GHID DE PREGĂTIRE A

EXAMENULUI DE ABSOLVIRE
PENTRU ȘCOLILE SANITARE

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

1
CAPITOLUL I

Bazele conceptuale ale nursingului

1. Frecvenţa respiraţiei la persoana adultă este:

a) 14-16 respiraţii/min;
b) 16-18 respiraţii/min;
c) 18-22 respiraţii/min.

2. Hipoxia reprezintă:
a) scăderea cantităţii de O2 în sânge;
b) scăderea cantităţii de O2 în ţesuturi;
c) scăderea cantităţii de CO2 în sânge.

3. Respiraţia este influenţată de postura persoanei şi este

favorizată de:
a) poziţia ortostatică şi şezând;
b) poziţia şezând şi clinostatică;
c) poziţia decubit lateral

2
 4. Declanşarea hemoptiziei este precedată de:
a) senzaţie de căldură retrosternală, jenă respirato-
rie;
b) senzaţie de vomă;
c) vărsătură.

5. Eliminarea sângelui provenind din arborele bronşic se

defineşte ca:
a) hematemeză;
b) hemoptizie
c) hematurie.

6. Pentru măsurarea corectă a tensiunii arteriale asistenta

medicală are în vedere:
a) pregătirea psihică a pacientului;
b) liniştirea pacientului, folosirea aceluiaşi aparat;
c) informarea pacientului, plasarea manometrului la
nivelul arterei la care se face măsurarea, folosirea aceluiaşi
aparat.

7. Tensiunea arterială la o persoană adultă este:

a) 115-140/70-90 mm Hg;
b) 150/80 mm Hg;
c) 90-115/50-80 mm Hg.

8. Tulburările de micţiune sunt:

3
 a) poliuria, oliguria, disuria;
b) anuria, polachiuria, nicturia;
c) nicturia, disuria, ischiuria, polachiuria, inconti-
nenţa urinară.

9. Incontinenţa urinară reprezintă:

a) incapacitatea vezicii urinare de a-şi goli conţinutul;
b) eliminare inconştientă, involuntară a urinei;
c) micţiuni involuntare nocturne.

10. Pentru urmărirea bilanţului lichidian asistenta măsoară

zilnic:
a) eliminările prin urină, scaun, vărsături, drenaje;
b) temperatura corporală;
c) ambele.

11. Hemoragiile menstruale prelungite se numesc:

a) menoragii;
b) oligomenoree;
c) hipermenoree.

12. Subfebrilitatea reprezintă:

a) scăderea temperaturii corporale sub 36°C;
b) menţinerea temperaturii între 37 şi 38°C;
c) menţinerea temperaturii între 38 şi 39°C.

4
 13. Starea de hipotermie este determinată de:
a) pierderea excesivă de căldură;
b) creşterea arderilor din organism;
c) intensificarea metabolismului.

14. Pacientul cu hipertermie prezintă:

a) tegumente palide;
b) frisoane, piele caldă, roşie;
c) ambele.

15. Scopul toaletei generale a pacientului imobilizat la pat

este:
a) înviorarea circulaţiei cutanate, îndepărtarea secreţi-
ilor de pe piele;
b) crearea stării de confort;
c)ambele.

16. Evaluarea riscului de producere a escarei se face la in-

ternarea pacientului în spital, evaluându-se următoarele
criterii:
a) starea generală, de nutriţie, psihică, a pacientului;
b) mobilizarea, incontinenţa, starea pielii;
c) ambele.

17. Următoarele manifestări de dependenţă sunt la nivel sen-

zorial, în afară de:
5
 a) hipoacuzie, anosmie;
b) paralizie;
c) cecitate, hipoestezie.

18. Afazia este manifestarea comunicării ineficiente care

priveşte:
a) scăderea masei musculare;
b) tulburarea sensibilităţii pielii;
c) incapacitatea de a pronunţa cuvintele.

19. Hemiplegia se defineşte ca pierderea totală a funcţiei

motorii a:
a) membrelor inferioare;
b) unei jumătăţi laterale a corpului;
c) unui membru.

20. În obstrucţia căilor respiratorii pacientul prezintă urmă-

toarele manifestări de dependenţă, cu excepţia:
a) respiraţie dificilă pe nas;
b) secreţii nazale abundente;
c) respiraţie ritmică.

21. Pulsul este influenţat de următorii factori biologici, cu

excepţia:
a) vârsta;
b) emoţiile;
c) înălţimea corporală.
6
 22. Factorii biologici care influenţează TA sunt următorii,
cu excepţia:
a) vârsta;
b) activitatea;
c) climatul.¡¡¡¡¡

23. Valoarea normală a TA la adult este:

a) 100-120 max; 60-75 mm Hg min;
b) peste 150 max; peste 90 mm Hg min;
c) 115-140 max; 75-90 mm Hg min.

24. Următoarele manifestări de dependenţă reprezintă tul-

burări de emisie urinară, cu excepţia:
a) polakiuria;
b) disuria;
c) hematuria.

25. Nursingul, ca parte integrantă a sistemelor de sănătate

cuprinde:
a) promovarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor;
b) îngrijirea persoanelor bolnave;
c)promovarea sănătăţii, prevenirea îmbolnăvirilor,
îngrijirea persoanelor bolnave fizic şi psihic, precum şi a
persoanelor handicapate, în orice tip de unitate sanitară.

7
 26. Modelul conceptual al îngrijirilor după Virginia Hender-
son precizează:
a) individul este un tot;
b) individul este un tot prezentând 14 nevoi fundamen-
tale;
c)individul este un tot prezentând 14 nevoi funda-
mentale pe care trebuie să şi le satisfacă.

27. Scopul îngrijirilor după modelul conceptual al Virginiei

Henderson este:
a) păstrarea independenţei individului în satisfacerea
nevoilor sale;
b) suplinirea individului în ceea ce nu poate face singur;
c) ambele.

28. Sterilizarea ca metodă de prevenire a infecţiilor reprez-

intă:
a) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate
formele de existenţă a microorganismelor;
b) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse
toate formele de existenţă a microorganismelor, de la
suprafaţa sau profunzimea unui obiect;
c) totalitatea procedeelor de distrugere a microbilor din
mediul înconjurător.

29. Care din următorii termeni poate fi definit ca absenţa tu-

turor microbilor?
a) steril;

8
 b) curat;
c) dezinfectat.

30. Pentru manevrarea materialelor şi instrumentelor sterile

se poate utiliza:
a) mâna acoperită cu mănuşa sterilă;
b) mâna spălată cu apă şi săpun;
c) pensa de servit.

31. Dezinfecţia este operaţia:

a) de distrugere a agenţilor infecţioşi de pe tegu-
mente, mucoase, obiecte şi din încăperi;
b) de distrugere a paraziţilor de pe obiecte;
c) de distrugere a insectelor transmiţătoare de microbi.

32. Dezinsecţia reprezintă:

a) distrugerea insectelor;
b) distrugerea insectelor care pot transmite boli in-
fecţioase;
c) distrugerea păduchilor.

33. Circuitele funcţionale în unităţile sanitare respectă urmă-

toarele elemente:
a) circuitul aseptic indică sensul de circulaţie pentru
protecţia împotriva infecţiilor;
b) circuitul septic asigură condiţii de protecţie împotriva
infecţiilor;

9
 c) între circuitul septic şi cel aseptic funcţionează prin-
cipiul neseparării circuitelor.

34. Infecţiile intraspitaliceşti se definesc astfel:

a) îmbolnăviri de natură infecţioasă contractate în spi-
tal;
b) îmbolnăviri de natură infecţioasă care se manifestă
după externarea pacientului:
c)îmbolnăviri de natură infecţioasă contractate în
spital şi care se manifestă în timpul internării sau după ex-
ternare.

35. Pentru recoltarea exsudatului faringian avem nevoie de

următoarele materiale cu excepţia:
a) eprubetă cu tampon faringian sau ansă de platină:
b) spatulă linguală;
c) seringă şi ace de unică folosinţă.

36. Recoltarea urinei pentru urocultură se face:

a) la jumătatea micţiunii;
b) prin sondaj vezical;
c) din urina colectată timp de 24 h.

37. Recoltarea urinei pentru urocultură se face:

a) înainte de administrarea antibioticelor;
b) concomitent cu administrarea antibioticelor;
c) ambele.

10
 38. Prezenţa sondei în stomac este indicată de marcajul
acesteia citit la arcada dentară astfel:
a) la 40-50 cm;
b) la 60 cm;
c) la 70-75 cm.

39. Sondajul vezical efectuat în scop explorator se face pen-

tru:
a) recoltarea unei cantităţi de urină pentru exam-
enul de laborator;
b) depistarea unor modificări patologice ale uretrei
şi vezicii urinare;
c) evacuarea conţinutului (când aceasta nu se face spon-
tan).

40. Complicaţiile imediate ale sondajului vezical sunt:

a) lezarea traumatică a mucoasei uretrale:
b) crearea unei căi false prin forţarea sondei;
c) infecţioase, prin introducerea germenilor patogeni
prin manevre şi instrumente nesterile.

41. Efectuarea clismelor în scop evacuator se face pentru:

a) evacuarea conţinutului intestinului gros;
b) pregătirea pentru intervenţii chirurgicale asupra
rectului;
c) pregătirea pacientului pentru alimentare sau
hidratare.
11
 42. Administrarea medicamentelor pe cale orală se face pen-
tru obţinerea următoarelor efecte locale:
a) favorizarea cicatrizării ulceraţiilor mucoasei di-
gestive;
b) protejarea mucoasei gastrointestinale;
c) înlocuirea fermenţilor digestivi (când aceştia
lipsesc).

43. Este contraindicată administrarea medicamentelor pe

cale orală atunci când:
a) medicamentul este inactivat de secreţiile digestive;
b) medicamentul prezintă proprietăţi iritante asupra
mucoasei gastrice;
c) pacientul refuză medicamentul.

44. Administrarea medicamentelor pe cale rectală este indi-

cată la:
a) pacienţii cu tulburări de deglutiţie;
b) pacienţii operaţi pe tubul digestiv superior sau cu
intoleranţă digestivă;
c) pacienţii operaţi pe anus şi rect.

45. Pe cale respiratorie se administrează medicamente sub

formă de:
a) gaze sau substanţe gazeificate;
b) lichide fin pulverizate sau sub formă de vapori;
c) pulberi fine.
12
 46. Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie se
face pentru:
a) decongestionarea mucoasei căilor respiratorii;
b) îmbogăţirea în oxigen a aerului inspirat;!!!!!
c) fluidificarea sputei.

47. Administrarea medicamentelor pe cale parenterală are

următoarele avantaje:
a) dozarea exactă a unui medicament ce ajunge în
sânge;
b) evitarea tractului digestiv:
c) posibilitatea administrării medicamentelor bol-
navilor inconştienţi.

48. Locurile de elecţie ale injecţiei subcutanate sunt:

a) faţa externă a braţului;
b) faţa supero-externă a coapsei;
c) regiunea deltoidiană.

49. Prin injecţia intramusculară se pot introduce în organ-

ism:
a) soluţii izotonice;
b) soluţii hipertonice;
c) soluţii uleioase.

50. Locurile de elecţie ale injecţiei intramusculare sunt:

13
 a) regiunea supero-externă fesieră;
b) faţa externă a coapsei, treimea mijlocie;
c) regiunea subclaviculară.

51. Pe cale intravenoasă se pot introduce în organism:

a) substanţe izotonice;
b) substanţe hipertonice;
c) substanţe uleioase.

52. Accidentele injecţiei subcutanate sunt următoarele, cu

excepţia:
a) durere violentă prin lezarea unei terminaţii !!!!!
nervoase;
b) hematom prin perforarea unui vas;!!!
c) flebalgia.

53. Accidentele injecţiei intramusculare sunt:

a) durere vie prin atingerea nervului sciatic;
b) paralizie prin înţeparea unui vas;
c) embolie prin introducerea accidentală într-un vas
de sânge a unei substanţe uleioase.

54. Accidentele injecţiei intravenoase sunt următoarele, cu

excepţia:
a) flebalgiei, datorită injectării prea rapide a unor sub-
stanţe iritante;
b) hematomului, prin străpungerea venei;
14
 c) paraliziei, prin lezarea nervului sciatic.

55. Incidentele oxigenoterapiei sunt următoarele, cu ex-

cepţia:
a) distensiei abdominală prin pătrunderea gazului prin
esofag;
b) emfizemului subcutanat prin infiltrarea gazului la
baza gâtului datorită fisurării mucoasei;
c) emboliei gazoasă.
56. Paracenteza abdominală se efectuează:
a) în fosa iliacă stângă, linia Monroe - Richter;
b) în fosa iliacă dreaptă;
c) la mijlocul liniei dintre ombilic şi simfiza pubiană.

57. Punctia rahidiană se execută în scop terapeutic pentru:

a) decomprimarea în cursul sindromului de HIC;
b) introducerea de substanţe medicamentoase,
anestezice;
c) recoltarea LCR şi executarea mielografiilor.

58. Antibioticele se pot administra pe următoarele căi, cu

excepţia:
a) orală;
b) parenterală intramuscular şi intravenos;
c) subcutanată.

15
 59. Înainte de începerea tratamentului cu antibiotice este
necesar:
a) să se identifice germenul patogen;
b) să se determine sensibilitatea agentului patogen la
antibiotic;
c) să se testeze sensibilitatea organismului la antibio-
tice.

60. Prin perfuzie intravenoasă se pot introduce soluţii:

a) izotonice;
b) hipertonice;
c) uleioase.

61. Accidentele perfuziei sunt:

a) hiperhidratarea prin perfuzia în exces;!!!
b) embolia gazoasă prin pătrunderea aerului în
curentul circulator;
c) flebita, necroza.

62. Incompatibilitatea transfuzională se previne prin urmă-

toarele măsuri:
a) determinarea grupei în sistemul OAB şi Rh la
primitor;
b) alegerea unui sânge de donator izogrup OAB şi
Rh;
c) executarea probelor de compatibilitate directă
(Jeanbereau) şi biologică Oelecker.

16
 63. Prin transfuzie înţelegem:
a) administrarea sângelui direct de la donator la primi-
tor;
b) administrarea de la donator la primitor după o fază
intermediară de conservare a sângelui;
c) ambele.

64. Accidentele transfuziei sunt:

a) incompatibilitatea de grup în sistemul OAB, man-
ifestată sub forma şocului hemolitic;
b) transfuzarea unui sânge alterat, infectat cu ger-
meni virulenţi care provoacă frisoane puternice la una-
două ore după transfuzie;
c) hemoliză intravasculară prin transfuzarea sân-
gelui neîncălzit.

65. În funcţie de starea pacientului, acesta poate fi alimentat:

a) activ;
b) pasiv;!!!
c) artificial.

66. Alimentarea artificială se realizează prin următoarele-

procedee:
a) sondă gastrică sau intestinală;
b) gastrostomă;!!!
c) pe cale parenterală.

17
 67. Temperatura se măsoară în:
a) cavităţi semiînchise (axilă, plică inghinală, cavitatea
bucală);
b) cavităţi închise (rect, vagin);
c) ambele.

68. Hiperpirexia reprezintă:

a) temperatura corpului peste 40-41 °C;
b) temperatura corpului între 39-40°C;
c) temperatura corpului între 37-38°C.

69. Pentru evaluarea corectă a frecvenţei respiraţiei:

a) se anunţă pacientul şi se linişteşte din punct de
vedere psihic;
b) se preferă perioada de somn (pentru măsurare -
observare);
c) nu se anunţă pacientul.
70. Frecvenţa respiraţiei la adult este:
a) 15-25 r/min;
b) 20-25 r/min;
c) 16-18 r/min.
71. Pulsul se poate măsura manual (digital) la:
a) artera radială, cubitală;
b) artera carotidă;
c) vena jugulară.

