravegherea
medicului, i-am
administrat
antitrombotice
(calciparina 5000U
la 6 ore) si
antibiotice timp de
5 zile, 1g

Dupa 30 de
minute de la
administrarea
medicatiei
durerea a scazut
in intensitate.
Dupa doua zile
pacienta nu mai
prezinta durere.

La 6 de ore de
la interventie,
pacienta se
deplaseaza
singura.
Pacienta
prezinta o
circulatie
periferica buna,
tegumentele
sunt normal
colorate.
Dupa 7 zile de
la interventia
chirurgicala
pacienta
prezinta plagi
inchise si
47

Lucrare de Diplom

ore in pat.
Ampicilina la 6 ore
Am ajutat pacienta la 12 administrat iv.
ore postoperator sa se
ridice in pozitie sezand
la marginea patului, iar
a doua zi sa se ridice in
picioare si sa faca cativa
pasi.Primii pasi dupa
intreventie am ajutat-o ,
iar apoi am incurajat-o
sa mearga singura.I-am
oferit pacientei toate
conditiile pentru a-si
mentine tegumentele
curate.Am efectuat
toaleta partiala , am
supravegheat
pansamentul compresiv
si am verificat fasa
elastica.Am schimbat
pansamentul la 12 ore
de la intreventie si ori
de cate ori este nevoie
dezinfectand co alcool
iodat si aplicare de
pansament curat apoi
infasarea membrului
operat cu fasa elastica.

3. Alterarea
Pacienta sa doarma
somnului
6 ore pe noapte iar
nocturn,
peste zi sa prezinte
somnolenta
o stare de bine.
diurna din
cauza cefaleei
postoperatorii si
a durerilor
membrului
operat
manifestata prin
ore insuficiente
de somn,treziri
frecvente,
oboseala.

tegumente
curate. Nu au
aparut semne
care sa indice
complicatii.
Plaga este
curata in curs de
cicatrizare.
Dupa trei zile
de la interventie
i se face ablatia
firelor.

Am asigurat conditii de Algocalmin o

microclimat
fiola,i.m. dimineata
corespunzator,liniste in si seara.
salon,i-am sugerat sa
citeasca o carte sau o
revista pentru a se
relaxa si a avea o stare
de bine.

Pacienta
doarme 8 ore pe
noapte iar ziua
prezinta o stare
de bine fara
oboseala.

48

Lucrare de Diplom

4. Alterarea
Pacienta va fi
imaginii de sine optimista in ceea
manifestata prin ce priveste aspectul
anxietate si
membrului. Dupa 6
neliniste.
saptamani se vor
vedea doar semene
minore lasate de
operatie.

Am incurajat-o in ceea
ce priveste aspectul
cicatricelor. I-am
sugerat sa poarte un
ciorap elastic peste care
sa imbrace unu Am puso in legatura cu alte
paciente cu aceeasi
afectiune pentru a vedea
evolutia bolii in diferite
stadii l uzual.

La externare
pacienta era
optimista cu
privire la
afectiunea sa
fiind sustinuta
si de familie.

Epicriza :Pacienta in varsta de 46 de ani cu insuficienta valvulara,cu dilatarea unui segment

venos se prezinta in serviciul nostru acuzand dureri la nivelul membrului inferior stang,senzatie de
picior greu si prezenta dilatatiilor variciale gambiere stanga,simptomatolocie care a debutat in urma
cu 5 ani.
Obiectiv la internare se vizualizeaza dilatatii variciale la nivelul gambei stangi si se
interneaza pentru consult si tratament chirurgical de specialitate.
Postoperator evolutia este favorabila sub tratament antibiotic,anticoagulant si
antialgic.Pacienta este stabila hemodinamic si respirator cu mobilizare buna,plagi operatorii
curate,vindecate per primam.
Se externeaza cu urmatoarele recomandari :
-evitarea ortostatismului prelungit
-repaus cu membru inferior in pozitie procliva
-folosirea ciorapui elastic de grad mediu
-tratament cu :Detralex 2x1 tb/zi doua luni si o luna pauza(1-0-1), Aspenter 75mg 2x1 tb/zi (0-10),Ketonal 2x1 tb/zi (1-1-0)
-toaleta cu solutii antiseptice (betadina) si pansamentul plagilor pana la vindecarea completa
-revine la control peste o luna cu bilet de trimitere
-dispensarizare prin medicul de familie.
Se externeaza in stare vindecat chirurgical.

