Sunteți pe pagina 1din 147
SCOALA POSTLICEALA ”HENRI COANDA” – FILIALA URZICENI PROFILUL : ASISTENT MEDICAL GENERALIST LUCRARE DE DIPLOMA

SCOALA POSTLICEALA ”HENRI COANDA” – FILIALA URZICENI

PROFILUL : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE DIPLOMA

MEDIC COORDONATOR :

ASISTENT COORDONATOR :

1

ABSOLVENT:

SCOALA POSTLICEALA ”HENRI COANDA” – FILIALA URZICENI

PROFILUL : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE PACIENTILOR CU OTITA MEDIE

MEDIC COORDONATOR :

ASISTENT COORDONATOR :

ABSOLVENT:

PLANUL LUCRARII

CAPITOLUL I

INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE IN OTITA

MEDIE

I.1. Notiuni de anatomie si fiziologie a urechii medii. I.2. Definitie.Etiologie.Clasificare. I.3. Evaluarea unor semne si simptome ale pacientului cu otita medie. I.4. Participarea asistentei la interventii autonome si delegate. I.5. Participarea asistentei medicale la acte de investigatie si tratament. I.6.Evaluarea : evolutia, prognostic, complicatii. I.7. Educatia pentru sanatate.

CAPITOLUL II PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTIILOR CU OTITA MEDIE

II.1 Culegerea datelor. II.2 Analiza si interpretarea datelor :

-problemele pacientului, -diagnostic nursing. II.3 Planificarea ingrijirilor. II.4 Aplicarea in practica a planului de ingrijire. II.5 Externarea bolnavului.

CAPITOLUL III

ANEXE.

BIBLIOGRAFIE.

3

CAPITOLUL I

INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE PACIENTILOR CU OTITA MEDIE

4

CAP.I.1 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A URECHII MEDII

URECHEA MEDIE

Urechea medie se compune dintr-o cavitate centrala denumita tympanum sau casa timpanului, si anexele acesteia: trompa lui Eustachio si apofiza mastoida.

CASA TIMPANULUI are forma unei lentile biconcave cu 6 pereti. PERETELE EXTERN vine in raport cu conductul auditiv extern si are 2 portiuni:

- una superioara osoasa, denumita zidul atical si - una inferioara, membrane timpanului. Aceasta membrane inchide fundul conductului auditiv extern. Pozitia ei este oblica de sus in jos si din afara-inauntru. La nou nascut este practice orizontala, ea tinde sa se verticalizeze odata cu cresterea, ajunge la un unghi de aproximativ 45% cu verticala. Membrana timpanica nu este plana, ci conic – concava privita din exterior, portiunea centrala reprezinta varful conului si poarta numele de umbo. Insertia membranei pe cadrul osos se face prin intermediul unui ligament (ligamentul lui Gerlach). In portiunea superioara acest ligament se desprinde de osul timpanal si se rasfrange spre centrul membranei, pentru a se insera pe scurta apofiza a ciocanului. Se formeaza astfel doua ligamente timpano – maleare, anterior si posterior, care impart membrane timpanica in doua regiuni inegale: cea superioara, situate deasupra ligamentelor si a scurtei apofize a ciocanului, este pars flaccida lui Shrapnell, ce

5

cuprinde 1/5 din suprafata, si cea inferioara cu 4/5 din suprafata, care poarta numele de pars tensa, fiind partea “ in tensiune”. Manerul ciocanului coboara in pars tensa de sus in jos si dinainte – inapoi, pana la umbro. De la ligamentul lui Gerlach pana la manerul ciocanului se intend fibre conjuctive ce ofera pars tensei rezistenta si posibilitati vibratorii.

La nivelul membranei lui Shrapnell, stratul conjunctiv este slab reprezentat. La exterior, membrane timpanica este acoperita cu tegument foarte subtire, pe fata ei interna se intinde epiteliul casei timpanului. Peretele superior al casei este subtire, deseori dehiscent (dehiscenta osoasa la nivelul suturii pietro - scuamoase) si vine in raport cu fosa cerebrala mijlocie, lobul temporar. Aceste raporturi explica posibilitatea aparitiei complicatiilor endocraniene in cazul supuratiilor urechii mijlocii. Peretele inferior se invecineaza cu golful venei jugulare.

Peretele

posterior

corespunde

apofizei

mast oide

si

reprezinta

orificiul

de

comunicare cu cavitatile aerate ale mastoidei (aditus ad antrum).

Peretele anterior

prezinta in partea sa superioara orificiul timpanic al trompei

lui Eustachio. Acest perete vine in raporturi cu articulatia temporo – mandibulara si cu canalul corotidian. Peretele intern vine in raport cu urechea interna si cu nervul facial. El prezinta o proeminenta centrala denumita promontorium. Deasupra acestuia se gaseste un orificiu ovalar, fenestra vestibuli sau fereastra ovala (obturata de talpa scaritei), iar dedesubtul ei un alt orificiu, fenestra cochleae sau fereastra rotunda (obstruata de o membrane conjuctiva). Continutul casei timpanului este reprezentat de cele trei osisoare:

- ciocanul (maleus),

- nicovala (incus) si

6

- scarita (stapes), asezate din afara – inauntru in ordinea descrisa. Osisoarele se articuleaza intre ele. Ciocanul are un maner inserat in stratul conjunctiv al membranei timpanice, un col (pe care se insera tendonul muschiului tensor tympani) si un cap cu care se articuleaza nicovala. Nicovala are forma unui molar cu 2 radacini, una se sprijina pentru a realizza axul ei de rotatie (scurta apofiza a nicovalei), iar cealalta se articuleaza cu capul scaritei (apofiza lunga sau descendenta a nicovalei). Scarita are forma unei scari de sa, prezentand un cap articular, un col ce serveste la insertia muschiului scaritei, doua brate care ajung la talpa ei (numita si platina scaritei). Casa timpanului este strabatuta de nervul coarda timpanului. De la peretii casei spre continutul ei se intind mezouri mucoase care compartimenteaza cavitatea. Se disting doua compartimente distincte, cu rol important in patologia infectioasa a urechii medii: un spatiu superior, denumit atica sau epitympanum si altul inferior, atrium sau mezotympanum. Inervatia senzitiva a casei se face de catre o ramura a nervului glosofaringian (perechea IX), iar vascularizatia este asigurata de ramuri ale arterelor maxilara interna, meningee mijlocie, carotida interna si auriculara posterioara.

TROMPA LUI EUSTACHIO sau tuba auditiva se intinde de la casa timpanului pana la peretele lateral al rinofaringelui. Ea are o portiune osoasa spre urechea medie si una cartilaginoasa spre faringe. La unirea celor doua portiuni se gaseste o ingustare, istmul. Trompa se deschide odata cu contractia muschiului peristafilin extern in timpul deglutitiei. APOFIZA MASTOIDA prezinta o serie de cavitati aerate, captusite de o mucoasa subtire aplicata direct pe os – celule mastoidiene. Toate celulele comunica

7

intre ele si in final cu antrul mastoidian, care este cea mai mare celula si care exista de la nastere. Antrul comunica in partea sa anterioara cu casa timpanului. Structura celulara a mastoidei poate fi diminuata sau poate lipsi (mastoida eburnata), ca urmare a tulburarilor de aerisire a urechii medii (datorita vegetatiilor adenoide ale copilului) sau datorita inflamatiilor cronice a urechii medii (otite cronice). Apofiza mastoida vine in raport superior cu fosa cerebrala mijlocie, intern cu urechea interna, cu sinusul venos sigmoidian (sau lateral) si cu fosa cerebeloasa. In exterior este acoperita cu tegumente pe fata ei inferioara se insera muschii digastric si sterno-cleido-mastoidian. Anterior, mastoida vine in raporturi cu casa timpanului si nervul facial (perechea VII).

Particularitati la copii:

La sugar si la copilul mic trompa lui Eustachio:

- are un traiect scurt si orizontalizat;

- diametrul mare;

- consistenta redusa a suportului cartilaginos;

- tonus redus al muschiului tensor al valului palatin (principalul dilatator activ al

trompei lui Eustachio). Toate aceste particularitati fac ca obstructia trompei sa se realizeze mult mai usor la copii prin inflamatia mucoasei si acumulare de sercretii. Contaminarea urechii medii cu secretii se face prin:

- reflux (in timpul plansului sau suflarii nasului);

- aspirare (presiune redusa in casa timpanului);

8

FIZIOLOGIA APARATULUI AUDITIV

Aparatul auditiv este numit analizator acustico – vestibular si are 2 functii principale:

1. auditiva;

2. vestibulara; In cazul afectiunilor la nivelul acestui aparata apar cateva sindroame otologice:

1) Hipoacuzia, care poate fi de trei feluri: de transmisie, neurosenzoriala si de tip mixt;

Acufenele care se numesc TINITUS-uri si reprezinta sunete pe care bolnavul

le aude dar nu provin din mediul exterior;

2)

3)

Otalgia, numita si otodinie – durere;

4)

Otoreea = scurgerea unui lichid din conductul auditiv extern;

5)

Sindromul vestibular periferic = vertij + tulburari de echilibru + nistagmus.

Dintre toate aceste simptome in otitele medii se intalnesc:

SIMPTOM

OTITA MEDIE

Hipoacuzia de transmisie

Otite acute catarale

Hipoacuzia neuro – senzoriala

Degenerari cohleare in afectiunile urechii medii

Hipoacuzie de tip mixt

Otalgia

Otite acute sau cronice

Otoreea mucoasa

Otite cronice supurate in faza linistita

Otoreea muco – purulenta

Otita cronica supurata simpla

Otoreea purulenta fetida

Otita colesteatomatoasa

CAP.I.2. DEFINITIE, ETIOLOGIE, CLASIFICARE

9

DEFINITIE

Sub numele de otita medie se intelege localizarea unui proces inflamator la nivelul urechii medii. Otitele medii pot fi catarale sau supurate, acute sau cronice.

ETIOLOGIE:

I) OTITE MEDII CATARALE

1. OTITA MEDIE CATARALA ACUTA

Otita catarala acuta apare la toate varstele, cu predilectie la copii. Etiologia cea mai frecventa o constituie rinitele, adenoiditele si faringitele acute. Mecanismul de producere consta in inflamatia si obstructia trompei in cadrul inflamatiei mucoasei nazale, a rinofaringelui sau a amigdalei faringiene. Aerul din urechea medie se resoarbe si presiunea negativa care se creeaza, plus inflamatia, determina aparitia unui exudat in cavitatea urechii medii. Mucoasa de eczematizeaza, membrana timpanica se retracta, reducandu-se si astfel posibilitatile vibratorii. Anatomopatologia este o inflamatie exudativa, de tip cataral, a mucoasei urechii medii.

2. OTITA MEDIE CATARALA CRONICA (otita seroasa, otita seromucoasa) Otita catarala cronica este o afectiune frecventa. Ea succede celei acute, prin persistenta cauzelor care au provocat-o. Este favorizata de inflamatiile de sept, tumori ale rinofaringelui, dar cea mai frecventa cauza ramana adenoidita cronica. Lichidul din urechea medie este vascos si daca trompa isi recapata permeabilitatea, el nu se poate evacua spontan.

10

II. OTITELE MEDII SUPURATE

1. OTITELE MEDII SUPURATE ACUTE

A) OTITA MEDIE SUPURATA ACUTA BANALA

Este abcesul cald al urechii medii. Etiologic, otita este determinata de coci piogeni in majoritatea cazurilor (Streptococus pneumoniae si pyogenes, Haemophilus influenzae, Brahmanella catarrhalis Staphylococcus aureus). Calea pe care acesti germeni ajung in casa timpanului este cea a trompei lui Eustachio. Cazul tipic este al unei rinite acute cand, dupa 3-4 zile de evolutie a acesteia, prin trompa mai larga a copilului mic sau prin suflatul nasului cu presiune prea mare la copilul mai mare sau la adult, secretiile mucopurulente intra in urechea medie si germenii populeaza cavitatea, care este sterila in mod normal. Din punct de vedere anatomopatalogic, este vorba despre inflamatie acuta de tip exudativ – purulent. Mucoasa este edematiata, pe alocuri ulcerata. In cavitatile urechii medii se aduna puroi sub presiune, leucocitele lizate elibereaza fermenti proteolitici care necrozeaza membrana timpanica si determina o perforatie, cu eliberarea puroiului in conduct. In forme grave, necrozate, poate fi afectat si osul (osisoarele urechii, peretii urechii medii).