18
 72. Pregătirea preoperatorie se face în funcţie de:
a) felul intervenţiei şi timpul disponibil;
b) starea fiziologică a pacientului;
c) bolile însoţitoare.

73. Pregătirea preoperatorie constă în:

a) pregătirea generală;
b) pregătirea locală;
c) ambele.

74. Pregătirea generală preoperatorie constă în:

a) pregătirea psihică a pacientului;
b) asigurarea igienei personale şi a regimului di-
etetic:
c) monitorizarea funcţiilor vitale şi vegetative.

75. Pregătirea locală din preziua intervenţiei chirurgicale

constă în:
a) pregătirea câmpului operator prin spălarea tegu-
mentelor;
b) raderea pilozităţilor, degresarea şi dezinfectarea
tegumentelor;
c) acoperirea câmpului operator.

76. În dimineaţa intervenţiei chirurgicale, asistenta are în

vedere următoarele obiective:

19
 a) întreruperea alimentaţiei cu cel puţin 12 ore
înainte;
b) îndepărtarea protezelor dentare, bijuteriilor şi a
lacului de unghii;
c) golirea vezicii urinare şi administrarea medica-
mentelor preanestezice indicate de medicul anestezist.

77. Îngrijirile postoperatorii se acordă în funcţie de:

a) natura intervenţiei;
b) complicaţiile survenite intraoperator;
c) felul anesteziei şi starea generală a pacientului.

78. Îngrijirile postoperatorii au drept scop:

a) restabilirea funcţiilor organismului;
b) asigurarea cicatrizării normale a plăgii;
c) prevenirea complicaţiilor.

79. In vederea instalării pacientului la pat, asistenta

pregăteşte:
a) salonul şi patul;
b) materiale pentru reanimarea postoperatorie şi
supravegherea pacientului;
c) nu sunt necesare pregătiri speciale.

80. Îngrijirile imediate constau în:

a) supravegherea faciesului şi a comportamentului;
b) supravegherea funcţiilor vitale;
20
 c) supravegherea pansamentului, evacuarea vezicii.

81. Apariţia cianozei postoperator imediat indică:

a) insuficienţa respiratorie;
b) insuficienţa circulatorie;
c) ambele.

82. Îngrijirile acordate în primele două zile după intervenţia

chirurgicală constau în:
a) supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative pen-
tru prevenirea complicaţiilor (şoc, hemoragii);
b) asigurarea igienei şi a alimentaţiei;
c) urmărirea reluării tranzitului intestinal (eventual
clisma evacuatorie)

83. Durerea abdominală "in bara" cu localizare în etajul su-

perior abdominal este caracteristică pentru:
a) ulcerul gastroduodenal;
b) colica biliară;
c) pancreatita acută.

84. În HDS (hemoragia digestivă superioară) masivă, poziţia

Trendelenburg este indicată pentru:
a) împiedicarea aspiraţiei bronşice a sângelui eliminat;
b) menţinerea unei circulaţii cerebrale corespunza-
toare;
c) combaterea durerii.

85. Semnul esential în IRA (insuficienţă renală acută) este:

a) hematurie însoţită de colica abdominală;

21
 b) incontinenţa urinară;
c) oligurie până la anurie.

86. Recoltarea urinei la bolnavii agitaţi sau în comă se face:

a) în vase speciale gradate;
b) prin sonda vezicală permanentă;
c) prin puncţie vezicală.

87. Hemodializa este o metodă folosită pentru:

a) epurare extrarenală;
b) examen de laborator;
c) exsangvinotranfuzie.

88. Retenţia acută de urină presupune:

a) anurie;
b) imposibilitatea evacuării conţinutului vezicii
urinare;
c) micţiuni intermitente.

89. Coma hiperglicemică (diabetică) se recunoaşte după

mirosul:
a) amoniacal;
b) de acetonă;
c) de usturoi.

90. Antidotul reprezintă acea substanţa care:

a) neutralizează sau inactivează o substanţa toxică;
b) este aplicată ca tratament de elecţie într-o afecţiune;
c) are rol în combaterea durerii.

91. Convulsiile sunt:

a) boli ale sistemului nervos central caracterizate prin
pierderea conştienţei;
b) contracţii musculare involuntare tonice, clonice
sau tonico-clonice, însoţite sau nu de pierderea conş-
22
 tienţei;
c) afecţiuni congenitale incurabile cu manifestare inter-
mitentă.

92. Printre semnele de deshidratare hipertonă se recunosc:

a) sete, uscăciunea mucoaselor, consistenţa "de cocă"
a tegumentelor;
b) transpiraţii reci, pliu cutanat persistent, tensiune arte-
rială foarte scăzută;
c) turgor, midriaza, tahicardie.

93. Ca primă manevra de urgenţă în cazul şocului traumatic

se va face:
a) electrocardiograma;
b) aprecierea rapidă a pulsului şi a mişcărilor respi-
ratorii;
c) reechilibrarea hidroelectrolitică.

94. Şocul anafilactic poate fi provocat de:

a) traumatisme şi hemoragii;
b) infecţii microbiene şi virale;
c) substanţe medicamentoase şi înţepături de insecte.

95. Materialele sterilizate în casoletă, prin autoclavare pot fi

păstrate în stare sterilă:
a) timp de 24 ore;
b) timp de 12 ore;
c) timp de 6 ore.

96. Pentru distrugerea tuturor microorganismelor din auto-

clav trebuie să se obtină:
a) presiunea de 1 atmosfera, temperatura de 100º C şi
menţinerea lor timp de 20-30 minute;
b) presiunea de 2 atmosfere, temperatura de 100ºC şi
menţinerea lor timp de 1 ora;
23
 c) presiunea de 2 atmosfere, temperatura de 120ºC şi
menţinerea lor timp de 20-30 minute.

97. Poziţia forţată a bolnavului supranumita "cocoş de

puscă" este întalnita în:
a) tetanos;
b) meningite grave;
c) criza de ulcer gastro-duodenal.

98. Relaţia dintre puls şi temperatură este următoarea:

a) pulsul scade odată cu creşterea temperaturii;
b) frecvenţa pulsului creşte paralel cu temperatura;
c) nu există nici un fel de relaţie între puls şi temper-
atură.

99. Dispneea Kussmaul se caracterizează prin:

a) bradipnee foarte accentuată, cu inspiraţie
prof'undă, zgomotoasă, urmata de o pauza lungă şi
apoi de o expiraţie la fel de lungă ca şi inspiraţia;!!!!!
b) mişcări respiratorii ritmice, de amplitudine normală,
dar despărţite de pauze mai lungi de10-30 secunde;
c) succesiunea ciclică a unor perioade de respiraţie ac-
celerată întrerupte prin scurte perioade de apnee.

100.Administrarea prânzului Boyden are ca scop:

a) facilitarea eliberării căilor digestive pentru examenul
radiografic;
b) pregătirea stomacului pentru endoscopia gastrică;
c) provocarea contracţiei vezicii biliare în vederea
efectuării colecistografiei.
————————————————————-
101.Unul din semnele ce însoţesc dispneea din astmul
bronşic infantil este:
a) wheezing-ul (zgomot caracteristic, şuierător);
b) expectoraţia abundentă mucopurulentă;
24
 c) hemoptizia spumoasă ăi rozată.

102.Agentul etiologic al endocarditei reumatismale este:

a) streptococul beta-hemolitic;
b) pneumococul;
c) stafilococul auriu.

103.Doza maximă a unui medicament reprezintă: .

a) doza cea mai mare suportată de organism fără să
apară fenomene toxice reacţionale;
b) doza maximă care provoacă moartea organismului;
c) cantitatea de substanţă care introdusă în organism
provoaca reacţii toxice.

104.Colecistita acută se defineşte ca:

a) inflamaţia acută a peretelui vezicular manifestată
prin apariţia durerii şi a semnelor infecţioase;
b) colica datorată unor cauze inflamatorii;
c) afecţiune de tip inflamator a căilor urinare.

105.Cauza principală responsabilă de apariţie a infarctului

miocardic acut o reprezintă:
a) ateroscleroza;
b) embolia;
c) diabetul zaharat.

106.Locul de elecţie al injecţiei intradermice este:

a) faţa antero-internă a antebraţului;!!!!!!!!!
b) cadranul supero-extern al fesei;
c) regiunea deltoidiană.

107.Bradipneea se defineşte ca:

a) dispnee în care ritmul respirator este încetinit;
b) dispnee în care ritmul respirator este accelerat;

25
 c) dispnee cu ritm respirator neregulat.

108.Pentru un adult, tahipneea înseamnă:

a) frecvenţa mai mica de 18 respiratii / minut;
b) frecvenţa mai mare de 20 respiratii / minut;
c) frecvenţa între 16 şi 20 respiratii / minut.

109.O scădere a frecvenţei pulsului se numeşte:

a) bradicardie;
b) tahicardie;
c) polipnee.

110.Procesul de formare a urinei în 24 ore poarta mumele

de:
a) micţiune;
b) anurie;
c) diureza.

111.Sonda gastrică ajunge în stomac atunci când la nivelul

arcadei dentare marcajul arată:
a) 65 - 70 cm;
b) 30 - 40 cm;
c) 45 - 50 cm.!!!!!

112.Îngrijirea unui pacient se face în funcţie de:

a) dispozţia asistentului medical;
b) nevoia nesatisfacută a pacientului;!!!!
c) afecţiunea de care suferă pacientul.

113.Recunoasteţi factorul care inflenţează nevoia de odihnă

şi somn:
a) vârsta;
b) sexul;
c) talia.

26
114.Pentru un adult, bradicardia înseamnă:
a) frecvenţa mai mică de 80 bătăi / minut;
b) frecvenţa mai mică de 60 bătăi / minut;
c) frecvenţa mai mare de 80 bătăi / minut.

115. O scădere a frecvenței respiratiei se numeşte:

a) apnee;
b) bradipnee;
c) polipnee.

116.Tulburarea de micţiune cu eliminări dese de urină, dar

în cantitate redusă, poarta numele de:
a) iskiurie;
b) anurie;
c) polakiurie.

117.Sonda duodenală ajunge în duoden atunci când la

nivelul arcadei dentare marcajul arată:
a) 65 – 70 cm;
b) 30 – 40 cm;
c) 45 – 50 cm.

118.Prima menstruaţie poartă numele de:

a) dismenoree;
b) metroragie;
c) menarhă.

119.Poziţia Trendelenburg este indicată pentru:

a) împiedicarea aspiraţiei bronşice a sângelui eliminat;
b) menţinerea unei circulaţii cerebrale corespunză-
toare;
c) combaterea durerii.

120.Toracocenteza reprezintă:
a) puncţie pleurală;
27
 b) puncţie peritoneală;
c) puncţie sternală.

121.Examinările biochimice şi enzimatice se recoltează as-

fel:
a) cu subtanţă anticoagulantă, imediat după micul dejun;
b) dimineaţa, "a jeun" , fără substanţă anticoagu-
lantă;
c) numai în urgenţele medico-chirurgicale.

122.Dintre complicaţiile postoperatorii imediate fac parte:

a) asfixia şi şocul;
b) hiperpirexia şi infecţia plăgii operatorii;
c) eventraţia postoperatorie şi granulomul.

123.Următoarele intervenţii sunt delegate pentru asistenta

medicală cu excepţia:
a) administrarea anticoagulantelor;
b) combaterea durerii prin administrare de mialgin s.c.;
c) poziţionarea pacientului.

124.VSH-ul se recoltează astfel:

a) 0,5 ml EDTA, iar restul până la 5 ml, sânge;
b) 0,4 ml citrat de sodiu 0,38 % şi 1,6 ml sânge;
c) 2 ml sânge fără substanţă anticoagulantă.

125.Insulina se administrează:
a) imediat după masă;
b) înainte de masă;
c) în timpul mesei.

126.În investigarea aparatului renal se evidenţiază ca probe

obligatorii de laborator:
a) glicemia şi bilirubinemia;
b) transaminazele serice;
28
 c) creatinina şi ureea sanguină.

127.Prolilaxia specifică a tuberculozei se efectuează prin

vaccinare cu:
a) DTP;
b) PPD;
c) BCG.

128.Melena este o hemoragie exteriorizată prin scaun şi

provine din:
a) stomac sau duoden;
b) rect sau sigmoid;
c) jejun sau ileon.

129.Subfebrilitatea este reprezentată de intervalul:

a) 37 - 38° C;
b) 35 - 36° C;
c) 36 - 37° C.

130.Hiperpirexia este definită ca o creştere a temperaturii

corpului:
a) peste 38° C;
b) peste 39° C;
c) peste 40° C.

131.Hemoragia digestivă superioară se exteriorizează prin:

a) epistaxis şi hemoptizie;
b) hematemeză şi melenă;
c) hematurie şi rectoragie.

132.Examenul bacteriologic al urinei constă în:

a) sumar de urină;
b) urocultură;
c) urografie.

29
133.Avantajul major al administrării parenterale a medica-
mentelor este:
a) obţinerea unui efect rapid;
b) evitarea infectării cu HIV;
c) costul redus.

134.Printre accidentele injecţiei intramusculare se numără:

a) varsăturile incoercibile;
b) flebalgia;
c) atingerea nervului sciatic.

135.Factorii de risc incriminaţi în apariţia hipertensiunii ar-

terialc sunt:
a) alcoolul şi medicaţia prelungită;
b) efortul fizic şi poluarea;
c) stresul, fumatul şi obezitatea.

136.În edemul pulmonar acut poziţia pacientului este:

a) decubit dorsal, fără pernă;
b) decubit cu toracele ridicat;
c) sezândă la marginea patului cu membrele
atârnând.

137.Escara este definită ca:

a) infecţie la nivelul pielii datorită decubitului prelungit;
b) leziune cauzată de compresiunea dintre proemi-
nentele osoase şi planul dur al patului;
c) congestie cu echimoze cauzate de traumatisme
repetate.

138.În hipertensiunea arterială regimul alimentar trebuie să

fie:
a) hipercaloric;
b) lacto-zaharat;

30
 c) desodat.

139.Spirometria şi spirografia sunt metode de explorare

funcţională:
a) a cordului;
b) a plămânului;
c) a ficatului.

