Sunteți pe pagina 1din 147

SCOALA POSTLICEALA ”HENRI COANDA” –

FILIALA URZICENI

PROFILUL : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE DIPLOMA

MEDIC COORDONATOR :

ASISTENT COORDONATOR :

ABSOLVENT:

1
SCOALA POSTLICEALA ”HENRI COANDA” –
FILIALA URZICENI

PROFILUL : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI


MEDICALE ACORDATE PACIENTILOR
CU OTITA MEDIE

MEDIC COORDONATOR :

ASISTENT COORDONATOR :

ABSOLVENT:
PLANUL LUCRARII

CAPITOLUL I
INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE IN OTITA
MEDIE

I.1. Notiuni de anatomie si fiziologie a urechii medii.


I.2. Definitie.Etiologie.Clasificare.
I.3. Evaluarea unor semne si simptome ale pacientului cu otita medie.
I.4. Participarea asistentei la interventii autonome si delegate.
I.5. Participarea asistentei medicale la acte de investigatie si tratament.
I.6.Evaluarea : evolutia, prognostic, complicatii.
I.7. Educatia pentru sanatate.

CAPITOLUL II
PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTIILOR CU OTITA
MEDIE

II.1 Culegerea datelor.


II.2 Analiza si interpretarea datelor :
-problemele pacientului,
-diagnostic nursing.
II.3 Planificarea ingrijirilor.
II.4 Aplicarea in practica a planului de ingrijire.
II.5 Externarea bolnavului.

CAPITOLUL III

ANEXE.
BIBLIOGRAFIE.

3
CAPITOLUL I

INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI


MEDICALE ACORDATE PACIENTILOR
CU OTITA MEDIE

4
CAP.I.1 NOTIUNI DE ANATOMIE SI
FIZIOLOGIE A URECHII MEDII

URECHEA MEDIE

Urechea medie se compune dintr-o cavitate centrala denumita tympanum sau casa
timpanului, si anexele acesteia: trompa lui Eustachio si apofiza mastoida.

CASA TIMPANULUI are forma unei lentile biconcave cu 6 pereti.


PERETELE EXTERN vine in raport cu conductul auditiv extern si are 2
portiuni:
- una superioara osoasa, denumita zidul atical si
- una inferioara, membrane timpanului.
Aceasta membrane inchide fundul conductului auditiv extern. Pozitia ei este
oblica de sus in jos si din afara-inauntru. La nou nascut este practice orizontala, ea
tinde sa se verticalizeze odata cu cresterea, ajunge la un unghi de aproximativ 45% cu
verticala.
Membrana timpanica nu este plana, ci conic – concava privita din exterior,
portiunea centrala reprezinta varful conului si poarta numele de umbo. Insertia
membranei pe cadrul osos se face prin intermediul unui ligament (ligamentul lui
Gerlach).
In portiunea superioara acest ligament se desprinde de osul timpanal si se
rasfrange spre centrul membranei, pentru a se insera pe scurta apofiza a ciocanului. Se
formeaza astfel doua ligamente timpano – maleare, anterior si posterior, care impart
membrane timpanica in doua regiuni inegale: cea superioara, situate deasupra
ligamentelor si a scurtei apofize a ciocanului, este pars flaccida lui Shrapnell, ce

5
cuprinde 1/5 din suprafata, si cea inferioara cu 4/5 din suprafata, care poarta numele
de pars tensa, fiind partea “ in tensiune”.
Manerul ciocanului coboara in pars tensa de sus in jos si dinainte – inapoi, pana
la umbro. De la ligamentul lui Gerlach pana la manerul ciocanului se intend fibre
conjuctive ce ofera pars tensei rezistenta si posibilitati vibratorii.
La nivelul membranei lui Shrapnell, stratul conjunctiv este slab reprezentat. La
exterior, membrane timpanica este acoperita cu tegument foarte subtire, pe fata ei
interna se intinde epiteliul casei timpanului.
Peretele superior al casei este subtire, deseori dehiscent (dehiscenta osoasa la
nivelul suturii pietro - scuamoase) si vine in raport cu fosa cerebrala mijlocie, lobul
temporar.
Aceste raporturi explica posibilitatea aparitiei complicatiilor endocraniene in
cazul supuratiilor urechii mijlocii.
Peretele inferior se invecineaza cu golful venei jugulare.
Peretele posterior corespunde apofizei mastoide si reprezinta orificiul de
comunicare cu cavitatile aerate ale mastoidei (aditus ad antrum).
Peretele anterior prezinta in partea sa superioara orificiul timpanic al trompei
lui Eustachio. Acest perete vine in raporturi cu articulatia temporo – mandibulara si cu
canalul corotidian.
Peretele intern vine in raport cu urechea interna si cu nervul facial. El prezinta o
proeminenta centrala denumita promontorium. Deasupra acestuia se gaseste un
orificiu ovalar, fenestra vestibuli sau fereastra ovala (obturata de talpa scaritei), iar
dedesubtul ei un alt orificiu, fenestra cochleae sau fereastra rotunda (obstruata de o
membrane conjuctiva).
Continutul casei timpanului este reprezentat de cele trei osisoare:
- ciocanul (maleus),
- nicovala (incus) si

6
- scarita (stapes), asezate din afara – inauntru in ordinea descrisa.
Osisoarele se articuleaza intre ele.
Ciocanul are un maner inserat in stratul conjunctiv al membranei timpanice, un
col (pe care se insera tendonul muschiului tensor tympani) si un cap cu care se
articuleaza nicovala.
Nicovala are forma unui molar cu 2 radacini, una se sprijina pentru a realizza
axul ei de rotatie (scurta apofiza a nicovalei), iar cealalta se articuleaza cu capul
scaritei (apofiza lunga sau descendenta a nicovalei).
Scarita are forma unei scari de sa, prezentand un cap articular, un col ce serveste
la insertia muschiului scaritei, doua brate care ajung la talpa ei (numita si platina
scaritei). Casa timpanului este strabatuta de nervul coarda timpanului.
De la peretii casei spre continutul ei se intind mezouri mucoase care
compartimenteaza cavitatea. Se disting doua compartimente distincte, cu rol important
in patologia infectioasa a urechii medii: un spatiu superior, denumit atica sau
epitympanum si altul inferior, atrium sau mezotympanum.
Inervatia senzitiva a casei se face de catre o ramura a nervului glosofaringian
(perechea IX), iar vascularizatia este asigurata de ramuri ale arterelor maxilara interna,
meningee mijlocie, carotida interna si auriculara posterioara.

TROMPA LUI EUSTACHIO sau tuba auditiva se intinde de la casa timpanului


pana la peretele lateral al rinofaringelui.
Ea are o portiune osoasa spre urechea medie si una cartilaginoasa spre faringe. La
unirea celor doua portiuni se gaseste o ingustare, istmul.
Trompa se deschide odata cu contractia muschiului peristafilin extern in timpul
deglutitiei.
APOFIZA MASTOIDA prezinta o serie de cavitati aerate, captusite de o
mucoasa subtire aplicata direct pe os – celule mastoidiene. Toate celulele comunica

7
intre ele si in final cu antrul mastoidian, care este cea mai mare celula si care exista de
la nastere. Antrul comunica in partea sa anterioara cu casa timpanului. Structura
celulara a mastoidei poate fi diminuata sau poate lipsi (mastoida eburnata), ca urmare
a tulburarilor de aerisire a urechii medii (datorita vegetatiilor adenoide ale copilului)
sau datorita inflamatiilor cronice a urechii medii (otite cronice).
Apofiza mastoida vine in raport superior cu fosa cerebrala mijlocie, intern cu
urechea interna, cu sinusul venos sigmoidian (sau lateral) si cu fosa cerebeloasa. In
exterior este acoperita cu tegumente pe fata ei inferioara se insera muschii digastric si
sterno-cleido-mastoidian. Anterior, mastoida vine in raporturi cu casa timpanului si
nervul facial (perechea VII).

Particularitati la copii:
La sugar si la copilul mic trompa lui Eustachio:
- are un traiect scurt si orizontalizat;
- diametrul mare;
- consistenta redusa a suportului cartilaginos;
- tonus redus al muschiului tensor al valului palatin (principalul dilatator activ al
trompei lui Eustachio).
Toate aceste particularitati fac ca obstructia trompei sa se realizeze mult mai usor
la copii prin inflamatia mucoasei si acumulare de sercretii.
Contaminarea urechii medii cu secretii se face prin:
- reflux (in timpul plansului sau suflarii nasului);
- aspirare (presiune redusa in casa timpanului);

8
FIZIOLOGIA APARATULUI AUDITIV

Aparatul auditiv este numit analizator acustico – vestibular si are 2 functii


principale:
1. auditiva;
2. vestibulara;
In cazul afectiunilor la nivelul acestui aparata apar cateva sindroame otologice:
1) Hipoacuzia, care poate fi de trei feluri: de transmisie, neurosenzoriala si de tip
mixt;
2) Acufenele care se numesc TINITUS-uri si reprezinta sunete pe care bolnavul
le aude dar nu provin din mediul exterior;
3) Otalgia, numita si otodinie – durere;
4) Otoreea = scurgerea unui lichid din conductul auditiv extern;
5) Sindromul vestibular periferic = vertij + tulburari de echilibru + nistagmus.

Dintre toate aceste simptome in otitele medii se intalnesc:

SIMPTOM OTITA MEDIE


Hipoacuzia de transmisie Otite acute catarale
Hipoacuzia neuro – senzoriala Degenerari cohleare in afectiunile urechii
medii
Hipoacuzie de tip mixt
Otalgia Otite acute sau cronice
Otoreea mucoasa Otite cronice supurate in faza linistita
Otoreea muco – purulenta Otita cronica supurata simpla
Otoreea purulenta fetida Otita colesteatomatoasa

CAP.I.2. DEFINITIE, ETIOLOGIE,


CLASIFICARE

9
DEFINITIE
Sub numele de otita medie se intelege localizarea unui proces inflamator la
nivelul urechii medii.
Otitele medii pot fi catarale sau supurate, acute sau cronice.

ETIOLOGIE:
I) OTITE MEDII CATARALE
1. OTITA MEDIE CATARALA ACUTA
Otita catarala acuta apare la toate varstele, cu predilectie la copii.
Etiologia cea mai frecventa o constituie rinitele, adenoiditele si faringitele acute.
Mecanismul de producere consta in inflamatia si obstructia trompei in cadrul
inflamatiei mucoasei nazale, a rinofaringelui sau a amigdalei faringiene. Aerul din
urechea medie se resoarbe si presiunea negativa care se creeaza, plus inflamatia,
determina aparitia unui exudat in cavitatea urechii medii. Mucoasa de eczematizeaza,
membrana timpanica se retracta, reducandu-se si astfel posibilitatile vibratorii.
Anatomopatologia este o inflamatie exudativa, de tip cataral, a mucoasei urechii
medii.

2. OTITA MEDIE CATARALA CRONICA (otita seroasa, otita seromucoasa)


Otita catarala cronica este o afectiune frecventa. Ea succede celei acute, prin
persistenta cauzelor care au provocat-o. Este favorizata de inflamatiile de sept, tumori
ale rinofaringelui, dar cea mai frecventa cauza ramana adenoidita cronica. Lichidul
din urechea medie este vascos si daca trompa isi recapata permeabilitatea, el nu se
poate evacua spontan.

10
II. OTITELE MEDII SUPURATE

1. OTITELE MEDII SUPURATE ACUTE


A) OTITA MEDIE SUPURATA ACUTA BANALA
Este abcesul cald al urechii medii.
Etiologic, otita este determinata de coci piogeni in majoritatea cazurilor
(Streptococus pneumoniae si pyogenes, Haemophilus influenzae, Brahmanella
catarrhalis Staphylococcus aureus). Calea pe care acesti germeni ajung in casa
timpanului este cea a trompei lui Eustachio.
Cazul tipic este al unei rinite acute cand, dupa 3-4 zile de evolutie a
acesteia, prin trompa mai larga a copilului mic sau prin suflatul nasului cu presiune
prea mare la copilul mai mare sau la adult, secretiile mucopurulente intra in urechea
medie si germenii populeaza cavitatea, care este sterila in mod normal.
Din punct de vedere anatomopatalogic, este vorba despre inflamatie acuta de tip
exudativ – purulent. Mucoasa este edematiata, pe alocuri ulcerata. In cavitatile urechii
medii se aduna puroi sub presiune, leucocitele lizate elibereaza fermenti proteolitici
care necrozeaza membrana timpanica si determina o perforatie, cu eliberarea puroiului
in conduct. In forme grave, necrozate, poate fi afectat si osul (osisoarele urechii,
peretii urechii medii).

B) OTITA SUGARULUI

11
Otita sugarului mai poarta numele de otoantrita. Ea este o forma clinica aparte a
otitei acute banale, datorita terenului cu reactivitate deosebita la aceasta varsta.
Infectia urechii medii este favorizata de o trompa scurta si larga, ce permite
patrunderea cu usurinta a secretiilor din rinofaringe si chiar a alimentelor atunci cand
sugarul este alimentat in pozitie orizontala si intamplarea face sa aiba o deglutitie
defectuoasa. Diafragmul interatico – atrial este bine reprezentat la sugar.
La acest teren aparte se adauga prematuritatea, distrofia si mai ales tratamentele
antibiotice insuficiente ale inflamatiilor cailor aeriene superioare efectuate de catre
medici care nu stiu ca si urechea este implicata.
Exista doua forme distincte de otita la sugar:
1. Otita manifesta sau stenica, care are clinica si evolutia otitei supurate;
2. Otita latenta sau astenica , apare pana la varsta de 18 luni, nu atrage atentia
pediatrului asupra urechii.

C) OTITELE MEDII IN CURSUL BOLILOR INFECTIOASE(Otitele


specifice)

1. Otita gripala insoteste sau complica gripa, provocata de virusul gripal;


2. Otita scarlatinoasa este provocata de streptococul B-hemolitic;
3. Rujeola determina otitele cu germeni banali, pe un teren anergizant;
4. Difteria otica este rara, propagarea se face din faringe, pe calea trompei;
5. Otita tuberculoasa este o complicatie a unei tuberculoze pulmonare, infectarea
urechii se face prin sputa bacilifera a bolnavului;
6. Zona zooster auriculara nu este de fapt o otita, ci o afectare a ganglionului
geniculat al facialului.
2. OTITELE MEDII SUPURATE CRONICE

12
Otitele medii supurate cronice sunt supuratii cronice ale cavitatilor urechii medii.
Etiologia lor este microbiana, flora fiind dominanta de germeni conditionat –
patogeni: stafilococ, pioceanic, proteus si coli.
Otitele medii supurate cronice se prezinta sub doua forme clinice diferite, la care
etiopatogenia, simtomatologia, pronosticul si tratamentul sunt diferite.

A) OTITA MEDIE SUPURATA CRONICA SIMPLA

Mai este denumita mezotimpanita, otoreea tubara, otita medie supurata cronica
benigna. Boala este frecventa, debutul ei este in copilarie.
Patogenia recunoaste un mecanism tubar, evidentiat si prin faptul ca fiecare
puseu inflamator nazar sau faringian determina acutizarea procesului otic.
De obicei este vorba despre o otita catarala cronica care s-a infectat, iar
cronicizarea infectiei recunoaste aceleasi cauze ale otitei catarale: vegetatii adenoide,
mai rar alergie nazala sau malformatii velo – palatine. Ea poate ramane si ca urmare a
unei otite acute nevindecate.
Anatomopatologic este vorba despre o inflamatie exsudativa la nivelul mucoasei
urechii medii. Se constata o inmultire a celulelor secretorii atat la nivelul mucoasei
trompei cat si a peretilor casei timpanului.
Pot sa apara sclerozari ale mucoasei trompei (timpanoscleroza), trompa se poate
stnoza. Nu exista ulceratii ale mucoasei sau osteita, ceea ce confera caracterul de
benignitate al afectiunii.

B) OTITA MEDIE SUPURATA CRONICA


COLESTEATOMATOASA

13
Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa mai poarta si numele de
epitimpanita, otoree purulenta sau otita medie supurata cronica maligna.
Anatomie patologica si patogenie. Caracteristica acestei otite o constituie
prezenta in urechea medie a unei pungi tegumentare, asezata cu stratul germinativ la
exterior si cel descuamativ la interior si care poarta numele de colesteatom.
Colesteatomul se formeaza prin 3 modalitati diferite:
a) prezenta de incluziuni epitaliale embrionare ectodermice in urechea medie
(colesteatom primitiv);
b) patrunderea epidermului conductului in urechea medie prin perforatii
preexistente ale membranei timpanice;
c) invaginarea portiunii superioare a membranei timpanice in urechea medie
(punga de retractie), ca urmare a scaderii presiunii aerului sin casa timpanului,
in cursul obstructilor cronice ale trompei lui Eustachio (cel mai frecvent
mecanism).
Succesiunea fenomenelor patogenice este urmatoarea: vegetatii adenoide
(hipertrofia amigdalei faringiene) → otita catarala cronica (otita sero mucoasa) →
punga de retractie a membranei timpanice in zonele cele mai slabe ale acesteia (pars
flaccida si zona postero – superioara a pars tensei) → cresterea in dimensiuni a pungii
si acumularea epiteliului descuamat la interior (colestom uscat) → imprejurul
colesteatomului cu descoperirea elementelor anatomice din vecinatate → complicatii.
Matricea (camasa) colesteatomului este proprietatea de a leza osul. Din cauza
infectiei, portiuni din camasa se ulcereaza si apar granulatii de tesut conjunctiv (cand
sunt mari se numesc polipi auriculari); prin ulceratii, infectia din interior vine in
contact direct cu elementele inconjuratoare descoperite de colesteatom (dura mater,
urechea interna, nervul facial, sinusul lateral), generand complicatii foarte grave. Din
acest motiv, aceasta forma de otita a fost denumita maligna. Desi nu este tumora,
colesteatomul se comporta tumoral.

14
CLASIFICARE

Otitele medii se clasifica in :


I. Otite catarale:
1. Otita medie catarala acuta;
2. Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita sero – mucoasa ).
II. Otite supurate:
1. Otite medii supurate acute:
- otita medie supurata acuta banala;
- otita sugarului;
- otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice).
2. Otite medii supurate cronice:
- otita medie supurata cronica simpla;
- otita medie supurata cronica colesteatomatoasa.

