Ingrijirea Pacientului Consumator de Alcool 2012

FUNDAŢIA ECOLOGICA GREEN

SCOALA POSTLICEALĂ F.E.G. EDUCATION
FILIALA: DOROHOI
SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
LUCRARE DE DIPLOMĂ
ÎNDRUMĂTOR: ABSOLVENT:
ASISTENT MEDICAL: ORSINSCHI VIORICA
COVALIU MIHAELA
ANUL 2012

ŞCOALA POSTLICEALĂ F.E.G. EDUCATION
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
CONSUMATOR DE ALCOOL

MOTTO:
,,Alcoolul este anestezicul pe care ni-l
administrăm pentru a suprta intervenţia
chirurgicală a vieţii…’’
(Citat)

CUPRINS
ARGUMENT..................................................................................................................................5
CAPITOLUL I................................................................................................................................6
EFECTELE ALCOOLULUI ASUPRA DIFERITELOR ORGANE........................................6
CAPITOLUL II..............................................................................................................................9
PREZENTAREA BOLII.............................................................................................................10
1. DefiniŢia alcolismului............................................................................................................10
2. ETIOLOGIE...........................................................................................................................10
3. PATOLOGIE..........................................................................................................................12
4. CLASIFICARE......................................................................................................................12
5. TULBURĂRI PSIHICE.........................................................................................................13
6. SIMPTOMATOLOGIE (SEMNE).........................................................................................14
7. COMPLICAŢIILE CONSUMULUI DE ALCOOL..............................................................15
8. TABLOUL CLINIC AL INTOXICAŢIEI CU ALCOOL ETILIC........................................18
9. FACTORII FAVORIZANŢI CARE DUC LA APARIŢIA ALCOOLISMULUI.................18
10. INVESTIGAŢII....................................................................................................................19
11. TEHNICA RECOLTĂRII ALCOOLEMIEI........................................................................19
12. TRATAMENT......................................................................................................................21
13. ATENŢIONĂRI SPECIALE..............................................................................................24
14. PROFILAXIA ABUZULUI ŞI A DEPENDENŢEI DE ALCOOL.....................................26
15. PSIHOTERAPIA DE GRUP SAU INDIVIDUALĂ...........................................................27
16. CONSECINŢELE ALCOOLISMULUI ÎN SOCIETATE...............................................29
CAPITOLUL III...........................................................................................................................30
ROLUL ASISTENTEI ÎN ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CONSUMATORI DE ALCOOL
........................................................................................................................................................30
CAPITOLUL IV...........................................................................................................................32
MĂSURI DE URGENŢĂ ÎN INTOXICAŢIA CU ...................................................................32
ALCOOL ETILIC........................................................................................................................32
1. MĂSURI DE URGENŢĂ......................................................................................................33
2. PERFUZIA INTRAVENOASĂ.............................................................................................33
3. SPĂLĂTURA GASTRICĂ....................................................................................................36
4. CLISMA EVACUATOARE SIMPLĂ..................................................................................38
5. PREGĂTIREA BOLNAVULUI PENTRU EXPLORĂRI OBLIGATORII.........................39
CAPITOLUL V............................................................................................................................41
PREZENTAREA CAZURILOR................................................................................................42
CAZ CLINIC NUMAR I............................................................................................................42

CULEGEREA DATELOR:........................................................................................................42
INVESTIGAŢII DE LABORATOR..........................................................................................44
CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE DUPĂ VIRGINIA HENDERSON..............................46
PLAN DE INGRIJIRE...............................................................................................................57
CAZ CLINIC NUMARUL 2......................................................................................................62
INVESTIGATII DE LABORATOR..........................................................................................64
CAZ CLINIC NUMARUL 3......................................................................................................74
INVESTIGAŢII DE LABORATOR..........................................................................................76
CAPITOLUL VI...........................................................................................................................84
EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE...........................................................................................84
CONCLUZII.................................................................................................................................86
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................87
ARGUMENT
5

In opinia mea, eu cred ca oricine, din orice tara si indiferent de statutul social
pe care il are consuma alcool, dar intr-o cantitate moderata.
Majoritatea adultilor care consuma alcool stiu cat si cum sa-l consume;cu
toate acestea exista alte persoane care nu pot sa-si controleze aceste
obiceiuri.Aproximativ un numar de 3 adulti din 10 consuma alcool irational si au
probleme din aceasta cauza.
Orice persoana care nu este capabila sa-si controleze apetitul excesiv de alcool
este posibil sa sufere de alcoolism sau de dependenta de alcool.
Alcoolismul cunoscut de asemenea drept dependenta de alcool este o boala
care consta intr-o nevoie puternica de a bea si neincetarea consumarii bauturii chiar
si in momentul in care apar probleme provocate de alcool ca de exemplu pierderea
slujbei sau incalcarea legii si consecintele acesteia.
Dupa parerea mea, dependenta de alcool se intalneste intr-o proportie mai
mare la barbati decat la femei; cele mai multe probleme legate de alcoolism sunt la
tinerii adulti cu varsta cuprinsa intre 14-18 si 29 ani si mai putine la adultii de 65 de
ani sau mai mult, persoanele cu studii superioare consuma mai mult in comparatie
cu cei care au un nivel de educatie mai scazut.
CAPITOLUL I
EFECTELE ALCOOLULUI ASUPRA DIFERITELOR ORGANE

6

In organism sistemul nervos central este cel mai grav afectat de intoxicatia
alcoolica. Alcoolul este un deprimant al sistemului nervos cu actiune asemanatoare
aceleia a anestezicelor generale. Efectul sau stimulant este urmarea eliberarii
centrilor subcorticali de sub controlul scoartei; fenomenele psihice care apar sub
influienta alcoolului sunt deci un efect al deprimarii functiilor cerebrale superioare,
mai ales a acelora care contureaza personalitatea. Miscarile fine isi pierd precizia,
memoria, atentia, capacitatea de concentrare, posibilitatea de intelegere diminuiaza.
Lipsit de controlul inhibitiei, individul manifesta impulsivitate in vorbe si
actiuni, astfel ca trasaturile de caracter sau de personalitate pana atunci ascunse,
impulsiuni reprimate ies la iveala: ,,Alcoolul nu creaza vicii, le scoate doar la
iveala”. Alcoolul ii face pe unii vioi, expansivi, comunicativi, chiar elocventi,
dispusi la confesiuni deseori penibil de ascultat. Exista trei factori care pot marca
comportamentul celui aflat sub influienta alcoolului: propria personalitate, anturajul
si toleranta la alcool.Toate experientele au demonstrat ca alcoolul nu creste
capacitatea intelectuala sau fizica, desi cel in cauza este incredintat de contrariu.
Prin probe psihometrice (psihomotorii si mintale) s-a demonstrat ca afectarea
scoartei cerebrale de catre toxic determina ca prim efect pierderea autocontrolului.
Astfel viteza de reactie, a persoanelor aflate sub influienta alcoolului scade, in timp
ce perioada de latenta creste, ceea ce are drept consecinta aparitia incordarii. Prin
probe mintale sau de performanta intelectuala s-a constatat scaderea atentiei,
memoriei si a puterii de concentrare.
Studiile de electrofiziologie arata ca alcoolul,ca si alte anestezice generale,
deprima in primul moment acele parti ale creierului, responsabile de cele mai
specializate functii de integrare; aceasta duce la o scoatere a scoartei cerebrale din
circuitul functional avand drept efect dezorganizarea proceselor fine legate de
gandire si a indemanarii actelor motorii. Efectul euforizant al alcoolului il face sa
7

vada viata ,,in roz’’(euforia apare la concentratii de alcool in sange mai mici decat
cele ce provoaca incoordonarea).
Alcoolul nu are efect pronuntat asupra respiratiei decat la concentratii mari
in sange; in doze mici, stimuleaza respiratia.
La nivelul sistemului cardiovascular efectele alcoolului nu sunt prea
accentuate: cantitatile moderate determina vasodilatatie cutanata si senzatie de
caldura, desi temperatura corpului nu creste. La frig acest efect este nefavorabil,
pentru ca suprima vasoconstrictia reflexa; in loc sa impiedice pierderea de caldura,
alcoolul o creste.
Cantitatile moderate de alcool nu modifica semnificativ tensiunea arteriala si
debitul cardiac.Tensiunea arteriala creste cu 0,5-1 mmHg, ca si frecventa pulsului,
dar aceste efecte de scurta durata ar fi, o reactie reflexa, ca urmare a iritatiei
mucoasei bucale si gastrice.Alcoolul avand actiune vasodilatatoare cutanata, s-a
recomandat folosirea lui in angina pectorala.
Alcoolul nu determina cresterea fluxului de sange in creier decat in doze
mari; la acest nivel el reduce consumul de oxigen. S-a constatat ca alcoolul deprima
migratia globulelor albe in zonele unde exista o inflamatie, ceea ce ar explica
partial slaba rezistenta a alcoolicilor la infectii.
Efectele alcoolului asupra tractului gastrointestinal difera dupa tipul bauturii
si depind de stadiul proceselor digestive, de cantitatea si felul alimentelor, de
existenta unor afectiuni digestive sau de toleranta.
Vomismentele apar la alcoolemii de 1,20g ‰ ceea ce ar pleda pentru
originea centrala (in sistemul nervos central) acestor tulburari.
Constipatia in alcoolism poate fi pusa si pe seama alimentatiei incorecte, iar
diareea este rezultatul actiunii iritante a anumitor esente ulieoase aromate, precum
si al unor carente vitaminice. Iritatia mucoasei poate determina un spasm piloric,
care intarzie absorbtia.
8

Absorbtia alcoolului asupra aparatului urinar se caracterizeaza prin cresterea

cantitatii de urina eliminate dar si prin cresterea aciditatii urinii.
Efectele alcoolului asupra functiilor sexuale au fost mult timp controversate.
Este raspandita ideea ca alcoolul ar creste apetitul sexual. Actele sexuale de
violenta se datoreaza pierderii inhibitiei corticale.
Efectul local al alcoolului aplicat pe piele consta din senzatie de racire; dar el
este in acelasi timp iritant si astringent. Intensitatea acestor actiuni depinde de felul
tesutului pe care este aplicat.
La nivelul mucoaselor devine iritant in concentratii de 10-15%; concentratii
mai mari determina inflamatie (gastrita).
CAPITOLUL II
9

PREZENTAREA BOLII
1. DEFINIŢIA ALCOLISMULUI
ALCOOLISMUL ACUT
Intoxicatia acuta sau betia simpla isi datoreaza simptomele gradului de
alcoolemie (cantitatea de alcool ce se gaseste in singe) si incepe de la o alcoolemie
de 0,8% cu tulburari psihice hipermaniacale (euforie, logoree) si evolueaza
progresiv pana la tulburari psihice mari, cand alcoolemia depaseste 3%.
La inceput se schimba dispozitia afectiva, individul devenind vesel, logoreic
exaltat (betie vesela) sau dimpotriva betia simpla poate debuta printr-o stare de
depresiune (betie trista). Treptat apare o stare de ebrietate marcata si individul
devine mai iritabil, agresiv, miscarile sunt mai nesigure, mersul si echilibrul se
tulbura, vorbirea devine disartrica. Crescand inpregnanta alcoolica apar tulburari de
constienta cu obnubilare progresiva, care poate atinge starea de somn profound si
chiar coma.
ALCOOLISMUL CRONIC
Totalizeaza tulburarile psihice care apar la indivizii ce consuma un timp
indelungat cantitati mari de alcool, la care se adauga o serie de tulburari ale
functiilor organelor interne.
2. ETIOLOGIE
10