B) OTITA SUGARULUI

11

Otita sugarului mai poarta numele de otoantrita. Ea este o forma clinica aparte a

otitei acute banale, datorita terenului cu reactivitate deosebita la aceasta varsta. Infectia urechii medii este favorizata de o trompa scurta si larga, ce permite patrunderea cu usurinta a secretiilor din rinofaringe si chiar a alimentelor atunci cand sugarul este alimentat in pozitie orizontala si intamplarea face sa aiba o deglutitie defectuoasa. Diafragmul interatico – atrial este bine reprezentat la sugar. La acest teren aparte se adauga prematuritatea, distrofia si mai ales tratamentele antibiotice insuficiente ale inflamatiilor cailor aeriene superioare efectuate de catre medici care nu stiu ca si urechea este implicata. Exista doua forme distincte de otita la sugar:

1. Otita manifesta sau stenica, care are clinica si evolutia otitei supurate;

2. Otita latenta sau astenica , apare pana la varsta de 18 luni, nu atrage atentia pediatrului asupra urechii.

C) OTITELE MEDII IN CURSUL BOLILOR INFECTIOASE(Otitele specifice)

1. Otita gripala insoteste sau complica gripa, provocata de virusul gripal;

2. Otita scarlatinoasa este provocata de streptococul B-hemolitic;

3. Rujeola determina otitele cu germeni banali, pe un teren anergizant;

4. Difteria otica este rara, propagarea se face din faringe, pe calea trompei;

5. Otita tuberculoasa este o complicatie a unei tuberculoze pulmonare, infectarea urechii se face prin sputa bacilifera a bolnavului;

6. Zona zooster auriculara nu este de fapt o otita, ci o afectare a ganglionului geniculat al facialului.

2. OTITELE MEDII SUPURATE CRONICE

12

Otitele medii supurate cronice sunt supuratii cronice ale cavitatilor urechii medii. Etiologia lor este microbiana, flora fiind dominanta de germeni conditionat – patogeni: stafilococ, pioceanic, proteus si coli. Otitele medii supurate cronice se prezinta sub doua forme clinice diferite, la care etiopatogenia, simtomatologia, pronosticul si tratamentul sunt diferite.

A) OTITA MEDIE SUPURATA CRONICA SIMPLA

Mai este denumita mezotimpanita, otoreea tubara, otita medie supurata cronica benigna. Boala este frecventa, debutul ei este in copilarie. Patogenia recunoaste un mecanism tubar, evidentiat si prin faptul ca fiecare puseu inflamator nazar sau faringian determina acutizarea procesului otic. De obicei este vorba despre o otita catarala cronica care s-a infectat, iar cronicizarea infectiei recunoaste aceleasi cauze ale otitei catarale: vegetatii adenoide, mai rar alergie nazala sau malformatii velo – palatine. Ea poate ramane si ca urmare a unei otite acute nevindecate. Anatomopatologic este vorba despre o inflamatie exsudativa la nivelul mucoasei urechii medii. Se constata o inmultire a celulelor secretorii atat la nivelul mucoasei trompei cat si a peretilor casei timpanului. Pot sa apara sclerozari ale mucoasei trompei (timpanoscleroza), trompa se poate stnoza. Nu exista ulceratii ale mucoasei sau osteita, ceea ce confera caracterul de benignitate al afectiunii.

B) OTITA MEDIE SUPURATA CRONICA

COLESTEATOMATOASA

13

Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa mai poarta si numele de epitimpanita, otoree purulenta sau otita medie supurata cronica maligna. Anatomie patologica si patogenie. Caracteristica acestei otite o constituie prezenta in urechea medie a unei pungi tegumentare, asezata cu stratul germinativ la exterior si cel descuamativ la interior si care poarta numele de colesteatom. Colesteatomul se formeaza prin 3 modalitati diferite:

a) prezenta de incluziuni epitaliale embrionare ectodermice in urechea medie (colesteatom primitiv); b) patrunderea epidermului conductului in urechea medie prin perforatii preexistente ale membranei timpanice; c) invaginarea portiunii superioare a membranei timpanice in urechea medie (punga de retractie), ca urmare a scaderii presiunii aerului sin casa timpanului, in cursul obstructilor cronice ale trompei lui Eustachio (cel mai frecvent mecanism). Succesiunea fenomenelor patogenice este urmatoarea: vegetatii adenoide

(hipertrofia amigdalei faringiene) otita catarala cronica (otita sero mucoasa) → punga de retractie a membranei timpanice in zonele cele mai slabe ale acesteia (pars flaccida si zona postero – superioara a pars tensei) → cresterea in dimensiuni a pungii si acumularea epiteliului descuamat la interior (colestom uscat) → imprejurul colesteatomului cu descoperirea elementelor anatomice din vecinatate → complicatii. Matricea (camasa) colesteatomului este proprietatea de a leza osul. Din cauza infectiei, portiuni din camasa se ulcereaza si apar granulatii de tesut conjunctiv (cand sunt mari se numesc polipi auriculari); prin ulceratii, infectia din interior vine in contact direct cu elementele inconjuratoare descoperite de colesteatom (dura mater, urechea interna, nervul facial, sinusul lateral), generand complicatii foarte grave. Din acest motiv, aceasta forma de otita a fost denumita maligna. Desi nu este tumora, colesteatomul se comporta tumoral.

14

CLASIFICARE

Otitele medii se clasifica in :

I. Otite catarale:

1. Otita medie catarala acuta;

2. Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita sero – mucoasa ).

II. Otite supurate:

1. Otite medii supurate acute:

- otita medie supurata acuta banala;

- otita sugarului;

- otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice). 2. Otite medii supurate cronice:

- otita medie supurata cronica simpla;

- otita medie supurata cronica colesteatomatoasa.

15

CAP. I.3. EVALUAREA UNOR SEMNE SI SIMPTOME ALE PACIENTILOR CU OTITA MEDIE

OTITE CATARALE:

1. Otita medie catarala acuta:

Simptomatologia este discreta: otalgia este moderata sau discreta si dureaza numai cateva ore (la copii), adesea este absenta (la adult). Bolnavul acuza hipoacuzie cu senzatia de plenitudine in ureche si autofonie (isi aude prea tare propria voce sau zgomotele produse de masticatie). El are senzatia de lichid in ureche, care se deplaseaza odata cu schimbarile de pozitie ale capului. Uneori apare un vertij. Hipoacuzia are caracter de transmisie, se poate modifica supa deglutitie, suflatul nasului sau stranut (ocazii cu care trompa se poate deschide). Dia gno stic u l se sta b i leste p e b aza se m n el o r c l i n i ce , a as p ectu l u i m e m b ra n ei timpanice, a hipoacuziei cu caracter de transmisie la probele de acumetrie (weber lateralizat la ureche bolnava, Rinne negativ) sau audiograma (pe care se observa pastrarea la nivel normal a curbei pe conducerea osoasa si coborarea intre 20 si 40 db a curbei pe conducerea aeriana).

2. Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita seromucoasa) Clinic: Hipoacuzia de tip transmisie , cu autofonie, reprezinta singurul simptom

acuzat de bolnav.

16

II) OTITE SUPURATE: 1.

Otite medii supurate acute:

Oti t a m e d ie s upu rata ac u t a b a n ala Acumetric si audiometric se pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie, iar radiografia deceleaza voalarea sistemului pneumatic mastoidian. Laboratorul va depista o leucocitoza cu neutrofilie. Dupa o evolutie de 3-4 zile, se produce perforatia spontana a memranei timpanice (faza perforativa), ce aduce ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei, dar hipoacuzia se accentueaza si in conductul auditiv extern apare otoreea purulenta. La inceput, puroiul este sero – sanghinolent, apoi devine purulent franc sau muco – purulent. La otoscopie, membrana timpanica este acoperita cu puroi pulsatil, foarte edematiata, nu pemite repararea sediului perforatiei si in profunzime se observa un punct stralucitor (o reflectare a luminii oglinzii noastre). Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului.

Oti t a s ug ar u l u i

Exista doua forme distincte de otita la sugar. Otita manifesta sau stenica, care are clinica si evolutia otitei supurate descrise mai sus. Sugarul este agitat, inapetent, febril. Palparea urechii, apasarea pe tragus (semnul Vacher), nu sunt fidele. Otoscopia este cea care stabileste diagnosticul. Otita latenta sau astenica, apare pana la varsta de 18 luni, nu atrage atentia pediatrului asupra urechii. Pe prim plan se afla semnele generale, organizate sub 3 sindroame:

1. – Sindromul neuro – toxic (paloare, torpore, hipotermie, extremitati

reci, polipenee, convulsii, fenomene digestive).

17

2.

– Sindromul casectizant, cu subfebrilitati si scadere ponderala continua.

3. – Sindromul infectios, cu stare febrila prelungita.

Otoscopia arata modificari minore ale membranei timpanice (ingrosari, modificari de pozitie sau de culoare), ca procesul infectios este localizat in atica si antru, deci nu are raporturi directe cu membrana timpanica.

Radiografiile executate in incidenta trans – orbitara pun in evidenta voalarea antrului mastoidian. Diagnosticul este dificil, se bazeaza pe existenta unuia sau a mai multora din sindroamele amintite, pe radiografii, pe urmarirea cazului si colaborarea intre specialistul otolog si pediatru.

Oti t ele m e d ii i n c u rs u l bo l i l o r i n fecti o ase ( o ti t e s p eci f ice) Otita gripala: Otoscopic se observa flictene violacee, pline cu un continut sero – hemoragic, situate pe tegumentul partii profunde a conductului auditiv extern si pe suprafata membranei timpanice. Daca flictenele se sparg, continutul se elimina ca otoree sero – hemoragica, in cantitate redusa. Flictenele se produc datorita vasculopatiei gripale. Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala fiind plina cu exudat seros sau sero – hemoragic si in aceste cazuri otalgia si hipoacuzia sunt mai accentuate. Daca exudatul se infecteaza, otita devine purulenta. Gripa afecteaza si urechea interna, cu aparitia hipoacuziei neuro – senzoriale si a unui sindrom vestibular. Diagnosticul pozitiv este facil in prezenta flictenelor care sunt caracteristice. La fel otita gripala este singura care poate determina aparitia otoreei la numai cateva ore de la debut. Diagnosticul diferential trebuie facut cu otita acuta catarala si cu cea supurata.

18

Otita scarlatinoasa este provocata de streptococul B-hemolitic, este adesea grava, avand un tratament necrozant. Ea lasa sechele importante cu distrugeri ale osisoarelor urechii.

Rugeola determina otitele cu germeni banali, pe termen anergizant.

Difteria otica este rara, propagarea se face din faringe, pe calea trompei. La ostocopie pot sa apara falsele membrane.

Otita tuberculoasa este o complicatie a unei tuberculoze pulmonare, infectarea urechii se face prin sputa bacilifera a bolnavului. Manifestarile sunt caracteristice:

membrana timpanica se perforeaza in multiple locuri, leziunile din casa timpanului sunt osteitice, cu zone de os descoperit de culoare alba si sechestre osoase. Este singura forma de otita care poate determina ruptura arterei carotide interne in canalul ei si aparitia unei hemoragii cataclismice.

Zona zooster auriculara nu este de fapt o otita, ci o afectare a ganglionului geniculat al facialului. Se manifesta cu otalgie, aparitia unei eruptii veziculoase in conduct si in conca, plus o paralizie faciala de tip periferic. Uneori poate fi afectat si nervul acustico – vestibular VIII cand apare hipoacuzie neuro – senzoriala si sindrom vestibular (zona asociata).

2. Otite medii supurate cronice:

Oti t a m e d ie s upu rata c r o n ica si m p la Simptomatologia subiectiva se rezuma la hipoacuzie, care se accentueaza odata cu trecerea anilor si la otoree mucoasa sau micropurulenta, filanta. Obiectiv se observa o perforatie a membranei timpanice situata in pars tensa , cel mai des in jumatatea

19

inferioara si care nu atinge niciodata insertia osoasa a membranei timpanice (din acest motiv este considerata perforatie centrala, spre deosebire de perforatia din otita coleastomatoasa , care ajunge pana la osul pe care se insera membrana timpanica si se numeste marginala). Perforatia poate avea dimensiuni variabile, poate fi reniforma, poate cuprinde majoritatea suprafeti pars tensei. Secretiile sunt filante, mucoasa casei este congestionata in puseele inflamatorii si aparent normala intre pusee. Acumetria si audiograma depisteaza o surditate de transmisie, dar dupa mai multi ani de evolutie se adauga si o componenta neuro – senzoriala, hipoacuzia devenind mixta.

Oti t a m e d ie s upu rata c r on i ca c o lestea t o m a t o a s a Simptomatologia este discreta, se instaleaza insidios, de obicei din prima copilarie, nu atrage atentia unui bolnav care nu este prea pretentios cu sanatatea lui si care s-a obisnuit cu situatia urechii, motiv pentru care adesea bolnavul se prezinta tarziu, deranjat de o discreta hipoacuzie, dar mai ales de o otoree redusa cantitativ, insa deosebit de fetida. Alteori bolnavul se adreseaza medicului atunci cand otoreea devine sanguinolenta (marturie a prezentei granulatiilor si polipilor, care sangereaza usor, adesea spontan) si nu este exclus ca prima vizita la medic sa fie determinata de aparitia unei complicatii a bolii. Obiectiv se constata o perforatie in jumatatea superioara a membranei timpanice situata ori in pars flaccida (membrana lui Shrapnell), ori in cadranul postero – superior. Caracteristic este faptul ca perforatia este marginala, adica in contact cu osul pe care se insera membrana timpanica. Din perforatie se scurge un puroi fetid, uneori sanguinolent, iar dupa aspirarea puroiului se pot observa lamele albicioase, tegumentare, semnul de certitudine al otitei medii supurate cronice coleastomatoase.

20

Se pot observa granulatii si polipi, de culoare rosie – vie, care sangereaza la atingerea cu canula de aspiratie. Examenul functional al urechii pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie. Laboratorul poate identifica flora, cel mai adesea mixta formata din bacili gram – negativi (coli, pioceanic, proteus) si stafilococi, toti cu o cunoscuta rezistenta la antibiotice. Examenul radiologic pune in evidenta leziuni distructive, erodari ale peretilor ososi ai urechii, concomitent cu o reducere a pneumatizarii apofizei mastode.

CAP.1.4. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE

NOTIUNI GENERALE SI INGRIJIRI DE NURSING

poate

interveni

dependenta.

In otita, asistenta medicala poate interveni la nivelul manifestarilor de dependenta cauzate de:

de

In

cadrul

la

serviciilor

medicale

de

oferite

bolnavilor,

direct

sau

asistenta

asupra

medicala

nivelul

sursei

dificultate

manifestarilor

- Durerea – otalgie; - Otoree;

- Febra;

- Hipoacuzie;

- Procesul infectios.

21

In examinarea si tratamentul pacientilor cu dureri, asistenta medicala trebuie sa foloseasca intotdeauna un limbaj si o atitudine adecvata. Inaintea aplicarii oricarui tratament antialgic, asistenta medicala are obligatia de a informa pacientii despre acestea, facandu-i cunoscute incidentele si accidentele ce pot aparea. Trebuie avut mereu in vedere sa nu producem suferinte suplimentare inutile cu tratamentul prescris, care pot accentua durerea sau suferinta de baza. La stabilirea dozei de medicamente se va tine cont de o serie de factori individuali legati de greutate, dimensiuni corporale, varsta, bioritm, starea de boala. Pacientilor in varsta li se vor administra medicamente putine, bine alese, absolut necesare, administrate dupa scheme simple, in doze minime eficiente. Durerea fiind un sindrom complex, afectiv – emotional si motivational cu implicatii familiale, profesionale si sociale, este insotita de tulburari psihice, anxietate, depresie, care ii dau pacientului un comportament stigmatizat. Pacientul are tendinta de izolare, are sentimentul de inferioritate si o viziune anticipativa negativa asupra bolii si durerii sale, fenomen care ii agraveaza durerea si ii fac dificil tratamentul. Asistenta medicala va actiona asupra pacientilor prin controlul atentiei, prin distractii, invatarea unor manevre de abilitate, jocuri logice, manevre de relaxare fizica si psihica. O modelara sociala se poate face prin prezentarea altor cazuri si prin discutii cu pacientii, lucru care ii determina cresterea tonusului psihic si distragerea atentiei de la propriile preocupari. Pacientii vor avea o stare anticipativa pozitiva, optimista. La nevoie se apeleaza la ajutorul medicului psihiatru, la specialistul de asitenta sociala, in cazul in care pacientul are si alte probleme familiale, sociale care se adauga suferintei bolii si care il pot duce la neputinta sau refuzarea aplicarii tratamentului.

22

ASIGURAREA CONTITIILOR DE SPITALIZARE

Asistenta medicala trebuie ca pe tot parcursul spitalizarii unui bolnav sa-i asigure acestuia toate conditiile , corelat cu boala sau bolile sale. Ea va educa pacientul sa isi asigure conditiile igienice din salon si va contribui personal la aerisirea acestuia. De asemenea, va schimba lenjeria de corp sau de pat (eliminari, otoree etc.), asigurand si igiena locala riguroasa atunci cand este cazul.

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE

Asistenta urmareste la indicatia medicului:

- temperatura – se masoara dimineata si seara, se noteaza in foaia de temperatura; daca este cazul, combate febra cu antipiretice, comprese sau impachetari reci;

- pulsul – se masoara de 2-3 ori/zi la artera radiala, dupa un repaus de 15minute si se noteaza;

- tensiunea arteriala – se masoara cu ajutorul tensiometrului, la nivelul arterei humerale si valorile se noteaza;

- frecventa respiratiilor – se masoara numarand miscarile de expansiune ale

toracelui si se noteaza;

- eliminarile de materii fecale si urina si corelarea lor cu varsta, ingestia de

lichide, starea de nutritie astfel incat pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si

nutritional.

23

RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE

Asistenta se ocupa de recoltarea de sange venos si capilar in vederea cercetarii valorilor analizelor de laborator ale pacientului, in seringi sterile cu ace sterile (numai de unica folosinta). Participa activ la investigatiile imagistice, pregatind psihic pacientul pentru ele si ii ofera acestuia cat mai multe informatii corecte privind explorarile paraclinice la care va fi supus.

ADMINISTRAREA

ETIOLOGIC

TRATAMENTULUI

SIMPTOMATIC

SI

La indicatia medicului, administreaza pacientului medicatia simptomatica si etiologica fie intramuscular, fie subcutan, fie in perfuzie endovenoasa sau local.

24

CAP.I.5. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE SI TRATAMENT

I) OTITE CATARALE: 1.

Otita medie catarala acuta Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice, a aspectului membranei timpanice, a hipoacuziei cu caracter de transmisie la probele de acumetrie (webwr lateralizat la urechea bolnava, Einne negativ) sau audiograma (pe care se observa pastrarea la nivel normal a curbei pe conducerea osoasa si coborarea intre 20 si 40db a curbei pe conducerea aeriana). Impedantmetria va depista reducerea presiunii aerului in urechea medie.

2. Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita sero - mucoasa) Ostocopic se constata retractia membranei timpanice, cu manerul ciocanului orizontalizat si modificarea triunghiului luminos. Membrana timpanica capata o culoare galbuie – mata, caracteristica, comparata cu hartia inmuiata in ulei. Acumetria, audiograma si impedantmetria arata aceleasi modificari ca la otita catarala acuta. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza aspectului clinic, evolutia cronica, probele de audiometrie, dar mai ales pe aspectul impedantogramei care poate constata inlocuirea cu lichid a aerului din urechea medie si imobilizarea consecutiva a membranei timpanice.

25

Impedantmetria este o metoda de explorare a constantelor fizice ale urechii medii si are aplicatii in special la copii, unde audiograma nu se poate face sau se face foarte dificil.

II. OTITE SUPURATE: 1.

Otite medii supurate acute:

Oti t a m e d ie s upu rata ac u t a b a n ala

Acumetric si audiometric se pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie, iar radiografia deceleaza voalarea sistemului pneumatic mastoidian. Laboratorul va depista o leucocitoza cu neutrofilie. Dupa o evolutie de 3-4 zile, se produce perforatia spontana a membranei timpanice (faza perforativa), ce aduce ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei , dar hipoacuzia se accentueaza si in conductul auditiv extern apare otoreea purulenta. La inceput, puroiul este sero – sanghinolent, apoi devine purulent franc sau micro – purulent. La otoscopie, membrana timpanica este acoperita cu puroi pulsatil, foarte edematiata, nu permite repararea sediului perforatiei si in profunzime se observa un punct stralucitor (o reflectare a luminii oglinzii noastre). Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului.

Oti t a s ug ar u l u i Exista doua forme distincte de otita la sugar. Otita manifesta sau stenica, care are clinica si evolutia otitei supurate descrise mai sus. Sugarul este agitat, inapetent, febril. Palparea urechii, apasarea pe tragus (semnul Vacher), nu sunt fidele. Otoscopia este cea care stabileste diagnosticul.

26

Otita latenta sau astenica, apare pana la varsta de 18 luni, nu atrage atentia

pediatrului asupra urechii. Pe prim plan se afla semnele generale, organizate sub 3 sindroame:

1. – Sindromul neuro – toxic (paloare, torpore, hipotermie, extremitati reci, polipenee, convulsii, fenomene digestive).

– Sindromul casectizant, cu subfebrilitati si scadere ponderala continua. 3.

2.

– Sindromul infectios, cu stare febrila prelungita.

Otoscopia arata modificari minore ale membranei timpanice (ingrosari, modificari de pozitie sau de culoare), ca procesul infectios este localizat in atica si antru, deci nu are raporturi directe cu membrana timpanica. Radiografiile executate in incidenta trans – orbitara pun in evidenta voalarea antrului mastoidian.

Diagnosticul este dificil, se bazeaza pe existenta unuia sau a mai multora din sindroamele amintite, pe radiografii, pe urmarirea cazului si colaborarea intre specialistul otolog si pediatru.

Oti t ele m e d ii i n c u rs u l bo l i l o r i n fecti o ase ( o ti t e s p eci f ice) Otita gripala: Otoscopic se observa flictene violacee, pline cu un continut sero – hemoragic, situate pe tegumentul partii profunde a conductului auditiv extern si pe suprafata membranei timpanice. Daca flictenele se sparg, continutul se elimina ca otoree sero – hemoragica, in cantitate redusa. Flictenele se produc datorita vasculopatiei gripale. Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala fiind plina cu exudat seros sau sero – hemoragic si in aceste cazuri otalgia si hipoacuzia sunt mai accentuate. Daca exudatul se infecteaza, otita devine purulenta. Gripa afecteaza si urechea interna, cu aparitia hipoacuziei neuro – senzoriale si a unui sindrom vestibular. Diagnosticul pozitiv este facil in prezenta flictenelor care sunt caracteristice.

27

2. Otite medii supurate cronice:

Oti t a m e d ie s upu rata c r o n ica si m p la Acumetria si audiograma depisteaza o surditate de transmisie, dar dupa mai multi ani de evolutie se adauga si o componenta neuro – senzoriala, hipoacuzia devenind mixta. Radiologic se pune in evidenta o diminuare sau o disparitie a sistemului pneumatic mastoidian (mastoida eburnata).

Oti t a me d ie s upu r a t a cr on ic a c o leste a t o m a t oa s a Examenul functional al urechii pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie. Laboratorul poate identifica flora, cel mai adesea mixta formata din bacili gram – negativi (coli, pioceanic, proteus) si stafilococi, toti cu o cunoscuta rezistenta la antibiotice. Examenul radiologic pune in evidenta leziuni distructive, erodari ale peretilor ososi ai urechii, concomitent cu o reducere a pneumatizarii apofizei mastode. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe aspectul otoscopic, mai ales pe localizarea superioara si marginala a perforatiei si pe prezenta lamelor albe de colesteatom.

28

TRATAMENT

I) Otite catarale:

1. Otita medie catarala acuta

Tratamentul afectiunii este axat pe eforturile de repearmilizare a trompei prin instilatii nazale de vasoconstrictoare (Efedrina, Nafazolina). Se poate recomanda aplicarea de caldura pe regiunea auriculara (punga cu sare, incalzita, perna electrica), dar cu prudenta, intrucat bolnavii au tendinta de a exagera, producandu-si arsuri. Tratamentul poate fi completat cu antiinflamatoare (nesteroidice), fluidificante ale secretiilor (Acetilcisteina, Ambroxol, Brofimen). Dupa 10-15 zile, numai daca secretiile nazale au disparut, se poate recomanda Va s al v a sa u i n s u f latii t ubu l a r e .

2. Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita sero – mucoasa ) Tratamentul are drept scop evacuarea exudatului vascos din urechea medie. La adulti se practica insuflatii tubare, care in introducerea de aer sau/si medicamente in urechea medie (hidrocortizon, fluidificante ale mucusului). Daca se introduce numai aer, se aplica o para de cauciuc la nara bolnavului, cealalta narina se panseaza si se apasa puternic pe para in momentul in care bolnavul pronunta o silaba, pentru a ridica valul palatin si a se putea crea o presiune in rinofaringe care sa deschida orificiul trompei. O metoda mai eficace este de a introduce aerul sau medicamentele printr-un tub metalic incurbat, varful introducandu-se in orificiul faringian al trompei. Daca insuflatiile nu au efectul scontat, se practica o mica incizie a membranei timpanice si se aplica in acest orificiu un tubulet de material plastic de forma unui

29

mosorel (adica usor evazat la extremitati, pentru a nu fi eliminat cu usurinta din locul aplicarii) si care are rolul de a permite intrarea aerului in urechea medie. In acest fel, membrana isi reia pozitia normala si redevine vibratila (auzul se normalizeaza imediat), iar exudatul poate fi drenat prin trompa pana in rinofaringe, prin metodele proprii de clearance, pentru ca acum, in locul lichidului poate patrunde aerul. Metoda, denumita impropriu drenaj transtimpanic, este utila in special la copiii care nu suporta insuflatiile tubare. Tubuletul de plastic se mentine in jur de 3 luni, perioada in care este interzisa intrarea apei in conductul auditiv extern, pentru a evita infectarea urechii medii.

II) Otite supurate:

1. Otite medii supurate acute:

Oti t a m e d ie s upu rata ac u t a b a n ala Tratamentul fazei preperforative este in principal cu antibiotice, de predilectie cu Aoxicilina sau Augumentin (Amoxacilina + Acid clavulanic). In caz de alergie la B- lactamide se administreaza Eritromicina sau Rovamicina. Nu este recomandabil a se incepe un tratament antibiotic cu cefalosporine, ele trebuie pastrate ca tratament de rezerva in cazul in care Amoxacilina s-a dovedit ineficace (Cefaclor, Ceftibuten). Tratamentul trebuie continuat 10 zile, alminteri otita nu se vindeca si fenomenele clinice vor reaparea. Otita supurata acuta este un exemplu pentru eficacitatea unui tratament antibiotic bine condus: majoritatea se vindeca si nu necesita timpanotomie. Impotriva durerii se recomanda antalgice (Paracetamol) iar, local se poate instila Boramid, solutie uleioasa care trebuie usor incalzita inainte de utilizare. Va s o c on stric t o a r ele n aza l e , cal du r a l o cala a j u ta l a u s u ra r ea s u f er i n te l o r bolnavului.

30

Daca insa otita este surprinsa tarziu pentru ca antibiotocele sa mai poata actiona eficient, cand membrana timpanica bombeaza, se recomanda timpanotomia (numita si miringotomie), care permitand eliminarea puroiului scurteaza evolutia bolii si previne complicatile. Interventia se face cu anestezie de contact la adulti, aplicand pe membrana timpanica o buleta de vata imbibata in solutie Bonain (Mentol + Fenol = Cocaina in parti egale) sau in Fenol, dupa 10 minute anestezia s-a instalat. La copii si la cei emotivi se prefera anestezia generala (de scurta durata). Interventia consta in efectuarea unei incizii radiale de aproximativ 3mm in jumatatea inferioara a membranei timpanice. Se utilizeaza optica maritoare, preferabil microscopul operator. Unii autori prefera doar o punctie a membranei, urmata de aspirarea puroiului. Din primele picaturi se recolteaza pentru examen bacteriologic. Metoda clasica, de incizie cu bisturiu special (timpanotomul) fara optica maritoare, trebuie abandonata. Tratamentul fazei perforative se face tot cu antibiotice pe cale generala, in plus se fac aspiratii ale secretiei purulente si se protejeaza urechea prin introducerea unui dop de vata sterila in conduct. Daca vindecarea intarzie, existand o tendinta la cronicizarea, se pot face instalatii auriculare cu alcool boricat 4% sau cu solutii de antibiotice care nu afecteaza urechea interna (cloranfenicol, colimicina).

Oti t a s ug ar u l u i Tratamentul fomei stenice este identic cu cel descris inainte. Pentru forma astenica, se recomanda deschiderea chirurgicala a antrului mastoidian (antrotomie), dupa redresarea starii generale micului pacient.

Oti t ele m e d ii i n c u rs u l bo l i l o r i n fecti o ase ( o ti t e s p eci f ice)

31

Gripala: antalgice, antigripale, iar daca exista riscul unei supra infectii microbiene (manifestat prin persistenta si accentuarea otalgiei) se recomanda Amoxicilina. Zonna zoster: Tratamentul cortizonic este contestat, se recomanda Acyclovir (Zovirax), vitamine, neurotrope.

2. Otite medii supurate cronice:

Oti t a m e d ie s upu rata c r on i ca s i m p la

Tratamentul vizeaza oprirea supuratiei, preintampinarea recidivelor, in vederea unei reparatii chirurgicale cu scop functional. Se vor trata cauzele nazale si faringiene. Tratamentul local consta in aspirarea secretiilor din conduct si din urechea medie si din instalatii cu substante dezinfectante, ca de exemplu:

Rp./Acid boric 4 gr. Alcool 70% 100 gr. M.F.SOL D.S. Picaturi in ureche de 2-3 ori / zi. Specialistii pot recomanda instilatii cu solutii antibiotice in combinatie cu cortizon. (de exemplu: Solutie otica cu cloranfenicol si flocinolon produs tipizat). Este cu desavarsire interzisa utilizarea de antibiotice ototoxice (neomicina, gentamicina sau altele) pentru ca ele provoaca pierderea rapida a auzului, cu consecinte medicolegale. Inainte de instilarea unei solutii intr-o ureche care are o perforatie a membranei timpanice, medicul trebuie sa citeasca cu atentie compozitia medicamentului, indicatiile si contra indicatiile, precum si modalitatea de utilizare. Bolnavul va fi instruit sa evite suflatul nasului cu presiune excesiva sau a ambelor fose concomitent, pentru a evita introducerea secretiilor nazale in urechea medie.

32

Patrunderea apei in ureche trebuie de asemenea evitata prin introducerea in conduct a unui dop de vata imbibat in ulei (alimentar) si apoi stors, ori de cate ori bolnavul isi spala parul, iar imersiunea capului in apa la piscina sau la mare este interzisa. Daca urechea se poate mentine uscata mai mult de un an, se poate incerca repararea chirurgicala a ei (timpano – plastie ), dar numai peste varsta de 20 ani, pentru ca sub acesta varsta exista un risc notabil de aparitie a unei recidive infectioase care compromite rezultatul chirurgical.

Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa. Tratamentul de baza este cel chirurgical,de indepartare a colesteatomului. Interventia se numeste evidare petro-mastoidana si consta in indepartarea osului care separa cavitatile atico-mastoidiene (pline de colesteatom) pentru ca aceste cavitati sa devina vizibile din conduct. Colesteatomul se decoleaza si se extirpa. Evidarea poate fi extinsa sau mai limitata,in functie de extinderea leziunilor. Uneori se poate executa in aceeasi sedinta chirurgicala si reperatia anatomo- functionala a urechii medii (timpanoplastia). Tratamentul conservator este adjuvant si consta in toaleta zilnica a urechii,prin aspirarea puroiului, instilarea de solutii dezinfectante sau cu antibiotice (nu onotoxice), extirparea polipilor care obstureaza conductul sau produc retentia puroiului. Tratamentul cu antibiotice in general are indicatii numai in puseele de acuzitare, sau cand o complicatie este iminenta, dar antibioticele trebuie alese dupa efectuarea antibiogramei (de obicei este necesar Ceftadizimul si/sau Ciprofloacina).

33

CAP.I.6. EVALUAREA (EVOLUTIE,COMPLICATII,PROGNOSTIC)

I) Otite catarale:

EVOLUTIA

1. Otita medie catarala acuta: are in general o evolutie favorabila autolimitata. 2. Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita seromucoasa) :are in general o evolutie favorabila.

II) Otite supurate:

1. Otite medii supurate acute:

Otita medie supurata acuta banala:

Dupa o evolutie de 3-4 zile, se produce perforatia spontana a membranei timpanice (faza perforativa), ce aduce ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei, dar

hipoacuzia se accentueaza si in conductul auditiv extern apare otoreea purulenta. La inceput puroiul este sero-sanghinolent, apoi devine purulent franc sau muco-purulent. Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului.7 Dupa aproximativ 3 saptamani de evolutie, otita medie supurata se vindeca. Otoreea dispare prima apoi perforatia se inchide spontan, dar recuperarea auzului este mai tardiva.

34

Daca germenul este prea virulent, daca organismul se apara prost, daca perforatia a fost prea sus situata sau prea mica si nu a drenat eficient, daca tratamentul a fost eronat sau prea scurt, otita se poate complica sau croniciza. Chiar daca supuratia dispare, o perforatie prea mare ramane definitiva, determinand o hipoacuzie de tranzmisie reziduala. Se descriu forme clinice supra-acute, subacute, forme localizate la atica (aticite). Antibioterapia poate masca simptomologia otitei, mai ales la copii, fara sa o vindeca, prilej de cronicizare sau complicatii.

• Otita sugarului:

Evolutia otitei lente este grava, prin accentuarea sindromurilor amintite sau complicatiilor endrocraniene care pot sa apara.

• Otite medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice):

Otita gripala: daca flictenele se sparg, continutul se elimina ca otoreea sero- hemoragica, in cantitate redusa. Flictenele se produc datorita vasculopatiei gripale. Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala fiind plina cu exudat seros sau sero-hemoragic si in aceste cazuri otalgia si hipoacuzia sunt mai accentuate.

Daca exudatul se infecteaza otita devine purulenta. Gripa afecteaza si ureche interna, cu aparitia hipoacuziei neuro-senzoriale si a unui sindrom vestibular.

adesea

grava, avand un caracter necrozant. Ea lasa sechele importante, cu distrugeri ale

osisoarelor urechii.

Otita scarlatinoasa: este

provocata

de

streptococul

B-hemolitic,

este

Rujeola determina otitele cu germeni banali pe un termen anergizant.

35

Difteria otica este rara, propagarea se face din faringe, pe calea trompei. La otoscopie pot sa apara falsele membrane.

Otita tuberculoasa: este singura forma de otita care poate determina ruptura arterei carotide interne in canalul ei si aparitia unei hemoragii cataclismice.

Zona zooster ariculara nu este de fapt o otita, ci o afectare a ganglionului geniculat al facialului.

2. Otite medii supurate cronice:

Otita medie supurata cronica simpla:

Boala evolueaza de multe ori toata viata, cu perioade linistite, cand otoreea inceteaza, intretaiate de pusee acute, declansate de rinite si faringite acute virale, de patrunderea apei in ureche cand apare otalogie, otoree abundenta.

• Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa:

Evolutia este indelungata, adesea toata viata. Perioade linistite cand supuratia pare ca a disparut, sunt intrerupte de pusee de acuzitate, cand apare un alt germen infectat, mai virulent decat precedentul, de apa care patrunde in ureche prin conduct, sau pe calea trompei. In puseul acut, bolnavul acuza otalgie si supuratie abundenta. Odata cu trecerea anilor, leziunile sunt tot mai extinse, apare si o suferinta din partea urechii interne (datorita intoxicarii ei cu toxinele microbiene din focarul imflamator, care strabat membrana ferestrei rotunde).

Complicatiile apar cu predilectie in cursul puseelor acute.

36

Boala are o slaba tendinta de vindecare spontana, care se intampla atunci cand se erodeaza zidul atrical si colesteatomul se elimina singur in conductul auditiv extern. Multi bolnavi sufera de otita medie supurata cronica colesteatomatoasa la ambele urechi. Se intampla ca cele doua feluri de otita supurata cronica sa coexiste in aceeasi ureche. Din cauza complicatiilor frecvente si grave, prognosticul acestei otite nu este favorabil.

SECHELELE OTITELOR

Dupa stingerea procesului inflamator, otitele lasa sechele care afecteaza anatomia si fiziologia urechii medii sau a celei interne. Sunt 3 forme clinice de sechele: sechele simple, timpanoscleroza, fibroadeziva.

Sechelele simple ale otitelor Vindecarea unei otite care lasa o perforatie a membranei timpanice, o intrerupere a lantului osicular (prin eroziune), eventual ambelor leziuni, poarta denumirea de sechele simple. Bolnavul se plange de hipoacuzie de tip tranzmisie, care nu evolueaza. Tratamentul acestui tip de sechele este chirurgical. Repararea membranei timpanice (miringoplastoia) se face cu grefe de tesut conjunctiv, asezate pe sub perforatie ca un petic. Refacerea continuitatii lantului de osisoare se numeste timpanoplastie si consta in inlocuirea osisorului erodat prin asezarea lui in alt mod (transpozitie), prin hemografe sau piese de material plastic, ceramica sau metal inoxidabil. Nu este necesara reconstructia identica a lantului osicular, chirurgul urmareste de fapt realizarea unei legaturi intre membrana timpanica si platina scaritei, chiar daca se creaza un alt model de transmisie asunetului. Rezultatele chirurgicale sunt bune, ele depasesc 70% recuperari de auz.

37

Timpanoscleroza

Timpanoscleroza consta intr-o impregnare cu calciu si o degenerescenta hialina a micoasei urechii medii, care conduce la imobilizarea osisoarelor urechii. Sechelea apare ca urmare a otitelor supurate, in mod special otita medie supurata cronica simpla. Bolnavul acuza hipoacuzie de tip transmisie. La otoscopie se observa impregnari calcare ale membranei timpanice, vechi perforatii cicatrizate, fara fenomene inflamatorii vizibile. Prin perforatie mucoasa casei timpanului se vede foarte ingrosata. Audiograma are o hipoacuzie de transmisie, uneori hipoacuzie mixta predominant de transmisie. Tratamentul este chirurgical, dar mobilizarea osisoarelor se face cu multa dificultate, ele trebuie decorticate de mucoasa. Rezultatele nu sunt atat de bune in comparatie cu cele obtinute in cazul echelelor simple. Cand auzul bolnavului nu s-a putut recupera in mod satisfacator, se recomanda proteza auditiva.

Fibroadeziva

Otita fibroadeziva urmeaza otitelor catarale cronice prin permanetizarea obstructiei trompei lui eustachio, disparitia aerului din urechea medie si transformarea scleroasa, retractila a mucoasei din casa timpanului (atelectazia urechii medii). Pe alocuri se gasesc pungi de lichid vascos, iar examenul histopatologic al mucoasei arata ca procesul inflamator nu este niciodata complet stins. Bolnavul se plange de hipoacuzie care evolueaza in timp si cu acufene. Examenul ostocopic pune in evidenta o membrana timpanica alipita de peretele intern al casei, cu manerul ciocanului in pozitie orizontala. Audiograma arata o hipoacuzie mixta, iar examene repetate confirma degradarea treptata a auzului.

38

Tratamentul chirurgical are sanse de succes numai la inceputul bolii, mai tarziu nu mai are indicatie si proteza auditiva ramane singura solutie pentru ca bolnavul sa-si pastreze posibilitatile de comunicare auditiva cu cei din jurul sau.

COMPLICATIILE OTITELOR

MASTOIDITA Mastoidita este inflamatia supurativa a apofizei mastoide, ce intereseaza totdeauna structura osoasa a acesteia. Este cea mai frecventa complicatie a otitelor. Mastoidita acuta apare in cursul otitelor acute. Germenii microbieni sunt cei care au determinat otita acuta, dar virulenta lor este mai mare. Factorii favorizanti sunt reprezentati de o perforatie prea mica, ineficienta, de un tratament incorect, de un teren deficitar (distrofie, diabet, imuno-deficienta). Anatomopatologic, apar ulcerari ale muco-periostului celulelor mastoidiene ce permit producerea osteitei purulente care distruge structurile mastoidiene si septurile osoase intercelulare se topesc, instalandu-se un abces mastoidian care se deschide spontan la exteriorul mastoidei, dar nu rareori inspre endocraniu. Si in cursul otitelor medii acute supurate se gaseste puroi in celulele mastoidei, dar lipsesc ulcerarile mucoasei si mai ales osteita. Simptomatologie. Purtatorul unei otite acute, veche la care se agraveaza, durerile mastoidiene care devin pulsatii si cresc in intensitate,otoreea devine abundenta, alteori, aparent paradoxal, se opreste (fenomenul de retentie). Apofiza mastoida devine foarte sensibila la palpare, apoi se congestioneaza, se tumefiaza, santul retro-auricular dispare, pavilionul este impins inainte, fenomene care apartin stadiului de abces subperiostal. In finl apare o fisura a tegumentului retro-articular prin care se dreneaza putoiul din mastoida.

39

Otoscopia pune in evidenta o otoree abundenta, pulsatila, tegumentul peretelui posterior al conductului este dezlipit si impins spre lumen. Examenul functional depisteaza o hipoacuzie de transmisie, uneori semne de iritare vestibulara. Audiometria arata hipoacuzie de transmisie, examenul bacteriologic al secretiei otice identifica agentul patogen si antibiograma poate avea mare valoare. Radiografia mastoidei arata o valoare a celulelor si, mai important, disparitia septurilor osoase intercelulare. Forme clinice. In afara de forma clasica, expusa mai sus, se pot descrie si alte forme, dupa modul de exteriorizare al coletiei:

Mastoida cervicala tip Bezold, cand puroiul se exteriorizeaza prin varful apofizei mastoide in teaca muschiului sterno-cleido-mastoidian. Bolnavul prezinta o tumefactie laterocervicala inalta si torticolis. Petrozita, care apare prin prinderea celulelor de la varful stancii temporale. Puroiul decoleaza dura mater, formand un abces extredural, cu instalarea semnelor de suferinta a nervilor care trec pe la varful stancii (nevralgia trigeminala si diplopie in privirea laterala de partea bolnava, prin afectarea lui V si V1). Pertozita are o gravitate deosebita. Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice si a examenului radiologic. Diagnosticul diferential poate fi facut cu un furuncul al conductului sau cu o otita externa difuza cu adenita supurata retroauriculara (santul reto-auricular este pastrat) cu o reticuloza sau cu o tumora maligna. Tratamentul mastoidei este chirurgical si consta in indepartarea peretelui extern al apofizei mastoidei si chiuretarea celulelor, interventie ce poarta numele de mastoidectomie. Tratamentul cu antibiotice este srtict neesar. Restul ingrijirilor au fost descrise la tratamentul otitei supurate acute. Mastoidita cronica apare ca o complicatie a otitei medii supurate cronice colesteatomatoase, cand apare o retentie a secretiilor purulente in interiorul mastoidei

40

si aceasta se exteriorizeaza strabatand grosimea pereteluiosos extern al mastoidei. Odata ajuns subperiostal, semnele clinice locale sunt la fel ca cele ale mastoiditei acute. Tratamentul consta in interventia chirurgicala pentru colesteatom.

Osteomielita temporalului este o complicatie rara, dar grava a otitelor la varsta copilariei. Manifestarile clinice sunt zgomotoase, stare generala este grava, uneori apar semne de septicemie. Scuama temporala prezinta tumefactii ce tradeaza suferinta osului subjacent. Tratamentul este chirurgical, de indepartare a focarelor, dar trebuie completat cu ambioterapie puternica. Deoarece se complica des cu meningita, afectiunea are un prognostic rezervat.

PARALIZIA FACIALA DE CAUZA OTITICA

Paralizia faciala poate aparea in toate formele de otita si ca accident operator in interventiile chirurgicale pentru otite. In otitele acute, mai ales in formele supurate, prin propagarea inflamatiei la canalul facial. Endemul inflamator din interiorul canalului determina compresiunea vasa nervorum, deoarece canalul, fiind osos, este inextensibil, producandu-se o ischemie a nervului. In otitele cronice, nervul este descoperit, apoi comprimat de colesteatom. Din punct de vedere clinic, paralizia imbraca aspectul periferic (paralizie flasca unilaterala completa): asimetrie faciala, devierea gurii de partea sanatoasa, stergerea cutelor frontale si a santului nazo-genian. Miscarile voluntare si emotionale sunt abolite: ochiul nu poate fi inchis, bolnavul nu poate sa fluiere sau sa-si arate dintii. In timpul masticatiei, mancarea se aduna intre obraz si arcadele dentare.

41

Diagnosticul trebuie sa stabileasca etiologia otitica, eliminandu-se alte cauze:

traumatisme, tumorile, paralizia „a figore”. Starea functionala a nervului se stabileste prin teste de eletro-fiziologie.Prognosticul functional este bun in otitele acute, mai slab in cele cronice si rezervat in cazul de traumatism chirurgical. Tratamentul consta in terapia corecta a otitei acute, in otita coleasteatomatoasa fiind necesara interventia chirurgicala. In caz de lezare intra-operatorie, descoperirea nervului, inventarierea leziunilor si repararea sa chirurgicala se impune. In asemenea situatii, uneori este necesara aplicarea unei grefe de nerv. Rezultatul tratametului paraliziilor faciale in otite sunt in general bune. Pot ramane sechele, care constau in sinkinezii (musculatura hemifetei nu se mai poate contracta izolat, ci numai in bloc), pareze, contractura sau paralizie flasca. Daca nu s-au obtinut rezultate cu tratamentul descris, se pot face ulterior neuro-anastomoze cu nervul hipoglos, cu facialul de partea opusa, sau se pot face transpozitii neuro- musculare din alte zone ale corpului.

Labirintele vor fi tratate la capitolul rezervat patologiei urechii interne.

Complicatiile endocraniene ale otitelor Urechea medie si apofiza mastoda au raporturi apropiate cu endocraniul. Astfel, intre atica si fosa cerebrala mijlocie exista o lama de os subtire ( tegmen tympani), despartit in doua portiuni de catre sutura petroscuamoasa interna, care se sudeaza, dar care poate ramane uneori dehiscenta. Tegmen Tympani este traversat de mici vase sanguine. Mastoida vine in raporturi cu fosa cerebeloasa si cu sinusul venos lateral (sigmoidian). Procesele supurative ale urechii mijlocii pot ajunge in endocraniu pe trei cai:

1.

Prin

contiguitate,

erodand

osul

endocraniene. Este cazul colesteatomului.

42

si

insamantand

direct

structurile

2.

Pe cai vasculare, mai ales venoasa (in otitele acute sau cronice acutizate).

3. Pe cai anatomice perforate: dehiscente osoase, suturi largi, fracturi neconsolidate, calea labirintului (de unde se propaga in endocraniu prin conductul auditiv intern, canalul endolimfatic sau prin apeductul melcului).

Abcesul extradural este o complicatie frecventa, adesea stadiu intermediar pentru complicatiile ce depasesc dura mater. El este o colectie purulenta situata intre planul osos si dura mater. Meningele de pe fata antero-superioara a stancii este usor decolabil si favorizeaza aparitia abcesului extradural. Cauza principala o constituie otita medie supurata cronicacolesteatomatoasa. Manifestarile clinice constau in crize de hemicramie cu iradiere in orbita, sindrom febril si adesea sindrom de iritatie meningeala (redoarea cefei, rahialgii, cefalee difuza, LCR hipertensiv). Uneori apare si un sindrom de hipertensiune intracraniana, deoarece abcesul ocupa spatiu intr-o cutie extensibila. Diagnosticul clinic este de suspiciune, el se confirma la tomografia computerizata sau intraoperator. Diagnosticul diferential trebuie facut cu meningita septica difuza si cu abcesul cerebral. Tratamentul este eminamente chirurgical, de urgenta si consta in evidarea perto-mastoidiana si indepartarea tablei osoase ce il separa de urechea medie sau masteoida (craniectomie).

Meningita otica (otogena) In majoritatea cazurilor este vorba despre meningita difuza, forme localizate se intalnesc rar. Otita care genereaza meningita este ori cea colesteatomatoasa, ori otita acuta supurata. Anatomopatologic poate fi meningita seroasa sau purulenta. Simptomatologia de debut consta in cefalee difuza, rahialgii, alterarea starii generale, febra, fotofobie. Bolnavul acuza durere la apasarea cefei. In perioada de stare se

43

instaleaza triada: cefalee, varsaturi, constipatie. Febra este inalta, prezinta redoarea cefei, hiperalgie cu hiperestezie cutanata, contracturi (trismus, orto-episonus), mioza, tulburari de vedere, exagerarea reflexelor osteo-tendinoase, puls si respiratie aritmica, oligurie. Evolutia este grava, spre exitus, prin paralizii diverse si in final paralizie bulbara. Daca tratamentul este precoce si corect, se poate vindeca, deseori cu sechele neurologice. Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor de meningita la un bolnav cu otita acuta supurata, otita medie supurata cronica colesteatomatoasa, mastoidita sau abces extradural. Punctia lombara este obligatorie si se poate descoperii de la inceput un lichid cefalo-rahidian hipertensiv, albuminorahie cu Pandy pozitiv, cresterea elementelor celulare (meningita seroasa), apoi apar leucocite intacte (mmeningita puriforma), iar in final se gasesc leucocite distruse si germeni microbieni (meningita purulenta). Diagnosticul diferential trebuie facut cu meningitele de alta natura si cu meningita de insotirea a abcesului cerebral sau cerebelos. Tratamentul meningitei si a focarului otic trebuie aplicate concomitent si de urgenta. Pentru otita adesea este necesara interventia chirurgicala. Trebuie alese antibioticele care trec bariera hemato- encefalitica (Cloramfenicol dar mai ales alesceflosporine de generatia a III-a).

Abcesul cerebral si cerebelos de cauza otica (otogen)

Abcesul cerebral si cerebelos sunt supuratii ale substantei nerboase provocate de otite. Aproape intotdeauna la origine se afla colesteatomul. Anatomopatologic este vorba despre un stadiu initial de encefalita supurata pentru ca mai tarziu sa se produca colectarea. Abcesele pot fi in comunicare cu focarul mastoidian sau pot fi izolatede acestea, pot fi inchistate, difuze, unice, multiple etc.

44

Semnele clinice de debut, in perioada de encefalita, nu sunt caracteristice si pot fi confundate cu o viroza banala: cefalee, febra moderata, unele modificari de comportament. Urmeaza o perioada de latenta, paucisimptomatica de 2-3 saptamani de la debutul bolii, dupa care se instaleaza perioada de stare, care se caracterizeaza clinic prin prezenta celor trei sindromuri cre formeaza triada lui Bergmann:

1. Sindromul de hipertensiune intracraniana, ale carui semne cardinale sunt:

cefalee, varsaturi, bradicardie,staza papilara (la examenul fundului de ochi).

2. Sindromul infectios, cu febra, scadere accentuata in greutate.

3. Sindromul de localizare, care tradeaza suferinta substantei nervoase: -

afazie senzoriala (in abcesele lobului temporar dominant)

- afazie motorie,

- hiper-reflectabilitate, paralizii, tulburari de vedere etc.

Abcesele cerebeloase determina nigstagmus de tip central, tulburari de coordonare si de tonus muscular, dismetrie etc. Rareori aceste sindromuri exista toate. Cele mai multe din abcese au simptomatologie mai saraca, lipseste unul sau doua dintre sindromuri, exista chiar abcese „mute” care debuteaza clinic prin coma si moarte. Evolutia abceselor cerebrale si cerebeloase este scurta, ele se deschid in spatiile sub – arahnoidiene sau in ventriculi, determinand coma si moarte bolnavului. Diagnosticul de abces trebuie suspicionat la orice bolnav purtator al unui colesteatom, care face un sindrom infectios inexplicabil sau mai ales prezinta semne neurologice. Este necesar un examen oftalmologic si neurologic. Arteriografia care cauta sa depisteze prezenta abcesului a fost inlocuita cu tomografia computerizata si cu rezonanta magnetica nucleara, examinari moderne care pot sa depisteze cu exactitate abcesul, sa ii determine marimea, forma, localizarea, capsula etc.

45

Tratamentul

este

chirurgical,

neurochirurgul

avand

prioritate,

otologului

revenindu-i rolul de a suprima focarul otic. Abcesul propriu – zis se poate extirpa in substanta sanatoasa, se poate punctiona sau se poate drena la exterior uneori in cavitatea mastoidiana. Rezultatele tratamentului sunt ceva mai bune decat in cazul meningitei otice.

Complicatiile venoase ale otitelor

Complicatiile venoase ale otitelor sunt reprezentate de tromboflebite ale sinusurilor venoase endocraniene. Este posibila aparitia afectiunii la oricare sinus, dar in practica se intalneste aproape numai tromboflebita sinusului venos lateral (sigmoidian) si intrucat acesta se contiua cu vena jugulara interna, care participa la procesul patologic, denumirea corecta este de tromboflebita sinuso – jugulara. Complicatia apare in otomastoiditele acute, dar cu pregadere in otita medie supurata cronica colesteatomatoasa, cu ocazia unui puseu acut. Anatomopatologic este vorba despre un proces initial de periflebita care se propaga la endovena si determina o trombozare a sinusului cu tromb septic, care elimina in circulatie germeni microbieni, proteine degradate si microemboli septici. Trombul poate ocupa numai sinusul lateral, dar de obicei prinde si vena jugulara interna, ori pana la confluenta cu trunchiul trio – lingo – facial, ori pana la extremitatea sa intra – toracica. Debutul clinic se face brusc, cu aspect de septicemie: febra in jur de 40° C, cu caracter septic, frison major, tahicardie, facies pamantiu, nas ascutit, limba saburala, hepato – splenomegalie, oligurie leucocitoza, anemie, hemoculturi pozitive. La palpare marginea posterioara a apofizei mastoide este sensibila, la fel ca regiunea latero – cervicala superioara, retromandibulara.

46

Aici se poate observa uneori si o discreta tumefiere a regiunii. Afectiunea evolueaza spre flegmoane cervicale, extindere la alte sinusuri endocraniene, meningita sau abcese cerebrale, cerebeloase, hepatice etc. Diagnosticul pozitiv este uneori dificil si se bazeaza in general pe prezenta unei stari septice la un bolnav otita cronica colesteatomatoasa in puseu acut, cu semne discrete de inflamatie la nivel cervical. Proba Quackenstedt – Stokei consta in cresterea presiunii lichidului cefalo – rahidian la comprimarea venei jugulare sanatoase, pe cand comprimarea celei bolnave nu modifica presiunea. Explicatia consta in modalitatea de drenaj venos a sangelui din endocraniu: cele doua sinusuri laterale iau nastere din acelasi loc, teascul lui Herophilius (confluens sinuum) si sangele se poate scurge la oricare dintre sinusurile laterale; comprimarea celui bolnav nu produce staza endocraniana, el este deja trombozat, dar comprimarea celui sanatos determina oprirea circulatiei sangelui venos. Tratamentul este chirurgical, combinat cu cel medical: se descopera sinusul lateral, se punctioneaza si daca in siringa nu vine sange, se incearca aspirarea trombului. Daca aceasta nu reuseste, se leaga vena jugulara interna la nivel cervical, sub partea trombozata. Este bine a se lega la piele capatul superior al venei. Tratamentul medical consta in antibioterapie conform antibiogramei germenului izolat la hemocultura.

47

CAP.1.7. EDUCATIE PENTRU SANATATE

Profilaxia otitelor se face incepand de la varsta copilariei, prin tratarea corecta a afectiunilor favorizante, in special a adenoidei cronice (vegetatiilor adenoide) si a otitei catarale cronice si consta in tratarea vegetatiilor adenoide, a disfunctiilor tubare, a otitelor catarale cronice. Profilaxia complicatiilor consta in educatia sanitara a bolnavului, incercand a-l convinge sa se ocupe de suferinta lui. In otita medie catarala acuta profilaxia consta in indepartarea cauzelor ce favorizeaza inflamatiile rino – faringiene (vegetatii adenoide, deviatii de sept). In otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita seromucoasa) profilaxia consta in tratarea corecta si completa a otitelor catarale acute si prin indepartarea cauzelor care pot intretine obstructia tubara, vegetatiile adenoide ale copilului, deviatile de sept, sinuzitele cronice, rinitele cronice hipertrofice. Asistenta are un rol important in educatia sanitara a pacientilor, despre prevenirea otitelor, ea avand rolul de a invata orice pacient cum sa se ocupe de igiena urechilor, cum sa aplice tratamentul la cei deja bolnavi si cum sa fie prevenite de catre bolnav aparitia complicatiilor.

48

CAPITOLUL II

PLANUL DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI CU OTITA MEDIE

49

PLAN DE INGRIJIRE

CAZUL I

II.1. CULEGEREA DATELOR

Sursa de informare:

- Apartinatori;

- Foaia de observatie; - Echipa de ingrijire.

II.1.1. Date privind identificarea pacientului

Date fixe:

Numele si prenumele: N.B.

Varsta

:

1 an

Sex

: feminin

Religie

: ortodoxa

Nationalitate

: romana

Numele si prenumele tatalui: N.I.

Ocupatia

: inginer

Stare civila

: casatorit

Religie

: ortodoxa

50

Numele si prenumele mamei: N.M.

Ocupatie

: contabila

Stare civila

: casatorita

Religie

: ortodoxa

Date variabile:

Domiciliul: localitatea Banesti, judetul Prahova Conditii de viata si munca: locuinţa- casa cu 4 camere, cu baie si bucatarie, in care locuiesc trei persoane. Gusturi personale: alimentatie corespunzatoare varstei, diversificata corect; masticaţie uşoara, reflex deglutitic prezent;

II. 1.2. Starea de sanatate anterioara:

a) Date antropometrice:

- greutate: 8,7kg.

- Inaltime :70cm.

- Grupa sanguina: BIII

b)Limite senzoriale: -

alergii: negativ; proteze: absente;

-

- acuitate vizuala in limite normale, corespunzatoare varstei;

- acuitate auditiva redusa;

- somn: linistit;

51

- mobilitate: buna, in limite normale;

- alimentatie: diversificata corect, corespunzatoare varstei;

- eliminari: mictiuni spontane nedureroase, tranzit intestinal prezent. c) Antecedente heredo-colaterale:

- tata - 35 ani, neaga afectiuni cronice in familia sa sau acute recente;

- mama- 31 ani, neaga existenta unor afectiuni cronice in familia sa sau

acute recente;

- evolutia sarcinii; fiziologica, luata in evidenta la 2 luni si jumatate, controale prenatale lunare, fara probleme pe parcursul sarcinii.

d) A ntecedente personale fiziologice

- copil nascut la termen din mama primigesta, primipara, prin nastere

spontana, in prezentatie craniana, fara suferinte marcate la nastere;

- greutatea la nastere = 3700g; - lungimea la nastere = 48 cm;

- Apgar = 9 (coloratie);

- Alimentat natural pana la 4 luni si jumatate, diversificat corect la 5 luni;

- Vaccinari efectuate conform schemei de vaccinare a Ministerului

Sanatatii;

- Dezvoltare psihomotorie corespunzatoare cu achizitii motorii si verbale corespunzatoare;

si

respiratorii tratate ambulator.

e)Antecedente

personale

patologice:

usoare

afectiuni

digestive

52

II.1.3. Informaţii legate de boala

a) motivele internarii: stare generala alterata, febra, agitatie, paloare,

inapetenta.

b) istoricul bolii:

Boala a debutat iu urma cu 5 zile cu alterarea starii generale, agitatie, plans

si febra si s-a agravat progresiv copilul refuzand alimentatia si prezentand agitatie

polipnee, si disfonie, motiv pentru care mama se prezinta cu copilul la camera de

garda a secţiei pediatrie unde este internat pentru investigatii si tratament.

c) diagnosticul la internare: otita medie acuta d)

data ia internare: 9.02.2008 – ora 11.

e) examenul pe aparate si sisteme:

- facies suferind; tegumente umede, transpirate, palide; mucoase palide;

temperatura 39 grade C;

- tesut celular subcutanat normal reprezentat; -

sistem osteoarticular: integru, mobil;

-

sistem muscular: normoton, normokinetic;

-

sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili;

-

aparat respirator: torace normal conformat, simetric; murmur vezicular

usor inasprit bilateral; F.R. = 20/min, fara zgomote patologice supraadaugate.

aparat cardiovascular: soc apexian in spaţiul IV intercostal stang,

zgomote

cardiace

-

zgomote

patologice supraadaugate, puls prezent bilateral la arterele peroferice;

ritmice

bine

batute

(

A.V.

l25batai/minut),fara

aparat digestiv: faringe uşor hiperemic, abdomen suplu mobil cu

miscarile respiratorii, cicatricea ombilicala prezenta normal conformata; ficat la

rebord, splina nepalpabila; tranzit intestinal prezent;

-

- aparat uro – genital: loji renale libere, nedureroase; mictiuni spontane,

nedureroase; organe genitale externe normal conformate.

53

- Sistem

nervos:

fara

semne

tendinoase prezente bilateral

Examenul clinic O.R.L.:

de

iritatie

meningiana;

reflexe

osteo

* nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala, simt olfactiv normal dezvoltat, fose nazale permeabile, meate si cornete de aspect normal; mucoasa nazala usor hiperemica ; * urechi; pavilioane normal conformate, canal auditiv extern liber, modificari de culoare ale membranei timpanice; * laringe: liber, mobil, mucoasa de aspect normal.

Probleme actuale:

- febra;

- inapetenta;

- facies anxios, suferind;

- proces inflamator la nivelul urechii medii; - agitaţie.

Probleme potenţiale:

- sindrom neuro-toxic, casectizant infectios.

- tulburari ale starii de constienta;

54

II.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

II.2.1. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

NEVOIA

MANIFESTA

MANIFESTA

PROBLEM

SURSA DE

FUNDAMENT

RI DE

RI DE

E

DE

DIFICULT

A

LA

INDEPENDEN

DEPENDENT

DEPENDE

A

TE

 

T A

A

N

TA

TA
 

1. NEVOIA DE

-Frecventa

Discreta

 

Procesul

A RESPIRA SI

resp 20/min

Polipnee

inflamator

A AVEA O

la

nivelul

BUNA

CIRCULATIE

Tahicardie:

puls 120/min

 

urechii

medii

Tegumente

bilateral.

: calde,

umede

2. NEVOIA DE

Cavitatea

Dificultate

Alimentat

Proces

A BEA SI A

bucala

de

ia

inflamato

MANCA

libera:dentitie buna, reflex de deglutitie prezent;

deglutitie;

insuficient

r;

a

calitativ

Inapetenta;

Moderata

scadere

si

cantitativ.

Agitatie;

Febra

Masticati

ponderala.

Refuz de a

3.

NEVOIA DE

Urina: de

     

A

ELIMINA

aspect normal

4. NEVOIA DE

Integritate

Restrictie in a se mobiliza,

Refuzul de

Febra

A SE MISCA SI

osteoarticular

a

face

A AVEA O

a;

febra;

activitati

Durere

BUNA

Anxietate

POSTURA

Miscari

adecvate

Dificultate de a ramane in

5. NEVOIA DE

Adoarme usor

Somn agitat,

Dificultate

Febra;

A DORMI SI A

treziri

de a se

SE ODIHNI

frecvente;Ore

odihni;

Durere;

de odihna

Proces

insuficiente;

Insomnia

inflamat

Iritabilitate;

or

55

   

Neliniste

 

otic,

 
  bilateral

bilateral

6. NEVOIA DE

Vesminte alese dupa gust si varsta de catre

Dificultate de a se imbraca si

Neindeman

Durere;

A SE

ar e in a se

IMBRACA

SI

dezbraca

imbraca si

DEZBRACA

mama, adecvate climatului si statusului

dezbraca

7.

NEVOIA DE

Tegumente

Febra

Hipertermia

Proces

A

MENTINE

integre,

ridicata 38,8

infecti

TEMPERATU

rozate

grade C

os

R

A

CORPULUI

LIMITE

NORMALE

IN

Tegumente

calde

transpirate

8. NEVOIA DE

 

Tegument

Dificultate

Proces

A FI CURAT,

e

a

de a

infecti

INGRIJIT, DE

transpirat

urma

os

A

PROTEJA

e,

prescriptii

TEGUMENTE

Secretii nazale.

le

L

E SI

ingrijirilo

r

de igiena

MUCOASELE

 

9. NEVOIA DE

 

Tipat.

Durere.

 

A EVITA

 

PERICOLE

Micsorar

Probabilita

 

ea

te a

ritmului

atingerii

respirato

integritatii

r.

psihice

Transpirat

ii

abundente

10.

NEVOIA

   

Dificultate de

Comunica

Olodinie

DE A

a comunica,

re

COMUNICA

Plange mult.

ineficienta

Febra

11.

NEVOIA

Nu este afectat deoarce nu

     

DE A

 

ACTIONA

realizeaza la

CONFORM

aceasta varsta

PROPRIILOR

valorile

56

SI VALORI

       

DE A

PRACTICA

PRACTICA

12.

NEVOIA

Copilul nu prezinta dificultate in a- si asuma roluri sociale

     

DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII

13.

NEVOIA

 

Refuzul de

Dezinteres

Lipsa

DE A SE RECREA

a participa

in a

de

la

indeplini

interes

 

activitati

activitati

14.

NEVOIA

Deprindere,

     
 

Acumulare

DE A INVATA CUM SA-TI

PASTREZI

SANATATEA

de

cunostinte,

Modificari

comportament

II.2.2.GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE:

pacienta dependenta, atat prin varsta cat si datorita bolii are nevoie de ingrijiri si ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale.

GRAD DE DEPENDENTA

1. Nevoia de a respira = grd.3

2. Nevoia de a bea si a manca = grd.3

3. Nevoia de a elimina = grd.l

4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.2

5. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.3

6. Nevoia de a se imbraca = grd.2

7. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.3

57

si

mucoasele = grd.2 9. Nevoia de a evita pericolele = grd.l 10. Nevoia de a comunica = grd.2 11. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri, de a practica religia = grd. I 12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.l 13. Nevoia de a se recrea = grd.2

8. Nevoia

de

a

fi

curat,

ingrijit,

de

a

proteja

tegumentele

14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.l

TOTAL: 27 PUNCTE

SE ÎNCADREAZĂ IN GRADUL III DE DEPENDENTA

58

independent

dependent

II.2.3.DIAGNOSTIC NURSING:

1. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator

manifestata prin otodinie, polipnee, tahicardie discreta, tegumente palide.

2. Somn inadecvat cantitativ si ca li tati v datorita durerii, febrei - treziri

frecvente, somn agitat, oboseala.

3. Dificultate de a se alimenta datorita procesului inflamator, manifestata

prin aport alimentar si hidric insuficient, usoara scadere ponderala. 4. Hipertermie, consecinta a procesului inflamator si infectios manifestat

temperaturii peste valori normale, tegumente calde,

prin

cresterea

transpiratie.

5. Vulnerabilitate fata de pericole datorita modificarilor produse de boala in organism, manifestata prin riscul de suprainfectie.

6. Dificultate de a efectua activitati recrative datorita dispneei, oboselii,

anxietaţii, manifestate prin apatie sau agitatie, neliniste, nervozitate.

II.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

OBIECTIVE:

1. Pacienta sa prezinte o respiratie si circulatie in limite fiziologice.

2. Pacienta sa prezinte temperatura normala in termen de 3 zile.

3. Copilul sa prezinte toleranta digestiva normala.

4. Copilul sa fie alimentat cantitativ si calitat iv corespunzator varstei.

5. Pacienta sa prezinte somn linistit, odihnitor.

6. Sa fie ferita de infectii supraadaugate.

59

7. Sa existe colaborare cu mama pacientei care la randul ei sa fie capabila sa contribuie la buna ingrijire a copilului pe parcursul spitalizarii.

INTERVENTIILE ASISTENTEI

1. Copilul va fi instalat intr-un salon linistit, curat, aerisit si incalzit; pregateste materialul necesar dezobstruarii conductului auditiv extern de eventualele secretii. La indicatia medicului administreaza tratament.

2. Masoara zilnic temperatura cu termometrul introdus intrarectal si o inregistreaza in foaia de temperatura. Combate febra prin administrarea la indicaţia medicului a medicatiei antipiretice (supozitoare de 3 ori/zi, Algocalmin 0,6ml i m . la internare) si prin impachetari toracice.

3. Asigura copilului o alimentatie adecvata varstei, tinand seama de

modificarile apetitului survenite din cauza bolii. Hidrateaza atent si permanent

copilul in perioada febrila cu lichide zaharate, supe strecurate in cantitati mici si repetate. La indicatia medicului administreaza in primele ore regimul hidrolactat si ulterior regim lacto-fainos.

4. Asigura copilului un mediu ambiant linistit, cu o temperatura ambientala constanta intre 18-20 grade Celsius.

5.

Administreaza la indicatia medicului Fenobarbital (anliconvulsivant si

hipnotic).

6.

Supravegheaza permanent copilul, verifica starea tegumentelor si a

mucoaselor, asigura igiena corporala prin bai partiale zilnice si lenjerie curata.

7. Explica mamei care sunt nevoile copilului bolnav, rolul medicatiei si

al manoperelor efectuate; face educatie sanitara mamei.

60

APLICAREA INGRIJIRILOR

PREOPERATOR

DATA

PROBLE

PROBLEM

OBIECTI

INTERVEN

INTERVEN

EVALUARE

M E

E

V E

TI I

TI I

ACTUAL

POTENTIA

ACTUAL POTENTIA AUTONOM DELEGATE

AUTONOM

AUTONOM

DELEGATE

DELEGATE

09.02.2

Respiratie si

Complicatii

Copilul sa

Am instalat copilul intr-un salon aerisit, curat si suficient incalzit. Am pregatit materialele necesare dezobstruarii conductului auditiv extern. Am pregatit copilul si materialele necesare recoltarii produselor biologice pentru examenele de laborator: sange, materii fecale, exudat faringian. Am insotit copilul la radiologie in vederea efectuarii unei radiografii cardio-pulmonare.

La indicatia medicului am efectuat instilatii nazale pentru restabilirea permeabilitatii nazale cu ser fiziologic efedrinat 0.5 cate 3-4picaturi de 3-

9.02.20

00 8

circulatie

infectioase.

prezinte

08 In

inadecvata

Deshidratare

respiratie si

urma

 

datorata

severa. Convulsii

circulatie in

interventiilor

procesului

febrile.

limite

autonome si

inflamator.

fiziologice. Sa

delegate de

Polipnee

prezinte stare

urgenta, copilul si- a reluat treptat respiratia normala la 1ora de la istituire. Persista paloarea.

11.02.2008

moderata.

de confort

Tegumente si

psihic.

mucoase

palide

4ori/zi.

Am administrat tratament de urgenta indicat de medic cu HHC(hemisuccinat de hidrocortizon) 50mg.i.v.Si ulterior 25mg.i.v. la intervale de 6 ore. Ampicilina 1g/zi:1flac. A 250mg la 6 ore.

Dupa 3zile de tratament intensiv, pacienta se restabileste respirator si circulator. Examenele de laborator au prezentat valori modificate fata de normal:

61

         

administrand 10-

;

15mg./12g corp

Calciu

oral la 6 ore, iar in

=4

continuare

Glicemie=0,83mg/

administram

dl Evidentiind

Ampicilina 1g/24 ore, 1flac.A 250mg. la 6ore i.m. Ca gluconic 10% 1f./zi per.os. Romergan sirop lingurita de 2ori/zi. Am efectuat instilatii cu solutie otica 1pic.de 3ori/zi ambele urechi. Am efectuat I.D.R. la P.P.D.

lingurita de 2ori/zi. Am efectuat instilatii cu solutie otica 1pic.de 3ori/zi ambele urechi. Am efectuat I.D.R.
lingurita de 2ori/zi. Am efectuat instilatii cu solutie otica 1pic.de 3ori/zi ambele urechi. Am efectuat I.D.R.

anemie Infectie,

usoara

hipocalcemie

hipocalcemie

9.02.2008

Hipertermie.

Soc.

Copilul sa prezinte temperatura in limite normale in termen de

Am masurat

Am combatut

Treptat

Proces

Pierderea starii

temperatura

febra prin

temperatura

infectios

de constienta.

copilului si am inregistrat-o in F.O. (foaia de temperatura) La internare

administrarea

scade:

cauzat de

medicatiei la

10.02.2008

febra

indicatia

T=38,4grade C

ridicata, piele

3zile.

medicului:

11.02.2008

calda,

Paracetamol sup.

T=37,5grade C

umeda;

T=39,8grade

3/zi;

12.02.2008

transpiratii

C

Algocalmi

T=36,5grade C

abundente

n

Ajungand la valori normale in a 4-a zi

0,6ml/i.m.

 

Alimentatie

 

Copilul sa

Am hidratat atent si permanent copilul in perioda febrila cu supe strecurate lichide, adecvate varstei,

La indicatia medicului am administrat in primele 10ore un regim hidrolactat corpus din ceaiuri

La internare copilul prezenta inapetanta si primea greu lichidele. In urma interventiilor si

inadecvata.

prezinte

Deficit din

toleranta

punct de

digestiva

vedere

normala.

cantitativ si

Sa fie

62

Aport reduse

 

calitativ

de modificarile apetitului survenite din cauza secretiilor curse din nas in stomac ce franeaza mecanismul fiziologic de aparitie a senzatiei de foame. Am cantarit zilnic copilul, iar valoriale obtinute le-am inregistrat in F.O. am servit copilului alimentatia in conditii igienice Striate, cu rabdare si intelegere.

obtinute le-am inregistrat in F.O. am servit copilului alimentatia in conditii igienice Striate, cu rabdare si
obtinute le-am inregistrat in F.O. am servit copilului alimentatia in conditii igienice Striate, cu rabdare si

lapte caldute, apoi am trecut copilul pe un regim lacto- fainos corpus din

simptomelor bolii, copilul va recapata

de lichide;

corespunzat

Usoara

or varstei.

treptat apetitul, isi restabileste toleranta digestiva dupa 48ore. 11.02.2008 copilul aflat pe regim hidrolactat este trecut pe lactofainos.

11.02.2008

Greutate= 8400g (fata de 8100 g la internare)si se mentine stationar pana la externare.

trecut pe lactofainos. 11.02.2008 Greutate= 8400g (fata de 8100 g la internare)si se mentine stationar pana

scadere

Sa prezinte

ponderala;

apetit

supe, gris, orez cu lapte. Nevoile nutritive pentru un copil de 1 an sunt de 90-100cal/kg corp/zi. Alimentatia zilnica cuprinde 500ml lapte, 30-60g branza de vaci,10-

Inapetenta

normal

15g unt.

30-50g

carne, 50-100g paine alba sau integrala, 75-100g cartofi, 150-200g legume si

Somn

 

Pacienta sa prezinte somn linistit, odihnitor, cantitativ si calitativ, corespunzator varstei in 2- 3zile. Sa prezinte stare

Am asigurat copilului un mediu ambiant linistit, placut odihnitor, cu temperatura constanta intre 18- 20 grade C.

Am administrat

Copilul si-a reluat treptat somnul calitativ si cantitativ in limite fiziologice.

inadecvat cu

la indicatia

alterarea

medicului

calitatii si

Fenobarbital

cantitatii.

0,5ml.i.m.

Febra.

 

Tuse.

Manifestar

 

i: -somn

afectat

Risc de

Pacientul sa fie ferit de suprainfectie.

Copilul sa fie afebril, fara reasccensionar i ale temperaturii. Sa nu apara otoree

Am supravegheat

Pacienta a avut o evolutie favorabila, nu a prezentat complicatii, iar tegumentele s-au mentinut curate

 

infectii

permanent

supraadauga

comportamentul

te, scaderea

 

copilului, aparitia

rezistentei

unor manifestari

organismului

patologice. Am

verificat

.

         

63

si mucoasele copilului asigurandu-i igiena tegumentara prin bai partiale zilnice la pat si a lenjeriei
si mucoasele
copilului
asigurandu-i igiena
tegumentara prin
bai partiale zilnice
la pat si a lenjeriei
curate de corp si

TRATAMENT

DENUMIRE

FORMA DE

ACTIUNI TII

MOD DE

DOZA

DOZA

OBSER

PREZENTA

ADMINIS

ZILNICA

ZILNIC

V ATII

R E

T RARE

ADMINIST

A

R ATA

MAXIM

A
A

A

A

ALGOCALMIN

Cpr.500mg

Antialgic

p.os(or

Per os si intrarectal 0,5g la nevoie

2g

i.v.

. Fiole:

Antiinflamat

al) i.m.

maxim

1g/2ml

or Antipiretic

i.v.

1ml

AMPICILINA

Caps.250/500

Antibiotic din

p.os (oral) i.m. i.v. mai ales

1g/zi

4g/zi la copii

 

mg Flacon cu pulb.inj.de

familia B-

50mg./kg.co

lactamicelor

rp

250/500mg

din grupul

64

 

penicilinel

or

or
or
or

AMBROXOL

Sol.100ml/750

mucolitic

Per.os

5-10pic.

30pic/zi la

mg Tb.30mg

De

aceasta

Ca GLUCONIC

Recalcifiant

Fiole de 10ml

Pr.o

1f/zi

1/2f.de 2ori/zi

Nu se administr ea za i.v. la copii

s.

i.v.

HEMISUCCINAT

Antiinflamato

f.

i.v.

5-

   

DE

r; antisoc

20mg/kg/doza;

HIDROCORTIZO

5ml/25mg.,

se repeta la

PARACETAMOL

Analgezi

Cp.0,5g

Peros.

 

Peros.20mg/

 

c

Sup.0,125g0.250

Intrarect

kg corp/zi

Antipiret

g,

al

I.rectal sup.

ic

Susp.125mg/5ml

ROMERGAN

antihistaminic

Drj.30mg.

Per.o

0,5 mg/kgc

0,5 mg/kgc

Produce

f.

s. i.v.

per.os seara,

sedare,

i.m.

sau 0,1

uscaciun

50mg./2ml

i.r.

mg/kgcorp

ea

sirop,

de3ori/zi ca

mucoasei

flac.125ml.

antihistaminic;

bucale

(124mg/100ml)

sup.5mg.,

ca antiemetic

0,25-0,5 mg/kg

65

ANALIZE DE LABORATOR

DATA

EXAMEN CERUT

METODE

VALORI

VALORI

DE

NORMAL

OBTINUT

10.02.2008

Calcemie

Punctie venoasa 5-6 ml. Sange pe 4mg. florura de Na

9-11 mg%

8mg% (4mEq/l)

(4,5-

5,5mlEq/l)

 

Glicemie

Punctie venoasa, 8-10ml. sange fara

80-120mg/dl

83mg/dl

 

Ht hematocrit

Punctie

40-52%la

33%

venoasa 2ml

barbat 35-

sange+0,2ml

47%la femeie

 

Hb hemoglobina

Punctie

13-18g/100ml la barbat 12-16g/100ml la femeie

7,03g%

venoasa 2ml

sange+0,2ml

 

Leucocite

Idem

4000-8000 ml3

13600/mm3

 

V.S.H. – viteza de sedimentare a hematiilor

Punctie endovenoasa, seringa 2ml., 0,4

2-13mm/h la 1 ora 12-17mm/h la 2 ore

7mm/1

h

16mm/

66

GRAD DE DEPENDENTA LA EXTERNARE

1.

Nevoia de a respira = grd.1

2.

Nevoia de a bea si a manca = grd.1 3.

Nevoia de a elimina = grd.1

4.

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.1 5.

Nevoia de a dormi si a se

odihni = grd.1

6.

Nevoia de a se imbraca = grd.2

7.

Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.2

8.

Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.2 9.

Nevoia de a evita pericolele =

grd.2

10.

Nevoia de a comunica = grd.2

11.

Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri, de a practica religia = grd.1

12.

Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.1 13. Nevoia de a se recrea =

grd.1

14.

Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.1

TOTAL : 27 PUNCTE

67

Independent

Dependent

II.5. EXTERNAREA BOLNAVULUI

Data externarii: 15.02.2008 Diagnosticul la externare: Otita medie acuta forma stenica, vindecata Starea pacientului la externare:

Pacienta in varsta de 1 an este adusa de mama la sectia de pediatrie pentru: febra, plans, inapetenta, refuzul alimentatiei, otodinie. Se instituie tratamentul de urgenta cu HHC i.v. in primele 2 zile, Ampicilina inj; timp de 4

zile, Ca gluconic 10% f. 1/zi per.os., Romergan sirop timp de 3 zile, Ambroxol solutie, per. Os. 4 zile si tratament simptomatic. Boala a evoluat favorabil, copilul externandu-se vindecat.

68

RECOMANDARI LA EXTERNARE:

- mama sa evite pe cat este posibil contactul copilului cu persoane bolnave, aglomeratii;

- sa revina cu copilul la control peste 7 zile;

- sa continue tratament la domiciliu cu Amoxicilina 250mg/5ml sirop flac, 1lingurita la 8 ore;

- igiena stricta a urechilor;

- evitarea racelii, curent, frig.

PLAN DE INGRIJIRE CAZUL II

II.1 CULEGEREA DATELOR

Sursa de informare - pacient;

- apartinatori;

- foaia de observatie; - echipa de ingrijire.

69

II.1.1. Date privind identificarea pacientului

Date fixe:

Numele si prenumele : P.G. Varsta Sex Religie Nationalitate Ocupatie Stare civila

: 25 ani

: masculin : ortodoxa : romana

: strungar

: casatorit

Date variabile Domiciliul: localitatea Campina, judetul Prahova Conditii de viata si munca: locuinta – apartament confortabil, 3 camere in care locuiesc 2 persoane. Gusturi personale: alimentatie bazata pe proteine animale si salate; asculta muzica populara; Mod de petrecere a timpului liber: ii place sa-si petreaca timpul liber cu familia sa, in parc sau in aer liber; ii plac excursiile la munte.

II.1.2. Starea de sanatate anterioara:

a) Date antropometrice: - greutate: 70 kg;

- inaltime: 170 cm; - grupa sanguina: AII, Rh pozitiv;

70

b) Limite senzoriale:

- alergii: negativ; - proteze: absente;

- acuitate vizuala in limite normale, corespunzatoare varstei; - acuitate auditiva redusa la U.D.; - somn: se odihneste 3-4 ore pe noapte, somnul fiind de cele mai multe ori intrerupt de tuse;

- mobilitate: buna, in limite normale; - alimentatie: adecvata;

- eliminari: mictiuni spontane nedureroase, tranzit intestinal prezent.

d) Antecedente heredo – colaterale: - fara importanta.

e) Antecedente personale patologice:

- bolile copilariei;

- bronhopneumonie la 18 ani.

II.1.3. Informatii legate de boala

a) Motivele internari: hipoacuzie urechea dreapta, otoree mucoasa urechea dreapta, disfonie, febra, inapetenta, insomnie.

b) Istoricul bolii:

Boala a debutat in urma cu 2 saptamani cu alterarea starii generale, agitatie, tuse si febra si

s-a agravat progresiv

complicandu-se cu disfonie, disfagie, dureri laringiene, otodinie, hipoacuzie urechea dreapta si inapetenta, pacientul refuzand alimentatia si prezentand dispnee, otoree mucoasa urechea dreapta si disfonie, motiv

71

pentru care se prezinta la camera de garda a sectiei O.R.L. unde este internat pentru investigatii si tratament.

c) Diagnosticul la internare: laringita acuta otita medie supurata. d) Data la internare: 19.03.2008,

ora 11.

e) Examenul pe aparate si sisteme:

- facies suferind: tegumente umede, transpiratie, palide; mucoase palide; temperatura 39 grade C;

- tesut celular subcutanat normal reprezentat; - sistem osteoarticular: integru, mobil;

- sistem muscular: normoton, normokinetic;

- sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili;

- aparat respirator: torace normal conformat, simetric; tuse latratoare, discreta disfonie; murmur vezicular usor diminuat bilateral; F.R. = 20/min;

- aparat cardiovascular: soc apexian in spatiul V intercostal stang, zgomote cardiace ritmice bine batute (

A.V. – 125batai/minut), fara zgomote patologice supraadaugate, puls prezent bilateral la arterele periferice;

- aparat digestiv: faringe usor hipermic, abdomen suplu mobil cu miscarile respiratorii, cicatricea ombilicala prezenta normal conformata; ficat la rebord, splina nepalpabila; tranzit intestinal prezent;

- aparat uro – genital: loji renale libere, nedureroase; mictiuni spontane, nedureroase; organe genitale externe normal conformate; - sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana; reflexe osteo – tendinoase prezente bilateral.

72

EXAMENUL CLINIC O.R.L.:

* nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala, simt

olfactiv normal dezvoltat, fose nazale permeabile, meate si cornete de aspect normal; mucoasa nazala usor hiperemica; * urechi: pavilioane normale conformate, canal auditiv extern cu secretii mucoase la nivelul urechii drepte, otoscopic se observa perforatie a membranei timpanice, situata in pars tensa, in jumatatea inferioara, reniforma si secretii mucoase filante; Audiograma efectuata depisteaza surditate de transmisie la nivelul U.D. Radiologia evidentiaza mastoida eburnata.

* laringe: obstructie laringiana, disfonie, tuse latratoare; stridor inspirator cu ascensionarea laringelui in inspir.

Probleme actuale:

- febra;

- dispnee inspiratorie; - otoree mucoasa U.D.; - hipoacuzie U.D.;

- facies anxios, suferind; - inapetenta.

Probleme potentiale:

- alterarea respiratiei;

- tulburari ale starii de constienta; - surditate.

73

II.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR II.2.1. ANALIZA

SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

NEVOIA

MANIFESTA

MANIFESTA

PROBLEM

SURSA DE

FUNDAMENT

RI DE

RI DE

E

DE

DIFICULT

A

LA

INDEPENDEN

DEPENDENT

DEPENDE

A

TE

 

T

A

A

A

N

TA

TA
 

1. NEVOIA DE

-Frecventa

Dispnee de

Alterar

Obstructia

A RESPIRA SI

resp 20/min

tip

ea

cailor

A AVEA O

inspirator cu

vocii;

respiratori

BUNA

CIRCULATIE

Tahicardie:

puls 120/min

o discreta

bradipnee.

Dispnee;

i;

Procesul

Te

g um ente

Secretii

Obstructi

inflamator

: calde,

a

cailor

umede

nazale

mucoase

respirato

rii

la

cailor

superioare;

nivelul

Alterarea

mucoasei

cailor

2. NEVOIA DE

Cavitatea

Dificultate

Alimentat

Disfagie;

A BEA SI A

bucala

de

ia

MANCA

libera:dentitie buna, reflex de deglutitie prezent;

deglutitie;

insuficient

Otodinie;

Inapetenta;

Moderata

scadere

a

calitativ

Proces

si

cantitativ.

inflamat

or U.D.;

Masticati

ponderala.

Dificultate

Agitatie

e: dificila

a

de a se

alimenta si

a

se

hidrata.

3. NEVOIA DE

Urina: de

     

A ELIMINA

aspect normal

74

4. NEVOIA DE

Integritate

Restrictie in a se mobiliza;

Refuzul de

Tulburare

A SE MISCA SI

osteoarticular

a face

a

A AVEA O

 

a;

 

activitati

respiratie

BUNA

POSTURA

Miscari

Febra;

Dificultate de a ramane in postura

Febra; Dificultate de a ramane in postura

i;

 

adecvate

Durere;

Anxietate

Anxietate

5. NEVOIA DE

Adoarme usor

Somn agitat,

Dificultate de a se odihni;

Insomnia

Dispnee;

A DORMI SI A

treziri

SE ODIHNI

 

frecvente;Ore

de odihna

insuficiente;

Obstruct

ie

nazala;

 

Iritabilitate;

 

Durere

Neliniste

6.

NEVOIA DE

Vesminte alese dupa gust si varsta,

Dificultate de a se imbraca si dezbraca

Neindeman ar e in a se imbraca si dezbraca

Durere;

A

SE

IMBRACA

SI

DEZBRACA

adecvate climatului si statusului

 

7. NEVOIA DE

Te g um ente

Febra

Hipertermia

Proces

A MENTINE

 

integre,

ridicata 38,8

infectios

TEMPERATU

rozate

grade C

kla nivelul

R

A

Te g um ente calde transpirate

urechii si

CORPULUI

IN

laringian

LIMITE

NORMALE

8. NEVOIA DE

Par

tuns

Te g um ente

Dificultate

Proces

A FI CURAT,

scurt,

transpirate,

a

de a

infecti

INGRIJIT, DE

ingrijit;

calde

urma

os

A

PROTEJA

unghii

Agitatie;

prescriptii

TEGUMENTE

taiate,

le

L

E SI

curate

Ureche

ingrijirilo

MUCOASELE

dreapta

r

de igiena

9. NEVOIA DE

Masuri de

Transpirat

Durere.

Neacceptar

A EVITA

prevenire a

ii

Probabilita

te a

ea bolii;

PERICOLE

accidentelo

abundente

Proces

r,

infectiilor

.

atingerii

infecti

Tristete

integritatii

os

75

10.

NEVOIA

Acuitatea