140.Cei mai importanţi factori de rise pentru I.M.A. sunt:

a) stresul, infecţiile urinare acute
b) diabetul zaharat, HTA, fumatul
c) hipotensiunea arterială, infecţii ale tractului respirator

141.Scaunele melenice au urmatorul aspect:

a) culoare neagră, aspect lucios,"ca păcura", miros
fetid;
b) semilichide, cu sânge roşu, rutilant
c) dure, cu striaţii sanguinolente

142.NU este un accident al injecţiei intravenoase:

a) flebalgia
b) hematomul şi revărsările sanguine
c) durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a ra-
murilor sale

143.Pansamentul are urmatoarele principii cu o excepţie:

a) izolare termică, barieră pentru agenţii patogeni
b) asigura absorbţia secreţiilor

31
 c) diminuează sângerarea, menţine umiditatea în
plagă

144.În vederea puncţiei lombare NU poziţionăm pacientul:

a) şezând, cu spatele încovoiat, cu capul înainte
b) şezând cu trunchiul drept, capul în hiperextensie
c) decubit lateral, ghemuit, spatele încovoiat

145.Tratamentul cu heparină se administrează pe cale:

a) intramuscular
b) intravenos sau subcutanat
c) toate aceste căi

146.O sterilizare eficientă se realizează:

a) cu ajutorul razelor ultraviolete, rezelor Roentgen,
gamma şi prin autoclavare;
b) prin fierbere şi cu ajutorul razelor ultravioletc,
razelor Roentgen şi gamma
c) prin flambare şi cu ajutorul razelor ultraviolete,
razelor Roengen şi gamma

147.Urmatoarele valori ale temperaturii corporale aparţin

hiperpirexiei:
a) 38 grade C:
b) 40,3 grade C
c) 39,5 grade C

148.Atitudinea de "spectatori de vitrină" este caracteristică

pentru:
32
 a) hipertensiunea arterială
b) angina pectorală
c) varicele voluminoase

149.În caz de şoc anafilactic se administrează de urgenţă:

a) adrenalină urmată de hemisuccinat de hidrocorti-
zon, miofilin
b) oxigen, codenal
c) morfină, adrenalină

150.Prima intervenţie care se efectuează în caz de glob vezi-

cal este:
a) sondajul vezical
b) puncţia evacuatoare
c) administrarea de diuretice

151.Sângele, din hemoptizie este:

a) de culoare roşu închis, cu resturi alimentare
b) de culoarea zaţului de cafea digerat
c) de culoare roşu aprins, aerat

152.Şocul transfuzional se caracterizează din punct de

vedere clinic prin:
a) dispnee, tahicardie, cianoză, dureri lombare
b) frison, febră, anxietate, somnolenţă
c) durere retrosternală, poliurie, vâjiituri în urechi,
cianoză
33
 153.Identificaţi una din complicaţiile imobilizarii prelungite
la pat:
a) deshidratarea .
b) escarele
c) scleroza sfinctelor

154.Pentru examenul bacteriologic sputa se recoltează:

a) în tăviţe renale
b) după toaleta cavităţii bucale cu soluţie antiseptică
c) în recipiente sterile

155.Accidentele injecţiei intramusculare sunt următoarele,

cu o excepţie:
a) paralizia prin lezarea nervului sciatic
b) embolia uleioasă
c) flebalgia

156.Locul de elecţie al injecţiei subcutanate este:

a) faţa externă a braţului: regiune deltoidiană
b) faţa superoexternă a coapsei: plica cotului
c) flacurile peretelui abdominal: faţa anterioară a ante-
braţului

157.În caz de hemoptizie se administrează:

a) sânge izogrup, Rh negativ

34
 b) sânge izogrup, izoRh
c) lichide calde

158.Dispensarizarea pacientelor cu risc de eclampsie se

face:
a) o dată la o lună
b) o dată la trei luni
c) o dată la două săptămâni

159.Recoltarea urinii pentru urocultură se face:

a) din urina colectată timp de 24 ore
b) se recoltează după consumul de 2-3 l de apă
c) se recoltează direct din mijlocul jetului urinar
într-o eprubetă sterilă

CAPITOLUL II
Funcţiile umane şi îngrijirea pacienţilor cu diferite afecţi-
uni

160.Semnele de recunoaştere a unei luxaţii sunt urmă-

toarele, cu excepţia:
a) febrei ridicate şi congestiei la nivelul articulaţiei;
b) tumefacţiei locale şi deformarea regiunii;
c) durerii vii care nu cedează la calmante;
d) impotentei funcţionale.
35
 161.Tratamentul unei entorse simple constă în:
a) punerea în repaus a articulaţiei afectate;
b) aparat gipsat 21 de zile;
c) administrarea de antialgice.

162.Diagnosticul corect al unei luxaţii şi a unei fracturi se

pune prin:
a) semnele de probabilitate;
b) prin examenul radiologie faţă şi profil al osului in-
teresat;
c) aprecierea mobilităţii membrului afectat.

163.Aparatul gipsat trebuie să respecte următoarele condiţii:

a) să nu fie prea gros;
b) să fie suficient de rezistent;
c) să cuprindă articulaţia de deasupra focarului de frac-
tură.

164.După aplicarea aparatului gipsat se va urmări:

a) culoarea tegumentelor la extremităţi;
b) apariţia edemelor la extremităţi;
c) tensiunea arterială - măsurare.

165.Corelaţi prima cu a doua coloană:

a) cizmă gipsată 1. entorsă articulaţia tibio-tarsiană

36
 b) corset gipsat 2. fractură col femural
c) aparat pelvipedios 3. fractură humerus
d) gheată gipsată 4. fractură maleolară
e) aparat toracobrahial 5. fractură coloană vertebrală.

a4. b5. c2. d1. e3

166.Pentru protejarea segmentului lezat, pacientul este în-

văţat:
a) să folosească cârjele, cadrul metalic;
b) să folosească bastonul;
c) fotoliul rulant.

167.Pentru prevenirea afecţiunilor respiratorii, pacientul este

sfătuit:
a) să evite mediul poluat, tabagismul;
b) să-şi păstreze greutatea corporală în limitele
vârstei/sexului;
c) să evite practicarea sporturilor în timpul anotim-
purilor reci.

168.Pentru prevenirea bolilor cardiovasculare se recomandă:

a) evitarea mersului pe jos;
37
 b) alimentaţie fără exces de sare, grăsimi;
c) evitarea stresului psihic.

169.Electrocardiografia constă în:

a) înregistrarea biocurenţilor produşi de miocard în
cursul unui ciclu cardiac;
b) reprezentarea grafică a zgomotelor produse într-un
ciclu cardiac;
c)curba rezultată din înregistrarea grafică a şocului
apexian.

170.Durerea în IMA prezintă caracteristicile următoare:

a) cedează la administrarea nitroglicerinei;
b) este violentă, insuportabilă;
c) durează peste 30 de minute.

171.Obiectivele imediate în îngrijirea pacientului cu IMA

vizează:
a) combaterea durerii şi anxietăţii;
b) prevenirea complicaţiilor;
c) recuperarea şi reintegrarea socială a pacientului.

172.Expresia feţei este caracteristică unor îmbolnăviri. Ast-

fel, ochii înfundaţi, cu cearcăne albastre,nasul ascuţit,
este caracteristic în:
a) bolile infecţioase;
b) boala Basedow;

38
 c) afecţiuni peritoneale.
173.Comei hipoglicemice îi sunt caracteristice următoarele
manifestări de dependenţă:
a) halenă acetonică;
b) tremurături, transpiraţii;
c)semne de deshidratare.

174.Urografia reprezintă:
a) examen radiologie al aparatului renal folosind ca
substanţă de contrast odiston, injectat intravenos;
b) examen radiologie al aparatului renal folosind ca
substanţe de contrast iodura de sodiu 10%, injectată prin cate-
terism ureteral;
c)examen radiologie al vezicii urinare.

175.Pacientul cu glomerulonefrită acută prezintă ca prob-

lemă:
a) comunicare ineficientă la nivel senzorial;
b) potenţial de exces de volum lichidian;
c) deficit de autoîngrijire.

176.Diagnosticul de certitudine în infecţiile urinare este

susţinut de:
a) examenul sumar de urină;
b) urocultura;
c) valoarea ureei şi a creatininei în sânge.

39
 177.Un pacient de 17 ani este internat cu diagnosticul insu-
ficienţă renală acută şi prezintă:
a) poliurie;
b) anurie;
c) disurie.

178.Hemocultura este examenul bacteriologic care:

a) evidenţiază anticorpii din sânge;
b) identifică germenii patogeni din sânge;
c) evidenţiază antigenii.

179.Hepatita de tip B se transmite prin:

a) alimente contaminate;
b) injecţii;
c) tatuaje; ,
d) manevre stomatologice.

180.Semnul Koplik se întâlneşte în:

a) rubeolă;
b) rujeolă;
c) scarlatină;
d) parotidita epidemică.

181.Vaccinarea reprezintă:
a) metoda profilactică de provocare a unei imunităţi
active specifice, fără ca persoana să facă boala;

40
 b) tratamentul unor boli infecto-contagioase cu seruri
imune care conţin anticorpi specifici germenilor bolii respec-
tive sau toxinelor ei;
c) ambele.

182.Vaccinurile sunt:
a) suspensii de microbi sau toxinele acestora,
omorâte sau atenuate, care şi-au pierdut proprietăţile pato-
genice şi le-au păstrat pe cele antigenice;
b) seruri obţinute de la animale prin imunizare cu mi-
crobi sau cu toxinele lor;
c) seruri obţinute de la persoane imunizate activ.

183.Stabilirea vârstei sarcinii se face luând în considerare

următoarele criterii:
a) data ultimei menstruaţii, data primelor mişcări fe-
tale, înălţimea fundului uterin;
b) data ultimei menstruaţii şi a primelor mişcări fetale;
c) data ultimei menstruaţii şi înălţimea fundului uterin.

184.Primele mişcări fetale se percep la gravide astfel:

a) la primipare la 4 1/2 luni;
b) la multipare la 4 luni;
c) ambele.

185.Cu ocazia consultaţiilor prenatale, asistenta medicală

aplică următoarele intervenţii autonome:

41
 a) măsoară TA, puls, greutate corporală, înălţimea
fundului uterin;
b) administrează tratamentul cu preparate de Fe şi Ca;
c) educă gravida cu privire la autoîngrijire.

186.În ultimul trimestru de sarcină, asistenta medicală educă

gravida, privind naşterea, să recunoască:
a) declanşarea travaliului;
b) semnele de rupere a membranelor;
c) semnele expulziei fătului.

187.Leucoreea reprezintă:
a) scurgere vaginală albicioasă, gălbuie, în cantitate
redusă;
b) scurgere uşor roşiatică premenstrual;
c) pierdere abundentă de sânge menstrual.

188.Pacienta cu inflamaţii genitale poate prezenta ca prob-

leme:
a) leucoree, febră, tulburări urinare;
b) dureri în hipogastru;
c) ambele.

189.În vederea recoltării secreţiilor vaginale, ginecopata

este pregătită astfel:
a) se face spălătura vaginală cu două ore înainte;

42
 b) cu două zile înainte se întrerupe tratamentul lo-
cal;
c) nu se face pregătire.

190.Asistenta educă pacienta pentru prevenirea bolilor

transmise pe cale sexuală:
a) să respecte controalele medicale periodice;
b) să evite contactele sexuale cu parteneri multipli;
c) să păstreze măsurile igienice.

191.În lăuzie se urmăreşte:

a) temperatura
b) involuţia uterină
c) lohiile
d. tensiunea arterială
e) diureza

192.În cursul sarcinii se efectuează următoarele investigaţii

paraclinice:
a) Rx pulmonar
b) Rh, VDRL, test HIV
c) examen Papanicolau
d) toate de mai sus
e) nici o variantă corectă

193.Histerectomia totală cu anexectomie bilaterală pre-

supune:
a) îndepărtarea uterului, colului şi a anexelor
b) îndepărtarea uterului
c) îndepărtarea uterului şi a colului uterin
43
 d) îndepărtarea uterului şi trompelor
e) îndepărtarea uterului şi a anexelor

194.Etapele screening-ului pentru cancerul colului uterin

sunt:
a) examinarea cu valvele, examenul papanicolau, col-
poscopie, biopsie
b) examen ecografic, Rx pulmonar
c) examen ecografic
d) videocolposcopie cu biopsie
e) nici o variantă corectă

195.Dispozitivul intrauterin este contraindicat:

a) la multipare
b) la pacientele cu boală inflamatorie pelvină
c) la femeile sub 30 de ani
d) toate de mai sus
e) nici o variantă corectă

196.Infecţia cu Papilloma virus se depistează prin:

a) examen Babeş-Papanicolau
b) examen ecografic
c) examen cu valve
d) toate de mai sus
e) nici o variantă corectă

197.În caz de sarcină extrauterină tratamentul este:

a) repaus la pat
b) tratament chirurgical
c) antispastice
d) toate de mai sus
e) nici o variantă corectă

198.Vaginita candidozică este o afecţiune produsă de:

a) excesul de antibiotice
44
 b) igiena necorespunzătoare
c) contraceptivele hormonale
d) toate de mai sus
e) nici o variantă corectă

199.EEG reprezintă:
a) înregistrarea biocurenţilor produşi de creier;
b) înregistrarea biocurenţilor produşi de muşchi;
c) examen radiologie al conţinutului cranian.

200.Pentru înregistrarea EEG, pacientul necesită urmă-

toarele pregătiri:
a) trei zile regim alimentar hiposodat;
b) spălarea părului;
c)întreruperea medicaţiei sedative sau excitante.
201.Starea de comă se defineşte astfel:
a) pierderea parţială sau totală a conştientei;
b) pierderea parţială sau totală a conştientei cu alterarea
funcţiilor vitale;
c)pierderea parţială sau totală a conştientei, motil-
ităţii, sensibilităţii cu conservarea celor mai importante
funcţii vegetative.

202.Cele mai frecvente halucinaţii sunt:

a) halucinaţiile auditive
b) halucinaţiile vizuale
c) halucinaţiile olfactive şi gustative
d) halucinaţiile tactile

45
 e) halucinaţiile interoceptive

203.Hiperprosexia se intâlneşte în:

a) schizofrenia catatonică
b) demenţa Alzheimer
c) episodul maniacal
d) sindromul de sevraj alcoolic
e) în toate situaţiile de mai sus

204.Ideile delirante micromanice se întâlnesc în:

a) episodul maniacal
b) delirium
c) catatonie
d) ciclotimie
e) episodul depresiv major psihotic

205.Sindromul neuroleptic malign este o complicaţie majoră

a tratamentului:
a) antidepresiv triciclic
b) antidepresiv inhibitor de monoaminoxidază
c) antipsihotic convenţional
d) antidemenţial cu inhibitori de colinesterază
e) toate variantele de mai sus

206.Copiii alcoolicilor au un risc mai mare decât copiii non-

alcoolicilor de a deveni alcoolici, risc estimat a fi:
a) de 2 ori mai mare
b) de 4 ori mai mare
c) de 6 ori mai mare
d) de 8 ori mai mare
e) de 10 ori mai mare

207.Care din variantele de mai jos nu reprezintă o forma

clinică a schizofreniei:

46
 a) paranoidă
b) catatonică
c) disociativă
d) dezoraganizată
e) reziduală

208.Triada afazie – agnozie – apraxie face parte din tabloul

clinic al:
a) sevrajului alcoolic complicat (delirium tremens)
b) sevrajului la opioide
c) sevrajului la amfetamine
d) demenţei Alzheimer
e) sindromului Korsakov alcoholic

209.Care dintre substanţele de mai jos poate provoca, în in-

toxicaţia acută, atacuri de panică:
a) alcoolul
b) heroina
c) amfetaminele
d) benzodiazepinele
e) barbituricele

210.Care din următoarele tipuri de tulburări de personalitate

nu se caracterizează prin manifestari discomportamen-
tale de tip violent:
a) narcisică
b) schizoidă
c) borderline
d) antisocială
e) paranoidă

211. Afazia receptivă înseamnă :

a) bolnavul înţelege dar nu poate vorbi
b) bolnavul nici nu înţelege şi nici nu poate vorbi
c) deficit motor în membre
47
 d) deficit senzitiv în membre
e) cefalee

212.Ce este coma :

a) un somn linistit
b) o sincopă
c) un somn fără tulburări vegetative
d) un somn cu tulburări vegetative
e) o lipotimie

213.Care dintre semnele de mai jos nu îi aparţin epilepsiei :

a) convulsii
b) stare confuzională
c) pierderi sfincteriene
d) amnezie postcritică
e) insomnie

214.Ce factori favorizează apariţia escarelor :

a) mobilizarea periodică a bolnavului la nivelul patului
b) imobilizarea îndelungată a bolnavului la nivelul patu-
lui
c) schimbarea frecventă a lenjeriei
d) menţinerea igienei tegumentelor
e) evitarea oricărei leziuni a tegumentului care ia contact
cu patul

