Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MOTIVATIE
CAP.I.BOALA VARICOAS
1.1.DEFINIIE
1.2.ETIOPATOGENIE
1.3. CLASIFICARE
1.4.TABLOUL CLINIC
1.5 DIAGNOSTIC POZITIV I DIFERENIAL
1.6.TRATAMENTUL VARICELOR.
1.7.EVOLUIA BOLII VARICOASE
1.8.PROFILAXIA BOLII VARICOASE
CAP.II. STUDIU DE CAZ
2.1.CAZ I
2.2.CAZ II
2.3. CAZIII
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
MOTIVATIE
Nevoile umane reprezint originea ngrijirilor infirmiere n toate serviciile
de sntate.
Trebuie menionat c rolul asistentei medicale se schimb de la un deceniu
la altul . Nu numai rolul ei se schimb, dar i situaiile n care se gsete.
Rolul asistentei medicale const n a ,, ajuta persoana bolnav sau sntoas
s-i ctige sntatea ( sau s o asiste n ultimele sale clipe) prin ndeplinirea
sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit singur dac ar fi avut voina sau cunotinele
necesare.
Asistenta medical trebuie s ndeplineasc aceste funcii, a ngriji astfel
bolnavul s-i rectige independena ct mai repede posibil. Va ajuta bolnavul s
respecte prescripiile terapeutice ale medicului.
Unii pot considera foarte limitat acest rol al asistentei medicale de a suplini
la bolnav ceea ce-i lipsete pentru a fi complet ntreg sau independent din cauza
slbiciunii fizice, a lipsei de voin sau de cunotin. Cu ct ne gndim mai mult ,
cu att rolul asistentei medicale este mai complex.
Asistentele medicale trebuie s neleag foarte bine ceea ce vrea pacientul i
care sunt nevoile sale pentru a se menine n via i pentru a-i ctiga existena.
Ea va fi pentru un timp : ,,contiina celui lipsit de cunotin, dorina de a tri
pentru cel ce a gndit la suicid, membru pentru cel cruia i-a fost amputat, ochiul
pentru cel ce a orbit, mijlocul de locomoie pentru copil,cunotine i ncredere
pentru mama tnr, vocea celor prea slabi pentru a se putea exprima.
Rolul ei este cu totul aparte deoarece fiind n locul unde este nevoie de ea,
poate drui dragoste celor suferinzi. De mai multe ori, un zmbet, o vorb bun o
ascultare sunt mult mai benefice dect un tratament complex.
n unitile sanitare, n general se trateaz suferina fizic, nepunndu-se mare
pre pe cea sufleteasc. Oamenii sunt nite fiine minunate, de aceea trebuie tratai
ca atare. Ei merit toat atenia noastr i tot efortul nostru trebuie ndreptat spre ai aduce la starea de bine.
Viaa oricrui cetean poate fi ameninat la un moment dat, de o suferin
aprut brusc, care-l aduce ntr-o situaie critic acut ce trebuie rezolvat de
serviciul sanitar cu promptitudine i deosebit competen.
Asistenta medico-chirurgical solicit zi i noapte corpul sanitar. Eficiena
asistenei de urgen impune o munc dus n echip, pentru a fi eficient, cere din
partea fiecruia mult druire, dar n acelai timp mult responsabilitate. Spiritul
acestei responsabiliti cere la rndul ei contiin i competen profesional, care
s asigure pentru bolnavul de urgen, a crui via este ameninat a se sfri
uneori n cteva zile, dar i n cteva ore sau minute chiar, aplicarea imediat a
tuturor msurilor terapeutice care s nlture cauzele care se opun supravieuirii.
Competena corpului sanitar, pus n valoare de o bun organizare i dotare a
asistenei de urgen, impune, din partea medicilor i a cadrelor medii, o continu
pregtire i perfecionare.
2
CAPITOLUL I
BOALA VARICOAS
1.1.DEFINIIE
Boala varicoas este o afeciune cronic,caracterizat printr-un proces de
degenerare a peretelui venos .Procesul degeneratic explica apariia n boal
varicoas,a dilataiilor venoase permanente,la nivelul venelor apifasciale,cu un
traiect caracteristic sinuos i/sau ampular,numite i literatur de specialitate
varice.Aceste dilataii venoase sunt nsoite de alterri parietale i de tulburri de
hemodinamica venoas.