STUDIU DE CAZ

NUME , PRENUME : M A
VARSTA: 49 de ani
SEXUL: masculin
MEDIUL DE PROVENIENTA : urban
STARE CIVILA : casatorit
49

Lucrare de Diplom

OCUPATIE : vanzator
RELIGIE : ortodox
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE : insuficienta valvulara cu dilatarea segmentului venos si
prezenta varicelor la nivelul membrului inferior drept
ANTECEDENTE PERSONALE, FIZIOLOGICE SI PATOLOGICE : in 1995 a suferit o
interventie chirurgicala de apendicectomie.
CONDITII DE VIATA SI MUNCA : pacientul locuieste la bloc unde nu depune un
efort fizic mare. La locul de munca pacientul este solicitat fizic iar ortostatismul e prelungit.
REGIM ALIMENTAR : pacientul prezinta un regim de viata echilibrat, el consuma
toate tipurile de alimente avand grija sa nu depaseasca greutatea actuala. Consuma cu preponderenta
legume si fructe dar mananca si carne de preferinta de pui si de vita.
TRATAMENTE CRONICE : pacientul nu sufera de boli cronice
DATA INTERNARII: 02.11.2011
DATA EXTERNARII: 17.11.2011
DIAGNOSTICUL LA EXTERNARE : in urma interventiei chirurgicale de extirpare a
pachetelor varicoase pacientul se simte bine nu mai prezinta edeme si echimoze iar cicatricele
chirurgicale sunt putin vizibile.
EXAMENUL OBIECTIV : la internare pacientul prezinta o stare generala buna, cu o
talie de 1,72m si o greutate de 75 kg cu starea de nutritie normala. Orientat temporo-spatial cu
constienta prezenta si clara. Tegumentele sunt roz si normal colorate prezinta cicatricea pubosubombilicala. Sistem ganglionar superficial, nepalpabil. Sistemul muscular normoton si
normokinetic ;iar cel osteo-articular integru si mobil. Restul aparatelor normal reprezentate. La
examenul local la nivelul membrului inferior drept vena safena interna apare dilatata, varicos
insinuoasa cu tegument supradiacent indurat, cu fenomene celsiene locale ( congestie si hiperemie )
si de aspectul unui cordon.
MOTIVELE INTERNARII:
- durere mare la nivelul membrului inferior drept dupa ortostatism indelungat;
- senzatie de arsura in gamba membrului;
- imposibilitatea de a-si continua activitatea din cauza durerilor.

50

Lucrare de Diplom

INTERVENTIA CHIRURGICALA: in data de 05.11.2011 pacientul este programat

pentru a i se efectua varicectomia.
ANTECEDENTE SOCIALE:
- statut social: castorit ;
- profesia: vanzator ;
- mediul familial: relatii familiale foarte bune.
ISTORICUL BOLII: in data de 02.11.2011 pacientul se prezinta la medical de
specialitate in vederea extirparii pachetului varicoase. Din cele relatate de bolnav reiese ca boala a
debutat in urma cu 9 ani prin aparitia durerii si dilatatiilor la nivelul membrului drept, care au
crescut progresiv in intensitate si volum. Din acest motiv pacientul s-a adresat specialistului pentru
tratament.
EXAMINARI EFECTUATE:
- VSH: 15-20mm
- Hb: 11,2g%
- Ht: 120%
- glicemia: 120mg%
- L: 5200mm
- Rx toracic : fara modificari patologice
- Examen ORL : fara modificari patologice
- Examen oftalmologic : FO normal
- EKG : ritm sinusal regulat
- proba Trendelemburg: pozitiva
- ecografie Dopler venos : ax venos profund al membrelor inferioare bilateral
permeabile. Multiple dilatatii venoase superficiale netrombozate. Vene
comunicante cu diametrul mare.
- ecografie abdominala : organe si sisteme normale ecografic.

Culegerea datelor pentru cele 14 nevoi fundamentale postoperator

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
Pacientul prezinta cai respiratorii libere, toracele este simetric, participa simultan la
miscarile respiratorii. Frecventa respiratiilor este de 16 respiratii pe minut, cu amplitudine profunda.
51

Lucrare de Diplom

Tipul respiratiei este costal inferior. Pulsul are o frecventa de 77 pulsatii pe minut, iar tensiunea
arteriala 130/80mmHg. Circulatia periferica este inadecvata din cauza varicelor
2. Nevoia de a se alimenta si hidrata
Cavitatea bucala nu prezinta proteze, mucoasa bucala este umeda, gingii roz, dinti
integrii, masticatia e usoara cu reflex de deglutitie prezent. Digestia este usoara, mananca singur trei
mese pe zi si o gustare. Consumul de lichide este de aproximativ 1-1,5L (supe, cafea, apa). Are o
greutate de 75Kg si o inaltime de 1,72m.
3. Nevoia de a elimina
Pacientul prezinta mictiuni spontane, cu o frecventa de 6 mictiuni pe zi, de culoare
galbena cu aspect transparent. Diureza este de 1000ml. Tranzitul intestinal este normal, are un scaun
pe zi de consistenta normala, omogen.
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
Aparatul locomotor este integru si mobil, miscarile articulare sunt armonioase. Dupa
operatie prezinta dificultate de deplasare din cauza varicectomiei (bandajului).
5. Nevoia de a dormi si a se odihni
Pacientul doarme 7 ore pe noapte, somn odihnitor. Seara inainte de culcare
obisnuieste sa urmareasca programele tv.