15
CAP. I.3. EVALUAREA UNOR SEMNE SI
SIMPTOME ALE PACIENTILOR CU OTITA
MEDIE

OTITE CATARALE:

1. Otita medie catarala acuta:


Simptomatologia este discreta: otalgia este moderata sau discreta si dureaza
numai cateva ore (la copii), adesea este absenta (la adult). Bolnavul acuza hipoacuzie cu
senzatia de plenitudine in ureche si autofonie (isi aude prea tare propria voce sau
zgomotele produse de masticatie). El are senzatia de lichid in ureche, care se
deplaseaza odata cu schimbarile de pozitie ale capului. Uneori apare un vertij.
Hipoacuzia are caracter de transmisie, se poate modifica supa deglutitie, suflatul
nasului sau stranut (ocazii cu care trompa se poate deschide).
Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice, a aspectului membranei
timpanice, a hipoacuziei cu caracter de transmisie la probele de acumetrie (weber
lateralizat la ureche bolnava, Rinne negativ) sau audiograma (pe care se observa
pastrarea la nivel normal a curbei pe conducerea osoasa si coborarea intre 20 si 40 db a
curbei pe conducerea aeriana).
2. Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita seromucoasa)
Clinic: Hipoacuzia de tip transmisie , cu autofonie, reprezinta singurul simptom
acuzat de bolnav.

16
II) OTITE SUPURATE: 1.
Otite medii supurate acute:
 Otita medie supurata acuta banala
Acumetric si audiometric se pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie, iar
radiografia deceleaza voalarea sistemului pneumatic mastoidian.
Laboratorul va depista o leucocitoza cu neutrofilie. Dupa o evolutie de 3-4 zile, se
produce perforatia spontana a memranei timpanice (faza perforativa), ce aduce
ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei, dar hipoacuzia se accentueaza si in
conductul auditiv extern apare otoreea purulenta. La inceput, puroiul este sero –
sanghinolent, apoi devine purulent franc sau muco – purulent.
La otoscopie, membrana timpanica este acoperita cu puroi pulsatil, foarte
edematiata, nu pemite repararea sediului perforatiei si in profunzime se observa un
punct stralucitor (o reflectare a luminii oglinzii noastre).
Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la
antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului.

 Otita sugarului
Exista doua forme distincte de otita la sugar.
Otita manifesta sau stenica, care are clinica si evolutia otitei supurate descrise
mai sus. Sugarul este agitat, inapetent, febril. Palparea urechii, apasarea pe tragus
(semnul Vacher), nu sunt fidele.
Otoscopia este cea care stabileste diagnosticul.
Otita latenta sau astenica, apare pana la varsta de 18 luni, nu atrage atentia
pediatrului asupra urechii. Pe prim plan se afla semnele generale, organizate sub 3
sindroame:
1. – Sindromul neuro – toxic (paloare, torpore, hipotermie, extremitati
reci, polipenee, convulsii, fenomene digestive).

17
2. – Sindromul casectizant, cu subfebrilitati si scadere ponderala continua.
3. – Sindromul infectios, cu stare febrila prelungita.
Otoscopia arata modificari minore ale membranei timpanice (ingrosari,
modificari de pozitie sau de culoare), ca procesul infectios este localizat in atica si
antru, deci nu are raporturi directe cu membrana timpanica.
Radiografiile executate in incidenta trans – orbitara pun in evidenta voalarea
antrului mastoidian.
Diagnosticul este dificil, se bazeaza pe existenta unuia sau a mai multora din
sindroamele amintite, pe radiografii, pe urmarirea cazului si colaborarea intre
specialistul otolog si pediatru.

 Otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice)


Otita gripala: Otoscopic se observa flictene violacee, pline cu un continut sero –
hemoragic, situate pe tegumentul partii profunde a conductului auditiv extern si pe
suprafata membranei timpanice. Daca flictenele se sparg, continutul se elimina ca
otoree sero – hemoragica, in cantitate redusa. Flictenele se produc datorita
vasculopatiei gripale. Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala
fiind plina cu exudat seros sau sero – hemoragic si in aceste cazuri otalgia si
hipoacuzia sunt mai accentuate. Daca exudatul se infecteaza, otita devine purulenta.
Gripa afecteaza si urechea interna, cu aparitia hipoacuziei neuro – senzoriale si a unui
sindrom vestibular.
Diagnosticul pozitiv este facil in prezenta flictenelor care sunt caracteristice.
La fel otita gripala este singura care poate determina aparitia otoreei la numai
cateva ore de la debut.
Diagnosticul diferential trebuie facut cu otita acuta catarala si cu cea supurata.

18
Otita scarlatinoasa este provocata de streptococul B-hemolitic, este adesea
grava, avand un tratament necrozant. Ea lasa sechele importante cu distrugeri ale
osisoarelor urechii.

Rugeola determina otitele cu germeni banali, pe termen anergizant.

Difteria otica este rara, propagarea se face din faringe, pe calea trompei. La
ostocopie pot sa apara falsele membrane.

Otita tuberculoasa este o complicatie a unei tuberculoze pulmonare, infectarea


urechii se face prin sputa bacilifera a bolnavului. Manifestarile sunt caracteristice:
membrana timpanica se perforeaza in multiple locuri, leziunile din casa timpanului
sunt osteitice, cu zone de os descoperit de culoare alba si sechestre osoase. Este
singura forma de otita care poate determina ruptura arterei carotide interne in canalul ei
si aparitia unei hemoragii cataclismice.

Zona zooster auriculara nu este de fapt o otita, ci o afectare a ganglionului


geniculat al facialului. Se manifesta cu otalgie, aparitia unei eruptii veziculoase in
conduct si in conca, plus o paralizie faciala de tip periferic. Uneori poate fi afectat si
nervul acustico – vestibular VIII cand apare hipoacuzie neuro – senzoriala si sindrom
vestibular (zona asociata).

2. Otite medii supurate cronice:


 Otita medie supurata cronica simpla
Simptomatologia subiectiva se rezuma la hipoacuzie, care se accentueaza odata cu
trecerea anilor si la otoree mucoasa sau micropurulenta, filanta. Obiectiv se observa o
perforatie a membranei timpanice situata in pars tensa , cel mai des in jumatatea

19
inferioara si care nu atinge niciodata insertia osoasa a membranei timpanice (din acest
motiv este considerata perforatie centrala, spre deosebire de perforatia din otita
coleastomatoasa , care ajunge pana la osul pe care se insera membrana timpanica si se
numeste marginala). Perforatia poate avea dimensiuni variabile, poate fi reniforma,
poate cuprinde majoritatea suprafeti pars tensei. Secretiile sunt filante, mucoasa casei
este congestionata in puseele inflamatorii si aparent normala intre pusee. Acumetria si
audiograma depisteaza o surditate de transmisie, dar dupa mai multi ani de evolutie se
adauga si o componenta neuro – senzoriala, hipoacuzia devenind mixta.

 Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa


Simptomatologia este discreta, se instaleaza insidios, de obicei din prima
copilarie, nu atrage atentia unui bolnav care nu este prea pretentios cu sanatatea lui si
care s-a obisnuit cu situatia urechii, motiv pentru care adesea bolnavul se prezinta
tarziu, deranjat de o discreta hipoacuzie, dar mai ales de o otoree redusa cantitativ,
insa deosebit de fetida.
Alteori bolnavul se adreseaza medicului atunci cand otoreea devine
sanguinolenta (marturie a prezentei granulatiilor si polipilor, care sangereaza usor,
adesea spontan) si nu este exclus ca prima vizita la medic sa fie determinata de
aparitia unei complicatii a bolii.
Obiectiv se constata o perforatie in jumatatea superioara a membranei timpanice
situata ori in pars flaccida (membrana lui Shrapnell), ori in cadranul postero –
superior.
Caracteristic este faptul ca perforatia este marginala, adica in contact cu osul pe
care se insera membrana timpanica. Din perforatie se scurge un puroi fetid, uneori
sanguinolent, iar dupa aspirarea puroiului se pot observa lamele albicioase,
tegumentare, semnul de certitudine al otitei medii supurate cronice coleastomatoase.

20
Se pot observa granulatii si polipi, de culoare rosie – vie, care sangereaza la atingerea
cu canula de aspiratie.
Examenul functional al urechii pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie.
Laboratorul poate identifica flora, cel mai adesea mixta formata din bacili gram –
negativi (coli, pioceanic, proteus) si stafilococi, toti cu o cunoscuta rezistenta la
antibiotice. Examenul radiologic pune in evidenta leziuni distructive, erodari ale
peretilor ososi ai urechii, concomitent cu o reducere a pneumatizarii apofizei mastode.

CAP.1.4. PARTICIPAREA ASISTENTEI


MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE

NOTIUNI GENERALE SI INGRIJIRI DE NURSING

In cadrul serviciilor medicale oferite bolnavilor, asistenta medicala poate


interveni la nivelul sursei de dificultate direct sau asupra manifestarilor de
dependenta.
In otita, asistenta medicala poate interveni la nivelul manifestarilor de dependenta
cauzate de:
- Durerea – otalgie; -
Otoree;
- Febra;
- Hipoacuzie;
- Procesul infectios.

21
In examinarea si tratamentul pacientilor cu dureri, asistenta medicala trebuie sa
foloseasca intotdeauna un limbaj si o atitudine adecvata.
Inaintea aplicarii oricarui tratament antialgic, asistenta medicala are obligatia de a
informa pacientii despre acestea, facandu-i cunoscute incidentele si accidentele ce pot
aparea. Trebuie avut mereu in vedere sa nu producem suferinte suplimentare inutile cu
tratamentul prescris, care pot accentua durerea sau suferinta de baza.
La stabilirea dozei de medicamente se va tine cont de o serie de factori
individuali legati de greutate, dimensiuni corporale, varsta, bioritm, starea de boala.
Pacientilor in varsta li se vor administra medicamente putine, bine alese, absolut
necesare, administrate dupa scheme simple, in doze minime eficiente.
Durerea fiind un sindrom complex, afectiv – emotional si motivational cu
implicatii familiale, profesionale si sociale, este insotita de tulburari psihice, anxietate,
depresie, care ii dau pacientului un comportament stigmatizat.
Pacientul are tendinta de izolare, are sentimentul de inferioritate si o viziune
anticipativa negativa asupra bolii si durerii sale, fenomen care ii agraveaza durerea si ii
fac dificil tratamentul.
Asistenta medicala va actiona asupra pacientilor prin controlul atentiei, prin
distractii, invatarea unor manevre de abilitate, jocuri logice, manevre de relaxare fizica si
psihica.
O modelara sociala se poate face prin prezentarea altor cazuri si prin discutii cu
pacientii, lucru care ii determina cresterea tonusului psihic si distragerea atentiei de la
propriile preocupari.
Pacientii vor avea o stare anticipativa pozitiva, optimista. La nevoie se apeleaza la
ajutorul medicului psihiatru, la specialistul de asitenta sociala, in cazul in care
pacientul are si alte probleme familiale, sociale care se adauga suferintei bolii si care il
pot duce la neputinta sau refuzarea aplicarii tratamentului.

22
ASIGURAREA CONTITIILOR DE SPITALIZARE

Asistenta medicala trebuie ca pe tot parcursul spitalizarii unui bolnav sa-i asigure
acestuia toate conditiile , corelat cu boala sau bolile sale. Ea va educa pacientul sa isi
asigure conditiile igienice din salon si va contribui personal la aerisirea acestuia.
De asemenea, va schimba lenjeria de corp sau de pat (eliminari, otoree etc.),
asigurand si igiena locala riguroasa atunci cand este cazul.

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE

Asistenta urmareste la indicatia medicului:


- temperatura – se masoara dimineata si seara, se noteaza in foaia de temperatura;
daca este cazul, combate febra cu antipiretice, comprese sau impachetari reci;
- pulsul – se masoara de 2-3 ori/zi la artera radiala, dupa un repaus de 15minute si se
noteaza;
- tensiunea arteriala – se masoara cu ajutorul tensiometrului, la nivelul arterei
humerale si valorile se noteaza;
- frecventa respiratiilor – se masoara numarand miscarile de expansiune ale
toracelui si se noteaza;
- eliminarile de materii fecale si urina si corelarea lor cu varsta, ingestia de
lichide, starea de nutritie astfel incat pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si
nutritional.

23
RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE

Asistenta se ocupa de recoltarea de sange venos si capilar in vederea cercetarii


valorilor analizelor de laborator ale pacientului, in seringi sterile cu ace sterile (numai de
unica folosinta).
Participa activ la investigatiile imagistice, pregatind psihic pacientul pentru ele si ii
ofera acestuia cat mai multe informatii corecte privind explorarile paraclinice la care va fi
supus.

ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI SIMPTOMATIC SI


ETIOLOGIC

La indicatia medicului, administreaza pacientului medicatia simptomatica si


etiologica fie intramuscular, fie subcutan, fie in perfuzie endovenoasa sau local.

24
CAP.I.5. PARTICIPAREA ASISTENTEI
MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE SI
TRATAMENT

I) OTITE CATARALE: 1.
Otita medie catarala acuta
Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice, a aspectului membranei
timpanice, a hipoacuziei cu caracter de transmisie la probele de acumetrie (webwr
lateralizat la urechea bolnava, Einne negativ) sau audiograma (pe care se observa
pastrarea la nivel normal a curbei pe conducerea osoasa si coborarea intre 20 si 40db a
curbei pe conducerea aeriana).
Impedantmetria va depista reducerea presiunii aerului in urechea medie.

2. Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita sero - mucoasa)


Ostocopic se constata retractia membranei timpanice, cu manerul ciocanului
orizontalizat si modificarea triunghiului luminos. Membrana timpanica capata o
culoare galbuie – mata, caracteristica, comparata cu hartia inmuiata in ulei.
Acumetria, audiograma si impedantmetria arata aceleasi modificari ca la otita catarala
acuta.
Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza aspectului clinic, evolutia cronica,
probele de audiometrie, dar mai ales pe aspectul impedantogramei care poate constata
inlocuirea cu lichid a aerului din urechea medie si imobilizarea consecutiva a
membranei timpanice.

25
Impedantmetria este o metoda de explorare a constantelor fizice ale urechii medii
si are aplicatii in special la copii, unde audiograma nu se poate face sau se face foarte
dificil.

II. OTITE SUPURATE: 1.


Otite medii supurate acute:
• Otita medie supurata acuta banala
Acumetric si audiometric se pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie, iar
radiografia deceleaza voalarea sistemului pneumatic mastoidian.
Laboratorul va depista o leucocitoza cu neutrofilie. Dupa o evolutie de 3-4 zile, se
produce perforatia spontana a membranei timpanice (faza perforativa), ce aduce
ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei , dar hipoacuzia se accentueaza si in
conductul auditiv extern apare otoreea purulenta. La inceput, puroiul este sero –
sanghinolent, apoi devine purulent franc sau micro – purulent.
La otoscopie, membrana timpanica este acoperita cu puroi pulsatil, foarte
edematiata, nu permite repararea sediului perforatiei si in profunzime se observa un
punct stralucitor (o reflectare a luminii oglinzii noastre).
Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la
antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului.
 Otita sugarului
Exista doua forme distincte de otita la sugar.
Otita manifesta sau stenica, care are clinica si evolutia otitei supurate descrise
mai sus. Sugarul este agitat, inapetent, febril. Palparea urechii, apasarea pe tragus
(semnul Vacher), nu sunt fidele.
Otoscopia este cea care stabileste diagnosticul.

26
Otita latenta sau astenica, apare pana la varsta de 18 luni, nu atrage atentia
pediatrului asupra urechii. Pe prim plan se afla semnele generale, organizate sub 3
sindroame:
1. – Sindromul neuro – toxic (paloare, torpore, hipotermie, extremitati reci,
polipenee, convulsii, fenomene digestive).
2. – Sindromul casectizant, cu subfebrilitati si scadere ponderala continua. 3.
– Sindromul infectios, cu stare febrila prelungita.
Otoscopia arata modificari minore ale membranei timpanice (ingrosari,
modificari de pozitie sau de culoare), ca procesul infectios este localizat in atica si
antru, deci nu are raporturi directe cu membrana timpanica.
Radiografiile executate in incidenta trans – orbitara pun in evidenta voalarea
antrului mastoidian.
Diagnosticul este dificil, se bazeaza pe existenta unuia sau a mai multora din
sindroamele amintite, pe radiografii, pe urmarirea cazului si colaborarea intre
specialistul otolog si pediatru.

 Otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice)


Otita gripala: Otoscopic se observa flictene violacee, pline cu un continut sero –
hemoragic, situate pe tegumentul partii profunde a conductului auditiv extern si pe
suprafata membranei timpanice. Daca flictenele se sparg, continutul se elimina ca
otoree sero – hemoragica, in cantitate redusa. Flictenele se produc datorita
vasculopatiei gripale. Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala
fiind plina cu exudat seros sau sero – hemoragic si in aceste cazuri otalgia si
hipoacuzia sunt mai accentuate. Daca exudatul se infecteaza, otita devine purulenta.
Gripa afecteaza si urechea interna, cu aparitia hipoacuziei neuro – senzoriale si a unui
sindrom vestibular.
Diagnosticul pozitiv este facil in prezenta flictenelor care sunt caracteristice.

27
2. Otite medii supurate cronice:
 Otita medie supurata cronica simpla
Acumetria si audiograma depisteaza o surditate de transmisie, dar dupa mai multi
ani de evolutie se adauga si o componenta neuro – senzoriala, hipoacuzia devenind
mixta.
Radiologic se pune in evidenta o diminuare sau o disparitie a sistemului
pneumatic mastoidian (mastoida eburnata).

 Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa


Examenul functional al urechii pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie.
Laboratorul poate identifica flora, cel mai adesea mixta formata din bacili gram –
negativi (coli, pioceanic, proteus) si stafilococi, toti cu o cunoscuta rezistenta la
antibiotice.
Examenul radiologic pune in evidenta leziuni distructive, erodari ale peretilor
ososi ai urechii, concomitent cu o reducere a pneumatizarii apofizei mastode.
Diagnosticul pozitiv se stabileste pe aspectul otoscopic, mai ales pe localizarea
superioara si marginala a perforatiei si pe prezenta lamelor albe de colesteatom.