FACTORII PSIHOLOGICI:
Cercetarile efectuate in aceasta directie au evidentiat pe de o parte anumite
caracteristici psihologice, alcoolicii avand personalitati diferite; pe de alta parte
alcoolismul este present in numeroase afectiuni psihice. Alcoolul exercita o
anumita influienta asupra celui care devine alcoolic, calitativ si cantitativ difera de
efectele pe care le are asupra indivizilor normali, fiindca numai astfel se poate
explica de ce alcoolicul consuma din ce in ce mai mult alcool, ignorand toate
consecintele nefaste ce decurg din acest abuz. Daca se pune intrebarea unui alcoolic
de ce bea, ce schimbare se asteapta sa apara atunci cand se afla sub influienta
alcoolului; unii autori cercetand comportamentul diferitilor indivizi inainte ca
acestia sa devina alcoolici s-a constatat ca in copilarie cei in cauza manifestau
tendinte agresive, incapatanare, vagabondaj, neglijarea indatoririlor.
La femei explicatia alcoolismului ar putea fi legata de existenta unor tulburari
obstetricale si ginecologice precum neintelegerile conjugale sau divortul.
Cercetarile ample au dovedit ca bautorii sunt in majoritatea cazurilor
personalitati psihopatice cu dificultati de adaptare, mergand pana la inadaptabilitate
la mediul social sau familial.Cei mai multi dintre alcolici sunt personae lipsite de
vointa in ceea ce priveste indeplinirea obligatiilor profesionale si sociale si
respectarea normelor de convietuire in societate, dar si cu o uimitoare tenacitate de
vointa in procurarea bauturii.
FACTORII SOCIALI:
In trecut alcoolismul se intalnea la persoanele de varsta medie; dar in zilele
noastre consumul de alcool incepe de la varste din ce in ce mai fragede. Aceste
persoane sunt afectate mai mult de trauma psihice si de stari stress-ante; anturajul
consumului de alcool apare in grup la diferite ocazii.
Conceptiile potrivit carora ar exista o legatura dintre nivelul de trai si
alcoolism nu trebuie absolutizate, alcoolicul nefiind neaparat un individ cu
posibilitati financiare reduse.
11

3. PATOLOGIE
Persoanele care consuma de obicei mari cantitati de alcool sunt expuse

diferitelor patologii: sensibilitate crescuta fata de infectiile bacteriene,cancere
orofaringelui, esofagului, bronhiilor, boli hepatice (ciroza, hepatita alcoolica),
leziuni nervoase grave (encefalopatii), tulburari psihice. Alcoolismul cronic
conduce la delirium tremens sau la forma sa atenuata delirul subacut; dementa este
consecinta finala a unor alcoolisme, necesita internarea intr-o institutie.
4. CLASIFICARE
Alcoolismul este impartit in:

-alcoolism acut;
-alcoolism cronic.
Tulburarile legate de alcool sunt:
a)tulburari legate prin uz de alcool(legate de comportamentul care se
asociaza cu alcoolul):
-dependenta de alcool;
-abuzul de alcool.
b)tulburari induse de alcool:
-intoxicatie alcoolica;
-sevraj alcoolic;
-dementa persistenta indusa de alcool;
-tulburare a dispozitiei, indusa de alcool;
-tulburare anxioasa indusa de alcool;
-tulburare a somnului indusa de alcool.
12

5. TULBURĂRI PSIHICE
Tulburari psihice care apar la indivizii ce consuma un timp indelungat

cantitati mari alcool, la care se adauga o serie de tulburari ale functiilor organelor
interne.
1.DELIRIUM TREMENS:
Este declansat de obicei, de intreruperea brusca a alcoolului sau de un
traumatism cranio-cerebral sau de alta boala intercurenta. Acest tablou psihotic se
caracterizeaza prin prezenta iluziilor, tactile, vizuale, olfactive si a halucinatiilor
vizuale avand caracter terifiant. Bolnavul vede in fata ochilor: animale fioroase,
serpi, caini care se reped la el, ape mari care vin si-l ineaca; constienta se tulbura si
apar reactii de aparare ale bolnavului, care devine agitat, anxios, agresiv.Tabloul
psihotic este intovarasit de manifestari somatice tot atat de grave. Bolnavul este
febril (39-40 grade), cu un facies vultuos, are tremuraturi generalizate, puls
accelerat, transpiratii profuze, oligurie.
Delirium tremens se instaleaza uneori, dupa o stare de neliniste, tulburari de
somn, indispozitie generala si apare frecvent noaptea. Accesul poate dura 3-4 zile,
bolnavul restabilindu-se dupa tratamentul instituit imediat, sau poate avea o
evolutie nefavorabila, ducand chiar la exitus. Dupa primele 12-24 ore, se poate
complica prin crize convulsive, cu sfarsit letal in 3-4 zile.
2. DELIRUL PARANOID ALCOOLIC :

Se caracterizeaza prin aparitia ideilor delirante, cu teme de gelozie,
persecutie, autoacuzare; teme alimentate de halucinatii auditive, vizuale, tactile.
13

3. HALUCINOZA ALCOOLICA WERNICKE :

In aceasta categorie de tulburare constiinta se pastreaza, apar halucinatii
auditive neplacute, amenintatoare, care genereaza idei de persecutie, anxietate.
4. PSIHOZA ALCOOLICA KORSAKOV :
Se caracterizeaza prin tulburari de memorie, apatie, indiferenta, confabulatii
generate de golurile de memorie.Dureaza de la cateva luni, la un an si jumatate;
evolutia este spre vindecare, dementa sau moarte prin casexie.
5. EPILEPSIA ALCOOLICA:
In cazul alcoolismului cronic, pot aparea crize comitiale,acolo unde creierul
prezinta un prag convulsivant scazut.
6. DEMENTA ALCOOLICA :
Este stadiul final al alcoolismului cronic. Marii consumatori de alcool devin
treptat dependenti, se degradeaza pe toate planurile (social, etic, economic).
Capacitatea de munca scade, functiile psihice (memoria, atentia, gandirea,
afectivitatea) scad si ele treptat, pana la realizarea dementei. Toti cei care trec prin
aceasta categorie de tulburare ajung frecvent la ciroza hepatica, tuberculoza
pulmonara etc.
6. SIMPTOMATOLOGIE (SEMNE)
SEMNE ALE ABUZULUI DE ALCOOL:

* probleme aparute la scoala sau serviciu (absenteism, imposibilitatea respectarii
orarului impus, performante reduse);
*consumul de alcool in situatii potential periculoase (inaintea sofatului);
*episoade de pierderea constiintei, acest lucru insemnand ca dupa un episod de
consum exagerat de alcool, persoana nu isi aduce aminte nimic despre ce s-a
intamplat in aceasta perioada;
*accidente personale sau accidentarea unei alte persoane;
14

*consumul alcoolului in ciuda prezentei unor afectiuni care pot fi agravate, ca

de exemplu ulcerul peptic (ulcerul stomacului);
SEMNE ALE DEPENDENTEI SAU ADICTIEI LA ALCOOL:

*dorinta nestapanita de a consuma alcool, pierderea controlului volitional,chiar
si in cazul in care se doreste acest lucru;
*aparitia simptomelor de sevraj la intreruperea consumului de alcool (greata,
tremor, transpiratii, anxietate);
*necesitatea consumului unor cantitati tot mai mari de alcool pentru a obtine
efectele ,,placute” ale acestuia;
*in ciuda tuturor semnelor negative, se continua consumul excesiv de alcool si
nu se constientizeaza gravitatea acestui fapt;
*membrii familiei si prietenii din anturaj, sunt ingrijorati in legatura cu acest
comportament;
*prezenta semnelor fizice de dependenta, precum pierderea constientei in cazul
consumului excesiv de alcool;
*tendinta de a ascunde faptul ca exista o dependenta de alcool (fie ca persoana
in cauza consuma alcool pe ascuns, fie ca nu recunoaste ca bea in cantitati
excesive);
* jena, disconfort in situatiile in care este implicat consumul de alcool (in special
cele sociale);
*persoanele care sufera de alcoolism cronic prezinta probleme de ordin psihic,
precum si depresie, anxietate;
*alcoolicii sunt predispusi la abuzul si dependenta pentru alte substante toxice
cum ar fi tutunul sau drogurile de orice fel.
7. COMPLICAŢIILE CONSUMULUI DE ALCOOL
15

Folosirea alcoolului in cursul sarcinii este un toxic pentru fat si poate cauza
defecte congenitale.
Alcoolul este toxic fata de numeroase sisteme si organe:
A) Boli nutritionale ale sistemului nervos, secundare abuzului de alcool:
-Sindromul Wernicke-Korsakoff;
-Degenerescenta cerebrala;
-Neuropatie periferica;
-Neuropatie optica;
B) Boli alcoolice cu patogeneza incerta :
-Miopatie;
-Dementa alcoolica;
-Atrofie cerebrala alcoolica;
C) Boli sistemice datorate alcoolului cu complicatii
neurologice secundare :
-Boli hepatice;
-Infiltratie grasa a ficatului;
-Hepatita;
-Ciroza;
-Encefalopatie hepatica;
-Hepatom (tumora hepatica);
D) Boli gastro-intestinale:
-Gastrita;
-Ulcer peptic;
-Varice esofagiene;
-Pancreatita acuta si cronica;
-Sindroame de malabsorbtie;
E) Boli cardio-vasculare:
-cardiomiopatie;
16

-aritmii si tensiune arteriala normala, conducand la boala cerebro-vasculara;

F) Tulburari hematologice :
-anemie;
-leucopenie;
-trombocitopenie;
-cancere la nivelul cavitatii bucale,faringelui,
esofagului si ficatului;
G) Boli infectioase:
-meningita;
-tuberculoza;
H) Incidenta crescuta a traumatismelor:
-hematoame (colectii sanguine intracraniene);
-leziuni ale maduvei spinarii;
-tulburari convulsive postraumatice;
-hidrocefalie postraumatica simptomatica;
-leziuni de zdrobire musculara;
I) Alte complicatii:
-hipotermie;
-hipertermie;
-depresie respiratorie cu hipoxie;
-encefalopatii toxice;
J)Dezechilibre hidroelectrolitice ce duc la stari confuzive acute:
-hipoglicemie;
-hiperglicemie;
-hiponatremie;
-hipocalcemie;
-hipomagnezemie
-hipofosfatemie, deficiente vitaminice.
17

8. TABLOUL CLINIC AL INTOXICAŢIEI CU ALCOOL ETILIC
Semnele intoxicatiei acute evoluiaza in trei faze:

1. Faza de excitatie:
*logoree, volubilitate, tendinta de violenta;
*facies congestiv, conjunctivele injectate (la alcoolemie de aproximativ 2g ‰);
2. Faza de incordare motorie:
*confuzie agitatie psihomotorie, apar tulburari de coordonare si echilibru, tulburari
de vorbire, incordare musculara accentuata (la alcoolemie de 3g ‰);
3. Faza de coma etilica (la alcoolemie de 3-4g ‰):
*relaxarea musculaturii corporale, areflexie, midriaza, relaxare sfincteriana,facies
vultuos,uneori paloare cadaverica, puls tahicardic si aritmic, hipotensiune
arteriala,halena alcoolica (in toate fazele).
Exista totdeauna pericolul aspiratiei traheo-bronsice a continutului gastric, exprimat
prin varsatura, blocarea cailor aeriene si asfixie.
Decesul poate sa survina din mai multe cauze:
*deprimare respiratorie centrala si insuficienta obstructiva respiratorie;
*colaps vascular sau edem pulmonar acut;
*accident vascular cerebral (alcoolemia de 5g ‰ este mortala).