215.Ce atitudine trebuie adoptată de urgenţă într-un accident

vascular cerebral
a) îngrijirea la domiciliu
b) interarea cât mai rapidă a bolnavului într-o unitate
spitalicească de specialitate
c) internarea după apariţia primelor semne de ameliorare
a stării de sănătate a bolnavului
48
 d) internarea după 48 de ore în spital a bolnavului
e) imobilizarea pe loc a bolnavului

216.În serviciul de urgenţă care este prioritatea numarul unu

într-un traumatism craniocerebral?
a) restabilirea permeabilităţii căilor respiratorii
b) refacerea volemiei
c) hemostaza plăgilor
d) decelarea unei fracturi cervicale
e) rx pulmonar

217.În ce poziţie trebuie aşezat pacientul în pat după o criză

de epilepsie ?
a) decubit lateral
b) decubit dorsal
c) poziţia trendelenburg
d) decubit ventral
e) ortostatism

218.Ce este aura epileptică ?

a) amnezie postcritică
b) apariţia halucinaţiilor în timpul zilei
c) un simptom care apare înaintea crizei
d) stare de relaxare după criză
e) insomnie

219.Care din următoarele tehnici ne ajută să cooperăm cu

succes cu un pacient cu afazie motorie ?
a) vorbire clară, cu volum normal
b) folosirea gesturilor în locul cuvintelor
c) vorbire cu volum mai crescut decât de obicei
d) folosirea desenelor
e) utilizarea muzicii

49
220.Care este poziţia pacientului pregătit pentru puncţie
lombară ?
a) decubit ventral
b) decubit lateral cu genunchii flectaţi
c) decubit lateral cu genunchii în extensie
d) decubit ventral cu genunchii în flexie
e) ortostatism

221.Care este primul simptom de care se plânge pacientul

cu demenţă Alzheimer
a) tulburări de echilibru
b) tulburări de memorie
c) vertij
d) hemipareză
e) anxietate

222.Pacientul cu tulburări de deglutiţie necesită frecvent :

a) intubatia orotraheală
b) sondă nasogastrică
c) tratament miorelaxant
d) traheostoma
e) tapotajul cutiei toracice

223.În conjunctivita alergică semnificativ este:

a) scăderea vederii
b) apariţia durerilor oculare
c) prezenţa pruritului
d) secreţie conjunctivală purulentă
e) hiperemie conjunctivală

224.Ce nu este indicat în administrarea la ochi roşu:

a) picături cu antibiotice
b) comprese cu muşeţel
c) picături cu cortizon
d) unguent antibiotic
50
 e) decongestionante conjuctivale

225.Când pacientul acuză dureri oculare cu senzaţie de corp

străin, blefarospasm sunt indicate următoarele manevre:
a) anestezie topică
b) întoarcerea pleoapei superioare pentru evidenţierea
tarsului
c) comprese cu rivanol
d) pansament ocluziv
e) corticosteroid topic

226.Perioada de nou-născut este cuprinsă între:

a) 0-5 zile;
b) 0- 1 an;
c) 0 - 28 zile;
d) 0 - 3 luni;

227.Principalul icter al nou-născutului este:

a) icterul hemolitic;
b) icterul fiziologic;
c)icterul mecanic.

228.Profilaxia oftalmiei gonococice se face nou-născutului

la naştere cu:
a) nitrat de argint în soluţie 1% instilat în sacul conjunc-
tival;
b) azotat de argint soluţie 1% instilat în sacul conjuncti-
val;
c)se administrează antibiotice parenteral.

51
 229.Meconiul este:
a) o malformaţie congenitală;
b) scaunul nou-născutului în primele 2-3 zile;
c) scaun cu mucozităţi şi celule descuamate de culoare
verde.
230.Primo-profilaxia TBC se face în maternitate cu vaccin:
a) DTP;
b) BCG;
c) PPD
d) AP.

231.Incubatorul nu poate asigura:

a) temperatura constantă;
b) toaleta tegumentelor;
c) monitorizarea;
d) izolarea de sursele potenţiale de infecţii;
e) schimbarea pansamentului ombilical.

232.Prima vaccinare antihepatitică se efectuează:

a) la vârsta de 6 luni;
b) la nou-născut în maternitate;
c) ambele răspunsuri sunt corecte.

233.Alimentele cele mai bogate în fier sunt:

a) laptele de vacă;
52
 b) brânza de vaci;
c) ficatul de vită.

234.Hemoragiile arteriale pot fi recunoscute după:

a) culoarea sângelui şi presiunea de scurgere a acestuia;
b) cantitatea de sânge pierdut;
c) starea generală a pacientului.

235.Compresiunea ca metodă de hemostază provizorie se

face:
a) prin compresiune la distanţă manuală sau digitală;
b) direct pe plagă prin pansament compresiv;
c) cu garoul pe traiectul vasului;
d) prin ligatura vasului.

236.Hemostaza provizorie prin compresiune se realizează

prin:
a) compresiune manuală sau digitală;
b) pansament compresiv;
c) aplicarea antipirinei pe plagă.

237.Manifestările de dependentă prezentate de pacientul cu

hemoragie internă sunt:
a) stare de lipotimie;
b) tahicardie, tegumente reci, palide, hipotensiune arte-
rială;
c) hipertensiune arterială, bradicardie.
53
 238.Melena reprezintă hemoragia internă exteriorizată prin:
a) scaun acoperit cu sânge roşu;
b) scaun negru lucios ca păcura;
c) prin vărsătură.

239.Prima manevră necesară pentru efectuarea respiraţiei ar-

tificiale constă în:
a) introducerea pipei Gueddel;
b) hiperextensie a capului;
c) eliberarea căilor respiratorii.

240.Indicaţi ordinea corectă a timpilor de tratare a unei plăgi

recente. Notaţi cu cifre alături de litere:
a) dezinfecţia plăgii;
b) dezinfecţia tegumentelor din jurul plăgii;
c) calmarea durerii;
d) acoperirea plăgii;
e) fixarea pansamentului;
f) spălarea tegumentelor din jurul plagii

241.Un bun pansament este acela care:

a) este executat în condiţii de asepsie;
b) foloseşte pentru tratarea plăgii soluţie de antibiotice;
c) protejează plaga de agenţi termici, mecanici, micro-
bieni.

54
 242.În acordarea primului ajutor în cazul unei plăgi pene-
trante se aplică următoarele îngrijiri, cu
excepţia:
a) se aseptizează pielea din jur;
b) se toarnă apă oxigenată în plagă pentru scoaterea cor-
pilor străini;
c) se aplică pansament steril.

243.Conduita de urgenţă în criza de astm bronşic constă în:

a) sângerare 300 ml
b) O2 terapia
c) administrarea medicamentelor bronhodilatatoare şi
antialergice.

244.Intervenţiile autonome ale asistentei medicale în cazul

unui pacient cu dureri abdominale difuze, greţuri, vărsă-
turi, absenţa scaunului şi a eliminării gazelor sunt:
a) clisma evacuatoare
b) administrarea medicaţiei antialgice
c) transportul de urgenţă la spital.

245.În sarcina extrauterină apar ca manifestări de depen-

denţă:
a) durere acută în fosa iliacă;
b) metroragie;
c) retenţie acută de urină;

55
 d) lipotimie.

246.În cazul unui accident colectiv sunt primii cărora li se

va acorda primul ajutor:
a) cei care ţipă, strigă după ajutor;
b) cei inerţi;
c) nu au importanţă aceste elemente.

247.Pentru a interveni în mod eficient în cazul unei per-

soane ce pare „lipsită de viaţă" e necesar:
a) să te asiguri că locul e sigur;
b) să nu te supui unui pericol vital, să te protejezi;
c) să-ţi rişti propria viaţă pentru a salva pacientul.

248.Pentru a verifica dacă o persoană inconştientă respiră

poţi acţiona astfel:
a) priveşti dacă toracele se ridică;
b) asculţi dacă se aude respiraţia şi simţi respiraţia pe
obrazul tău;
c) ambele.

249.Semnele sigure ale unei crize de epilepsie sunt:

a) pierderea conştientei în mod brusc, cădere;
b) contracţii tonico-clonice;
c) prezenţa vărsăturilor spontane.

56
250.Materiale moi cu care vine în contact pacientul în sala
de operaţie şi reanimare (câmpuri, comprese, tampoane
de vată, tartine, cearceafuri...etc..) trebuie să fie:
a) sterile
b) spălate recent în condiţii de igienă strictă
c) numai curate
d) pot fi utilizate de la un pacient la altul
e) acest aspect nu are importanţă

251.În perioada perioperatorie supravegherea pacientului

este :
a) necesară
b) obligatorie
c) necesară şi obligatorie
d) lăsata la latitudinea personalului inferior
e) lăsată la latitudinea familiei

252.Supraveghera perioperatorie a SaO2:

a) nu este necesară
b) nu este obligatorie
c) ramâne la latitudinea personalului mediu
d) rămâne la latitudinea personalului inferior
e) este necesară şi obligatorie pe toată perioada perioper-
atorie (preoperatorul imediat, întraoperator, postopera-
torul imediat)

253.Supravegherea tensiunii arteriale în reanimare:

a) nu este necesară
b) nu este obligatorie
c) ramâne la latitudinea personalului mediu
d) rămâne la latitudinea personalului inferior
e) este necesară şi obligatorie pe toată perioada periop-
eratorie (preoperatorul imediat, întraoperator, postopera-
torul imediat).

57
254.Pacientul cu stare de conştientă alterată (GCS sub 9):
a) nu necesită supraveghere
b) nu necesită gesturi specifice
c) necesită supraveghere
d) necesită gesturi specifice
e) necesită supraveghere, şi gesturi specifice (poziţie de
sigurantă şi, ori de căte ori este posibil asigurarea căilor
aeriene şi ventilatie mecanică)

255.Care dintre urmatoarele semne se intalnesc in insufi-

cienta hepatică gravă :
a) icterul;
b) flapping tremor;
c) steluţele vasculare;
d) foetor-ul hepatic;
e) scăderea titrului de protrombina sub 50%;

256.Şocul electric asupra cordului :

a) se execută numai de către medici;
b) este indicat numai în fibrilaţie ventriculară;
c) este indicat în tahicardii ventriculare şi supraventricu-
lare cu ritm mai mic de 150 bătăi/min;
d) poate fi executat şi de paramedici;
e) este indicat numai în asistole;

257.Arsurile retrosternale din boala de reflux gastro-esofa-

gian cedează la admininstarea de:
a) anticoagulante
b) antispastice
c) antiinflamatorii
d) antisecretoare
e) antialgice

258.Contractura musculara de tip "abdomen de lemn” apare

în:
58
 a) ocluzia intestinală
b) ileusul paralitic
c) ulcerul duodenal perforat
d) apendicita acută
e) hemoperitoneu

259.Sub termenul de litiază biliară se întelege:

a) litiaza căii biliare principale.
b) litiaza colecisto-coledociană.
c) litiaza veziculară şi a canalului cistic.
d) litiaza canalului cistic
e) litiaza veziculară.

260.Definiti termenul de "colică biliară ":

a) dureri colicative datorate contracţiilor spastice ale
musculaturii veziculare.
b) dureri colicative datorate contracţiei spastice a mus-
culaturii coledociene.
c) dureri continue datorate contracţiei spastice a muscu-
laturii arborelui biliar.
d) dureri continue datorate contracţiei spastice a muscu-
laturii căilor biliare extrahepatice.
e) dureri continue datorate contracţiei spastice a vez-
iculei biliare.

261.Care este cea mai frecventă forma dintre tumorile be-

nigne ale ficatului:
a) hiperplazia nodulară focală.
b) hemangiomul.
c) chistele hepatice seroase.
d) boala polichistică a ficatului.
e) pseudotumorile inflamatorii.

262.Care este cel mai frecvent simptom al cancerului esofa-

gian:
59
 a) durerea retrosternală
b) disfagia
c) vocea îngroşată
d) tusea
e) scăderea ponderală

263.Prezenţa tenesmelor şi a rectoragiilor sugerează o lezi-

une la nivelul:
a) colonului transvers
b) rectului
c) intestinului subţire
d) colonului ascendent
e) colonului sigmoid

264.Examenele paraclinice ale bolnavului chirurgical:

a) sunt nespecifice, având valoare diagnostică majoră
b) cuprind examenul radiologic toraco-pulmonar şi elec-
trocardiograma
c) includ tomografia computerizată la toţi bolnavii ce
necesită intervenţie chirurgicală
d) trebuie să asigure evaluarea generală a bolnavului
e) pot lipsi în urgenţele chirurgicale majore

265.Plăgile:
a) sunt soluţii de continuitate la nivelul ţesuturilor şi or-
ganelor
b) pot fi doar iatrogene
c) cele penetrante intereseaza numai tegumentul
d) plăgile suprainfectate se sutureaza secundar
e) înainte de sutura necesită toaletă şi hemostază

266.Plaga operatorie:
a) are ca premiza esenţiala asepsia
b) are drept scop crearea de cavităţi de lucru
c) evitarea sângerării se realizează prin tromboze vascu-
60
 lare spontane sau ligaturi vasculare
d) urmăreşte obţinerea vindecării primare
e) se suturează reconstituind planurile incizate

267.Complicaţiile plăgii operatorii sunt:

a) hemoragia
b) infecţia, dehiscenţa şi evisceraţia
c) ileusul postoperator
d) boala tromboembolică
e) eventraţiile

268.Infecţiile chirurgicale reprezintă:

a) stări septice de etiologie variată
b) boli infecto-contagioase
c) infecţii produse ca urmare a actului chirurgical
d) infecţii care necesită tratament chirurgical
e) infecţii generalizate

269.Furunculul:
a) reprezintă necroza foliculului pilo-sebaceu cu for-
marea burbionului
b) este produs de streptococ
c) este intotdeauna unic
d) impune tratament chirurgical doar în mod ocazional
e) la nivelul feţei poate genera tromboza septică cu in-
teresarea sinusului cavernos

270.Hemoragiile la locul accidentului vor fi oprite prin:

a) pansament compresiv
b) hemostatice pe cale întravenoasă
c) transfuzie de sânge de urgenţă la locul accidentului
d) imobilizarea fracturilor
e) hemostatice local

61
271.Afectarea respiratorie din accidente impune:
a) eliberarea căilor respiratorii superioare
b) poziţionarea declivă a capului (cu membrele infe-
rioare mai sus)
c) garou la rădăcina membrului inferior bilateral
d) nici una de mai sus
e) toate de mai sus

272.Varicele:
a) sunt artere subcutanate dilatate
b) sunt vene subcutanate dilatate
c) sunt modificări de tip celulită la nivelul membrului in-
ferior
d) sunt leziuni degenerative ale peretelui venos
e) se asociază cu alte boli ale ţesutului conjunctiv

273.Îngrijirea bolnavului chirurgical, pregătirea preoperato-

rie cuprinde:
a) examenul clinic general cuprinde evaluarea: tempera-
turii, pulsului, tensiunii arteriale, frecvenţei respiratorii,
diurezei, tranzitului digestiv
b) evaluarea paraclinică a organelor vitale
c) toaleta generală şi pregătirea locală a tegumentului
d) pregatirea psihică
e) toate cele de mai sus

274.Alimentatia preoperatorie:
a) se stabileste în funcţie de posibilităţile şi preferinţele
personalului medical
b) se stabileste în funcţie de afecţiunea chirurgicală şi
bolile asociate
c) cuprinde regimul alimentar (tipul, ritmul, numărul de
calorii şi principiile nutritive)
d) se recomandă lipsa alimentaţiei cu 48 ore inainte de
orice intervenţie chirurgicală
62
 e) este hipercalorică pentru asigurarea suportului ener-
getic necesar