28
TRATAMENT

I) Otite catarale:
1. Otita medie catarala acuta
Tratamentul afectiunii este axat pe eforturile de repearmilizare a trompei prin
instilatii nazale de vasoconstrictoare (Efedrina, Nafazolina).
Se poate recomanda aplicarea de caldura pe regiunea auriculara (punga cu sare,
incalzita, perna electrica), dar cu prudenta, intrucat bolnavii au tendinta de a exagera,
producandu-si arsuri.
Tratamentul poate fi completat cu antiinflamatoare (nesteroidice), fluidificante
ale secretiilor (Acetilcisteina, Ambroxol, Brofimen).
Dupa 10-15 zile, numai daca secretiile nazale au disparut, se poate recomanda
Vasalva sau insuflatii tubulare.

2. Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita sero – mucoasa )


Tratamentul are drept scop evacuarea exudatului vascos din urechea medie. La
adulti se practica insuflatii tubare, care in introducerea de aer sau/si medicamente in
urechea medie (hidrocortizon, fluidificante ale mucusului).
Daca se introduce numai aer, se aplica o para de cauciuc la nara bolnavului,
cealalta narina se panseaza si se apasa puternic pe para in momentul in care bolnavul
pronunta o silaba, pentru a ridica valul palatin si a se putea crea o presiune in
rinofaringe care sa deschida orificiul trompei.
O metoda mai eficace este de a introduce aerul sau medicamentele printr-un tub
metalic incurbat, varful introducandu-se in orificiul faringian al trompei.
Daca insuflatiile nu au efectul scontat, se practica o mica incizie a membranei
timpanice si se aplica in acest orificiu un tubulet de material plastic de forma unui

29
mosorel (adica usor evazat la extremitati, pentru a nu fi eliminat cu usurinta din locul
aplicarii) si care are rolul de a permite intrarea aerului in urechea medie.
In acest fel, membrana isi reia pozitia normala si redevine vibratila (auzul se
normalizeaza imediat), iar exudatul poate fi drenat prin trompa pana in rinofaringe,
prin metodele proprii de clearance, pentru ca acum, in locul lichidului poate patrunde
aerul.
Metoda, denumita impropriu drenaj transtimpanic, este utila in special la copiii
care nu suporta insuflatiile tubare. Tubuletul de plastic se mentine in jur de 3 luni,
perioada in care este interzisa intrarea apei in conductul auditiv extern, pentru a evita
infectarea urechii medii.

II) Otite supurate:


1. Otite medii supurate acute:
 Otita medie supurata acuta banala
Tratamentul fazei preperforative este in principal cu antibiotice, de predilectie cu
Aoxicilina sau Augumentin (Amoxacilina + Acid clavulanic). In caz de alergie la B-
lactamide se administreaza Eritromicina sau Rovamicina.
Nu este recomandabil a se incepe un tratament antibiotic cu cefalosporine, ele
trebuie pastrate ca tratament de rezerva in cazul in care Amoxacilina s-a dovedit
ineficace (Cefaclor, Ceftibuten).
Tratamentul trebuie continuat 10 zile, alminteri otita nu se vindeca si fenomenele
clinice vor reaparea. Otita supurata acuta este un exemplu pentru eficacitatea unui
tratament antibiotic bine condus: majoritatea se vindeca si nu necesita timpanotomie.
Impotriva durerii se recomanda antalgice (Paracetamol) iar, local se poate instila
Boramid, solutie uleioasa care trebuie usor incalzita inainte de utilizare.
Vasoconstrictoarele nazale, caldura locala ajuta la usurarea suferintelor
bolnavului.

30
Daca insa otita este surprinsa tarziu pentru ca antibiotocele sa mai poata actiona
eficient, cand membrana timpanica bombeaza, se recomanda timpanotomia (numita si
miringotomie), care permitand eliminarea puroiului scurteaza evolutia bolii si previne
complicatile.
Interventia se face cu anestezie de contact la adulti, aplicand pe membrana
timpanica o buleta de vata imbibata in solutie Bonain (Mentol + Fenol = Cocaina in
parti egale) sau in Fenol, dupa 10 minute anestezia s-a instalat.
La copii si la cei emotivi se prefera anestezia generala (de scurta durata).
Interventia consta in efectuarea unei incizii radiale de aproximativ 3mm in jumatatea
inferioara a membranei timpanice. Se utilizeaza optica maritoare, preferabil
microscopul operator.
Unii autori prefera doar o punctie a membranei, urmata de aspirarea puroiului.
Din primele picaturi se recolteaza pentru examen bacteriologic.
Metoda clasica, de incizie cu bisturiu special (timpanotomul) fara optica
maritoare, trebuie abandonata.
Tratamentul fazei perforative se face tot cu antibiotice pe cale generala, in plus se
fac aspiratii ale secretiei purulente si se protejeaza urechea prin introducerea unui dop
de vata sterila in conduct. Daca vindecarea intarzie, existand o tendinta la
cronicizarea, se pot face instalatii auriculare cu alcool boricat 4% sau cu solutii de
antibiotice care nu afecteaza urechea interna (cloranfenicol, colimicina).

 Otita sugarului
Tratamentul fomei stenice este identic cu cel descris inainte. Pentru forma
astenica, se recomanda deschiderea chirurgicala a antrului mastoidian (antrotomie),
dupa redresarea starii generale micului pacient.

 Otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice)

31
Gripala: antalgice, antigripale, iar daca exista riscul unei supra infectii
microbiene (manifestat prin persistenta si accentuarea otalgiei) se recomanda
Amoxicilina.
Zonna zoster: Tratamentul cortizonic este contestat, se recomanda Acyclovir
(Zovirax), vitamine, neurotrope.

2. Otite medii supurate cronice:


 Otita medie supurata cronica simpla
Tratamentul vizeaza oprirea supuratiei, preintampinarea recidivelor, in vederea
unei reparatii chirurgicale cu scop functional. Se vor trata cauzele nazale si faringiene.
Tratamentul local consta in aspirarea secretiilor din conduct si din urechea medie si
din instalatii cu substante dezinfectante, ca de exemplu:
Rp./Acid boric 4 gr.
Alcool 70% 100 gr.
M.F.SOL
D.S. Picaturi in ureche de 2-3 ori / zi.
Specialistii pot recomanda instilatii cu solutii antibiotice in combinatie cu
cortizon. (de exemplu: Solutie otica cu cloranfenicol si flocinolon produs tipizat).
Este cu desavarsire interzisa utilizarea de antibiotice ototoxice (neomicina,
gentamicina sau altele) pentru ca ele provoaca pierderea rapida a auzului, cu
consecinte medicolegale.
Inainte de instilarea unei solutii intr-o ureche care are o perforatie a membranei
timpanice, medicul trebuie sa citeasca cu atentie compozitia medicamentului,
indicatiile si contra indicatiile, precum si modalitatea de utilizare.
Bolnavul va fi instruit sa evite suflatul nasului cu presiune excesiva sau a
ambelor fose concomitent, pentru a evita introducerea secretiilor nazale in urechea
medie.

32
Patrunderea apei in ureche trebuie de asemenea evitata prin introducerea in
conduct a unui dop de vata imbibat in ulei (alimentar) si apoi stors, ori de cate ori
bolnavul isi spala parul, iar imersiunea capului in apa la piscina sau la mare este
interzisa.
Daca urechea se poate mentine uscata mai mult de un an, se poate incerca
repararea chirurgicala a ei (timpano – plastie ), dar numai peste varsta de 20 ani,
pentru ca sub acesta varsta exista un risc notabil de aparitie a unei recidive infectioase
care compromite rezultatul chirurgical.

Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa.


Tratamentul de baza este cel chirurgical,de indepartare a colesteatomului.
Interventia se numeste evidare petro-mastoidana si consta in indepartarea osului care
separa cavitatile atico-mastoidiene (pline de colesteatom) pentru ca aceste cavitati sa
devina vizibile din conduct. Colesteatomul se decoleaza si se extirpa.
Evidarea poate fi extinsa sau mai limitata,in functie de extinderea leziunilor.
Uneori se poate executa in aceeasi sedinta chirurgicala si reperatia anatomo-
functionala a urechii medii (timpanoplastia).
Tratamentul conservator este adjuvant si consta in toaleta zilnica a urechii,prin
aspirarea puroiului, instilarea de solutii dezinfectante sau cu antibiotice (nu
onotoxice), extirparea polipilor care obstureaza conductul sau produc retentia
puroiului.
Tratamentul cu antibiotice in general are indicatii numai in puseele de acuzitare,
sau cand o complicatie este iminenta, dar antibioticele trebuie alese dupa efectuarea
antibiogramei (de obicei este necesar Ceftadizimul si/sau Ciprofloacina).

33
CAP.I.6. EVALUAREA
(EVOLUTIE,COMPLICATII,PROGNOSTIC)

EVOLUTIA

I) Otite catarale:

1. Otita medie catarala acuta: are in general o evolutie favorabila autolimitata. 2.


Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita seromucoasa) :are in
general o evolutie favorabila.

II) Otite supurate:

1. Otite medii supurate acute:


• Otita medie supurata acuta banala:
Dupa o evolutie de 3-4 zile, se produce perforatia spontana a membranei
timpanice (faza perforativa), ce aduce ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei, dar
hipoacuzia se accentueaza si in conductul auditiv extern apare otoreea purulenta. La
inceput puroiul este sero-sanghinolent, apoi devine purulent franc sau muco-purulent.
Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la
antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului.7
Dupa aproximativ 3 saptamani de evolutie, otita medie supurata se vindeca.
Otoreea dispare prima apoi perforatia se inchide spontan, dar recuperarea auzului este
mai tardiva.

34
Daca germenul este prea virulent, daca organismul se apara prost, daca perforatia
a fost prea sus situata sau prea mica si nu a drenat eficient, daca tratamentul a fost
eronat sau prea scurt, otita se poate complica sau croniciza. Chiar daca supuratia
dispare, o perforatie prea mare ramane definitiva, determinand o hipoacuzie de
tranzmisie reziduala.
Se descriu forme clinice supra-acute, subacute, forme localizate la atica (aticite).
Antibioterapia poate masca simptomologia otitei, mai ales la copii, fara sa o vindeca,
prilej de cronicizare sau complicatii.

• Otita sugarului:
Evolutia otitei lente este grava, prin accentuarea sindromurilor amintite sau
complicatiilor endrocraniene care pot sa apara.

• Otite medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice):


Otita gripala: daca flictenele se sparg, continutul se elimina ca otoreea sero-
hemoragica, in cantitate redusa. Flictenele se produc datorita vasculopatiei gripale.
Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala fiind plina cu exudat
seros sau sero-hemoragic si in aceste cazuri otalgia si hipoacuzia sunt mai accentuate.
Daca exudatul se infecteaza otita devine purulenta. Gripa afecteaza si ureche
interna, cu aparitia hipoacuziei neuro-senzoriale si a unui sindrom vestibular.

Otita scarlatinoasa: este provocata de streptococul B-hemolitic, este adesea


grava, avand un caracter necrozant. Ea lasa sechele importante, cu distrugeri ale
osisoarelor urechii.

Rujeola determina otitele cu germeni banali pe un termen anergizant.

35
Difteria otica este rara, propagarea se face din faringe, pe calea trompei. La
otoscopie pot sa apara falsele membrane.

Otita tuberculoasa: este singura forma de otita care poate determina ruptura
arterei carotide interne in canalul ei si aparitia unei hemoragii cataclismice.

Zona zooster ariculara nu este de fapt o otita, ci o afectare a ganglionului


geniculat al facialului.

2. Otite medii supurate cronice:

• Otita medie supurata cronica simpla:


Boala evolueaza de multe ori toata viata, cu perioade linistite, cand otoreea
inceteaza, intretaiate de pusee acute, declansate de rinite si faringite acute virale, de
patrunderea apei in ureche cand apare otalogie, otoree abundenta.

• Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa:


Evolutia este indelungata, adesea toata viata. Perioade linistite cand supuratia
pare ca a disparut, sunt intrerupte de pusee de acuzitate, cand apare un alt germen
infectat, mai virulent decat precedentul, de apa care patrunde in ureche prin conduct,
sau pe calea trompei.
In puseul acut, bolnavul acuza otalgie si supuratie abundenta. Odata cu trecerea
anilor, leziunile sunt tot mai extinse, apare si o suferinta din partea urechii interne
(datorita intoxicarii ei cu toxinele microbiene din focarul imflamator, care strabat
membrana ferestrei rotunde).
Complicatiile apar cu predilectie in cursul puseelor acute.

36
Boala are o slaba tendinta de vindecare spontana, care se intampla atunci cand se
erodeaza zidul atrical si colesteatomul se elimina singur in conductul auditiv extern.
Multi bolnavi sufera de otita medie supurata cronica colesteatomatoasa la ambele
urechi. Se intampla ca cele doua feluri de otita supurata cronica sa coexiste in aceeasi
ureche. Din cauza complicatiilor frecvente si grave, prognosticul acestei otite nu este
favorabil.

SECHELELE OTITELOR

Dupa stingerea procesului inflamator, otitele lasa sechele care afecteaza anatomia
si fiziologia urechii medii sau a celei interne. Sunt 3 forme clinice de sechele: sechele
simple, timpanoscleroza, fibroadeziva.

Sechelele simple ale otitelor


Vindecarea unei otite care lasa o perforatie a membranei timpanice, o intrerupere a
lantului osicular (prin eroziune), eventual ambelor leziuni, poarta denumirea de
sechele simple. Bolnavul se plange de hipoacuzie de tip tranzmisie, care nu evolueaza.
Tratamentul acestui tip de sechele este chirurgical. Repararea membranei timpanice
(miringoplastoia) se face cu grefe de tesut conjunctiv, asezate pe sub perforatie ca un
petic.
Refacerea continuitatii lantului de osisoare se numeste timpanoplastie si consta in
inlocuirea osisorului erodat prin asezarea lui in alt mod (transpozitie), prin hemografe
sau piese de material plastic, ceramica sau metal inoxidabil. Nu este necesara
reconstructia identica a lantului osicular, chirurgul urmareste de fapt realizarea unei
legaturi intre membrana timpanica si platina scaritei, chiar daca se creaza un alt model de
transmisie asunetului.
Rezultatele chirurgicale sunt bune, ele depasesc 70% recuperari de auz.

37
Timpanoscleroza

Timpanoscleroza consta intr-o impregnare cu calciu si o degenerescenta hialina a


micoasei urechii medii, care conduce la imobilizarea osisoarelor urechii. Sechelea
apare ca urmare a otitelor supurate, in mod special otita medie supurata cronica
simpla. Bolnavul acuza hipoacuzie de tip transmisie. La otoscopie se observa
impregnari calcare ale membranei timpanice, vechi perforatii cicatrizate, fara
fenomene inflamatorii vizibile. Prin perforatie mucoasa casei timpanului se vede
foarte ingrosata.
Audiograma are o hipoacuzie de transmisie, uneori hipoacuzie mixta
predominant de transmisie. Tratamentul este chirurgical, dar mobilizarea osisoarelor se
face cu multa dificultate, ele trebuie decorticate de mucoasa.
Rezultatele nu sunt atat de bune in comparatie cu cele obtinute in cazul echelelor
simple. Cand auzul bolnavului nu s-a putut recupera in mod satisfacator, se
recomanda proteza auditiva.

Fibroadeziva

Otita fibroadeziva urmeaza otitelor catarale cronice prin permanetizarea


obstructiei trompei lui eustachio, disparitia aerului din urechea medie si transformarea
scleroasa, retractila a mucoasei din casa timpanului (atelectazia urechii medii). Pe
alocuri se gasesc pungi de lichid vascos, iar examenul histopatologic al mucoasei arata ca
procesul inflamator nu este niciodata complet stins. Bolnavul se plange de
hipoacuzie care evolueaza in timp si cu acufene.
Examenul ostocopic pune in evidenta o membrana timpanica alipita de peretele
intern al casei, cu manerul ciocanului in pozitie orizontala. Audiograma arata o
hipoacuzie mixta, iar examene repetate confirma degradarea treptata a auzului.

38
Tratamentul chirurgical are sanse de succes numai la inceputul bolii, mai tarziu nu
mai are indicatie si proteza auditiva ramane singura solutie pentru ca bolnavul sa-si
pastreze posibilitatile de comunicare auditiva cu cei din jurul sau.

COMPLICATIILE OTITELOR

MASTOIDITA
Mastoidita este inflamatia supurativa a apofizei mastoide, ce intereseaza
totdeauna structura osoasa a acesteia. Este cea mai frecventa complicatie a otitelor.
Mastoidita acuta apare in cursul otitelor acute. Germenii microbieni sunt cei care au
determinat otita acuta, dar virulenta lor este mai mare.
Factorii favorizanti sunt reprezentati de o perforatie prea mica, ineficienta, de un
tratament incorect, de un teren deficitar (distrofie, diabet, imuno-deficienta).
Anatomopatologic, apar ulcerari ale muco-periostului celulelor mastoidiene ce
permit producerea osteitei purulente care distruge structurile mastoidiene si septurile
osoase intercelulare se topesc, instalandu-se un abces mastoidian care se deschide
spontan la exteriorul mastoidei, dar nu rareori inspre endocraniu.
Si in cursul otitelor medii acute supurate se gaseste puroi in celulele mastoidei,
dar lipsesc ulcerarile mucoasei si mai ales osteita.
Simptomatologie.
Purtatorul unei otite acute, veche la care se agraveaza, durerile mastoidiene care
devin pulsatii si cresc in intensitate,otoreea devine abundenta, alteori, aparent
paradoxal, se opreste (fenomenul de retentie). Apofiza mastoida devine foarte
sensibila la palpare, apoi se congestioneaza, se tumefiaza, santul retro-auricular
dispare, pavilionul este impins inainte, fenomene care apartin stadiului de abces
subperiostal. In finl apare o fisura a tegumentului retro-articular prin care se dreneaza
putoiul din mastoida.