6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca

Pacientul se imbraca singur, este o persoana curata, modesta, foloseste vestimentatie
adecvata in functie de imprejurare.

7. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale

Pacientul prezinta o temperature corporala cuprinsa intre 36,5-36,8 grade C.
Temperatura camerei este de 19-20 grade C.
8. Nevoia de a fi curat si de a-si proteja tegumentele si mucoaselor
52

Lucrare de Diplom

Pacientul prezinta tegumente curate, normal colorate. Mucoasa bucala este umeda,
curata si integra. Obisnuieste sa faca o data pe zi dus iar baie generala o data pe saptamana.
9. Nevoia de a evita pericolele
Pacientul este atent, este constient de complicatiile bolii si de aceea este receptiv la
indicatiile si sfaturile cadrelor medicale.
10. Nevoia de a comunica
Pacientul este sociabil, vorbeste cursiv, comunica cu pacientii si echipa de ingrijire.
Se afla in relatii bune cu familia si prietenii care il viziteaza.
11. Nevoia de a practica religia
Pacientul este de religie ortodoxa, merge la biserica o data pe luna si crede in
Dumnezeu.
12. Nevoia de a fi util
Este multumit de ceea ce este si de copii sai. Se simte util familiei si societatii
intrucat are un loc de munca cinstit si stabil.

13. Nevoia de a se recrea

Pacientului ii plac iesirile in natura, impreuna cu prietenii si familia si ii place sa joace
sah si table. Acum prezinta dificultate in deplasare datorita varicectomiei.
14. Nevoia de a invata sa isi pastreze sanatatea
M.A. se intereseaza de boala sa, se consulta cu personalul medical cum sa evite
complicatiile si cum sa se ingrijeasca dupa externare, pentru a nu isi agrava situatia.
In urma analizei datelor am stabilit urmatoarele probleme ale pacientului:
- discomfort fizic si psihic postoperator cauzat de interventia chirurgicala
manifestat prin dureri la nivelul membrului inferior drept
53

Lucrare de Diplom

- alterarea mobilitatii cauzata de varicectomie si bandaje de la nivelul membrului

inferior drept si manifestata prin imobilizare la pat.
- alterarea integritatii tegumentelor cauzata de interventia chirurgicala si
manifestata prin plagi chirurgicale.
- anxietate din cauza gandurilor legate de schimbarea locului de munca,
manifestata prin neliniste, temere si preocupare.

PLAN DE INGRIJIRE POST OPERATOR

INTERVENTIILE
ASISTENTEI
EVALUARE
AUTONOME DELEGATE
Ziua 1
Discomfort
fizic
Pacientul
va
I-am asezat
I-am
Dupa 25 de
1.
si psihic cauzat prezenta
membrul
administrat o
minute de la
de interventia
durere
operat pe un fiola de algocal- administrarea
chirurgicala si
ameliorata in sul de patura, min im sau iv medicatiei
manifestat prin decurs de 25 ridicat la 15
dimineata si
durerea a scazut
durere si
minute si nu grade fata de una seara la
in intensitate.

NR. PROBLEMA
OBIECTIVE
CRT PACIENTULUI

54

Lucrare de Diplom

limitarea
capacitatii de
autoingrijire de la
nivelul
membrului
inferior

va mai
prezenta
durere in
decurs de 48
de ore.