Cea mai frecvent cauza a varicelor este aa numita insuficient ostiala a
venei safene interne sau externe.Mai exact,o valv din interiorul acestor vene nu se
nchide bine i permite formarea unui reflux n sensul invers circulaiei normal a
sngelui.Se ajunge astfel la ncrcarea excesiv a venelor superficiale i la
formarea unor dilataii venoase,caracteristice bolii varicoase.
Alterarea peretelui venos din diverse cauze,cu implicarea valvulelor,are
drept consecin ,mai sus menionatul reflux sanguin din sistemul venos profund
ctre cel superficial ,i creterea presiunii n sistemul superficial,ceea ce n timp
duce la alungirea i dilatarea venelor superficiale.
n cazul bolii varicoase s-a ajuns la concluzia c substratul lezional
depete cadrul vascular,fiind vorba n principal despre o calitate slab
congenitala a esutului conjunctiv.Veridicitatea acestei afirmaii reiese din faptul c
din punct de vedere clinic,
varicele se asociaz frecvent cu varicocel,hemoroizi,picior plat,scolioze,ptoze
viscerale,genunchiul valg.
Varicele trebuie deosebit de alte leziuni venoase,cum ar fi:
-flebectaziile,n care dilataiile venoase sunt difuze,regulate i fusiforme:
dilataiile anevrismale,care sunt bine delimitate i cu aspect saciform;
insuficiena venoasa cronic,care poate s apar n stadiile avansate ale bolii,dar
poate s survin i n alte condiii etiologice.
Exist patru stadii ale afectrii varicelor:n stadiul I,numit prevaricos
picioarele sunt grele ca de plumb,apar dureri ale moleilor(ncheietura gleznei)i
piciorului, furnicturi, edeme i senzaii de arsur n picioare,n stadiul I apr
varicele pe traiectul venelor,iar n stadiul III apare aa numita eczema varicoas ,n
timp ce n ultimul stadiu apar ulcerele varicoase.
1.2.ETIOPATOGENIE
Principalele funcii ale sistemului venos sunt urmtoarele :
-conducerea sngelui venos spre inim;
-stocarea sngelui
-termoreglarea.
3
n mod normal sistemul venos superficial transporta doar 15-20%din sngele venos
al membrului inferior.Restul de 80-85%va lua calea sistemului venos profund,lucru
care se explic prin faptul c sngele din sistemul venos superficial se dreneaz
prin venele perforante n sistemul venos profund,iar de aici prin pompa musculovalvular sngele este pompat nspre centru nspre vena cav.
Tot sistemul venos este dotat cu un aparat valvular,ceea ce permite sngelui s
circule numai n sens centripet(de la periferie la centru).
n cazul sistemului venos profund intra n aciune pompa musculovalvular.Mai precis ,n momentul n care se contract musculatura venele sunt
colabate,astfel nct sngele e pulsat nspre centru pentru c valva distala se
nchide,iar cea proximala se deschide.Fiziologia circulaiei venoase a membrelor
inferioare este complex i difer mult n funcie de condiii:
-ortostatism
-decubit
-elevarea membrului.
Exist mai muli factori motori care asigur circulaia venoas de rentoarcere i
anume:
Fora de propulsie a ventriculului stng
Fora aspiranta a inimii i a muchilor respiratori
Pompa muscular a piciorului i mai ales a gambei
Pulsarea imprimat de arterele paravenoase
Tonusul autonom al peretelui venos
Aciunea valvelor venoase care mpiedic refluxul
Pe de alt parte ,avem factorii care ngreuneaz circulaia venoas adic:
Fora gravitaional
Vscozitatea sngelui
Presa abdominal
Originea varicelor poate fi:
A.Congenitala
B.Primar(cauza necunoscut dar cu prezena unor factori favorizani)
C.Secundar(de etiologie cunoscut)
A.Varicele congenitale :sunt afeciuni rare de tip disem-briopalazic:
-sindromul Kpippel-Trenaunay
-sindrom Parks-Weber
-aplazia congenitala a valvelor venoase
B.Varicele primitive (primare,hidrostatice)boala varicoas are o inciden crescut
n special n Europa nordic i centrala.Se pare c 14,5% dintre femei i 7% dintre
brbai au varice hidrostatice.Un complex de factori endogeni i exogeni sunt
incriminai n producerea bolii.