39
Otoscopia pune in evidenta o otoree abundenta, pulsatila, tegumentul peretelui
posterior al conductului este dezlipit si impins spre lumen. Examenul functional
depisteaza o hipoacuzie de transmisie, uneori semne de iritare vestibulara.
Audiometria arata hipoacuzie de transmisie, examenul bacteriologic al secretiei otice
identifica agentul patogen si antibiograma poate avea mare valoare. Radiografia
mastoidei arata o valoare a celulelor si, mai important, disparitia septurilor osoase
intercelulare.
Forme clinice. In afara de forma clasica, expusa mai sus, se pot descrie si alte
forme, dupa modul de exteriorizare al coletiei:
Mastoida cervicala tip Bezold, cand puroiul se exteriorizeaza prin varful apofizei
mastoide in teaca muschiului sterno-cleido-mastoidian. Bolnavul prezinta o tumefactie
laterocervicala inalta si torticolis.
Petrozita, care apare prin prinderea celulelor de la varful stancii temporale.
Puroiul decoleaza dura mater, formand un abces extredural, cu instalarea semnelor de
suferinta a nervilor care trec pe la varful stancii (nevralgia trigeminala si diplopie in
privirea laterala de partea bolnava, prin afectarea lui V si V1). Pertozita are o gravitate
deosebita.
Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice si a examenului radiologic.
Diagnosticul diferential poate fi facut cu un furuncul al conductului sau cu o otita
externa difuza cu adenita supurata retroauriculara (santul reto-auricular este pastrat) cu o
reticuloza sau cu o tumora maligna.
Tratamentul mastoidei este chirurgical si consta in indepartarea peretelui extern al
apofizei mastoidei si chiuretarea celulelor, interventie ce poarta numele de
mastoidectomie. Tratamentul cu antibiotice este srtict neesar. Restul ingrijirilor au
fost descrise la tratamentul otitei supurate acute.
Mastoidita cronica apare ca o complicatie a otitei medii supurate cronice
colesteatomatoase, cand apare o retentie a secretiilor purulente in interiorul mastoidei

40
si aceasta se exteriorizeaza strabatand grosimea pereteluiosos extern al mastoidei.
Odata ajuns subperiostal, semnele clinice locale sunt la fel ca cele ale mastoiditei
acute.
Tratamentul consta in interventia chirurgicala pentru colesteatom.

Osteomielita temporalului este o complicatie rara, dar grava a otitelor la varsta


copilariei. Manifestarile clinice sunt zgomotoase, stare generala este grava, uneori
apar semne de septicemie. Scuama temporala prezinta tumefactii ce tradeaza suferinta
osului subjacent. Tratamentul este chirurgical, de indepartare a focarelor, dar trebuie
completat cu ambioterapie puternica.
Deoarece se complica des cu meningita, afectiunea are un prognostic rezervat.

PARALIZIA FACIALA DE CAUZA OTITICA

Paralizia faciala poate aparea in toate formele de otita si ca accident operator in


interventiile chirurgicale pentru otite.
In otitele acute, mai ales in formele supurate, prin propagarea inflamatiei la
canalul facial. Endemul inflamator din interiorul canalului determina compresiunea
vasa nervorum, deoarece canalul, fiind osos, este inextensibil, producandu-se o
ischemie a nervului.
In otitele cronice, nervul este descoperit, apoi comprimat de colesteatom. Din
punct de vedere clinic, paralizia imbraca aspectul periferic (paralizie flasca unilaterala
completa): asimetrie faciala, devierea gurii de partea sanatoasa, stergerea cutelor
frontale si a santului nazo-genian.
Miscarile voluntare si emotionale sunt abolite: ochiul nu poate fi inchis, bolnavul
nu poate sa fluiere sau sa-si arate dintii. In timpul masticatiei, mancarea se aduna intre
obraz si arcadele dentare.

41
Diagnosticul trebuie sa stabileasca etiologia otitica, eliminandu-se alte cauze:
traumatisme, tumorile, paralizia „a figore”. Starea functionala a nervului se stabileste
prin teste de eletro-fiziologie.Prognosticul functional este bun in otitele acute, mai
slab in cele cronice si rezervat in cazul de traumatism chirurgical.
Tratamentul consta in terapia corecta a otitei acute, in otita coleasteatomatoasa
fiind necesara interventia chirurgicala. In caz de lezare intra-operatorie, descoperirea
nervului, inventarierea leziunilor si repararea sa chirurgicala se impune. In asemenea
situatii, uneori este necesara aplicarea unei grefe de nerv.
Rezultatul tratametului paraliziilor faciale in otite sunt in general bune. Pot
ramane sechele, care constau in sinkinezii (musculatura hemifetei nu se mai poate
contracta izolat, ci numai in bloc), pareze, contractura sau paralizie flasca. Daca nu s-au
obtinut rezultate cu tratamentul descris, se pot face ulterior neuro-anastomoze cu
nervul hipoglos, cu facialul de partea opusa, sau se pot face transpozitii neuro-
musculare din alte zone ale corpului.

Labirintele vor fi tratate la capitolul rezervat patologiei urechii interne.

Complicatiile endocraniene ale otitelor


Urechea medie si apofiza mastoda au raporturi apropiate cu endocraniul. Astfel,
intre atica si fosa cerebrala mijlocie exista o lama de os subtire ( tegmen tympani),
despartit in doua portiuni de catre sutura petroscuamoasa interna, care se sudeaza, dar
care poate ramane uneori dehiscenta. Tegmen Tympani este traversat de mici vase
sanguine. Mastoida vine in raporturi cu fosa cerebeloasa si cu sinusul venos lateral
(sigmoidian).
Procesele supurative ale urechii mijlocii pot ajunge in endocraniu pe trei cai:
1. Prin contiguitate, erodand osul si insamantand direct structurile
endocraniene. Este cazul colesteatomului.

42
2. Pe cai vasculare, mai ales venoasa (in otitele acute sau cronice acutizate).
3. Pe cai anatomice perforate: dehiscente osoase, suturi largi, fracturi
neconsolidate, calea labirintului (de unde se propaga in endocraniu prin conductul
auditiv intern, canalul endolimfatic sau prin apeductul melcului).

Abcesul extradural este o complicatie frecventa, adesea stadiu intermediar


pentru complicatiile ce depasesc dura mater. El este o colectie purulenta situata intre
planul osos si dura mater. Meningele de pe fata antero-superioara a stancii este usor
decolabil si favorizeaza aparitia abcesului extradural. Cauza principala o constituie
otita medie supurata cronicacolesteatomatoasa.
Manifestarile clinice constau in crize de hemicramie cu iradiere in orbita,
sindrom febril si adesea sindrom de iritatie meningeala (redoarea cefei, rahialgii,
cefalee difuza, LCR hipertensiv). Uneori apare si un sindrom de hipertensiune
intracraniana, deoarece abcesul ocupa spatiu intr-o cutie extensibila.
Diagnosticul clinic este de suspiciune, el se confirma la tomografia computerizata
sau intraoperator. Diagnosticul diferential trebuie facut cu meningita septica difuza si cu
abcesul cerebral. Tratamentul este eminamente chirurgical, de urgenta si consta in
evidarea perto-mastoidiana si indepartarea tablei osoase ce il separa de urechea medie
sau masteoida (craniectomie).

Meningita otica (otogena)


In majoritatea cazurilor este vorba despre meningita difuza, forme localizate se
intalnesc rar. Otita care genereaza meningita este ori cea colesteatomatoasa, ori otita
acuta supurata. Anatomopatologic poate fi meningita seroasa sau purulenta.
Simptomatologia de debut consta in cefalee difuza, rahialgii, alterarea starii generale,
febra, fotofobie. Bolnavul acuza durere la apasarea cefei. In perioada de stare se

43
instaleaza triada: cefalee, varsaturi, constipatie. Febra este inalta, prezinta redoarea
cefei, hiperalgie cu hiperestezie cutanata, contracturi (trismus, orto-episonus), mioza,
tulburari de vedere, exagerarea reflexelor osteo-tendinoase, puls si respiratie aritmica,
oligurie.
Evolutia este grava, spre exitus, prin paralizii diverse si in final paralizie bulbara.
Daca tratamentul este precoce si corect, se poate vindeca, deseori cu sechele
neurologice.
Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor de meningita la un bolnav cu otita
acuta supurata, otita medie supurata cronica colesteatomatoasa, mastoidita sau abces
extradural. Punctia lombara este obligatorie si se poate descoperii de la inceput un
lichid cefalo-rahidian hipertensiv, albuminorahie cu Pandy pozitiv, cresterea
elementelor celulare (meningita seroasa), apoi apar leucocite intacte (mmeningita
puriforma), iar in final se gasesc leucocite distruse si germeni microbieni (meningita
purulenta).
Diagnosticul diferential trebuie facut cu meningitele de alta natura si cu
meningita de insotirea a abcesului cerebral sau cerebelos. Tratamentul meningitei si a
focarului otic trebuie aplicate concomitent si de urgenta. Pentru otita adesea este
necesara interventia chirurgicala. Trebuie alese antibioticele care trec bariera hemato-
encefalitica (Cloramfenicol dar mai ales alesceflosporine de generatia a III-a).

Abcesul cerebral si cerebelos de cauza otica (otogen)

Abcesul cerebral si cerebelos sunt supuratii ale substantei nerboase provocate de


otite. Aproape intotdeauna la origine se afla colesteatomul.
Anatomopatologic este vorba despre un stadiu initial de encefalita supurata
pentru ca mai tarziu sa se produca colectarea. Abcesele pot fi in comunicare cu focarul
mastoidian sau pot fi izolatede acestea, pot fi inchistate, difuze, unice, multiple etc.

44
Semnele clinice de debut, in perioada de encefalita, nu sunt caracteristice si pot fi
confundate cu o viroza banala: cefalee, febra moderata, unele modificari de
comportament.
Urmeaza o perioada de latenta, paucisimptomatica de 2-3 saptamani de la debutul
bolii, dupa care se instaleaza perioada de stare, care se caracterizeaza clinic prin
prezenta celor trei sindromuri cre formeaza triada lui Bergmann:
1. Sindromul de hipertensiune intracraniana, ale carui semne cardinale sunt:
cefalee, varsaturi, bradicardie,staza papilara (la examenul fundului de ochi).
2. Sindromul infectios, cu febra, scadere accentuata in greutate.
3. Sindromul de localizare, care tradeaza suferinta substantei nervoase: -
afazie senzoriala (in abcesele lobului temporar dominant)
- afazie motorie,
- hiper-reflectabilitate, paralizii, tulburari de vedere etc.
Abcesele cerebeloase determina nigstagmus de tip central, tulburari de
coordonare si de tonus muscular, dismetrie etc.
Rareori aceste sindromuri exista toate. Cele mai multe din abcese au
simptomatologie mai saraca, lipseste unul sau doua dintre sindromuri, exista chiar
abcese „mute” care debuteaza clinic prin coma si moarte.
Evolutia abceselor cerebrale si cerebeloase este scurta, ele se deschid in spatiile
sub – arahnoidiene sau in ventriculi, determinand coma si moarte bolnavului.
Diagnosticul de abces trebuie suspicionat la orice bolnav purtator al unui
colesteatom, care face un sindrom infectios inexplicabil sau mai ales prezinta semne
neurologice. Este necesar un examen oftalmologic si neurologic. Arteriografia care
cauta sa depisteze prezenta abcesului a fost inlocuita cu tomografia computerizata si cu
rezonanta magnetica nucleara, examinari moderne care pot sa depisteze cu
exactitate abcesul, sa ii determine marimea, forma, localizarea, capsula etc.

45
Tratamentul este chirurgical, neurochirurgul avand prioritate, otologului
revenindu-i rolul de a suprima focarul otic. Abcesul propriu – zis se poate extirpa in
substanta sanatoasa, se poate punctiona sau se poate drena la exterior uneori in
cavitatea mastoidiana. Rezultatele tratamentului sunt ceva mai bune decat in cazul
meningitei otice.

Complicatiile venoase ale otitelor

Complicatiile venoase ale otitelor sunt reprezentate de tromboflebite ale


sinusurilor venoase endocraniene. Este posibila aparitia afectiunii la oricare sinus, dar in
practica se intalneste aproape numai tromboflebita sinusului venos lateral
(sigmoidian) si intrucat acesta se contiua cu vena jugulara interna, care participa la
procesul patologic, denumirea corecta este de tromboflebita sinuso – jugulara.
Complicatia apare in otomastoiditele acute, dar cu pregadere in otita medie supurata
cronica colesteatomatoasa, cu ocazia unui puseu acut.
Anatomopatologic este vorba despre un proces initial de periflebita care se
propaga la endovena si determina o trombozare a sinusului cu tromb septic, care
elimina in circulatie germeni microbieni, proteine degradate si microemboli septici.
Trombul poate ocupa numai sinusul lateral, dar de obicei prinde si vena jugulara
interna, ori pana la confluenta cu trunchiul trio – lingo – facial, ori pana la
extremitatea sa intra – toracica.
Debutul clinic se face brusc, cu aspect de septicemie: febra in jur de 40° C, cu
caracter septic, frison major, tahicardie, facies pamantiu, nas ascutit, limba saburala,
hepato – splenomegalie, oligurie leucocitoza, anemie, hemoculturi pozitive.
La palpare marginea posterioara a apofizei mastoide este sensibila, la fel ca
regiunea latero – cervicala superioara, retromandibulara.

46
Aici se poate observa uneori si o discreta tumefiere a regiunii. Afectiunea
evolueaza spre flegmoane cervicale, extindere la alte sinusuri endocraniene, meningita
sau abcese cerebrale, cerebeloase, hepatice etc.
Diagnosticul pozitiv este uneori dificil si se bazeaza in general pe prezenta unei
stari septice la un bolnav otita cronica colesteatomatoasa in puseu acut, cu semne
discrete de inflamatie la nivel cervical.
Proba Quackenstedt – Stokei consta in cresterea presiunii lichidului cefalo –
rahidian la comprimarea venei jugulare sanatoase, pe cand comprimarea celei bolnave
nu modifica presiunea.
Explicatia consta in modalitatea de drenaj venos a sangelui din endocraniu: cele
doua sinusuri laterale iau nastere din acelasi loc, teascul lui Herophilius (confluens
sinuum) si sangele se poate scurge la oricare dintre sinusurile laterale; comprimarea
celui bolnav nu produce staza endocraniana, el este deja trombozat, dar comprimarea
celui sanatos determina oprirea circulatiei sangelui venos.
Tratamentul este chirurgical, combinat cu cel medical: se descopera sinusul
lateral, se punctioneaza si daca in siringa nu vine sange, se incearca aspirarea
trombului. Daca aceasta nu reuseste, se leaga vena jugulara interna la nivel cervical,
sub partea trombozata. Este bine a se lega la piele capatul superior al venei.
Tratamentul medical consta in antibioterapie conform antibiogramei germenului izolat la
hemocultura.

47
CAP.1.7. EDUCATIE PENTRU SANATATE

Profilaxia otitelor se face incepand de la varsta copilariei, prin tratarea corecta a


afectiunilor favorizante, in special a adenoidei cronice (vegetatiilor adenoide) si a
otitei catarale cronice si consta in tratarea vegetatiilor adenoide, a disfunctiilor tubare, a
otitelor catarale cronice.
Profilaxia complicatiilor consta in educatia sanitara a bolnavului, incercand a-l
convinge sa se ocupe de suferinta lui.
In otita medie catarala acuta profilaxia consta in indepartarea cauzelor ce
favorizeaza inflamatiile rino – faringiene (vegetatii adenoide, deviatii de sept).
In otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita seromucoasa) profilaxia consta in
tratarea corecta si completa a otitelor catarale acute si prin indepartarea cauzelor care
pot intretine obstructia tubara, vegetatiile adenoide ale copilului, deviatile de sept,
sinuzitele cronice, rinitele cronice hipertrofice.
Asistenta are un rol important in educatia sanitara a pacientilor, despre prevenirea
otitelor, ea avand rolul de a invata orice pacient cum sa se ocupe de igiena urechilor,
cum sa aplice tratamentul la cei deja bolnavi si cum sa fie prevenite de catre bolnav
aparitia complicatiilor.

48
CAPITOLUL II

PLANUL DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI


CU OTITA MEDIE

49
PLAN DE INGRIJIRE
CAZUL I

II.1. CULEGEREA DATELOR


Sursa de informare:
- Apartinatori;
- Foaia de observatie; -
Echipa de ingrijire.

II.1.1. Date privind identificarea pacientului •


Date fixe:
Numele si prenumele: N.B.
Varsta : 1 an
Sex : feminin
Religie : ortodoxa
Nationalitate : romana

Numele si prenumele tatalui: N.I.


Ocupatia : inginer
Stare civila : casatorit
Religie : ortodoxa

50
Numele si prenumele mamei: N.M.
Ocupatie : contabila
Stare civila : casatorita
Religie : ortodoxa

• Date variabile:
Domiciliul: localitatea Banesti, judetul Prahova
Conditii de viata si munca: locuinţa- casa cu 4 camere, cu baie si bucatarie, in
care locuiesc trei persoane.
Gusturi personale: alimentatie corespunzatoare varstei, diversificata corect;
masticaţie uşoara, reflex deglutitic prezent;

II. 1.2. Starea de sanatate anterioara:


a) Date antropometrice:
- greutate: 8,7kg.
- Inaltime :70cm.
- Grupa sanguina: BI II
b)Limite senzoriale: -
alergii: negativ; -
proteze: absente;

- acuitate vizuala in limite normale, corespunzatoare varstei;

- acuitate auditiva redusa;


- somn: linistit;
51
- mobilitate: buna, in limite normale;
- alimentatie: diversificata corect, corespunzatoare varstei;
- eliminari: mictiuni spontane nedureroase, tranzit intestinal prezent. c)
Antecedente heredo-colaterale:
- tata - 35 ani, neaga afectiuni cronice in familia sa sau acute recente;
- mama- 31 ani, neaga existenta unor afectiuni cronice in familia sa sau
acute recente;
- evolutia sarcinii; fiziologica, luata in evidenta la 2 luni si jumatate,
controale prenatale lunare, fara probleme pe parcursul sarcinii.
d) A ntecedente personale fiziologice
- copil nascut la termen din mama primigesta, primipara, prin nastere
spontana, in prezentatie craniana, fara suferinte marcate la nastere;
- greutatea la nastere = 3700g; -
lungimea la nastere = 48 cm;

- Apgar = 9 (coloratie);
- Alimentat natural pana la 4 luni si jumatate, diversificat corect la 5 luni;
- Vaccinari efectuate conform schemei de vaccinare a Ministerului
Sanatatii;
- Dezvoltare psihomotorie corespunzatoare cu achizitii motorii si verbale
corespunzatoare;
e)Antecedente personale patologice: usoare afectiuni digestive si
respiratorii tratate ambulator.