275.Anestezia generală trebuie să îndeplinească următoarele

deziderate:
a) combaterea durerii
b) hipnoza
c) asigurarea unei alimentaţii raţionale şi mobilizarea ac-
tivă a pacientului
d) asigurarea relaxării musculare
e) protecţie antişoc

276.Mobilizarea postoperatorie precoce:

a) este contraindicată de rutina
b) previne tromboflebita profunda
c) previne retenţia de urină
d) este indicată doar în cazurile cu traumatisme ale
membrelor inferioare
e) ajută la reluarea tranzitului intestinal

277.Lichidele sunt permise de regulă:

a) după 4-6 ore postoperator
b) după 72 ore postoperator
c) după 15 minute postoperator
d) după 24 ore
e) nici una de mai sus

278.Prima zi postoperator:
a) apare scaunul
b) se urmăresc temperatura, puls, tensiune arterială
c) se supraveghează plaga şi drenajele
d) se reia alimentaţia normală
e) se asigura oxigenoterapia

63
279.Semnele locale ale inflamaţiei acute sunt:
a) roşeaţa
b) caldur
c) ischemia
d) durerea
e) funcţiolaesa

280.Perioada de stare a tetanosului este caracterizată prin:

a) contractura muşchilor feţei (rizus sardonicus)
b) opistotonusul
c) disfagie
d) stare de prostraţie
e) bradicardie

281.Condiţiile favorizante infecţiei tetanice sunt:

a) plăgi înţepate
b) plăgi contuze
c) contaminarea cu conţinut intestinal a plăgilor
d) arsurile
e) plăgi murdărite cu pământ

282.În septicemie hemocultura se efectuează:

a) în plin frison
b) în plină ascensiune a curbei febrile
c) repetat de cel puţin doua ori pe zi
d) din sânge arterial
e) indiferent de condiţii

283.Infecţiile nosocomiale sunt:

a) infecţii grave de regulă
b) infecţii întraspitaliceşti
c) se tratează cu antibiotice uzuale
d) frecvente în unităţile de dializa
e) frecvente în unităţile de terapie intensive

64
284.Condiţii favorizante ale infecţiilor nosocomiale sunt:
a) antibioprofilaxia nepotrivită
b) spitalizarea de lunga durată
c) contaminarea plăgilor operatorii
d) menţinerea sondelor urinare mult timp
e) administrarea de soluţii perfuzabile

285.Cauzele hipertensiunii portale sunt:

a) ciroza hepatică
b) hepatita etanolică
c) tumorile hepatice
d) chistele hepatice voluminoase
e) nici una din afirmaţiile de mai sus

286.Caracterele şocului hipovolemic sunt:

a) puls mic, filiform
b) tahicardie
c) presiune venoasă centrală crescută
d) hipertensiune arterială
e) bradicardie

287.Alimentaţia pe cale naturală a pacientului în stare gravă

se reia atunci când:
a) reflexul de deglutiţie e prezent;
b) după ieşirea pacientului din STI;
c) imediat ce pacientul a ieşit din starea gravă.

288.Alimentaţia pacientului grav pe cale parenterală se real-

izează cu:
a) soluţii nutritive calorice de glucoza;
b) soluţii nutritive de aminoacizi, lipide, plasmă, sânge;
c) ser fiziologic.
65
289.Următoarele afirmaţii sunt corecte pentru rujeolă:
a) incubaţia 15-21 de zile
b) semnul kaplik prezent
c) calea de transmitere digestivă
d) tratament etiologic cu penicilină
e) nu există vaccin

290.Semnul Grozovici se intâlneşte în următoarele boli in-

fecţioase:
a) varicela
b) dizenterie
c) leptospiroza
d) scarlatina
e) tifosul exantematic

291.Lichidul cefalorahidian în meningita tuberculoasă este

de aspect:
a) purulent
b) hemoragic
c) normal
d) opalescent
e) intermediar între a, b, c, d

292.În perioada de contagiozitate bolnavii cu boli in-

fecţioase reprezintă o sursă de infecţie pentru:
a) membrii familiei
b) personalul de îngrijire
c) bolnavii din spital
d) toate de mai sus;
e) nici o varianta corecta.

293.Aceeasi ploscă trebuie folosită de către:

a) un bolnav

66
 b) doi bolnavi
c) patru bolnavi
d) toate de mai sus
e) nici o variantă corectă

294.Îngrijirea bolnavilor cu boli infecţioase se face:

a) în concordanţă cu fazele evolutive ale bolii
b) la fel pentru toate afecţiunile
c) la fel în toate stadiile bolii
d) bolnavii infecţiosi nu trebuie spitalizaţi
e) nici o varianta de mai sus

295.La pacientii trataţi cu antibiotice, mucoasa bucală şi

limba se poate bandijona cu:
a) glicerină boraxată + o substanţă antifungică
b) neopreol
c) hidrocortizon
d) solutie de penicilină
e) apă oxigenată

296.Scarlatina se transmite pe cale:

a) digestivă
b) sexuală
c) respiratorie
d) întravenos
e) nici o variantă corectă

297.Gripa se transmite pe cale:

a) digestivă
b) cutanată
c) respiratorie
d) întravenos
e) nici o variantă corectă

67
298.Pe cale digestivă se transmite:
a) meningita meningococică
b) heapatita virală A
c) dizenteria
d) tuberculoza
e) nici una din variantele de mai sus.

299.Prevenirea infecţiilor întraspitalicesti se poate realiza

prin:
a) procedee umede de curăţenie
b) folosirea substanţelor si soluţiilor antiseptice
c) izolarea bolnavilor în saloane separate
d) externarea pacienţilor infecţiosi
e) nici o varinată corectă

300.Sindromul icteric poate fi prezent la pacienţii cu:

a) hepatite acute
b) ciroze hepatice
c) icter mecanic
d) dizenterie
e) nici o variantă corectă

301.Redoarea de ceafă poate fi prezentă la pacienţii cu:

a) menigită bacteriană
b) meningită virală
c) meningită TBC
d) toate de mai sus
e) nici o variantă corectă

302.Hemoragia internă este hemoragia care se produce

atunci când:
a) sângele se varsă într-o cavitate seroasă
b)sângerarea se face înafara organismului

68
 c)sângele se face într-o cavitate, iar eliminarea are loc
după câtva timp.

303.Hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se face prin

aplicare acestuia:
a) desupra plăgii când hemoragia provine dintr-o venă
b) peste pansamentul de la nivelul plăgii
c) desupra rănii când hemoragia provine dintr-o arteră

304.Melena este un scaun:

a)roşu-aprins
b)negru ca păcura
c)aspect de zaţ de cafea

305. Durerea în colica biliară are urmatoarele caracteristici:

a) este localizată în hipocondrul drept şi iradiază în
regiunea dorso-lombară
b) este localizată în hipocondrul drept, iradiază în mem-
brul inferior şi cedează la administrare de antispastice
c) localizare tipică în epigastru şi cedează la administrare
de morfină

306. Durerea în colica biliară nu se poate combate cu:

a) antispastice
b) nitroglicerină
c) morfină

307.Sifilisul este o boală cu transmitere sexuală produsă de:

a) Chlamydia psittaci
69
 b) Neisseria gonorrhoeae
c) Borrelia recurentis
d) Leptospira interrogans
e) Treponema pallidum

308.Tomografia computerizată:
a) reprezintă o metoda de diagnostic, denumită şi
roentgenodiagnostic;
b) se bazează pe utilizarea izotopilor radioactivi cu elec-
tivitate pentru un anumit organ;
c) se bazează pe iradierea internă a organelor;
d) utilizează markeri de fluorescenţă;
e) se bazează pe absorbţia diferenţiată a radiaţiilor, max-
imă în ţesuturile moi şi minimă în ţesutul osos.

309.Tratamentul în sifilis se face cu:

a) kanamicină, claritromicină, ceftriaxonă
b) penicilină, moldamin
c) gentamicină injectabilă asociată cu moldamin
d) cefalosporine, metronidazol, biseptol
e) vancomicină, clindamicină

310.Scarlatina se transmite pe cale:

a) digestivă
b) aeriană
c) prin vectori
d) parenteral în cursul manevrelor sângerânde
e) pe cale sexuală

311.Principala cale de transmitere a infecţiei HIV la adult:

a) aeriană
b) digestive
c) prin vectori
d) prin sânge şi preparate de sânge

70
 e) sexuală: homosexuală, bisexuală, heterosexuală

312.Boala infecţioasă transmisibilă eradicată la nivelul mon-

dial:
a) rujeola
b) poliomielita
c) variola
d) bruceloza
e) meningita meningococica

313.Boala infecţioasă cu transmisibilitate aeriană maximă

este:
a) rujeola
b) scarlatina
c) rubeola
d) varicela
e) tusea convulsivă

314.În procesul de dezinfecţie se folosesc următoarele mi-

jloace, cu o excepţie. Care este aceasta?
a) clorul
b) ozonul
c) fierberea
d) mercurul
e) radiatiile UV

315.Din grupul bolilor aerogene face parte:

a) febra tifoidă
b) holera
c) dizenteria bacilară
d) bruceloza
e) scarlatina

316.Care dintre următoarele boli este specifică transmiterii

hidrice:
71
 a) rujeola
b) difteria
c) gripa
d) holera
e) tetanosul

317.Hematemeza este:
a) eliminarea prin vărsătură de sânge
b) eliminarea prin efort de tuse de sânge
c) ambele răspunsuri sunt corecte
d) nici un răspuns corect
e) prezenţa de sânge în cavitatea peritoneală

318.Astmul bronşic se caracterizează prin:

a) dispnee cu bradipnee de tip expirator
b) dispnee cu polipnee de tip inspirator
c) ambele răspunsuri sunt corecte
d) dispnee cu bradipnee de tip inspirator
e) nici un răspuns corect

319. Ascita reprezintă:

a) acumulare de lichid în cavitatea peritoneală
b) acumulare de lichid în cavitatea pleurală
c) edeme generalizate
d) mărire de volum a abdomenului
e) nici un răspuns corect

320.Ciroza hepatică poate avea următoarele complicaţii:

a) edem pulmonar acut
b) encefalopatie portală, hemoragie digestivă prin rup-
tură de varice, peritonită bacteriană spontană
c) encefalopatie hipertensivă
d) toate răspunsurile sunt corecte.
e) se asociază cu edeme periferice de stază

72
321.Durerea tipic anginoasă este:
a) retrostenală cu iradiere spre umărul şi braţul stâng cu
durata de minute şi cedează la nitroglicerină
b) apare în ischemia silenţioasă
c) durează mai mult de 30 minute şi cedează la ni-
troglicerină
d) nici un răspuns corect
e) asociază greaţă, vărsături şi cefalee

322.Hemoptizia este:
a) eliminarea prin efort de tuse, de sânge provenit din
căile respiratorii
b) eliminarea de sânge prin efort de vărsătură
c) toate răspunsurile sunt corecte
d) apare în ulcerul duodenal complicat
e) se recunoaste prin scaune melenice

323.BPOC este asocierea de:

a) astm bronsic şi bronsită cronică
b) bronsită cronică şi emfizem pulmonar
c) se asociază obligatoriu cu revărsăt pleural
d) necesită tratament anticoagulant
e) toate răspunsurile sunt corecte

324.Conduita de urgenţă în hemoragia digestivă superioară

presupune:
a) repaus la pat obligatoriu
b) perfuzie cu soluţii cristaloide sau glucoză 5%
c) aplicarea pungii cu gheaţă în regiunea epigastrică
d) administrarea per os de ceai cald
e) internarea nu este obligatorie

325.Sondajul vezical la bărbat:

a) se efectuează numai de către medic
b) dezinfecţia meatului urinar se face cu tinctură de iod
73
 c) lubrefierea sondei este obligatorie
d) dacă nu apare urina după introducerea sondei, asis-
tenta poate exercita presiune pe regiunea hipogastrică
pentru a accelera evacuarea urinei
e) condiţiile de asepsie şi antisepsie sunt obligatorii

326.Criza de astm bronşic:

a) se spitalizează obligatoriu
b) se asigură repausul la pat al bolnavului în decubit dor-
sal
c) nu se administrează nici o medicaţie până la sosirea
medicului
d) se administrează antispastice sau simpaticolitice sub
formă de spray imediat
e) se administrează sedative pentru combaterea stării de
anxietate a pacientului

327.Oxigenoterapia:
a) se efectuează în toate formele de insuficienţă respira-
torie acută
b) administrarea pe sondă nazo- faringiană este cea mai
utilizată metodă
c) nu este necesară dezobstrucţia prealabilă a căilor
aeriene
d) se utilizează oxigen umidificat prin barbotare
e) vârful sondei nazale se fixează cu benzi de leucoplast
la nivelul nărinelor

328.Regimul alimentar în insuficienţa renală cronică are ur-

mătoarele particularităţi:
a) hiperproteic
b) normosodat în absenţa complicaţiilor cardiovasculare
c) aport lichidian zilnic nerestricţionat
d) aport lichidian zilnic în funcţie de bilanţul hidric

74
 e) restricţia alimentelor cu conţinut mare de potasiu

329.Conduita de urgenţă în coma diabetică cuprinde:

a) administarea de insulină rapidă subcutanat
b) administrarea perfuziei cu ser fiziologic 9%0
c) administarea perfuziei cu glucoză 5%
d) administrarea de sedative pentru combaterea stării de
agitaţie
e) nu este necesară nici o intervenţie până la spitalizarea
pacientului

330.Transfuzia de sânge impune respectarea următoarelor

măsuri:
a) utilizarea de sânge izogrup, izoRh
b) efectuarea prealabilă a probelor de compatibilitate in
vitro şi in vivo
c) transfuzarea de sânge încălzit la temperatura corpului
d) agitarea flaconului înaintea utilizării pentru a asigura
omogenizarea
e) verificarea valabilităţii şi compatibilităţii trans-
fuzionale nu intră în sarcina asistentei medicale

331.Respiratia artificială se poate executa:

a) gură la gură
b) gură la nas
c) gură la mască
d) cu ajutorul balonului Ruben
e) ventilaţie mecanică controlată

332.Tensiunea arterială normală la un adult sănătos este:

a) TA < 160/ 80 mmHg
b) TA > 140/ 90 mmHg
c) TA < 140/ 90 mmHg
d) Toate variantele de mai sus

75
 e) Nici una din variantele de mai sus

333.În tuberculoză calea de contaminare este:

a) aeriană
b) digestivă
c) intrapartum
d) genitală
e) nici un răspuns nu este adevărat

334.În infarctul miocardic acut sunt adevărate afirmaţiile:

a) infarctul miocardic acut este consecinţa ocluziei unei
artere coronare
b) durerea din infarctul miocardic acut este atroce, sfâşi-
etoare
c) durerea este localizată retrosternal, iradiază frecvent
în braţe
d) în infarctul miocardic acut nu se recomandă in-
ternarea de urgenţă
e) în infarctul miocardic acut se recomandă internare de
urgenţă

335.În infarctul miocardic acut durerea are următoarele car-

actere:
a) este de scurtă durată, în punct fix
b) are durată peste 20 de minute până la câteva ore
c) localizată retrosternal
d) iradiază frecvent în braţe
e) este atroce, sfâşietoare

336.Cea mai frecventă cauză de pancreatită cronică este:

a) gastrita acută
b) alcoolismul cronic
c) litiaza biliară
d) hepatita cronică

76
 e) hernia hiatală

337.Convulsiile din etilismul cronic apar pe fond de:

a) febră
b) sevraj
c) delir
d) diaree acută
e) agitaţie

338.Angina pectorală:
a) apare nocturn
b) apare la efort
c) durează câteva secunde
d) durează câteva minute
e) durează câteva ore

