TEST EVALUARE AMG

1. Modelul conceptual al îngrijirilor după Virginia Henderson precizează:

a) individul este un tot;
b) individul este un tot prezentând 14 nevoi fundamentale;
c) individul este un tot prezentând 14 nevoi fundamentale pe care trebuie sa și le satisfacă.

2. Consecințele imobilizării îndelungate la pat pot fi:

a) spasmele musculare;
b) atrofie musculară, escarele;
c) contracturile musculare.

3. Subfebrilitatea reprezintă:
a) scăderea temperaturii corporale sub 36°C;
b) menținerea temperaturii între 37-38°C:
c) menținerea temperaturii între 38-39° C.

4. Semnele obiective ale durerii includ următoarele manifestări, cu excepția:

a) pulsul, TA, respirația-crescute;
b) expresia fetei, poziția corpului-modificate;
c) creșterea cantității de urină/24 h.

5. Coma este o pierdere totală sau parțială a:

a) conștientei;
b) conștienței cu alterarea funcțiilor vegetative;
c) a conștienței, mobilității, sensibilității, cu conservarea celor mai importante funcții vegetative.

6. Diagnosticul de îngrijire cuprinde:

a) descrierea procesului patologic;
b) enunțul problemei de dependență,a sursei de dificultate și a manifestării de dependență;
c) enunțul manifestării de dependență.

7. Dezinfecția este operația:

a) de distrugere a agenților infecțioși de pe tegumente, mucoase, obiecte și din încăperi;
b) de distrugere a paraziților de pe obiecte;
c) de distrugere a insectelor transmițătoare de microbi.

8. Dezinsecția reprezintă:
a) distrugerea insectelor;
b) distrugerea insectelor care pot transmite boli infecțioase;
c) distrugerea păduchilor.

9. Infecțiile intraspitalicești se definesc astfel:

a) înbolnaviri de natură infecțioasă contractate în spital;
b) îmbolnăviri de natură infecțioasă care se manifestă după externarea pacientului;
c) îmbolnăviri de natură infecțioasă contractate în spital și care se manifestă în timpul internării sau după
externare.

10. Prin injecția subcutanată se pot interoduce în organism:

a) substanțe medicamentoase izotonice lichide nedureroase;
b) substanțe medicamentoase hipertonice;
c) substanțe medicamentoase uleioase.

11. Accidentele injectiei intravenoase sunt următoarele cu excepția:

a) flebalgie, datorită injectării prea rapide a unor substanțe iritante;
b) hematomul prin străpungerea venei;
c) paralizie prin lezarea nervului sciatic.

1
12. Paracenteza abdominală reprezintă:
a) patrunderea cu ajutorul unui ac în cavitatea peritoneală;
b) patrunderea cu un ac în cavitatea pleurală;
c) patrunderea cu un ac într-un organ parenchimatos.

13. Toracocenteza reprezintă:

a) puncția cavității peritoneale;
b) puncția cavității pericardice;
c) puncția cavității pleurale.

14. Apriția cianozei postoperator imediat indică:

a) insuficiență respiratorie;
b) insuficiență circulatorie;
c) ambele.

15. Diagnosticul corect al unei luxații și a unei fracturi se pune prin:

a) semnele de probabilitate;
b) prin examenul radiologic față și profil al osului interesat;
c) aprecierea mobilității membrului afectat.

16. Tulburările de micțiune sunt:

a) poliurie, oligurie, disuria;
b) anuria, polakiuria, nicturia;
c) nicturia, disuria, ischiuria, polakiuria, incontinența urinară.

17. Manifestările de dependență întâlnite la pacientul cu HTA sunt:

a) palpitații, vărsături;
b) dispnee, cefalee occipitală, tulburări de vedere;
c) dispnee, ploiurie.

18. Alimentația pacientului cu insuficiență cardiac urmărește;

a) reducerea cantității de glucide/ 24h;
b) reducerea numărului de mese/ 24h;
c) reducerea consumului de Na Cl și a cantității de lichide.