52
II.1.3. Informaţii legate de boala
a) motivele internarii: stare generala alterata, febra, agitatie, paloare,
inapetenta.

b) istoricul bolii:
Boala a debutat iu urma cu 5 zile cu alterarea starii generale, agitatie, plans
si febra si s-a agravat progresiv copilul refuzand alimentatia si prezentand agitatie
polipnee, si disfonie, motiv pentru care mama se prezinta cu copilul la camera de
garda a secţiei pediatrie unde este internat pentru investigatii si tratament.
c) diagnosticul la internare: otita medie acuta d)
data ia internare: 9.02.2008 – ora 11.
e) examenul pe aparate si sisteme:
- facies suferind; tegumente umede, transpirate, palide; mucoase palide;
temperatura 39 grade C;
- tesut celular subcutanat normal reprezentat; -
sistem osteoarticular: integru, mobil;
- sistem muscular: normoton, normokinetic;
- sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili;
- aparat respirator: torace normal conformat, simetric; murmur vezicular
usor inasprit bilateral; F.R. = 20/min, fara zgomote patologice supraadaugate.
- aparat cardiovascular: soc apexian in spaţiul IV intercostal stang,
zgomote cardiace ritmice bine batute ( A.V. – l25batai/minut),fara zgomote
patologice supraadaugate, puls prezent bilateral la arterele peroferice;
- aparat digestiv: faringe uşor hiperemic, abdomen suplu mobil cu
miscarile respiratorii, cicatricea ombilicala prezenta normal conformata; ficat la
rebord, splina nepalpabila; tranzit intestinal prezent;
- aparat uro – genital: loji renale libere, nedureroase; mictiuni spontane,
nedureroase; organe genitale externe normal conformate.

53
- Sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana; reflexe osteo –
tendinoase prezente bilateral

Examenul clinic O.R.L.:


* nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala, simt
olfactiv normal dezvoltat, fose nazale permeabile, meate si cornete de aspect
normal; mucoasa nazala usor hiperemica ;
* urechi; pavilioane normal conformate, canal auditiv extern liber,
modificari de culoare ale membranei timpanice;
* laringe: liber, mobil, mucoasa de aspect normal.

Probleme actuale:

- febra;
- inapetenta;
- facies anxios, suferind;
- proces inflamator la nivelul urechii medii; -
agitaţie.

Probleme potenţiale:

- sindrom neuro-toxic, casectizant infectios.

- tulburari ale starii de constienta;

54
II.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA
DATELOR

II.2.1. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR


FUNDAMENTALE
NEVOIA MANIFESTA MANIFESTA PROBLEM SURSA DE
FUNDAMENT RI DE RI DE E DE DIFICULT
A LA INDEPENDEN DEPENDENT DEPENDE A TE
TA A N TA

1. NEVOIA DE -Frecventa Discreta Procesul


A RESPIRA SI resp 20/min inflamator
A AVEA O Polipnee la nivelul
BUNA Tahicardie: urechii
CIRCULATIE puls 120/min medii
Tegumente bilateral.
: calde,
umede

2. NEVOIA DE Cavitatea Dificultate Alimentat Proces


A BEA SI A bucala de ia inflamato
MANCA libera:dentitie deglutitie; insuficient r;
buna, reflex de a calitativ
deglutitie Inapetenta; si Agitatie;
prezent; Moderata cantitativ.
scadere Febra
Masticati ponderala. Refuz de a
3. NEVOIA DE Urina: de
A ELIMINA aspect normal
4. NEVOIA DE Integritate Restrictie in a Refuzul de Febra
A SE MISCA SI osteoarticular se mobiliza, a face
A AVEA O a; febra; activitati Durere
BUNA Anxietate
POSTURA Miscari Dificultate de a
adecvate ramane in
postura
5. NEVOIA DE Adoarme usor Somn agitat, Dificultate Febra;
A DORMI SI A treziri de a se
SE ODIHNI frecvente;Ore odihni; Durere;
de odihna Proces
insuficiente; Insomnia
inflamat
Iritabilitate; or
55
Neliniste otic,
bilateral

6. NEVOIA DE Vesminte alese Dificultate de a Neindeman Durere;


A SE dupa gust si se imbraca si ar e in a se
IMBRACA SI varsta de catre dezbraca imbraca si
DEZBRACA mama, dezbraca
adecvate
climatului si
statusului
socio -cultural
7. NEVOIA DE Tegumente Febra Hipertermia Proces
A MENTINE integre, ridicata 38,8 infecti
TEMPERATU rozate grade C os
RA
CORPULUI IN Tegumente
LIMITE calde
NORMALE transpirate
Agitatie,
8. NEVOIA DE Tegument Dificultate Proces
A FI CURAT, e a de a infecti
INGRIJIT, DE transpirat urma os
A PROTEJA e, prescriptii
TEGUMENTE le
L E SI Secretii nazale. ingrijirilo
MUCOASELE r de igiena
9. NEVOIA DE Tipat. Durere.
A EVITA
PERICOLE Micsorar Probabilita
ea te a
ritmului atingerii
respirato integritatii
r. psihice
Transpirat
ii
abundente
.
10. NEVOIA Dificultate de Comunica Olodinie
DE A a comunica, re
COMUNICA ineficienta Febra
Plange mult.
11. NEVOIA Nu este afectat
DE A deoarce nu
ACTIONA realizeaza la
CONFORM aceasta varsta
PROPRIILOR valorile
CONVINGER credintei
56
SI VALORI
DE A
PRACTICA
RELIGIA
12. NEVOIA Copilul nu
DE A FI prezinta
PREOCUPAT dificultate in a-
IN VEDEREA si asuma roluri
REALIZARII sociale

13. NEVOIA Refuzul de Dezinteres Lipsa


DE A SE a participa in a de
RECREA la indeplini interes
activitati activitati
recreative recreative
14. NEVOIA Deprindere,
DE A INVATA
CUM SA-TI Acumulare
PASTREZI de
SANATATEA cunostinte,
Modificari
comportament
al e

II.2.2.GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE:


pacienta dependenta, atat prin varsta cat si datorita bolii are nevoie de ingrijiri si
ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale.

GRAD DE DEPENDENTA
1. Nevoia de a respira = grd.3
2. Nevoia de a bea si a manca = grd.3
3. Nevoia de a elimina = grd.l
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.2
5. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.3
6. Nevoia de a se imbraca = grd.2
7. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.3

57
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si
mucoasele = grd.2
9. Nevoia de a evita pericolele = grd.l
10. Nevoia de a comunica = grd.2
11. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri,
de a practica religia = grd. I
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.l
13. Nevoia de a se recrea = grd.2
14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.l

TOTAL: 27 PUNCTE

SE ÎNCADREAZĂ IN GRADUL III DE DEPENDENTA


independent
dependent

58
II.2.3.DIAGNOSTIC NURSING:
1. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator
manifestata prin otodinie, polipnee, tahicardie discreta, tegumente palide.
2. Somn inadecvat cantitativ si calitativ datorita durerii, febrei - treziri
frecvente, somn agitat, oboseala.
3. Dificultate de a se alimenta datorita procesului inflamator, manifestata
prin aport alimentar si hidric insuficient, usoara scadere ponderala.
4. Hipertermie, consecinta a procesului inflamator si infectios manifestat
prin cresterea temperaturii peste valori normale, tegumente calde,
transpiratie.
5. Vulnerabilitate fata de pericole datorita modificarilor produse de boala in
organism, manifestata prin riscul de suprainfectie.
6. Dificultate de a efectua activitati recrative datorita dispneei, oboselii,
anxietaţii, manifestate prin apatie sau agitatie, neliniste, nervozitate.

II.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

OBIECTIVE:
1. Pacienta sa prezinte o respiratie si circulatie in limite fiziologice.
2. Pacienta sa prezinte temperatura normala in termen de 3 zile.
3. Copilul sa prezinte toleranta digestiva normala.
4. Copilul sa fie alimentat cantitativ si calitativ corespunzator varstei.
5. Pacienta sa prezinte somn linistit, odihnitor.
6. Sa fie ferita de infectii supraadaugate.

59
7. Sa existe colaborare cu mama pacientei care la randul ei sa fie capabila sa
contribuie la buna ingrijire a copilului pe parcursul spitalizarii.

INTERVENTIILE ASISTENTEI

1. Copilul va fi instalat intr-un salon linistit, curat, aerisit si incalzit;


pregateste materialul necesar dezobstruarii conductului auditiv extern de
eventualele secretii. La indicatia medicului administreaza tratament.
2. Masoara zilnic temperatura cu termometrul introdus intrarectal si o
inregistreaza in foaia de temperatura. Combate febra prin administrarea la indicaţia
medicului a medicatiei antipiretice (supozitoare de 3 ori/zi, Algocalmin 0,6ml
i m . la internare) si prin impachetari toracice.
3. Asigura copilului o alimentatie adecvata varstei, tinand seama de
modificarile apetitului survenite din cauza bolii. Hidrateaza atent si permanent
copilul in perioada febrila cu lichide zaharate, supe strecurate in cantitati mici si
repetate. La indicatia medicului administreaza in primele ore regimul hidrolactat si
ulterior regim lacto-fainos.
4. Asigura copilului un mediu ambiant linistit, cu o temperatura
ambientala constanta intre 18-20 grade Celsius.
5. Administreaza la indicatia medicului Fenobarbital (anliconvulsivant si
hipnotic).
6. Supravegheaza permanent copilul, verifica starea tegumentelor si a
mucoaselor, asigura igiena corporala prin bai partiale zilnice si lenjerie curata.
7. Explica mamei care sunt nevoile copilului bolnav, rolul medicatiei si
al manoperelor efectuate; face educatie sanitara mamei.

60
APLICAREA INGRIJIRILOR

PREOPERATOR

DATA PROBLE PROBLEM OBIECTI INTERVEN INTERVEN EVALUARE


ME E VE TI I TI I
ACTUAL POTENTIA AUTONOM DELEGATE
09.02.2 E
Respiratie si LE
Complicatii Copilul sa E
Am instalat copilul La indicatia 9.02.20
circulatie infectioase. prezinte intr-un salon medicului am 08 In
00 8 inadecvata Deshidratare respiratie si aerisit, curat si efectuat instilatii urma
datorata severa. Convulsii circulatie in suficient incalzit. nazale pentru interventiilor
procesului febrile. limite Am pregatit restabilirea autonome si
inflamator. fiziologice. Sa materialele permeabilitatii delegate de
Polipnee prezinte stare necesare nazale cu ser urgenta, copilul si-
moderata. de confort dezobstruarii fiziologic a reluat treptat
Tegumente si psihic. conductului auditiv efedrinat 0.5 cate respiratia normala
mucoase extern. Am 3-4picaturi de 3- la 1ora de la
palide pregatit copilul si 4ori/zi. istituire. Persista
materialele paloarea.
necesare recoltarii Am administrat 11.02.2008
produselor tratament de Dupa 3zile de
biologice pentru urgenta indicat de tratament intensiv,
examenele de medic cu pacienta se
laborator: sange, HHC(hemisuccinat restabileste
materii fecale, de hidrocortizon) respirator si
exudat faringian. 50mg.i.v.Si ulterior circulator.
Am insotit copilul 25mg.i.v. la Examenele de
la radiologie in intervale de 6 ore. laborator au
vederea efectuarii Ampicilina prezentat valori
unei radiografii 1g/zi:1flac. A modificate fata de
cardio-pulmonare. 250mg la 6 ore. normal:

61
administrand 10- ;
15mg./12g corp Calciu
oral la 6 ore, iar in =4
continuare Glicemie=0,83mg/
administram dl Evidentiind
Ampicilina 1g/24 anemie Infectie,
ore, 1flac.A 250mg. usoara
la 6ore i.m. hipocalcemie
Ca gluconic 10%
1f./zi per.os.
Romergan sirop
lingurita de
2ori/zi. Am
efectuat instilatii
cu solutie otica
1pic.de 3ori/zi
ambele urechi.
Am efectuat I.D.R.
la P.P.D.

9.02.2008 Hipertermie. Soc. Copilul sa Am masurat Am combatut Treptat


Proces Pierderea starii prezinte temperatura febra prin temperatura
infectios de constienta. temperatura in copilului si am administrarea scade:
cauzat de limite normale inregistrat-o in medicatiei la 10.02.2008
febra in termen de F.O. (foaia de indicatia T=38,4grade C
ridicata, piele 3zile. temperatura) medicului: 11.02.2008
calda, La internare Paracetamol sup. T=37,5grade C
umeda; T=39,8grade 3/zi; 12.02.2008
transpiratii C Algocalmi T=36,5grade C
abundente n Ajungand la valori
0,6ml/i.m. normale in a 4-a zi
Alimentatie Copilul sa Am hidratat atent La indicatia de la
La internare.
internare
inadecvata. prezinte si permanent medicului am copilul prezenta
Deficit din toleranta copilul in perioda administrat in inapetanta si
punct de digestiva febrila cu supe primele 10ore un primea greu
vedere normala. strecurate lichide, regim hidrolactat lichidele. In urma
cantitativ si Sa fie adecvate varstei, corpus din ceaiuri interventiilor si
calitativ; tinand seama si ameliorarii

62
Aport reduse calitativ de modificarile lapte caldute, apoi simptomelor bolii,
de lichide; corespunzat apetitului am trecut copilul copilul va recapata
Usoara or varstei. survenite din pe un regim lacto- treptat apetitul, isi
scadere Sa prezinte cauza secretiilor fainos corpus din restabileste
ponderala; apetit curse din nas in supe, gris, orez cu toleranta digestiva
Inapetenta normal stomac ce franeaza lapte. Nevoile dupa 48ore.
mecanismul nutritive pentru un 11.02.2008 copilul
fiziologic de copil de 1 an sunt aflat pe regim
aparitie a senzatiei de 90-100cal/kg hidrolactat este
de foame. Am corp/zi. trecut pe
cantarit zilnic Alimentatia zilnica lactofainos.
copilul, iar cuprinde 500ml 11.02.2008
valoriale obtinute lapte, 30-60g Greutate= 8400g
le-am inregistrat in branza de vaci,10- (fata de 8100 g la
F.O. am servit 15g unt. 30-50g internare)si se
copilului carne, 50-100g mentine stationar
alimentatia in paine alba sau pana la externare.
conditii igienice integrala, 75-100g
Striate, cu rabdare cartofi, 150-200g
si intelegere. legume si
Somn Pacienta sa Am asigurat Am administrat Copilul si-a reluat
inadecvat cu prezinte somn copilului un mediu la indicatia treptat somnul
alterarea linistit, ambiant linistit, medicului calitativ si
calitatii si odihnitor, placut odihnitor, Fenobarbital cantitativ in limite
cantitatii. cantitativ si cu temperatura 0,5ml.i.m. fiziologice.
Febra. calitativ, constanta intre 18-
Tuse. corespunzator 20 grade C.
Manifestar varstei in 2-
i: -somn 3zile. Sa
afectat prezinte stare
Risc de Pacientul sa fie Copilul sa fie Am supravegheat Pacienta a avut o
infectii ferit de afebril, fara permanent evolutie
supraadauga suprainfectie. reasccensionar comportamentul favorabila, nu a
te, scaderea i ale copilului, aparitia prezentat
rezistentei temperaturii. unor manifestari complicatii, iar
organismului Sa nu apara patologice. Am tegumentele s-au
. otoree verificat mentinut curate
mucopurulent tegumentele si integre.

63
si mucoasele
copilului
asigurandu-i igiena
tegumentara prin
bai partiale zilnice
la pat si a lenjeriei
curate de corp si
pat.

TRATAMENT

DENUMIRE FORMA DE ACTIUNI TII MOD DE DOZA DOZA OBSER


PREZENTA ADMINIS ZILNICA ZILNIC V ATII
RE T RARE ADMINIST A
R ATA MAXIM
A
ALGOCALMIN Cpr.500mg Antialgic p.os(or Per os si 2g i.v.
. Fiole: Antiinflamat al) i.m. intrarectal maxim
1g/2ml or Antipiretic i.v. 0,5g la nevoie 1ml
AMPICILINA Sup.300mg
Caps.250/500 Antibiotic din p.os 1g/zi 4g/zi la copii
mg Flacon cu familia B- (oral) 50mg./kg.co
pulb.inj.de lactamicelor i.m. rp
250/500mg din grupul i.v. mai ales

64
penicilinel
or
AMBROXOL Sol.100ml/750 tipA/infect
mucolitic Per.os 5-10pic. 30pic/zi la
mg Tb.30mg De aceasta
Ca GLUCONIC Recalcifiant Fiole de 10ml Pr.o 3ori/zi
1f/zi varsta
1/2f.de 2ori/zi Nu se
s. administr
i.v. ea za i.v.
la copii
HEMISUCCINAT Antiinflamato f. i.v. 5-
DE r; antisoc 20mg/kg/doza;
HIDROCORTIZO 5ml/25mg., se repeta la
N
PARACETAMOL Analgezi Cp.0,5g Peros. nevoie Peros.20mg/
c Sup.0,125g0.250 Intrarect kg corp/zi
Antipiret g, al I.rectal sup.
ic Susp.125mg/5ml
ROMERGAN antihistaminic , 250mg./5ml.
Drj.30mg. Per.o 0,5 mg/kgc 0,5 mg/kgc Produce
f. s. i.v. per.os seara, sedare,
i.m. sau 0,1 uscaciun
50mg./2ml i.r. mg/kgcorp ea
sirop, de3ori/zi ca mucoasei
flac.125ml. antihistaminic; bucale
(124mg/100ml) ca antiemetic
sup.5mg., 0,25-0,5 mg/kg
i.m. sau i.r.

65
ANALIZE DE LABORATOR

DATA EXAMEN CERUT METODE VALORI VALORI


DE NORMAL OBTINUT
10.02.2008 Calcemie RECOLTAR
Punctie venoasa 5-6 E
9-11 mg% E
8mg% (4mEq/l)
ml. Sange pe 4mg. (4,5-
florura de Na 5,5mlEq/l)
Glicemie Punctie venoasa, 80-120mg/dl 83mg/dl
8-10ml. sange
fara
Ht hematocrit anticoagulant
Punctie 40-52%la 33%
venoasa 2ml barbat 35-
sange+0,2ml 47%la femeie
Hb hemoglobina Punctie 13-18g/100ml la 7,03g%
venoasa 2ml barbat 12-16g/100ml
sange+0,2ml la femeie
Leucocite EDTA
Idem 4000-8000 ml3 13600/mm3
V.S.H. – viteza Punctie 2-13mm/h la 1 7mm/1
de sedimentare endovenoasa, ora 12-17mm/h la h
a hematiilor seringa 2ml., 0,4 2 ore 16mm/
citrat de Na , 1,6ml.