339.Durerea din infarctul miocardic :

a) apare la efort
b) cedează la nitroglicerină
c) durează secunde
d) durează minute
e) durează ore

340.Depresia la vârstnici:
a) reprezintă una dintre cele mai comune boli la vârstnici
b) incidenţa bolii este în scădere
c) este factor de risc scăzut al suicidului
d) etiopatogenia este de natură biochimică
e) se manifestă cu o creştere a atenţiei şi a memoriei

341.Tuberculoza la vârstnici este cauzată de:

a) factori sociali precari – venit mediu scăzut
b) stări depresive generate de pierderea partenerului
c) scăderea reacţiei imunologice generale
d) stare de nutriţie bună
77
 e) boli asociate cardiovasculare, digestive

342.Cauze ale retenţiei urinare acute la vârstnic:

a) boli infecţioase severe acute
b) stări toxico-septice de cauze diverse
c) sondaj vezical urmat de infecţii
d) stări toxice după sevraj alcoolic
e) boli contagioase – rujeola

343.Care dintre următoarele medicamente este contraindicat

astmaticilor:
a) propranolol
b) nitroglicerina
c) cimetidina
d) nitrazepam
e) adrenalina

344.Care dintre medicamentele de mai jos are efect antia-

gregant plachetar:
a) acenocumarol
b) heparina
c) isosorbid dinitrat
d) nifedipina
e) acid acetilsalicilic

345.Nu se administrează pe cale intravenoasă:

a) soluţii uleioase
b) soluţii iritante
c) suspensii
d) soluţii apoase izotone
e) substanţe hemolizante

346.Următoarele substanţe medicamentoase nu se pot ad-

ministra în amestec cu alte medicamente în administrare
78
 injectabilă:
a) digoxina
b) diazepam
c) fitomenadiona
d) manitol
e) ampicilina

347.Acidul acetilsalicilic şi paracetamolul au comune urmă-

toarele acţiuni farmacodinamice:
a) analgezică
b) antiinflamatoare
c) antipiretică
d) antiagregantă plachetară
e) uricozurică

348.Nitroglicerina se administrează pe următoarele căi:

a) sublinguală
b) intravenoasă
c) subcutanată
d) cutanată
e) orală

349.Indicaţi care dintre următoarele medicamente poate fi

util în edem cerebral:
a) manitol
b) indapamida
c) hidroclorotiazida
d) amilorid
e) spironolactona

350.Heparina are următoarele contraindicaţii:

a) hemoragii
b) hemofilie
c) anevrism cerebral

79
 d) tromboză venoasă profundă
e) embolie pulmonară

CAPITOLUL III

Model subiecte examen

80
 VARIANTA I

SUBIECTUL I

I.1. Pentru fiecare dintre cerintele de mai jos, scrieti, pe

foaia de examen, litera corespunzatoare raspunsului corect.
1. Spalatura gastrica este indicata in:
a) intoxicatii alimentare sau cu substante toxice;
b) pregatirea preoperatorie in interventiile de urgenta;
c) ulcer gastric in perioada dureroasa;

2. Pentru determinarea tensiunii intraoculare pacientul se

pregateste astfel:
a) doua zile nu se instileaza medicamente in ochi;
b) se face anestezie locala;
c) nu se face pregatire;

3. Colapsul vasculara se caracterizeaza prin:

a) tegumente calde hipertermice
b) hipotensiune arteriala sub 70 mm Hg
c) hipertermie;

4. Toracocenteza efectuata in scop terapeutic se face pen-

tru:
a) evacuarea unei colectii de lichid pleural;
b) introducerea unor medicamente in cavitatea pleurala;
c) stabilirea prezentei unei colectii de lichis pleural;
5. Masurile de protectie anti-HIV ale personalului sanitar
vor fi in functie de:
a) posibilitatea expunerii fata de sange sau alte produse bio-
logice;
81
 b) tipul de fluide organice contactate;
c) stadiul de boala al pacientului;

I.2. Transcrieti pe foaia de examen litera corespunzatoare

fiecarui enunt si notati in dreptul ei litera A, daca apreciati
ca enuntul este adevarat sau litera F, daca apreciati ca
enuntul este fals:
1. In timpul sarcinii gravida nu trebuie sa faca spalaturi vagi-
nale.
2. Masurarea temperaturii bazale (masurate bucal sau rectal)
poate deceda momentul ovulatiei.
3.Efectele secundare ale corticoterapiei sunt dureri epigastrice,
HTA, insomnie.
4. Pacientul care prezinta tuse cu expectoratie este sursa de in-
fectie pentru alte persoane.
5. Pacientul cu afectiuni respiratorii prezinta anxietate din
cauza tulburarilor de oxigenare cerebrala.

I.3. Scrieti pe foaia de examen asocierile corecte dintre

fiecare cifra corespunzatoare coloanei A si litera corespun-
zatoare coloanei B:

AA. B.B.

1. cizma gipsata a. entorsa articulara tibio-tar-

siana

82
 2. corset gipsat b. fractura col femural

3. aparat pelvipedios c. fractura humerus

4. gheata gipsata d. fractura maleolara

5. aparat toracobrahial e. fractura coloana vertebrala

SUBIECTUL II
II. 1. Completati textele urmatoare cu termenii potriviti, astfel
incat sa rezulte o informatie corecta: (10p.)
1. Arsura de gradul IV intereseaza
……………………………………………………......
2. Semnele clinice obiective si subiective tipice pentru
orice inflamatie acuta sunt:……..
3. In apendicita acuta se descrie urmatoarea triada de
simptome…………..………………
4. Pentru examenul sumar de urina recoltarea se face in
sticlute…………………………..
5. Pentru masajul cardiac extern pacientul este asezat in
pozitia…………………………..
II.2. Ce se intelege prin urmatorii termeni:
1. Urina de dimineata.
2. Eructatie.
3. Abces.
83
 4. Anestezice .
5. Leucoree.

SUBIECTUL III
Pacientul P.M. in varsta de 67 de ani, cunoscut cu ul-
cer gastric se prezinta la camera de garda cu urmatoarele simp-
tome: tegumente palide, puls rapid, sete intensa, eliminarea de
sange prin varsatura si scaun.
In urma examenului clinic si a investigatiilor paraclin-
ice se stabileste diagnosticul de „Hemoragie digestiva supe-
rioara”. Se solicita urmatoarele:

1. Nominalizati termenii medicali care definesc eliminar-

ile de sange ale pacientului P.M.
2. Caracteristicile functiilor vitale in caz de hemoragie;
3. Caracteristica scaunului in H.D.S.;
4. Conduita in urgenta privind atributia asistentei medi-
cale;
5. Incidente si accidente ale transfuziei de sange;

VARIANTA II
1. Factorii favorizanţi ai pneumoniilor pot fi:
a. Fumatul
b. Bolile debilitante( Diabetul zaharat, HIV, Ciroza
hepatică)
c. Expunerea la frig
d. Toţi

84
2. În ce afectiune cu ochi roşu se remarcă scăderea
acuităţii vizuale:
a. conjunctivita
b. cheratita
c. ulcior
d. episclerita
e. corp străin conjunctival
3. Tuberculoza este o boală infectocontagioasă produsă
de:
a. Mycoplasma Pneumoniae
b. Citomegalovirus
c. Bacilul Koch
d. Chlamidia Pneumoniae
4. Medicaţia de elecţie în astmul bronşic este reprezentată
de:
a. Antiinflamatoare nesteroidiene
b. Antiinflamatoare steroidiene
c. Bronhodilatatoare( Salbutamol)
d. Antiemetice
5. Factorii de risc ai aterosclerozei sunt cei enumeraţi, cu
excepţia:
a. HTA
b. fumat
c. efort fizic
d. diabet zaharat
e. dislipidemiile
6. În durerea anginoasă apare tipic:
a. Durere anginoasă ce răspunde la administrarea de
nitraţi
b. Durere anginoasă ce nu răspunde la administrarea
de nitraţi
c. Hipertensiune
85
 d. Disfagie
7. În infarctul miocardic acut este specifică creşterea:
a. Bilirubunei totale
b. Lipazei
c. Troponinelor şi CK-MB
d. Colesterolului
8. Combaterea durerii în infarctul miocardic acut se face
cu:
a. Algocalmin
b. Metoclopramid
c. No-spa
d. Morfina, Mialgin
9. Ischemia periferică acută:
a. Se produce prin secţiunea unei vene
b. Poate duce la amputaţia unui membru
c. Este ameliorată de căldura locală
d. În faza acută nu apare durere
10. Edemul pulmonar acut este caracterizat prin:
a. Acumularea excesivă de lichid interstiţial şi
pătrunderea lui în alveole
b. Acumularea de aer în cavitatea pleurală
c. Acumularea excesivă de lichid în cavitatea
peritoneală
d. Nici un răspuns corect
11. În edemul pulmonar acut:
a. Pacientul trebuie să stea în decubit dorsal
b. Pacientul primeşte Furosemid i.v.
c. Pacientul primeşte Furosemid p.o.
d. Pacientul nu are nevoie de oxigen
12. Enzimele care indică citoliza hepatică sunt:

86
 a. TGO, TGP
b. CK-MB, CK-MM
c. TGO, CK-MM
d. Nici un răspuns corect
13. Boala de reflux gastro-esofagian se caracterizează
prin:
a. Durere abdominală joasă, pirozis
b. Tuse, junghi toracic
c. Pirozis, regurgitaţii acide, dureri retrosternale
d. Durere abdominală, diaree
14. Afecţiuni esofagiene mai frecvent întalnite la vârstnic:
a. esofagita de relfux
b. prezenţa cardiospasmului
c. neoplasme esofagiene
d. afecţiuni bronhopulmonare
e. afecţiuni cardiace - tahiaritmii
15. Hemoragia digestivă superioară se poate exterioriza
prin:
a. Hematemeză şi melenă
b. Vărsături bilioase
c. Scaune diareice
d. Hematurie
16. În hepatite pot apărea următoarele modificări
paraclinice:
a. TGO, TGP scăzute
b. TGO, TGP crescute, bilirubina crescută
c. Eozinofilie
d. Nici un răspuns corect
17. In ascită folosim:
a. Diuretice
b. Repaus la pat
87
 c. Paracenteza
d. Toate
18. Reprezintă boala inflamatorie intestinală:
a. Diverticului colonic
b. Polipul colonic
c. Rectocolita ulcero-hemoragică şi Boala Crohn
d. Rectoragia
19. Glicozuria apare atunci când glicemia depăşeşte:
a. 400mg/dl
b. 180mg/dl
c. 100mg/dl
d. 300mg/dl
20. Complicaţii ale diabetului zaharat sunt:
a. Coma hipo/hiperglicemică
b. Infecţii
c. Retinopatia, nefropatia
d. Toate
21. Guta este o afecţiune cronică articulară dată de
creşterea:
a. Ureei
b. Creatininei
c. Glicemiei
d. Acidului uric
22. Diagnosticul infecţiei de tract urinar presupune
demonstrarea bacteriemiei semnificative:
a. 2 uroculturi> 100.000
b. O urocultură<100.000
c. O urocultură>1.000
d. O urocultură<1.000

88
23. Regimul alimentar în insuficienţa renală cronică are
particularităţile următoare:
a. Hiperproteic
b. Aport lichidian nerestricţionat
c. Aport lichidian în funcţie de bilanţul hidric
d. Hipersodat
24. Obiectivele îngrijirii în spital în insuficienţa renală
acută vizează:
a. Restabilirea diurezei
b. Tratamentul etiologic
c. Monitorizarea funcţiilor vitale
d. Toate
25. Hematemeza este:
a. Eliminarea de sânge prin vărsătură
b. Eliminarea de sânge prin tuse
c. Ambele corecte
d. Nici un răspuns corect
26. Ascita reprezintă:
a. Acumularea de lichid în cavitatea peritoneală
b. Acumularea de lichid în cavitatea pleurală
c. Ambele corecte
d. Nici un răspuns corect
27. Hemoptizia este:
a. Eliminarea de sânge prin efort de tuse
b. Eliminarea de sânge prin vărsătură
c. Eliminarea de puroi prin tuse
d. Nici un răspuns corect
28. Conduita de urgenţă în hemoragia digestivă superioară
presupune:
a. Repaus la pat obligatoriu
b. Aplicarea pungii cu gheaţă în regiunea epigastrică
89
 c. Perfuzie cu soluţii cristaloide sau glucoză 5%
d. Toate răspunsurile sunt corecte
29. Durerea tipic anginoasă este:
a. Retrosternală cu iradiere spre braţul şi umărul stâng
b. Durere mai mare de 30 de minute şi care cedează la
nitroglicerină
c. Asociată cu greaţă şi diaree
d. Nici un răspuns corect
30. Ocluzia intestinală înaltă se manifestă prin următoarele
semne:
a. Vărsături bilioase, melenă, absenţa meteorismului
b. Scaune diareice, vărsături
c. Vărsături abundente, meteorism, întreruperea
completă a tranzitului pentru materii şi gaze
d. Vărsături rare în cantitate redusă, urmate de
întreruperea tranzitului pentru materii şi gaze
31. Contractura musculară de tip “abdomen de lemn”
apare în:
a. Ocluzie intestinală
b. Ileus paralitic
c. Ulcer duodenal perforat
d. Diaree acută
32. Definiţi termenul de icter mecanic:
a. Icter datorat unei hemolize
b. Icter datorat obstrucţiei intra/extrahepatice
c. Icter datorat hepatitei cronice cu VHB
d. Nici un răspuns corect
33. Prezenţa tenesmelor şi a rectoragiei sugerează o
leziune la nivelul:
a. Colonului transvers
b. Intestinului subţire
90
 c. Stomacului
d. Rectului
34. Examenele paraclinice ale bolnavului chirurgical:
a. Cuprind ex radiologic şi ECG
b. Pot lipsi în urgenţele majore
c. Trebuie să asigure evaluarea generală a bolnavului
d. Toate răspunsurile
35. Plăgile:
a. Sunt soluţii de continuitate la nivelul ţesuturilor şi
organelor
b. Înainte de sutură necesită toaleta şi hemostaza
c. Plăgile suprainfectate se suturează secundat
d. Toate răspunsurile
36. Infecţiile chirurgicale reprezintă:
a. Stări septice de etiologie variată
b. Boli infecto-contagioase
c. Infecţii generalizate
d. Infecţii tegumentare
37. Alimentaţia preoperatorie:
a. Se stabileşte în funcţie de preferinţele personalului
medical
b. Se stabileşte în funcţie de bolile asociate şi
afecţiunea chirurgicală
c. Este hipercalorică
d. Este hiperlipidică
38. Prima zi postoperatorie::
a. Se urmăresc temperatura, TA, pulsul
b. Apare scaunul diareic
c. Se reia alimentaţia hipersodată
d. Toate răspunsurile