Factorii endogeni:sunt reprezentai de :1)factorul antropologic 2)factorul
anatomo-fiziologic 3)factorul genetic 4)tipul constituional 5)sexul 6)vrsta
7)factorii endocrini 8)sarcina 9)obezitatea
1.Factorul antropologic.Ortostatismul i mersul biped au generat la omo
patologie specific.Astfel greutatea corpului este susinut de membrele inferioare
4
1.3. CLASIFICARE
A.Teleangienctazii(venule intradermice dilatate cu diametru pn la aproximativ 1
mm.Se pot observa adesea c venectaziin coada de mturmai ales la femei pe
coapse.
B.Vene reticulare:vene subdermice dilatate pn la 4 mm i care nu sunt
palpabile.n ultima clasificare-CEAR,1994-la etapa clinic venele reticulare i
teleangiectaziile sunt separate de venele varicoase deoarece nu duc la ulceraii.
C.Varice ale colateralelor venelor safene
D.Varice tronculare.adic ale celor dou colectoare venoase principale:vena
safena intern i vena safena extern.
E.Varice n teritoriul unor vene perforante insuficiente sunt: Cockett, Dodd,
Boyd, May,Kuster,Hach.
Sistemul CEAP de clasificare a bolii varicoase a membrelor inferioare
n 1994.la Maui(Hawai)un grup internaional de consens a elaborate o nou
clasificare i gradare a bolii venoase a membrelor inferioare.Sistemul CEAP
cuprinde 4 tipuri de criterii de clasificare,un scor al disfunciei venoase i o
metodologie de procedee diagnostice.Criteriile de clasificare sunt :C=clinica
,E=etiologia,A=anatomia,P=disfuncia fiziopatologic.
Clasificarea clinic
Clasa 0-fara semne vizibile sau palpabile de boala venoas
Clasa 1 teleangiectazii sau vene reticulare
Clasa 2 vene varicoase
Clasa 3 edem
Clasa4-modificari cutanate datorate bolii venoase (pigmentare,eczeme venoase,
lipodermoscleroza)
Clasa 5-modificari cutanate c cele definite mai sus cu ulceraie activ.
Teleangiectaziile sunt definite c venule intradermice,dilatate,cu diametru de pn
la 1 mm.Doar venele varicoase pot duce la ulcere varicoase.
Clasificarea etiologic
Congenital(EC)
Primar(EP)-cu cauza nedeterminat
Secundar(es)cu cauze cunoscute
Clasificarea anatomic
Vene superficiale (A)
1.Teleangiectazii/vene reticulare
2.Vena safena mare deasupra genunchiului
3.Vena safena mare sub genunchi
4.Vena safena mic.
5.Nonsafeniene
6
Se noteaz care este garoul cel mai nalt care controleazvaricele,adic previne
umplerea lor n ortostatism.Sediul incompetenei este prin urmare deasupra
nivelului respectiv.
Prin deplasarea garoului pe picior se determina i nivelul cel mai jos al
incompetenei.(fig.1)
fig.nr.1.
Investigaii paraclinice:
-In general nu e nevoie de explorri suplimentare.Totusiflebografia poate fi uneori
necesar n cazuri selectate pentru a evidenia sediul perforantelor.Aceast
investigaie comporta totui un grad de morbiditate i nu este ntotdeauna
folositoare.
-Un transductor Doppler poate fi de asemena utilizat pentru a depista localizarea
eventualelor perforante.Se plaseaz cte un garou deasupra i dedesubtul leziunii
iar transductorul se plaseaz la nivelul perforantei.Se comprim gamba i dac
perforanta este incomplet se ascult un flux venos retrograd.Rezultatul poate fi
dificil de interpretat deoarece la nivelul varicelor alimentate de perforanta
respectiv se poate asculta de asemenea un flux de dute vino .