19. Nevoia de apă a adultului pe 24/ h este:

a) 180 ml / kg corp;
b) 2000-2500 ml;
c) 100 ml /kg corp.

20. Manifestările de dependență prezentate de un pacient cu deshidratare sunt:

a) piele și mucoase uscate, oligurie, sete, hipotensiune arterială;
b) oligurie, sete;
c) cresterea în greutate, edeme.

21. Semnele de recunoaștere a comei hiperglicemice sunt:

a) tremurăurii, piele uscată;
b) piele uscată, tremurături, grețuri, varsături;
c) grețuri, vărsături, piele uscată, instalare lentă.

22. Comei hipoglicemice îi sunt caracteristice următoarele manifestări de dependență:

a) halena acetonică;
b) tremurăturii, transpirații;
c) semne de deshidratare.

23. Urografia reprezintă:

a) examen radiologic al aparatului renal folosind ca substanță de contrast odiston, injectat intravenos;
b) examen radiologic al aparatului renal fiolosind ca substanță de contrast iodura de sodiu 10%, injectată prin
cateterism uretral;
c) examen radiologic al vezicii urinare.

2
24. Caracteristicile durerii în colica renală sunt:
a) localizare suprapubiană,iradiere în tot abdomenul este vie;
b) localizare lomabară cu iradiere spre organele genitale externe, intensă , profundă;
c) localizare lombară, bilaterală, cu iradiere în tot abdomenul.

25. În fracturile costale cu volet costal se intervine astfel:

a) pansament strâns în jurul toracelui;
b) așezarea pacientului în decubit lateral pe partea bolnavă;
c) nu se face imobilizare, se așează pacientul în semișezând.

26. Manifestările de dependență ce caracterizează stopul cardiorespirator sunt următoarele cu excepția:

a) midriază, oprirea respirațieișsi circulației;
b) relaxare sfincteriană, paliditate, cianoză, pierderea conștienței;
c) hipotensiune arterială, tahicardie.

27. Parametrii de apreciere a gravitatii unei arsuri sunt:

a) suprafața arsă, cauza arsurii;
b) gradul de alterare a funcțiilor vitale;
c) suprafața arsă și profunzimea arsurii

28. Toaleta chirurgicală primară a arsurii are drept scop:

a) îndepărtarea zonelor arse și a corpilor străini;
b) aplicarea soluțiilor antibiotice;
c) prevenirea infecțiilor

29. În cazul unui accident colectiv de muncă pentru a evalua ordinea de acordare a primului ajutor,
asistenta medicală folosește următoarele acțiuni:
a) privește victimele;
b) privește și ascultă victimele;
c) privește, ascultă, atinge( simte) victimele.

30. Șocul reprezintă:

a) starea gravă în care se produc tulburari la nivel celular-anoxie și acumularea produșilor de catabolism;
b) tulburarea conștienței;
c) un dezechilibru între capacitatea vaselor și masa de sânge circulant.

31. Pentru determinarea VSH-ului se recoltează sânge venos:

a) cu seringa uscată de 2ml, 1,6 ml sange +0,4 ml citrat de sodiu;
b) cu seringa de 10 ml sterilă;
c) direct pe ac în eprubetă;

32. Incidentele și accidentele injecției intramusculare:

a) durere vie de-a lungul membrului, embolie uleioasă, ruperea acului;
b) flebalgie, flebita;
c) lipotimie, colaps;

33. Incidentele și accidentele injectiei intravenoase sunt:

a) flebalgie, hematom;
b) diaree, varsaturi;
c) eruptie cutanată, prurit;

34. Locul de elecție al injectiei intravenoase la adult este:

a) artera carotidă;
b) artera femurală;
c) orice venă ce poate fi puncționată;

35. Locul de electie al injecției subcunate este:

a) fața externă a brațului 1/3 mijlocie,fața antero-externă a coapsei 1/3mijlocie;
b) fața externă a antebrațului 1/3 mijlocie;

3
 c) 1/ mijlocie gamba;

