Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FILIALA URZICENI
LUCRARE DE DIPLOMA
MEDIC COORDONATOR :
ASISTENT COORDONATOR :
ABSOLVENT:
1
SCOALA POSTLICEALA ”HENRI COANDA” –
FILIALA URZICENI
MEDIC COORDONATOR :
ASISTENT COORDONATOR :
ABSOLVENT:
PLANUL LUCRARII
CAPITOLUL I
INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE IN OTITA
MEDIE
CAPITOLUL II
PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTIILOR CU OTITA
MEDIE
CAPITOLUL III
ANEXE.
BIBLIOGRAFIE.
3
CAPITOLUL I
4
CAP.I.1 NOTIUNI DE ANATOMIE SI
FIZIOLOGIE A URECHII MEDII
URECHEA MEDIE
Urechea medie se compune dintr-o cavitate centrala denumita tympanum sau casa
timpanului, si anexele acesteia: trompa lui Eustachio si apofiza mastoida.
5
cuprinde 1/5 din suprafata, si cea inferioara cu 4/5 din suprafata, care poarta numele
de pars tensa, fiind partea “ in tensiune”.
Manerul ciocanului coboara in pars tensa de sus in jos si dinainte – inapoi, pana
la umbro. De la ligamentul lui Gerlach pana la manerul ciocanului se intend fibre
conjuctive ce ofera pars tensei rezistenta si posibilitati vibratorii.
La nivelul membranei lui Shrapnell, stratul conjunctiv este slab reprezentat. La
exterior, membrane timpanica este acoperita cu tegument foarte subtire, pe fata ei
interna se intinde epiteliul casei timpanului.
Peretele superior al casei este subtire, deseori dehiscent (dehiscenta osoasa la
nivelul suturii pietro - scuamoase) si vine in raport cu fosa cerebrala mijlocie, lobul
temporar.
Aceste raporturi explica posibilitatea aparitiei complicatiilor endocraniene in
cazul supuratiilor urechii mijlocii.
Peretele inferior se invecineaza cu golful venei jugulare.
Peretele posterior corespunde apofizei mastoide si reprezinta orificiul de
comunicare cu cavitatile aerate ale mastoidei (aditus ad antrum).
Peretele anterior prezinta in partea sa superioara orificiul timpanic al trompei
lui Eustachio. Acest perete vine in raporturi cu articulatia temporo – mandibulara si cu
canalul corotidian.
Peretele intern vine in raport cu urechea interna si cu nervul facial. El prezinta o
proeminenta centrala denumita promontorium. Deasupra acestuia se gaseste un
orificiu ovalar, fenestra vestibuli sau fereastra ovala (obturata de talpa scaritei), iar
dedesubtul ei un alt orificiu, fenestra cochleae sau fereastra rotunda (obstruata de o
membrane conjuctiva).
Continutul casei timpanului este reprezentat de cele trei osisoare:
- ciocanul (maleus),
- nicovala (incus) si
6
- scarita (stapes), asezate din afara – inauntru in ordinea descrisa.
Osisoarele se articuleaza intre ele.
Ciocanul are un maner inserat in stratul conjunctiv al membranei timpanice, un
col (pe care se insera tendonul muschiului tensor tympani) si un cap cu care se
articuleaza nicovala.
Nicovala are forma unui molar cu 2 radacini, una se sprijina pentru a realizza
axul ei de rotatie (scurta apofiza a nicovalei), iar cealalta se articuleaza cu capul
scaritei (apofiza lunga sau descendenta a nicovalei).
Scarita are forma unei scari de sa, prezentand un cap articular, un col ce serveste
la insertia muschiului scaritei, doua brate care ajung la talpa ei (numita si platina
scaritei). Casa timpanului este strabatuta de nervul coarda timpanului.
De la peretii casei spre continutul ei se intind mezouri mucoase care
compartimenteaza cavitatea. Se disting doua compartimente distincte, cu rol important
in patologia infectioasa a urechii medii: un spatiu superior, denumit atica sau
epitympanum si altul inferior, atrium sau mezotympanum.
Inervatia senzitiva a casei se face de catre o ramura a nervului glosofaringian
(perechea IX), iar vascularizatia este asigurata de ramuri ale arterelor maxilara interna,
meningee mijlocie, carotida interna si auriculara posterioara.
7
intre ele si in final cu antrul mastoidian, care este cea mai mare celula si care exista de
la nastere. Antrul comunica in partea sa anterioara cu casa timpanului. Structura
celulara a mastoidei poate fi diminuata sau poate lipsi (mastoida eburnata), ca urmare
a tulburarilor de aerisire a urechii medii (datorita vegetatiilor adenoide ale copilului)
sau datorita inflamatiilor cronice a urechii medii (otite cronice).
Apofiza mastoida vine in raport superior cu fosa cerebrala mijlocie, intern cu
urechea interna, cu sinusul venos sigmoidian (sau lateral) si cu fosa cerebeloasa. In
exterior este acoperita cu tegumente pe fata ei inferioara se insera muschii digastric si
sterno-cleido-mastoidian. Anterior, mastoida vine in raporturi cu casa timpanului si
nervul facial (perechea VII).
Particularitati la copii:
La sugar si la copilul mic trompa lui Eustachio:
- are un traiect scurt si orizontalizat;
- diametrul mare;
- consistenta redusa a suportului cartilaginos;
- tonus redus al muschiului tensor al valului palatin (principalul dilatator activ al
trompei lui Eustachio).
Toate aceste particularitati fac ca obstructia trompei sa se realizeze mult mai usor
la copii prin inflamatia mucoasei si acumulare de sercretii.
Contaminarea urechii medii cu secretii se face prin:
- reflux (in timpul plansului sau suflarii nasului);
- aspirare (presiune redusa in casa timpanului);
8
FIZIOLOGIA APARATULUI AUDITIV
9
DEFINITIE
Sub numele de otita medie se intelege localizarea unui proces inflamator la
nivelul urechii medii.
Otitele medii pot fi catarale sau supurate, acute sau cronice.
ETIOLOGIE:
I) OTITE MEDII CATARALE
1. OTITA MEDIE CATARALA ACUTA
Otita catarala acuta apare la toate varstele, cu predilectie la copii.
Etiologia cea mai frecventa o constituie rinitele, adenoiditele si faringitele acute.
Mecanismul de producere consta in inflamatia si obstructia trompei in cadrul
inflamatiei mucoasei nazale, a rinofaringelui sau a amigdalei faringiene. Aerul din
urechea medie se resoarbe si presiunea negativa care se creeaza, plus inflamatia,
determina aparitia unui exudat in cavitatea urechii medii. Mucoasa de eczematizeaza,
membrana timpanica se retracta, reducandu-se si astfel posibilitatile vibratorii.
Anatomopatologia este o inflamatie exudativa, de tip cataral, a mucoasei urechii
medii.
10
II. OTITELE MEDII SUPURATE
B) OTITA SUGARULUI
11
Otita sugarului mai poarta numele de otoantrita. Ea este o forma clinica aparte a
otitei acute banale, datorita terenului cu reactivitate deosebita la aceasta varsta.
Infectia urechii medii este favorizata de o trompa scurta si larga, ce permite
patrunderea cu usurinta a secretiilor din rinofaringe si chiar a alimentelor atunci cand
sugarul este alimentat in pozitie orizontala si intamplarea face sa aiba o deglutitie
defectuoasa. Diafragmul interatico – atrial este bine reprezentat la sugar.
La acest teren aparte se adauga prematuritatea, distrofia si mai ales tratamentele
antibiotice insuficiente ale inflamatiilor cailor aeriene superioare efectuate de catre
medici care nu stiu ca si urechea este implicata.
Exista doua forme distincte de otita la sugar:
1. Otita manifesta sau stenica, care are clinica si evolutia otitei supurate;
2. Otita latenta sau astenica , apare pana la varsta de 18 luni, nu atrage atentia
pediatrului asupra urechii.
12
Otitele medii supurate cronice sunt supuratii cronice ale cavitatilor urechii medii.
Etiologia lor este microbiana, flora fiind dominanta de germeni conditionat –
patogeni: stafilococ, pioceanic, proteus si coli.
Otitele medii supurate cronice se prezinta sub doua forme clinice diferite, la care
etiopatogenia, simtomatologia, pronosticul si tratamentul sunt diferite.
Mai este denumita mezotimpanita, otoreea tubara, otita medie supurata cronica
benigna. Boala este frecventa, debutul ei este in copilarie.
Patogenia recunoaste un mecanism tubar, evidentiat si prin faptul ca fiecare
puseu inflamator nazar sau faringian determina acutizarea procesului otic.
De obicei este vorba despre o otita catarala cronica care s-a infectat, iar
cronicizarea infectiei recunoaste aceleasi cauze ale otitei catarale: vegetatii adenoide,
mai rar alergie nazala sau malformatii velo – palatine. Ea poate ramane si ca urmare a
unei otite acute nevindecate.
Anatomopatologic este vorba despre o inflamatie exsudativa la nivelul mucoasei
urechii medii. Se constata o inmultire a celulelor secretorii atat la nivelul mucoasei
trompei cat si a peretilor casei timpanului.
Pot sa apara sclerozari ale mucoasei trompei (timpanoscleroza), trompa se poate
stnoza. Nu exista ulceratii ale mucoasei sau osteita, ceea ce confera caracterul de
benignitate al afectiunii.
13
Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa mai poarta si numele de
epitimpanita, otoree purulenta sau otita medie supurata cronica maligna.
Anatomie patologica si patogenie. Caracteristica acestei otite o constituie
prezenta in urechea medie a unei pungi tegumentare, asezata cu stratul germinativ la
exterior si cel descuamativ la interior si care poarta numele de colesteatom.
Colesteatomul se formeaza prin 3 modalitati diferite:
a) prezenta de incluziuni epitaliale embrionare ectodermice in urechea medie
(colesteatom primitiv);
b) patrunderea epidermului conductului in urechea medie prin perforatii
preexistente ale membranei timpanice;
c) invaginarea portiunii superioare a membranei timpanice in urechea medie
(punga de retractie), ca urmare a scaderii presiunii aerului sin casa timpanului,
in cursul obstructilor cronice ale trompei lui Eustachio (cel mai frecvent
mecanism).
Succesiunea fenomenelor patogenice este urmatoarea: vegetatii adenoide
(hipertrofia amigdalei faringiene) → otita catarala cronica (otita sero mucoasa) →
punga de retractie a membranei timpanice in zonele cele mai slabe ale acesteia (pars
flaccida si zona postero – superioara a pars tensei) → cresterea in dimensiuni a pungii
si acumularea epiteliului descuamat la interior (colestom uscat) → imprejurul
colesteatomului cu descoperirea elementelor anatomice din vecinatate → complicatii.
Matricea (camasa) colesteatomului este proprietatea de a leza osul. Din cauza
infectiei, portiuni din camasa se ulcereaza si apar granulatii de tesut conjunctiv (cand
sunt mari se numesc polipi auriculari); prin ulceratii, infectia din interior vine in
contact direct cu elementele inconjuratoare descoperite de colesteatom (dura mater,
urechea interna, nervul facial, sinusul lateral), generand complicatii foarte grave. Din
acest motiv, aceasta forma de otita a fost denumita maligna. Desi nu este tumora,
colesteatomul se comporta tumoral.
14
CLASIFICARE
15
CAP. I.3. EVALUAREA UNOR SEMNE SI
SIMPTOME ALE PACIENTILOR CU OTITA
MEDIE
OTITE CATARALE:
16
II) OTITE SUPURATE: 1.
Otite medii supurate acute:
Otita medie supurata acuta banala
Acumetric si audiometric se pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie, iar
radiografia deceleaza voalarea sistemului pneumatic mastoidian.
Laboratorul va depista o leucocitoza cu neutrofilie. Dupa o evolutie de 3-4 zile, se
produce perforatia spontana a memranei timpanice (faza perforativa), ce aduce
ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei, dar hipoacuzia se accentueaza si in
conductul auditiv extern apare otoreea purulenta. La inceput, puroiul este sero –
sanghinolent, apoi devine purulent franc sau muco – purulent.
La otoscopie, membrana timpanica este acoperita cu puroi pulsatil, foarte
edematiata, nu pemite repararea sediului perforatiei si in profunzime se observa un
punct stralucitor (o reflectare a luminii oglinzii noastre).
Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la
antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului.
Otita sugarului
Exista doua forme distincte de otita la sugar.
Otita manifesta sau stenica, care are clinica si evolutia otitei supurate descrise
mai sus. Sugarul este agitat, inapetent, febril. Palparea urechii, apasarea pe tragus
(semnul Vacher), nu sunt fidele.
Otoscopia este cea care stabileste diagnosticul.
Otita latenta sau astenica, apare pana la varsta de 18 luni, nu atrage atentia
pediatrului asupra urechii. Pe prim plan se afla semnele generale, organizate sub 3
sindroame:
1. – Sindromul neuro – toxic (paloare, torpore, hipotermie, extremitati
reci, polipenee, convulsii, fenomene digestive).
17
2. – Sindromul casectizant, cu subfebrilitati si scadere ponderala continua.
3. – Sindromul infectios, cu stare febrila prelungita.
Otoscopia arata modificari minore ale membranei timpanice (ingrosari,
modificari de pozitie sau de culoare), ca procesul infectios este localizat in atica si
antru, deci nu are raporturi directe cu membrana timpanica.
Radiografiile executate in incidenta trans – orbitara pun in evidenta voalarea
antrului mastoidian.
Diagnosticul este dificil, se bazeaza pe existenta unuia sau a mai multora din
sindroamele amintite, pe radiografii, pe urmarirea cazului si colaborarea intre
specialistul otolog si pediatru.
18
Otita scarlatinoasa este provocata de streptococul B-hemolitic, este adesea
grava, avand un tratament necrozant. Ea lasa sechele importante cu distrugeri ale
osisoarelor urechii.
Difteria otica este rara, propagarea se face din faringe, pe calea trompei. La
ostocopie pot sa apara falsele membrane.
19
inferioara si care nu atinge niciodata insertia osoasa a membranei timpanice (din acest
motiv este considerata perforatie centrala, spre deosebire de perforatia din otita
coleastomatoasa , care ajunge pana la osul pe care se insera membrana timpanica si se
numeste marginala). Perforatia poate avea dimensiuni variabile, poate fi reniforma,
poate cuprinde majoritatea suprafeti pars tensei. Secretiile sunt filante, mucoasa casei
este congestionata in puseele inflamatorii si aparent normala intre pusee. Acumetria si
audiograma depisteaza o surditate de transmisie, dar dupa mai multi ani de evolutie se
adauga si o componenta neuro – senzoriala, hipoacuzia devenind mixta.
20
Se pot observa granulatii si polipi, de culoare rosie – vie, care sangereaza la atingerea
cu canula de aspiratie.
Examenul functional al urechii pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie.
Laboratorul poate identifica flora, cel mai adesea mixta formata din bacili gram –
negativi (coli, pioceanic, proteus) si stafilococi, toti cu o cunoscuta rezistenta la
antibiotice. Examenul radiologic pune in evidenta leziuni distructive, erodari ale
peretilor ososi ai urechii, concomitent cu o reducere a pneumatizarii apofizei mastode.
21
In examinarea si tratamentul pacientilor cu dureri, asistenta medicala trebuie sa
foloseasca intotdeauna un limbaj si o atitudine adecvata.
Inaintea aplicarii oricarui tratament antialgic, asistenta medicala are obligatia de a
informa pacientii despre acestea, facandu-i cunoscute incidentele si accidentele ce pot
aparea. Trebuie avut mereu in vedere sa nu producem suferinte suplimentare inutile cu
tratamentul prescris, care pot accentua durerea sau suferinta de baza.
La stabilirea dozei de medicamente se va tine cont de o serie de factori
individuali legati de greutate, dimensiuni corporale, varsta, bioritm, starea de boala.
Pacientilor in varsta li se vor administra medicamente putine, bine alese, absolut
necesare, administrate dupa scheme simple, in doze minime eficiente.
Durerea fiind un sindrom complex, afectiv – emotional si motivational cu
implicatii familiale, profesionale si sociale, este insotita de tulburari psihice, anxietate,
depresie, care ii dau pacientului un comportament stigmatizat.
Pacientul are tendinta de izolare, are sentimentul de inferioritate si o viziune
anticipativa negativa asupra bolii si durerii sale, fenomen care ii agraveaza durerea si ii
fac dificil tratamentul.
Asistenta medicala va actiona asupra pacientilor prin controlul atentiei, prin
distractii, invatarea unor manevre de abilitate, jocuri logice, manevre de relaxare fizica si
psihica.
O modelara sociala se poate face prin prezentarea altor cazuri si prin discutii cu
pacientii, lucru care ii determina cresterea tonusului psihic si distragerea atentiei de la
propriile preocupari.
Pacientii vor avea o stare anticipativa pozitiva, optimista. La nevoie se apeleaza la
ajutorul medicului psihiatru, la specialistul de asitenta sociala, in cazul in care
pacientul are si alte probleme familiale, sociale care se adauga suferintei bolii si care il
pot duce la neputinta sau refuzarea aplicarii tratamentului.
22
ASIGURAREA CONTITIILOR DE SPITALIZARE
Asistenta medicala trebuie ca pe tot parcursul spitalizarii unui bolnav sa-i asigure
acestuia toate conditiile , corelat cu boala sau bolile sale. Ea va educa pacientul sa isi
asigure conditiile igienice din salon si va contribui personal la aerisirea acestuia.
De asemenea, va schimba lenjeria de corp sau de pat (eliminari, otoree etc.),
asigurand si igiena locala riguroasa atunci cand este cazul.
23
RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE
24
CAP.I.5. PARTICIPAREA ASISTENTEI
MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE SI
TRATAMENT
I) OTITE CATARALE: 1.
Otita medie catarala acuta
Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice, a aspectului membranei
timpanice, a hipoacuziei cu caracter de transmisie la probele de acumetrie (webwr
lateralizat la urechea bolnava, Einne negativ) sau audiograma (pe care se observa
pastrarea la nivel normal a curbei pe conducerea osoasa si coborarea intre 20 si 40db a
curbei pe conducerea aeriana).
Impedantmetria va depista reducerea presiunii aerului in urechea medie.
25
Impedantmetria este o metoda de explorare a constantelor fizice ale urechii medii
si are aplicatii in special la copii, unde audiograma nu se poate face sau se face foarte
dificil.
26
Otita latenta sau astenica, apare pana la varsta de 18 luni, nu atrage atentia
pediatrului asupra urechii. Pe prim plan se afla semnele generale, organizate sub 3
sindroame:
1. – Sindromul neuro – toxic (paloare, torpore, hipotermie, extremitati reci,
polipenee, convulsii, fenomene digestive).
2. – Sindromul casectizant, cu subfebrilitati si scadere ponderala continua. 3.
– Sindromul infectios, cu stare febrila prelungita.
Otoscopia arata modificari minore ale membranei timpanice (ingrosari,
modificari de pozitie sau de culoare), ca procesul infectios este localizat in atica si
antru, deci nu are raporturi directe cu membrana timpanica.
Radiografiile executate in incidenta trans – orbitara pun in evidenta voalarea
antrului mastoidian.
Diagnosticul este dificil, se bazeaza pe existenta unuia sau a mai multora din
sindroamele amintite, pe radiografii, pe urmarirea cazului si colaborarea intre
specialistul otolog si pediatru.
27
2. Otite medii supurate cronice:
Otita medie supurata cronica simpla
Acumetria si audiograma depisteaza o surditate de transmisie, dar dupa mai multi
ani de evolutie se adauga si o componenta neuro – senzoriala, hipoacuzia devenind
mixta.
Radiologic se pune in evidenta o diminuare sau o disparitie a sistemului
pneumatic mastoidian (mastoida eburnata).
28
TRATAMENT
I) Otite catarale:
1. Otita medie catarala acuta
Tratamentul afectiunii este axat pe eforturile de repearmilizare a trompei prin
instilatii nazale de vasoconstrictoare (Efedrina, Nafazolina).
Se poate recomanda aplicarea de caldura pe regiunea auriculara (punga cu sare,
incalzita, perna electrica), dar cu prudenta, intrucat bolnavii au tendinta de a exagera,
producandu-si arsuri.
Tratamentul poate fi completat cu antiinflamatoare (nesteroidice), fluidificante
ale secretiilor (Acetilcisteina, Ambroxol, Brofimen).
Dupa 10-15 zile, numai daca secretiile nazale au disparut, se poate recomanda
Vasalva sau insuflatii tubulare.
29
mosorel (adica usor evazat la extremitati, pentru a nu fi eliminat cu usurinta din locul
aplicarii) si care are rolul de a permite intrarea aerului in urechea medie.
In acest fel, membrana isi reia pozitia normala si redevine vibratila (auzul se
normalizeaza imediat), iar exudatul poate fi drenat prin trompa pana in rinofaringe,
prin metodele proprii de clearance, pentru ca acum, in locul lichidului poate patrunde
aerul.
Metoda, denumita impropriu drenaj transtimpanic, este utila in special la copiii
care nu suporta insuflatiile tubare. Tubuletul de plastic se mentine in jur de 3 luni,
perioada in care este interzisa intrarea apei in conductul auditiv extern, pentru a evita
infectarea urechii medii.
30
Daca insa otita este surprinsa tarziu pentru ca antibiotocele sa mai poata actiona
eficient, cand membrana timpanica bombeaza, se recomanda timpanotomia (numita si
miringotomie), care permitand eliminarea puroiului scurteaza evolutia bolii si previne
complicatile.
Interventia se face cu anestezie de contact la adulti, aplicand pe membrana
timpanica o buleta de vata imbibata in solutie Bonain (Mentol + Fenol = Cocaina in
parti egale) sau in Fenol, dupa 10 minute anestezia s-a instalat.
La copii si la cei emotivi se prefera anestezia generala (de scurta durata).
Interventia consta in efectuarea unei incizii radiale de aproximativ 3mm in jumatatea
inferioara a membranei timpanice. Se utilizeaza optica maritoare, preferabil
microscopul operator.
Unii autori prefera doar o punctie a membranei, urmata de aspirarea puroiului.
Din primele picaturi se recolteaza pentru examen bacteriologic.
Metoda clasica, de incizie cu bisturiu special (timpanotomul) fara optica
maritoare, trebuie abandonata.
Tratamentul fazei perforative se face tot cu antibiotice pe cale generala, in plus se
fac aspiratii ale secretiei purulente si se protejeaza urechea prin introducerea unui dop
de vata sterila in conduct. Daca vindecarea intarzie, existand o tendinta la
cronicizarea, se pot face instalatii auriculare cu alcool boricat 4% sau cu solutii de
antibiotice care nu afecteaza urechea interna (cloranfenicol, colimicina).
Otita sugarului
Tratamentul fomei stenice este identic cu cel descris inainte. Pentru forma
astenica, se recomanda deschiderea chirurgicala a antrului mastoidian (antrotomie),
dupa redresarea starii generale micului pacient.
31
Gripala: antalgice, antigripale, iar daca exista riscul unei supra infectii
microbiene (manifestat prin persistenta si accentuarea otalgiei) se recomanda
Amoxicilina.
Zonna zoster: Tratamentul cortizonic este contestat, se recomanda Acyclovir
(Zovirax), vitamine, neurotrope.
32
Patrunderea apei in ureche trebuie de asemenea evitata prin introducerea in
conduct a unui dop de vata imbibat in ulei (alimentar) si apoi stors, ori de cate ori
bolnavul isi spala parul, iar imersiunea capului in apa la piscina sau la mare este
interzisa.
Daca urechea se poate mentine uscata mai mult de un an, se poate incerca
repararea chirurgicala a ei (timpano – plastie ), dar numai peste varsta de 20 ani,
pentru ca sub acesta varsta exista un risc notabil de aparitie a unei recidive infectioase
care compromite rezultatul chirurgical.
33
CAP.I.6. EVALUAREA
(EVOLUTIE,COMPLICATII,PROGNOSTIC)
EVOLUTIA
I) Otite catarale:
34
Daca germenul este prea virulent, daca organismul se apara prost, daca perforatia
a fost prea sus situata sau prea mica si nu a drenat eficient, daca tratamentul a fost
eronat sau prea scurt, otita se poate complica sau croniciza. Chiar daca supuratia
dispare, o perforatie prea mare ramane definitiva, determinand o hipoacuzie de
tranzmisie reziduala.
Se descriu forme clinice supra-acute, subacute, forme localizate la atica (aticite).
Antibioterapia poate masca simptomologia otitei, mai ales la copii, fara sa o vindeca,
prilej de cronicizare sau complicatii.
• Otita sugarului:
Evolutia otitei lente este grava, prin accentuarea sindromurilor amintite sau
complicatiilor endrocraniene care pot sa apara.
35
Difteria otica este rara, propagarea se face din faringe, pe calea trompei. La
otoscopie pot sa apara falsele membrane.
Otita tuberculoasa: este singura forma de otita care poate determina ruptura
arterei carotide interne in canalul ei si aparitia unei hemoragii cataclismice.
36
Boala are o slaba tendinta de vindecare spontana, care se intampla atunci cand se
erodeaza zidul atrical si colesteatomul se elimina singur in conductul auditiv extern.
Multi bolnavi sufera de otita medie supurata cronica colesteatomatoasa la ambele
urechi. Se intampla ca cele doua feluri de otita supurata cronica sa coexiste in aceeasi
ureche. Din cauza complicatiilor frecvente si grave, prognosticul acestei otite nu este
favorabil.
SECHELELE OTITELOR
Dupa stingerea procesului inflamator, otitele lasa sechele care afecteaza anatomia
si fiziologia urechii medii sau a celei interne. Sunt 3 forme clinice de sechele: sechele
simple, timpanoscleroza, fibroadeziva.
37
Timpanoscleroza
Fibroadeziva
38
Tratamentul chirurgical are sanse de succes numai la inceputul bolii, mai tarziu nu
mai are indicatie si proteza auditiva ramane singura solutie pentru ca bolnavul sa-si
pastreze posibilitatile de comunicare auditiva cu cei din jurul sau.
COMPLICATIILE OTITELOR
MASTOIDITA
Mastoidita este inflamatia supurativa a apofizei mastoide, ce intereseaza
totdeauna structura osoasa a acesteia. Este cea mai frecventa complicatie a otitelor.
Mastoidita acuta apare in cursul otitelor acute. Germenii microbieni sunt cei care au
determinat otita acuta, dar virulenta lor este mai mare.
Factorii favorizanti sunt reprezentati de o perforatie prea mica, ineficienta, de un
tratament incorect, de un teren deficitar (distrofie, diabet, imuno-deficienta).
Anatomopatologic, apar ulcerari ale muco-periostului celulelor mastoidiene ce
permit producerea osteitei purulente care distruge structurile mastoidiene si septurile
osoase intercelulare se topesc, instalandu-se un abces mastoidian care se deschide
spontan la exteriorul mastoidei, dar nu rareori inspre endocraniu.
Si in cursul otitelor medii acute supurate se gaseste puroi in celulele mastoidei,
dar lipsesc ulcerarile mucoasei si mai ales osteita.
Simptomatologie.
Purtatorul unei otite acute, veche la care se agraveaza, durerile mastoidiene care
devin pulsatii si cresc in intensitate,otoreea devine abundenta, alteori, aparent
paradoxal, se opreste (fenomenul de retentie). Apofiza mastoida devine foarte
sensibila la palpare, apoi se congestioneaza, se tumefiaza, santul retro-auricular
dispare, pavilionul este impins inainte, fenomene care apartin stadiului de abces
subperiostal. In finl apare o fisura a tegumentului retro-articular prin care se dreneaza
putoiul din mastoida.
39
Otoscopia pune in evidenta o otoree abundenta, pulsatila, tegumentul peretelui
posterior al conductului este dezlipit si impins spre lumen. Examenul functional
depisteaza o hipoacuzie de transmisie, uneori semne de iritare vestibulara.
Audiometria arata hipoacuzie de transmisie, examenul bacteriologic al secretiei otice
identifica agentul patogen si antibiograma poate avea mare valoare. Radiografia
mastoidei arata o valoare a celulelor si, mai important, disparitia septurilor osoase
intercelulare.
Forme clinice. In afara de forma clasica, expusa mai sus, se pot descrie si alte
forme, dupa modul de exteriorizare al coletiei:
Mastoida cervicala tip Bezold, cand puroiul se exteriorizeaza prin varful apofizei
mastoide in teaca muschiului sterno-cleido-mastoidian. Bolnavul prezinta o tumefactie
laterocervicala inalta si torticolis.
Petrozita, care apare prin prinderea celulelor de la varful stancii temporale.
Puroiul decoleaza dura mater, formand un abces extredural, cu instalarea semnelor de
suferinta a nervilor care trec pe la varful stancii (nevralgia trigeminala si diplopie in
privirea laterala de partea bolnava, prin afectarea lui V si V1). Pertozita are o gravitate
deosebita.
Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice si a examenului radiologic.
Diagnosticul diferential poate fi facut cu un furuncul al conductului sau cu o otita
externa difuza cu adenita supurata retroauriculara (santul reto-auricular este pastrat) cu o
reticuloza sau cu o tumora maligna.
Tratamentul mastoidei este chirurgical si consta in indepartarea peretelui extern al
apofizei mastoidei si chiuretarea celulelor, interventie ce poarta numele de
mastoidectomie. Tratamentul cu antibiotice este srtict neesar. Restul ingrijirilor au
fost descrise la tratamentul otitei supurate acute.
Mastoidita cronica apare ca o complicatie a otitei medii supurate cronice
colesteatomatoase, cand apare o retentie a secretiilor purulente in interiorul mastoidei
40
si aceasta se exteriorizeaza strabatand grosimea pereteluiosos extern al mastoidei.
Odata ajuns subperiostal, semnele clinice locale sunt la fel ca cele ale mastoiditei
acute.
Tratamentul consta in interventia chirurgicala pentru colesteatom.
41
Diagnosticul trebuie sa stabileasca etiologia otitica, eliminandu-se alte cauze:
traumatisme, tumorile, paralizia „a figore”. Starea functionala a nervului se stabileste
prin teste de eletro-fiziologie.Prognosticul functional este bun in otitele acute, mai
slab in cele cronice si rezervat in cazul de traumatism chirurgical.
Tratamentul consta in terapia corecta a otitei acute, in otita coleasteatomatoasa
fiind necesara interventia chirurgicala. In caz de lezare intra-operatorie, descoperirea
nervului, inventarierea leziunilor si repararea sa chirurgicala se impune. In asemenea
situatii, uneori este necesara aplicarea unei grefe de nerv.
Rezultatul tratametului paraliziilor faciale in otite sunt in general bune. Pot
ramane sechele, care constau in sinkinezii (musculatura hemifetei nu se mai poate
contracta izolat, ci numai in bloc), pareze, contractura sau paralizie flasca. Daca nu s-au
obtinut rezultate cu tratamentul descris, se pot face ulterior neuro-anastomoze cu
nervul hipoglos, cu facialul de partea opusa, sau se pot face transpozitii neuro-
musculare din alte zone ale corpului.
42
2. Pe cai vasculare, mai ales venoasa (in otitele acute sau cronice acutizate).
3. Pe cai anatomice perforate: dehiscente osoase, suturi largi, fracturi
neconsolidate, calea labirintului (de unde se propaga in endocraniu prin conductul
auditiv intern, canalul endolimfatic sau prin apeductul melcului).
43
instaleaza triada: cefalee, varsaturi, constipatie. Febra este inalta, prezinta redoarea
cefei, hiperalgie cu hiperestezie cutanata, contracturi (trismus, orto-episonus), mioza,
tulburari de vedere, exagerarea reflexelor osteo-tendinoase, puls si respiratie aritmica,
oligurie.
Evolutia este grava, spre exitus, prin paralizii diverse si in final paralizie bulbara.
Daca tratamentul este precoce si corect, se poate vindeca, deseori cu sechele
neurologice.
Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor de meningita la un bolnav cu otita
acuta supurata, otita medie supurata cronica colesteatomatoasa, mastoidita sau abces
extradural. Punctia lombara este obligatorie si se poate descoperii de la inceput un
lichid cefalo-rahidian hipertensiv, albuminorahie cu Pandy pozitiv, cresterea
elementelor celulare (meningita seroasa), apoi apar leucocite intacte (mmeningita
puriforma), iar in final se gasesc leucocite distruse si germeni microbieni (meningita
purulenta).
Diagnosticul diferential trebuie facut cu meningitele de alta natura si cu
meningita de insotirea a abcesului cerebral sau cerebelos. Tratamentul meningitei si a
focarului otic trebuie aplicate concomitent si de urgenta. Pentru otita adesea este
necesara interventia chirurgicala. Trebuie alese antibioticele care trec bariera hemato-
encefalitica (Cloramfenicol dar mai ales alesceflosporine de generatia a III-a).
44
Semnele clinice de debut, in perioada de encefalita, nu sunt caracteristice si pot fi
confundate cu o viroza banala: cefalee, febra moderata, unele modificari de
comportament.
Urmeaza o perioada de latenta, paucisimptomatica de 2-3 saptamani de la debutul
bolii, dupa care se instaleaza perioada de stare, care se caracterizeaza clinic prin
prezenta celor trei sindromuri cre formeaza triada lui Bergmann:
1. Sindromul de hipertensiune intracraniana, ale carui semne cardinale sunt:
cefalee, varsaturi, bradicardie,staza papilara (la examenul fundului de ochi).
2. Sindromul infectios, cu febra, scadere accentuata in greutate.
3. Sindromul de localizare, care tradeaza suferinta substantei nervoase: -
afazie senzoriala (in abcesele lobului temporar dominant)
- afazie motorie,
- hiper-reflectabilitate, paralizii, tulburari de vedere etc.
Abcesele cerebeloase determina nigstagmus de tip central, tulburari de
coordonare si de tonus muscular, dismetrie etc.
Rareori aceste sindromuri exista toate. Cele mai multe din abcese au
simptomatologie mai saraca, lipseste unul sau doua dintre sindromuri, exista chiar
abcese „mute” care debuteaza clinic prin coma si moarte.
Evolutia abceselor cerebrale si cerebeloase este scurta, ele se deschid in spatiile
sub – arahnoidiene sau in ventriculi, determinand coma si moarte bolnavului.
Diagnosticul de abces trebuie suspicionat la orice bolnav purtator al unui
colesteatom, care face un sindrom infectios inexplicabil sau mai ales prezinta semne
neurologice. Este necesar un examen oftalmologic si neurologic. Arteriografia care
cauta sa depisteze prezenta abcesului a fost inlocuita cu tomografia computerizata si cu
rezonanta magnetica nucleara, examinari moderne care pot sa depisteze cu
exactitate abcesul, sa ii determine marimea, forma, localizarea, capsula etc.
45
Tratamentul este chirurgical, neurochirurgul avand prioritate, otologului
revenindu-i rolul de a suprima focarul otic. Abcesul propriu – zis se poate extirpa in
substanta sanatoasa, se poate punctiona sau se poate drena la exterior uneori in
cavitatea mastoidiana. Rezultatele tratamentului sunt ceva mai bune decat in cazul
meningitei otice.
46
Aici se poate observa uneori si o discreta tumefiere a regiunii. Afectiunea
evolueaza spre flegmoane cervicale, extindere la alte sinusuri endocraniene, meningita
sau abcese cerebrale, cerebeloase, hepatice etc.
Diagnosticul pozitiv este uneori dificil si se bazeaza in general pe prezenta unei
stari septice la un bolnav otita cronica colesteatomatoasa in puseu acut, cu semne
discrete de inflamatie la nivel cervical.
Proba Quackenstedt – Stokei consta in cresterea presiunii lichidului cefalo –
rahidian la comprimarea venei jugulare sanatoase, pe cand comprimarea celei bolnave
nu modifica presiunea.
Explicatia consta in modalitatea de drenaj venos a sangelui din endocraniu: cele
doua sinusuri laterale iau nastere din acelasi loc, teascul lui Herophilius (confluens
sinuum) si sangele se poate scurge la oricare dintre sinusurile laterale; comprimarea
celui bolnav nu produce staza endocraniana, el este deja trombozat, dar comprimarea
celui sanatos determina oprirea circulatiei sangelui venos.
Tratamentul este chirurgical, combinat cu cel medical: se descopera sinusul
lateral, se punctioneaza si daca in siringa nu vine sange, se incearca aspirarea
trombului. Daca aceasta nu reuseste, se leaga vena jugulara interna la nivel cervical,
sub partea trombozata. Este bine a se lega la piele capatul superior al venei.
Tratamentul medical consta in antibioterapie conform antibiogramei germenului izolat la
hemocultura.
47
CAP.1.7. EDUCATIE PENTRU SANATATE
48
CAPITOLUL II
49
PLAN DE INGRIJIRE
CAZUL I
50
Numele si prenumele mamei: N.M.
Ocupatie : contabila
Stare civila : casatorita
Religie : ortodoxa
• Date variabile:
Domiciliul: localitatea Banesti, judetul Prahova
Conditii de viata si munca: locuinţa- casa cu 4 camere, cu baie si bucatarie, in
care locuiesc trei persoane.
Gusturi personale: alimentatie corespunzatoare varstei, diversificata corect;
masticaţie uşoara, reflex deglutitic prezent;
- Apgar = 9 (coloratie);
- Alimentat natural pana la 4 luni si jumatate, diversificat corect la 5 luni;
- Vaccinari efectuate conform schemei de vaccinare a Ministerului
Sanatatii;
- Dezvoltare psihomotorie corespunzatoare cu achizitii motorii si verbale
corespunzatoare;
e)Antecedente personale patologice: usoare afectiuni digestive si
respiratorii tratate ambulator.
52
II.1.3. Informaţii legate de boala
a) motivele internarii: stare generala alterata, febra, agitatie, paloare,
inapetenta.
b) istoricul bolii:
Boala a debutat iu urma cu 5 zile cu alterarea starii generale, agitatie, plans
si febra si s-a agravat progresiv copilul refuzand alimentatia si prezentand agitatie
polipnee, si disfonie, motiv pentru care mama se prezinta cu copilul la camera de
garda a secţiei pediatrie unde este internat pentru investigatii si tratament.
c) diagnosticul la internare: otita medie acuta d)
data ia internare: 9.02.2008 – ora 11.
e) examenul pe aparate si sisteme:
- facies suferind; tegumente umede, transpirate, palide; mucoase palide;
temperatura 39 grade C;
- tesut celular subcutanat normal reprezentat; -
sistem osteoarticular: integru, mobil;
- sistem muscular: normoton, normokinetic;
- sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili;
- aparat respirator: torace normal conformat, simetric; murmur vezicular
usor inasprit bilateral; F.R. = 20/min, fara zgomote patologice supraadaugate.
- aparat cardiovascular: soc apexian in spaţiul IV intercostal stang,
zgomote cardiace ritmice bine batute ( A.V. – l25batai/minut),fara zgomote
patologice supraadaugate, puls prezent bilateral la arterele peroferice;
- aparat digestiv: faringe uşor hiperemic, abdomen suplu mobil cu
miscarile respiratorii, cicatricea ombilicala prezenta normal conformata; ficat la
rebord, splina nepalpabila; tranzit intestinal prezent;
- aparat uro – genital: loji renale libere, nedureroase; mictiuni spontane,
nedureroase; organe genitale externe normal conformate.
53
- Sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana; reflexe osteo –
tendinoase prezente bilateral
Probleme actuale:
- febra;
- inapetenta;
- facies anxios, suferind;
- proces inflamator la nivelul urechii medii; -
agitaţie.
Probleme potenţiale:
54
II.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA
DATELOR
GRAD DE DEPENDENTA
1. Nevoia de a respira = grd.3
2. Nevoia de a bea si a manca = grd.3
3. Nevoia de a elimina = grd.l
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.2
5. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.3
6. Nevoia de a se imbraca = grd.2
7. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.3
57
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si
mucoasele = grd.2
9. Nevoia de a evita pericolele = grd.l
10. Nevoia de a comunica = grd.2
11. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri,
de a practica religia = grd. I
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.l
13. Nevoia de a se recrea = grd.2
14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.l
TOTAL: 27 PUNCTE
58
II.2.3.DIAGNOSTIC NURSING:
1. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator
manifestata prin otodinie, polipnee, tahicardie discreta, tegumente palide.
2. Somn inadecvat cantitativ si calitativ datorita durerii, febrei - treziri
frecvente, somn agitat, oboseala.
3. Dificultate de a se alimenta datorita procesului inflamator, manifestata
prin aport alimentar si hidric insuficient, usoara scadere ponderala.
4. Hipertermie, consecinta a procesului inflamator si infectios manifestat
prin cresterea temperaturii peste valori normale, tegumente calde,
transpiratie.
5. Vulnerabilitate fata de pericole datorita modificarilor produse de boala in
organism, manifestata prin riscul de suprainfectie.
6. Dificultate de a efectua activitati recrative datorita dispneei, oboselii,
anxietaţii, manifestate prin apatie sau agitatie, neliniste, nervozitate.
OBIECTIVE:
1. Pacienta sa prezinte o respiratie si circulatie in limite fiziologice.
2. Pacienta sa prezinte temperatura normala in termen de 3 zile.
3. Copilul sa prezinte toleranta digestiva normala.
4. Copilul sa fie alimentat cantitativ si calitativ corespunzator varstei.
5. Pacienta sa prezinte somn linistit, odihnitor.
6. Sa fie ferita de infectii supraadaugate.
59
7. Sa existe colaborare cu mama pacientei care la randul ei sa fie capabila sa
contribuie la buna ingrijire a copilului pe parcursul spitalizarii.
INTERVENTIILE ASISTENTEI
60
APLICAREA INGRIJIRILOR
PREOPERATOR
61
administrand 10- ;
15mg./12g corp Calciu
oral la 6 ore, iar in =4
continuare Glicemie=0,83mg/
administram dl Evidentiind
Ampicilina 1g/24 anemie Infectie,
ore, 1flac.A 250mg. usoara
la 6ore i.m. hipocalcemie
Ca gluconic 10%
1f./zi per.os.
Romergan sirop
lingurita de
2ori/zi. Am
efectuat instilatii
cu solutie otica
1pic.de 3ori/zi
ambele urechi.
Am efectuat I.D.R.
la P.P.D.
62
Aport reduse calitativ de modificarile lapte caldute, apoi simptomelor bolii,
de lichide; corespunzat apetitului am trecut copilul copilul va recapata
Usoara or varstei. survenite din pe un regim lacto- treptat apetitul, isi
scadere Sa prezinte cauza secretiilor fainos corpus din restabileste
ponderala; apetit curse din nas in supe, gris, orez cu toleranta digestiva
Inapetenta normal stomac ce franeaza lapte. Nevoile dupa 48ore.
mecanismul nutritive pentru un 11.02.2008 copilul
fiziologic de copil de 1 an sunt aflat pe regim
aparitie a senzatiei de 90-100cal/kg hidrolactat este
de foame. Am corp/zi. trecut pe
cantarit zilnic Alimentatia zilnica lactofainos.
copilul, iar cuprinde 500ml 11.02.2008
valoriale obtinute lapte, 30-60g Greutate= 8400g
le-am inregistrat in branza de vaci,10- (fata de 8100 g la
F.O. am servit 15g unt. 30-50g internare)si se
copilului carne, 50-100g mentine stationar
alimentatia in paine alba sau pana la externare.
conditii igienice integrala, 75-100g
Striate, cu rabdare cartofi, 150-200g
si intelegere. legume si
Somn Pacienta sa Am asigurat Am administrat Copilul si-a reluat
inadecvat cu prezinte somn copilului un mediu la indicatia treptat somnul
alterarea linistit, ambiant linistit, medicului calitativ si
calitatii si odihnitor, placut odihnitor, Fenobarbital cantitativ in limite
cantitatii. cantitativ si cu temperatura 0,5ml.i.m. fiziologice.
Febra. calitativ, constanta intre 18-
Tuse. corespunzator 20 grade C.
Manifestar varstei in 2-
i: -somn 3zile. Sa
afectat prezinte stare
Risc de Pacientul sa fie Copilul sa fie Am supravegheat Pacienta a avut o
infectii ferit de afebril, fara permanent evolutie
supraadauga suprainfectie. reasccensionar comportamentul favorabila, nu a
te, scaderea i ale copilului, aparitia prezentat
rezistentei temperaturii. unor manifestari complicatii, iar
organismului Sa nu apara patologice. Am tegumentele s-au
. otoree verificat mentinut curate
mucopurulent tegumentele si integre.
63
si mucoasele
copilului
asigurandu-i igiena
tegumentara prin
bai partiale zilnice
la pat si a lenjeriei
curate de corp si
pat.
TRATAMENT
64
penicilinel
or
AMBROXOL Sol.100ml/750 tipA/infect
mucolitic Per.os 5-10pic. 30pic/zi la
mg Tb.30mg De aceasta
Ca GLUCONIC Recalcifiant Fiole de 10ml Pr.o 3ori/zi
1f/zi varsta
1/2f.de 2ori/zi Nu se
s. administr
i.v. ea za i.v.
la copii
HEMISUCCINAT Antiinflamato f. i.v. 5-
DE r; antisoc 20mg/kg/doza;
HIDROCORTIZO 5ml/25mg., se repeta la
N
PARACETAMOL Analgezi Cp.0,5g Peros. nevoie Peros.20mg/
c Sup.0,125g0.250 Intrarect kg corp/zi
Antipiret g, al I.rectal sup.
ic Susp.125mg/5ml
ROMERGAN antihistaminic , 250mg./5ml.
Drj.30mg. Per.o 0,5 mg/kgc 0,5 mg/kgc Produce
f. s. i.v. per.os seara, sedare,
i.m. sau 0,1 uscaciun
50mg./2ml i.r. mg/kgcorp ea
sirop, de3ori/zi ca mucoasei
flac.125ml. antihistaminic; bucale
(124mg/100ml) ca antiemetic
sup.5mg., 0,25-0,5 mg/kg
i.m. sau i.r.
65
ANALIZE DE LABORATOR
66
GRAD DE DEPENDENTA LA EXTERNARE
TOTAL : 27 PUNCTE
67
Independent
Dependent
68
RECOMANDARI LA EXTERNARE:
- mama sa evite pe cat este posibil contactul copilului cu persoane bolnave, aglomeratii;
- sa revina cu copilul la control peste 7 zile;
- sa continue tratament la domiciliu cu Amoxicilina 250mg/5ml sirop flac, 1lingurita la 8 ore;
- igiena stricta a urechilor;
- evitarea racelii, curent, frig.
PLAN DE INGRIJIRE
CAZUL II
Date fixe:
Numele si prenumele : P.G.
Varsta Sex : 25 ani
Religie : masculin : ortodoxa : romana
Nationalitate Ocupatie : strungar
Stare civila : casatorit
Date variabile
Domiciliul: localitatea Campina, judetul Prahova
Conditii de viata si munca: locuinta – apartament confortabil, 3 camere in care locuiesc 2 persoane.
Gusturi personale: alimentatie bazata pe proteine animale si salate; asculta muzica populara;
Mod de petrecere a timpului liber: ii place sa-si petreaca timpul liber cu familia sa, in parc sau in aer liber; ii plac
excursiile la munte.
Probleme actuale:
- febra;
- dispnee inspiratorie; - otoree mucoasa U.D.; - hipoacuzie
U.D.;
- facies anxios, suferind; - inapetenta.
Probleme potentiale:
- alterarea respiratiei;
- tulburari ale starii de constienta; - surditate.
73
II.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR II.2.1. ANALIZA
SATISFACERII NEVOILOR
FUNDAMENTALE
3. NEVOIA DE Urina: de
A ELIMINA aspect normal
74
4. NEVOIA DE Integritate Restrictie in a Refuzul de Tulburare
A SE MISCA SI osteoarticular se mobiliza; a face a
A AVEA O a; activitati respiratie
Febra;
BUNA i;
Miscari
POSTURA Dificultate de a
adecvate Durere;
ramane in
postura Anxietate
functionala
5. NEVOIA DE Adoarme usor Somn agitat, Dificultate Dispnee;
A DORMI SI A treziri de a se
SE ODIHNI frecvente;Ore odihni; Obstruct
de odihna ie
Insomnia nazala;
insuficiente;
Iritabilitate; Durere
Neliniste
75
10. NEVOIA Acuitatea Dificultate de Comunica Hipoacuzie
DE A vizuala si a vorbi. re
COMUNICA auditiva in ineficienta
limite normale
11. NEVOIA Convingeri
DE A personale fata
ACTIONA de realitate;
CONFORM
PROPRIILOR Posibilitatea de
CONVINGER a actiona
I SI VALORI conform
DE A propriilor
PRACTICA credinte.
12. NEVOIA Integrita
DE A FI te
PREOCUPAT psihica;
IN VEDEREA
REALIZARII Autocritica:fol
os este timpul
liber in mod
placut; fara
dificultate in
a-si asuma
13. NEVOIA Sentiment Dificultate de Dezinteres Lipsa
DE A SE de a participa la in a de
RECREA multumire activitati indeplini interes
recreative activitati
recreative
14. NEVOIA Deprindere,
DE A INVATA
CUM SA-TI Acumulare
PASTREZI de
SANATATEA cunostinte,
Modificari
comportament
al e
76
II.2.2 GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE : pacientul dependent atat prin
varsta cat si datorita bolii, are nevoie de ingrijiri si ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale.
TOTAL: 27 PUNCTE
SE INCADREAZA IN GRADUL III DE DEPENDENTA
77
Independent
dependent
II.2.3.DIAGNOSTIC NURSING:
1. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator si
infectios manifestata prin bradipnee inspiratorie, tuse seaca, iritativa, disfonie, tegumente palide.
2. Dificultate de a comunica datorata procesului inflamator la nivelul urechii medii, manifestata prin otoree
mucoasa si hipoacuzie.
3. Alterarea vocii datorita procesului inflamator de la nivelul laringelui si manifestata prin raguseala,
dificultate de a comunica.
4. Hipertermie datorita procesului infectios, manifestata prin febra ridicata, piele umeda, calda.
78
5. Somn inadecvat calitativ si cantitativ datorita tusei, durerilor, anxietatii,
tulburarilor respiratorii si manifestata prin adormiri dificile, treziri frecvente, oboseala, neliniste.
6. Dificultate de a se alimenta si a se hidrata corespunzator datorita disfagiei, tusei, anxietatii si manifestata
prin scadere ponderala moderata, aport alimentar si lichidian insuficient.
7. Dificultate de a efectua activitati recreative datorita modificarilor produse de boala in organism, spitalizarii
si manifestata prin apatie, tristete.
a) OBIECTIVE:
1. pacientul sa-si recapete vocea normala; sa poata comunica verbal in decurs de 48 ore.
2. pacientul sa prezinte cai respiratorii libere permeabile. Tusea sa se diminueze pana la disparitie.
3. pacientul sa prezinte temperatura in limite fiziologice.
4. pacientul sa prezinte somn odihnitor, sa prezinte stare de confort fizic si psihic.
5. pacientul sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat corespunzator varstei.
6. pacientul sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra, sa poata comunica verbal in mod satisfacator in 3
zile.
7. pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase si sa nu prezinte infectii nosocomiale.
79
b) INTERVENTIILE ASISTENTEI
1. Am asigurat conditii de ingrijire salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C, umiditate, ventilatie. Am
recomandat repaus vocal. Am servit pacientul cu ceaiuri calde si am aplicat comprese calde in jurul gatului. La
indicatia medicului am administrat tratamentul.
2. Am invatat pacientul sa realizeze gimnastica respiratorie.
3. Am invatat pacientul sa tuseasca, sa sexpectoreze si sa colecteze sputa daca apare in recipiente special in acest
scop; am efectuat educatie pentru sanatate. Am administrat sirop expectorant, inhalatii cu ceai de musetel. Am
insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei radiografii cardiopulmonare.
4. Am invatat pacientul cum sa curete secretiile de la nivelul U.D. si cum sa administreze picaturi otice.
5. Am observat si masurat temperatura axilara. Am notat valorile in carnetel si am inregistrat grafic in foaia de
temperatura. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara. Am pregatit materialele necesare pentru
recoltarea produselor in vederea examenelor de laborator.
6. Am asigurat pacientului un mediu ambiant linistit si placut, i-am recomandat lectura placuta inainte de culcare
si i-am administrat un sedativ.
7. Am asigurat pacientului alimentatia corespunzatoare tinand cont de starea febrila si modificarile survenite. La
indicatia medicului am administrat, in primele 12 ore un regim hidrolactat.
8. Am facilitat modalitatea de comunicare non – verbala. Am aplicat comprese calde in jurul gatului. Am administrat
bauturi calde.
9. Am supravegheat si masurat functiile vitale si vegetative, comportamentul pacientului si reactia la
tratamentul administrat.
80
II.4. APLICAREA INGRIJIRILOR
81
manifestata prin suprainfectie. la disparitie. nociv al fumatului si modul de reluat respiratia
prin tuse Sa prezinte importanta administrare: normala, mai
seaca, respiratie si renuntarii la fumat. Codeina persista
iritative, circulatie in Am aplicat tehnici de fosforica 1tb./zi tusea.secretia
coriza, limite favorizare a Sirop otica a disparut,
tegumente si fiziologice in circulatiei: masaj, expectorant cat si otodinia
mucoase decurs de 3 exercitii active. Am 3lg/zi 22.02.2008 tuse
palide zile. insotit pacientul la Instalatii nazale cu seaca in excese
radiologie pentru ulei de pin rare, mai ales la
efectuarea unei Inhalatii cu ceai de contact cu fum,
radioscopii cardio- musetel, uleiuri aer rece
pulmonare. Am eterice Am La
ajutat pacientul sa se administrat solutiile externare
ocupe de igiena otice conform F.R.=16/m
urechilor. Am condus indicatiilor. in
pacientul la
19.03.2008 Hipertermie Deshidratare Pacientul sa Am observat si La indicatia In rma
cauzata de prezinte masurat in regiunea medicului am interventiilor,
procesul temperatura axilara temperatura, administrat temperatura a
infectios si in limite am notat valorile in antipiretice: scazut ajungand
manifestata prin normale in F.O. in fisa de Aspirine 3cpr./zi in 22.02.2008 la
febra, termen de 3 temperatura. Am Polidin f. III/zi i.m. valori normale.
tegumente calde zile asigurat igiena De asemenea am 19.02.2008-
si umede tegumentelor si cea administrat in T=39,1gC
vestimentara, oferind continuare tot 20.02.2008-
pacientului lenjerie tratamentul T=38,3g C
curata, uscata la prescris. 21.02.2008
nevoie si ajutandu-l -T=37,4gC
sa-si efectueze igiena 22.02.2008
zilnica minima. Am -T=36,7gC
pregatit materialele La
necesare si pacientul internare
pentru consult pecientul este
O.R.L. afebril, cu
tegumente
curate, integre,
si valori
19.02.2008 Somn inadecvat Oboseala. Pacienta sa Am asigurat Am administrat un biologice
Odata cu
calmarea
82
cantitativ si Alterari si prezinte pacientului un mediu sedativ Diazepam tusei
calitativ datorita tulburari de somn linistit, ambiant linistit, f.l. i.m. (22.02.2008), cu
starii febrile, comportament odihnitor. placut odihnitor, cu diminuarea
tusei si anxietatii Nr. de ore de temperatura optima. febrei si
si manifestat somn I-am recomandat ameliorarea
prin somn agitat, corespunzato lecturi placute, facile starii generale,
treziri frecvente ar e varstei. inainte de culcare. I- somnul revine
Sa prezinte am oferit o cana de la normal
stare de lapte cald seara
Alimentatie Scadere confort
Pacientulfizic
sa inainte de culcare.
Am asigurat La indicatia 21.02.2008
inadecvata ponderala prezinte pacientului o medicului am pacientul este
calitativ si severa cu toleranta alimentatie administrat in restabilit din
cantitativ, pierderi de digestiva corespunzatoare, primele 12 ore un punct de vedere
cauzata de minerale. normala si sa tinand cont de starea regim hidrolactat al tolerantei
disfagie, tuse, Deshidratare . fie alimentat febrila si modificarile compus din lichide digestive,
obstructie calitativ si apetitului survenite calde, ceai,lapte si scaderea
laringiana, cantitativ din cauza secretiilor compoturi. ponderala
manifestata prin corespunzator scurse in stomac din Dupa calmarea inregistrata de
aport hidric si varstei. Am nas. Dupa restabilirea durerilor laringiene bolnav fiind mai
alimentar redus, adaugat la tolerantei digestive la si diminuarea febrei mica de 0.5kg.
slabiciune, fiecare grad indicatia medicului am administrat (200g) fata de
scadere de hrana a fost pacientului un regim greutatea la
ponderala. temperatura repartizata in 4 mese semisolid. internare
peste normal la 4ore interval, timp La externare
13% din nr necesar pentru o pacientul primeste
total de calorii buna digestie. bine alimentatia
necesare. In care este acum
perioada completa calitativ si
febrila am cantitativ
administrat
cantitati mici
Alterarea Alterarea grava a Pacientul Am umezit aerul din Am efectuat inhalatii Dupa
mucoasei integritatii sa incapere. Am cu infuzie de musetel, efectuarea
laringelui mucoasei prezinte facilitat modalitati de antiseptice. Am tratamentului si
cauzata de laringiene de mucoasa comunicare non- administrat a interventiilor
procesul catre procesul laringian verbala. Am aplicat tratamentul prescris autonome si
inflamator si inflamator si a umeda comprese calde in de medic in delegate,
manifestata suprainfectie si integra. jurul continuare. mucoasa
83
disfonie, jena poata gatului. Am umeda integra,
dureroasa la comunica administrat asa cum se
vorbire si verbal in bauturi calde. observa la
dureri sub mod examenul O.R.L.
forma de satisfacator de control
intepaturi la in termen de efectuat de
nivelul 3zile. medic.
19.02.2008 laringelui,
Scaderea in Risc de Pacientul sa Am supravegheat Pacientul nu a
capacitatii de suprainfectii, fie ferit de bolnavul atent si am prezentat
aparare a prin scaderea complicatii masurat zilnic complicatii .
organismului rezistentei infectioase. functiile vitale si evolutia a fost
datorita infectiei organismului. Sa nu vegetative, favorabila.
si febrei, prezinte comportamentul Obiectivele
aportului infectii pacientului, reactia stabilite si
alimentar redus nosocomiale. la tratamentul interventiile s-au
calitativ si administrat. Am dovedit a fi
cantitativ. asigurat igiena corecte.
tegumentelor si
vestimentara, a
alimentatiei.
84
TRATAMENT
85
ANALIZE DE LABORATOR
86
87
GRAD DE DEPENDENTA 1. Nevoia de a respira = grd.1
2. Nevoia de a bea si a manca = grd.1 3. Nevoia de a elimina = grd.l
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.1 5. Nevoia de a dormi si a se odihni
= grd.1
6. Nevoia de a se imbraca = grd.1
7. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.1
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.1
9.Nevoia de a evita pericolele = grd.l 10. Nevoia de a comunica = grd.2
11. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri, de a practica religia = grd. I
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.l 13. Nevoia de a se recrea = grd.1
14.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.2
TOTAL: 27 PUNCTE
88
SE ÎNCADREAZĂ IN GRADUL III DE DEPENDENTA
independent
dependent
89
II.5. EXTERNAREA BOLNAVULUI
RECOMANDARI LA EXTERNARE:
- Sa evite pe cat posibil consumul de alimente si lichide reci; - Sa nu faca eforturi vocale
exagerate;
- Sa nu mai fumeze;
- Sa se informeze mai mult la modul in care iti poti pastra sanatatea;
- Sa revina la control peste 1luna si apoi la 2luni, oana cand dupa un an in care pacientul nu mai prezinta otoree
se va interveni chirurgical pentru a se incerca repararea timpanului – timpanoplastie – ;
- Am instruit bolnavul sa evite suflatul nasului pe ambele nari concomitent, si patrunderea apei in ureche cu
ocazia bailor. I-am explicat bolnavului ca la fiecare baie sa introduca in prealabil in ureche un tampon de vata imbibat
in ulei;
- Se interzice bolnavului ca timp de un an sa faca baie la piscina sau la mare pentru a evita imersia capului in
apa.
90
PLAN DE INGRIJIRE CAZUL III
Date fixe:
Numele si prenumele : C.L.
Varsta : 46 ani
Sex Religie : feminin : ortodoxa : romana
Nationalitate Ocupatie : croitoreasa
Stare civila : casatorita
91
Date variabile
Domiciliul: localitatea Brebu, judetul Prahova
Conditii de viata si munca: locuinta – casa, 3 camere in care locuiesc 3 persoane.
Gusturi personale: alimentatie echilibrata; ii place sa croiasca si sa coasa;
Mod de petrecere a timpului liber: ii place sa-si petreaca timpul liber cu familia sa, sa se uite la televizor,gradinarit.
92
d) Antecedente personale patologice:
- bolile copilariei;
- apendicectomie la 19 ani.
93
- sistem osteoarticular: integru, mobil;
- sistem muscular: normoton, normokinetic;
- sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili;
- aparat respirator: torace normal conformat, simetric; tuse latratoare, discreta disfonie; murmur vezicular usor
diminuat bilateral; F.R. = 17/min;
- aparat cardiovascular: soc apexian in spatiul IV intercostal stang, zgomote cardiace ritmice bine batute (
A.V. – 72batai/minut), fara zgomote patologice supraadaugate, puls prezent bilateral la arterele periferice;
T.A.=130/70mm 1lg;
- aparat digestiv: faringe usor hipermic, abdomen suplu mobil cu miscarile respiratorii, cicatricea ombilicala
prezenta normal conformata; ficat la rebord, splina nepalpabila; tranzit intestinal prezent;
- aparat uro – genital: loji renale libere, nedureroase; mictiuni spontane, nedureroase; organe genitale
externe normal conformate;
- sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana; reflexe osteo – tendinoase prezente bilateral.
94
* laringe: obstructie laringiana, disfonie, tuse seaca; mucoasa laringiana
edematiata.
95
III.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR III.2.1. ANALIZA
SATISFACERII NEVOILOR
FUNDAMENTALE
96
4. NEVOIA DE Integritate
A SE MISCA SI osteoarticular
A AVEA O a;
BUNA
POSTURA Miscari
5. NEVOIA DE Adoarme usor Somn agitat, Dificultate Dispnee;
A DORMI SI A treziri de a se
SE ODIHNI frecvente;Ore odihni; Obstructie
de odihna a C.R.S.;
insuficiente; Insomnia
Otalgie;
Iritabilitate;
Durere
Neliniste
97
Capacitate de Otalgie
a angaja si pulsatil
mentine o a;
relatie cu
Acufene
semenii
Hipoacuz
prezenti.
ie
11. NEVOIA Convingeri
DE A personale fata
ACTIONA de realitate;
CONFORM
Posibilitatea de
PROPRIILOR
a actiona
CONVINGER
conform
I SI VALORI propriilor
DE A credinte si
PRACTICA valori nu este
12. NEVOIA Integrita
DE A FI te
PREOCUPAT psihica;
IN VEDEREA
REALIZARII Autocritica;
Foloseste
timpul liber in
mod placut si
eficient
13. NEVOIA Sentiment Dificultate de Dezinteres Lipsa
DE A SE de a participa la in a de
RECREA multumire activitati indeplini interes
prezent recreative activitati
recreative Oboseala
14. NEVOIA Deprindere, Lipsa de Lipsa Neglijar
DE A INVATA cunostinte surselor ea bolii
CUM SA-TI Acumulare suficiente de si a
PASTREZI de asupra bolii informati sanatatii
SANATATEA cunostinte, actuale e asupra .
Modificari bolii
comportament actuale
al e, dorinta de
a acumula
cunostinte
asupra
modificarilor
starii de
98
III.2.2 GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE : pacientul dependent atat prin varsta cat
si datorita bolii, are nevoie de ingrijiri si ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale,
GRAD DE DEPENDENTA: 1.Nevoia de a respira = grd.3
2.Nevoia de a bea si a manca = grd.3 3.Nevoia de a elimina = grd.1
4.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.2 5.Nevoia de a dormi si a se
odihni = grd.3
6.Nevoia de a se imbraca = grd.2
7.Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.3
8.Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.3 9.Nevoia de a evita pericolele =
grd.1
10.Nevoia de a comunica = grd.2
11.Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri, de a practica religia = grd.1
12.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.1 13.Nevoia de a se recrea = grd.2
14.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.1
TOTAL: 28 PUNCTE
99
SE INCADREAZA IN GRADUL III DE DEPENDENTA
Independent
dependent
III.2.3.DIAGNOSTIC NURSING:
1. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator si
infectios, manifestata prin bradipnee inspiratorie, tuse seaca, iritativa, disfonie, tegumente palide, febra, otalgie
pulsatila;
2. Alterarea vocii datorita procesului inflamator de la nivelul laringelui si manifestata prin raguseala,
dificultate de a comunica.
3. Hipertermie datorita procesului infectios, manifestata prin febra ridicata, piele umeda, calda.
4. Somn inadecvat calitativ si cantitativ datorita tusei, durerilor, anxietatii,
100
tulburarilor respiratorii si manifestata prin adormiri dificile, treziri frecvente, oboseala,
neliniste.
5. Dificultate de a se alimenta si a se hidrata corespunzator datorita disfagiei,
tusei, anxietatii si manifestata prin scadere ponderala moderata, aport alimentar si lichidian insuficient.
6. Dificultate de a efectua activitati recreative datorita modificarilor produse de boala in organism, spitalizarii
si manifestata prin apatie, tristete.
7. Dificultate de a comunica datorata procesului inflamator al cailor aeriene superioare si otice, manifestata
prin hipoacuzie, autofonie, disfonie.
a) OBIECTIVE:
1. pacientul sa-si recapete vocea normala; sa poata comunica verbal in decurs de 48 ore.
2. pacientul sa prezinte cai respiratorii libere permeabile. Tusea sa se diminueze pana la disparitie.
3. pacientul sa prezinte temperatura in limite fiziologice.
4. pacientul sa prezinte somn odihnitor, sa prezinte stare de confort fizic si psihic.
5. pacientul sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat corespunzator varstei.
6. pacientul sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra, sa poata comunica verbal in mod satisfacator in 3
zile.
7. pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase si sa nu prezinte infectii nosocomiale.
101
b) INTERVENTIILE ASISTENTEI
1. Am asigurat conditii de ingrijire salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C, umiditate, ventilatie. Am
recomandat repaus vocal. Am servit pacientul cu ceaiuri calde si am aplicat comprese calde in jurul gatului. La
indicatia medicului am administrat tratamentul.
2. Am invatat pacientul sa realizeze gimnastica respiratorie si sa efectueze igiena locala la nivelul urechilor,
precum si cum sa-si administreze picaturi de solutii otice. 3. Am invatat pacientul sa tuseasca, sa sexpectoreze si sa
colecteze sputa daca apare in recipiente special in acest scop; am efectuat educatie pentru sanatate. Am
administrat sirop expectorant, inhalatii cu ceai de musetel. Am insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei
radiografii cardiopulmonare.
4. Am observat si masurat temperatura axilara. Am notat valorile in carnetel si am inregistrat grafic in foaia de
temperatura. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara. Am pregatit materialele necesare pentru
recoltarea produselor in vederea examenelor de laborator.
5. Am asigurat pacientului un mediu ambiant linistit si placut, i-am recomandat lectura placuta inainte de culcare
si i-am administrat un sedativ.
6. Am asigurat pacientului alimentatia corespunzatoare tinand cont de starea febrila si modificarile survenite. La
indicatia medicului am administrat, in primele 12 ore un regim hidrolactat.
7. Am facilitat modalitatea de comunicare non – verbala. Am aplicat comprese calde in jurul gatului. Am administrat
bauturi calde.
8.Am supravegheat si masurat functiile vitale si vegetative, comportamentul pacientului si reactia la
tratamentul administrat.
102
APLICAREA INGRIJIRILOR
103
tuse seaca, circulatie in renuntarii la si modul de patologice.
iritativa, limite fiziologice fumat. Am aplicat administrare:
coriza, in decurs de 3 tehnici de Codeina 13.03.2008
tegumente si zile. favorizare a fosforica 1tb./zi Pacientul si-a
mucoase circulatiei: masaj, Sirop reluat
palide exercitii active. Am expectorant respiratia
insotit pacientul la 3lg/zi normala, mai
radiologie pentru Inhalatii cu ceai persista tusea.
efectuarea unei de musetel,
radioscopii cardio- uleiuri eterice. 14.03.200
pulmonare. 8 tuse
seaca in
excese rare,
mai ales la
contact cu
fum, aer rece
11.03.2008 Hipetermie Deshidratare . Pacienta sa Am observat si La indicatia In rma
cauzata de prezinte masurat in medicului am interventiilor,
procesul temperatura in regiunea axilara administrat temperatura a
infectios si limite normale temperatura, am antipiretice: scazut
manifestata prin in termen de 3 notat valorile in Polidin f. III/zi ajungand in
febra, zile F.O. in fisa de i.m. De 14.03.2008 la
tegumente calde temperatura. Am asemenea am valori
si umede. asigurat igiena administrat in normale.
tegumentelor si cea continuare tot
vestimentara, tratamentul prescris 11.03.2008
oferind pacientului -T=39,2gC
lenjerie curata, 12.03.2008
uscata la nevoie si -T=38,4g
ajutandu-l sa-si C
efectueze igiena 13.03.2008
zilnica minima. -T=37,5gC
Am pregatit 14.03.2008
materialele -T=36,5gC
necesare si La
pacientul pentru internare
consult O.R.L. pecientul este
104
constante in
limite normale.
11.03.2008 Somn inadecvat Oboseala. Pacienta sa Am asigurat Am administrat Odata cu
cantitativ si Alterari si prezinte somn pacientului un un sedativ calmarea tusei
calitativ tulburari de linistit, mediu ambiant Diazepam f.l. i.m. (12.03.2008), cu
datorita starii comportament odihnitor. Nr. linistit, placut diminuarea
febrile, tusei si de ore de somn odihnitor, cu febrei si
anxietatii si corespunzatoar temperatura ameliorarea
manifestat prin e varstei. Sa optima. I-am starii generale,
somn agitat, prezinte stare recomandat lecturi somnul revine
treziri frecvente de confort fizic placute, facile la normal
si psihic. inainte de culcare.
I-am oferit o cana
Alimentatie Scadere ponderala Pacienta sa de
Amlapte cald seara
asigurat La indicatia 12.03.2008
inadecvata severa cu pierderi prezinte pacientului o medicului am pacientul este
calitativ si de minerale. toleranta alimentatie administrat in restabilit din
cantitativ, Deshidratare digestiva corespunzatoare, primele 12 ore punct de vedere
cauzata de normala si sa fie tinand cont de un regim al tolerantei
disfagie, tuse, alimentat starea febrila si hidrolactat digestive,
obstructie calitativ si modificarile compus din scaderea
laringiana, cantitativ apetitului survenite lichide calde, ponderala
manifestata prin corespunzator din cauza ceai,lapte si inregistrata de
aport hidric si varstei. Am secretiilor scurse in compoturi. bolnav fiind mai
alimentar redus, adaugat la stomac din nas. Dupa calmarea mica de 0.5kg.
slabiciune, fiecare grad de Dupa restabilirea durerilor laringiene (200g) fata de
scadere temperatura tolerantei digestive si diminuarea febrei greutatea la
ponderala. peste normal la indicatia am administrat internare
13% din nr medicului hrana a pacientului un
total de calorii fost repartizata in 4 regim semisolid.
necesare. In mese la 4ore La externare
perioada febrila interval, timp pacientul primeste
am administrat necesar pentru o bine alimentatia
Alterarea Alterarea grava a Pacienta sa Am umezit aerul careefectuat
Am este acum Dupa
mucoasei integritatii prezinte din incapere. Am inhalatii cu infuzie efectuarea
laringelui mucoasei mucoasa facilitat modalitati de musetel, tratamentului si
cauzata de laringiene de catre laringiana de comunicare non- antiseptice. Am a interventiilor
procesul procesul umeda si verbala. Am aplicat administrat autonome si
inflamator si inflamator si integra. Sa tratamentul delegate,
105
manifestata de suprainfectii, verbal in comprese calde in de medic laringiana este
prin disfonie, prin scaderea mod jurul gatului. Am in umeda integra,
jena dureroasa rezistentei satisfacator administrat continua asa cum se
la vorbire si organismului. in termen de bauturi calde. re. observa la
dureri sub 3zile examenul
forma de O.R.L. de
intepaturi la control
nivelul efectuat de
laringelui, in medic. Disfonia
19.02.2008 Scaderea Risc de Pacienta sa fie Am aPacienta
disparutnu a
capacitatii de suprainfectii, prin ferit de supravegheat prezentat
aparare a scaderea complicatii bolnava atent si complicatii .
organismului rezistentei infectioase. Sa am masurat evolutia a fost
datorita infectiei organismului. nu prezinte zilnic functiile favorabila.
si febrei, infectii vitale si Obiectivele
aportului nosocomiale. vegetative, stabilite si
alimentar redus comportamentul interventiile s-
calitativ si pacientei, reactia au dovedit a fi
cantitativ. la tratamentul corecte.
administrat. Am
asigurat igiena
tegumentelor si
vestimentara, a
106
TRATAMENT
DENUMIRE FORMA DE ACTIUNI TII MOD DE DOZA DOZA OBSER
PREZENTA ADMINIS ZILNICA ZILNIC V ATII
RE T RARE ADMINIST A
R ATA MAXIM
A
GLUCOZA Sol.inj. Monozaharida i.v Variabil in 1l/zi (5%)
20%,33% 40%, fisiologica, sursa . functie de caz . 500ml/zi(10
sol.perf. 5%, de energie, creste P Aici 250ml/zi %)
10% volemia, combate E
deshidratarea V
POLIDIN Fiole 1 ml i.m. 3fiole/zi 3fiole/zi
DIAZEPAM Cpr. Tranchilizant, p. De 1-2ori/zi 0,5mg/kgc
2mg, miorelaxant , os i.m. / i.v. lent la batrani
5mg,10m anticonvulsiva . 2-20mg
g; nt i. repetabil dupa
VITAMINA C200 Cpr.200m Stimuleaza apetitul p.os. i.v. sau 3-4ore
3cpr/zi 2cpr de 4-5 ori/zi
g Fiole a si creste imunitatea in PEV 1-2 fiole /zi i.v.
10ml sau in PEV
SER FIZIOLOGIC Pungi de Refacerea In PEV 500-1000 ml/zi
250ml, volumului sau mai putin
500ml,1000ml lichidian.
continand Combate
HHC NaCl 0.9%
f.5ml/25m Antiinflamat i.v. lent 5-20mg/kg/doza Se repeta
g; or Antisoc la nevoie la nevoie
PARACETAMOL 5ml/100m
Cp. Analgez Per.os 1cpr. De 3 ori/zi 2g/zi
0.5g ic intrarec sau mai putin
Sup.su antipire tal
ALGOCALMIN Cpr.500mg. Antialgic p 0.5g la nevoie 2g i.v. maxim
fiole 1g/2 ml Antiinflamat . 1ml
sup or antipiretic o
s
107
GRAD DE DEPENDENTA 8. Nevoia de a respira = grd.1
9. Nevoia de a bea si a manca = grd.1 10.Nevoia de a elimina = grd.l
11.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.1 12. Nevoia de a dormi si a se odihni
= grd.1
13.Nevoia de a se imbraca = grd.1
14.Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.1
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.1
9.Nevoia de a evita pericolele = grd.l 10. Nevoia de a comunica = grd.1
11. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri, de a practica religia = grd. I
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.l 13. Nevoia de a se recrea = grd.1
14.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.2
TOTAL: 27 PUNCTE
dependent
EXTERNAREA BOLNAVULUI
Data externarii : 17.03.2008
Diagnosticul la externare:
Otita media supurata acuta banala.
Infectie acuta de cai respiratorii superioare. Starea pacientului la externare:
109
RECOMANDARI LA EXTERNARE:
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
111
ANEXE
TEHNICI UTILIZATE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU
OTITA
INJECTIA INTRAMUSCULARA
112
1. Ciofu E., Ciofu C. – „Esentialul in pediatrie”, Editura Medicala
Almatea, Bucuresti 1997
2. Florea Marin – „Explorari clinice si morfofunctionale in
medicina”, Editura Timopur 1993
3. Georgescu Dan – „Produse farmaceutice”, Editura National
1999
4. Papilian Victor – „Anatomia omului” vol.II editia a 7-a, Editura
ALL, Bucuresti 1993
5. Soare Ioana – „Analize medicale explicate”, Editura Etna 2002
6. Stroiescu Valentin – „Farmacologie”, Editura ALL, Bucuresti
1994
7. Titirca Lucretia – „Tehnici speciale de ingrijire a bolnavilor”,
Editura Didactica si Pedagocica, Bucuresti 2001
8. Titirca Lucretia – „Ghid de nursing”, Editura Viata Medicala
Romaneasca, Bucuresti 2001
9. Tomescu Emil – „Curs elementar de oto – rino – laringologie”,
Cluj Napoca 1995
113