B.Diagnosticul diferenial
n primul rnd se face diagnosticul diferenial n cadrul etiologiei varicelor ,care
pot fi primare sau secundare(de multiple cauze).Diagnosticul diferenial se face n
principal n funcie de etapa de evoluie n care se afla boala varicoas.Astfel c :
n stadiul prevaricos boala trebuie deosebit de :
11
15
CAPITOLUL II
STUDIU DE CAZ
CAZ CLINIC Nr. 1
NUME: R
PRENUME: C
VARSTA: 64 Ani
DOMICILIUL: Mediu rural
OCUPATIA: Pensionara
RELIGIE: Ortodoxa
STAREA CIVILA: Casatorita
SEX: Feminin
CONDITII DE VIATA: Bune
COMPORTARE FATA DE MEDIU: Corespunzatoare
DATA INTERNARII: 05.01.2015
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Varice la membrul inferior drept cu
dermita de staza la gamba si lipom la nivelul coapsei
MOTIVELE INTERNARII: - varice la membrul inferior drept
- dermita de staza la gamba dreapta
- dureri in gambe
- edeme posturale
- tumora solida la nivelul coapsei drepte
Antecedente personale patologice:
- bolile copilariei
- cura varicelor membrului inferior stang
- HTA gradul 2
- cardiopatie ischemica cronica
- nu este alergic la nici un medicament sau aliment
Antecedente heredo-colaterale:
- mama cardiaca
ISTORICUL BOLII
Pacienta in varsta de 64 de ani a fost operata in urma cu 14 ani pentru varice
la membrul inferior stang cu evolutie simpla postoperator.
16
De circa 6 luni de zile constata aparitia unei tumori la nivelul coapsei drepte
pe traiectul ipotetic al venei safenei interne si remarca accentuarea dilatatilor
venoase varicoase si la nivelul gambei drepte, precum si a edemului postural.
Examinata in ambulatoriu de specialitate s-a precizat diagnosticul de varice
la membrul inferior drept si suspiciunea de lipom al coapsei, recomandandu-se
interventia chirurgicala.
P = 85 batai/minut
- am administrat la indicatia medicului tratamentul medicamentos general si
am urmarit efectul acestuia asupra organismului
- am discutat cu pacienta despre boala sa in vederea reducerii anxietatii
Investigatii paraclinice:
Analize de laborator: VSH 26-50mm
- hemoleucograma
- uree
- glicemie
- probe hepatice
- cuagulograma - in limite normale
- examen sumar de urina
Examen boli interne precizeaza diagnosticul de cardiopatie ischemica
cronica si HTA esentiala gradul 2 si stabileste conduita terapeutica.
Se propune cura chirurgicala a varicelor si a tumorii de la nivelul coapsei
drepte sub rahianestezie
Pregatirea preoperatorie
Interventii: - i-am explicat pacientei necesitatea interventiei
- am pregatit fizic si psihic pacienta
- am stabilizat valorilor TA la 160-165/ 80-85mmHg sub tratament
cu antihipertensive de tip nifedipin, neocristepin
Operata in ziua de 31.01.2006 sub rahianestezie s-a efectuat:
- crosectomie, safenectomie interna dreapta prin stripping scurt
- excizia de pachete varicoase
- ligaturi transcutanate cu catgut
- excizia unui lipom difuz de la nivelul coapsei
Evolutie si ingrijiri postoperatorii:
- am comunicat cu pacienta in legatura cu starea si evolutia bolii
- am solicitat pacientei sa coopereze la ingrijirile ce i se dau, felicitand-o
pentru
progresele facute
- combaterea durerii - analgezice uzuale (algocalmin)
- monitorizarea diurezei (urineaza spontan, imediat dupa operatie)
- heparinoterapie profilactica: fragmin 2500 U.I. subcutan (5 zile
postoperator)
- reluarea tranzitului intestinal si alimentatiei pe cale naturala prima zi
postoperator
Evolutie locala:
-hematoame si echimoze pe traiectul de safenectomie care se evacueaza
repetat printre firele de sutura
- varicoflebita pe varice restante la coapsa stanga care necesita tratament cu
anticoagulante si antiinflamatorii
19
20
OBIECTIVE:
-Readucerea nevoilor alterate la normal:
Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie => pacienta sa respire
nornal
si sa aiba o buna circulatie
Nevoia de a manca si a se hidrata => pacienta sa aiba un orarul meselor
regulat si sa consume lichide
Nevoia de a elimina => pacienta sa aiba o mictiune si un scaun normal
Nevoia de a te misca si a avea o buna postura => pacienta sa nu mai aibe
dureri la nivelul gambei,
sa se poata deplasa
Nevoia de a dormi si a te odihnii => pacienta sa dorma si sa se odihneasca
INTERVENTII:
- am asistat la examinarea locala a pacientului de catre medic.