9. FACTORII FAVORIZANŢI CARE DUC LA APARIŢIA

ALCOOLISMULUI
Consumul de alcool este o metoda rapida si placuta de a modifica emotiile,

sentimentele, starile de dispozitie. In general se apeleaza la consumul de alcool
18

cand apare teama fata de ceva, in asteptarea unui lucru placut (celebrare,s
arbatorire) in asteptarea unui lucru neplacut temator.
Factorii favorizanti care duc la aparitia alcoolismului:
-supararea, anturajul, probleme personale (de familie, sanatate),
teribilism/distractie, agresivitatea, povara singuratatii, alungarea temporara a
stresului, apararea impotriva sentimentelor neplacute, placere.
10. INVESTIGAŢII
Medicul specialist poate diagnostica dependenta de alcool sau alcoolism,

prin efectuarea corecta a anamnezei, a istoricului medical personal, dar si a unui
examen clinic general.Sunt posibile diferite teste pentru a identifica concentratia
alcoolului in sange sau a efectelor acestuia asupra diferitelor organe. De asemenea
se pot efectua testari psihologice pentru a identifica unele afectiuni psihiatrice
asociate alcoolismului, precum depresia si sindroamele anxios-depresive.
11. TEHNICA RECOLTĂRII ALCOOLEMIEI
Descriere:
Determinarile alcoolemiei (etanol in sange) se numara printre analizele cele
mai frecvent solicitate laboratoarelor de toxicologie clinica, in scopuri medico-
legale. Etanolul se absoarbe cu usurinta din tractul gastrointestinal; concentratiile
maxime se inregistreaza de obicei in 40-70 minute de la ingestia pe nemancate.
Prezenta alimentelor in stomac scade absorbtia alcoolului.
Simptomele intoxicatiei cu alcool instalate in prezenta unor concentratii
scazute pot indica o problema medicala grava si necesita interventie terapeutica de
urgenta.
IMPLICATII CLINICE:
19

*nivelurile de 50-100 mg/d L pot determina incetinirea reflexelor, tulburari

ale acuitatii vizuale;
*nivelurile>100 mg/d L pot induce depresia sistemului nervos central;
*nivelurile>300 mg/d L sunt associate cu instalarea comei;
*nivelurile>400 mg/d L pot cauza decesul.
RECOMANDARI:
Determinarea alcoolemiei poate fi efectuata in scop medical sau medico-
legal pentru diagnosticul intixicatiei cu alcool si stabilirea terapiei adecvate.
Nivelurile de etanol trebuie testate in toate cazurile de coma de origine
neclara, deoarece intoxicatia cu alcool poate mima coma diabetica,traumatismele
cerebrale sau supradozarea de droguri.Acest test este de asemenea folosit pentru
screening-ul alcoolismului cat si pentru monitorizarea terapiei cu etanol in
intoxicatia cu metanol.
PREGATIREA PACIENTULUI:
*se recolteaza a jeun sau postprandial.
METODA FOLOSITA:
*este folosita metoda enzimatica (cu alcool dehidrogenaza);
*se recolteaza sange venos; nu se va folosi la punctia venoasa tampoane
sau comprese imbibate cu solutie de alcool.
RECIPIENT DE RECOLTARE:
*vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator.
PRELUCRAREA NECESARA DUPA RECOLTARE :
*se va separa serul prin centrifugare;tubul trebuie sa ramana inchis
ermetic pana in momentul testarii pentru a impiedica evaporarea etanolului.
VOLUM PROBA:minim 2 ml ser.
LIMITE SI INTERFERENTE:
20

*cresterea cetonemiei in cetoacidoza diabetica poate cauza false cresteri

ale alcoolemiei.Ingestia altor tipuri de alcooli (izopropanol, metanol) poate
influienta testele.
INTERFERENTE MEDICAMENTOASE:
*cresteri: Aspirina, Ranitidina, Cimetidina.
*scaderi: Atropina, Fenobarbital.
12. TRATAMENT
TRATAMENTUL INITIAL pentru abuzul si dependenta de alcool cuprinde:

*screening-ul prin teste speciale penrtu identificarea alcoolismului;
*reevaluarea stilului de viata si al efectului pe care il are alcoolul asupra
acesteia;
*stoparea consumului de alcool;
*tratarea simptomelor de sevraj la alcoolicii cronici (simptome care apar la
intreruperea consumului de alcool);
*abstinenta la alcool pe toata perioada recuperarii, dar si dupa aceea.
Cu toate acestea nu toate persoanele care au probleme legate de consumul de
alcool, nu reusesc sa renunte la acest viciu, fiind necesar un tratament
medicamentos si psihiatric adjuvant pentru a obtine acest lucru.
Medicul curant poate sa prescrie diferite medicamente care vor ajuta pacientul
in perioada de sevraj, iar apoi alte medicamente care-l vor ajuta pe acesta sa
mentina abstinenta la alcool pe toata perioada recuperarii.
In cazul simptomelor grave de sevraj (tremor accentuat, crize de apoplexie,
halucinatii) este recomandat internarea intr-un centru de specializat in tratarea
acestor pacienti (centre de detoxifiere).
MEDICAMENTE CARE COMBAT SIMPTOMELE DE SEVRAJ:
21

*medicatia anxiolitica (combate anxietatea), ca Diazepamul, sunt folosite in

tratamentul pacientilor cu sevraj alcoolic in special in cazul celor cu delirium
tremens;
*medicatia antiepileptica folosita pe parcursul detoxifierii, pentru a trata
crizele pseudoepileptice (de apoplexie).
MEDICAMENTE FOLOSITE PE PERIOADA RECUPERARII
CARE-L VA AJUTA PE PACIENT SA RAMANA ABSTINENT LA
ALCOOL:
*DISULFIRAM, acest medicament reduce efectele ,,placute” date de alcool si
care induce de asemenea, anumite simptome neplacute (greata), instalate o data cu
consumul de alcool ;
*NALTREXONE, acesta reduce placerea secundara consumului de alcool;
*ACAMPROSATE, scade dorinta de a consuma alcool;
*TOPIRAMAT, ajuta in tratarea simptomelor secundare consumului de
alcool.
Persoanele consumatoare de alcool prezinta efecte negative asupra intregului
organism manifestat prin: dezechilibre hidroelectrolitice, carente in vitamine si
minerale(de obicei deficit de vitamina B1-Tiamina; in acest caz se va recomanda
utilizarea suplimentelor nutritive care contin Tiamina pe toata perioada recuperarii.
In unele situatii este necesar si terapia cu fluide administrate parenteral (i.v)care
contin electrolitii necesari unei recuperari corespunzatoare.
TRATAMENT DE INTRETINERE
Dupa terminarea programului de detoxifiere si a tratamentului corespunzator
simptomelor de sevraj, se va decurge in gasirea unor metode eficiente care-l va
ajuta pe pacient sa ramana abstinent pe o perioada cat mai lunga.
22

Tratamentul de intretinere consta in:

*educatia corespunzatoare legata de consumul de alcool;
*consilierea psihologica individuala si de grup, pentru reevaluarea
problemelor legate de consumul excesiv de alcool;
*terapia cognitiv-comportamentala;
*terapia motivationala (stabilirea unui plan corespunzator pentru a evita
consumul de alcool);
*administrarea medicatiei adjuvante (DISULFIRAM; NALTREXONE;
ACAMPROSATE; TOPIRAMAT)
*in cazul carentelor vitaminice si minerale, in special deficit de vitamina B1-
Tiamina, se va administra suplimente nutritive care contin Tiamina.
TRATAMENT IN CAZUL AGRAVARII BOLII
Rezolvarea problemelor legate de consumul excesiv de alcool, este un proces
care poate dura intreaga viata (tratament cronic). Majoritatea persoanelor tratate
pentru alcoolism, au una sau doua recaderi pe toata perioada recuperarii. In cazul in
care aceste recaderi sunt mai frecvente si reapar simptomele caracteristice
sevrajului, este recomandat un nou consult de specialitate, care va necesita de cele
mai multe ori,intrenarea intr-un centru specializat de tratament.
Consumul cronic de alcool si alcoolismul tratat necorespunzator, pot duce la
diferite complicatii de ordin medical. Pot aparea diferite afectiuni, precum ciroza
hepatica sau ulcerul peptic. De asemenea consumul inadecvat de alcool poate
agrava sau complica unele afectiuni medicale.
TRATAMENT AMBULATORIU
In cazul in care membrii familiei sunt ingrijorati pentru o persoana care
consuma alcool, este foarte posibil ca aceasta sa aiba o problema legata de un
eventual abuz de alcool.
23

13. ATENŢIONĂRI SPECIALE
La pacientii cu sau fara antecedente de convulsii sau epilepsie administrarea

medicamentelor antiepileptice incluzand Topiramat trebuie intrerupte treptat,
pentru a reduce la minim riscul de aparitie a convulsiilor sau de crestere a
frecventei acestora.
La adultii cu epilepsie dozele zilnice au fost reduse la intervale de o
saptamana cu cate 50-100 mg si cu cate 25-50 mg la adultii tratati cu Topiramat in
doze de pana la 100 mg/zi pentru profilaxia migrenei.
In cazurile in care din punct de vedere medical este necesara intreruperea
rapida a tratamentului cu Topiramat; se recomanda monitorizare adecvata.
Insuficienta renala:
*la pacientii cu insuficienta renala moderata sau severa poate fi necesara o
perioada de 10 pana la 15 zile pentru atingerea concentratiilor plasmatice la starea
de echilibru,comparativ cu 4 pana la 8 zile la pacientii cu functie renala normala;
Nefrolitiaza:
*hidratarea adecvata in timpul tratamentului cu Topiramat este foarte
importanta si poate reduce riscul aparitiei calculilor renali.Mai mult poate reduce
riscul aparitiei evenimentelor adverse asociate incalzirii in timpul exercitiilor fizice
si expunerii la medii deosebit de calde.
*factorii de risc pentru nefrolitiaza includ antecedente de calculi renali,
antecedente heredocolaterale de nefrolitiaza si hipercalciurie.
Insuficienta hepatica:
*la aceasta categorie de pacienti Topiramatul trebuie administrat cu prudenta,
deoarece clearance-ul Topiramatului poate sa fie scazut.
24

Evenimente asociate cu suicidul:

*la pacientii tratati cu Topiramat au fost raportate depresie si modificari ale
dispozitiei;
*conform ghidurilor clinice de buna practica pacientii cu antecedente de
depresie si/sau comportament suicidar, adolescentii si adultii tineri pot prezenta un
risc mai mare de tentativa de suicid si trebuie sa fie monitorizati cu atentie in
timpul tratamentului.
Miopia acuta si glaucomul cu unghi inchis secundar :
*miopia acuta cu glaucom secundar cu unghi inchis s-a raportat rar atat la
copii cat si la adulti in timpul tratamentului cu Topiramat. Simptomele apar in
prima luna de la inceperea tratamentului si includ diminuarea acuitatii vizuale
si/sau durere oculara.
*examenul oftalmologic poate evidentia miopie bilaterala,ingustarea camerei
anterioare,hiperemie oculara si cresterea presiunii intraoculare cu sau fara midriaza.
Este posibil sa apara si difuziune supraciliara,care determina deplasarea anterioara
a cristalinului si irisului.
Acidoza metabolica:
Bolile sau tratamentele care predispun la acidoza (cum sunt bolile renale,
tulburarile respiratorii severe,diareea,interventiile chirurgicale sau anumite
medicamente)pot determina cresterea efectului Topiramatului de scadere a
concentratiilor plasmatice ale bicarbonatului.
*la copii si adolescenti, acidoza metabolica cronica poate reduce ritmul de
crestere.
*acidoza metabolica cronica creste riscul de formare a calculilor renali si
poate duce la osteopenie;
*daca apare acidoza metabolica si este persistenta se va reduce doza sau se va
intrerupe administrarea de Topiramat.
25