palnul patului. indicatia

Am asigurat medicului.
conditii de
Fraxiparina la 6
micro-climat ore subcutan.
adecvat(18-21
grade
C,umiditate
adecvata si
aerisirea
salonului).
Ii masor
P=67p/min,
T.A=120/85
mmgHg si
notez valorile
in foaia de
observatie.
Ziua 2
Am ajutat
pacientul la
actiunile de
autoingrijire si
l-am incurajat
sa le faca cele
pe care le
poate face
singur.
Ziua 1
Pacientul sa I-am asigurat Agocalmin 1
2. Alterarea
mobilitatii
prezinte un
pozitia
fiola,una
cauzata de
tonus
adecvata in
dimineata,una
varicectomie si muscular
pat. Dupa sase aseara im.
bandajul de la
normal pe tot ore
Fraxiparina 1
nivelul
parcursul
postoperatorii fiola la 6 ore
membrului
internarii.
incep miscarile subcutanat.
inferior
Pacientul se de flexiedrept,manifestata va deplasa cu extensie a
prin imobilizare ajutor dupa gambei. I-am
provizorie.
sase ore si
pus lucrurile
singur dupa de uz personal
doua zile.
in apropiere, iam pus cana cu
pai la
indemana pt a
putea sa se
hidrateze.
Ziua 2
Pacientul sa
efectueze
singur miscari
articulare si sasi schimbe

Dupa doua zile

pacientul nu mai
prezenta durere.

Dupa 6 de ore de
la interventie,
pacientul se
deplaseaza cu
ajutor. Pacientul
prezinta o
circulatie
periferica buna,
tegumentele sunt
normal colorate.
Nu au aparut
semne de
complicatii,plaga
este curata.

55

Lucrare de Diplom

pozitia in pat
la 3 ore initial
cu ajutor apoi
singur.Am
efectuat
taponament
toracic la 3 ore
in pat. Am
ajutat pacientul
la 12 ore
postoperator sa
se
ridice in
pozitie sezand
la marginea
patului iar a
doua zi sa se
ridice in
picioare si sa
faca cativa
pasi.. Primii
pasi dupa
interventie am
ajutat iar apoi
am incurajat sa
mearga singur
pacientul.
Anunt medicul
rezultatul
coagulogramei.
Ii masor pulsul
in fiecare zi,
tensiunea
arteriala la
indicatia
medicului si
notez valorile
in foaia de
observatie.
Recoltez sange
pentru
coagulograma.
3. Alterarea
integritatii
tegumentelor
cauzata de
interventia
chirurgicala

Pacientul va
prezenta
tegumentele,
plagile
membrului
inferior curate

I-am oferit
pacientului
toate conditiile
pentru a-si
mentine
tegumentele

La indicatia
medicului, i-am
administrat
antitrombotice
(calciparina
5000U la 6 ore)

Dupa 7 zile de la
interventia
chirurgicala
pacientul prezinta
plagi inchise,
tegumente curate.
56

Lucrare de Diplom

manifestata prin pe tot

plagi
parcursul
chirurgicale.
spitalizarii.

4. Pacientul
Pacientul va
prezinta anxietate fi optimist in
din cauza
ceea ce
gandurilor legate priveste
de schimbarea
aspectul
locului de munca, problemei si
manifestata prin isi va gasi un
neliniste si
loc de munca
temere.
in care sa-si
continue
activitatea.

curate. Am
efectuat toaleta
partiala. Am
supravegheat
pansamentul
compresiv si
am verificat
fasa
elastica.Am
schimbat
pansamentul la
12 ore de la
interventie si
ori de cate ori
este nevoie
dezinfectand
cu alcool iodat
si aplicare de
pansament
curat apoi
infasarea
membrului cu
fasa elastica.
I-am efectuat
toaleta zilnica
a membrului
operat cu
solutie de
rivanol 1%,
alcool iodat.
In a 3-a zi i sa
facut ablatia
firelor partial.

si antibiotice
timp de 5 zile
1g Ampicilina
la 6 ore
administrat iv.

I se vor scoate
firele ramase.

Am discutat cu
pacientul
despre
nelinistea sa si
l-am sfatuit sa
citeasca
anunturile in
vederea gasirii
unei slujbe in
care sa-si
pastreze
sanatatea. I-am
sugerat sa
poarte un
ciorap elastic
peste care sa

I-am
administrat la
indicatia
medicului un
anxiolitic usor
Alprazolam
tablete dim si
seara inainte
de culcare.

La externare
pacientul are
anxietate
diminuata si este
optimist, crezand
ca isi va gasi
slujba potrivita.

57

Lucrare de Diplom

imbrace unul
usual.