36. Care este gestul terapeutic major care se efectuează obligatoriu la locul accidentului în caz de fractură
de membru:
a) mobilizare și transport urgent;
b) imobilizare provizorie și hemostaza;
c) psihoterapie;

37. În hemoragia externă arterială :

a) sângele este rosu închis;
b) sângele este roșu aprins și tâșnește sincron cu bătăile inimii;
c) sângele mustește;

38. În hemoragia externă venoasă:

a) sângele este rosu închis și curge continuu;
b) sângele este roșu aprins și țâșnește sincron cu bătăile inimii;
c) sângele mustește;

40. Prin ce se caracterizează o luxație:

a) întinderea capsulei și a ligamentelor articulare;
b) pierderea permanentă a raporturilor anatomice normale dintre suprafețele articulare;
c) întreruperea continuității osoase;

41. Semnele de certitudine din fractură sunt:

a) crepitația osasă, lipsa transmiterii mișcării;
b) hemoragie, vărsături;
c) imobilitatea regiunii, impotență funcțională;

42. Simptomele generale într-o hemoragie sunt:

a) grețuri, vărsături, diaree;
b) tahicardie, hiotensiune arterială, tahipnee;
c) oligurie, polidipsie, polifagie;

43. Șocul prin electrocutare se manifestă:

a) în primele minute;
b) în primele 4-5 h de la electrocutare;
c) în primele 2-3 zile de la electrocutare;

44. Expectorația reprezintă:

a) evacuare pe gura a conținutului stomacal printr-un act reflex;
b) eliminarea pe gură, în urma unui efort de tuse , a secreției cailor respiratorii având ca rezultat sputa;
c) eliminarea produsului gladelor salivare mari și mici;

45. În criza de astm bronșic, tulburările respiratorii iau aspect de:

a) polipnee inspiratorie;
b) bradipnee expiratorie;
c) tahipnee paroxistică;

46. Pentru ameliorarea respirației în criza de astm bronsic, poziția pacientului va fi:
a) semișezând cu spatele sprijinit cu brațele pe lângă corp;
b) decubit dorsal;
c) Trendelenburg;

47. Bronhografia permite:

a) examinarea static a țesuturilor pulmonare;
b) examinarea dinamică a țesuturilor pulmonare;
c) examinarea pe imagine radiologică obținută prin introducerea unei substanțe de contrast în bronhia lombară
prin sonda flexibilă;

48. Hipoxia reprezintă:

4
 a) scăderea cantitaății de oxigen din sânge;
b) scăderea cantității de oxigen din sânge;
c) dificultate respiratorie;

49. Intoxicația cu cocaina se manifestă prin:

a) dispnee, palpitații, transpiratii reci, colaps;
b) agitație, furnicături, obnubilare;
c) coma, greață, vărsături;

50. Pentru introducerea sondei nazale în faringe se măsoară distanța:

a) de la lobul urechii la nară;
b) de la nară la mandibula sternală;
c) de la lobul urechii la cartilajul carotid;

51. Prin Wheezing se înțelege:

a) inspir prelungit șuierător;
b) expir prelungit șuierător;
c) dispnee de tip Kussmaul;

52. Recoltarea exudatului faringian se practică în:

a) infecții respiratorii;
b) angine;
c) pentru depistarea purtătorilor de streptococ;

53. Care din următoarele diuretice este economizator de potasiu:

a) furosemid;
b) streptokinaza;
c) nefrix;

54. Care din următoarele substanțe sunt anticoagulante:

a) heparina;
b) streptokinoza;
c) vitamina k;

55. Care sunt caracteristicile pulsului în fibrilația atrială:

a) frecvența 80-90 pulsații/ minut;
b) aritmic indiferent de frecvența;
c) dicrot;

56. Conduita de urgență în infarctul de miocard presupune:

a) prevenirea morții subite, combaterea durerii;
b) recoltarea sângelui pentru examene de laborator, psihoterapie de grup;
c) administrare de lichide;

57. Durerea din angina pectorală de efort are următoarele caractere:

a) durere retrosternală ce iradiază în membrul superior stâng;
b) nu cedează la administrarea de nitroglicerină;
c) durează mai mult de 45 minute;