Suplimente nutritionale:
*se va lua in considerare administrarea de suplimente nutritionale sau
cresterea aportului alimentar,daca pacientul scade sau creste in greutate in mod
necorespunzator in timpul tratamentului.
Profilaxia migrenei:
*Topiramatul trebuie utilizat numai in prezenta migrenei si nu este indicat
pentru tratamentul episoadelor acute;
*in preventia migrenei inainte de intreruperea tratamentului, dozele trebuie
reduse treptat pe durata a cel putin 2 saptamamani.
Scaderea ponderala:
*se recomanda ca pacientii tratati pe termen lung cu Topiramat pentru
preventia migrenei sa-si verifice periodic greutatea pentru observarea scaderii
ponderale continue. Daca apare o scadere ponderala manifestata clinic,trebuie luat
in considerare intreruperea tratamentului.
Se recomanda ca femeile aflate la varsta fertila sa foloseasca masuri
contraceptive adecvate.
Topiramatul nu trebuie administrat in timpul alaptarii.
Exista informatii limitate despre utilizarea la copii cu varsta sub 12 ani.
Pacientii care efectuiaza sedinte de hemodializa Topiramatul se elimina din
plasma prin hemodializa. In zilele in care se efectueaza sedintele de dializa trebuie
sa se administreze o doza suplimentara de Torlepta egala cu aproximativ jumatate
din doza zilnica. Doza suplimentara trebuie administrata in doua prize la inceputul
si finalul procedurii de dializa.
14. PROFILAXIA ABUZULUI ŞI A DEPENDENŢEI DE ALCOOL
In incercarea de a preveni consumul excesiv de alcool si tulburarile legate de

alcool se pot folosi doua abordari:
26

a) Imbunatatirea ajutorului si indrumari acordate pacientului;

b) Introducerea unor masuri sociale care sa influienteze obiceiurile in materie
de consum alcoolic in intreaga populatie:
*pretul mare al alcoolului, probabil asa va duce la reducerea consumului;
*controlul sau abolirea publicitatii la bauturile alcoolice, nu se stie cat de mult
publicitatea incurajeaza consumul unei anumite marci sau consumul general de
alcool;
*controlul vanzarilor-relaxarea restrictiilor a dus la cresterea vanzarilor in
unele tari, dar nu se stie daca o crestere a restrictiilor va reduce ratele acluale de
consum alcoolic sau va altera si mai mult obiceiurile legate de uzul de alcool.
*educatia sanatatii-nu se cunoaste daca educatia privind abuzul de alcool este
eficienta.Conform unui studiu sticlele de alcool care aveau pe eticheta un
avertisment cu privire la afectarea sanatatii i-a facut pe tineri sa fie mai constienti
asupra hazardului asociat cu consumul de alcool, dar nu le-a schimbat semnificativ
obiceiurile legate de consumul de alcool.
15. PSIHOTERAPIA DE GRUP SAU INDIVIDUALĂ
Dupa reabilitarea completa a alcoolicului 60% sau mai mult din alcoolicii din
clasa de mijloc mentin abstinenta cel putin 1 an, iar mai multi toata viata.
Manevrele de reabilitare cuprind doua categorii generale:
*prima incearca sa ajute alcoolicul sa atinga si sa-si mentina un nivel
motivational ridicat pentru a se supune abstinentei. Aceasta include educatia
pacientului in legatura cu alcoolismul si invatarea familiei si/sau prietenilor sa nu
protejeze alcoolicul de problemele cauzate de alcool.
*a doua serie de manevre ajuta pacientul sa-si duca viata fara alcool si sa
restabileasca un stil de viata functional prin consiliere personala, reabilitare
profesionala, sprijin familial.
27

Nu exista dovezi convingatoare ca reabilitarea in spital este in totdeauna mai

eficienta pentru alcoolicul obisnuit decat este ingrijirea in ambulator.
Decizia de spitalizare poate fi luata daca:
a) pacientul are probleme medicale care sunt dificil de tratat in afara spitalului;
b) depresii, psihoze sau confuzii interfereaza cu tratamentul in ambulator;
c) pacientul are o criza severa de viata,incat este dificil sa fie determinat sa
coopereze ca pacient in ambulator;
d) tratamentul in ambulator a esuat sau pacientul locuieste prea departe de
centrul de terapie.
Fie ca tratamentul incepe cu pacientul internat,fie ca incepe in
ambulator,contactele ulterioare trebuie mentinute pentru minim 6 luni,preferabil 1
an intreg dupa ce abstinenta a fost atinsa.Sfatuirea cu un medic sau prin grupuri de
terapie ce se focalizeaza asupra vietii de zi cu zi subliniind ameliorarea activitatii in
abstinenta alcoolicului si ajutand pacientul sa-si petreaca timpul liber fara alcool-
contribuie la integrarea intr-un grup de nebautori si la depasirea stresului
ocupational in lipsa alcoolului.
Medicul are un rol important in identificarea alcoolismului ducand la bun
sfarsit dezintoxicarea, recomandand programe de reabilitare si psihoterapie pentru
pacientul in situatia de spitalizare sau in ambulator. Medicul trebuie de asemenea sa
regleze tratamentul medicamentos in timpul programelor de reabilitare. Odata ce
dezintoxicarea acuta este completa (in medie de 3 pana la 5 zile) nu se recomanda
hipnotice sau medicamente anxiolitice in tratamentul celor mai multi alcoolici.
Pacientul deja si-a demonstrat incapacitatea de a modera consumul unui depresiv
cerebral-alcoolul-si are un risc considerabil de a abuza de somnifere sau
tranchilizante.
Anxietatea si insomnia pot fi tratate prin exercitii de relaxare, meditatii si
exercitii fizice. Referitor la insomnie pacientii trebuie reasigurati ca aceasta este
28

normala dupa intreruperea alcoolului si se va ameliora in saptamanile si lunile

anterioare.
16. CONSECINŢELE ALCOOLISMULUI ÎN SOCIETATE
Consecintele abuzului de alcool, afecteaza nu numai pe bautor, ci si mediul in

care traieste, familia, serviciul. Persoanele comsumatoare de alcool vor avea
probleme la nivelul sanatatii mintale si fizice, la serviciu-absente, scaderea
productivitatii si calitatii muncii, accidente rutiere sau de munca, violenta,
maltratarea sau neglijarea membrilor familiei, dificultati economice sau sociale.
Multi dintre copii adolescentilor prezinta insemnate tulburari de conformare
corporala, la care se adauga anumite tulburari mintale. Cel putin in prima generatie,
copii alcoolicilor prezinta tulburari corporale si mintale, tulburari comportamentale,
tendinta la vagabondaj, tendinta la criminalitate. In cazul comiterii unor crime,
alcoolul nu face decat sa-i dea impulsul de care are nevoie pentru a se dezlantui; in
aceasta situatie se poate demonstra ca alcoolismul a fost cauza exclusiva a unei
crime, dar se poate admite rolul lui dezlantuitor.
Exista cateva diferente intre formele de alcoolism: betia simpla este in general
cauzatoare de infractiuni sau delicte mai putin grave, ea neducand decat relativ rar
la crima. Betia va determina mai ales la alcoolicii cronici, actiuni de o deosebita
gravitate: viol sau tentativa de viol. In ceea ce priveste alcoolismul cronic, el este in
cea mai mare parte constituit din cazuri raspunzator de loviri, raniri si urmate de
sinucidere sau tentativa de sinucidere.
O buna parte din criminali isi dau seama de rolul jucat de alcool in savarsirea
actelor lor. De-a lungul timpului statisticile au demonstrat ca pe intinderea
continentelor, in toate tarile si la toate clasele sociale, efectul nociv al alcoolului,
agent provocator al delicventei si crimei.
29

Sub aspectul alcoolului, atentia scade, iar perceptiile devin incete, obtuze,
vederea devine dubla sub aspectul betiei, tremuraturile dau nesiguranta miscarilor,
reflexele conditionate, atat de pretioase in activitatea profesionala a unui
conducator de vehicul sunt viciate; timpul dintre perceptie si raspunsul motor se
lungeste, profesionistul volanului nemaiavand rapiditatea lui obisnuita de a evita
obstacolele mai ales la viteza mare; tulburarile de constiinta, scaderea puterii si
claritatea de judecata, nelinistea si nerabdarea, toate aceste efecte ale alcoolului
scad aptitudinile profesionale ale soferului.
In procesul muncii lucrurile se schimba, activitatea lucratorului alcoolizat,
chiar cand nu conduce la accident, scade randamentul si altereaza calitatea lucrului;
asadar sub influienta alcoolului capacitatea de munca scade.
CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI ÎN ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR

CONSUMATORI DE ALCOOL
30

Cadrele medicale care se dedica indrijirii pacientilor indiferent de afectiunea

de care acestia sufera trebuie sa aiba o pregatire teoretica si practica deosebita, sa
aiba calitati morale deosebite. Respectarea demnitatii umane a pacientului este una
din principalele elemente de baza pentru castigarea increderii pacientului, care in
numeroase cazuri devine mai deschis si mai sincer.
Asistenta medicala trebuie sa-l cunoasca indeaproape pe pacient si sa
stabileasca raporturi de incredere reciproca. Din momentul internarii, primul
contact al bolnavului cu spitalul,prima injectie, felul cum este primit, au o mare
importanta pentru o evolutie buna a procesului patologic.Tratamentul bine si
constiincios aplicat, administrarea medicatiei, adresarea unui cuvant incurajator si
bland, chiar in situatia in care pacientul este agitat, agresiv constituie premise de
evolutie favorabila a bolii.
Cadrele medicale trebuie sa vegheze asupra ambiantei in care stau bolnavii
(igiena saloanelor, a paturilor, igiena personala a bolnavilor) cautand sa realizeze
un climat cald, contribuind la realizarea unui sentiment de siguranta. Rolul
asistentei medicale nu este numai de a administra medicatia si a recolta analize, ci
si de a convinge bolnavul de eficacitatea tratamentului. De asemenea asistenta are
obligatia de a face educatie sanitara pacientilor si familiilor acestora in orele de
vizita.
Dupa perioade lungi de spitalizare, alcoolicul prezinta: dezinteres pentru
viitorul sau si al familiei, pierderea initiativei, incapacitate de readaptare la viata
profesionala si familiala. Sentimentul de izolare pe care bolnavul il resimte atat in
spital cat si in afara este deseori cauza care provoaca reluarea consumului abuziv de
alcool; asadar i se va asigura alcoolicului o atmosfera de confort psihic: il vom
incuraja, ii vom insufla o atitudine optimista, il vom incuraja cu prietenie si
intelegere, fara ca aceasta sa insemne toleranta fata de viciul sau.
31

In concluzie, in orice actiune terapeutica va trebui sa-i creem bolnavului un

mediu cat mai asemanator cu cel din afara spitalului, sa nu il facem sa se simta
izolat, respins de societate.
CAPITOLUL IV
MĂSURI DE URGENŢĂ ÎN INTOXICAŢIA CU

ALCOOL ETILIC
32

1. MĂSURI DE URGENŢĂ
Provocarea de varsaturi si spalatura gastrica cu carbine activate (in solutie de

bicarbonat de sodiu 5%)sau doze succesive de cafea concentrata este posibila in
formele usoare.
In formele severe se va transporta pacientul de urgenta la spital.
IN SPITAL:
*daca este necesar se va executa reanimarea cardiorespiratorie in timpul
transportului;
*la indicatia medicului asistenta medicala va monta o perfuzie cu solutii
macromoleculare, glucoza 5% si bicarbonat de sodiu. Se va injecta Vitamina B6 (3-
4 fiole i.v.-fiole a 250 mg), Vitamina B1 i.v.-fiole a 100 mg, Hidrocortizon,
Diazepam 1-2 fiole i.v.sau i.m.in caz de agitatie.
CONTRAINDICATII: Morfina, Plegomazinul, Barbituricele.
O mare importanta sociala si medico-legala o are recoltarea sangelui pentru
alcoolemie. Nu se va dezinfecta pielea cu alcool la locul prelevarii decat cu
sublimat, oxicianura, in lipsa cu apa simpla.
In caz de coma, spalatura gastrica este permisa dupa intubatia traheala.
Asistenta medicala va aplica tratamentul prescris de medic: tratamentul comei
toxice, al insuficientei respiratorii si circulatorii acute, corectarea tulburarilor
functionale.
In mod accidental si copii mici pot fi victime ale intoxicatiei cu alcool.
2. PERFUZIA INTRAVENOASĂ
DEFINITIE:
33

Introducerea pe cale parenterala, picatura cu picatura a solutiei

medicamentoase pentru reechilibrare hidroelectrolitica, hidroionica si volemica a
organismului.
SCOP:
*hidratarea si mineralizarea organismului;
*administrarea medicamentelor la care se urmareste efectul prelungit;
*depurative, diluand si favorizand excretia din organism a produsilor toxici;
*completarea proteinelor sau a altor componente sanguine;
*alimentare parenterala.
PREGATIRE:
Materiale:
*dezinfectante: alcool iodat;
*pentru punctia venoasa (materiale de protectie-perna elastica pentru
sprijinirea bratului, musama, aleza);
*perfuzor (ambalat de unica intrebuintare);
*seringi si ace de unica folosinta (se verifica integritatea ambalajului,
valabilitatea sterilizarii, lungimea si diametrul acelor);
*solutiile de perfuzat.
Pacient:
*pregatirea psihica: se informeaza pacientul asupra scopului perfuziei;
*pregatirea fizica: se aseaza pacientul intr-o pozitie confortabila atat pentru
pacient cat si pentru asistent; se va examina calitatea si starea venelor; se aseaza
bratul pe pernita, musama.
EXECUTIE:
*tehnica de intretinere a liniei intravenoase este o tehnica aseptica;
*asistenta medicala se spala pe maini;
34