66
GRAD DE DEPENDENTA LA EXTERNARE

1. Nevoia de a respira = grd.1


2. Nevoia de a bea si a manca = grd.1 3. Nevoia de a elimina = grd.1
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.1 5. Nevoia de a dormi si a se
odihni = grd.1
6. Nevoia de a se imbraca = grd.2
7. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.2
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.2 9. Nevoia de a evita pericolele =
grd.2
10. Nevoia de a comunica = grd.2
11. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri, de a practica religia = grd.1
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.1 13. Nevoia de a se recrea =
grd.1
14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.1

TOTAL : 27 PUNCTE
67
Independent
Dependent

II.5. EXTERNAREA BOLNAVULUI

Data externarii: 15.02.2008


Diagnosticul la externare: Otita medie acuta forma stenica, vindecata Starea pacientului la externare:
Pacienta in varsta de 1 an este adusa de mama la sectia de pediatrie pentru: febra, plans, inapetenta, refuzul
alimentatiei, otodinie. Se instituie tratamentul de urgenta cu HHC i.v. in primele 2 zile, Ampicilina inj; timp de 4
zile, Ca gluconic 10% f. 1/zi per.os., Romergan sirop timp de 3 zile, Ambroxol solutie, per. Os. 4 zile si tratament
simptomatic.
Boala a evoluat favorabil, copilul externandu-se vindecat.

68
RECOMANDARI LA EXTERNARE:

- mama sa evite pe cat este posibil contactul copilului cu persoane bolnave, aglomeratii;
- sa revina cu copilul la control peste 7 zile;
- sa continue tratament la domiciliu cu Amoxicilina 250mg/5ml sirop flac, 1lingurita la 8 ore;
- igiena stricta a urechilor;
- evitarea racelii, curent, frig.

PLAN DE INGRIJIRE
CAZUL II

II.1 CULEGEREA DATELOR

Sursa de informare - pacient;


- apartinatori;
- foaia de observatie; - echipa de ingrijire.
69
II.1.1. Date privind identificarea pacientului

 Date fixe:
Numele si prenumele : P.G.
Varsta Sex : 25 ani
Religie : masculin : ortodoxa : romana
Nationalitate Ocupatie : strungar
Stare civila : casatorit

 Date variabile
Domiciliul: localitatea Campina, judetul Prahova
Conditii de viata si munca: locuinta – apartament confortabil, 3 camere in care locuiesc 2 persoane.
Gusturi personale: alimentatie bazata pe proteine animale si salate; asculta muzica populara;
Mod de petrecere a timpului liber: ii place sa-si petreaca timpul liber cu familia sa, in parc sau in aer liber; ii plac
excursiile la munte.

II.1.2. Starea de sanatate anterioara:


a) Date antropometrice: - greutate: 70 kg;
- inaltime: 170 cm;
- grupa sanguina: AII, Rh pozitiv;
70
b) Limite senzoriale:
- alergii: negativ; - proteze: absente;
- acuitate vizuala in limite normale, corespunzatoare varstei; - acuitate auditiva redusa la U.D.;
- somn: se odihneste 3-4 ore pe noapte, somnul fiind de cele mai multe ori intrerupt de tuse;
- mobilitate: buna, in limite normale; - alimentatie: adecvata;
- eliminari: mictiuni spontane nedureroase, tranzit intestinal prezent.

d) Antecedente heredo – colaterale: - fara importanta.

e) Antecedente personale patologice:


- bolile copilariei;
- bronhopneumonie la 18 ani.

II.1.3. Informatii legate de boala


a) Motivele internari: hipoacuzie urechea dreapta, otoree mucoasa urechea dreapta, disfonie, febra, inapetenta,
insomnie.
b) Istoricul bolii:
Boala a debutat in urma cu 2 saptamani cu alterarea starii generale, agitatie, tuse si febra si s-a agravat progresiv
complicandu-se cu disfonie, disfagie, dureri laringiene, otodinie, hipoacuzie urechea dreapta si inapetenta,
pacientul refuzand alimentatia si prezentand dispnee, otoree mucoasa urechea dreapta si disfonie, motiv
71
pentru care se prezinta la camera de garda a sectiei O.R.L. unde este internat pentru
investigatii si tratament.
c) Diagnosticul la internare: laringita acuta otita medie supurata. d) Data la internare: 19.03.2008,
ora 11.
e) Examenul pe aparate si sisteme:
- facies suferind: tegumente umede, transpiratie, palide; mucoase palide; temperatura 39 grade C;
- tesut celular subcutanat normal reprezentat; - sistem osteoarticular: integru,
mobil;
- sistem muscular: normoton, normokinetic;
- sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili;
- aparat respirator: torace normal conformat, simetric; tuse latratoare, discreta disfonie; murmur vezicular usor
diminuat bilateral; F.R. = 20/min;
- aparat cardiovascular: soc apexian in spatiul V intercostal stang, zgomote cardiace ritmice bine batute (
A.V. – 125batai/minut), fara zgomote patologice supraadaugate, puls prezent bilateral la arterele periferice;
- aparat digestiv: faringe usor hipermic, abdomen suplu mobil cu miscarile respiratorii, cicatricea ombilicala
prezenta normal conformata; ficat la rebord, splina nepalpabila; tranzit intestinal prezent;
- aparat uro – genital: loji renale libere, nedureroase; mictiuni spontane, nedureroase; organe genitale
externe normal conformate;
- sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana; reflexe osteo – tendinoase prezente bilateral.
72
EXAMENUL CLINIC O.R.L.:

* nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala, simt


olfactiv normal dezvoltat, fose nazale permeabile, meate si cornete de aspect normal; mucoasa nazala usor hiperemica;
* urechi: pavilioane normale conformate, canal auditiv extern cu secretii mucoase la nivelul urechii
drepte, otoscopic se observa perforatie a membranei timpanice, situata in pars tensa, in jumatatea inferioara,
reniforma si secretii mucoase filante;
Audiograma efectuata depisteaza surditate de transmisie la nivelul U.D. Radiologia evidentiaza mastoida
eburnata.
* laringe: obstructie laringiana, disfonie, tuse latratoare; stridor inspirator cu ascensionarea laringelui in inspir.

Probleme actuale:
- febra;
- dispnee inspiratorie; - otoree mucoasa U.D.; - hipoacuzie
U.D.;
- facies anxios, suferind; - inapetenta.

Probleme potentiale:
- alterarea respiratiei;
- tulburari ale starii de constienta; - surditate.
73
II.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR II.2.1. ANALIZA
SATISFACERII NEVOILOR
FUNDAMENTALE

NEVOIA MANIFESTA MANIFESTA PROBLEM SURSA DE


FUNDAMENT RI DE RI DE E DE DIFICULT
A LA INDEPENDEN DEPENDENT DEPENDE A TE
TA A N TA

1. NEVOIA DE -Frecventa Dispnee de Alterar Obstructia


A RESPIRA SI resp 20/min tip ea cailor
A AVEA O inspirator cu vocii; respiratori
BUNA Tahicardie: o discreta i;
CIRCULATIE puls 120/min bradipnee. Dispnee;
Procesul
Tegumente Obstructi
Secretii inflamator
: calde, a cailor
nazale la nivelul
umede respirato
mucoase cailor
rii superioare;
Alterarea
mucoasei
cailor
respirato
2. NEVOIA DE Cavitatea Dificultate Alimentat Disfagie;
A BEA SI A bucala de ia
MANCA libera:dentitie deglutitie; insuficient Otodinie;
buna, reflex de a calitativ Proces
deglutitie Inapetenta; si
Moderata inflamat
prezent; cantitativ. or U.D.;
scadere
Masticati ponderala. Dificultate Agitatie
e: dificila a de a se
alimenta si
a se
hidrata.

3. NEVOIA DE Urina: de
A ELIMINA aspect normal

74
4. NEVOIA DE Integritate Restrictie in a Refuzul de Tulburare
A SE MISCA SI osteoarticular se mobiliza; a face a
A AVEA O a; activitati respiratie
Febra;
BUNA i;
Miscari
POSTURA Dificultate de a
adecvate Durere;
ramane in
postura Anxietate
functionala
5. NEVOIA DE Adoarme usor Somn agitat, Dificultate Dispnee;
A DORMI SI A treziri de a se
SE ODIHNI frecvente;Ore odihni; Obstruct
de odihna ie
Insomnia nazala;
insuficiente;
Iritabilitate; Durere
Neliniste

6. NEVOIA DE Vesminte alese Dificultate de a Neindeman Durere;


A SE dupa gust si se imbraca si ar e in a se
IMBRACA SI varsta, dezbraca imbraca si
DEZBRACA adecvate dezbraca
climatului si
statusului
socio -cultural
7. NEVOIA DE Tegumente Febra Hipertermia Proces
A MENTINE integre, ridicata 38,8 infectios
TEMPERATU rozate grade C kla nivelul
RA urechii si
CORPULUI IN Tegumente laringian
LIMITE calde
NORMALE transpirate
Agitatie,
8. NEVOIA DE Par tuns Tegumente Dificultate Proces
A FI CURAT, scurt, transpirate, a de a infecti
INGRIJIT, DE ingrijit; calde urma os
A PROTEJA unghii prescriptii
TEGUMENTE taiate, Agitatie; le
L E SI curate Ureche ingrijirilo
MUCOASELE dreapta r de igiena
obturata de
9. NEVOIA DE Masuri de Transpirat Durere. Neacceptar
A EVITA prevenire a ii ea bolii;
PERICOLE accidentelo abundente Probabilita
te a Proces
r, .
atingerii infecti
infectiilor
Tristete integritatii os
si psihice

75
10. NEVOIA Acuitatea Dificultate de Comunica Hipoacuzie
DE A vizuala si a vorbi. re
COMUNICA auditiva in ineficienta
limite normale
11. NEVOIA Convingeri
DE A personale fata
ACTIONA de realitate;
CONFORM
PROPRIILOR Posibilitatea de
CONVINGER a actiona
I SI VALORI conform
DE A propriilor
PRACTICA credinte.
12. NEVOIA Integrita
DE A FI te
PREOCUPAT psihica;
IN VEDEREA
REALIZARII Autocritica:fol
os este timpul
liber in mod
placut; fara
dificultate in
a-si asuma
13. NEVOIA Sentiment Dificultate de Dezinteres Lipsa
DE A SE de a participa la in a de
RECREA multumire activitati indeplini interes
recreative activitati
recreative
14. NEVOIA Deprindere,
DE A INVATA
CUM SA-TI Acumulare
PASTREZI de
SANATATEA cunostinte,
Modificari
comportament
al e
76
II.2.2 GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE : pacientul dependent atat prin
varsta cat si datorita bolii, are nevoie de ingrijiri si ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale.

GRAD DE DEPENDENTA: 1. Nevoia de a respira = grd.3


2. Nevoia de a bea si a manca = grd.3 3. Nevoia de a elimina =
grd.1
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.2 5. Nevoia de a dormi si a
se odihni = grd.3
6. Nevoia de a se imbraca = grd.2
7. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.3
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.2 9. Nevoia de a evita
pericolele = grd.1
10. Nevoia de a comunica = grd.2
11. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri, de a practica religia = grd.1
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.1 13. Nevoia de a se recrea =
grd.2
14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.1

TOTAL: 27 PUNCTE
SE INCADREAZA IN GRADUL III DE DEPENDENTA
77
Independent

dependent

II.2.3.DIAGNOSTIC NURSING:
1. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator si
infectios manifestata prin bradipnee inspiratorie, tuse seaca, iritativa, disfonie, tegumente palide.
2. Dificultate de a comunica datorata procesului inflamator la nivelul urechii medii, manifestata prin otoree
mucoasa si hipoacuzie.
3. Alterarea vocii datorita procesului inflamator de la nivelul laringelui si manifestata prin raguseala,
dificultate de a comunica.
4. Hipertermie datorita procesului infectios, manifestata prin febra ridicata, piele umeda, calda.

78
5. Somn inadecvat calitativ si cantitativ datorita tusei, durerilor, anxietatii,
tulburarilor respiratorii si manifestata prin adormiri dificile, treziri frecvente, oboseala, neliniste.
6. Dificultate de a se alimenta si a se hidrata corespunzator datorita disfagiei, tusei, anxietatii si manifestata
prin scadere ponderala moderata, aport alimentar si lichidian insuficient.
7. Dificultate de a efectua activitati recreative datorita modificarilor produse de boala in organism, spitalizarii
si manifestata prin apatie, tristete.

II.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

a) OBIECTIVE:
1. pacientul sa-si recapete vocea normala; sa poata comunica verbal in decurs de 48 ore.
2. pacientul sa prezinte cai respiratorii libere permeabile. Tusea sa se diminueze pana la disparitie.
3. pacientul sa prezinte temperatura in limite fiziologice.
4. pacientul sa prezinte somn odihnitor, sa prezinte stare de confort fizic si psihic.
5. pacientul sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat corespunzator varstei.
6. pacientul sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra, sa poata comunica verbal in mod satisfacator in 3
zile.
7. pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase si sa nu prezinte infectii nosocomiale.
79
b) INTERVENTIILE ASISTENTEI
1. Am asigurat conditii de ingrijire salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C, umiditate, ventilatie. Am
recomandat repaus vocal. Am servit pacientul cu ceaiuri calde si am aplicat comprese calde in jurul gatului. La
indicatia medicului am administrat tratamentul.
2. Am invatat pacientul sa realizeze gimnastica respiratorie.
3. Am invatat pacientul sa tuseasca, sa sexpectoreze si sa colecteze sputa daca apare in recipiente special in acest
scop; am efectuat educatie pentru sanatate. Am administrat sirop expectorant, inhalatii cu ceai de musetel. Am
insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei radiografii cardiopulmonare.
4. Am invatat pacientul cum sa curete secretiile de la nivelul U.D. si cum sa administreze picaturi otice.
5. Am observat si masurat temperatura axilara. Am notat valorile in carnetel si am inregistrat grafic in foaia de
temperatura. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara. Am pregatit materialele necesare pentru
recoltarea produselor in vederea examenelor de laborator.
6. Am asigurat pacientului un mediu ambiant linistit si placut, i-am recomandat lectura placuta inainte de culcare
si i-am administrat un sedativ.
7. Am asigurat pacientului alimentatia corespunzatoare tinand cont de starea febrila si modificarile survenite. La
indicatia medicului am administrat, in primele 12 ore un regim hidrolactat.
8. Am facilitat modalitatea de comunicare non – verbala. Am aplicat comprese calde in jurul gatului. Am administrat
bauturi calde.
9. Am supravegheat si masurat functiile vitale si vegetative, comportamentul pacientului si reactia la
tratamentul administrat.
80
II.4. APLICAREA INGRIJIRILOR

DATA PROBLEM PROBLEM OBIECTI INTERVENT INTERVENT EVALUARE


E E VE II II
ACTUALE POTENTIA AUTONOME DELEGATE
19.03.200 Alterarea vocii LE
Alterarea pe o Pacientul sa-si Am asigurat conditii La indicatia 19.03.2008 ora 16
8 cauzata de perioada recapete de ingrijire, salon medicului am In urma
procesul indelungata a forma curat cu temperatura administrat interventiilor
inflamator la comunicarii normala, moderata 18-20 medicatia: autonome si
nivelul verbale prin ergo- inflamatia grade C, umiditate, Vitamina C200 delegate procesul
laringelui, si disfonia U.D. sa se ventilatie, aerisire 3cpr./zi Vitamina A inflamator local
manifestata produsa de diminueze ritmica a salonului. 4cpr./zi Perfuzie cu laringian si otic a
prin raguseala procesul impreuna cu Am recomandat glucoza 500ml, i.v. in diminuat treptat.
si disfonie. inflamator otoree repaus vocal. Am PEV. 21.02.2008 vocea
Alterarea laringian, mucoasa; se servit pacientul cu Am administrat si-a revenit
comunicarii surditatii spre poate ceaiuri calde, am soluti otica : acid complet. Secretia
datorita care poate evolua comunica aplicat comprese boric 4 g. Alcool otica a diminuat.
procesului otita. verbal in calde in jurul gatului. 70% 100g. M.F. sol.
inflamator otic decurs de 48h Am curatat secretiile 1pic de 2-3ori/zi si
la U.D. de la nivelul urechii solutie otica cu
manifestata prin drepte. Am cloramfenico si
hipoacuzie si recomandat fluoconolon 1pic de
consumul crescut de
Respiratie si Insuficienta Pacientul sa Am umezit aerul din Am recoltat sange 20.02.2008
circulatie respiratorie. prezinte cai incapere cu apa pentru efectuarea rezultatele
inadecvata Obstructia respiratorii alcoolizata. Am unor analize de analizelor nu
cauzata de cailor libere invatat pacientul sa laborator (VSH , prezinta
procesul respiratorii permeabile. expectoreze. Am H.L.G., glicemie, modificari fata
inflamator la superioare Tusea se facut educatie uree). Am de valorile
nivelul cailor prin agravarea diminueaza pentru sanatate, administrat la normale
respiratorii procesului in intensitate explicandu-i indicatia medicului 21.02.2008
superioare, inflamator pana pacientului efectul tratamentul, Pacientul si-a