Epicriza:Pacientul in varsta de 49 de ani s-a internat in Clinica Chirurgie II pentru

Durere,senazatie de arsura la nivelul gambei inferior drept accentuate dupa ortostratism prelungit si
aparitia de pachete varicoase la acest nivel.Obiectiv s-a constatat pacient normopondelar,dilatari si
pachete varicoase ,sistematizate pe traiectul venei savene interne drepte cu semne de varicoflebita la
nivelul fetei interne a gambei,simptomatologie care a debutat in urma cu 9 ani prin aparitia durerii.
Examinarile de laborator sunt in limite normale,ecografia Doppler venos evidentiaza un
ax venos profund al membrelor inferioare bilateral permeabile.Multiple dilatatii venoase
superficiale netrombozate,vene comunicante cu diamentrul mare. Nu prezinta alte boli cronice.
Evolutie postoperatorie favorabila sub tratament elctrolitic ,volemic, antibiotic, antialgic,
profilaxia trombozei venoase profunde a membrelor inferioare.
Se externeaza cu urmatoarele recomandari:
- evitarea ortostatismului prelungit
- purtarea unui ciorap elastic minim 6 saptamani
- toaleta cu solutii antiseptice si pansarea placilor pana la vindecarea completa
- tratament medicamentos
- revine la control cu bilet de trimite peste o luna
- dispensarizare prin medicul de familie
Se externeaza in stare vindecat chirurgical.

CAP.IV CONCLUZII
-Instituirea tratamentului inaintea operatiei si suprimarea completa a teritoriului venos
superficial reprezinta cheia succesului in boala varicoasa.
- Tratamentul chirurgical ramane superior celui prin screrozare.
- Colaborarea si cooperarea medic pacient in tratamentul chirurgical al varicelor
hidrostatice trebuie sa fie onesta. De multe ori, insa paleta larga a chirurgilor si serviciilor

58

Lucrare de Diplom

chirurgicale precum si lipsa de consecventa a pacientilor ingreuneaza evaluarea statistica a

rezultatelor post operatorii.
- Stadiile II, III, IV, sunt cele cu indicatie chirurgicala absoluta.
- Operatia Babcock ramane interventia cea mai completa in cazurile bine indicate.
- Complicatiile post operatorii obliga la urmarirea atenta a pacientilor imediat post
operatori.
Recidivele sau varicele restante necesita interventii seriate pe care pacientul de cele
mai multe ori le refuza.
Din datele prezentate in literatura de specialitate si in urma elaborarii prezentei
lucrari reiese ca varicele membrelor inferioare este o boala ce ridica multe probleme asupra
organismului uman si apare mai frecvent in perioada varstei a doua. Din acest motiv in
activitatea noastra, noi asistentii medicali trebuie sa dam dovada de un bun profesionalism si o
buna organizare.
Astfel cele patru responsabilitati esential medicale sunt:
- a promova sanatatea
- a pastra sanatatea
- a preveni imbolnavirile
- a restaura sanatatea si inlatura suferinta
In urma statisticii prezentate anterior si a cazurilor studiate reiese ca

interventia

chirurgicala este metoda cea mai frecventa pentru rezolvarea varicelor si pentru prevenirea
complicatiilor (cea mai frecvent intalnita fiind flebita varicoasa).
Ingrijirea postoperatorie a bolnavilor cu varice necesita un ansamblu de cunostinte
tehnice de ingrijire:
-starea generala
-tranzitul intestinal
-monitorizarea tensiunii arteriale
-a pulsului
-a temperaturii
-toaleta zilnica locala
-calmarea durerilor in primele 24 - 48 de ore
-mobilizarea cat mai rapida.

59

Lucrare de Diplom

Asistenta medicala are rolul de a observa modificarile survenite in starea bolnavului,

modificari ce trebuie raportate medicului, trecerea zilnica in foaia de observatie a valorilor obtinute
de la bolnavi, recoltarea de produse biologice si patologice, aplicarea masurilor de tratament si
igienico-dietetic.
In studierea cazurilor despre aceasta afectiune am incercat sa ma folosesc de notiunile
teoretice de specialitate, a planului de nursing, ce contin metode si mijloace de recuperare a
bolnavilor operati de varice, in scopul redarii acestora, in cel mai scurt timp increderea si
reintoarcerea lor in familie si societate.

BIBLIOGRAFIE
1. BOTA N. Ulcerul venos la gamba,editura Eurostampa,Timisoara 2007
2.CANDEA V .,NICULESCU C. Chirurgie vasculara : bolile venelor si limfaticelor
,editura Tehnica,Bucuresti 2001
3.CAROL M. Tehnica ingrijirii bolnavului,editura Medicala 2012.
4.LUCRETIA T. -Ghid de nursing : cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare
60

Lucrare de Diplom

nevoilor fundamentale,editura Viata medicala romaneasca,Bucuresti 2006

5.LUCRETIA T. Breviar de explorari functionale si de ingrijiri speciale acordate
bolnavilor, editura Viata medicala romaneasca, Bucuresti 2006
6.LUCRETIA T.- Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali,editura
Viata medicala romaneasc,Bucuresti 2006
7. LUCRETIA T.- Urgente medico-chirurgicale,editura VMR,Bucuresti 2008

61