*imbraca manusile sterile;

*pregateste solutia de perfuzat;
*monteaza aparatul de perfuzat si lasa lichidul sa circule prin tuburi
pentru indepartarea aerului;
*alege vena (mai intai locurile distale si apoi cele proximale);
*aplica garoul;
*curata locul cu alcool de la centru in afara;
*introduce acul in vena;
*scoate garoul si ataseaza tuburile, deschide prestubul, fixeaza rata de
flux 60 picaturi/minut;
*mentine locul de perfuzie, acopera cu pansament steril;
*schimba pansamentul (cand se fixeaza catetere) la 24 ore se inspecteaza
zona;
*schimba punga cu solutie sau flaconul inainte de golirea completa a
precedentei;
*se poate folosi o rata redusa pentru a tine vena deschisa.
INGRIJIREA ULTERIOARA A PACIENTULUI:

*la sfarsitul perfuziei se exercita o presiune asupra venei cu un tampon si
se retrage acul in directia axului vasului;
*se aseaza pacientul comod,i se dau lichide caldute (daca este permis).
ACCIDENTE:
*hiperhidratare: se reduce ritmul sau se intrerupe perfuzia;
*embolia gazoasa: prin patrunderea aerului in curentul circulator;
*revarsarea lichidului in tesuturile perivenoase poate da nastere la flebite,
necroze;
35

*coagularea sangelui pe ac sau canula: se previne prin perfuzarea

lichidului cu solutie de heparina.
3. SPĂLĂTURA GASTRICĂ
DEFINITIE:
Prin spalatura gastrica intelegem evacuarea continutului stomacal si curatirea
mucoasei de exudate si substante straine.
SCOP:
Terapeutic:
*evacuarea continutului stomacal toxic;
INDICATII:
*intoxicatii alimentare sau cu substante toxice;
*staza gastrica insotita de procese fermentative;
*pregatirea preoperatorie in interventiile de urgenta sau pe stomac;
*pregatirea pentru examen gastroscopic.
CONTRAINDICATII:
*intoxicatii cu substante caustice;
*hepatite cornice; varice esofagiene;
*imbolnaviri cardio-pulmonare decompensate;
*ulcer gastric in perioada dureroasa;
*cancer gastric.
PREGATIRI:
Materiale:
*De protectie:
-doua sorturi din material plastic;
-musama, traversa;
-prosoape.
36

*Sterile:
-sonda gastrica Faucher;
-doua seringi de 20ml;
-casoleta cu manusi de cauciuc;
-pensa hemostatica;
*Nesterile:
-cana de sticla sau metal de 5L;
-palnie,apa calda la 25-26 grade;
-recipient pentru captarea lichidului (galeata, lighean);
-scaun.
*Medicamente:
-carbune animal, alt antidot la indicatia medicului.
Pacient:
*pregatire psihica:se anunta si se explica importanta examenului si a
colaborarii sale;
*pregatirea fizica:
-se aseaza pacientul pe scaun si se protejeaza cu un prosop in jurul gatului;
-se aseaza sortul de cauciuc;
-se indeparteaza proteza dentara (daca este cazul);
-i se ofera tavita renala si este rugat sa si-o tina sub barbie (pentru captarea
salivei si pentru imobilizarea pacientului).
EXECUTIE:
*asistenta se spala pe maini, imbraca manusi sterile si sortul de cauciuc;
*umezeste sonda, se aseaza in dreapta pacientului si ii fixeaza capul intre
mana si torace;
*cere pacientului sa deschida gura, sa respire adanc;
*introduce capatul sondei pana la peretele posterior al faringelui cat mai
aproape de radacina limbii invitand pacientul sa inghita;
37

*prin deglutitie sonda patrunde in esofag si prin miscari blande de impingere

ajunge in stomac (la marcajul 40-50 cm la arcada dentara);
*la capatul liber al sondei se adapteaza palnia si se adduce la nivelul toracelui
pacientului;
*se verifica temperature lichidului de spalatura si se umple palnia;
*se ridica palnia deasupra capului pacientului;
*inainte ca ea sa se goleasca complet, se coboara cu 30-40 cm sub nivelul
epigastrului in pozitie verticala pentru a se aduna in ea lichidul din stomac;
*se goleste continutul palniei in vasul colector;
*se repeta operatia pana ce lichidul este curat, limpede, fara resturi alimentare
sau substante straine;
*se indeparteza palnia si se penseaza capatul liber al sondei dupa care se
extrage cu atentie, pentru a se impiedica scurgerea continutului ei in faringe, de
unde ar putea fi aspirat de pacient.
PREGATIREA PRODUSULUI PENTRU EXAMEN DE LABORATOR:
*daca spalatura s-a efectuat pentru eliminarea unor substante toxice ingerate
accidental sau voluntar, tot ceea ce s-a evacuat din stomac se va pastra pentru
examinarea de catre medic, iar un esantion va fi trimis la laborator.
INGRIJIREA ULTERIOARA A PACIENTULUI :
*i se ofera un pahar cu apa sa-si clateasca gura;
*se sterg mucozitatile de pe fata si barbie;
*se indeparteaza tavita renala si sortul;
*se aseaza pacientul in pozitie comoda.
4. CLISMA EVACUATOARE SIMPLĂ
38

CLISMA EVACUATOARE SIMPLA :

*se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide robinetul;
*se verifica temperatura apei sau a solutiei medicamentoase;
*se umple irigatorul;
*se evacueaza aerul si prima coloana de apa;
*se lubrifiaza canula cu o compresa de tifon;
*se fixeaza irigatorul pe stativ;
*asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza;
*indeparteaza fesele pacientului cu mana stanga;
*introduce canula prin anus in rect (cu mana dreapta) perpendicular pe
suprafata subiacenta, cu varful indreptat inainte in directia vezicii urinare;
*dupa ace varful canulei a trecut prin spfincter se ridica extremitatea externa si
se indreapta varful in axa ampulei rectale;
*se introduce canula 10-12 cm;
*se deschide robinetul sau pensa si se regleaza viteza de scurgere a apei prin
ridicarea irigatorului la aproximativ 50 cm deasupra patului pacientului;
*pacientul este rugat sa respire adanc, sa-si relaxeze musculature
abdomimala,sa retina solutia 10-15 minute;
*se inchide robinetul inainte ca nivelul apei sa se apropie de nivelul tubului de
scurgere;
*se indeparteaza canula si se aseaza in tavita renala;
*pacientul este adus in pozitie de decubit lateral drept, apoi decubit dorsal
pentru a usura patrunderea apei la o adancime mai mare;
*se capteaza scaunul la pat sau la toaleta.
5. PREGĂTIREA BOLNAVULUI PENTRU EXPLORĂRI OBLIGATORII
39

ECOGRAFIA
Ultrasonografia, este lipsita de orice efect nedorit, asupra organismului. In
acelasi timp, ultrasonografia a largit sfera posibilitatilor de diagnostic, fiindca in
afara de plamani si oase toate celelalte organe beneficiaza de examenul ecografic.
Pregatirea bolnavului pentru examinari ecografice este minimala.In ecografia
abdominala imaginea poate fi deranjata prin interpunerea gazelor din tubul
digestive. Din acest motiv, este bine daca in preajma examinarii, bolnavul primeste
o medicatie absorbanta a gazelor, sau la nevoie i se administreaza un purgativ.Cu
cel putin 12 ore inainte de examinare bolnavul ramane nemancat.
La examinarea organelor din micul bazin,inclusiv a organelor genitale
feminine,bolnavul trebuie sa fie cu vezica urinara umpluta,ceea ce asigura
examinatorului vizibilitate mai buna in spatele vezicii urinare.Vezica umpluta
reprezinta o adevarata fereastra sonica pentru examenul ecografic al organelor
genitale feminine. In vederea acestui scop,cu 2-3 ore inainte de examinare,
asistenta va servi bolnavul cu 500-700 ml lichide si se va supraveghea ca bolnava
sa-l consume in timp util.Va atrage atentia bolnavei,ca pana la examinare sa nu-si
goleasca vezica,asigurand astfel reusita examenului.In cazul sarcinilor inaintate,nu
este nevoie de umplerea vezicii urinare.
Examinarea celorlalte organe (cordul, vasele mari, rinichii, glanda mamara,
tiroida etc) nu necesita nici o pregatire.Asistenta trebuie sa arate bolnavului ca
examinarea este lipsita de orice pericol si nu este insotita de nici un inconvenient,
pentru a-l priva pentru obsesii inutile.
Majoritatea examinarilor se fac in decubit dorsal, uneori bolnavul trebuie
intors dupa dispozitia medicului putin la stanga (ecografia cardiaca) sau adus in
decubit lateral stang (ecografia splinei sau a rinichiului stang) sau in decubit lateral
drept (ecografia vezicii biliare si a cailor biliare); examenul rinichilor se face in
40

decubi ventral. Pentru evidentierea mai buna a regiunii lombare, sub abdomenul
bolnavului se aseaza o perna mai tare sau chiar un sul improvizat dintr-o patura.
Prin ultrasonografie se pun in evidenta afectiunile valvulare ale inimii, bolile
congenitale ale acesteia, tumorile intracardiace, pericarditele, tumorile ficatului,
chisturile si tumorile pancreasului, numeroase afectiuni renale si ale organelor
genitale masculine si feminine, precum si ale unor glande endocrine: suprarenalele,
tiroida si altele.

CAPITOLUL V
41

PREZENTAREA CAZURILOR
CAZ CLINIC NUMAR I
CULEGEREA DATELOR:
PACIENT: L.A.
SEX: Masculin
VARSTA: 61 de ani
CETATENIE: Roman
DOMICILIU: Sendriceni; Judetul Botosani
DATA INTERNARII: 5.01.2012
DATA EXTERNARII: 9.01.2012
DIAGNOSTIC DE TRIMITERE: Hipertensiune arteriala stadiul I
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Bronhopneumopatie Obstructiva Cronica
Acutizata, Hepatita cronica
DIAGNOSTIC LA 72 DE ORE: Etilism cronic, Bronhopneumopatie
Obstructiva Cronica Acutizata,Hepatita cronica
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE:
-Cord pulmonar cronic compensat
-Hipertensiune arteriala stadiul I
-Sechele de tuberculoza pulmonara cronica
-Etilism cronic
-Polineuropatie toxica membrele inferioare
EXAMENUL CLINIC: murmur vezicular diminuat bilateral, raluri sibilante.
E.K.G: tahicardie sinusala; AV=12/mm, Axa QRS intermediara, morfologie
normala.
42

EXAMEN RADIOLOGIC: Rx.pulmonara;fibroza interstitiala pulmon drept,in

special lobul mijlociu unde prezinta si micronoduli fibrocalcari.Desen bronsic
accentuat cu Bronhopneumopatie cronica obstructiva acutizata,cord cu diametre
normale.
ALTE EXAMENE DE SPECIALITATE:
-Spirometrie
-Hematologie
-Biochimie
-Examen urina
MOTIVELE INTERNARII:
-dispnee, tuse productiva,expectoratie mucopurulenta,dureri in hipocondrul
drept.
ISTORICUL BOLII:
-in urma cu aproximativ un an de zile pacientul a prezentat diverse manifestari
hemoragice (epistaxis, hemoragii retiniene), semne cerebrale (cefalee occipitala de
obicei dimineata la trezire, ameteli, oboseala, astenie, tulburari de memorie si
concentrare, furnicaturi la nivelul extremitatilor) crezand ca este vorba despre
hipertensiune arteriala.
OBSERVATII ASUPRA STARII DE SANATATE
EXAMEN OBIECTIV:
-temperatura corporala:T=39 °C; hipertermie
-starea de constienta: prezenta
-starea generala: alterata
-starea de nutritie: inapetenta
-tegumente: cu coloratie normala
43