58. Durerea din infarctul de miocard acut poate fi combatută cu:

a) nitroglicerina sublingual;
b) aspirina în doza mari;
c) mialgin;

59. Echocardiograma reprezintă:

a) explorarea cordului cu ajutorul ultrasunetelor;
b) reprezentarea grafică a zgomotelor cardiace;
c) înregistrarea grafică a fenomenelor bioelectrice;

5
60. Electrocardiograma reprezintă:
a) înregistrarea biocurenților la nivelul cordului;
b) înregistrarea biocurenților la nivelul creierului;
c) înregistrarea biocurenților la nivelul mușchilor;

61. Primul ajutor în angina pectorală presupune:

a) repaus fizic și administrarea sublingual de Nitroglicerină;
b) reducerea consumlui de alcool și tutun;
c) reducerea stresului fizic și psihic;

62. Tamponada cardiacă este o urgență caracterizată prin:

a) acumularea de aer intrapleural în cantitate mare;
b) acumularea rapida și în cantitate mare de lichid în cavitatea pericardică;
c) acumularea rapidă de lichid în cavitatea peritoneală;

63. Astmul cardiac este:

a) dispnee de efort;
b) dispnee paroxistică, de obicei nocturnă;
c) dispnee de repaus;

64. Boala varicoasă se caracterizează prin:

a) tegumente palide reci;
b) tegumente cianotice la extremități;
c) vase superficilae dilatate, edem după ortostatism prelungit;

65. Dispneea cardiacă are caracter:

a) polipneic;
b) bradipneic;
c) apare numai în relație cu un efort fizic intens;

66. Durerea din angina pectorală este cauzată de:

a) dezechilibrul dintre necesarul de oxigen și aportul coronarian miocardic;
b) debit coronarian crescut;
c) ritm cardiac generat de focare ectopice ventriculare;

67. Infarctul de miocard este un sindrom provocat de:

a) hipotensiune arterială, odihnă impusă;
b) stare de slabiciune, insuficiență cardiacă;
c) obstrucția bruscă a unei artere coronare cu necroza ischemică a unei porțiuni de miocard;

68. Prin embolie pulmonară se înțelege:

a) un sindrom clinic tranzitoriu acut, determinat de o criză hipertensivă;
b) acumularea anormală de lichid în spațiul intrapericardic;
c) obstrucția arterei pulmonare;

69. Bolnavului cu hemoragie digestiva i se pot administra:

a) lichide reci cu lingurița și bucațele de gheață;
b) lichide calde sau fierbinți;
c) alimentație și hidratare normală;

70. Dieta bolnavului cu HDS în faza acuta este:

a) hidrică;
b) lacto- fainoasă;
c) hiperproteică;

71. Durerea din ulcerul gastric se manifestă:

a) la 3-4 h după servirea mesei;
b) la 30 minute după servirea mesei;
c) fără legătura cu servirea mesei;

6
72. Endoscopia gastroduodenală se face cu ajutorul:
a) fibrogastroscopului;
b) sulfat de bariu;
c) sonda Faucher;

73. Hemoragia digestivă superioară se caracterizează prin:

a) hipertensiune arterială;
b) bradicardie;
c) tendința la lipotimie în ortostatism;

74. Paracenteza este indicată în următoarele afecțiuni:

a) hepatita cronică;
b) ciroza cu ascită în cantitate mare;
c) insuficiența hepatică;

75. Pentru examenul radiologic al stomacului se folosește:

a) odiston;
b) pobilan;
c) 150g sulfat de bariu si 300 ml apa;

76. Semnul semnificativ al ulcerului gastric perforat este:

a) meteorismul;
b) aparare musculara peretelui abdominal;
c) agresivitatea fizică și verbală;

77. Tratamentul colicii biliare se face cu:

a) antispastice, analgetice;
b) procedee chirurgicale( colecistectomie);
c) dieta hiperlipidică;