- am asigurat un raport suficient de lichide pe 24 de ore
- i-am masurat, urmarit si notata in foaia de temperatura valorile functiilor
vitale;
T = 36.9C
TA = 140-90 mmHg
R = 24 respiratii/minut
P = 90 batai/minut
- am administrat la indicatia medicului tratamentul medicamentos general si
am urmarit efectul acestuia asupra organismului
- am discutat cu pacienta despre boala sa in vederea reducerii anxietatii
Interventii paraclinice:
- glicemie = 142mg%
- colesterol = 27 mg%
- GOT = 53 U.I. / L
- GPT = 103 U.I. / L
- hemoleucograma
- uree
22
- creatinina
- bilirubinemie
- acid uric si coagulograma in limite normale
- Ecografie abdominala = > ficat marit de volum cu ecogenitate crescuta
omogena
si atenuare posterioara. In rest fara alte modificari patologice
- RX cardio-pulmonar = cord cu diametrul transvers crescut fara leziuni
active pleuro-pulmonare
Examen boli interne:
Precizeaza diagnosticul de diabet zaharat, obezitate gradul 2, hepatita
cronica, hipercoresterolemie si stabileste conduita terapeutica.
Se propune cura chirurgicala a varicelor sub rahianestezie
Operata in ziua de 15.03.2006 sub rahianestezie, s-a efectuat:
- crosectomie
- safenectomie interna dreapta prin stripping
- excizia de pachete varicoase
- ligaturi transcutanate cu catgut
=> FARA INCIDENTE SI ACCIDENTE INTRAOPERATORII
Ingrijiri si evolutie postoperatorie
- am comunicat cu pacienta in legatura cu starea si evolutia bolii
- am solicitat pacientei sa coopereze la ingrijirile ce i se dau, felicitandu-o
pentru progresele facute
- combaterea durerii - analgezice uzuale (algocalmin)
- monitorizarea diurezei (urineaza spontan, imediat dupa operatie)
- heparinoterapie profilactica - fragmin 2500 U.I. subcutan 4 zile
postoperator.
- reluarea tranzitului intestinal si alimentatiei pe cale naturala prima zi
postoperator
- sub regim de diabet, cu 200 g hidrati de carbon, valoarea glicemiei se
stabilizeaza la 113-123 mg%
- hepatoprotectoare + coleretice (pentru afectiunea hepatica)
(silimarina) (colebil)
Evolutie locala :
- mici echimoze si hematoame pe traiectul de safenectomie care necesita
evacuari printre firele de sutura si pansament local
- suprimarea ligaturilor transcutanate a 6 zi postoperator
- scoaterea firelor de sutura a 10 zi postoperator cu cicatrizare a plagilor
operatorii.