-mucoase: normale
APARAT RESPIRATOR: tuse productiva, dispnee
APARAT CARDIOVASCULAR:
TA=14/95 mm/Hg; P=80b/min
-zgomote cardiace bine batute fara sufluri
APARAT DIGESTIV: tranzit intestinal prezent
APARAT GENITAL: mictiune patologica.
INVESTIGAŢII DE LABORATOR
SPIROMETRIE:
T R +%
CV 4766 1818 42%-58%
V.MAX 105120 33060 40%-60%
VEMS 3504 1102 40%-60%
IT 73.5 50% 65%-35%
HEMATOLOGIE:
DENUMIRE VALOAREA U.M VALOAREA

ANALIZA OBTINUTA REALA
VSH 15 mm/h B:1-10
F:2-13
HEMOLEUCOGRAMA:
DENUMIRE VALOAREA U.M VALOARE

WBC 6.11 mii/ µl B:4-9
F:5-10
RBC 4.27 mii/ µl B:4-6.08
F:3.93-5
HGB 14.2 g/dl B:14-17.5
F:11.2-16
44

HCT 42.9 % B:42-51

F:34.1-48
MCV 100.5 fl 79-94.8
MCH-HEM 33.3 Pg 25.6-32.2
MCHC-CHEM 33.1 g/dl 32-36.5
PLT 266 mii/ µl 163-400

RDW-SD ------- fl 35.1-46.3
RDW-CV ------- % 11.6-14.4
PDW ------- fl 11.5-16.5
P-LCR ------- % 0-20
NEUT 40.7 % 34-71.1
LYMPH 37 % 19.3-53
MONO 18.3 % 4.7-12.5
EO 2.9 % 0.7-7
BASO 1.1 % 0.1-1.2
NEUT 2.48 mii/ µl 1.56-6.13
LYMPH 2.26 mii/ µl 1.18-3.74
MONO 1.12 mii/ µl 0.24-0.82
EO 0.18 mii/µl 0.04-0.54
BASO 0.07 mii/µl 0.01-0.08
BIOCHIMIE:

GLUCOZA 84.3 mg/dl 55-110
UREE 17.47 mg/dl 120-500
EXAMEN URINA:

DENSITATE 1.015 g/dl 1.016-1.022
Ph 6 ------- 4.8-7.4
LEUCOCITE NEG leuc/µl <10 leuc/micro
litri
NITRITI NEG ----- abs

ALBUMINA NEG mg/dl <10
45

GLUCOZA NORM mg/dl <30

CORPI CETONICI NEG mg/dl <5
UROBILINOGEN NORM mg/dl <1

PIGMENTI BILIARI NEG mg/dl <0.2
HEMATII/Hb NEG ery/µl 0-5

SEDIMENT URINAR Rare leucocite
CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE DUPĂ VIRGINIA HENDERSON
46

Nr MANIFESTARI SURSA DE
crt NEVOIA DE DIFICULTATE
FUNDAMENTALA DEPENDENTA
1. NEVOIA DE A -dispnee -frica,teama din PLAN DE INGRIJIRE
RESPIRA cauza respiratiei
necorespunzatoare
2. NEVOIA DE A BEA SI -greturi, -anxietate
A MANCA varsaturi -obisnuinte alimentare
-bautul lichidelor daunatoare
interzise
3. NEVOIA DE A -oligurie, -anxietate

ELIMINA
4. NEVOIA DE A SE -bradicardie -mobilitate
MISCA SI DE A -tahicardie scazuta
MENTINE O BUNA
POSTURA
5. NEVOIA DE A DORMI -insomnie -anxietate datorita
SI A SE ODIHNI datorita trezirilor cunoasterii insuficiente
frecvente din timpul de:sine,ambianta
noptii adecvata
6. NEVOIA DE SE -port de haine -insuficienta cunoastere
IMBRACA SI A SE neadecvate despre sine,mediul
DEZBRACA inconjurator
7. NEVOIA DE -imposibilitatea
A-SI MENTINE -hipertermie functiilor
TEMPERATURA -hipotermie termoreglatoare de a-si
CORPULUI IN LIMITE satisface nevoia
NORMALE
8. NEVOIA DE A FI -neglijarea -lipsa de cunoastere a
CURAT,INGRIJIT SI indeplinirii masurilor ingrijirilor preventive si
A-TI PROTEJA de igiena curative ale pielii
TEGUMENTELE
9. NEVOIA DE A EVITA
PERICOLELE ------ ---- ----------
57
10. NEVOIA DE A -pierderea -izolare
COMUNICA CU controlului asupra -perturbarea

DATA PROBLEMA DE OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

DEPENDENTA PROPRII SI
DELEGATE
-dispnee,tuse TRATAMENTUL
-pacientul sa-si ADMINISTRAT IN SPITAL
-invata pacientul sa faca -dispneea se
productiva, diminueze dispneea exercitii respiratorii amelioreaza putin
anxietate, -pacientul sa respire fara -educa pacientul sa -pacientul tuseste si
5 expectoratie dificultate tuseasca si sa expectoreaza cu
.
0
1
.
2
mucopurulenta -pacientul sa aiba un expectoreze succes
0
1
2
ritm respirator regulat -invata pacientul sa -pacientul incearca
incerce sa-si diminueze sa-si reduca
cantitatea de alcool,apoi cantitatea de alcool
renuntarea la acest viciu pe care o consuma
inainte
-hipertermie/ -pacientul sa prezinte o -invata pacientul tehnici
hipotermie temperatura corporala in pentru a avea o
limite normale(36,4 temperatura corporala
grade Celsius axilar;37 normala -pacientul prezinta o
grade Celsius bucal;37 temperatura
grade Celsius rectal) corporala in limite
normale
-greturi,varsaturi -pacientul sa-si exprime -asistenta culege date -pacientul a inteles
hipohidratare acceptul in a-si urma despre varsta modul de intocmire a
dieta pe o perioada de 3 pacientului,conditiile de regimului alimentar
zile viata si principiile dupa
-sa-si diminueze -i se alcatuieste care trebuie sa ne
cantitatea de alcool in pacientului un regim ghidam
cele 3 zile de dieta alimentar corespunzator -pacientul a renuntat
-sa-si diminueze -incurajeaza pacientul sa la consumul de
greturile varsaturile respecte dieta impusa alcool
-oligurie,pierdere -pacientul sa nu prezinte -ajuta pacientul sa se -datorita hidratarii
in nici un semn de hidrateze corespunzator corespunzatoare
6
.
0 greutate,uscaciune deshidratare pacientul prezinta
1
.
2
0 a pielii si -pacientul sa aiba pielea58 mai putine semne de
1
2
mucoaselor supla si bine hidratata deshidratare

DATA MEDICATIA
5.01 MIOFILIN 100 mg-3 caps./zi
OXACILINA -4 caps/zi
METOCLOPRAMID 10 mg-1/zi
BROMOVAL-1/zi
6.01 MIOFILIN 100 mg-3caps/zi
BROMOVAL-1/zi
OXACILINA-4 caps/zi
ACC 200 mg-3/zi
X-PRESSOL 5 mg-2/zi
7.01 MIOFILIN 100 mg-3caps/zi
OXACILINA-3/zi
ACC 200 mg-2/zi
DIUREX 50 mg-3/zi
X-PRESSOL 5 mg-2/zi
8.01 MIOFILIN 100 mg-2/zi
DIUREX 50 mg-3/zi
TEOTARD-3/zi
TINIZOL-2/zi
ACID FOLIC-1/zi
OXACILINA-3/zi
X-PRESSOL 5 mg-1/zi
ACC 200 mg-2/zi
9.01 MIOFILIN 100 mg-2/zi
DIUREX 50 mg -2/zi
ACID FOLIC-1/zi
X-PRESSOL 5 mg-1/zi
EPICRIZA
59

In prezenta tratamentului igieno-dietetic si medicamentos (hipotensive,

tranchilizante, sedative) situatia a revenit la normal.
Recomandari: -tratament: *EFICEF 200 mg
*ACC 200 mg
*METOPROLOL 25 mg
*TEOTARD 200 mg
*LAGOSA 150 mg
-va evita eforturile fizice, intemperiile, fumatul, alcoolul;
-regim alimentar prescris aparte;
-va ramane in dispensarizare.
60

FOAIE DE TEMPERATURĂ
CNP

Numele…………………………………….. Prenumele………………………………………………
Anul……….. luna ……… Nr. foii de observaţie………. Nr salon…….. Nr pat………..
Ziua
Zile .de boală . .
s
l
p
s A p D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S
. u
e T P m
R e
T
35 30 160 41
30 25 140 40
25 20 120 39
20 15 100 38
15 10 80 37
10 5 60 36
Lichide ingerate
Diureză
Scaune
Dietă
61

CAZ CLINIC NUMARUL 2
CULEGEREA DATELOR:
PACIENT: S.N
SEX: Masculin
VARSTA: 40
CETATENIE: Roman
DOMICILIU: Comanesti; Judetul Botosani
DIAGNOSTIC DE TRIMITERE : Colecistopancreatita acuta necroticohemoragica
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Colecistopancreatita acuta necroticohemoragica
DIAGNOSTIC LA 72 DE ORE: Etilism Cronic,Colecistopancreatita Acuta
Necroticohemoragica
-Colecistopancreatita Acuta Necroticohemoragica
-Etilism Cronic
-Pseudochist de pancreas
-stare generala alterata, greturi, varsaturi, anxietate, dureri intense in
etajul abdominal superior descries ,,in bara’’iradiind posterior.
ISTORICUL BOLII:
-in urma cu 9 luni pacientul a refuzat internarea respectiv interventia
chirurgicala; simptomatologia s-a remis sub tratament medicamentos (antibiotic,
antispastic, analgezic).
-din istoricul afectiunii actuale simptomele au debutat brusc cu: dureri de
mare intensitate in etajul abdominal superior in plina sanatate aparenta, alterarea
starii generale,ulterior cu greturi,varsaturi,distensie abdominala moderata;simptome
62

ce au persistat si sa-au agravat progresiv determinand bolnavul sa se prezinte la

spital pentru investigatii.
EXAMEN OBIECTIV:
-temperatura corporala: T=37 °C
-starea de constienta: pastrata
-starea generala: influientata
-starea de nutritie: greturi, varsaturi, anorexie
-tegumente: normal colorate
-mucoase: uscate
APARAT RESPIRATOR: torace normal conformat simetric, sonoritate pulmonara
normala
TA=15/90 mmHg; P=80b/min
-zgomote ritmice bine batute fara sufluri
APARAT DIGESTIV: tranzit intestinal prezent
APARAT GENITAL: relativ normal
63

INVESTIGATII DE LABORATOR
HEMATOLOGIE:

VSH 16 mm/h B:1-10
F:2-13
HEMOLEUCOGRAMA:
DENUMIRE VALOARE U.M VALOAREA

WBC 5.9 mii/µl B:4-9
F:5-10
RBC 6.02 mii/ µl B:4-6.08
F:3.93-5
HGB 14.8 g/dl B:14-17.5
F:11.2-16
HCT 46 % B:42-51
F:34.1-48
MCV 88.2 fl 79-94.8
MCH-HEM 28 Pg 25.6-32.2
MCHC-CHEM 36.9 g/dl 32.2-36.5
PLT 380 mii/µl 163-400
RDW-SD --------- fl 35.1-46.3
RDW-CV --------- % 11.6-14.4
PDW --------- fl 11.5-16.5
MPV --------- fl 9.4-12.4
P-LCR --------- % 0-20
NEUT 55 % 34-71.1
LYMPH 76 % 19.3-53
MONO 4.9 % 4.7-12.5
EO 0.6 % 0.7-7
BASO 1.4 % 0.1-1.2
NEUT 4.33 mii/ µl 1.56-6.13
LYMPH 3.55 mii/ µl 1.18-3.74
64