91
39. Scarlatina se transmite pe cale:
a. Digestivă
b. Aeriană
c. Sexuală
d. Transcutanată
40. Principala cale de transmitere a infecţiei HIV la adult
este:
a. Aeriană
b. Prin vectori
c. Sexuală
d. Digestivă
41. Sifilisul este o boală cu transmitere sexuală produsă
de:
a. Treponema Pallidum
b. Borelia Recurentis
c. Leptospira Interogans
d. Bacilul Koch
42. Care este doza maximă de morfină:
a. 100mg
b. 200mg
c. 500mg
d. Nu există doză maximă
43. Morfina este antialgic de treapta:
a. A doua
b. A treia
c. Prima
d. Nici un răspuns
44. Ce este coma:
a. Un somn liniştit
b. O lipotimie
c. Un somn cu tulburări vegetative
92
 d. Un somn fără tulburări vegetative
45. Care din următoarele semne nu aparţin epilepsiei:
a. Insomnie
b. Convulsii
c. Amnezie postcritică
d. Pierderi sfincteriene
46. Ce factori favorizează apariţia escarelor:
a. Menţinerea igienei tegumentelor
b. Schimbarea frecventă a lenjeriei
c. Imobilizarea îndelungată
d. Mobilizarea periodică la nivelul patului
47. Care e poziţia pacientului pregătit pentru puncţie
lombară:
a. Decubit ventral
b. Ortostatism
c. Decubit lateral cu genunchii flectaţi
d. Decubit lateral cu genunchii în extensie
48. Ce atitudine de urgenţă trebuie adoptată în AVC?:
a. Îngrijirea la domiciliu
b. Internarea cât mai rapidă într-un serviciu spitalicesc
c. Internarea la 48 de ore de la primele simptome
d. Mobilizarea bolnavului
49. Ce este “aura epileptică”:
a. Amnezie postcritică
b. Un simptom ce apare înaintea crizei
c. Stare de relaxare după criză
d. Insomnie
50. În lăuzie se urmăresc:
a. Temperatura
b. Lohiile

93
 c. Involuţia uterină
d. Toate răspunsurile
51. Recoltarea urinii la bolnavii agitaţi/în comă se face:
a. Prin sondă vezicală permanentă
b. În vase speciale gradate
c. În eprubete sterile
d. Este contraindicată recolatarea urinii
52. Spălătura gastrică e contraindicată :
a. În sarcină
b. În anemii
c. La pacienţi peste 50 de ani
d. În intoxicaţia barbiturică
53. Antidotul reprezintă acea substanţă care:
a. Neutralizează sau inactivează substanţele toxice
b. Are rol analgezic
c. Are rol hemostatic
d. Toate răspunsurile
54. Convulsiile sunt:
a. Afecţiuni congenitale incurabile
b. Boli ale sistemului osos
c. Sincope
d. Contracţii musculare involuntare tonice/clonice sau
tonico-clonice
55. Şocul anafilactic poate fi provocat de:
a. Hemoragie
b. Infecţii microbiene
c. Substanţe medicamentoase
d. Traumatisme
56. Relaţia dintre puls şi temperatură este următoarea:
a. Pulsul coboară în timp ce temperatura creşte

94
 b. Pulsul creşte în paralel cu temperatura
c. Ambele corecte
d. Nu există corelaţie
57. Locul de elecţie al injecţiei intradermice este:
a. Cadranul superoextern fesier
b. Regiunea deltoidiană
c. Faţa anterointernă a antebraţului
d. Faţa dorsală a mâinii
58. Procesul de formare a urinii/24h poartă numele de:
a. Micţiune
b. Diureză
c. Oligurie
d. Poliurie
59. Sonda gastrică ajunge în stomac atunci când la nivelul
arcadei dentare marcajul arată:
a. 65-70cm
b. 25-30cm
c. 30-40cm
d. 45-50cm
60. Îngrijirea unui pacient se face în funcţie de :
a. Dispoziţia asistentului medical
b. Dispozitia pacientului
c. Afecţiunea şi nevoile pacientului
d. Toate
61. Recunoaşteţi factorii ce influenţează nevoia de odihnă
şi somn:
a. Vârsta
b. Sexul
c. Talia
d. Toate

95
 62. Îngrijirea unui pacient se centrează pe:
a. Diagnosticul medical
b. Condiţia socială a pacientului
c. Dispoziţiile familiei
d. Toate răspunsurile
63. Sonda duodenală ajunge în duoden atunci când la
nivelul arcadei dentare marcajul arată:
a. 65-70cm
b. 30-40cm
c. 45-50cm
d. 10-15cm
64. Simptomele principale în ginecologie sunt:
a. epistaxisul
b. cefaleea, frisonul, febra, greaţa
c. durerea, leucoreea, hemoragia
d. nici un răspuns corect
65. Secreţia vaginală se recoltează pentru examene de
laborator:
a. hormonal, bacteriologic
b. parazitologic
c. hematologic
d. nici un răspuns corect
66. Cu caracter profilactic, cu scopul reducerii riscului
obstetrical în sarcină se
recomandă:

96
 a. administrare de medicamente
b. regim alimentar hipercaloric
c. consultaţie prenatală
d. restricţie hidrică
67. Poziţia Trendelemburg este indicată pentru:
a. combaterea durerii
b. menţinerea unei circulaţii cerebrale corespunzătoare
c. combaterea tusei
d. toate răspunsurile corecte
68. Insulina se administrează:
a. imediat dupa masă
b. înainte de masă
c. în timpul mesei
d. nici un răspuns corect
69. Subfebrilitatea este reprezentată de intervalul:
a. 37-38gr
b. 35-36gr
c. 39-40gr
d. 37,5-38,5gr
70. Examenul bacteriologic al urinii constă în:

97
 a. urografie
b. urocultură
c. ex sumar de urină
d. hemocultură
71. Metoda de determinare a grupei sangvine în sistemul
AOB cu ser hemotest se numeşte:
a. Bethvincent
b. Simonin
c. Jean Breau
d. Nici un răspuns corect
72. Semnul patognomonic în intoxicaţia cu nitriţi este:
a. convulsii tonico-clonice
b. eritem fesier
c. abdomen meteorizat
d. cianoză
73. Sindromul de deshidratare acută la copilul mic are ca
semn:
a. deprimarea fontanelei
b. persistenţa pliului cutanat
c. pierderea stării de conştienţă
d. toate răspunsurile

98
74. Convulsiile febrile apar:
a. strict în perioada de febră
b. după masă
c. după micţiune
d. în timpul somnului
75. Ca tratament specific în convulsii se administrează:
a. algocalmin im
b. diazepam im
c. paracetamol supozitor
d. No-spa iv
76. Transfuzia se face:
a. cu sânge izogrup izoRh
b. la Hb<8g/dl
c. cu sânge încălzit la 37gr
d. toate răspunsurile corecte
77. Transfuzarea unui sânge incompatibil are ca semne:
a. erupţie cutanată
b. frison
c. anemie hemolitică
d. toate răspunsurile corecte

99
 78. Leucocitoza reprezintă:
a. scăderea leucocitelor
b. creşterea leucocitelor
c. creşterea trombocitelor
d. o boală congenitalaă
79. Anemia feriprivă reprezintă:
a. anemia din bolile cronice
b. anemia însoţită de scăderea sideremiei
c. anemia hemolitică
d. Thalasemia
80. Hemocultura se recoltează:
a. dimineaţa pe nemâncate
b. în plin croset febril
c. înainte de administrarea medicamentelor po
d. după administrarea medicamentelor po
81. Examenul total de urină cuprinde de obicei:
a. determinarea volumului urinar
b. determinarea proteinelor, a glucozei şi a altor glucide
c. determinarea produşilor urinari de catabolism azotat,
a acidităţii titrabile, a
ionogramei urinare, a eliminărilor de calciu şi fosfor
d. toate răspunsurile corecte

100
 82. Examinarea ecografică în sarcină:
a. permite localizarea placentei
b. nu se efectuează înainte de 12 săptămâni de sarcină
c. nici o variantă corectă
83. Următoarele explorări paraclinice confirmă un ulcer
gastric:
a. VSH
b. endoscopia digestivă superioară
c. endoscopia digestivă inferioară
d. testul hemoragiilor oculte
84. Tratamentul anginei streptococice se face specific cu:
a. Penicilină
b. Tetraciclină
c. Doxiciclină
d. Metronidazol
85. Copilul cu scarlatină este tratat:
a. acasă
b. în spital sub supraveghere atentă
c. de către medicul scolar
d. toate răspunsurile sunt corecte
86. Manifestarea clinică specifică a litiazei renale este:
101
 a. insuficienţa renală acută
b. insuficienţa renală cronică
c. infecţia urinară
d. colica renală
87. În primele zile după naştere se face vaccinarea:
a. împotriva hepatitei VHC
b. BCG
c. antirujeolică
d. antipneumococică
88. Hemostaza spontană reprezintă:
a. oprirea fără intervenţie a unei sângerări
b. oprirea prin intervenţie activă a unei sângerări
c. oprirea definitivă a unei sângerări
d. oprirea temporară a unei sângerări
89. Complicaţia cea mai frecventă a ulcerului gastro-
duodenal este:
a. hemoragia digestivă superioară
b. cancerul gastric.
c. gastrita cronică
d. ascita

102
 90. La noul născut se urmăreşte atent:
a. coloraţia tegumentului
b. apariţia meconiului
c. plaga ombilicală
d. toate
Subiect redactional:
Bărbat, 64 de ani, se prezintă la camera de gardă pentru
dureri abdominale joase, febră, frison, disurie, polakiurie.
Cerinţe:
a) Specificaţi conduita de diagnostic şi tratament.
b) Descrieţi pe scurt tehnica realizării uroculturii

REZOLVAREA TESTELOR
Capitolul I Bazele conceptuale ale nursingului

1.A 9.B 17.B 25.C 33.A

2.B 10.C 18.C 26.C 34.C
3.A 11.A 19.B 27.C 35.C
4.A 12.B 20.C 28.B 36.A,B
5.B 13.A 21.B 29.A 37.A
6.C 14.B 22.C 30.A,C 38.A
7.A 15.C 23.C 31.A 39.A,B
8.C 16.C 24.C 32.A 40.AB
103
41.ABC 66.ABC 91.B 116.C 141.A
42.ABC 67.C 92.A 117.A 142.C
43.ABC 68.A 93.B 118.C 143.C
44.AB 69.BC 94.C 119.B 144.B
45.AB 70.C 95.A 120.A 145.C
46.ABC 71.AB 96.C 121.B 146.A
47.ABC 72.ABC 97.B 122.A 147.B
48.ABC 73.C 98.B 123.C 148.B
49.AC 74.ABC 99.A 124.B 149.A
50.AB 75.ABC 100.C 125.B 150.A
51.AB 76.ABC 101.A 126.C 151.C
52.AB 77.ABC 102.A 127.C 152.A
53.AC 78.ABC 103.A 128.A 153.B
54.C 79.AB 104.A 129.A 154.C
55.C 80.ABC 105.A 130.C 155.C
56.AC 81.C 106.A 131.B 156.A
57.AB 82.ABC 107.A 132.B 157.B
58.C 83.C 108.B 133.A 158.C
59.ABC 84.B 109.A 134.C 159.C
60.AB 85.C 110.C 135.C
61.ABC 86.B 111.C 136.C
62.ABC 87.A 112.B 137.B
63.C 88.B 113.A 138.C
64.ABC 89.B 114.B 139.B
65.ABC 90.A 115.B 140.B

Capitolul II Fiinta umana si îngrijirea pacientilor cu

diferite afectiuni
104
160.A 185.AC 211.B 237.AB
161.AC 186.AB 212.D 238.B
162.B 187.A 213.E 239.B
163.AB 188.C 214.B 240. 326451
164.ABC 189.B 215.B 241.C
165.a4;b5;c2; 190.AB 216.A 242.B
d1;e4 191.ABCDE 217.A 243.BC
166.AB 192.BC 218.C 244.C
167.AB 193.A 219.A 245.ABD
168.BC 194.A 220.B 246.B
169.A 195.B 221.B 247.AB
170.BC 196.A 222.B 248.C
171.AB 197.B 223.C 249.AB
172.C 198.AB 224.B 250.A
173.B 199.A 225.B 251.C
174.A 200.BC 226.C 252.E
175.BC 201.C 227.B 253.E
176.B 202.A 228.A 254.E
177.B 203.C 229.B 255.B
178.B 204.E 230.B 256.D
179.BCD 205.C 231.BE 257.D
180.B 206.B 232.B 258.C
181.A 207.C 233.C 259.A
182.A 208.D 234.A 260.B
183.A 209.C 235.ABC 261.B
184.C 210.A 236.AB 262.B
105
263.B 269.AE 275.ABDE 281.ADE
264.BDE 270.AD 276.BCE 282.A
265.ADE 271.A 277.A 283.BDE
266.ABCDE 272.BDE 278.BC 284.ABCD
267.ABCDE 273.E 279.ABDE 285.ACD
268.C 274.B 280.ABC 286.AB
287.A 310.B 326.ADE
288.AB 311.E 327.ADE
289.B 312.E 328.BD
290.D 313.D 329.ACD
291.C 314.E 330.ABCD
292.D 315.E 331.ABCDE
293.A 316.D 332.C
294.A 317.A 333.AB
295.A 318.A 334.ABCE
296.A 335.BCDE
297.C 336.B
298.BC 337.B
299.ABC 338.BD
300.ABC 339.E
301.D 340.C
302.A 341.C
303.C 319.A 342.BC
304.B 320.B 343.A
305.A 321.A 344.E
306.C 322.A 345.ABCE
307.E 323.B 346.ABC
308.A 324.ABC 347.ABC
309.B 325.CDE 348.ABCE

106
349.A
350.ABC

107
Capitolul III Model subiecte examen

Varianta I

SUBIECTUL I

I. 1.
1. A, B
2. B
3. B
4. A, B
5. A, B
I.2.

1. A
2. A
3. A
4. A
5. A
I.3.

1. D
2. E
3. B
4. A
5. C
SUBIECTUL II

II.1.

108
1. toata grosimea pielii si chiar tesuturile mai profunde
2. tumor, rubor, calor, dolor.
3. durere, hiperestezie cutanata, contracture musculara
in fosa liaca dreapta.
4. Curate, degresate
5. decubit dorsal pe un plan dur
II.2.

6. Urina de dimineata ( este prima urina dupa ce a fost

golita vezica de urina acumulata in timpul noptii).
7. Eructatie (evacuarea pe gura a aerului acumulat in
portiunea inferioara a esofagului, precum si a aerului
si gazelor din stomac)
8. Abces (colectie de puroi localizata oriunde in corp)
9. Anestezic ( o substanta care reduce sau suprima sen-
sibilitatea a intregului organism sau a anumitor
zone).
10. Leucoree ( o scurgere nesanguinolenta din caile
genitale

SUBIECTUL III

1. Melena
Hematemeza

2. In caz de hemoragie: - tahicardie

- Hipotensiune arteriala
3. Scaunul in H.D.S. = negru, “lucios ca pacura”
4. Urmareste, masoara si noteaza functiile vitale si
vegetative; observa starea generala si aspectul
tegumentelor si mucoaselor, instituie abord

109
 venos, recolteaza probe de sange pentru examene
de laborator, administreaza la indicatia medicului
medicatie hemostatica, solutii perfuzabile si
transfuzie de sange si dupa caz pregateste pacien-
tul pentru interventie chirurgicala.
5. Incompatibilitate de grup si R.H., perforarea
venei, embolie gazoasa, febra, frison, urticarie,
cefalee, hematurie si blocaj renal, infundarea
transfuzorului.

