Subiecte Fundeni-Ultima Modificare

PROPUNERI DE SUBIECTE PENTRU EXAMENUL DE ABSOLVIRE
SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ANUL SCOLAR 2012 - 2013
Page 1
Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul - CORECTAT
Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos:
1.
1. Numarul de respiratii/minut depind de sex, varsta, postura, alimentatie.
2. Dispneea este cauzata de afectiuni ale aparatului respirator si cardiovascular.
3. Polipneea este cauzata de reducerea suprafetei respiratorii.
4. Tahipneea apare in majoritatea bolilor pleuropulmonare.
5. Dispneea Cheynes-Stokes se intalneste in coma diabetica.
6. Dispneea Kussmaul este intalnita in coma uremica.
7. Dispneea de efort este determinata de insuficienta cardiaca.
8. Dispneea de decubit este determinata de perturbarea circulatiei pulmonare.
9. Dispneea matinala este determinata de astmul bronsic.
10. Dispneea vesperala este cauzata de astmul cardiac.
2.
1. Tulburarile peristaltismului intestinal duc la o alimentatie deficitara.
2. Alimentatia inadecvata prin deficit nu este cauzata de durere.
3. Anxietatea si stresul nu duc la deficit alimentar.
4. Anorexia este o cauza a deficitului alimentar.
5. Lipsa de educatie si cunostinte poate determina o alimentatie inadecvata.
6. Insomnia este nevoia brusca de somn.
7. Afectiunile cardio-respiratorii produc dificultate in adormire.
8. Criza ulceroasa din timpul noptii nu perturba somnul.
9. Tulburarile de mictiune perturba odihna si somnul.
10. Menopauza este responsabila pentru starile de insomnie.
3.
1. Infectiile nu sunt o cauza a hipertermiei.
2. Hipertemia poate fi cauzata de tulburari metabolice.
3. Hipertermia poate fi cauzata de afectarea glandelor sudoripare.
4. Diureticele au ca efect secundar reducerea eliminarii de caldura.
5. Stresul si starile conflictuale pot determina hipotermie.
6.Bradipneea este dispneea cu frecventa respiratorie peste 18 respiratii/min la
adult.
7.Disuria consta in durere sau dificultate la mictiune.
8. Hematemeza este varsatura alimentara.
9. Melena este prezenta in hemoragiile digestive superioare.
10.Enurezisul este emisia involuntara de urina in timpul zilei, manifestata dupa
varsta de 3-6 ani.
Page 2
11.Hiperestezia reprezinta accentuarea anormala a sensibilitatii.
12.Hemiplegia se defineste ca paralizia partii inferioare a corpului.
13.Pronatia este miscarea de rotatie a mainii prin care palma este indreptata in jos.
14.Pozitia Fowler este pozitia de decubit dorsal cu diferenta intre cele doua
extremitati ale patului de 10-15 cm, realizata prin ridicarea extremitatii distale a
patului.
15. Termoreglarea permite mentinerea echilibrului dintre termogeneza si termoliza
prin centrii termoreglatori dirijati de sistemul endocrin.
16.Convectia reprezinta pierderea de caldura prin contact direct.
17.Graficul pulsului este notat cu culoare rosie.
18. Etapa sanguina a respiratiei asigura transportul oxigenului intre plamani si
tesuturi si a dioxidului de carbon de la tesuturi la alveolele pulmonare
19.Alimentarea prin fistula este indicata in stricturi esofagiene.
20.Poliuria reprezinta tulburarea volumului urinar.
Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”.
1.
A B
1 Tahipnee a. Ritm respirator rar
2 Bradipnee b. Cicluri respiratorii inversate
3 Dispnee paroxistica c. Respiratie agonica
4 Dispnee Bauchut d. Accese respiratorii repetate ziua/noaptea
5 Dispnee Biot e . Cresterea frecventei respiratorii
f.Respiratie caracterizata prin alternanta
dintre polipnee si apnee
2.
1. Anorexie a. Foame exagerata, fara control
2. Bulimie b. Starea de nutritie nesatisfacatoare
3. Polifagie c. Nevoia excesiva de a manca cu absenta
senzatiei de satietate
4. Malnutritie d. Slabire extrema in faza terminala
5. Casexie e. Diminuarea sau absenta poftei de
mancare
f.Dificultatea de a inghiti.
3.
Page 3
A B
1 Insomnie cronica a. Cauzata de probleme afective
2 Insomnie la adormire b. Persista mai mult de 3 luni
3 Insomnie reactionala c. Cauzata de administrarea unor
tranchilizante
4 Insomnie d. Treziri multiple in partea a doua a noptii
medicamentoasa
5 Insomnia trezirii precoce e . Trec mai mult de 30’ pana la adormire
f.Nevoia de somn neobisnuit de lunga.
4.
A B
1 Hiperpirexie a. 36° - 37°C
2 Temperatura normala b. 38° - 39°C
3 Febra moderata c . 39° - 41°C
4 Subfebrilitate d. 37° - 38°C
5 Febra ridicata e. 41° - 42°C
f. sub 36 C
5.
A B
1. Disfagie a. accentuarea anormala a sensibilitatii
2. Hiperestezie b. dificultate in articularea cuvintelor
3. Disartrie c.dificultate la inghitire
4. Hematurie d. incapacitate de a intelege cuvinte scrise
5. Alexie e. prezenta sangelui in urina
f.suprimarea secretiei urinare
Marcati cu „x” raspunsul corect :
1. Temperatura corpului cea mai scazuta se inregistreaza:

a. dimineata intre orele 3 – 5
b. la pranz intre orele 12 – 14
c. seara intre orele 20 – 23
d. seara in timpul somnului
2. Disfagia reprezinta:
a. dificultate la inghitire
b. dificultate in digestie
c. lipsa poftei de mancare
Page 4
d. lipsa senzatiei de satietate
3. Dispneea Kussmaul se manifesta prin:

a. bradipnee
b. respiratie in 4 timpi: inspiratie – pauza - expiratie – pauza
c. respiratie deficitara permanenta
d. repiratie suieratoare
4. Eupneea reprezinta:
a. respiratie deficitara
b. respiratie normala
c. cicluri de respiratie inversata
d. respiratie in patru timpi
5. Anuria reprezinta:
a. cresterea numarului de mictiuni
b. suprimarea secretiei urinare
c. scaderea cantitatii de urina sub 500 ml/24 ore
d. cresterea cantitatii de urina peste 500ml/24 ore
6. Incapacitatea vezicii urinare de a-si elimina continutul se defineste ca fiind:

a. retentie de urina
b. oligurie
c. insuficienta renala cronica
d. anurie
7. Tulburare de emisie urinara este:

a. polakiuria
b. poliuria
c. hematuria
d. oligurie
8. Nicturia este:
a. inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina
emisa in timpul zilei si cea emisa in cursul noptii
b. senzatia de mictiune
c. lipsa urinei in vezica urinara
d. prezenta sangelui in urina
9. Incontinenta urinara reprezinta:

a. incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul
b. eliminarea involuntara a urinei
c. mictiuni involuntare nocturne
Page 5
d. suprimarea secretiei urinare
10. Polakiuria este definita ca:

a. mictiuni frecvente in cantitati mici
b. cresterea diurezei peste 3000 ml
c. imposibilitatea de a urina
d. mictiuni involuntare nocturne
11. Poliuria reprezinta:

a. cresterea concentratiei acidului uric in sange
b. tulburare de emisie urinara
c. tulburare a diurezei
d. cresterea diurezei peste 300 ml
12. Tulburarile de emisie urinara sunt:

a. disuria, nicturia, polakiuria
b. poliuria, anuria, hematuria
c. polakiuria, izostenuria, glicozuria
d. polakiurie, anurie, glicozurie
13. Reducerea diurezei sub 500 ml ml in 24 ore se numeste:

a. poliurie
b. anurie
c. oligurie
d. polakiurie
14. Mictiunea dureroasa se numeste:

a. poliurie
b. oligurie
c. anurie
d. disurie
15. Prezenta sangelui in urina reprezinta :

a. hematemeza
b. hematemeza
c. hemoptizie
d. hematurie
16. Respiratia dispneica este un act reflex constient, in care pacientul simte:
a. sete de aer
a. sete de apa
b. ambele
c. limba umeda
17. Tahipneea este cauzata de:

a.suprafata respiratorie marita
Page 6
a.suprafata respiratorie redusa
b. efort intelectual
c. administrarea unui regim bogat in proteine
18. Frecventa respiratorie in bradipnee este de:

a. 16 – 18 resp./min.
b. 12 – 16 resp./min.
c. 8 – 12 resp./min
d. 20-25 resp/min
19. Dispneea in patru timpi se numeste:

a. Bauchut
b. Cheynes-Stokes
c. Biot
d. Kussmaul
20. Dispneea matinala este cauzata de:

a) insuficienta ventriculului stang
b) contractia spastica a bronhiolelor in expir
c) adoptarea unei pozitii neadecvate
d) schimbarea brusca de pozitie
21.Consumul alimentar excesiv, de lunga durata, duce la :

a. malnutritie
b. obezitate
c. casexie
d. anorexie
22. Dificultatea la inghitire se numeste:

a. disfagie
b. polifagie
c. anorexie
d.bulimie
23. Senzatia de foame exagerata reprezinta:

a. anorexie
b. polifagie
c. bulimie
d.casexie
24. Hipoxia reprezinta:

a. scaderea CO2 in sangele circulant
b. cresterea O2 in sangele circulant
c. scaderea O2 in sangele circulant
d.senzatia de sufocare in timpul somnului
Page 7
25. Cauze de ordin psihologic, prezente la un pacient cu problema “alimentatie
deficitara” sunt:
a. anorexie, dementa
b. traditiile, religia
c. durerea, imobilitatea
d.senzatia de foame excesiva
26. Insomnia se manifesta prin:

a. agitatie in timpul somnului
b. desfasurarea activitatilor de rutina
c. cresterea starii de confort
d. senzatie neobisnuita de somn
27. Asigurarea odihnei si somnului pacientului se realizeaza prin:

a. acuze verbale din partea familiei
b. inlaturarea excitantilor vizuali si auditivi
c. actiunea unor excitanti termici si durerosi
d. administrarea unor excitanti inainte de culcare
28. Alexia reprezinta:

a. incapacitatea de a articula cuvinte
b. incapacitatea de a scrie selectiv
c. incapacitatea de a intelege cuvinte scrise
d.incapacitatea de a memora
29. Combaterea insomniei se poate face prin:

a. ingerarea de lapte cald cu miere, seara la culcare
b. aplicarea unei buiote cu apa rece seara la culcare
c. administrarea unui ceai diuretic seara la culcare
d. aplicarea unor comprese reci pe frunte
30.Hipertermia reprezinta:
a. scaderea temperaturii corpului sub limita normala
b. cresterea temperaturii corpului peste limita normala
c. ambele
d. cresterea tensiunii arteriale peste valorile normale
31. Temperatura corpului la un pacient cu pneumonie, atinge valoarea de:

a. 40° C
b. 38° C
c. 39° C
d. 37,5 C
32. Hipertermia poate fi insotita de:
Page 8
a. limba umeda
b. frison sau senzatie de frig
c. stare generala buna
d. starea de malnutritie
33. Organul principal al termogenezei, in etapa de stationare, este:

a. inima
b. rinichiul
c. ficatul
d. plamanul
34. Pentru a reduce febra asistenta medicala poate sa:

a. aplice comprese reci la extremitati
b. administreze un regim alimentar bogat in proteine
c. administreze un regim alimentar bogat in lipide
d. administrarea unor lichide fierbinti
35. Diareea se manifesta prin:

a. scaderea secretiei intestinale
b. scaderea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune lichide
c. oprirea tranzitului intestinal
d. accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune moi
36. Diareea poate fi determinata de administrarea de:

a. antibiotice
b. mucilagiu de orez
c. zeama de morcovi
d. antidiareice
37. In timpul diareei:

a. creste reabsorbtia intestinala
b. scade secretia intestinala
c. creste peristaltismul intestinal
d. se opreste tranzitul intestinal
38. Numarul scaunelor in holera este de:

a. 10 – 20/zi
b. 80 – 100/zi
c. 25 – 35/zi
d. 100 – 120/zi
39. Dizenteria se caracterizeaza prin scaune frecvente, in numar de :

a. 20 – 30/zi
Page 9
b. 25 – 35/zi
c. 30 – 40/zi
d. 6-8 scaune /zi
40. Enterocolita se manifesta printr-un numar de scaune diareice de:

a. 40 – 50/zi
b. 25 – 35/zi
c. 3 – 6/zi
d. 20 – 30/zi
41. Pacientul cu constipatie are scaun :

a. zilnic
b. la 2 zile
c. la 3 – 4 zile
d. la 7 zile
42. Pacientul poate prezenta in constipatie:

a. cefalee si astenie
b. apetit crescut
c. ambele
d. stare generala buna
43. Constipatia poate fi cauzata de, cu exceptia:

a. cresterea peristaltismului intestinal
b. consumul crescut de laxative
c. carenta de lichide
d. consumul crescut de lichide
44. Deficienta functiei veziculei biliare poate duce la:

a. constipatie
b. disurie
c. ileus
d. apetit crescut
45. Constipatia spastica este determinata de:

a. hiposensibilitatii nervului vag
b. hipersensibilitatea nervilor intestinali
c. hiposensibilitatea nervilor intestinali
d. toate cele trei variante
46. Comunicarea deficitara la nivel senzorial este determinata de:

a. cresterea functiei vizuale
b. accelerarea anormala a sensibilitatii
c. cresterea functiei tactile
d. deficitul functiei auditive
Page
10
47. Hiperestezia reprezinta:
a. diminuarea sensibilitatii
b. pierderea sensibilitatii
c. accentuarea anormala a sensibilitatii
d.diminuarea functiei vizuale
48. Paralizia unei jumatati de corp se numeste:

a. hemiplegie
b. paraplegie
c. monoplegie
d.tetraplegie
49. Paralizia celor patru membre se numeste:

a. pareza
b. tetraplegie
c. parapareza spastica
d. hemiplegie
50.Comunicarea deficitara, poate fi produsa de una dintre sursele de dificultate

de ordin psihic enuntate :
a.afectarea aparatului locomotor
b.autoizolarea
c.neglijarea propriei persoane
d.afazie
51.Sursa de dificultate de ordin fizic care duce la o comunicare deficitara este:

a.intoxicatia medicamentoasa
b.dezorientarea
c.poluarea
d.neglijarea propriei persoane
52. Sursa de dificultate de ordin sociologic care duce la o comunicare

deficitara este:
a. lipsa dintilor
b. conditii de viata si munca nefavorabile
c. stresul
d. intoxicatia medicamentoasa
53. Paloarea pielii este cauzata de:

a. afectarea aparatului locomotor
b. transpiratii excesive
c. eruptii cutanate
d. anemii
54. Cianoza reprezinta coloratia :