81
manifestata prin suprainfectie. la disparitie. nociv al fumatului si modul de reluat respiratia
prin tuse Sa prezinte importanta administrare: normala, mai
seaca, respiratie si renuntarii la fumat. Codeina persista
iritative, circulatie in Am aplicat tehnici de fosforica 1tb./zi tusea.secretia
coriza, limite favorizare a Sirop otica a disparut,
tegumente si fiziologice in circulatiei: masaj, expectorant cat si otodinia
mucoase decurs de 3 exercitii active. Am 3lg/zi 22.02.2008 tuse
palide zile. insotit pacientul la Instalatii nazale cu seaca in excese
radiologie pentru ulei de pin rare, mai ales la
efectuarea unei Inhalatii cu ceai de contact cu fum,
radioscopii cardio- musetel, uleiuri aer rece
pulmonare. Am eterice Am La
ajutat pacientul sa se administrat solutiile externare
ocupe de igiena otice conform F.R.=16/m
urechilor. Am condus indicatiilor. in
pacientul la
19.03.2008 Hipertermie Deshidratare Pacientul sa Am observat si La indicatia In rma
cauzata de prezinte masurat in regiunea medicului am interventiilor,
procesul temperatura axilara temperatura, administrat temperatura a
infectios si in limite am notat valorile in antipiretice: scazut ajungand
manifestata prin normale in F.O. in fisa de Aspirine 3cpr./zi in 22.02.2008 la
febra, termen de 3 temperatura. Am Polidin f. III/zi i.m. valori normale.
tegumente calde zile asigurat igiena De asemenea am 19.02.2008-
si umede tegumentelor si cea administrat in T=39,1gC
vestimentara, oferind continuare tot 20.02.2008-
pacientului lenjerie tratamentul T=38,3g C
curata, uscata la prescris. 21.02.2008
nevoie si ajutandu-l -T=37,4gC
sa-si efectueze igiena 22.02.2008
zilnica minima. Am -T=36,7gC
pregatit materialele La
necesare si pacientul internare
pentru consult pecientul este
O.R.L. afebril, cu
tegumente
curate, integre,
si valori
19.02.2008 Somn inadecvat Oboseala. Pacienta sa Am asigurat Am administrat un biologice
Odata cu
calmarea

82
cantitativ si Alterari si prezinte pacientului un mediu sedativ Diazepam tusei
calitativ datorita tulburari de somn linistit, ambiant linistit, f.l. i.m. (22.02.2008), cu
starii febrile, comportament odihnitor. placut odihnitor, cu diminuarea
tusei si anxietatii Nr. de ore de temperatura optima. febrei si
si manifestat somn I-am recomandat ameliorarea
prin somn agitat, corespunzato lecturi placute, facile starii generale,
treziri frecvente ar e varstei. inainte de culcare. I- somnul revine
Sa prezinte am oferit o cana de la normal
stare de lapte cald seara
Alimentatie Scadere confort
Pacientulfizic
sa inainte de culcare.
Am asigurat La indicatia 21.02.2008
inadecvata ponderala prezinte pacientului o medicului am pacientul este
calitativ si severa cu toleranta alimentatie administrat in restabilit din
cantitativ, pierderi de digestiva corespunzatoare, primele 12 ore un punct de vedere
cauzata de minerale. normala si sa tinand cont de starea regim hidrolactat al tolerantei
disfagie, tuse, Deshidratare . fie alimentat febrila si modificarile compus din lichide digestive,
obstructie calitativ si apetitului survenite calde, ceai,lapte si scaderea
laringiana, cantitativ din cauza secretiilor compoturi. ponderala
manifestata prin corespunzator scurse in stomac din Dupa calmarea inregistrata de
aport hidric si varstei. Am nas. Dupa restabilirea durerilor laringiene bolnav fiind mai
alimentar redus, adaugat la tolerantei digestive la si diminuarea febrei mica de 0.5kg.
slabiciune, fiecare grad indicatia medicului am administrat (200g) fata de
scadere de hrana a fost pacientului un regim greutatea la
ponderala. temperatura repartizata in 4 mese semisolid. internare
peste normal la 4ore interval, timp La externare
13% din nr necesar pentru o pacientul primeste
total de calorii buna digestie. bine alimentatia
necesare. In care este acum
perioada completa calitativ si
febrila am cantitativ
administrat
cantitati mici
Alterarea Alterarea grava a Pacientul Am umezit aerul din Am efectuat inhalatii Dupa
mucoasei integritatii sa incapere. Am cu infuzie de musetel, efectuarea
laringelui mucoasei prezinte facilitat modalitati de antiseptice. Am tratamentului si
cauzata de laringiene de mucoasa comunicare non- administrat a interventiilor
procesul catre procesul laringian verbala. Am aplicat tratamentul prescris autonome si
inflamator si inflamator si a umeda comprese calde in de medic in delegate,
manifestata suprainfectie si integra. jurul continuare. mucoasa

83
disfonie, jena poata gatului. Am umeda integra,
dureroasa la comunica administrat asa cum se
vorbire si verbal in bauturi calde. observa la
dureri sub mod examenul O.R.L.
forma de satisfacator de control
intepaturi la in termen de efectuat de
nivelul 3zile. medic.
19.02.2008 laringelui,
Scaderea in Risc de Pacientul sa Am supravegheat Pacientul nu a
capacitatii de suprainfectii, fie ferit de bolnavul atent si am prezentat
aparare a prin scaderea complicatii masurat zilnic complicatii .
organismului rezistentei infectioase. functiile vitale si evolutia a fost
datorita infectiei organismului. Sa nu vegetative, favorabila.
si febrei, prezinte comportamentul Obiectivele
aportului infectii pacientului, reactia stabilite si
alimentar redus nosocomiale. la tratamentul interventiile s-au
calitativ si administrat. Am dovedit a fi
cantitativ. asigurat igiena corecte.
tegumentelor si
vestimentara, a
alimentatiei.

84
TRATAMENT

DENUMIRE FORMA DE ACTIUNI TII MOD DE DOZA DOZA OBSER


PREZENTA ADMINIS ZILNICA ZILNIC V ATII
RE T RARE ADMINIST A
R ATA MAXIM
A
GLUCOZA Sol.inj. Monozaharida i.v Variabil in 1l/zi (5%)
20%,33% 40%, fisiologica, sursa . functie de caz . 500ml/zi(10
sol.perf. 5%, de energie, creste P Aici 250ml/zi %)
10% volemia, combate E
deshidratarea V
POLIDIN Fiole 1 ml i.m. 3fiole/zi 3fiole/zi
DIAZEPAM Cpr. Tranchilizant, p. De 1-2ori/zi 0,5mg/kgc
2mg, miorelaxant , os i.m. / i.v. lent la batrani
5mg,10m anticonvulsiva . 2-20mg
g; nt i. repetabil dupa
VITAMINA C200 Cpr.200m Stimuleaza apetitul p.os. i.v. sau 3-4ore
3cpr/zi 2cpr de 4-5 ori/zi
g Fiole a si creste imunitatea in PEV 1-2 fiole /zi i.v.
10ml sau in PEV
VITAMINA A Drj.10000UI Vitamina Per os 3drj./zi 3drj/zi
Trofic tegumente
si mucoase
CODEINA Cpr.15mg, antitusiv Per os Per.os 3cpr/zi
30mg, 60mg 1mg/kgcorp
de 3 ori/zi

85
ANALIZE DE LABORATOR

DATA EXAMEN CERUT METODE VALORI VALORI


DE NORMAL OBTINUT
20.02.2008 Glicemie RECOLTAR
Punctie venoasa 8- E
80-120mg/dl E
100mg/dl
10 ml. Sange fara
anticoagulant
Ht hematocrit Punctie venosa 2ml. 40-52%la 41%
sange + 0,2ml barbat 35-
Hb hemoglobina EDTA
Punctie 47%la femeie la
13-18g/100ml 15g%
venoasa 2ml barbat 12-16g/100ml
sange+0,2ml la femeie
Leucocite Punctie 4000-8000 ml3 7300/ml3
venoasa 2ml
sange+0,2ml
V.S.H. – viteza EDTA
Idem 3-5 mm/h la 1 5mm/1h
de sedimentare ora 8-12mm/h la
a hematiilor 2 ore
Uree serica Punctie endovenoasa, 0,1-0,4 g/l 0,37g/l

86
87
GRAD DE DEPENDENTA 1. Nevoia de a respira = grd.1
2. Nevoia de a bea si a manca = grd.1 3. Nevoia de a elimina = grd.l
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.1 5. Nevoia de a dormi si a se odihni
= grd.1
6. Nevoia de a se imbraca = grd.1
7. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.1
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.1
9.Nevoia de a evita pericolele = grd.l 10. Nevoia de a comunica = grd.2
11. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri, de a practica religia = grd. I
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.l 13. Nevoia de a se recrea = grd.1
14.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.2

TOTAL: 27 PUNCTE
88
SE ÎNCADREAZĂ IN GRADUL III DE DEPENDENTA
independent

dependent
89
II.5. EXTERNAREA BOLNAVULUI

Data externarii : 25.02.2008 Diagnosticul la externare:


Otita media supurata cronica simpla ameliorata. Hipoacuzie. Laringita catarala acuta, vindecata.
Starea pacientului la externare:
Pacientul se externeaza cu simptomele otice diminuate, dar necesita multiple ingrijiri si revenirea pentru
corectarea deficitului auditiv.
Pacientul se externeaza vindecat, cu disparitia tusei, disfoniei, febrei, cu mucoase si tegumente de aspect
normal.

RECOMANDARI LA EXTERNARE:

- Sa evite pe cat posibil consumul de alimente si lichide reci; - Sa nu faca eforturi vocale
exagerate;
- Sa nu mai fumeze;
- Sa se informeze mai mult la modul in care iti poti pastra sanatatea;
- Sa revina la control peste 1luna si apoi la 2luni, oana cand dupa un an in care pacientul nu mai prezinta otoree
se va interveni chirurgical pentru a se incerca repararea timpanului – timpanoplastie – ;
- Am instruit bolnavul sa evite suflatul nasului pe ambele nari concomitent, si patrunderea apei in ureche cu
ocazia bailor. I-am explicat bolnavului ca la fiecare baie sa introduca in prealabil in ureche un tampon de vata imbibat
in ulei;
- Se interzice bolnavului ca timp de un an sa faca baie la piscina sau la mare pentru a evita imersia capului in
apa.

90
PLAN DE INGRIJIRE CAZUL III

III.1. CULEGEREA DATELOR Sursa de informare:


- pacient;
- apartinatori;
- foaia de observatie; - echipa de ingrijire.

III.1.1. Date privind identificarea pacientului

 Date fixe:
Numele si prenumele : C.L.
Varsta : 46 ani
Sex Religie : feminin : ortodoxa : romana
Nationalitate Ocupatie : croitoreasa
Stare civila : casatorita
91
 Date variabile
Domiciliul: localitatea Brebu, judetul Prahova
Conditii de viata si munca: locuinta – casa, 3 camere in care locuiesc 3 persoane.
Gusturi personale: alimentatie echilibrata; ii place sa croiasca si sa coasa;
Mod de petrecere a timpului liber: ii place sa-si petreaca timpul liber cu familia sa, sa se uite la televizor,gradinarit.

III.1.2. Starea de sanatate anterioara:


a) Date antropometrice: - greutate: 62 kg;
- inaltime: 166 cm;
- grupa sanguina: AII, Rh pozitiv;

b) Limite senzoriale: - alergii: negativ;


- proteze: absente;
- acuitate vizuala in limite normale, corespunzatoare varstei;
- somn: acuza somnolenta, doarme in ultima vreme 13-14 ore/zi; - mobilitate: buna, in limite
normale;
- alimentatie: inapetenta;
- eliminari: mictiuni spontane nedureroase, tranzit intestinal prezent.

c) Antecedente heredo – colaterale:


- fara importanta.

92
d) Antecedente personale patologice:
- bolile copilariei;
- apendicectomie la 19 ani.

e) Antecedente personale fiziologice:


- menarha la 13 ani; - N=1, A=5, S=6;
- menstre la 28 zile, fara dismenoree, cu durata de 3-4 zile.

III.1.3. Informatii legate de boala


a) Motivele internari: febra, tuse seaca, otalgie pulsatila, hipoacuzie cu autofonie bilaterala, inapetenta.
b) Istoricul bolii:
Boala a debutat in urma cu 5zile cu alterarea starii generale, agitatie, tuse si febra si s-a agravat progresiv
complicandu-se cu otalgie pulsatila, hipoacuzie bilaterala, autofonie si inapetenta, pentru care face din proprie
initiativa tratament cu Ampicilina 250mg, 2 caps. la 6ore, 2zile si solutie otica cu Boramid.
Sub tratament, simptomele se amelioreaza pentru scurta vreme, apoi reapar mai intense si cu alterarea starii
generale. Se prezinta la camera de garda a sectie O.R.L. cu febra, hipoacuzie, otalgie, unde este internata pentru
investigatii si tratament.
c) Diagnosticul la internare: infectie acuta de cai respiratorii superioare. Otita medie supurata.
d) Data la internare: 11.03.2008, ora 10. e) Examenul pe aparate si
sisteme:
- facies suferind: tegumente umede, transpiratie, palide; mucoase palide; temperatura 39 grade C;
- tesut celular subcutanat normal reprezentat;

93
- sistem osteoarticular: integru, mobil;
- sistem muscular: normoton, normokinetic;
- sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili;
- aparat respirator: torace normal conformat, simetric; tuse latratoare, discreta disfonie; murmur vezicular usor
diminuat bilateral; F.R. = 17/min;
- aparat cardiovascular: soc apexian in spatiul IV intercostal stang, zgomote cardiace ritmice bine batute (
A.V. – 72batai/minut), fara zgomote patologice supraadaugate, puls prezent bilateral la arterele periferice;
T.A.=130/70mm 1lg;
- aparat digestiv: faringe usor hipermic, abdomen suplu mobil cu miscarile respiratorii, cicatricea ombilicala
prezenta normal conformata; ficat la rebord, splina nepalpabila; tranzit intestinal prezent;
- aparat uro – genital: loji renale libere, nedureroase; mictiuni spontane, nedureroase; organe genitale
externe normal conformate;
- sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana; reflexe osteo – tendinoase prezente bilateral.

EXAMENUL CLINIC O.R.L.:

* nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala, simt


olfactiv normal dezvoltat, fose nazale permeabile, meate si cornete de aspect normal; mucoasa nazala usor hiperemica;
* urechi: pavilioane normale conformate, canal auditiv extern liber; congestie difuza a mucoasei timpanice, cu
repere otoscopice disparute, membrana timpanica bombata ceea ce sugereaza prezenta de purei in ureche medie,
bilateral.
Puncte mastoidiene dureroase la palpare, otalgie violenta, acufene.

94
* laringe: obstructie laringiana, disfonie, tuse seaca; mucoasa laringiana
edematiata.

Probleme actuale: - febra;


- otalgie violenta; - acufene;
- hipoacuzie; - autofonie; - tuse seaca; -
disfonie;
- alimentatie inadecvata prin deficit; - facies anxios, suferind;
- obstructia cailor respiratorii.

Probleme potentiale: - alterarea respiratiei;


- tulburari ale starii de constienta; - surditate;
- insuficienta respiratorie acuta prin obstructia cailor respiratorii; - perforatie a membranei timpanice.

95
III.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR III.2.1. ANALIZA
SATISFACERII NEVOILOR
FUNDAMENTALE

NEVOIA MANIFESTA MANIFESTA PROBLEM SURSA DE


FUNDAMENT RI DE RI DE E DE DIFICULT
A LA INDEPENDEN DEPENDENT DEPENDE A TE
TA A N TA

1. NEVOIA DE -Frecventa Dificultate de Alterar Obstructia


A RESPIRA SI resp 17/min a respira; ea cailor
A AVEA O vocii; respiratori
BUNA puls 77/min Disfonie; i;
CIRCULATIE Obstructia
Afonie; cailor Procesul
Tuse. respiratori inflamator
i; la nivelul
cailor
Inflamat superioare;
ia
mucoase Alterarea
i mucoasei
laringien cailor
respirato
2. NEVOIA DE Cavitatea Dificultate Alimentat Disfagie;
A BEA SI A bucala:dentit de ia
MANCA ie buna, deglutitie; insuficient Proces
reflex de a calitativ inflamator
deglutitie Inapetenta; si cai
prezent; Moderata cantitativ. respiratorii
scadere si urechi
Masticati ponderala. Dificultate bilateral;
e: dificila a de a se
alimenta si Agitatie
3. NEVOIA DE Urina: de Eliminari Risc de Febra
A ELIMINA aspect normal; crescute prin deshidrata
raport 3:1 transpiratie. re
diurn-nocturn
Scaun 1/zi

96
4. NEVOIA DE Integritate
A SE MISCA SI osteoarticular
A AVEA O a;
BUNA
POSTURA Miscari
5. NEVOIA DE Adoarme usor Somn agitat, Dificultate Dispnee;
A DORMI SI A treziri de a se
SE ODIHNI frecvente;Ore odihni; Obstructie
de odihna a C.R.S.;
insuficiente; Insomnia
Otalgie;
Iritabilitate;
Durere
Neliniste

6. NEVOIA DE Vesminte alese


A SE dupa gust si
IMBRACA SI varsta,
DEZBRACA adecvate
climatului si
statusului
socio -cultural
7. NEVOIA DE Tegumente Febra Hipertermia Proces
A MENTINE integre, ridicata 39,8 infecti
TEMPERATU rozate grade C os
RA
CORPULUI IN Tegumente
LIMITE calde
NORMALE transpirate
Agitatie,
8. NEVOIA DE Par tuns Tegument Dificultate Otalgi
A FI CURAT, scurt, e a de a e
INGRIJIT, DE ingrijit; transpirat urma pulsati
A PROTEJA unghii e; prescriptii la
TEGUMENTE taiate, le Proces
L E SI curate Secretii nazale ingrijirilo infecti
MUCOASELE Otoree mucoasa r de igiena os
9. NEVOIA DE Masuri de Transpirat Durere. Neacceptar
A EVITA prevenire a ii ea bolii;
PERICOLE accidentelo abundente Probabilita
te a Proces
r, .
atingerii infecti
infectiilor
Tristete integritatii os
si psihice
10. NEVOIA Acuitatea Dificultate de a Comunica Obstructi
DE A vizuala in vorbi si de a re a cailor
COMUNICA limite auzi. ineficienta respirator
normale ii,

97
Capacitate de Otalgie
a angaja si pulsatil
mentine o a;
relatie cu
Acufene
semenii
Hipoacuz
prezenti.
ie
11. NEVOIA Convingeri
DE A personale fata
ACTIONA de realitate;
CONFORM
Posibilitatea de
PROPRIILOR
a actiona
CONVINGER
conform
I SI VALORI propriilor
DE A credinte si
PRACTICA valori nu este
12. NEVOIA Integrita
DE A FI te
PREOCUPAT psihica;
IN VEDEREA
REALIZARII Autocritica;
Foloseste
timpul liber in
mod placut si
eficient
13. NEVOIA Sentiment Dificultate de Dezinteres Lipsa
DE A SE de a participa la in a de
RECREA multumire activitati indeplini interes
prezent recreative activitati
recreative Oboseala
14. NEVOIA Deprindere, Lipsa de Lipsa Neglijar
DE A INVATA cunostinte surselor ea bolii
CUM SA-TI Acumulare suficiente de si a
PASTREZI de asupra bolii informati sanatatii
SANATATEA cunostinte, actuale e asupra .
Modificari bolii
comportament actuale
al e, dorinta de
a acumula
cunostinte
asupra
modificarilor
starii de

98
III.2.2 GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE : pacientul dependent atat prin varsta cat
si datorita bolii, are nevoie de ingrijiri si ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale,
GRAD DE DEPENDENTA: 1.Nevoia de a respira = grd.3
2.Nevoia de a bea si a manca = grd.3 3.Nevoia de a elimina = grd.1
4.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.2 5.Nevoia de a dormi si a se
odihni = grd.3
6.Nevoia de a se imbraca = grd.2
7.Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.3
8.Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.3 9.Nevoia de a evita pericolele =
grd.1
10.Nevoia de a comunica = grd.2
11.Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri, de a practica religia = grd.1
12.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.1 13.Nevoia de a se recrea = grd.2
14.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.1

TOTAL: 28 PUNCTE
99
SE INCADREAZA IN GRADUL III DE DEPENDENTA

Independent

dependent

III.2.3.DIAGNOSTIC NURSING:
1. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator si
infectios, manifestata prin bradipnee inspiratorie, tuse seaca, iritativa, disfonie, tegumente palide, febra, otalgie
pulsatila;
2. Alterarea vocii datorita procesului inflamator de la nivelul laringelui si manifestata prin raguseala,
dificultate de a comunica.
3. Hipertermie datorita procesului infectios, manifestata prin febra ridicata, piele umeda, calda.
4. Somn inadecvat calitativ si cantitativ datorita tusei, durerilor, anxietatii,

100
tulburarilor respiratorii si manifestata prin adormiri dificile, treziri frecvente, oboseala,
neliniste.
5. Dificultate de a se alimenta si a se hidrata corespunzator datorita disfagiei,
tusei, anxietatii si manifestata prin scadere ponderala moderata, aport alimentar si lichidian insuficient.
6. Dificultate de a efectua activitati recreative datorita modificarilor produse de boala in organism, spitalizarii
si manifestata prin apatie, tristete.
7. Dificultate de a comunica datorata procesului inflamator al cailor aeriene superioare si otice, manifestata
prin hipoacuzie, autofonie, disfonie.