78. Colica biliară se percepe ca:

a) o durere puternică în epigastru;
b) o durere piternică în hipogastru;
c) o durere puternică în hipocondrul drept;

79. Conduita de urgență în ulcerul perforat consta în:

a) aplicarea de pungă cu gheață pe abdomen;
b) administrarea de purgative sau clisma;
c) analgezice majore;

80. Durerea abdominală violentă ‘’ca o lovitură de pumnal, urmată de abdomen de lemn’’se întâlnește în:
a) apendicita acuta perforată;
b) ulcer gastric și duodenal perforat;
c) vezica biliară perforată;

81. Pregătirea înaintea unei intervenții chirurgicale laborioase pe stomac impune:

a) suprimarea hidratării și alimentației pe toate caile;
b) clisma evacuatoare cu 2 h înaintea intervenției;
c) spălătura gastrică;

82. Primul ajutor în ocluzia intestinală consta în:

a) repaus la pat, calmarea durerii;
b) sonda de aspirație nazo-gastrică,combaterea șocului;
c) repaus absolut la pat , antalgice minore;

83. Insulina se administrează:

a) dimineața;
b) cu 30 minute înainte de masă;
c) nu se are în vedere alimentația bolnavului.

7
84. Semnele majore din coma diabetică sunt:
a) dispnee de tip Kussmaul, halena acetonică;
b) tulburări de afectivitate;
c) foame imperioasă, tahicardie, anxietate;

85. Triada diabetului zaharat este alcătuită din:

a) poliurie, paralizie, psihoza;
b) polifagie, polidipsie, poliurie;
c) polinevrita, poliurie, polakiurie.

86. Citoscopia reprezintă:

a) examinarea radiologică a vezicii urinare cu substanța de contrast;
b) examinarea endoscopică a mucoasei vezicale;
c) evidențierea radiologică a vezicii urinare fără substanță de contrast.

87. Conduita de urgență în colica renală presupune:

a) aplicații reci locale;
b) antispastice;
c) resuscitare cardiorespiratorie;

88. În retenția acută de urină se face de urgența:

a) puncția venoasă;
b) sondaj vezical;
c) puncție vezicală;

89. Sediul durerii în colica renală este:

a) hipogastrul;
b) hipocondrul drept;
c) regiunea lombară cu iradiere caracteristică de-a lungul ureterului spre organele genitale externe;

90. Adenomul de prostata este:

a) tumora benignă a prostatei;
b) tumora malignă a prostatei;
c) metastaze la nivelul prostatei;

91. Confirmarea diagnosticului de adenom de prostată se face prin:

a) tuseu rectal;
b) urografie;
c) citoscopie;

92. Edemele de cauză renală au următoarele caracteristici:

a) sunt moi, pufoase;
b) au sediul exclusiv la nivelul feței;
c) se insoțesc de cianoza tegumentelor;

93. Prin citoscopie se poate vizualiza direct mucoasa de la nivelul:

a) vezicii biliare;
b) vezicii urinare;
c) colului uterin;

94. Conduita de urgență în infarctul de miocard presupune:

a) prevenirea morții subite, combaterea durerii;
b) recoltarea sângelui pentru examene de laborator, psihoterapie de grup;
c) administrare de lichide;

95. Semnul godeului se observa în:

a) deshidratare;
b) inflamație;
c) edem periferic;

8
96. Artroza localizată la nivelul genunchiului se numește:
a) coxartroză;
b) gonartroză;
c) cervicoartroză;

97. Durerea abdominală violentă, initial localizată in fosa iliacă dreaptă care se generalizează ulterior, se
intâlneste în:
a) apendicita acută perforată;
b) ulcer gastric si duodenal perforat;
c) vezică biliară perforată;

98. Artroza vertebrală se numește:

a) lordoză;
b) cifoză;
c) spondiloză;

99. Orice durere localizată la nivelul soldului se numește:

a) coxalgie;
b) artralgie;
c) gonalgie;

100. Hiperhidratarea se manifestă prin:

a) tuse cu expectorație;
b) bradicardie;
c) hipertensiune arterială;