Page
11
a. galbena a tegumentelor si sclerelor
b. albastruie a tegumentelor si mucoaselor
c. maronie a tegumentelor si mucoaselor
d. rosie a tegumentelor
55. Micsorarea suprafetei respiratorii determina:

a. roseata pielii
b. paloarea pielii
c. cianoza pielii
d. eruptii cutanate
56. Aspectul rosu congestionat, in pneumonie, este caracteristic pentru:

a. jumatatea fetei de partea plamanului afectat
b. toata fata
c. pielea toracelui
d. jumatatea fetei de partea plamanului sanatos
57. Coloratia icterica a pielii si mucoaselor poate indica o boala:

a. respiratorie
b. infectioasa
c. locomotorie
d. cardiaca
58. Anasarca este:

a. edemul fetei
b. edemul localizat
c. edemul generalizat
d. edemul membrelor inferioare
59. Descuamatia reprezinta indepartarea celulelor cornoase din :

a. derm, hipoderm
b. derm
c. hipoderm
d. epiderm
60. Excoriatia este o leziune a:

a. corneei
b. pielii
c. unghiei
d. hipodermului
61. Eruptia cutanata este prezenta in bolile:

a. respiratorii
b. sangelui
Page
12
c. infectioase acute
d. cardiace
62. Vezicula este o leziune cutanata cu un lichid:

a. clar/ galbui
b. rosiatic
c. violaceu
d. purulent
63. Pustula este o leziune cutanata cu continut:

a. plasmatic
b. purulent
c. sangvinolent
d. clar/galbui
64. Acneea juvenila survine in perioada:

a. prescolara
b. adulta
c. pubertara
d. copilariei
65. Hemoragia cutanata poate fi cauzata de:

a. tulburari de coagulare a sangelui
b. deficit de igiena tegumentara
c. hemoragiile oculte
d. edemul generalizat
66. Epistaxisul este o hemoragie:

a. bucala
b. nazala
c. anala
d. vaginala
67. Hematemeza este o eliminare de sange:

a. pe nas
b. prin urina
c. prin varsatura
d. prin fecale
68. Hemoptizia este o eliminare de sange din:

a. plamani
b. stomac
c. rect
d. ovare
Page
13
69. Furunculoza este produsa de:
a. streptococ ß hemolitic
b. stafilococ auriu
c. gonococ
d. streptococ si stafilococ
70. Intertrigo este localizat la:

a. fata
b. palme
c. interdigital
d. gat
71. Varicele reprezinta o dilatare:

a. venoasa patologica la nivelul membrelor inferioare
b. venoasa fiziologica la nivelul membrelor inferioare
c. arteriala
d. venoasa patologica la nivelul membrelor superioare
72. Ulcerul varicos este localizat la nivelul:

a. mucoasei stomacului
b. mucoasei duodenului
c. tegumentelor membrelor inferioare
d. tegumentele membrelor superioare
73. Escara apare in urma deficitului :

a. alimentar
b. alimentar si hidric
c. hidric
d. de nutritie locala
74. Anartria reprezinta :

a. incapacitatea de a scrie selectiv
b. dificultatea in articularea cuvintelor
c. incapacitatea de a articula cuvintele
d. incapacitatea de a scrie cuvinte
75.Monoplegia reprezinta:
a. absenta fortei musculare
b. diminuarea fortei musculare
c. paralizia unui singur membru
d.paralizia membrelor superioare
76. Miscarea de abductie se defineste ca :

a. miscare de apropiere fata de axul median al corpului
b. miscare de indepartare fata de axul median al corpului
Page
14
c. miscare de rotatie a mainii
d.miscarea de apropiere si indepartare fata de axul median al corpului
77. Pozitia Trendelenburg reprezinta :

a. pozitie de decubit dorsal cu diferenta intre cele doua extremitati ale patului
realizata prin ridicarea extremitatii distale a patului
b. pozitie culcat pe spate cu genunchii indoiti
c. pozitia culcat pe spate cu fata in sus
d.culcat pe burta cu picioarele sprijinite
78. Producerea de caldura se numeste :

a. termoreglarea
b. termoliza
c. hipertermie
d. termogeneza
79. In febra moderata se ating urmatoarele intervale de valori:

a. 38-39 C
b. 37-38 C
c. 39-41 C
d.36-37 C
80. Hipotermia se defineste ca :
a. cresterea temperaturii corporale peste limita normala
b. temperatura ce variaza intre 36-37 C
c. scaderea temperaturii corporale sub 36 C
d.cresterea temperaturii peste 38C
81. Pulsul se defineste ca :

a. unda de soc prezenta la palparea arterelor comprimate pe suprafete
rezistente
b. presiunea exercitata de masa sanguina asupra peretilor arteriali
c. un sindrom clinic
d.un act reflex
82. Ritmicitatea cardiaca reprezinta:

a. rapiditatea pulsatiilor
b. numarul pulsatiilor pe minut
c. rapiditatea de efectuare a undei pulsatile
d. regularitatea si cursivitatea pulsatiilor
83. Celeritatea pulsului este :

a. numarul pulsatiilor pe minut
b. cursivitatea, regularitatea pulsatiilor si a pauzelor dintre ele
Page
15
c. rapiditatea de efectuare a undei pulsatile prin aparitie si disparitie
d.regularitatea pulsatiilor
84. Valorile frecventei pulsului la sugar variaza intre :

a. 80-100 b/min
b. 100-140 b/min
c. 60- 85 b/min
d.50 – 70 b/min
85. Hipertensiunea arteriala (HTA) apare la :

a. cresterea valorilor tensionale peste 120/80 mmHg
b. scaderea valorilor tensionale sub 120/70 mmHg
c. cresterea valorilor tensionale peste 110/90 mmHg
d. cresterea valorilor tensionale peste 140/90 mmHg
86. Hipertensiunea arteriala reprezinta un important semn in urmatoarele afectiuni,

cu exceptia :
a. dezechilibul hidroelectrolitic
b. afectiuni cerebro-vasculare
c. afectiuni renale
d.afectiuni cardiace
87. Frecventa respiratiilor pe minut la nou-nascut este :

a. 25-35 resp/min
b. 40-50 resp/min
c. 15-25 resp/min
d.15 – 18 resp/min
88. Frecventa respiratiilor la adult in repaus :

a. 10-15 resp/min
b. 30-40 resp/min
c. 16 – 18 resp/min
d. 16-20 resp/min
89. Bradipneea este respiratie :

a. cu frecventa sub 8-12 resp/min
b. caracterizata prin alternanta intre polipnee si apnee
c. diafragmatica
d.in patru timpi
90. La femei valorile frecventei respiratorii variaza intre :

a. 16-18 resp/min
b. 18-20 resp/min
c. 21-25 resp/min
d.10 – 15 resp/min
Page
16
91. Expectoratia constituie :
a. tuse cu expulzarea violenta a aerului
b. tuse zgomotoasa urmata de varsaturi alimentare
c. act reflex si voluntar de eliminare a secretiilor si sputei formate in caile
respiratorii
d.tuse urmata de respiratie suieratoare
92. Hemoptizia reprezinta :

a. tuse pe mai multe tonuri
b. eliminarea pe gura de masa sanguina provenita din caile aeriene
inferioare
c. act reflex si voluntar de eliminare a secretiilor din caile respiratorii
d.eliminarea pe gura de masa sanguina provenita de la nivelul stomacului
93. Alimentarea artificiala se realizeaza prin urmatoarele cai cu exceptia :

a. sonda Faucher
b. sonda Folley
c. gastrostoma
d.seringa Gouyon
94. Descuamatia reprezinta :

a. indepartarea celulelor cornoase din epiderm
b. decolorarea pielii
c. leziune superficiala a pielii cu pierdere de substanta
d. indepartarea celulelor cornoase din hipoderm
95. Petesiile sunt :

a. hemoragii gingivale
b. pete hemoragice produse prin extravazarea sangelui si infiltrare difuza
in tesutul subcutanat
c. hemoragii mici punctiforme, ovalare sau rotunde
d.hemoragii oculare
96. Tulburarile diurezei sunt :

a. poliuria, oliguria, anuria
b. hematuria, hematemeza, ischiuria
c. piuria, polakiuria, disuria
d.hematuria, disuria, nicturia
97. Ischiuria consta in :

a. durere sau dificultate la mictiune
b. emisie involuntara de urina
c. incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul
d.pirderi mari de lichide
Page
17
98. Hemoragiile mucoaselor sunt :
a. edemul, escoriatia
b. epistaxis, hemoragii gingivale
c. petesii, echimoze
d.echimoze , escare
99. Narcolepsia reprezinta :

a. dificultatea de a dormi si se odihni
b. tulburari de vigilenta
c. nevoia brusca de somn independent de vointa individului
d.intoxicatii medicamentoase
100. Cifoza consta in :

a. curbura lombara a coloanei vertebrale
b. deviatia coloanei vertebrale cu o convexitate posterioara
c. deviatia laterala a coloanei vertebrale
d.curbura lombara
101. Scolioza reprezinta :

a. curbura lombara
b. deviatia laterala a coloanei vertebrale
c. deviatia coloanei vertebrale cu o convexitate posterioara
d.deviatia coloanei vertebrale cu o convexitate anterioara
BAREM DE CORECTARE
Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul
1.
1. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 110
5. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
Page
18
10.A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119
2.
10.A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231
3.
10. F Pediatrie - Mracean C , Mihailescu V - pag. 312
11. A Chiru,F. si colab. IOBS pag 29
12 F Chiru,F. si colab. IOBS pag 29
13 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 55
1.
1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119
2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119
3-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119
4-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119
5-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119
2.
Page
19
1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
3-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
4-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
5-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
3.
4.
5.
1 - c Chiru,F. si colab. IOBS pag 147
2 - a Chiru,F. si colab. IOBS pag 29
3 - b Chiru,F. si colab. IOBS pag 29
4 – e Chiru,F. si colab. IOBS pag 182
5 – d Chiru,F. si colab. IOBS pag 29

1.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 87
3.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
11.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 181
14.d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179
Page
20

Page
21
74. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 29
75. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 29
76 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 55
77 a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 57
78 d Chiru,F. si colab. IOBS pag.82
80 c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 94
81 a Chiru,F. si colab. IOBS pag.98
82 d Chiru,F. si colab. IOBS pag.99
83 c Chiru,F. si colab. IOBS pag.100
84 b Chiru,F. si colab. IOBS pag.98
85d Chiru,F. si colab. IOBS pag.103
88 d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 113
91 c Chiru,F. si colab. IOBS pag.122
Page
22
Modulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing- CORECTAT
I. Notati cu A afirmatiile adevarate si cu F afirmatiile false:
1. Masurarea temperaturii corpului in mod obisnui se efectueaza dimineata si seara.

2. Dupa utilizare, termometrul va fi spalat si introdus intr-un recipient cu solutie de
cloramina 0,5%.
Page
23
3.Pulsul se masoara cel mai frecvent la artera ulnara.
4.Tensiunea arteriala sistolica reprezinta valoare tensiunii arteriale maxime.
5. Supravegherea greutatii corporale se face prin cantarirea persoanei dimineata,
inainte de a manca, dupa ce a avut scaun si a urinat.
6. Masurarea respiratiei pacientului se face prin numararea miscarilor respiratorii ale
cutiei toracice dupa ce am anuntat pacientul ce dorim sa facem.
7. Frecventa respiratorie la nou-nascut este de 15-25 resp/min.
8. Obstructia cailor aeriene superioare poate fi cauzata de aspirarea mucozitatilor si
secretiilor.
9. Oxigenul se administreaza pe cale inhalatorie.
10. Alimentarea pasiva se face la pacientii cu usoare tulburari de deglutitie.
11. Sondajul a-demeure poate provoca staza si hipercalciuria de imobilizare..
12. Voma este un act reflex reprezentand o reactie naturala a organismului de aparare,
fata de anumite substante toxice sau greu digerabile.
13. Pentru indepartarea resturilor de sange si puroi plaga se spala cu apa oxigenata
sau clorura de sodiu 0,9%.
14. Pansamentul plagilor se schimba zilnic de 4 ori pentru a grabi vindecarea si
cicatrizarea lor.
15. O procedura importanta efectuata in scopul prevenirii escarelor consta in
schimbarea pozitiei pacientului din doua in doua ore.
16. Spalatura oculara se efectueaza prin instilarea unor solutii antiseptice izotone pe
mucoasa conjunctivala.
17. Spalatura auriculara se face in scop evacuator, explorator, si terapeutic.
18. Pentru efectuarea unei clisme evacuatoare la o persoana adulta, se vor folosi 2.5 l
apa incalzita la temperatura de 40-45 C.
19. Zona de electie pentru efectuarea punctiei capilare la sugari este calcaiul.
20. Punctia venoasa pentru recoltarea sangelui venos se poate efectua folosind trusa
vacutainer ori folosind un ac steril atasat la o seringa sterila.
II Asociaţi termenii din cele 2 coloane
a.
Page
24
A B
1.Dispnee a. Scaune frecvente, semilichide, lichide
2.Incontinenta urinara b. Eiminarea continutului gastric la 2-6 ore dupa
ingestia alimentelor
3.Diaree c. Respiratie fortata cu senzatie de sufocare
4.Expectoratie d. Emisie involuntara de urina
5.Varsaturi tardive e. Eliminarea secretiilor din caile respiratorii
f. Secretie vaginala alba - laptoasa
b.
A B
1.Punctie rahidiana a.Determinarea naturii lichidului extras prin
punctionarea cavitatilor seroase
2.Reactia Rivalta b. Dozarea cantitatii de albumina din urina
3.Cistografia c. Rahianestezie, anestezie peridurala
4.Proteinurie d.Explorarea ultrasonografica a organelor
5.Ecografia e.Explorarea radiologic a vezicii urinare
f.Explorarea radiologica a colonului
c.
A B
1.Spalatura vaginala a. Indepartarea corpilor straini
2 Spalatura gastrica b. Indepartarea dopurilor de cerumen
3.Spalatura oculara c. Scop evacuator si terapeutic
4.Spalatura bucofaringiana d. Pregatirea preoperatorie in interventii pe
stomac
5.Spalatura auriculara e. Dezinfectarea cavitatii bucale si faringelui
f.Dezinfectarea urechii externe
Page
25
III.
1. Recoltarea urinei pentru urocultura se face:

a. concomitent cu administrarea antibioticelor
b. dupa administrarea antibioticelor
c. inainte de administrarea antibioticelor
d. in timpul administrarii perfuziilor
2. Sondajul vezical efectuat in scop explorator se face pentru:

a. evacuarea continutului gastric
b. golirea brusca a vezicii urinare
c. administrarea medicamentelor
d. recoltarea unei cantitati de urina pentru examenul de laborator
3. Sonda duodenala este :

a. Faucher
b. Thiemann
c. Einhorn
d. Nelaton
4. Sondele gastroduodenale sunt utilizate in urmatoarele scopuri:

a. oprirea hemoragiei produse de varicele esofagiene
b. evacuarea continutului gastric inainte de anestezie ,in interventia
chirurgicala de urgenta
c. prelevare de urina
d. evacuarea continutului vezical
5. Sondele de compresiune esofagiana sunt folosite pentru:

a. oprirea hemoragiei varicelor esofagiene
b. prelevarea lichidului gastric in scop diagnostic
c. extragerea continutului duodenal
d. golirea brusca a veziculei biliare
6. Sonda de compresiune esofagiana este :

a. Faucher
b. Einhorn
c. Blakemore
d. Thiemann
7. Sonda vezicala este :

a. Nelaton
b. Blakemore
c. Einhorn
Page
26
d. Thiemann
8. Accidentele posibile in sondajul gastric sunt:

a. greata,senzatie de varsaturi,patrunderea sondei in laringe,
bronhopneumonii de aspiratie
b. imposobilitatea drenarii bilei cauzata de spasmul sfincterului Oddi
c. lezarea traumatica a mucoasei uretrale.
d. lezarea nervului sciatic
9. Scopul explorator al sondajului duodenal este:

a. realizarea hemostazei in hemoragia digestiva
b. recoltarea continutului duodenal, bila ( A,B,C) , suc pancreatic, secretie
proprie.
c. evacuarea continutului stomacal toxic.
d. Drenarea cailor biliare
10. Scopul explorator al sondajului vezical este:

a. recoltarea urinei pentru examen de laborator
b. evacuarea continutului cand acesta nu se face spontan
c. executarea unor procedee terapeutice prin sonda.
d. Evacuarea continutului stomacal toxic
11. Spalatura oculara reprezinta :

a. Introducerea unui curent de lichid in pavilionul urechii.
b. spalarea conductului auditiv extern.
c. introducerea unei solutii medicamentoase prin sonda in vezica.
d. introducerea unui curent de lichid in sacul conjunctival.
12. Spalatura oculara este indicata in:

a. tratamentul otitelor cronice.
b. in procesele inflamatoare ale conjunctivei , indepartarea corpilor straini.
c. pregatirea pentru cistoscopie.
d. in tratamentul rinofaringitei
13. Spalatura gastrica reprezinta:

a. evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exsudate si
substante straine.
b. introducerea unei substante medicamentoase prin sonda sau cateter in
vezica
c. introducerea unui curent de lichid in vagin.
d. Evacuarea continutului vezical
14. Tubul de gaze se introduce pentru :

Page
27
a. administrarea de medicamente.
b. interventii chirurgicale asupra rectului.
c. eliminarea gazelor din colon in caz de meteorism abdominal.
d. eliminarea fecalomului
15. Scopul explorator al punctiei venoase este:

a. administrarea unor medicamente sub forma injectiei i.v.
b. recoltarea sangelui pentru examene de laborator.
c. sangerare 300-500ml in hipertensiunea arteriala.
d. oprirea hemoragiei
16. Zonele de electie ale punctiei venoase sunt:

a. regiunea superoexterna fesiera
b. artera femurala, jugulara, poplitee.
c. artera cubitala, radiala,humerala.
d. venele plicii cotului , antebratului , venele de pe fata dorsala a
mainii,venele jugulare si epicraniene.
17. Recoltarea VSH se efectueaza :

a. 2ml sange pe cristale de EDTA.
b. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%
c. 5ml sange simplu.
d. medii de cultura
18. Hematocritul se recolteaza prin punctie venoasa astfel:

a. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%.
b. 2 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%
c. 2 ml sange pe cristale de EDTA
d. 5 ml de sange simplu
19. Hemocultura reprezinta;

a. viteza de sedimentare a hematiilor .
b. introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru examen
bacteriologic.
c. identificarea anticorpilor in serul bolnavului.
d. recoltarea sangelui pentru examene de laborator
20. Fibrinogenul se recolteaza:

a. 0,5 ml citrat de Na 3,8% cu 4,5 ml sange.
b. 2 ml sange cu florura de Na 4 ml.
c. 0,5 ml oxalat de K cu 4,5 ml sange.
d. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de sodiu 3,8 %
21. Timpul de protrombina se preleveaza astfel:

Page
28
a. 4,5 ml sange cu 0,5 ml oxalat de K.
b. 5 ml sange simplu.
c. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%
d. 2 ml sange cu florura de sodiu 4 ml
22. Scopul recoltarii sputei este:

a. explorator pentru examinari macroscopice , citologice ,bacteriologice ,
parazitologice in vederea stabilirii diagnosticului
b. depistarea unor germeni patogeni responsabili de imbolnavirea tubului
digestiv.
c. pentru examinari virusologice.
d. depistarea unor hemoragii oculte
23. Exudatul faringian reprezinta :

a. lichidul rezultat in urma unui proces inflamator faringian
b. totalitatea secretiilor expulzate din caile respiratorii prin tuse.
c. continut gastric eliminat spontan.
d. lichidul pleural
24. Spalatura gastrica este contraindicata in urmatoarele situatii,cu exceptia:

a. cancer gastric.
b. intoxicatii cu substante caustice.
c. staza gastrica.
d. hepatite cronice
25. Paracenteza se efectueaza pentru a evidentia :

a. lichidul pericardic
b. prezenta unor germeni
c. lichidul pleural
d. lichidul peritoneal
26. Accidentele posibile in punctia abdominala sunt:

a. paralizii prin lezarea nervului sciatic.
b. hemoragii digestive superioare
c. infectii ale mediastinului.
d. hemoragiile oculte
27. Paracenteza se efectueaza :

a. in fosa iliaca stanga , linia Monroe – Richter.
b. in fosa iliaca dreapta.
c. pe linia mediana abdominala deasupra ombilicului
d. pe fata anterioara a coapsei
28. Alimentarea artificiala este recomandata pacientilor :

a. inconstienti , comatosi, cu tulburari de deglutitie, hemoragii digestive.
b. adinamici, cu deficit motor la membrele inferioare
Page
29
c. astenici ,cu deficit motor la membrele superioare
d. hemiplegie
29. Pozitia clinostatism reprezinta asezarea pacientului in:

.a semisezut
.b Trendelenburg
.c decubit dorsal, lateral,ventral
.d Genupectorala
30. Pozitia Trendelenburg reprezinta asezarea pacientului in :

a. decubit dorsal oblic, cu picioarele mai sus cu 10-15 cm fata de pozitia
corpului
b. decubit dorsal, cu picioarele indoite din genunchi, sub genunchi
introducandu-se o perna
c. decubit dorsal, toracele formand cu planul patului un unghi de 30-45 grade
d. decubit lateral
31. Mobilizarea pasiva se aplica urmatorilor pacienti:

a. cu capacitate partiala de a se mobiliza
b. adinamici sau inconstienti
c. dinamici dar refuza sa se mobilizeze
d. cu tulburari de deglutitie
32. La copiii mici, temperatura se va masura in cavitatea :

a. bucala
b. rectala
c. axilara
d. vaginala
33. Temperatura corpului atinge valori intre 41-42° C in :

a. febra ridicata
b. febra moderata
c. hiperpirexie
d. afebrilitate
34. Hipertermia se manifesta prin :

a. bradicardie, scaderea tensiunii arteriale, cianoza extremitatilor
b. tahicardie, delir, inapetenta, sete
c. cianoza extremitatilor, tremuraturi, frison, abolirea reflexelor
d. varsaturi si cianoza
35. Caracteristicile pulsului aritmic sunt :

a. pulsatiile se succed la intervale de timp egale
b. in inspiratie pauzele dintre pulsatii sunt mai scurte
c. pauzele dintre pulsatii sunt inegale
d. pauzele dintre pulsatii sunt egale
Page
30
36. Masurarea pulsului se face prin numararea pulsatiilor la nivelul:
a. venelor
b. vaselor capilare
c. nervilor
d. arterelor
37. Tensiunea arteriala diastolica reprezinta :

a. valoarea minima arteriala
b. valoarea maxima arteriala
c. valoarea diferentiala
d. pauzele dintre pulsatii
38. Cresterea valorii maxime a tensiunii arteriale peste 150 mmHg determina
aparitia urmatoarelor semne clinice:
a. scaderea presiunii arteriale, lipotimie, vasodilatatie
b. cefalee, stare confuzionala, hemoragie cerebrala
c. varsaturi, paloarea extremitatilor, puls imperceptibil
d. paloare si transpiratii reci
39. Evaluarea respiratiei pacientului se realizeaza prin observarea urmatoarelor

caracteristici :
a. frecventa, celeritate, tensiune
b. ritmicitate, tensiune, simetrie
c. frecventa, amplitudine, ritmicitate
d. ritmicitate, celeritate, tensiune
40. Tipul de respiratie, in care dupa fiecare ciclu respirator urmeaza o perioada de
10-12 sec. de apnee,se numeste :
a. respiratie Biot
b. respiratie Kussmaul
c. respiratie tahipneica
d. respiratie bradipneica
41. Recoltarea sputei, pacientului care nu expectoreaza, se va face prin :

a. spalatura bronsica
b. spalatura cavitatii bucale
c. spalatura nasofaringiana
d. spalatura oculara
42. Materiile fecale se recolteaza in urmatoarele conditii:

a. numai dupa emisia spontana a scaunului
b. direct din colon sau rect
c. dupa administrarea unui purgativ
d. toate cele trei variante
Page
31
43. Recoltarea secretiilor purulente se face cu:
a. ac de punctie steril, atasat la seringa sterila
b. trocar steril, atasat la seringa sterila
c. ambele
d. seringa Guyon
44. Materialele necesare recoltarii secretiilor purulente sunt :

a. lamele pentru frotiuri
b. eprubete cu substante anticoagulante
c. medii de cultura adecvate
d. ac de punctie
45. Secretiile uretrale se recolteaza :

a. dimineata, inainte de prima mictiune
b. seara, dupa efectuarea toaletei meatului urinar
c. in orice moment al zilei dupa efectuarea toaletei locale
d. dupa spalatura gastrica
46. Pregatirea fizica a pacientului pentru endoscopie gastrica consta in :

a. servirea cinei in seara precedenta examenului, cel mai tarziu la ora 18 ,
iar in dimineata endoscopiei nu mananca si nu consuma lichide
b. pacientilor li se vor face spalaturi gastrice repetate in zilele precedente
c. seara precedenta si in dimineata endoscopiei se face clisma
evacuatorie
d. administrarea diureticelor cu 24 ore inainte
47. Scopul cistoscopiei este :

a. identificarea proceselor patologice din colon
b. identificarea calculilor in vezicula biliara
c. identificarea proceselor patologice endovezicale
d. de golire a intestinului
48 . Pentru efectuarea bronhoscopiei asistentul medical va pregati solutie anestezica

pentru regiunea orofaringiana si regiunea traheobronsica. Acest anestezic cu
actiune locala se numeste :
a. Kelen
b. Xilina 2 %
c. Novalgin
d. Novocalmin
49. Spalatura gastrica se efectueaza dupa introducerea in cavitatea gastrica a unei

sonde :
a. Einhorn
b. Linton –Nachlas
c. Faucher
d. Thiemann
Page
32
50. Una din contraindicatiile spalaturii gastrice este :
a. intoxicatia alimentara
b ingestia de substante caustice
c. staza gastrica
d. deviatia de sept
51. Pentru efectuarea spalaturii gastrice pacientul in stare de inconstienta, va fi

pozitionat in :
a. decubit dorsal, capul in hiperextensie
b. semisezand cu genunchii flectati
c. decubit lateral stang
d. decubit ventral
52. Alimentarea artificiala pe sonda este indicata in cazul pacientilor:

a. cu afectiuni gastro-intestinale
b.cu stricturi esofagiene
c. inconstienti
d. cu intoxicatii alimentare
53. Solutiile alimentare se administreaza pe sonda:

a. fragmentar, cu ajutorul seringii Guyon
b. semicontinuu, cu ajutorul perfuzorului
c. ambele raspunsuri
d. Thiemann
54. Pentru a se mentine permeabilitatea sondei gastrice, dupa administrarea solutiei

alimentare, se procedeaza la :
a. inchiderea ori pensarea capatului extern al sondei
b. introducerea pe sonda a 50 ml de apa ori ceai
c. schimbarea sondei gastrice dupa fiecare procedura de alimentare
d. introducerea pe sonda a 100 ml lapte
55. Pentru a se face sondajul vezical se pot utiliza urmatoarele sondele, cu o exceptie:
a. Tiemann
b.Foley
c. Faucher
d. Thiemann, Foley
56. Prevenirea infectiei prin instalarea sondei vezicale se realizeaza prin:

a. baie generala
b. indepartarea pilozitatii pubiene
c. respectarea conditiilor de perfecta asepsie
d. baie generala si indepartarea pilozitatii
57. Diureza reprezinta :

Page
33
a. cantitatea de urina eliminata la o mictiune
b. cantitatea de urina eliminata in primele 6 ore ale zilei
c. cantitatea de urina eliminata dimineata
d. cantitatea de urina eliminata pe timp de 24 ore
58. Scaderea cantitatii de urina eliminata in 24 ore, sub 500 ml de urina se numeste:
a. oligurie
b. anurie
c. enurezis
d. poliurie
59. Punctia pleurala se efectueaza pacientului cu pneumotorax pentru a evacua :

a. sangele acumulat in aceasta cavitate
b. colectia de lichid pleural
c. aerul sau gazele acumulate in cavitatea pleurala
d. continutul gastric
60. In timpul efectuarii punctiei pleurale, pacientii adinamici vor fi mentinuti in pozitia:
a. sezand, usor aplecat in fata cu bratele sprijinte pe spatarul scaunului
b. sezand, cu bratul ridicat deasupra capului
c. decubit lateral, la marginea patului, culcat pe partea sanatoasa
d. decubit ventral
61. Supravegherea pacientului dupa efectuarea punctiei pleurale vizeaza:

a. pansamentul care acopera orificiul de punctie
b. starea de constienta
c. ambele
d. alimentatia in primele 12 ore
62. Contraindicatiile paracentezei sunt:

a. ocluziile intestinale, tulburari de coagulare, sarcina
b. ciroza, tumori peritoneale
c. sindrom nefrotic, hipotiroidism
d. hipertiroidism
63. In vederea efectuarii punctiei lombare, pregatirea fizica a pacientului consta in :

a. alimentarea inainte de efectuarea punctiei
b. asigurarea igienei, indepartarea pilozitatilor din regiunea interesata
c. asezarea pacientului in pozitie semisezand cu picioarele intinse
d. asezarea pacientului in decubit dorsal cu picioarele sprijinite
64. Sondajul gastric explorator se va efectua respectand urmatoarele conditii :

a. in ziua anterioara sondajului nu va manca nimic, nu ia medicamente
b. in ziua anterioara mananca doar dejunul si nu bea apa
c. in seara zilei anterioare nu bea apa, nu fumeaza, nu ia medicamente
care influenteaza secretia gastrica
Page
34
d. in ziua anterioara nu consuma carne
65. Scopul explorator al toracocentezei este :

a. recoltarea lichidului pentru exminarea cantitativa si calitataiva
b. administrarea medicamentelor in cavitatea pleurala
c. evacuarea lichidului pleural
d. introdcerea substantelor de contrast
66. Pregatirea varsaturilor pentru examen de laborator consta in:

a. insemantarea produsului pe medii de cultura
b. notarea aspectului macroscopic
c. pastrarea produsului la frigider 10 ore
d. completarea buletinului de recoltare si trimiterea produsul la laborator
67. Recoltarea materiilor fecale se realizeaza pentru efectuarea urmatoarelor

examene, cu o exceptie:
a. biochimic
b. bacteriologic
c. biotoxicologic
d. parazitologic
68. Recoltarea lichidului cefalorahidian se realizeaza prin efectuarea urmatoarelor

punctii, cu o exceptie:
a. lombara
b. suboccipitala
c. ventriculara
d. pericardica
69. Recoltarea secretiei vaginale la fetite se realizeaza cu :

a. anse
b. valve
c. specule sterile
d. tampon fixat pe porttampon
BAREM DE CORECTARE
Modulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing
II. Notati cu A afirmatiile adevarate si cu F afirmatiile false:
1. F Chiru F. si colab. IOBS pag 83

2. A Chiru F. si colab. IOBS pag 85
Page
35
9 A Chiru F. si colab. IOBS pag 135
10 A Chiru F. si colab. IOBS pag 156/158
14 F Chiru F. si colab. IOBS pag 211
18 F Chiru F. si colab. IOBS pag 372
20 A Chiru F. si colab. IOBS pag 421/425
III Asociaţi termenii din cele 2 coloane

A
1 c Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 260

2 d Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 273
3 a Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 279
4 e Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 286
5 b Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 285
6 f Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 294
B
C
1. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali

Page
36
Ed. Viata Medicala Romaneasca / 2004 pag. 94
2. d Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
Ed. Viata Medicala Romaneasca 2004/ pag. 116
Ed. Viata Medicala Romaneasca 2004/ pag. 105
4. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
5. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
8. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali -
pag. 110
pag. 112
pag. 116
pag. 122
pag. 122
pag. 125
pag. 131
6. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag.
135
pag. 44
pag. 44
pag. 79
pag. 80
pag. 83
pag. 82
pag. 82
pag. 92
Page
37
pag. 89
pag. 125- 126
pag. 53
pag. 56
pag. 54
29. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 158
30. c Chiru F. si colab. IOBS pag 155
32. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 65
34. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 89
37. D Chiru ,F. si colab. IOBS pag 101
38. A Chiru ,F. si colab. IOBS pag 103
39. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 103/104
43. d hiru ,F. si colab. IOBS pag 450/451
44. d Chiru ,F. si colab. IOBS pag 452
Page
38
53. A Chiru ,F. si colab. IOBS pag 361
58. d Chiru ,F. si colab. IOBS pag 174
65. c Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 897
66. a Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 897
69. b Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 773
Page
39
Modulul 17 : Protectia si securitatea in munca - CORECTAT
I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:
1. Asepsia inseamna indepartarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plagi,

de pe obiecte, etc.
2. Asepsia este o metoda profilactica.
3. Spalarea chirurgicala (maini + antebrate) dureaza 15 minute.
4. Mainile, dupa spalare se vor tine in jos pentru ca apa sa se scurga spre degete.
5. Microbii sunt mult mai rezistenti la caldura umeda.
6. Sterilizarea instrumentelor chirurgicale efectuata incorect, determina supuratii
postoperatorii.
7. Materialul moale (campuri, halate, comprese, etc.) se sterilizeaza la autoclav.
8. Sterilizarea prin fierbere, in laboratoarele de bacteriologie, ramane inca utila.
9. Instrumentele taioase se sterilizeaza la poupinel.
10. Antisepticele citofilactice nu au un efect nociv asupra tesuturilor.
11. Rivanolul are rol cicatrizant si este un bun bactericid.
12. Solutia de nitrat de argint 1% este indicata in profilaxia oftalmiei gonococice la nou-
nascuti.
13. Instrumentele optice se sterilizeaza prin caldura.
14. Sondele sterilizate cu formol irita mucoasele.
15. Sistemul de sterilizare a sticlariei prin caldura uscata, este cel mai recomandat.
16. Razele UV au o putere slaba de penetratie si nu realizeaza o sterilizare ci numai o
dezenfectie.
17. Flambarea este o metoda de sterilizare foarte defectuasa.
18. Sterilizarea reprezinta distrugerea tuturor microbilor , inclusiv a formelor sporulate.
19. Materialele din casoletele sterilizate vor fi utilizate cel mult 48 de ore din momentul
sterilizarii.
20. Sterilizarea la poupinel trebuie facuta la temperatura mai inalta decat la autoclav.
II. Asociati termenii din cele 2 coloane

1.
Sterilizare prin flambare a. instrumente optice

Sterilizare la pupinel b. materiale moi (comprese, campuri,
halate, masti)
Sterilizare la autoclav (la cald) c. gura eprubetelor cu medii de
cultura, anse de prelevare
Sterilizare la autoclav (la rece cu vapori de d. materiale din polietilen
oxid de etilen)
Sterilizare prin iradiere cu raze gama c. materiale din sticla
f. solutiile dezinfectante
Page
40
2.
A B
1. Alcoolul 70˚ a) in contact cu plaga face bule de aer
2 Tinctura de iod b) are actiune bactericida
3 Apa oxigenata c) se mai numeste solutie Dakin
4 Rivanolul d) nu se aplica pe plagi
5 Cloramina solutie e) se utilizeaza cu predilectie in pansamentele
umede
f) perhidrol
III. Marcati cu X raspunsul corect:
1. Antisepsia este o metoda:

a. profilactica de lupta impotriva infectiilor
b. curativa de lupta impotriva infectiilor
c. de indepartare si distrugere a microbilor de pe obiecte, din incaperi
d. de indepartare a pilozitatii
2. Sterilizarea urmareste:
a. dezinfectarea instrumentelor chirurgicale, a bailor, plostilor
b. profilaxia infectiilor plagilor
c. distrugerea germenilor, inclusiv a formelor sporulate si a virusurilor.
d. patrunderea germenilor
3. Autoclavarea este o metoda de sterilizare prin :
a. caldura umeda
b. caldura uscata
c. mijloace chimice
d. ventilatie
4. La poupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la temperatura de:
a. 128 ˚C
b. 180 ˚C
c. 100 ˚C
d. 60 C
5. Oxidarea instrumentelor metalice supuse fierberii se evita astfel :
a. se pun la fiert in apa rece
b. se mentin in apa pana ce se raceste
c. se adauga in apa bicarbonat sau borat de sodium
d. se adauga apa oxigenata in momentul fierberii
6. Cloramina se foloseste ca antiseptic in concentratie de:
Page
41
a. 1-2%
b. 7-8%
c. 10%
d. 20%
7. Dezavantajele tincturii de iod sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. poate produce arsuri chimice
b. este un foarte bun antiseptic al campului operator (al pielii)
c. fiind foarte caustica nu se va aplica pe plagi
d. este un bun dezinfectant
8. Care din urmatoarele antiseptice este un bun hemostatic:
a. alcoolul
b. apa oxigenata
c. tinctura de iod
d. cloramina
9. Materialul moale se sterilizeaza la:
a. 28˚ si 1,5 atm prin fierbere
b. 133˚ si 2 atm la autoclav, in mediu de vapori
c. 180˚ si 2 atm la pupinel
d. 40 ° si 1 atm
10. Instrumentele chirurgicale sterilizate la autoclav, au un termen de valabilitate :
a. 24 de ore de la efectuarea sterilizarii
b. 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu instrumente
c. 48 de ore de la efectuarea sterilizarii
d. 7 zile daca un s-au deschis cutiile
BAREM DE CORECTARE
Modulul 17 : Protectia si securitatea in munca
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:

1. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 64-65
2. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 64
4. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 67
Page
42
Asociati termenii din cele 2 coloane
1. 1 –c , 2 –e , 3 –b , 4 –a , 5 –d Daschievici,S., Mihailescu, M.Chirurgie pentru cadre

medii.Pag 82 - 83
2. 1 –b, 2 –d , 3 –a ,4 –e , 5 –c Daschievici,S., Mihailescu, M.Chirurgie pentru cadre

medii.Pag 87
Marcati cu X raspunsul corect
1. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 64

2. c Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 75
3. a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 75
5. c Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 76
6. a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 87
10.a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 79
Page
43
Modulul 18 : Administrarea medicamentelor- CORECTAT
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii
1. Medicamentele sunt substante extrase sau sintetizate din produse de origine

minerala,vegetala,animala utilizate cu scopul de a preveni, ameliora sau vindeca bolile.
2. Medicamentele sunt prescrise de medic si notate in foaia de observatie a pacientului internat
sau pe retete in cazul pacientului ambulator.
3. Condica de prescriptii a medicamentelor este predata la farmacie de catre medic.
4. Administrarea medicamentelor per oral se va indica pentru a se obtine efectul rapid.
5. Asistenta medicala, inainte de administrarea medicamentelor, se va spala bine pe maini cu
apa si sapun.
6. Inhalarea substantelor medicamentoase cu ajutorul vaporilor de apa are scopul de a dezinfecta
si de a decongestiona mucoasele inflamate ale cailor respiratorii.
7. Unguentele au la baza o substanta grasa necesara pentru mentinerea consistentei si se
pastreaza la rece.
8. Prescriptia injectiilor este facuta de catre medic.
9. Injectia intraarteriala este efectuata de catre asistenta medicala.
10. Administrarea tratamentului injectabil nu necesita informarea pacientului.
11. Verificarea integritatii ambalajului individual al seringii si acului,inainte de utilizare,este
obligatorie.
12. Dozele de insulina se masoara in unitati.
13. Fraxiparine,calciparine,clexane sunt administrate numai pe cale subcutanata,injectarea
acestora intramuscular constituie contraindicatie majora.
14. Injectia intradermica se efectueaza fara degresarea locului de electie.
15. Introducerea medicamentelor peroral constituie calea naturala de administrare.
16. Calea inravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul rapid al solutiilor
medicamentoase sau cand acestea pot provoca distructii tisulare.
17. In vederea alegerii locului de electie in efectuarea punctiei venoase se examineaza atent
ambele brate ale pacientului pentru a observa calitatea si starea anatomica a venelor.
18. Abordul venos poate fi efectuat periferic sau central.
19. In scop anestezic injectia intradermica poate fi efectuata pe orice suprafata a corpului.
20. In cazul injectiei intradermice nu se evita regiunile cutanate cu foliculi pilosi.

1.
1. Durere vie a. Introducerea de solutii uleioase intr-un
vas sanguin
2. Necroza tesuturilor b. Punctionarea cu acul intr-un vas sanguin
3.Embolie grasoasa c.Atingerea nervului sciatic
4.Hematom d.Introducerea de solutii injectabile cu cale

strict intravenoasa
Page
44
5. Embolie gazoasa e. Efectuarea injectiei in tesutul muscular
f. introducerea unei cantitati de aer in
circuitul venos.
2.
1.Calea orala. a.Introducerea madicamentelor gazoase si
volatile prin mucoasa respiratorie
2.Calea rectala. b.Calea digestiva de administrare cu
resorbtie la nivelul mucoasei rectale.
3.Calea respiratorie c.Calea naturala de adminitrare a
medicamentelor cu resorbtie la nivelul
mucoasei bucale si digestive.
d.Introducerea substantelor
4. Calea percutanata medicamentoase in stare lichida in
organism prin intermediul unui ac atasat la
seringa.
5. Calea parenterala e. Introducerea medicamentelor prin
suprafata tegumentara cu absorbtie la
nivelul pielii.
f. Pudrarea pe suprafata pielii.
3.
1.Injectia intramusculara a. Efectuarea injectiei sub piele.
2.Injectia subcutanata b. Efectuarea injectiei in tesutul muscular
3.Injectia intradermica c. Efectuarea injectiei in vasele sanguine
4. Injectia intravenoasa d.Efectuarea injectiei in grosimea pielii

5. Injectia intraarteriala e.Efectuarea injectiei in inima
f.Efectuarea injectiei in vasele sanguine
arteriale.
1. Solutiile hipertonice se administreaza pe cale:

a. intravenoasa
b. intramusculara
c. intradermica
d. intraarterial
2. ”Coaja de portocala” este caracteristica pentru injectia:
a. intradermica
b. subcutanata
Page
45
c. intravenoasa
d. intramusculara
3. Prin urmatoarea cale de administrare a medicamentelor, absorbtia se face lent:
a. orala
b. intravenoasa
c. intramusculara
d. intraarteriala
4. Solutiile injectabile uleioase se administreaza:
a. intravenos
b. intramuscular
c. intradermic
d. subcutanat
5. Dezinfectia locala in IDR se face cu:
a. ser fiziologic
b. solutie dezinfectanta
c. nu se dezinfecteaza
d. solutie de cloramina 1%
6. Introducerea de aer intr-un vas de sange produce:
a. hematom
b. paralizie
c. embolie gazoasa
d. embolie uleioasa
7. Medicamentele administrate pe cale orala pot avea efect:
a. general
b. local
c. local si general
d. anestezic
8. Unul din accidentele injectiei intramusculare poate fi:
a. flebalgia si tromboza
b. embolia gazoasa
c. lezarea nervului sciatic
d. embolie uleioasa
9. Calea percutanata presupune administrarea medicamentelor:
a. pe tegumente
b. intramuscular
c. intraarterial
d. intravenos
10. Inhalatia este indicata urmatoarei categorii de pacienti:
a. constienti, cooperanti
b. inconstienti
c. nou-nascuti, copii mici
d. cu afectiuni psihice grave
11. Utilizarea acelor si seringilor de unica folosinta impune :
a. anuntarea bolnavului si a apartinatorilor acestuia
b. verificarea integritatii ambalajului si a termenului de valabilitate a sterilizarii
c. anuntarea urgenta a medicului
Page
46
d. incalzirea la temperatura camerei
12. Dupa dezinfectia locului unde se efectueaza punctia venoasa se recomanda :
a. sa se mai palpeaze odata locul punctiei si sa se introduca acul
b. sa se sufle puternic in locul punctiei pentru a diminua durerea
c. sa se stearga usor cu degetul surplusul de alcool
d. se interzice palparea venei (dupa dezinfectarea locului de electie)
13. Insulina se administreaza cu:
a. orice seringa
b. seringa de 2 ml
c. seringa marcata special pentru concentratia specifica a insulinei
d. seringa Guyon
14. Fraxiparine se administreaza:
a. subcutanat
b. strict intrevenos
c. intramuscular
d. intradermic
15. Pacientul operat de 6 zile va avea o alimentatie:
a. Hidro-zaharat-lactata
b. completa
c. sucuri carbogazoase
d. bogata in lipide
16. Dupa dupa interventia chirurgicala bolnavii vor fi asezati in saloane:
a. intens luminate
b. incalzite la 32ºC
c. cu lumina redusa si temperatura in jur de 20ºC
d. la o temperatura de aproximativ 15°C
17. Pozitia pacientului pe masa de operatie, in interventiile pe abdomen, este:
a. decubit lateral cu membrul inferior de partea sanatoasa flectat
b. decubit dorsal cu sul introdus sub mijloc
c. pozitie semisezanda
d. decubit ventral
18. Mobilizarea pacientului impune verificarea unor parametrii :
a. pulsul si tensiunea arteriala
b. scaunul, diureza
c. nu este necesara nici o verificare
d. integritatea mucoaselor
19. Alegerea tipului de abord venos si a locului de electie depinde de:
a. starea clinica a pacientului
b. criteriul de urgenta in administrare sau nu
c. cantitatea de administrat
d. toate cele trei raspunsuri
20. In injectia intravenoasa se vor evita regiunile care prezinta:
a. procese supurative
b. piodermite
c. eczeme
d. toate cele trei raspunsuri
Page
47
BAREM DE CORECTARE
Modulul 18 : Administrarea medicamentelor
1. A -Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag 295

2. A -Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag 295
3. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-296
4. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-298
5. A -Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-299
9. F -Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-.306
10.F- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-308
11.A-Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-308
14.A- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-329
20.F- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-329

1. 1-C Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru- pag.297
2-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl Chiru – pag. 299
3-A Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav – Fl. Chiru – pag 301
4-EIngrijirea omului sanatos si a omului bolnav – Fl. Chiru – pag 305
5-D Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav – Fl. Chiru – pag 302
2. 1-C Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 297

2-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 299
3-A Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 301
4-EIngrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 305
5- D Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 302
Page
48
3. 1-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 305
2-A Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 305
3-D Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 305
4-C Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 306
5-F Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 306
1. a – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru -331

2. a – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 329
3. a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 298
4. b – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 316
5. b– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 330
6. c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 340
9. a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 302
10 a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 301
11 b– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 308
12 d– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 332
13 c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 320
14 a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 324
15 b. - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 472
16 c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 470
17 b– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 468
18. a – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 473
19. d – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 331
20 d – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 331
Page
49
Modulul 23 : Pneumologie si nursing specific - CORECTAT
1. Hemoptizia constituie eliminarea sangelui, pe gura, provenit din caile aeriene

inferioare.
2. Hemoptizia este precedata de : senzatie de caldura retrosternala, gust sarat usor
metalic, jena laringiana, tuse.
3. Expectoratia este precedata de gust sarat usor metalic.
4. Hemoptizia este hemoragie digestiva superioara.
5. Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin tuse insotita de cresterea
secretiei bronsice..
6. Bacilul Koch este agentul etiologic al bronsitei cronice obstructive.
7. Termenul de BPOC se refera la bolnavii cu bronsita cronica si emfizem pulmonar.
8. Bolnavul cu BPOC are insuficienta respiratorie cronica.
9. In astmul bronsic , bronhospasmul se datoreaza edemului mucoasei bronsice si
hipersecretiei bronsice.
10. Bradipneea este respiratia cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii peste 40/
min.
11. Astmul bronsic extrinsec debuteaza de obicei in copilarie sau la adultul tanar.
Page
50
12. In starea de rau astmatic , tratamentul incepe cu miofilin si corticoterapie.
13. In criza de astm bronsic se administreaza eritromicina 2 g/24 ore.
14. Pneumonia pneumococica debuteaza printr-un stadiu de congestie alveolara – urmat
de hepatizatie rosie.
15. Febra in pneumonia pneumococica atinge valori intre 38,5-39 grade C.
16. Complicatia pneumoniei pneumococice poate fi pleurezia sero-fibrinoasa.
17. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa provocata de pneumococ.
18. Bacilul Koch a fost descoperit in 1882 de Robert Koch.
19. Bacilul Koch se raspandeste in organism prin caile: limfatica si hematogena.
20. Patrunderea in organism a bacilului Koch determina hepatizatie rosie.
Asociati termenii din cele 2 coloane :
I.
1. astmul bronsic a. bicarbonat de sodiu

2. pneumonia pneumococica b. rifampicina
3. ulcer gstro-duodenal c. miofilin
4. tuberculoza pulmonara d. penicilina G
5. angina pectorala e. nitroglicerina
f.ciprofloxacin
II.
1. astmul bronsic a. aerosoloterapie

2. pneumonia pneumococica b. virajul la tuberculina
3. bronsita cronica c. hepatizatie rosie
4. ftizia d. caverna
5. primo-infectia tuberculoasa e. dispnee paroxistica
f. hematemeza
III.
1. tuberculoza primara a. caverna

2. pneumonia pneumococica b. dispnee paroxistica expiratorie
3. pneumotorax c. febra in platou – 40 C
4. ftizia d. sancru de inoculare
5. astmul bronsic e. aer in cavitatea pleurala
Page
51
f.hiperpirexie
1. Dispneea este definita ca fiind :

a. oprirea respiratiei
b. patrunderea aerului in plamani
c. respiratie anevoioasa
d. eupnee
2 . Dispnee cu scaderea ritmului respirator este :
a. tahipnee
b. bradipnee
c. polipnee
d. eupnee
3. Tahipneea reprezinta:
a. respiratie anevoioasa
b. patrunderea aerului in plamani
c. cresterea frecventei respiratorii peste 40 resp/min
d. scaderea frecventei respiratorii sub 20 resp/min
4. Eliminarea sangelui provenit din arborele bronsic reprezinta :
a. hematurie
b. hematemeza
c. vomica
d. hemoptizie
5. Disfagia reprezinta :
a. greutate la inghitire
b. dificultate in digestie
c. lipsa poftei de mancare
d. senzatie de foame exagerata
6. Respiratia Kussmaul se manifesta prin:
a. bradipnee
b. respiratie in patru timpi : inspiratie – pauza – expiratie – pauza.
c. respiratie deficitara permanenta.
d. tahipnee
7. Eupneea reprezinta:
a. respiratie deficitara
b. respiratie normala
c. cicluri de respiratie inversate.
d. cresterea frecventei respiratorii peste 40 resp/min
8. Hipoxia reprezinta:
a. cresterea oxigenului in sangele circulant
b. cresterea CO2 in sangele circulant
c. scaderea oxigenului in sangele circulant
d.oprirea respiratiilor
Page
52
9. Bronsita cronica este o boala inflamatorie ce intereseaza :
a. bronhiile mari
b. pleura
c. ambele
d. bronhiile mici
10. Pentru prevenirea afectiunilor respiratorii pacientul este sfatuit sa:
a. intrerupa fumatul si sa evite mediul poluat
b. pastreze greutatea corporala in raport cu varsta
c. evite practicarea sporturilor de iarna.
d. sa respire pe gura in anotimpul rece
11. Obiectivele de ingrijire in BPOC vizeaza:
a. combaterea obstructiei , inflamatiei , spasmului
b. administrarea penicilinei G
c. administrarea de lichide calde
d.administrarea de nitroglicerina sublingual
12. BPOC –ul este complicatia :
a. pneumoniei pneumococice
b. astmului bronsic
c. bronsitei cronice
d.ftiziei
13. Termenul de BPOC reprezinta:
a. pneumotorax spontan
b. bronhopneumopatie obstructiva cronica
c. astm bronsic
d. bronsita cronica
14. Combaterea obstructiei in BPOC vizeaza :
a. administrarea de bronhodilatatoare
b. administrarea corticoizilor
c. tratament antibiotic.
d. drenaj postural, aspiratie bronsica, spalatura bronsica
15. Astmul bronsic in criza se caracterizeaza prin dispnee:
a. paroxistica expiratorie
b. inspiratorie si expiratorie
c. paroxistica inspiratorie
d. Biot
16. Criza de astm bronsic are durata variabila:
a. 15 min- 3 ore
b. 30 min
c. 2 ore
d. 2-5 min
17. Sputa din astmul bronsic este:
a. mucopurulenta
b. ruginie
c. alb- sidefie cu aspect perlat.
d. hemoptoica
18. Conduita de urgenta in astmul bronsic vizeaza:
Page
53
a. administrarea de bronhodilatatoare , antispastice , simpaticomimetice
b. administrarea de antitusive
c. drenaj postural.
d. administrarea de cardiotonice
19. „Inflamatia acuta a mucoasei bronsice corespunde :
a. astmului bronsic
b. tuberculozei pulmonare
c. bronsitei cronice
d. bronsitei acute
20. Etiologia bronsitei cronice cuprinde:
a. infectii rino-faringiene sau bronsite acute repetate,fibroze pulmonare
b. bacilul Koch
c. pneumococul
d. stafilococul
21. Complicatiile bronsitei cronice pot fi:
a. edemul pulmonar acut
b. emfizemul pulmonar , insuficienta respiratorie
c. pneumotoraxul
d. tuberculoza pulmonara
22. Tratamentul bronsitei cronice vizeaza:
a. reducerea iritatiei bronsice , tratamentul infectiilor rino-faringiene, tratamentul
bronhodilatator
b. chimioprofilaxia contactilor
c. administrarea miofilinului si corticoterapiei i.v.
d. administrarea nitroglicerinei sublingual
23. Astmul bronsic este un sindrom caracterizat prin:
a. dispnee paroxistica inspiratorie
b. febra si junghi toracic
c. dispnee paroxistica expiratorie si bradipnee
d. dilatarea bronhiilor mici si mijlocii
24. Aspectul sputei din astmul bronsic este:
a. mucopurulenta
b. rosie ruginie
c. alb – sidefie
d. sanguinolenta
25. Disfunctia respiratorie din astmul bronsic este:
a. restrictiva
b. obstructiva
c. mixta
d. toate cdele trei variante
26. Tratamentul crizei astmatice vizeaza:
a. administrarea de bronhodilatatoare si corticoterapie
b. administrarea de antibiotice
c. drenaj postural
d. paracenteza
27. Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice cuprinde urmatoarele simptome:
Page
54
a. vomica, febra 37,5 – 38 grade, greata
b. expectoratie mucopurulenta , febra in platou
c. hiperpirexie
d. frison unic , febra 39-40, junghi toracic
28. Antibioticul de electie utilizat in tratamentul pneumoniei pneumococice este:
a. Penicilina G
b. Tetraciclina
c. Biseptol
d. Miofilin
29. Complicatia pneumoniei pneumococica poate fi :
a. pleurezia sero-fibrinoasa
b. emfizemul pulmonar
c. edemul pulmonar acut
d. B.P.O.C.
30. In perioadele febrile din pneumonia pneumococica se recomanda:
a. repaus la pat,regim hidro-zaharat bogat in vitamine
b. regim alimentar desodat
c. consum excesiv de lichide
d. consum excesiv de lipide
31. Expectoratia in pneumonia pneumococica este :
a. rosie – ruginie , vascoasa, aderenta
b. sidefie - perlata
c. spumoasa , aerata
d. alb perlata
32. Examenul fizic in pneumonia pneumococica pune in evidenta:
a. leziuni tegumentare
b. leziuni cazeoase
c. leziuni fibro-cavitare
d. sindrom de condensare pulmonara
33. Primoinfectia TBC se face pe cale:
a. cutanata
b. aeriana
c. sexuala
d. bucala
34. Leziunile caracteristice tuberculozei primare sunt urmatoarele, cu exceptia :
a. sancrul de inoculare , adenopatiile traheo - bronsice
b. leziuni condensate
c. leziuni cavitare
d. adenopatiile traheobronsice
35. Leziunea primitiva in TBC se numeste :
a. adenopatie traheo-bronsica
b. tuberculoza miliara
c. leziune cavitara
d. sancru de inoculare
36. Diagnosticul de primoinfectie se pune pe :
a. virajul la tuberculina si aspectul radiologic
Page
55
b. teste de sensibilizare
c. bronhografie
d. foliculul tuberculos
37. Metoda utilizata in depistarea tuberculozei primare este IDR la:
a. antimicotice
b. tuberculina
c. antibiotice
d. antivirale
38. Profilaxia tuberculozei vizeaza urmatoarele obiective , cu exceptia:
a) intarirea rezistentei nespecifice a organismului
b) vaccinare antituberculoasa
c) vaccinare antigripala
d) izolarea pacientului
39. Leziunea caracteristica ftiziei este:
a) sancrul de inoculare
b) caverna
c) adenopatia satelita
d) granulia
40. Formele clinice de ftizie sunt urmatoarele, cu exceptia :
a) primoinfectia oculta
b) tuberculoza fibro-cazeoasa cavitara
c) tuberculoza fibroasa
d) tuberculoza infiltrativa
41. Tratamentul etiologic al tuberculozei se realizeaza prin:
a) corticoterapie
b) antiinflamatoare
c) antibiotice
d) tuberculostatice
42.Hemoptizia reprezinta hemoragia:

a. otorinolaringiana
b. nazala
c. provenita din arborele bronsic
d. hemoragia gingivala
43.Dispneea cu cresterea frecventei ritmului respirator reprezinta:
a. tahicardie
b. tahipnee
c. bradipnee
d. eupnee
44.Dispneea, in bolile pulmonare, este datorata:
a.scaderii aportului de oxigen, cresterii cantitatii de CO2 si obstructiei cailor
respiratorii
b.contaminarii cu pneumococ
c.comprimarii organelor abdominale
d. cresterii aportului de oxigen
45.Declansarea hemoptiziei este precedata de:
Page
56
a.senzatie de voma
b.caldura retrosternala si jena respiratorie
c.varsatura
d. epistaxis
46.Durerea toracica poate avea drept cauze:
a.afectiuni cardiovasculare
b.afectiuni pleuropulmonare
c.afectiuni cardiovasculare si pleuropulmonare
d.afectiuni gastrice
47.Definitia astmului bronsic include, cu exceptia:
a.reducere ireversibila a diametrului bronhiilor
b.dispnee expiratorie
c.reducerea reversibila a diametrului bronhiilor
d. raluri sibilante
48.O complicatie a pneumoniei este :
a.bronsita cronica
b.emfizemul pulmonar
c.insuficienta renala
d. pleurezia sero-fibrinoasa
49.Simptomul sugestiv pentru TBC este:
a. febra 40 – 41 °C
b.tuse seaca persistenta peste 3 saptamani
c.frison unic 30 – 40 minute
d. hiperpirexie
50.Spirografia exploreaza:
a.volumele pulmonare dupa efort
b.arborele traheo-bronsic, folosind substanta de contrast
c.volumele si capacitatile pulmonare
d. volumele pulmonare in timpul efortului
51.Accidentele toracocentezei pot fi urmatoarele, cu exceptia:
a.lipotimie
b.pneumotorax
c.hematemeza
d. colaps
52.Depistarea precoce a contaminarii cu bacil Koch uman se face prin:
a.spirografia
b.IDR Cassoni
c.IDR Dick
d. IDR la tuberculina
53.Bronhoscopia foloseste pentru evidentierea arborelui bronsic:
a.Sonda Metras
b.Bronhoscop
c.Aparat Roentgen
d. spirograful
54. In perioadele febrile se recomanda;
a) regim alimentar sarac in proteine si calorii
Page
57
b) regim alimentar desodat
c) regim alimentar bogat in proteine si calorii
d) bogat in lipide
55. Ingrijirile acordate unui pacient cu hemoptizie sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) repaus la pat
b) linistirea si calmarea pacientului
c) administrarea de lichide calde
d) asigurarea toaletei bucale
56. Expectoratia constituie:
a) actul reflex si voluntar de eliminare a secretiilor
b) eliminarea sangelui pe nas
c) eliminarea pe gura de masa sanguina
d) act reflex involuntar de eliminare a scretiilor
57. Tratamentul bronhodilatator din bronsita cronica consta in urmatoarele,cu o exceptie:
a) medicatie simpaticomimetica
b) tratamentul infectiei bacteriene
c) medicatie anticolinergica
d) admin istrare de alupent
58. Terapia astmului bronsic include:
a) ameliorarea manifestarilor acute
b) deranjul de postura
c) informarea, educarea pacientului, tratament farmacalogic, imunoterapia
d) edarea exagerata a pacientului
59. Dispneea paroxistica in astmul brinsic este consecinta a trei factori, cu exceptia:
a) edemul mucoasei bronsice
b) hipersecretie bronsica
c) spasmul
d) hiposecretia
60. Cantitatea de sange eliminata de pacient dupa tuse, in hemoptiziile mijlocii, este de :
a) 50 – 100 ml
b) 100 – 300 ml
c) 500 – 1000 ml
d) 20 – 50 ml
Page
58
BAREM DE CORECTARE
Modulul 23 : Pneumologie si nursing specific
1 A Chiru F. si colab. IOBS pg. 123

2 A. Chiru F. si colab. IOBS pg. 123
3 F. Chiru F. si colab. IOBS pg. 123
4 F Chiru F. si colab. IOBS pg. 123
5 A C. Borundel – Medicina interna pentru cadre medii, Ed. All 2011 – pg. 275
6 F . C. Borundel –Medicina interna pentru cadre medii – pg. 145
7 A . C. Borundel – Medicina interna pentru cadre medii, Ed. All, Pg. 275
8 A L. Titirca – “ Urgente medico- chirurgicale “ – pg. 33
9 A L. Titirca – “ Urgente medico- chirurgicale “ – pg. 25
10 F L. Titirca – “ Ghid de nursing “ – pg. 81
11 A C. Borundel – Manual de medicina interna pentru cadre medii – pg. 286
12 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 287-288
13 F C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 286
14 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 293
Asociati termenii din cele 2 coloane :
I.
R: 1C C. Borundel – “ Manual de medicina interna “ - pg. 287
2D C. Borundel – “Manual de medicina interna “ – pg. 295
3A C. Borundel – “Manual de medicina interna - pg. 464
4B C. Borundel – Manual de medicina interna - pg. 318
5E C. Borundel – “ Manual de medicina interna – pg. 384
Page
59
II.
R: 1E C. Borundel – “Manual de medicina interna “ – pg. 284
2C C. Borundel - “ Manual de medicina interna “ – pg. 293
3A C. Borundel – “Manual de medicina interna “ – pg. 278
4D C. Borundel – “Manual de medicina interna” – pg. 311
5B C. Borundel – “ Manual de medicina interna “ – pg. 309
III.
R: 1D C. Borundel – “Manual de medicina interna” – pg. 309
2C C. Borundel – “ Manual de medicina interna” – pg. 293
3E C. Borundel “Manual de medicina interna” – pg. 320
4A C. Borundel “ Manual de medicina interna” – pg. 311
5B C. Borundel “ Manual de medicina interna “- pg. 284
Marcati cu „x” raspunsul corect
1. c L. Titirca – Ghid de Nursing pag. 81

2. b Chiru F. IOBS pag. 118
3. c Chiru F. IOBS - pag. 122
4. d Chiru F. IOBS pag. 123
5. a Chiru F. IOBS pag. 147
8. c Chiru F. IOBS pag. 136
9. d Borundel C. Manual de medicina interna pag.275
10. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 36
11. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 34
12. c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33
13. b Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33
14. d Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 34
17. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.285
20. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.275
21. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.276
Page
60
41. d. Borundel C. Manual de medicina interna pag.318
42. c Chiru F. Urgente medicale pag. 33
43. b Chiru F. IOBOS pag. 118
44. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 37
45. b Chiru F. Urgente medicale pag. 34
46. c. L. Titirca-Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag.37
50. c Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 271
51. c Chiru F. IOBOS pag. 390
54. a Chiru F. IOBOS pag. 94
56. d Chiru F. IOBOS pag. 123
Page
61
Modulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie- CORECTAT
Notati cu A (adevarat) au F (fals) urmatoarele afirmatii:

1. Sediul durerii in angina pectorala este in regiunea retrosternala medie sau inferioara, mai
rar precordial sau epigastric.
2. Durerea anginoasa poate iradia in sus pana la nivelul mandibulei, maxilarului, iar in jos
pana la nivelul ombilicului.
3. Pacientul indica sediul durerii anginoase cu un singur deget.
4. Majoritatea pacientilor acuza accesul dureros anginos timp de 20-30 minute.
5. Repausul la pat este indicat pacientilor cu crize anginoase frecvente.
6. Cateterismul cardiac cu ventriculografie si coronarografie, reprezinta examinari
paraclinice invazive.
7. Tratamentul anginei pectorale include utilizarea medicamentelor cu efect antianginos si
antiischemic.
8. Principalul factor cauzal al I.M.A. este obstructia coronariana, in peste 95% din cazuri.
9. Forme nedureroase de instalare a infarctului miocardic exista in 15% din cazuri.
10. In infarctul miocardic durerea dispare la administrarea de nitrati.
11. Modificarile biologice aparute in majoritatea cazurilor de infarct miocardic includ si
cresterea enzimelor serice (C.P.K., L.D.H., G.O.T., H.B.D., M.B.)
12. In infarctul miocardic, calmarea durerii se realizeaza prin administrarea de analgetice
opiacee, cu mentiunea ca efectul acestuia este limitat.
Page
62
13. Radiologia, electrocardiografia, fundul de ochi si probele functionale renale, apreciaza
gradul de evolutivitate al hipertensiunii arteriale.
14. In hipertensiunea arteriala dieta va fi bogata in colesterol si in grasimi saturate.
15. Diureticele sunt utilizate in majoritatea hipertensiunilor arteriale, indiferent de stadiul si
severitatea bolii.
II. Asociati termenii din cele 2 coloane:

1.
A B
1. sedativ a. Morfina
2. opiacee b. Heparina
3. antianginos c. Diazepam
4. anticoagulant d. Aspirina
5. antiagregant plachetar e. Nitroglicerina
f.Miofilin
2.
A B
1. Nifedipina a. actiune pe receptorii betaadrenergici
2. Nefrix b. inhibitor al enzimei de conversie
3. Clonidina c. actiune vasodilatatoare
4. Propranolol d. actiune asupra volumului sanguin
5. Captopril e. actiune asupra S.N.C.
f.actiune bronhodilatatoare
3.
A B
1. Dislipidemiile (cresterea lipidelor serice) a. principalul factor cauzal al I.M.A.
2. Infarctul silentios b. se manifesta chiar si 1 luna inainte de I.M.A.
3. Sindrom coronarian intermediar c. manifestare clinica importanta la debutul I.M.A
4. Obstructia coronariana d. factor influentabil pentru aparitia I.M.A.
5. Durerea toracica e. lipsit de manifestarile prodromale
f.se manifesta cu 2 luni inainte de IMA
1. Medicatia de urgenta in HTA cu valori mari, consta in administrarea de:

a. anticoagulante
b. antiaritmice
c. diuretice
d. antiinflamatoare
2. Medicamentele urmatoare sunt betablocante, cu exceptia:

Page
63
a. Propranolol
b. Metoprolol
c. Salbutamol
d.Labetolol
3. Complicatiile pacientului cu IMA, determinate de repausul absolut si prelungit pot fi evitate

prin :
a. administrarea de morfina
b. mobilizarea precoce
c. reluarea plimbarilor in salon dupa 48 de ore.
d.reluarea activitatii dupa 24 ore
4. Principalul factor cauzal al I.M.A. , in peste 95% din cazuri, este:

a. obstructia coronariana
b. fumatul
c. sedentarismul
d.alimentatia hiposodata
5. In I.M.A. conduita terapeutica, in spital, presupune efectuarea tratamentului:

a. antibiotic
b. anticoagulant
c. antiinflamator
d.bronhodilatator
6. In tratamentul anginei pectorale sunt utilizate medicamentele:

a. cu efect antianginos si antiischemic
b. antialgice cu actiune retard
c. opiacee si sedative
d.cu efect bronhodilatator
7. Accesul dureros, in angina pectorala la majoritatea pacientilor dureaza :

a. 20-30 minute
b. 3-5 minute
c. cel putin 2-3 ore
d.30-60 minute
8. Complicatiile mai frecvente in hipertensiunea arteriala benigna, sunt, cu exceptia:

a. trombozei cerebrale
b. glomerulonefritei hipertensive
c. infarctului miocardic
d.cardiopatie ischemica
9. Mobilizarea activa in IMA necomplicat, se recomanda reluarea plimbarilor in salon astfel:

a) la 48-72 ore de la debut
b) la 12-24 de ore de la debut
c) dupa 8-10 zile
Page
64
d) 2-3 zile
10. Regimul dietetic al bolnavului cu infarct miocardic acut include:

a) preparatele greu digerabile
b) reducerea severa a grasimilor animale
c) condimentele
d) conserve
11. Dieta in angina pectorala va fi:

a) hipercalorica, hiperglucidica
b) hipocalorica, hipolipemianta
c) hipercalorica, hiperlipidica
d) hipercalorica, hiperlipemianta
12. Nitroglicerina administrata in angina pectorala poate provoca uneori efecte neplacute:
a) senzatie de frig in zona cefalica
b) cefalee
c) hipertensiune ortostatica
d)senzatie de somnolenta
13. Circumstantele de aparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) expunerea la frig
b) efectuarea de efort fizic
c) hiperglicemiile
d)efortul sexual
14. Circumstantele de disparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) stoparea efortului
b) administrarea de nitroglicerina
c) expunerea la frig
d) repaus la pat
15. Conduita de urgenta in angina pectorala presupune:

a) administrarea de Heparina
b) mobilizarea precoce pentru a preveni complicatiile
c) administrarea de Nitroglicerina sublingual
d) administrarea de insulina
16. Cei mai importanti factori de risc pentru I.M.A. sunt:

a) stresul, infectii ale tractului urinar
b) diabetul zaharat, HTA, fumatul
c) hipotensiunea arteriala, infectii ale tractului respirator
d)socul hipovolemic
17.
Cateterismul cardiac este:
Page
65
a) un examen scintigrafic
b) un examen radiologic
c) o metoda invaziva de diagnostic
d) metoda neinvaziva de diagnostic
18. Tratamentul anginei pectorale include medicatie cu efect:

a) antianginos si antiischemic
b) antiinflamator
c) antiviral
d) antiinfectios
19. Simptomul principal in angina pectorala este:

a) durerea
b) insuficienta respiratorie
c) edemul
d) febra
20. In angina pectorala durerea este:

a) brusca, violenta ca „o lovitura de pumnal” , in etajul abdominal superior
b) localizata in regiunea retrosternala medie sau inferioara
c) localizata in regiunea lombara, unilateral
d) localizata in hipocondrul drept
21. Cefaleea in HTA apare :