III.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

a) OBIECTIVE:
1. pacientul sa-si recapete vocea normala; sa poata comunica verbal in decurs de 48 ore.
2. pacientul sa prezinte cai respiratorii libere permeabile. Tusea sa se diminueze pana la disparitie.
3. pacientul sa prezinte temperatura in limite fiziologice.
4. pacientul sa prezinte somn odihnitor, sa prezinte stare de confort fizic si psihic.
5. pacientul sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat corespunzator varstei.
6. pacientul sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra, sa poata comunica verbal in mod satisfacator in 3
zile.
7. pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase si sa nu prezinte infectii nosocomiale.
101
b) INTERVENTIILE ASISTENTEI
1. Am asigurat conditii de ingrijire salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C, umiditate, ventilatie. Am
recomandat repaus vocal. Am servit pacientul cu ceaiuri calde si am aplicat comprese calde in jurul gatului. La
indicatia medicului am administrat tratamentul.
2. Am invatat pacientul sa realizeze gimnastica respiratorie si sa efectueze igiena locala la nivelul urechilor,
precum si cum sa-si administreze picaturi de solutii otice. 3. Am invatat pacientul sa tuseasca, sa sexpectoreze si sa
colecteze sputa daca apare in recipiente special in acest scop; am efectuat educatie pentru sanatate. Am
administrat sirop expectorant, inhalatii cu ceai de musetel. Am insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei
radiografii cardiopulmonare.
4. Am observat si masurat temperatura axilara. Am notat valorile in carnetel si am inregistrat grafic in foaia de
temperatura. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara. Am pregatit materialele necesare pentru
recoltarea produselor in vederea examenelor de laborator.
5. Am asigurat pacientului un mediu ambiant linistit si placut, i-am recomandat lectura placuta inainte de culcare
si i-am administrat un sedativ.
6. Am asigurat pacientului alimentatia corespunzatoare tinand cont de starea febrila si modificarile survenite. La
indicatia medicului am administrat, in primele 12 ore un regim hidrolactat.
7. Am facilitat modalitatea de comunicare non – verbala. Am aplicat comprese calde in jurul gatului. Am administrat
bauturi calde.
8.Am supravegheat si masurat functiile vitale si vegetative, comportamentul pacientului si reactia la
tratamentul administrat.
102
APLICAREA INGRIJIRILOR

DATA PROBLEM PROBLEME OBIECTIV INTERVENT INTERVEN EVALUAR


E POTENTIAL E II TI I E
11.03.200 ACTUALE
Alterarea vocii E
Alterarea pe o Pacienta sa-si AUTONOME
Am asigurat DELEGATE
La indicatia 12.03.2008 ora
cauzata de perioada recapete vocea conditii de ingrijire, medicului am 16 In urma
8 procesul indelungata a normala; salon curat cu administrat interventiilor
inflamator la comunicarii otalgia sa temperatura medicatia: autonome si
nivelul verbale prin ergo- diminueze in moderata 18-20 Penicilina G 300 delegate
laringelui, si dis-fonia 24ore; grade C, umiditate, 000 UI de 2ori procesul
manifestata produsa de se poate ventilatie, aerisire Perfuzie cu inflamator
prin raguseala procesul comunica ritmica a salonului. glucoza 5% local a
si disfonie. inflamator verbal in decurs Am recomandat 500ml., i.v. in diminuat
Autofonie laringian. de 48h repaus vocal. Am PEV si ser treptat la fel si
datorata Surditat servit pacientul cu fiziologic 1flac. otalgia.
procesului e ceaiuri calde, am Algocalmin 13.03.2008
inflamator otic Perforati aplicat comprese 2tb./zi vocea si-a
bilateral, a calde in jurul Paracetamol revenit
manifestata timpanul gatului. Am curatat 2tb./zi Solutie complet.
prin otoree ui secretiile de la otica cu boramid Secretia
pulsatila si nivelul urechii otica a
hipoacuzie. drepte. Am diminuat.
recomandat
Respiratie si Insuficienta Pacienta sa Am umezit aerul Am recoltat sange 12.03.2008
circulatie respiratorie. prezinte cai din incapere cu apa pentru efectuarea rezultatele
inadecvata Obstructia cailor respiratorii alcoolizata. Am unor analize de analizelor nu
cauzata de respiratorii libere invatat pacienta sa laborator (VSH , prezinta
procesul superioare prin permeabile. expectoreze. Am H.L.G., glicemie, modificari fata
inflamator la agravarea Tusea sa facut educatie uree). Am de valorile
nivelul cailor procesului diminueze in pentru sanatate, administrat la normale.
respiratorii inflamator sau intensitate pana explicandu-i indicatia Examenul
superioare, prin suprainfectie. la disparitie. pacientului efectul medicului radiologic nu
manifestata Sa nociv al fumatului tratamentul, evidentiaza
prin si importanta respectand doza, modificari

103
tuse seaca, circulatie in renuntarii la si modul de patologice.
iritativa, limite fiziologice fumat. Am aplicat administrare:
coriza, in decurs de 3 tehnici de Codeina 13.03.2008
tegumente si zile. favorizare a fosforica 1tb./zi Pacientul si-a
mucoase circulatiei: masaj, Sirop reluat
palide exercitii active. Am expectorant respiratia
insotit pacientul la 3lg/zi normala, mai
radiologie pentru Inhalatii cu ceai persista tusea.
efectuarea unei de musetel,
radioscopii cardio- uleiuri eterice. 14.03.200
pulmonare. 8 tuse
seaca in
excese rare,
mai ales la
contact cu
fum, aer rece
11.03.2008 Hipetermie Deshidratare . Pacienta sa Am observat si La indicatia In rma
cauzata de prezinte masurat in medicului am interventiilor,
procesul temperatura in regiunea axilara administrat temperatura a
infectios si limite normale temperatura, am antipiretice: scazut
manifestata prin in termen de 3 notat valorile in Polidin f. III/zi ajungand in
febra, zile F.O. in fisa de i.m. De 14.03.2008 la
tegumente calde temperatura. Am asemenea am valori
si umede. asigurat igiena administrat in normale.
tegumentelor si cea continuare tot
vestimentara, tratamentul prescris 11.03.2008
oferind pacientului -T=39,2gC
lenjerie curata, 12.03.2008
uscata la nevoie si -T=38,4g
ajutandu-l sa-si C
efectueze igiena 13.03.2008
zilnica minima. -T=37,5gC
Am pregatit 14.03.2008
materialele -T=36,5gC
necesare si La
pacientul pentru internare
consult O.R.L. pecientul este

104
constante in
limite normale.
11.03.2008 Somn inadecvat Oboseala. Pacienta sa Am asigurat Am administrat Odata cu
cantitativ si Alterari si prezinte somn pacientului un un sedativ calmarea tusei
calitativ tulburari de linistit, mediu ambiant Diazepam f.l. i.m. (12.03.2008), cu
datorita starii comportament odihnitor. Nr. linistit, placut diminuarea
febrile, tusei si de ore de somn odihnitor, cu febrei si
anxietatii si corespunzatoar temperatura ameliorarea
manifestat prin e varstei. Sa optima. I-am starii generale,
somn agitat, prezinte stare recomandat lecturi somnul revine
treziri frecvente de confort fizic placute, facile la normal
si psihic. inainte de culcare.
I-am oferit o cana
Alimentatie Scadere ponderala Pacienta sa de
Amlapte cald seara
asigurat La indicatia 12.03.2008
inadecvata severa cu pierderi prezinte pacientului o medicului am pacientul este
calitativ si de minerale. toleranta alimentatie administrat in restabilit din
cantitativ, Deshidratare digestiva corespunzatoare, primele 12 ore punct de vedere
cauzata de normala si sa fie tinand cont de un regim al tolerantei
disfagie, tuse, alimentat starea febrila si hidrolactat digestive,
obstructie calitativ si modificarile compus din scaderea
laringiana, cantitativ apetitului survenite lichide calde, ponderala
manifestata prin corespunzator din cauza ceai,lapte si inregistrata de
aport hidric si varstei. Am secretiilor scurse in compoturi. bolnav fiind mai
alimentar redus, adaugat la stomac din nas. Dupa calmarea mica de 0.5kg.
slabiciune, fiecare grad de Dupa restabilirea durerilor laringiene (200g) fata de
scadere temperatura tolerantei digestive si diminuarea febrei greutatea la
ponderala. peste normal la indicatia am administrat internare
13% din nr medicului hrana a pacientului un
total de calorii fost repartizata in 4 regim semisolid.
necesare. In mese la 4ore La externare
perioada febrila interval, timp pacientul primeste
am administrat necesar pentru o bine alimentatia
Alterarea Alterarea grava a Pacienta sa Am umezit aerul careefectuat
Am este acum Dupa
mucoasei integritatii prezinte din incapere. Am inhalatii cu infuzie efectuarea
laringelui mucoasei mucoasa facilitat modalitati de musetel, tratamentului si
cauzata de laringiene de catre laringiana de comunicare non- antiseptice. Am a interventiilor
procesul procesul umeda si verbala. Am aplicat administrat autonome si
inflamator si inflamator si integra. Sa tratamentul delegate,

105
manifestata de suprainfectii, verbal in comprese calde in de medic laringiana este
prin disfonie, prin scaderea mod jurul gatului. Am in umeda integra,
jena dureroasa rezistentei satisfacator administrat continua asa cum se
la vorbire si organismului. in termen de bauturi calde. re. observa la
dureri sub 3zile examenul
forma de O.R.L. de
intepaturi la control
nivelul efectuat de
laringelui, in medic. Disfonia
19.02.2008 Scaderea Risc de Pacienta sa fie Am aPacienta
disparutnu a
capacitatii de suprainfectii, prin ferit de supravegheat prezentat
aparare a scaderea complicatii bolnava atent si complicatii .
organismului rezistentei infectioase. Sa am masurat evolutia a fost
datorita infectiei organismului. nu prezinte zilnic functiile favorabila.
si febrei, infectii vitale si Obiectivele
aportului nosocomiale. vegetative, stabilite si
alimentar redus comportamentul interventiile s-
calitativ si pacientei, reactia au dovedit a fi
cantitativ. la tratamentul corecte.
administrat. Am
asigurat igiena
tegumentelor si
vestimentara, a

106
TRATAMENT
DENUMIRE FORMA DE ACTIUNI TII MOD DE DOZA DOZA OBSER
PREZENTA ADMINIS ZILNICA ZILNIC V ATII
RE T RARE ADMINIST A
R ATA MAXIM
A
GLUCOZA Sol.inj. Monozaharida i.v Variabil in 1l/zi (5%)
20%,33% 40%, fisiologica, sursa . functie de caz . 500ml/zi(10
sol.perf. 5%, de energie, creste P Aici 250ml/zi %)
10% volemia, combate E
deshidratarea V
POLIDIN Fiole 1 ml i.m. 3fiole/zi 3fiole/zi
DIAZEPAM Cpr. Tranchilizant, p. De 1-2ori/zi 0,5mg/kgc
2mg, miorelaxant , os i.m. / i.v. lent la batrani
5mg,10m anticonvulsiva . 2-20mg
g; nt i. repetabil dupa
VITAMINA C200 Cpr.200m Stimuleaza apetitul p.os. i.v. sau 3-4ore
3cpr/zi 2cpr de 4-5 ori/zi
g Fiole a si creste imunitatea in PEV 1-2 fiole /zi i.v.
10ml sau in PEV
SER FIZIOLOGIC Pungi de Refacerea In PEV 500-1000 ml/zi
250ml, volumului sau mai putin
500ml,1000ml lichidian.
continand Combate
HHC NaCl 0.9%
f.5ml/25m Antiinflamat i.v. lent 5-20mg/kg/doza Se repeta
g; or Antisoc la nevoie la nevoie
PARACETAMOL 5ml/100m
Cp. Analgez Per.os 1cpr. De 3 ori/zi 2g/zi
0.5g ic intrarec sau mai putin
Sup.su antipire tal
ALGOCALMIN Cpr.500mg. Antialgic p 0.5g la nevoie 2g i.v. maxim
fiole 1g/2 ml Antiinflamat . 1ml
sup or antipiretic o
s

107
GRAD DE DEPENDENTA 8. Nevoia de a respira = grd.1
9. Nevoia de a bea si a manca = grd.1 10.Nevoia de a elimina = grd.l
11.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.1 12. Nevoia de a dormi si a se odihni
= grd.1
13.Nevoia de a se imbraca = grd.1
14.Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.1
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.1
9.Nevoia de a evita pericolele = grd.l 10. Nevoia de a comunica = grd.1
11. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri, de a practica religia = grd. I
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.l 13. Nevoia de a se recrea = grd.1
14.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.2

TOTAL: 27 PUNCTE

SE ÎNCADREAZĂ IN GRADUL III DE DEPENDENTA


108
independent

dependent

EXTERNAREA BOLNAVULUI
Data externarii : 17.03.2008
Diagnosticul la externare:
Otita media supurata acuta banala.
Infectie acuta de cai respiratorii superioare. Starea pacientului la externare:

109
RECOMANDARI LA EXTERNARE:

- Sa evite pe cat posibil consumul de alimente si lichide reci;


- Sa nu faca eforturi vocale exagerate;
- Sa nu fumeze; sa evite contactul cu fumul;
- Sa se informeze mai mult la modul in care isi poti pastra sanatatea.
- Sa evite curentul, sa respecte regulile de igiena a urechilor in mod strict, evitand sa ajunga apa in
conducturile auditive externe cu ocazia bailor de curateni;
- Va continua la domiciliu tratamen oral cu Augumentin de 625 mg.1cpr, la 12 ore timp de 5zile si solutie otica cu
Boramid 1pic. de 3ori/zi, ambele urechi.
110
CAPITOLUL III

ANEXE
BIBLIOGRAFIE
111
ANEXE
TEHNICI UTILIZATE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU
OTITA

INJECTIA INTRAMUSCULARA

DEFINITIE Reprezinta introducerea substantei medicamentoase in Stratul muscular


profund. Se prefera muschii fesieri dar cu atentie pentru a nu leza nervul
sciatic.

SCOP Strict terapeutic.


PUNCTE DE REPER Pacientul pozitionat in decubit ventral. Se cauta ca reper proeminentele
osoase, punctele Smirniv si Barkenly
PREGATIREA - tava medicala;
- substanta medicamentoasa; - seringa si doua ace
MATERIALULUI sterile; - tampon cu alcool.
PREGATIREA - se informeaza;
- se recomanda sa relaxeze musculatura;
PACIENTULUI - se ajuta sa se aseze comod in decubit ventral, decubit lateral,
ortostatism sau sezand la pacientii dispneici;
- se dezbraca regiunea. - spalarea mainilor;
- se ataseaza acul la seringa si se aspira solutia medicamentoasa;
TEHNICA - se schimba acul;
- se elibereaza acul si se dezinfecteaza locul injectiei.
BIBLIOGRAFIE

112
1. Ciofu E., Ciofu C. – „Esentialul in pediatrie”, Editura Medicala
Almatea, Bucuresti 1997
2. Florea Marin – „Explorari clinice si morfofunctionale in
medicina”, Editura Timopur 1993
3. Georgescu Dan – „Produse farmaceutice”, Editura National
1999
4. Papilian Victor – „Anatomia omului” vol.II editia a 7-a, Editura
ALL, Bucuresti 1993
5. Soare Ioana – „Analize medicale explicate”, Editura Etna 2002
6. Stroiescu Valentin – „Farmacologie”, Editura ALL, Bucuresti
1994
7. Titirca Lucretia – „Tehnici speciale de ingrijire a bolnavilor”,
Editura Didactica si Pedagocica, Bucuresti 2001
8. Titirca Lucretia – „Ghid de nursing”, Editura Viata Medicala
Romaneasca, Bucuresti 2001
9. Tomescu Emil – „Curs elementar de oto – rino – laringologie”,
Cluj Napoca 1995
113