MONO 0.33 mii/ µl 0.24-0.82

EO 0.55 mii/ µl 0.04-0.54
BASO 0.10 mii/ µl 0.01-0.08
BIOCHIMIE:
GLUCOZA 95 mg/dl 55-110
UREE 160.1 mg/dl 120-500
EXAMEN URINA:

DENSITATE 1021 g/dl 1016-1022
Ph 6.3 --- 4.8-7.4
LEUCOCITE NEG leuc/µl <10 leuc/µl
CORPI NEG mg/dl <5
CETONICI
PIGMENTI NEG mg/dl <0.2
BILIARI
SEDIMENT Rare
URINAR leucocite

65

Nr.crt. NEVOIA MANIFESTARI DE SURSA DE

FUNDAMENTALA DEPENDENTA DIFICULTATE
1. NEVOIA DE A RESPIRA -prezenta secretiilor -alterarea mucoasei
abundente nazale
nazale impiedicand -anxietate
respiratia normala
2. NEVOIA DE A BEA SI -anorexie, -supraincarcarea datorita
AMANCA greturi,varsaturi consumului de alcool
-insuficienta cunoastere
de sine
3. NEVOIA DE A ELIMINA -oligurie,anurie -insuficienta cunoastere
pentru
o hidratare
corespunzatoare
4. NEVOIA DE A SE MISCA -necoordonarea -dezechilibru datorat
SI DE A MENTINE O miscarilor, tremuraturilor
BUNA POSTURA tremuraturi -efectul secundar al
drogului(alcool)
5. NEVOIA DE A DORMI SI -oboseala, -iritabilitate
A SE ODIHNI insomnie, -diminuarea puterii de a
disconfort se odihni
6. NEVOIA DE A SE -dezinteres fata de -neindemanarea de a-si
IMBRACA SI A SE tinuta vestimentara alege o tinuta
DEZBRACA -refuz de a se imbraca corespunzatoare
corespunzator
7. NEVOIA DE A-SI
MENTINE
TEMPERATURA ---------- ------------
CORPULUI IN LIMITE
NORMALE
8. NEVOIA DE A FI -dezinteres fata de -lipsa de
CURAT,INGRIJIT SI A-TI masurile de igiena cunoastere a ingrijirilor
PROTEJA TEGUMENTELE preventive si curative ale
pielii
66

9. NEVOIA DE A EVITA -negativism -lipsa de cunostere a

PERICOLELE obiceiurilor
sanatoase de viata
10. NEVOIA DE A
COMUNICA CU SEMENII ----------- ------------
11. NEVOIA DE A ACTIONA

DUPA CREDINTELE SI ----------- -------------
VALORILE SALE
12. NEVOIA DE A FI OCUPAT

IN VEDEREA REALIZARII ----------- ----------- --
13. NEVOIA DE A SE ---------- ------------

RECREIA
14. NEVOIA DE A INVATA ----------- ------------
67

PLAN DE INGRIJIRE
68

DATA PROBLEMA INTERVENTII

DE DEPENDENTA OBIECTIVE PROPRII SI DELEGATE EVALUARE
-imposibilitatea de a -pacientul sa -indepartarea secretiilor nazale -pacientul

respira datorita respire liber pe nas -asistenta va umezi aerul din prezinta o
1
4
secretiilor abundente -pacientul sa incapere respiratie
.
0
3
.
nazale nu devina sursa de infectie -educa pacientul pentru a folosi normala
2
0
1
2
-pacientul sa prezinte cai batista individuala de unica
respiratorii permeabile si o folosinta
buna respiratie -educa pacientul pentru a evita
imprastierea secretiilor
-anorexie, -pacientul sa prezinte o stare -aseaza pacientul in pozitia -pacientul si-a
greturi,varsaturi de bine,fara greturi si varsaturi semisezand,sezand diminuat
-pacientul sa fie echilibrat sau decubit dorsal cu capul intr-o din greturi si
psihic parte varsaturi
-pacientul sa fie echilibrat -protejeaza lenjeria cu musama si
hidroelectrolitic aleza
-ajuta pacientul in timpul
varsaturii,
sprijinindu-l
-aplica tratamentul medicamentos
(antiemetice,
vitamine,saruri
minerale)
-oliguri,anurie -pacientul sa prezinte o 69 -pacientul va avea o diureza in -pacientul
1
5
.
0
diureza normala in raport cu limite aproape fiziologice prezinta o

70

TRATAMENTUL ADMINISTRAT IN SPITAL
DATA MEDICATIA
14.03 IBUPROFEN-4/zi
AMPICILINA-injectabil
SCOBUTIL 10 mg-4 compr./zi
TORECAN-3/zi
15.03 Solutii Ringer flacoane 500 ml piv 2/24 h
Solutii ser Glucozat 5% flacoane 500 ml
piv 2/24 h
AMPICILINA-injectabil
IBUPROFEN-4/zi
SCOBUTIL 10 mg-4 compr/zi
TORECAN-3/zi
16.03 Solutii Ringer flacoane 500 ml piv 1/24 h
IBUPROFEN-3/zi
TORECAN-2/zi
71

EPICRIZA
Starea pacientului la externare este imbunatatita.

Se recomanda:
*sa evite eforturile fizice, fumatul, alcoolul, cafeaua;
*sa respecte regimul alimentar impus, astfel va evita sa consume alimente
grase, prajelile, bauturile acidulate etc.;
*sa ramana in dispensarizare.
72

CNP

Ziua
Zile .de boală . s
l .
p
s A
. p D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S
e u m
T P e
R T
35 30 160 41
30 25 140 40
25 20 120 39
20 15 100 38
15 10 80 37
10 5 60 36
Lichide ingerate
Diureză
Scaune
Dietă
73

CAZ CLINIC NUMARUL 3
CULEGEREA DATELOR:
PACIENT: M.D.
SEX: Masculin
VARSTA: 54 de ani
CETATENIE: Roman
DOMICILIU: Stanca-Costesti; Judetul Botosani
DIAGNOSTIC DE TRIMITERE: Ocluzie intestinala, Hipertensiune arteriala
stadiul I
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Astm bronsic, Hipertensiune arteriala stadiul I,
Ocluzie intestinala
DIAGNOSTIC LA 72 DE ORE: Etilism cronic, Astm bronsic, Hipertensiune
arteriala stadiul I,Ocluzie intestinala
-Ocluzie intestinala
-Etilism cronic
-Hipertensiune arteriala stadiul I
-Astm bronsic
-dureri abdominale
-meteorism abdominal
-stare generala alterata
-greturi, varsaturi
ISTORICUL BOLII:
74

-in urma cu cateva zile pacientului i s-a oprit tranzitul intestinal pentru
gaze si materii fecale,a prezentat greturi,varsaturi,dureri abdominale,distensie
abdominala.Dupa parerea sa crezind ca este vorba despre o colica biliara,a decurs
la tratament cu laxative,simtind o usoara senzatie de defecare la 3 zile;
-dupa o saptamana revine un uou puseu ca cel prezentat anterior,iar rudele
acestuia intrenandu-l la spital.
EXAMEN OBIECTIV:
-temperatura corporala: T=39 °C
-starea de constienta: pastrata
-starea generala: influientata
-starea de nutritie: greturi, varsaturi
-tegumente: alterate
-mucoase: modificate
APARAT RESPIRATOR: torace normal conformat
TA=14/90 mmHg; P=60b/min
APARAT DIGESTIV: tranzit intestinal absent
APARAT GENITAL: relativ normal
75

INVESTIGAŢII DE LABORATOR
HEMATOLOGIE:

VSH 12 mm/h B:1-10
F:2-13
HEMOLEUCOGRAMA:
WBC 8.2 mii/µl B:4-9
F:5-10
RBC 5.06 mii/µl B:4-6.08
F:3.93-5
HGB 15.4 g/dl B:14-17.5
F:11.2-16
HCT 44.6 % B:42-51
F:34.1-48
MCV 88.3 fl 79-94.8
MCH-HEM 31.3 Pg 25.6-32.2
MCHC-CHEM 34 g/dl 32.2-36.5
PLT 330 mii/µl 163-400

RDW-SD --------- fl 35.1-46.3
RDW-CV --------- % 11.6-14.4
PDW --------- fl 11.5-16.5
MPV --------- fl 9.4-12.4
P-LCR --------- % 0-20
NEUT 53.9 % 34-71.1
LYMPH 47 % 19.3-53
MONO 16 % 4.7-12.5
EO 3.1 % 0.7-7
BASO 1.1 % 0.1-1.2
NEUT 3.21 mii/µl 1.56-6.13
LYMPH 3.44 mii/µl 1.18-3.74
MONO 1.3 mii/ µl 0.24-0.82
EO 0.19 mii/µl 0.04-0.54
BASO 0.05 mii/µl 0.01-0.08
76

BIOCHIMIE:

GLUCOZA 90.4 mg/dl 55-110
UREE 118 mg/dl 120-500
EXAMEN URINA:

DENSITATE 1.017 g/dl 1016-1022
Ph 5 --- 4.8-7.4
LEUCOCITE NEG Leuc/µl <10 leuc/µl
CORPI NEG mg/dl <5
CETOTICI
PIGMENTI NEG mg/dl <0.2
BILIARI
SEDIMENT Rare
URINAR leucocite

77

Nr. NEVOIA MANIFESTARI SURSA DE

crt. FUNDAMENTALA DE DIFICULTATE
DEPENDENTA
1. NEVOIA DE A RESPIRA -------------- -------------
2. NEVOIA DE A BEA SI A -varsaturi -anxietate
MANCA -greturi
3. NEVOIA DE A ELIMINA -dificultatea in a -alterarea mucoasei
defeca intestinale
4. NEVOIA DE SE MISCA SI
DE A MENTINE O BUNA - -- -- - -- -- - - - - - - - - -- - - - -- -- -
POSTURA
5. NEVOIA DE A DORMI SI A
SE ODIHNI -------------- --------------
-
6. NEVOIA DE ASE IMBRACA
SI A SE DEZBRACA -------------- --------------
-
7. NEVIOA DE A-SI MENTINE -diaforeza -lipsa de cunoastere
TEMPERATURA CORPULUI a mijloacelor de
IN LIMITE NORMALE prevenire a efectelor
caldurii
8. NEVOIA DE A FI -refuzul de a se -lipsa de cunostinte
CURAT,INGRIJIT SI A-TI ocupa de infatisarea
PROTEJA TEGUMENTELE sa
9. NEVOIA DE A EVITA -- -- -- --- -- -- - - -- -- -- -- -- -- -
PERICOLELE
10. NEVOIA DE A COMUNICA -amaraciune -surse de ordin
CU SEMENII sentiment de fizic(alcoolism)
inutilitate
11. NEVOIA DE A ACTIONA
DUPA VALORILE SI -------------- --------------
CREDINTELE SALE -
12. NEVOIA DE A FI OCUPAT
IN VEDEREA REALIZARII - -- -- -- -- -- -- - --------------
-
13. NEVOIA DE A SE RECREIA -------------- --------------
14. NEVOIA DE A INVATA -------------- --------------
-
78

PLAN DE INGRIJIRE
DATA PROBLEMA INTERVENTII

DE OBIECTIVE PROPRII SI DELEGATE EVALUARE
DEPENDENTA
-tahicardie -pacientul sa prezinte -invata pacientul sa intrerupa -pacientul
-bradicardie circulatie adecvata consumul de alcool prezinta o
24.03.2012 -pacientul sa fie -sa aiba alimentatie circulatie
echilibrat psihic bogata in fructe,zarzavaturi adecvata
-sa reduca grasimile si clorura
de sodiu din alimentatie
-administreaza medicatia
prescrisa de medic:tonice
cardiace,
antiaritmice,
vasodilatatoare
-urmareste efectul
medicamentelor
-informeaza pacientul asupra
gradului de efort pe care poate
84

sa-l depuna asupra importantei

continuarii tratamentului
medicamentos
-greturi, -pacientul sa aiba o stare -ii asigura pacientului un -dupa
varsaturi de bine prin diminuarea mediu ambiant ameliorarea
greturilor, adecvat,linistitor, tulburarilor
varsaturilor de securitate digestive
-pacientul sa fie -il ajuta pe pacient in timpul pacientul prezinta
echilibrat din punct de varsaturii prin protejarea o stare de bine
vedere hidroelectrolitic lenjeriei cu
musama,aleza,stergerea
mucozitatilor de pe fata
-administrarea medicatiei
prescrise de medic:antiemetice,
sedative.
85