23
EVALUARE LA EXTERNARE:
- varice la membrul inferior drept => operate
- diabet zaharat obezitate gradul 2
- hepatita cronica
- hipercoresterolemie
In urma tratamentului, se constata ca evolutia este favorabila si se externeaza
a 8 zi postoperator, cu urmatoarele recomandari:
- CM = concediu medical
- regim de diabet
- evitarea ortostatismului prelungit
- tratamentul bolilor asociate
- control clinic si biologic ambulatoriu
24
25
NEVOI ALTERATE
LA INTERNARE
1. Nevoia de a te misca si a avea o buna postura
2. Nevoia de a dormii si odihnii
3. Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre
4. Nevoia de a evita pericolele
Diagnostic de ingrijire
1. dureri si greutate in gambe date de varice
2. alterarea somnului fiziologic legata boala si manifestata prin oboseala
3. tegumentul de la nivelul gambelor prezinta dilatatii venoase sinuase,
izolate sau
grupate in pachete
4. anxietate legata de evolutia bolii
Obiective:
1. pacienta sa nu mai prezinte dureri si greutate in gambe
2. pacienta sa aiba un somn fiziologic
3. pacienta sa nu mai prezinte dilatatii venoase (sa se intervina chirurgical)
4. pacienta sa-siexprime diminuarea anxietatii
Interventia:
- in scopul de a asigura confortul pacientei inca de la internare in sectia
Chirurgie, i-am facut cunoscute: sala de tratamente, sala de mese, grupul sanitar,
am condus-o in salon unde i-am facut cunostinta cu celelalte paciente.
- i-am masurat, urmarit si notat in foaia de temperatura valorile functiilor
vitale:
P: 67 p/min
T.A: 110-70 mmHg
T: 36,7C
R: 16 r/min
- i-am recoltat sange pentru analizele de laborator (VSH,hemoleucograma,
uree,
glicemie, coagulograma in limite normale) si urina pentru examenul sumar
de urina
26
DENUMIREA
PRODUSULUI
- algocalmin (fiole)
- fragmin 2500 UI.
- oxacilina 2g/zi
MOD DE
ADMINISTRARE
- i.m. (primele doua zile)
- per os
-subcutan
-parenteral (primele 2
zile)
-per os
32
CONCLUZII
1. Boala varicoasa prin incidenta ei, aspectul inestetic si complicatiile pe
care le poate determina intr-o evolutie indelungata constituie o problema de
sanatate cu multiple implicatii psiho-socio-economice.
2. In studiul efectuat am constatat ca boala afecteaza ambele sexe, cu
preponderenta sexului masculin legat de efortul fizic mai intens, de
supraponderabilitate (obezitate) si de ortostatism prelungit.
3. Grupele de varsta mai frecvent afectate de boala sunt 41-50 ani (14
cazuri) urmata de grupa 51-60 ani (9 cazuri) si grupa 31-40 ani (8 cazuri)
semnificand perioada de activitate maxima a populatiei cu eforturi fizice mai
intense si ortostatism prelungit etc.
Desi grupa de varsta 61-70 ani reprezinta locul 4 ca incidenta a bolii, are o
importanta deosebita aceasta incluzand cazurile complicate cu tulburari trofice
avansate dupa o evolutie indelungata a bolii varicoase neglijate.
4. Diagnosticul bolii intr-o faza incipienta si interventia chirurgicala corect
indicata in urma investigatilor clinice obligatorii aduce beneficii substantiale
pacientului prin rezultatul functional si morfologic bun postoperator si dezideratul
estetic (rezultate foarte bune postoperator in 96% cazuri, cu cicatrizare per primam
a plagilor operatorii 4% dehiscente).
5. La intreg lotul studiat s-a aplicat postoperator terapia anticoagulanta in
scop profilactic pentru a evita una dintre cele mai redutabile complicatii
postoperatorii boala tromboembolica
Nu s-a semnalat nici o complicatie de tromboza venoasa profunda.
6. Tratamentul in boala varicoasa este complex, metodele chirurgicale
constituind interventiile de electie in terapia acestei boli apelandu-se la doua, trei
sau mai multe metode in functie de substratul lezional.
7. Tratamentul chirurgical trebuie uneori completat prin metoda sclerozanta
si cea compresiva obligand echipa medico-chirurgicala sa cunoasaca si sa
stapaneasca toate metodele, tehnicile si manevrele care pot aduce beneficii
pacientilor.
8. Profilaxia bolii si a recidivelor postoperatorii, impune un complex de
masuri igieno-dietetice si educationale.
9. Un rezultat bun postoperator in boala varicoasa nu poate fi obtinut fara un
proces nursing activ in toate etapele evolutive ale bolii.
33
BIBLIOGRAFIE
34