a) de obicei dimineata, la trezire
b) spre seara, accentuata de schimbari de pozitie
c) insotita de paloare a fetei
d) schimbarea brusca de pozitie
22. HTA simptomatica de cauza endocrina apare in:

a. feocromocitom
b. glomerulonefrita acuta
c. boli traumatice, tumorale sau inflamatorii ale creierului
d. glomerulonefrita cronica
23. Forma benigna a hipertensiunii arteriale are o evolutie:

a. rapida
b. progresiva
c. cu mortalitate ridicata
d. cu mortalitate scazuta
24. Cauzele hipertensiunii arteriale secundare sunt, cu exceptia:
a. renale
b.endocrine
c. cardiovasculare
d.pulmonare
Page
66
25. Complicatiile HTA la nivelul aparatului cardiovascular sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) insuficienta cardiaca globala
b) encefalopatie hipertensiva
c) infarct miocardic
d) anevrism de aorta
26. HTA esentiala se caracterizeaza prin:

a) aparitia, de obicei, dupa 30 de ani, cu maxim de frecventa intre 40-50 de ani
b) incidenta este mai mare la barbati
c) formele mai grave apar la femei
d) incidenta mai mare la adolescenti
27. Regimul alimentar in hipertensiunea arteriala trebuie sa fie:

a) hipersodat
b) normosodat
c) hipo sau desodat
d) hipercaloric
28. Regimul de viata in HTA consta in urmatoarele, cu exceptia:

a) limitarea eforturilor fizice
b) respectarea orelor de somn si de masa
c) implicarea in situatii conflictuale
d) respectarea programului de masa
29. Regimul hiposodat contine:

a) mai putin de 0,5 g sare/zi
b) 10-14 g sare/zi
c) 15-20 g sare/zi
d) 2-5 g sare/zi
30. Gradul de evolutivitate al HTA se apreciaza prin:

a) tubajul gastric si duodenal, ex. radiologic
b) EKG, fundul de ochi si probele functionale renale
c) EKG de efort, ex. Sputei
d)EKG si examen radiologic
31. Pulsul se masoara cel mai frecvent la nivelul, cu exceptia :

a) arterei radiale
b) carotidei
c) venei femurale
d) artera humerala
32. Tahicardia reprezinta:

a) frecventa normala a respiratiei
b) frecventa scazuta a respiratiei
c) accelerarea frecventei pulsatiilor peste 100/min
Page
67
d) diminuarea frecventei pulsatiilor sub valorile normale
33. Bradicardia reprezinta:

a) accelerarea frecventei pulsatiilor
b) scaderea frecventei pulsatiilor sub 60/min
c) scaderea frecventei respiratiilor
d) cresterea frecventei respiratiei
34. Simptomul principal in angina pectorala este:

a) dispneea
b) insuficienta respiratorie
c) durerea
d) disuria
35. Perioada de deput in IMA dureaza:

a) 10 – 12 zile
b) 7 – 10 zile
c) 1- 2 zile
d) 3-5 zile
36. Durerea precordiala in angina pectorala este localizata:

a) 40-50% din cazuri in fosa iliaca dreapta
b) 10-20% din cazuri in hipocondrul drept
c) 80-90% din cazuri in flancul stang
d) 80 – 9°% retrosternal
37. Durerea in IMA poate dura:

a) 15 – 30 de minute si cedeaza la administrarea de nitrati
b) 30 minute pana la cateva ore sau zile si nu cedeaza la administrarea de nitrati
c) 10 – 15 minute si cedeaza la administrarea de tonicardiace
d) 2-3 min
38. Infarctul miocardic este produs de:

a) scaderea contractiilor ventriculare
b) diabetul zaharat
c) obliterarea unei ramuri coronoriene, avand drept urmare necroza portiunii
respective a miocardului
d) hipotensiunea arteriala
39. Conduita de urgenta in IMA vizeaza:

a) oprirea hemoragiei
b) intreruperea efortului fizic
c) calmarea durerii si prevenirea mortii subite
d) accentuarea efortului fizic
40. Interventiile medicale cele mai indicate, in primele ore, la un bolnav cu IMA sunt:
Page
68
a) ameliorarea durerii si reducerea anxietatii
b) supravegherea dietei si tranzitului intestinal
c) asigurarea confortului
d)crearea unui mediu psihologic favorabil
41. Tratamentul cu heparina impune sa se determine:

a) indicele de protrombina
b) creatina
c) colesterolul
d) indicele glicemic
42. Durerea in cardiopatia ischenmica are urmatoarele caracteristici:

a) prezinta localizarea retrosternala
b) iradiaza in umarul drept si fata interna a bratului drept
c) apare la efort si cedeaza la administrarea de Mialgin
d) iradiaza in regiunea lombara
43. Febra in IMA apare :

a) 10-12 ore de la debut
b) 2-4 ore de la debut
c) 5-6 ore de la debut
d) 24-48 ore de la debut
44. Tratamentul igieno-dietetic in IMA consta in:

a) regim alimentar hiposodat
b) regim hipercaloric
c) regim hipoglucidic
d) regim hiperzaharat
45. Tratamentul HTA esentiale presupune administrarea:

a) diureticelor, vasodilatatoarelor, blocante ale canalelor de calciu
b) antibioticelor, vasodilatatoare, antispastice
c) tonicardiacelor, antispastice, diuretice
d) tonicardiace si diuretice
46. HTA apare mai frecvent la femei:

a) dupa varsta de 25 ani
b) dupa varsta de 40 ani
c) dupa varsta de 60 ani
d) dupa varsta de 20 ani
47. HTA esentiala se mai numeste:

a) boala hipertensiva
b) hipertensiune permanenta
c) feocromocitom
d) boala hipotensiva
Page
69
48. Mobilizarea pacientului in IMA se poate face prin miscari active la:
a) 48 – 72 de ore de la debut
b) 12 – 24 de ore de la debut
c) 14 zile de la debut
d) 7 zile de la debut
49. Eficacitatea tratamentului anticoagulant se controleaza prin:

a) ionograma sanguina
b) hemoleucograma
c)probe hepatice
d) probe de coagulare
50. In HTA, factorii de risc sunt:

a) ereditatea, continutul crescut de sodiu din alimentatie, starile de incordare nervoasa,
obezitatea
b) ateroscleroza coronoriana
c) umiditatea
d) poluarea atmosferica
Page
70
Modulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie
BAREM DE CORECTURA
I. Notati cu A (adevarat) au F (fals)
1 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94

3 – F – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
13 – A – Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
14 – F – Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407
15 – A – Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 411
II. Asociati termenii din cele 2 coloane
1. Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.109

1 – c; 2 – a; 3 – e; 4 – b; 5 – d
2. Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408, 409

1 – c; 2 – d; 3 – e; 4 – a; 5 – b
3. Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103, 104

1 – d; 2 – e; 3 – b; 4 – a; 5 – c
III. Marcati cu X raspunsul corect

Page
71
1 – c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408
3 – b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.110
4 – a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103
6 – d - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.99
8 – b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407
9 – c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.110
21 – a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
24 – d - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
29 – d - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408
31 - a Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.98
32 – c Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.99
33 – b Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.99
34 – c Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 387
35 – d Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 387
36 – d Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 79
37 - b Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 43
38 - c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 42
39 - c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 44
40 –a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 45
41 – a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 46
42 - a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 42
43 - d Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 387
44 – a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 46
45 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407
Page
72
46 - b Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405
49 - d Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 390
Modulul 25 : Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie- DE

VERIFICAT
Notati cu A (adevarat) au F (fals):
1.Ulcerul duodenal apare cel mai frecvent la varsta de 20-40ani

2. Ulcerul gastric apare mai frecvent la varsta de 30-50ani
3. Localizarea durerii in ulcerul gastrio-duodenal este in regiunea epigastrica.
4. Perioadele dureroase in ulcerul gastro-duodenal apar frecvent in cursul toamnei sau al
primaverii.
5. Hemoragia digestiva este complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal
6.Hematemeza reprezinta expectoratia cu picaturi de sange.
7.Varsatura cu aspectul “ zatului de cafea “ poarta denumirea de hematemeza.
8. Melena reprezinta scaunul cu sange digerat , de culoare neagra , lucios “ ca pacura”.
9. Varsatura este cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastro-duodenal.
10.In ulcerul gastro-duodenal, pofta de mancare scade pana la anorexie.
11.Medicatia in ulcerul gastro-duodenal se bazeaza pe antihistaminice.
12.Complicatia colecistitei acute este perforatia colecistului , urmata de peritonita .
13.Tratamentul chirurgical in colecistita acuta consta in colecistectomie.
14. Una din complicatiile colecistitei acute este gastrita.
15. Colecistita acuta este inflamatia cu caracter acut al peretelui colecistic.

1. Ulcerul gastro-duodenal este:
a. pierderea de substanta a peretelui gastric sau duodenal
Page
73
b. inflamatie a mucoasei duodenale
c. inflamatie a intestinului subtire
d. inflamatia mucoasei gastrice
2. Durerea din ulcerul gastro-duodenal are localizare in :

a. hipocondrul drept
b. epigastru
c. fosa iliaca dreapta
d. hipocondrul stang
3.Durerea din ulcerul gastro-duodenal este calmata de :

a) antispastice
b) antialgice
c) ingestie de alimente alcaline
d) antiinflamatoare
4. Complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal este:

a. hemoragia
b. stenoza
c. malignizarea
d. varsatura
5.Ulcerul gastro-duodenal impune tratament chirurgical in caz de:

a) hematemeza,stenoza
b)malignizare hematemeza
c) dureri mari si repetate, varsaturi
d) stenoza,perforatie ,hemoragii masive ,cancer gastric
6. Colecistita acuta este:

a) inflamatia acuta a peretelui colecistic
b) pierderea de substanta a peretelui gastric
c) inflamatie a mucoasei duodenale.
d) inflamatie a mucoasei gastrice
7. Spalatura gastrica este contraindicata in:

a) cancer gastric
b) intoxicatii cu substante caustice
c) staza gastrica
d)intoxicatii medicamentoase
8. Stenoza esofagului este cel mai frecvent produsa de:

a. ingestia de substante caustice
b. volum gastric crescut
c. presiune gastrica crescuta
d.intoxicatii alimentare
Page
74
9. HDS se exteriorizeaza prin:
a. hematemeza, hemoptizie
b. hematemeza, melena
c. hematemeza, hematurie
d.hemoptizie vomica
10. Melena reprezinta hemoragia digestiva exteriorizata prin:

a. scaun acoperit cu sange rosu
b. scaun negru ca pacura
c. varsatura alimentara
d. varsatura sanguinolenta
11. Paracenteza este punctia:

a. exploratorie a cavitatii peritoneale
b. evacuatorie a cavitatii toracice
c. evacuatorie a cavitatii pericardice
d. Exploratorie a cavitatii pleurale
12.Punctia este o manevra chirurgicala folosita in scop:

a. diagnostic, evacuator sau terapeutic
b. curativ, de drenaj sau hemostatic
c. diagnostic, drenaj sau hemostatic
d. scop curativ si terapeutic
13. Inflamatia acuta sau cronica a mucoasei duodenale se numeste :

a. duodenita
b. gastrita
c. peritonita
d. colecistita
14. Hemoragia gastroduodenala este complicatia cea mai frecventa a :

a. gastritei
b.stenozei
c.ulcer gastroduodenal
d.colecistitei
15. Care din urmatoarele complicatii nu apartin ulcerului gastroduodenal:
a. perforatia
b.stenoza
c.hemoptizia
d.hematemeza
Page
75
Modulul 25 : Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie
BAREM DE CORECTURA
Notati cu A (adevarat) au F (fals)

1. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 456
5. - A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
6. – F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
Page
76
9. - F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
11. - F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 464

1. a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 456
2. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 457
3. c Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 457
5. d Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
7. b Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 126
11. a Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 53
12. a Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 53
Modulul 26 : Nefrologie, urologie si nursing in afectiunile renale – DE

VERIFICAT
1. In colica renala durerea este atroce, permanenta, cu intensificari paroxistice.

2. Polakiuria este o tulburare a diurezei.
3. Retentia de urina este emisia involuntara de urina.
4. Hematuria totala este de origine uretrala.
Page
77
5.Edemul renal este alb, nedureros, moale.
6.Proteinuria inseamna prezenta glucozei in urina.
7. Radiografia simpla ,“pe gol”, permite sa se studieze prezenta unor calculi radioopaci.
8. Hemodializa este o forma de circulatie extracorporeala.
9.IRA este o suferinta renala grava, caracterizata prin suprimarea brusca a functiilor renale.
10Oliguria / anuria constituie simptomul caracteristic al insuficientei renale acute.
11.In stadiul anuric din IRA, asistenta medicala instituie repaus la pat pe toata perioada
anuriei.
12.Dializa scade sansa de supravietuire a pacientului.
13.In colica renala durerea dispare progesiv sau brusc dupa eliminarea unui calcul.
14.Calculii renali pot fi de acid uric, de oxalati sau de fosfat de calciu.
15.In colica renala bolnavul este nelinistit si agitat, prezinta mictiuni rare si dureroase.
Asociati termenii din cele 2 coloane.

1.
1.Radiografia abdominala pe gol a. necesita obligatoriu testarea sensibilitatii la

iod
2.Urografia b. apreciaza valoarea functionala a fiecarui
rinichi in parte
3.Cistoscopia c. se mai numeste “rinichi artificial”
4.Pielografie d. studiaza prezenta unor calculi radioopaci
5.Hemodializa e. tehnica instrumentala de explorare a vezicii
urinare
f. informatii asupra starii anatomice a cailor
excretoare
2.
1. Polakiurie a.cresterea cantitatii de urina peste 2 l / 24 ore

2. Incontinenta de urina b.prezenta sangelui in urina
3. Poliurie c.cresterea frecventei mictiunilor
4. Hematuria d.prezenta puroiului in urina
5. Piuria e.emisia involuntara de urina
f.prezenta glucozei in urina
3.
1. Disurie a) scaderea cantitatii de urina in 24 ore

2 Retentie de urina b) suprimarea secretiei urinare
3 Anurie c) dificultatea sau durerea la mictiune
4 Nicturie d) imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica
Page
78
5 Oligurie e) situatia in care bolnavul se scoala noaptea pentru
a urina
f) cresterea cantitatii de urina peste valoarea
normala
Marcati cu X raspunsul corect:
1. Infectia urinara este favorizata de:

a. traumatisme
b. expunerea in mod constant la frig
c. adenomul de prostate
d. expunerea in mod constant la umiditate
2. Recoltarea urinei pentru examene bacteriologice se face:

a. prin urinare directa intr-o eprubeta
b. din urina recoltata 24 de ore intr-un recipient steril
c. direct din mijlocul jetului urinar, dupa toaleta riguroasa a meatului urinar
d. dupa administrarea antibioticelor
3. Manifestarile urinare din cadrul sindromului de insuficienta renala sunt urmatoarele, cu

exceptia:
a. oligurie, pana la anurie
b. HTA
c. hipostenurie
d. izostenurie
4. Alimentarea bolnavului cu IRA, care prezinta varsaturi frecvente, se face:

a. prin sonda duodenala
b. numai pe cale parenterala
c. prin clisme alimentare
d. sonda intestinala
5. Conduita terapeutica pentru stadiul anuric consta in:

a. administrarea de lichide in cantitate crescuta
b. administrarea de diuretice care nu elimina potasiul
c. dializa in caz de hiperkaliemie care pune viata pacientului in pericol
d. administrare de lichide in cantitati scazute
6. Complicatiile IRA pot fi urmatoarele, cu exceptia:
a. supraincarcare sodica si hidrica
b. hipokaliemie si hipercalcemie
c. HTA,insuficienta cardiac
d. supraincarcare hidrica
7. Regimul alimentar va fi intotdeauna desodat in perioada de:

a. formare a edemelor
Page
79
b. formare si mentinere a edemelor
c. mentinere a edemelor
d. absenta edemelor
8. Retentia de urina reprezinta:

a. suprimarea secretiei urinare
b. emisia involuntara de urina
c. imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica
d. emisia voluntara de urina
9. Insuficienta renala acuta se caracterizeaza prin:

a. suprimarea brusca a functiilor renale
b. leziuni degenerative renale
c. blocarea brusca a ureterului prin migrarea unui calcul
d. leziuni glomerulare
10. Dieta in faza compensata a IRA, trebuie sa fie:

a. moderat hipoproteica, normolipidica, hiperglucidica
b. hipoproteica, hipolipidica, hiperglucidica
c. hiperproteica, normolipidica, hiperglucidica
d. normolipidica si hipoglucidica
11. Tratamentul profilactic al IRA vizeaza urmatoarele, cu exceptia:

a. evitarea infectiilor
b. depistarea si tratarea in faze incipiente a afectiunilor renale, in special a celor
bilaterale
c. evitarea consumului de sare
d. tratarea corecta a infectiilor
12. In faza de vindecare a IRA, volumul de urina:

a. creste progresiv
b. ramane neschimbat
c. scade progresiv
d. urea si creatinina cresc
13. Cauzele prerenale ale IRA sunt:

a. neoplasmul de prostata
b. obstructia uretrala
c. hipovolemia
d. hipotensiune arterial
14. Oliguria in IRA dureaza:

a. 10-14 zile
b. 1-2 luni
c. 2-3 saptamani
d. 2-4 zile
Page
80
15. Edemul renal este:
a. rosu, nedureros, moale
b. alb, dureros, tare
c. alb, nedureros, moale
d. rosu, dureros, tare
16. Oliguria apare in urmatoarele cazuri, cu exceptia:

a) colaps vascular
b) constipatie
c) insuficienta cardiaca
d) glomerulonefrita
17. Hipovolemia este determinata de:

a) hemoragii importante
b) insuficienta cardiovasculara
c) hipotensiune arterial
d) gingivoragii
18. Calculii mobili in bazinet sau angajati in ureter produc:

a. colica biliara
b. colica abdominala
c. colica renala
d. enterocolita
19. Simptome asociate, care pot aparea in colica renala sunt:

a. diaree
b. constipatie
c. anemie
d. polakiurie, tenesme vezicale
20. In colica renala, asistenta medicala instituie de urgenta:

a. administrarea de diuretice
b. administrare de laxative
c. punga cu gheata pe regiunea lombara
d. repaus la pat si aplicatii calde pe regiunea lombara
21. Calculii urici sunt:

a) duri, galben-bruni
b) albiciosi, moi si sfaramiciosi
c) neregulati si cenusii
d) rosii caramizii
22. In oligurie, excretia urinei in 24 de ore poate fi:

a) sub 1000 ml
b) intre 1000 ml si 1500 ml
Page
81
c) sub 100 m
d) peste 2000 ml
23. Densitatea urinei in poliurie, este:

a) 1001-1002
b) 1015-1020
c) 1030-1040
d) 1050-1060
24. Edemul renal are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

a) este alb, nedureros, moale
b) este violaceu, dur, dureros
c) debuteaza la pleoape, fata, maleole
d) se pastreaza amprenta degetului la apasare
25. Prezenta puroiului in urina se numeste:

a. proteinurie
b. hematurie
c. piurie
d. albuminurie
26. Calculii renali pot fi formati din:

a) colesterol
b) acid uric
c) clorura de potasiu
d) clorura de sodium
27. In litiaza urica se administreaza:

a) medicatie alcalinizanta
b) acid mandelic
c) acidifiante
d) colecistochinetice
28. Regimul recomandat in litiaza fosfo-calcica este:
a) sarac in acizi nucleici
b) sarac in oxalati
c) echilibrat, fara exces de lapte, legume si fructe
d) bogat in legume si fructe
29. Halena, in insuficienta renala acuta are miros:

a) amoniacal
b) de acetona
c) dulceag – gretos
d) fetidig
30. Conduita terapeutica in stadiul de reluare a diurezei, din IRA, prevede:

a) repaus absolut la pat
Page
82
b) reducerea ratiei calorice
c) introducerea proteinelor de mare valoare nutritiva in alimentative
d) reducerea proteinelor
31. In administrarea orala de Furosemid diureza incepe dupa :

a) 20-60 min si se mentine 4-6 ore
b) 10 min si se mentine 2-3 ore
c) 3-15 min si se mentine 2-5 ore
d) 10-15 min si se mentine 24 ore
32. Polakiuria reprezinta:

a) imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica
b) cresterea frecventei mictiunilor
c) emisia involuntara de urina
d) scaderea frecventei mictiunilor
33. Colica renala poate sa fie determinata de urmatoarele cauze, cu exceptia:

a) migrarea unui calcul
b) abuzuri alimentare
c) zdruncinaturi
d) restrictii alimentare
34. Pentru examenul sumar de urina se recolteaza:

a) urina din 24 de ore
b) prima urina de dimineata
c) 5 ml urina din mijlocul jetului urinar
d)5 ml urina de la inceputul jetului
35. Complicatiile litiazei renale cele mai obisnuite sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. poliuria
b. anuria
c. infectia urinara
d. hidronefroza
36. Tratamentul chirurgical in litiaza renala, este indicat in urmatoarele situatii, cu exceptia:
a) cand apare infectia urinara
b) cand calculii ureterali nu se elimina timp indelungat
c) cand functia rinichiului nu este afectata
d)cand tratamentul renal nu da rezultate
37. Calculii renali au un diametru de:

a) 0.5 – 1 mm
b) 1 - 1.5 mm
c) peste 2 mm
d) sub 0,5 mm
38. Recuperarea functionala, anatomica, in formele medii de IRA, necesita:

Page
83
a) 2-3 saptamani
b) 4-6 luni
c) 1-2 luni
d) 1-7 zile
39. Restabilirea diurezei in stadiul preanuric al IRA, se face cu:

a) manitol si diuretice de ansa
b) antihistaminice
c) solutii perfuzabile
d) antibiotice
40. Cauzele organice ale colicii renale sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) calculi mobili in bazinet sau angajati in ureter
b) obstructia unilaterala a cailor urinare
c) compresiunea ureterelor prin uterul gravid
d)stenozeureterale
41. In stadiul compensat al IRA, cantitatea de apa permisa este:
a) 1500-2000 ml/zi
b) 600-700 ml/zi
c) 500-1000 ml/zi
d) 300-500 ml/zi
42. Hipokaliemia din IRA se corecteaza prin urmatoarele, cu exceptia:

a)
b) lactat de sodium
c) saruri de potasiu
d) aport alimentar de legume, sucuri
43. Cauzele postrenale ale IRA sunt:

a) hipovolemia
b) glomerulonefrite
c) obstructia cailor urinare
d) soc traumatic
44. Manifestarile digestive ale IRA sunt:

a) sughit, sete, anorexie
b) oboseala, somnolenta, astenie
c) facies teros, edeme declive
d)tahicardie
45. Avantajele dializei sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) controleaza balanta lichidiana
b) pacientul dializat necesita mai putine calorii, lichide si electroliti fata de tratamentul
conservator
c)creste sansa de supravietuire a pacientului
d) controleaza tulburarile electrolitice
Page
84
46. Manifestarile encefalopatiei uremice sunt:
a) dureri lombare, musculare
b) febra si scadere ponderala
c) somnolenta, stare confuzionala
d)dureri abdominale
47. Simptomele generale ale colicii renale sunt:

a) polakiurie
b) agitatie psiho-motorie, transpiratie
c) tenesme vezicale, senzatie de greutate in anus
d) disurie
48. Conduita terapeutica pentru colica renala vizeaza:

a. alterarea starii generale a pacientului
b. mentinerea stazei urinare unilateral
c. calmarea durerii si a parezei intestinale
d.aplicatii locale reci pe regiunea lombara
49. Poliuria este o tulburare:

a) a emisiei urinare
b) a diurezei
c) calitativa a urinii
d)retentie de urina
50. In litiaza urica se recomanda:

a) alimente bogate in oxalati
b) lapte, legume
c) alimente sarace in acizi nucleici
d) fructe
51. Colica renala apare mai rar in urmatoarele afectiuni, cu exceptia:

a) tuberculoza renala
b) litiaza renala
c) cancerul renal
d)hidronefroza
52. Proteinuria inseamna prezenta:

a) glucozei in urina
b) albuminei in urina
c) sangelui in urina
d) prezenta proteinelor in sange
53. Hematuria de natura renala apare in:

a) adenom de prostata
b) litiaza renala
Page
85
c) uretrite
d)litiaza biliara
54. In IRA se recurge la urmatoarele investigatii radiologice corelate cu etiologia:

a) ecografie
b) radiografie abdominala pe gol, urografie
c) scintigrafie renala
d) hemoleucograma
55. Sechelele IRA pot evolua spre:

a) cancer renal
b) litiaza renala
c) insuficienta renala cronica
d)colica renala
56. Asistenta medicala, pentru calmarea durerii in colica renala, instituie urmatoarele, cu
exceptia:
a) aplicatii calde pe regiunea lombara
b) Buscopan 20-40 mg i.v.
c) tratament antibiotic
d) repaos la pat
57. Substanta de contrast utilizata la efectuarea urografiei este:

a. Carbune animal
b. Odiston
c. Razebil
d. Pobilan
58. Explorarea rinichiului si a cailor urinare include:

a. bronhoscopia
b. urografia
c. ecografia
d. radiografia pulmonara
59. Urografia reprezinta examenul radiologic al:

a) aparatului renal, folosind substanta de contrast Odiston
b) aparatului renal, folosind substanta de contrast, iodura de sodiu 10%, injectat
prin cateterism uretral
c) vezicii urinare
d) folosind substanta de contrast Pobilan
60. Radiografia renala simpla poate evidentia:

a) conturul si pozitia rinichilor
b) calculii biliari
c) chistul ovarian
Page
86
d) examinare morfofunctionala a rinichilor.
Modulul 26 : Nefrologie, urologie si nursing in afectiunile renale

BAREM DE CORECTURA

1 – A – C. Borundel, Medicina interna - 2011 pag. 581
2 – F – C. Borundel, Medicina interna, pag. 581
4 - F – C. Borundel, Medicina interna, pag. 582
5 – A – C. Borundel, Medicina interna, pag. 583
10 – A – Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.205
12 – F – Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.209
15 – F - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610
Asociati termenii din cele 2 coloane.

1. C. Borundel, Medicina interna, pag. 589, 590
1 – d; 2 – a; 3 – e; 4 – f; 5 – c
2. C. Borundel, Medicina interna, pag. 581-583
1 – c; 2 – e; 3 – a; 4 – b; 5 – d
3. C. Borundel, Medicina interna, pag. 581, 582
1 – c; 2 – d; 3 – b; 4 – e; 5 – a

1 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.197
2 – c – C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 334
3 – b - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 888
6 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 606
8 – c- C. Borundel, Medicina interna, pag. 581
9 – a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 605
10 - a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609
11 - c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609
12 – a- C. Borundel, Medicina interna, pag. 607
13 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 605
Page
87
16 - b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 582
17 – a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.204
19 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.213
20 – d - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.214
21 - a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610
22 – a - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 279
23 – a - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 282
33 – d - C. Borundel, Medicina interna, pag. 581
57 – b – Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219
58 – b - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219
59 – a - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219
60 – a - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 217
Page
88
Modulul 27 : Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala – DE
VERIFICAT
Page
89
1. Determinarea grupului sanguin si a Rh-ului nu este obligatorie pentru bolnavii

internati in serviciile de chirurgie.
2.Tranzitul baritat este absolut necesar in precizarea diagnosticului unor afectiuni ale tubului
digestiv de la esofag pana la rect.
3.Tubajul duodenal permite studierea functiei cailor biliare,a secretiei biliare (bila
A,B,C),examenul macroscopic,chimic,bacteriologic si citologic al bilei
4.Pregatirea preoperatorie a bolnavilor digestivi cuprinde doua parti:reechilibrarea nutritiva si
hidroelectrolitica si dezinfectia tubului digestiv.
5.In preziua operatiei bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in cantitate prea abundenta. Va
avea insa grija sa bea o cantitate normala de lichide.
6.Purgativele nu se administreaza preoperator decat in cazuri speciale,la indicatia expresa a
medicului .
7.Profilaxia escarei postoperatorii este adesea dificila,insa cu toata dificultatea,este mai usoara
decat tratarea ulceratiei constituite.
8.Eventratia este complicatia frecventa care se produce prin ruperea sau dezlegarea unor fire in
urma unui efort sau supuratia plagilor.
9.Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate in seara operatiei si diminueaza
progresiv in 48h.
10. Pentru bolnavii operati pe tubul digestiv reluarea alimentatiei nu ridica probleme deosebite.
11.O ascensiune a febrei in ziua a-3-a,a-4-a de la interventia chirurgicala,nu presupune existenta
unei complicatii.
12.Imbibarea pansamentului plagii operatorii cu sange,nu presupune nici o interventie din partea
asistentei medicale.
13. Colica biliara apare cel mai frecvent in litiaza biliara.
14. Colica abdominala este provocata de o contractie peristaltica violenta a unui fragment
tubular.
15. Colica biliara este forma cea mai des intalnita a durerii biliare determinata de cresterea
brusca a presiunii in caile biliare.
1).Colica biliara A).Afectiuni inflamatorii ale cailor biliare extra si intrahepatice.
B).Inflamatii cu caracter acut ale peretelui colecistic,de

diferite grade (congestie,supuratie,gangrena).
C).Afectiunea provocata de dezvoltarea unor calculi biliari in
vezicule sau in caile biliare.
D).Durere violenta in epigastru sau hipocondrul drept cu
iradiere in umarul drept.
E). Evidentierea ficatului
F) Endoscopia caii biliare principale
Page
90
1).Ecografia A).Decelarea calculilor in caile biliare
B).Evidentiaza prezenta calculilor
C).Cea mai exacta metoda pt evidentierea permeabilitatii
fluxului pe venele hepatice
D).Afectiunea provocata de dezvoltarea unor calculi biliari in
vezicule sau caile biliare
E). Foarte utila pentru detectarea si diagnosticarea tumorilor
abdominale si a chisturilor
F) Cea mai sensibila explorare pentru detectarea tumorilor si a
chisturilor
1. Pregatirea psihica a bolnavului in vederea interventiei chirurgicale are urmatorul obiectiv:

a. respectarea disciplinei spitalicesti
b. convingerea ca interventia chirurgicala este benefica
c. respectarea relatiilor cu personalul de ingrijire
d. respectarea pozitiilor impuse de medic
2. Preoperator unui bolnav cu stenoza pilorica i se va efectua:

a. urografie
b. esofagoscopie
c. evacuarea continutului gastric si spalaturi gastrice repetate
d. clisme repetate
3. Pregatirea preoperatorie a unui bolnav, in etapa anemica include si administrarea de:

a. plasma
b. sange total conservat
c. administrarea de fier
d. masa eritrocitara
4. Preoperator colonul se pregateste astfel:

a. regim alimentar sarac in reziduuri, administrare de ulei de parafina,clisme repetate
b. regim alimentar bogat in fibre celulozice
c. administrarea purgativelor drastice
d. spalaturi gastrice
5.Complicatia postoperatorie mai frecventa la obezi este:

a) hiperhidratarea
b) insuficienta renala
c) hipertiroidism
d) boala tromboembolica
Page
91
6. Regimul alimentar administrat bolnavului in preziua interventiei este:
a. dimineata si la pranz, regim obisnuit,iar seara regim hidric
b. nu mananca nimic cu 48 ore inaintea interventiei
c. regim hidric
d. regim obisnuit
7. Regiunile cu pilozitati se indeparteaza :
a. in seara dinaintea interventiei
b. cu 1 ora inaintea interventiei
c. cu 36 ore inaintea interventiei
d. cu 15 min inainte de interventie
8.Complicatia rahianesteziei este:

a. cefaleea persistenta
b. tusea cu expectoratie sangvinolenta
c. greturi si varsaturi
d. tuse uscata
9. Mobilizarea pacientului dupa interventia chirurgicala se face:

a. dupa 48 ore
b. dupa 2 saptamani
c. dupa 1 saptamana
d. cat mai precoce
10. Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate:

a. la 3 zile dupa interventia chirurgicala
b. in prima ora dupa interventie
c. in seara interventiei
d. la 24 ore dupa interventie
11. Pacientul operat cu rahianestezie se transporta de la sala de operatie la salon in pozitie:

a. decubit ventral
b. decubit lateral
c. decubit dorsal, cu capul intors lateral
d. decubit ventral cu capul intors lateral
12. Dupa interventia chirurgicala tranzitul intestinal se reia:

a. in prima zi
b. dupa 7 zile
c. dupa 48-72 ore
d. dupa 24 ore
13. Necesarul bazal de apa al organismului este de:

a. 30-40 ml/kg corp
b. 5-6 gr
c. 2-4 gr
d. 10-15 ml /Kg corp
Page
92
14. Durerea care apare in hipocondrul drept ce iradiaza sub rebordul costal in spate, in umarul
drept, subscapular si in regiunea cervicala este prezenta in:
a. colica biliara
b. ulcer gastric
c. pancreatita acuta
d. colica renala
15. Colica biliara apare mai frecvent :

a. dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu efect colecistochinetic
b. dimineata, dupa ce bolnavul se trezeste din somn
c. dupa o masa compusa din paine prajita si branza de vaci
d. dupa o masa saraca in grasimi
16. Colica biliara impune explorarea cailor biliare, pentru a depista cauza prin:
a. sondaj gastric
b. colecistografie orala sau colongiografie intravenoasa
c. efectuarea ionogramei sanguine
d. cistografie
17. In colica biliara,bolnavului i se administreaza:

a. antialgice,antispastice,antiemetice
b. antitermice, antispastice
c. antibiotice, antispastice
d. antiemetice
18. Colica renala se caracterizeaza prin :
a. durere paroxistica in hipocondrul drept
b. durere lobmara cu iradiere abdominala
c. durere precordiala
d. durere paroxistica cu sediu lombar unilateral de iradiere de-a lunful ureterului in
hipogastru si organele genitale externe
19.Tratamentul in colica renala vizeaza administrarea de :

a. Antispastice, antialgice, bai calde
b. Bai reci si antiinflamatoare
c. Aplicatii locale calde
d. Antitusive, antitermice, antialgice
20. Pregatirea preoperatorie a bolnavului hepatic vizeaza:

a. Reducerea secretiilor prin medicatie si drenaj postural
b. Gimnastica respiratorie
c. Administrarea de antiagregate plachetare
d. Alimentatie bogata in proteine si perfuzii cu glucoza tamponata cu insulina
Page
93
Modulul 27 : Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala
BAREM DE CORECTURA
1.F- Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-537

2.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-543
10.F- Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-616
11.F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-618
12F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-618
13.Ad- Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-659
14 A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag 659
15 A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag 659

1.
1-D Medicina interna-Corneliu Borundel-pag.546
2-C Medicina interna – Corneliu Borundel – pg. 545
3-B Medicina interna – corneliu Borundel – pg 550
4-A Medicina interna – Corneliu Borundel – pg. 552
5F Medicina interna – Corneliu Borundel – pg 547
2.
1-b Medicina interna-Corneliu Borundel-pag.551
2-a Medicina interna – Corneliu Borundel – pg. 547
Page
94
3-d Medicina interna – corneliu Borundel – pg 544
4-c Medicina interna – Corneliu Borundel – pg. 544
5F Medicina interna – Corneliu Borundel – pg 544
Marcati cu „x” raspunsul corect
1. b – Chirurgie Daschievici-Mihailescu –pg. 535

2. c – Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 551
3 d – Chirurgie Daschievici-Mihailescu –pg. 550
4.d–Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 552
5 d – Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 555
6 a–Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 556
7 b –Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 558
8 a– Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 615
9 d–Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 616
10 c – Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 615
11 c –Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 615
12 c –Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 617
16 b –Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 660
17 a – Chirurgie Daschievici Mihailescu – pg 660
18 d - Chirurgie Daschievici Mihailescu – pg 660
19 a - Chirurgie Daschievici Mihailescu – pg 661
20 d - Chirurgie Daschievici Mihailescu – pg 554
Page
95
Modulul 32 : Ortopedie, traumatologie si nursing specific – DE VERIFICAT
1. Pacientii imobilizati la pat beneficiaza de schimbari pasive ale pozitiei corpului.