-hipertermie -pacientul sa-si reduca -masurarea temperaturii la -dupa o

hipertermia intervale regulate de timp hidratare
-asigurarea conditiilor optime corespunzatoare
de temperatura si aplicarea
si aerisirea salonului tehnicilor de
-aplicarea de comprese reci pe racire,pacientul
frunte prezinta o
-hidratare corespunzatoare temperatura in
limite fiziologice
25.03.2012 -constipatie -pacientul sa elimine un -incurajeaza pacientul sa -la doua zile
scaun moale in doua zile pastreze regimul alimentar pacientul nu a
-sa faca exercitii fizice -ajuta pacientul sa faca avut un scaun
usoare si sa pastreze multa miscare moale
regimul alimentar pentru -daca este nevoie la indicatia -dupa efectuarea
a nu reaparea constipatia medicului clismei
efectuiaza o clisma evacuatoare evacuatoare
pacientul a avut
un scaun moale
86

-amaraciune -pacientul sa se poata -pune in valoare -pacientul

-sentiment de afirma,sa capacitatile,talentele si comunica eficient
inutilitate aiba perceptie pozitiva realizarile anterioare ale cu echipa de
de sine bolnavului ingrijire si cu
-pacientul sa fie ferit de -antreneaza bolnavul in diferite anturajul sau
pericole interne sau activitati care sa-i dea -pacientul
externe sentimentul de utilitate participa cu
placere la diverse
activitati
26.03.2012 -tegumente umede -pacientul sa prezinte o -identifica impreuna cu -pacientul si-a dat
-lipsa de interes igiena corespunzatoare pacientul cauzele si motivatia silinta sa
pentru a-si efectua -sa-si faca singur preocuparii deficitare pentru participe singur
igiena singur ingrijirile de igiena aspectul fizic si ingrijirile la ingrijirile de
igienice igiena
87

TRATAMENTUL ADMINISTRAT IN SPITAL
DATA MEDICATIA
24.03 EMETIRAL draj 5 mg-3/zi
DIAZEPAM-2/zi
25.03 X-PRESSOL 5 mg-3/zi
ALGOCALMIN-la nevoie
PIAFEN-la nevoie
DIAZEPAM-2/zi
EMETIRAL-3/zi
TAVANIC 500 mg-1/zi
CEAI DE CRUSIN-500 ml/zi
26.03 X-PRESSOL 5 mg-3/zi
ALGOCALMIN-la nevoie
PIAFEN-la nevoie
EMETIRAL -2/zi
DIAZEPAM-2/zi
TAVANIC-1/zi
27.03 X-PRESSOL-3/zi
TAVANIC 500 mg-1/zi
84

EPICRIZA
RECOMANDARI:
-evitarea eforturilor fizice mari;
-evitarea frigului si a umezelii;
-pastrarea regimului igienio-dietetic (evitarea alimentelor grase,
condimentate, afumate, evitarea prajelilor, evitarea alcoolului si fumatului, evitarea
bauturilor acidulate)
85

CNP

Ziua
Zile .de boală . .
s
l
p
s A p D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S
. u
e T P m
R e
T
35 30 160 41
30 25 140 40
25 20 120 39
20 15 100 38
15 10 80 37
10 5 60 36
Lichide ingerate
Diureză
Scaune
Dietă
86

CAPITOLUL VI
EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE
Sanatatea este o stare de bine fizic, mental si social ce nu consta numai in

absenta bolii sau a infirmitatii.
Boala este ruperea echilibrului, armoniei, un semnal de alarma tradus prin
suferinta fizica, psihica, o dificultate de inadaptare la o situatie noua, provizorie sau
definitive.
EDUCATIA PACIENTILOR PENTRU SANATATE:

Educatia pentru sanatate este o componenta esentiala a ingrijirilor de nursing
fiind directionata in scopul;
*promovarii starii de sanatate;
*mentinerii starii de sanatate;
*restabilirii starii de sanatate
Aderenta la regimurile terapeutice este o componenta esentiala a procesului de
educatie a pacientilor.
Respectarea recomandarilor terapeutice:
*realizarea unor schimbari in stilul de viata;
*respectarea recomandarilor privind dieta;
*respectarea regimului de efort.
84

EDUCATIA SANITARA PENTRU PREVENIREA

BOLILOR PSIHICE
O pastrare buna a sanatatii presupune :

*igiena sarcinii: a se evita traumele psihice, starile tensionale, alcoolul,
tutunul, medicamentele, drogurile;
*asigurarea unui climat familial cald, afectuos, echilibrat, pentru o buna
dezvoltare psihica a copilului;
*abordarea adolescentului cu intelegere si sfaturi competente in timp util,
pentru a evita deprinderile neigienice, daunatoare dezvoltarii psihice (alcool,
droguri);
*asigurarea unei atmosfere de intelegere si respect in familie si la locul de
munca, evitarea conflictelor relationale, a starilor tensionale;
*pregatirea pentru schimbari fiziologice sau evenimente din viata
(pensionare, menopauza, pentru a evita starile depresive, sentimentul de inutilitate,
nervozitate);
*evitarea surmenajului psihic;
*regim de viata echilibrat: alternarea perioadelor de activitate cu perioade
de repaus, activitate reconfortanta, recreativa;
*evitarea consumului de alcool, droguri, cafea in exces;
*tratarea precoce a afectiunilor organice (endocrine, metabolice, renale,
cardiace, neurologice).
85

CONCLUZII
Unele studii medicale au demonstrat faptul ca un consum moderat de alcool

poate avea anumite beneficii, precum scaderea riscului de aparitie a bolii cardiace
sau a accidentului vascular cerebral. Conceptia anumitor personae ca ceea ce face
bine in cantitati mici e si mai bun in cantitati mari, nu este valabila in acest caz.
Consumul zilnic a mai mult de 1-2 bauturi poate avea mai multe efecte
negative decat beneficii. In acest caz poate agrava boala cardiaca (insuficienta
cardiaca), poate declansa un accident vascular cerebral sau poate agrava anumite
afectiuni precum boli hepatice (ciroza, hepatita alcoolica), leziuni nervoase grave
(encefalopatii).
In unele cazuri consumul de alcool trebuie evitat:
*copii si adolescenti;
*femei insarcinate;
*prezenta unor afectiuni acute sau cornice care se pot acutiza sau agrava odata cu
consumul de alcool;
*antecedente personale de consum exagerat de alcool.
86

BIBLIOGRAFIE
1. CAROL MÓZES - ,,Tehnica ingrijirii bolnavului’’; Editura Medicala

Bucuresti, 2009.
2. Dr. VLADIMIR BELIS - ,,Riscurile consumului de alcool’’; Editura
Medicala Bucuresti, 1981.
3. Dr. IOAN BIBERI - ,,Alcoolismul’’; Editura Medicala Bucuresti, 1966.
4. CORNELIU BORUNDEL - ,,Medicina interna pentru cadre medii’’; Editia
a IV-a revizuita, Bucuresti, 2009.
5. LUCRETIA TITIRCA - ,,Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de
asistentii medicali’’; Editura Viata Medicala Romaneasca, 2008, vol II.
6. LUCRETIA TITIRCA - ,,Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre
asistentii medicali; Editura Viata Medicala Romaneasca.
87

Ingrijirea Pacientului Consumator de Alcool 2012

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ingrijirea Pacientului Consumator de Alcool 2012

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FUNDAŢIA ECOLOGICA GREEN

ŞCOALA POSTLICEALĂ F.E.G. EDUCATION

EFECTELE ALCOOLULUI ASUPRA DIFERITELOR ORGANE

Absorbtia alcoolului asupra aparatului urinar se caracterizeaza prin cresterea

Persoanele care consuma de obicei mari cantitati de alcool sunt expuse

Alcoolismul este impartit in:

Tulburari psihice care apar la indivizii ce consuma un timp indelungat

2. DELIRUL PARANOID ALCOOLIC :

3. HALUCINOZA ALCOOLICA WERNICKE :

SEMNE ALE ABUZULUI DE ALCOOL:

*consumul alcoolului in ciuda prezentei unor afectiuni care pot fi agravate, ca

SEMNE ALE DEPENDENTEI SAU ADICTIEI LA ALCOOL:

7. COMPLICAŢIILE CONSUMULUI DE ALCOOL

-aritmii si tensiune arteriala normala, conducand la boala cerebro-vasculara;

8. TABLOUL CLINIC AL INTOXICAŢIEI CU ALCOOL ETILIC

Semnele intoxicatiei acute evoluiaza in trei faze:

9. FACTORII FAVORIZANŢI CARE DUC LA APARIŢIA

Consumul de alcool este o metoda rapida si placuta de a modifica emotiile,

Medicul specialist poate diagnostica dependenta de alcool sau alcoolism,

11. TEHNICA RECOLTĂRII ALCOOLEMIEI

*nivelurile de 50-100 mg/d L pot determina incetinirea reflexelor, tulburari

*cresterea cetonemiei in cetoacidoza diabetica poate cauza false cresteri

TRATAMENTUL INITIAL pentru abuzul si dependenta de alcool cuprinde:

*medicatia anxiolitica (combate anxietatea), ca Diazepamul, sunt folosite in

Tratamentul de intretinere consta in:

13. ATENŢIONĂRI SPECIALE

La pacientii cu sau fara antecedente de convulsii sau epilepsie administrarea

Evenimente asociate cu suicidul:

14. PROFILAXIA ABUZULUI ŞI A DEPENDENŢEI DE ALCOOL

In incercarea de a preveni consumul excesiv de alcool si tulburarile legate de

a) Imbunatatirea ajutorului si indrumari acordate pacientului;

15. PSIHOTERAPIA DE GRUP SAU INDIVIDUALĂ

Nu exista dovezi convingatoare ca reabilitarea in spital este in totdeauna mai

normala dupa intreruperea alcoolului si se va ameliora in saptamanile si lunile

16. CONSECINŢELE ALCOOLISMULUI ÎN SOCIETATE

Consecintele abuzului de alcool, afecteaza nu numai pe bautor, ci si mediul in

ROLUL ASISTENTEI ÎN ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR

Cadrele medicale care se dedica indrijirii pacientilor indiferent de afectiunea

In concluzie, in orice actiune terapeutica va trebui sa-i creem bolnavului un

MĂSURI DE URGENŢĂ ÎN INTOXICAŢIA CU

Provocarea de varsaturi si spalatura gastrica cu carbine activate (in solutie de

Introducerea pe cale parenterala, picatura cu picatura a solutiei

*imbraca manusile sterile;

INGRIJIREA ULTERIOARA A PACIENTULUI:

*coagularea sangelui pe ac sau canula: se previne prin perfuzarea

*prin deglutitie sonda patrunde in esofag si prin miscari blande de impingere

4. CLISMA EVACUATOARE SIMPLĂ

CLISMA EVACUATOARE SIMPLA :

5. PREGĂTIREA BOLNAVULUI PENTRU EXPLORĂRI OBLIGATORII

CAZ CLINIC NUMAR I

EXAMEN RADIOLOGIC: Rx.pulmonara;fibroza interstitiala pulmon drept,in

OBSERVATII ASUPRA STARII DE SANATATE

DENUMIRE VALOAREA U.M VALOAREA

DENUMIRE VALOAREA U.M VALOARE

HCT 42.9 % B:42-51

PLT 266 mii/ µl 163-400

DENUMIRE VALOAREA U.M VALOAREA

DENUMIRE VALOAREA U.M VALOAREA

NITRITI NEG ----- abs

GLUCOZA NORM mg/dl <30

UROBILINOGEN NORM mg/dl <1

HEMATII/Hb NEG ery/µl 0-5

CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE DUPĂ VIRGINIA HENDERSON