Varianta II

Barem de corectare subiect redacţional

a) Diagnosticul este de infecţie de tract urinar;
manifestările clinice sunt cele menţionate în caz +
altele.
Diagnosticul se confirmă prin urocultură.
Tratament: antialgice, antispastice, caldură locală,
antitermice, antibiotic în funcţie de rezultatul
antibiogramei.
b) Se realizează în condiţii sterile ( igienă locală +
recipient steril), din urina de dimineată, din jetul
urinar mijlociu, sau la cei cu sondă urinară, după
schimbarea sondei…

110
1d 19b 37b 55c 73d

2b 20d 38a 56b 74a

3c 21d 39b 57b 75b

4c 22a 40c 58b 76d

5c 23c 41a 59d 77d

6a 24d 42d 60c 78b

7c 25a 43b 61a 79b

8d 26a 44c 62a 80b

9b 27a 45a 63a 81a

10a 28d 46c 64c 82a

11b 29a 47c 65a 83b

12a 30d 48b 66c 84a

13c 31c 49b 67b 85b

14c 32b 50d 68b 86d

15a 33d 51a 69a 87b

16b 34d 52d 70b 88a

17d 35d 53a 71a 89a

18c 36a 54d 72d 90d

111
112
 ANEXE

ANEXA 1

INFORMAȚ II LICENȚĂ
Art. 9. Se aprobă graficul de desfăşurare a examenu-
lui de certificare a calificării profesionale a absolvenţilor în-
văţământului postliceal – nivel 5 de calificare,calificarea pro-
fesională „asistent medical generalist”, sesiunea august:

- Înscrierea candidaţilor: 3 - 7 august 2015;

- Desfăşurarea probei practice: 10 - 11 august 2015;
- Desfăşurarea probei scrise: 12 august 2015;
- Afişarea rezultatelor la proba scrisă: 13 august 2015;
- Depunerea şi soluţionarea contestaţiilor la proba scrisă:
14 august 2015;
- Susţinerea proiectului: 17 - 18 august 2015;
- Afişarea rezultatelor finale: 19 august 2015.

113
CAPITOLUL IV: Conţinutul examenului de certificare
Art. 22 Examenul de certificare a absolvenţilor învăţământu-
lui postliceal constă într-o probă practică, o probă scrisă şi re-
alizarea şi susţinerea unui proiect.

Art. 23

1) Proba practică are drept scop confirmarea, în condiţii

de examen, a dobândirii unor competenţe din cadrul unor
unităţi de competenţă considerate esenţiale şi specifice
pentru calificarea respectivă.
2) Fiecare probă practică presupune realizarea unor ac-
tivităţi cu durata de 3-6 ore, desfăşurate în condiţii cât
mai apropiate de cele de muncă de la angajatori. Pentru
calificarea profesională asistent medical generalist, proba
practică are o durată de 6 ore şi se desfăşoară în spital, in-
stituţii de sănătate sau în serviciile de asistenţă primară.
3) Temele pentru proba practică pentru fiecare calificare
profesională, precum şi criteriile de evaluare se stabilesc
de către comisia metodică de specialitate din unitatea/in-
stituţia de învăţământ desemnată centru de examen, cu
consultarea întreprinderilor/instituţiilor colaboratoare în
pregătirea practică a elevilor.
4) Temele pentru proba practică vizează lucrări specifice
calificării şi nivelului de calificare. Temele, avizate de in-
spectorul de specialitate, sunt afişate cu cel puţin 30 de
zile înainte de începerea examenului.
5) Tema probei practice pentru fiecare candidat se sta-
bileşte în ziua susţinerii acesteia, prin extragerea unui
bilet dintre cele pregătite de către comisia de examinare,
114
 pe baza temelor din lista afişată. Biletele de examen se
completează conform modelului prevăzut în anexa nr. 2.
6) Fişa de evaluare a probei practice şi a susţinerii orale
se completează de către membrii evaluatori ai comisiei
conform modelului prevăzut în anexa nr. 3.
7) Rezultatul probei practice se apreciază cu note de la
10 la 1, se afişează în ziua susţinerii probei şi nu poate fi
contestat.
8) Nota minimă de promovare a probei practice este 6
(şase). Promovarea probei practice dă dreptul candi-
daţilor să susţină proba scrisă, conform graficului.

Redactarea părţii scrise a proiectului implică

tehnoredactarea conţinutului cu respectarea următoarei struc-
turi:

a) pagina de titlu cu: datele de identificare ale unităţii/in-

stituţiei de învăţământ, ale candidatului, ale îndrumătorului
de proiect; anul de absolvire, calificarea profesională, con-
form Registrului naţional al calificărilor sau Nomencla-
torului calificărilor profesionale pentru care se asigură
pregătirea prin învăţământul preuniversitar, în vigoare;
b) cuprinsul;
c) argumentul care sintetizează aspectele teoretice şi pe
cele practice pe care le abordează, în relaţie directă cu util-
itatea pentru calificarea profesională respectivă;
d) conţinutul propriu-zis, structurat astfel încât să pună în
valoare scopul şi obiectivele proiectului, problemele prac-
tice soluţionate, perspectiva personală a candidatului în
abordarea temei, precum şi utilitatea practic-aplicativă a
soluţiilor găsite de către candidat;
115
 e) bibliografia;
f) anexele: desene, schiţe, fotografii ale produselor,
rezultatele determinărilor de laborator, descrierea experi-
mentelor, fişele de observaţie, prezentarea şi analiza unor
secvenţe din procesul tehnologic, rezultatele măsurătorilor,
prelucrări de date, statistici, elemente de proiectare, docu-
mentaţia tehnică întocmită etc.

În funcţie de calificare, candidaţii pot executa, individual

sau în grup, machete, dispozitive, aparate etc. ca parte inte-
grantă a temei de proiect, folosite pentru susţinerea proiectu-
lui în faţa comisiei de examinare.

Partea scrisă a proiectului însoţită de fişa de evaluare a

proiectului şi a susţinerii orale, completată (primele trei părţi),
se depun la secretariatul unităţii/instituţiei de învăţământ cen-
tru de examen cu o săptămână înainte de finalizarea cursurilor
anilor terminali ai învăţământului postliceal şi primesc un
număr de înregistrare. După susţinere, proiectul împreună cu
fişa de evaluare a proiectului şi a susţinerii orale, completată
(părţile I-IV), se arhivează de către unitatea/instituţia de în-
văţământ centru de examen, pentru o perioadă de 3 ani

116
 ANEXA 2

TEMATICA PROBEI SCRISE

1. Principalele afectiuni respiratorii: pneumonii, BPOC,
astm bronsic, TBC
2. Principalele afectiuni cadiovasculare: tulburarile ritmului
cardiac, angina pectorala,infarctul miocardic, insuficienta
cardiaca: stanga acuta si cronica, insuficienta cardiaca
dreapta acuta si cronica, cordul pulmonar cronic,
insuficienta cardiacaglobala, hipertensiunea arteriala,
tromboflebita, varicele.
3. Principalele afecţiuni ale aparatului digestiv:
- esofagita caustica
- ulcerul gastro-duodenal
- rectocolita ulcero-hemoragică
- hepatita cronica
- colecistita acuta si cronica nelitiazică
- sindroame pancreatice
- ciroza hepatică
4. Principalele afecţiuni nefrologice si urologice:glomerulone-
frita acuta si cronică, sindromul nefrotic, insuficienţa renală acută

117
si cronică , infecţia urinară, pielonefrita acută si cronica, litiaza re-
nală, adenomul de prostată, cancerul de prostată.
5. Principalele afectiuni chirurgicale: peritonita, herniile,
eventratia, evisceratia, furunculul, antraxul, tetanosul
6. Afecţiuni ORL : rinită, sinuzită, faringită, laringită, otită, mas-
toidită
7. Principalele afecţiuni oftalmologice: vicii de refracţie, , afecţi-
uni inflamatorii ale ochiului, cataracta, glaucomul
8. Principalele afecţiuni hematologice: anemiile, leucemia acuta
si cronica, hemofilia, boala Hodgkin
9. Traumatismele membrelor: contuzii, entorse, luxatii, fracturi
10. Principale afectiuni reumatismale: reumatismul articular
acut, poliartrita reumatoida,
11. Principalele afecţiuni dermatologice:
- dermatoze alergice: urticaria, eczema,
- boli cu transmitere sexuala: sifilisul, gonoree, hiv
12. Principalele afecţiuni infecto – contagioase:
- boli infecţioase cu poartă de intrare respiratorie: varicela, rujeola,
gripa, meningita, parotidita epidemică, poliomielita.
- boli infecţioase cu poartă de intrare digestivă: toxiinfecţii ali-
mentare, dizenteria, febra tifoidă, hepatita virală.
13. Principalele boli metabolice şi de nutriţie:
- diabetul zaharat, forme clinice (tip 1, tip 2)
- dislipidemiile
14. Tumori ale aparatului genital feminin:
- tumori benigne: fibromul uterin
- tumori maligne: leziuni precanceroase, cancerul de col şi corp
uterin
15.Boli proprii sarcinii.
- Disgravidia precoce: ptialismul, varsaturile incoercibile.
118
- Disgravidia tardiva (hipertensiunea de sarcina).Preeclampsia si
eclampsia.
- Hemoragii din prima jumatate: avortul, mola hidatiforma, sarcina
extrauterina.
- Hemoragii din a doua jumatate: avortul din lunile V-VI, placenta
praevia, abruptio placentae
ruptura uterină.
16. Afectiunile copilului
- afectiuni carentiale: sindromul de malnutritie (distrofia) rahitism-
tetania rahitica
- afectiuni respiratorii: bronhopneumonia, astm bronsic
- afectiuni cardiovasculare: cardiopatii congenitale
- afectiuni ale SNC: convulsii, epilepsie
17. Principalele afecţiuni neurologice: epilepsia, boala Parkinson
18. Principalele afecţiuni psihice:
- nevrozele: definiţie, clasificare, etiopatogenie, simptomatologie,
principii de tratament.
- dementele: definiţie, clasificare, etiopatogenie, simptomatologie,
investigaţii, principii de tratament.
19. Tipuri de anestezie: anestezia generala, rahianestezia,
anestezia peridurala, anestezia locala
ANEXA 3

TEMATICA PROBA PRACTICA

1. Patul pacientului (pregătirea şi schimbarea patului, poziţiile pa-

cientului în pat, schimbările de poziţie ale pacientului)
2. Mobilizarea pacientului
3. Transportul pacienţilor
4. Toaleta pacientului
5. Escarele de decubit
119
6. Ingrijirea plăgilor
7. Profilaxia antitetanică
8. Observarea şi măsurarea respiraţiei
9. Măsurarea pulsului
10. Oxigenoterapie
11. Măsurarea tensiunii arteriale
12. Măsurarea temperaturii
13. Măsurarea şi notarea diurezei
14. Captarea dejecţiilor fiziologice şi patologice
15. Alimentarea pacientului ( alimentatia activa, pasiva, artifi-
ciala).
16. Căile de hidratare ale organismului
17. Perfuzia intravenoasă
18. Instrumentarul medical
19. Sterilizarea
20. Recoltarea sângelui capilar pentru ex. hematologice
21. Recoltarea sângelui venos pentru ex. hematologice (VSH)
22. Recoltarea sângelui pentru examene biochimice
23. Recoltarea sângelui pentru ex. bacteriologic – hemocultură
24. Recoltarea exudatului faringian
25. Recoltarea sputei
26. Recoltarea urinei (examenul sumar, urocultura)
27. Recoltarea vărsăturilor
28. Recoltarea LCR
29. Recoltarea secreţiilor purulente
30. Sondajul gastric
31. Sondajul duodenal
32. Spălătura oculară
33. Spălătura auriculară
34. Spălătura gastrică
35. Clisme evacuatoare (clisma evacuatoare simplă, clisma
înaltă, clisma uleioasă, clisma purgativă)
36. Introducerea tubului de gaze
37. Puncţia venoasă
38. Puncţia pleurală
120
39. Reacţia Rivalta
40. Puncţia abdominală (paracenteza).
41. Puncţia rahidianâ
42. Puncţia articulară
43. Puncţia osoasă
44. Puncţiile biopsice: hepatică, splenică, renală, ganglionară
45. Administrarea medicamentelor: generalităţi (definiţie, scop,
căi, reguli de administrare şi dozele)
46. Administrarea medicamentelor pe cale orală
47. Administrarea medicamentelor pe cale rectală
48. Administrarea medicamentelor pe suprafaţa tegumentelor
49. Administrarea medicamentelor pe suprafaţa mucoaselor
50. Administrarea medicamentelor pe cale parenterală
51. Acordarea ajutorului de urgenţă în electrocutare
52. Acordarea ajutorului de urgenţă în insolaţie
53. Acordarea ajutorului de urgenţă în intoxicaţii cu ciuperci
otrăvitoare
54. Ingijirile de urgenţă acordate în hemoragiile externe (clasi-
ficarea hemoragiilor, hemostaza)
55. Acordarea îngrijirilor în hemoragii
56. Determinarea grupelor sanguine prin metoda Beth-Vincent
cu ser anti A antiB
57. Probele de compatibilitate directă majoră (in vitro – Jean-
breau, biologică Oelecker - in vivo)
58. Accidentele şi incidentele transfuziei de sânge
59. Pregătirea preoperatorie a pacientului
60. Supravegherea postoperatorie
61. Îngrijirile acordate pacienţilor operaţi
62. Pregătirea pacientului pentru bronhografie
63. Pregătirea pacientului pentru bronhoscopie
64. Particularităţi de îngrijire a pacienţilor cu criză de astm
bronşic
65. Explorarea funcţională a aparatului cardiovascular (EKG,
cateterism cardiac)
66. Pregătirea pacientului pentru gastroscopie

121
67. Pregătirea pacientului pentru explorarea radiologică gastro-
intestinală
68. Pregătirea pacientului pentru colonoscopie
69. Opacifierea veziculei biliare pe cale orală (colecistografia)
70. Pregătirea pacientului pentru urografie
71. Pregătirea pacientului pentru radiografia renală simplă
72. Explorări paraclinice şi de laborator în ginecologie
73. Investigaţii paraclinice în sarcină
74. Ingrijiri acordate în lăuzie (lăuza în primele două ore)
75. Îngrijiri în lăuzia fiziologică
76. Îngrijiri în lăuzia patologică
77. Primele îngrijiri ce se acordă nou-născutuiui
78. Alimentaţia bolnavului cu afecţiuni hematologice
79. Alimentaţia bolnavului cu afecţiuni reumatismale
80. Investigaţiile radiologice ale pacienţilor cu afecţiuni neuro-
logice (CT, RMN)
81. îngrijirea pacienţilor agitaţi şi psihici
82. Baia sugarului
83. Ingrijirea pacientului cu cataracta in perioada postoperato-
rie
84. Ingrijirea pacientului cu amigdalectomie
85. Sarcinile asistenrtei medicale la constatarea decesului
86. Bandajarea: definitii, reguli si tipuri.
87. Explorarea functionala a aparatului renal
88. Explorarea secretiei gastrice
89. Explorarea functionala a cailor biliare.
90. Examenul fundului de ochi
ANEXA 4

BIBLIOGRAFIE PENTRU EXAMEN

1. Tehnici generale de ingrijire a bolnavilor.
2. C. Mozes – Tehnica ingrijirii bolnavului.
3. L. Titirca – Ghid de nursing.

122
4. L. Titirca – Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de
asistentii medicali.
5. L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale.
6. L. Titirca – Manual de ingrijiri speciale acordate de asis-
tentii medicali.
7. L. Titirca – Breviar de explorari functionale si ingrijiri
speciale acordate bolnavului
8. Principii de medicină internă Harrison Editura Lider
1999
9. Semiologie medicală de bază C. Stancu Editura Ju-
nimea1989
10. Farmacologie generală A. N. Cristea Editura Didactică
şi Pedagogică, RA
11. MEMO MED 2011
12. Borundel – Medicina interna.
13. Dr. M. Constantinescu - Chirurgie, specialitati inrudite,
nursing in chirurgie.
14. V. Nitescu – Obstetrica si ginecologie (Dimitrie Nanu si
Crisan N. – Obstetrica si ginecologie).
15. Dr. C. Bocarnea – Boli infectioase si epidemiologie.
16. V. Patrascu – Nursing in dermatovenerologie.
17. Brukner – Semiologie medicala.
18. Geormaneanu – Manual de pediatrie.

19. Cursuri

123