2. Schimbarea pozitiei unui pacient imobilizat se realizeaza de catre 2 asistente
medicale.
3. Actiunile asistentei medicale, in cazul unui pacient imobilizat, prevad prevenirea
ulceratiilor de decubit.
4. Afectiunile sistemului osteoarticular afecteaza mobilitatea pacientului.
5. Obiectivele potentiale pentru pacientul imobilizat vizeaza invatarea deplasarii cu
ajutorul carjelor, cadrului, bastonului.
6. Asistenta medicala, in timpul mobilizarii, va supraveghea doar mersul pacientului.
7. Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de decubit ventral.
8. Mobilizarea depinde de starea generala a pacientului.
9. Evaluarea ingrijirii bolnavului imobilizat, se refera la prevenirea complicatiilor de
decubit.
10. Accentuarea mobilitatii fizice la un bolnav imobilizat produce o problema.
11. Lezarea integritatii sistemului locomotor duce la deficit in a se alimenta si a se
hidrata.
12. Mobilizarea deficitara poate determina deplasarea cu dificultate la baie.
13. Afectiunile articulare, limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si
dezbraca
singur.
14. Reluarea deplasarii si a mobilizarii determina carente de igiena.
Page
96
15. Afectarea mobilitatii diminueaza capacitatea de participare la activitati recreative.
1.
A B
1 Aparat respirator a Pneumonie hipostatica
2 Pielea b Tromboze
3 Aparatul digestiv c Deformari articulare
4 Aparatul circulator d Incetinirea tranzitului
5 Aparatul locomotor e Escara de decubit
f Fracturi
2.
A B
1 Imobilizare prelungita a exercitii din pozitia decubit dorsal
2 Mobilizare progresiva b escare de decubit
3 Ortostatism c tromboze
4 Aparatul locomotor d pozitie bipeda
5 Aparatul circulator e dozarea si gradarea exercitiilor
f deformari articulare
Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos:
1. Imobilizarea la pat predispune pacientul la:

a. greturi
b. varsaturi
c. escare
d. litiaza biliara
2. In cazul bolnavilor imobilizati, salteaua patului trebuie sa fie:

a. antidecubit
b. relaxa
c. de paie
d. de buret
3. Toaleta bolnavului imobilizat, se face:

a) in cada
b) in pat
c) la dus
d) pe scaun
4. Pielea bolnavului imobilizat este:

a) fara tonicitate
b) elastica
c) grasoasa
Page
97
d) rosie umeda
5. Bolnavii imobilizati vor fi scosi la aer cu:

a. fotoliul rulant
b. patul
c. cadrul
d. scaunul
6. Satisfacerea preocuparilor intelectuale ale pacientului imobilizat se face la:
a. cinematograf
b. teatru
c. radio si T.V.
d. calculator
7. EKG-ul la un pacient imobilizat se face in :

a. in salon
b. in cabinetul EKG
c. in cabinetul asistentelor
d. in laborator
8. Imobilizarea favorizeaza:
a. diareea
b. constipatia
c. varsaturile
d. accelerarea circulatiei
9. Regimul alimentar al unui bolnav imobilizat va fi bogat in:

a. lipide
b. glucide
c. proteine
d. celuloza si lichide
10. Trombozele venoase, la bolnavul imobilizat, se previn prin:

a. masaj usor al membrelor
b. tapotaj toracic
c. pudraj cu talc
d. masaj cervical
11. Pneumonia hipostatica se previne prin:

a. gimnastica respiratorie de mai multe ori pe zi
b. administrare de antibiotice
c. administrare de chimioterapice
d. administrare de antiemetice
12. Stimularea circulatiei cutanate, la bolnavul imobilizat, se face prin frictionarea:

a. zilnica cu alcool diluat
b. saptamanala cu alcool diluat
Page
98
c. lunara cu alcool diluat
d. zilnica cu rivanol
13. Atitudinea asistentei medicale fata de pacientul imobilizat trebuie sa fie:

a. indiferenta
b. blanda
c. violenta
d. agresiva
14. Acomodarea unui bolnav imobilizat la pat se realizeaza prin :

a. atingeri repetate
b. izolare
c. atitudine calma
d. severitate
15. Procedeele profilactice aplicate bolnavului imobilizat, depind de starea :

a. pacientului
b. familiei
c. asistentei medicale
d. medicului
Modulul 32 : Ortopedie, traumatologie si nursing specific
BAREM DE CORECTURA
Nr. intrebare Raspuns Bibliografie Nr. pagina

1 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului 65
sanatos “ – Chiru F.- pag.
Page
99
6 F “Ingrijirea omului bolnav si a omului 75
1.
Nr. Intrebare/raspuns Bibliografie Nr. pagina
1-a “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1106
2-e “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1106
3-d “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1106
4-b “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1106
5-c “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1106

1-b “Ingrijirea omului bolnav si sanatos” 75
Chiru F
2-a Ingrijirea omului bolnav si sanatos” 74
Chiru F
3-d Ingrijirea omului bolnav si sanatos” 76
Chiru F
4-f “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1106
5-c “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1106
Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos:

Page
100
1 C “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1106
2 A “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1107
3 B “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1107
9 D “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1108
Modulul 34 : Dermato-venerologie si nursing specific – DE VERIFICAT
1.Consumatorii de droguri sunt feriti de infectia cu virusul HIV.

2.Persoanele care practica prostitutia sunt expuse infestarii cu virus HIV.
3. Asocierea virusului HIV cu germeni oportunisti, produce febra inalta.
4. Incapacitatea de a se alimenta si hidrata genereaza deshidratarea.
5. Persoanele seropozitive pot prezenta anxietate data de insuficienta respiratorie.
Page
101
6. Dificultatea de a se misca este legata de atrofia musculaturii.
7. Asistenta medicala educa pacientul pentru a deveni o sursa de infectii nosocomiale.
8. Pacientul seropozitiv, imobilizat la pat, necesita ajutor in practicarea religiei.
9. Hipertermia se combate prin impachetari reci, schimbate la 5’.
10. Monitorizarea temperaturii pacientului seropozitiv se face numai dimineata.
11. Administrarea oxigenului se face numai la indicatia medicului.
12. Hidratarea parenterala cu glucoza 10% si vitamine se face numai la indicatia
medicului.
13. Toaleta cavitatii bucale a pacientului seropozitiv se face doar cu ser fiziologic.
14. Prevenirea escarelor se face prin igiena, schimbarea pozitiei si a lenjeriei.
15. Asistenta medicala are nevoie de manusi in manevrele de ingrijire a pacientilor
seropozitivi.
II. Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”.
1
A B
1 Fereastra serologica a Perioada a doua
2 Perioada de latenta clinica b Perioada a patra
3 Primele manifestari ale bolii c Perioada a cincea
4 Manifestari produse de virusul HIV in organism d Perioada a treia
5 Infectii oportuniste e Prima perioada
f. infectii virotice
2.
A B
1 Tratamentul antifungic a Nistatin
2 Tratamentul sarcomului Kaposi b Chimioterapice si interferon
3 Tratamentul limfomului malign c Eritromicina
4 Tratamentul infectiei streptococice d Ciprofloxacina
5 Tratamentul infectiei cu salmonela e Tratament antivirotic
f.Clexan
3.
A B
1 Pneumocystis carinii a Cotrimoxazol + Sulfadiazina
2 Toxoplasma gondii b Cotrimoxazol
3 Giardia intestinalis c Tiabendazol
4 Strongiloides stercoralis d Ampicilina
5 Hemophilus influenzae e Metronidazol + Furazolidon
Page
102
f.Miofilin
1. SIDA este cauzata de:

a) retrovirus
b) treponema pallidum
c) enterovirus
d) virusul HIV
2. Perioada de latenta clinica la adultii infestati cu HIV este de:
a) 6 – 12 luni
b) 2 – 4 ani
c) 5 – 10 ani
d) 1 an
3. Rezistenta HIV in mediul extern este:
a) crescuta
b) slaba
c) foarte crescuta
d) inexistente
4. Virusul HIV poate fi izolat din:
a) sange, sperma, secretie otica
b) sange, sperma, secretie vaginala
c) sange, secretie salivara, LCR
d) sperma
5. Bolnavii seropozitivi pot face una din infectiile oportuniste enuntate :
a) infectia bacteriana
b) infectia reumatismala
c) infectia ganglionara
d) infectia urechii externe
6. Tratamentul infectiei bacteriene in SIDA se face cu:
a) antivirotice
b) antihistaminice
c) antiemetice
d) antibiotice
7. Rolul profilactic in infectia HIV/SIDA revine:

a) asistentei medicale
b) consilierului
c) psihologului
d) medicului
8. Primul test efectuat in suspiciunea infestarii HIV este:

a) testul alergologic
b) IDR la tuberculina
Page
103
c) testul ELISA
d) testu ADN
9. Protectia personalului medico-sanitar impotriva infectarii cu HIV se face prin:

a) vaccinare
b) masuri preventive ca cele din hepatita transmisa parenteral
c) protectie cu antibiotice
d) recoltarea marcarilor virali
10. Gravidelor seropozitive, medicul le recomanda:

a) intreruperea sarcinii
b) continuarea evolutiei sarcinii
c) cat mai multe nasteri
d) folosirea metodelor contraceptive
11. Masurile de protectie fata de caile de transmitere ale virusului HIV se refera la:
a) folosirea obiectelor personale
b) folosirea baii
c) indepartarea donatorilor infectati
d) izolarea suspectilor
12. Evolutia infectiei cu virusul HIV se desfasoara in cel mult:

a) 10 ani
b) 5 ani
c) 3 ani
d) 1 an
13. O problema majora la pacientii cu SIDA o reprezinta:

a) cresterea apetitului alimentar
b) febra
c) cresterea apetitului sexual
d) varsatura
14. Izolarea pacientului cu SIDA este cauzata de lipsa :

a) conditiilor de mediu
b) locuintei
c) sustinerii sociale
d) banilor
15. Primul obiectiv al asistentei medicale, in ingrijirea unui pacient cu SIDA, este:
a) ameliorarea confortului pacientului
b) orientarea in timp si spatiu
c) indepartarea depresiei
d) ameliorarea varsaturilor
Page
104
BAREM DE CORECTURA
Modulul 34 : Dermato-venerologie si nursing specific
Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos

1 F “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de 425
catre asistentii medicali” Titirca L.
2 A “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de 425
Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”

1-e “Puericultura si pediatrie” Marcean si 455
Mihailescu
Page
105
2-a “Puericultura si pediatrie” Marcean si 455
Mihailescu
3-d “Puericultura si pediatrie” Marcean si 455
Mihailescu
4-b “Puericultura si pediatrie” Marcean si 455
Mihailescu
5-c “Puericultura si pediatrie” Marcean si 455
Mihailescu
2.

Mihailescu
2–e “Puericultura si pediatrie” Marcean si 458
Mihailescu
3–b “Puericultura si pediatrie” Marcean si 458
Mihailescu
4–c “Puericultura si pediatrie” Marcean si 458
Mihailescu
5–d “Puericultura si pediatrie” Marcean si 458
Mihailescu
3.
Nr. Intrebare/raspuns Bibliografie Nr. Pagina

1–b “Puericultura si pediatrie” Marcean si 459
Mihailescu
Mihailescu
3-e “Puericultura si pediatrie” Marcean si 459
Mihailescu
4-c “Puericultura si pediatrie” Marcean si 459
Mihailescu
5-d “Puericultura si pediatrie” Marcean si 459
Mihailescu
Nr. Raspuns Bibliografie Nr.

intrebare pagina
1 D “Ingrijiri speciale acordate pacientilor” Lucretia Titirca 425
2 C “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu 455
Page
106
3 B “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea 220
5 A “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu 456
6 D “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu 458
7 A “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu 459
8 C “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea. 222
10 A “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea 223
11 C “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea 223
12 A “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea 222
13 B “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 426
medicali” Titirca L.
14 D “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 426
15 A “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 426
Page
107

Subiecte Fundeni-Ultima Modificare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Subiecte Fundeni-Ultima Modificare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROPUNERI DE SUBIECTE PENTRU EXAMENUL DE ABSOLVIRE

SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos:

Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”.

Marcati cu „x” raspunsul corect :

1. Temperatura corpului cea mai scazuta se inregistreaza:

3. Dispneea Kussmaul se manifesta prin:

6. Incapacitatea vezicii urinare de a-si elimina continutul se defineste ca fiind:

7. Tulburare de emisie urinara este:

9. Incontinenta urinara reprezinta:

10. Polakiuria este definita ca:

11. Poliuria reprezinta:

12. Tulburarile de emisie urinara sunt:

13. Reducerea diurezei sub 500 ml ml in 24 ore se numeste:

14. Mictiunea dureroasa se numeste:

15. Prezenta sangelui in urina reprezinta :

17. Tahipneea este cauzata de:

18. Frecventa respiratorie in bradipnee este de:

19. Dispneea in patru timpi se numeste:

20. Dispneea matinala este cauzata de:

21.Consumul alimentar excesiv, de lunga durata, duce la :

22. Dificultatea la inghitire se numeste:

23. Senzatia de foame exagerata reprezinta:

24. Hipoxia reprezinta:

26. Insomnia se manifesta prin:

27. Asigurarea odihnei si somnului pacientului se realizeaza prin:

28. Alexia reprezinta:

29. Combaterea insomniei se poate face prin:

31. Temperatura corpului la un pacient cu pneumonie, atinge valoarea de:

32. Hipertermia poate fi insotita de:

33. Organul principal al termogenezei, in etapa de stationare, este:

34. Pentru a reduce febra asistenta medicala poate sa:

35. Diareea se manifesta prin:

36. Diareea poate fi determinata de administrarea de:

37. In timpul diareei:

38. Numarul scaunelor in holera este de:

39. Dizenteria se caracterizeaza prin scaune frecvente, in numar de :

40. Enterocolita se manifesta printr-un numar de scaune diareice de:

41. Pacientul cu constipatie are scaun :

42. Pacientul poate prezenta in constipatie:

43. Constipatia poate fi cauzata de, cu exceptia:

44. Deficienta functiei veziculei biliare poate duce la:

45. Constipatia spastica este determinata de:

46. Comunicarea deficitara la nivel senzorial este determinata de:

48. Paralizia unei jumatati de corp se numeste:

49. Paralizia celor patru membre se numeste:

50.Comunicarea deficitara, poate fi produsa de una dintre sursele de dificultate

51.Sursa de dificultate de ordin fizic care duce la o comunicare deficitara este:

52. Sursa de dificultate de ordin sociologic care duce la o comunicare

53. Paloarea pielii este cauzata de:

54. Cianoza reprezinta coloratia :

55. Micsorarea suprafetei respiratorii determina:

56. Aspectul rosu congestionat, in pneumonie, este caracteristic pentru:

57. Coloratia icterica a pielii si mucoaselor poate indica o boala:

58. Anasarca este:

59. Descuamatia reprezinta indepartarea celulelor cornoase din :

60. Excoriatia este o leziune a:

61. Eruptia cutanata este prezenta in bolile:

62. Vezicula este o leziune cutanata cu un lichid:

63. Pustula este o leziune cutanata cu continut:

64. Acneea juvenila survine in perioada:

65. Hemoragia cutanata poate fi cauzata de:

66. Epistaxisul este o hemoragie: