Sunteți pe pagina 1din 67

MINISTERU EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

CORDONATOR,
PROF. INSTR. POPESCU MAGDALENA
ABSOLVENT,

PROMOŢIA - 2010 -
CUPRINS

ARGUMENT

CAP.I. PARTE TEORETICĂ


I.1. Anatomia urechii..........................................................................................12
I.2. Otita................................................................................................................13
I.2.1. Clasificare................................................................................................14
I.2.2. Cauze........................................................................................................15
I.2.3. Factori de risc..........................................................................................15
I.2.4. Diagnostic................................................................................................17
I.2.5. Simptome................................................................................................18
I.2.6. Consult de specialitate..........................................................................20
I.2.7. Investigaţii...............................................................................................21
I.2.8. Tratament................................................................................................23
I.2.9. Tratament de întreţinere.......................................................................26
I.2.10. Tratament în cazul agravării bolii......................................................26
I.2.11. Profilaxie................................................................................................29
CAP.II. PARTE TEORETICĂ
2.1. Cazul I Otită medie acută.........…………………...........................................31
2.2. Cazul II Otită medie acută.........................................................................45
2.3. Cazul III Otită supurată acută..…………………..........….………....................58

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………
………70
ANEXE……………………………………………………………………………………………
……….71

MOTTO:
« Sănătatea nu este totul, dar fără de sănătate, totul este nimic »
Schopenhauer
ARGUMENT

Scopul tratării acestei teme “Îngrijirea pacienților cu otită medie supurată”, a fost unul foarte
personal, deoarece am avut ocazia să văd suferinţa fizică produsă de această afecţiune ,chiar în familia
mea având pe bunica mea internată pentru aceast diagnostic.
Eu cred că studiul şi analiza acestei teme mă va ajuta să devin un asistent eficace pentru
pacienţii care au nevoie de ajutorul meu şi care se confruntă cu problemele cauzate de Otită.
Îngrijirea medicală este o activitate efectuată de oameni pentru oameni. Cadrul medical îşi va
centra activitatea asupra consecinţelor stării de boală având ca scop restabilirea stării de sănătate a
pacientului. Pentru aceasta pacientul va fi ajutat să îşi regăsească modul normal de funcţionare normală
cea ce înseamnă că unii pacienţi vor fi capabili să se îngrijească complet pe sine însuşi, suportul
medical rămâne însă în cazul pacienţilor cronici.
Prin intermediul acestei lucrări am încercat să pun în evidenţă rolul pe care îl
are asistentul medical în apărarea şi menţinerea sănătăţii utilizând toate cunoştinţele actuale de
care dispune.
Asistentul este cel care trebuie să cunoască şi să observe pacientul, precum şi pe
membrii familiei acestuia, cu scopul fixării obiectivelor şi aplicării acestora şi evaluării
îngrijirilor care i-au fost aplicate. Pentru îndeplinirea acestor obiective se va ţine cont de vârsta
acestuia, starea sa emoţională, şi capacitatea intelectuală, cât şi statutul social şi cultural al
pacientului.
OTITA Infecţia urechii medii (otita medie) este o inflamaţie sau infecţie a urechii medii. Infecţia
începe adesea când o raceală cauzează o umflare şi o închidere a tubului de legătură dintre urechea
medie şi gât, tub numit tuba (trompa) lui Eustache.
Lichidul, care în mod normal curge, în caz de răceală se acumulează în urechea medie.
Bacteriile şi virusurile se dezvoltă în urechea medie şi cauzează infecţia urechii. Această condiţie se
întâlneşte cel mai des la copiii mici, pentru că în cazul lor, tuba lui Eustache este mai scurtă şi se poate
bloca mai uşor decât la copiii mari sau adulţi.
CLASIFICARE Tipurile de otită medie acută corespund în general stadiilor evolutive ale otitei:
o Otită medie acută congestivă (congestia/roşeaţa timpanului) – în acest caz se manifestă
de obicei cu durere şi o scădere discretă a auzului;
o Otita medie acută seroasă (apare o serozitate, un lichid limpede în urechea medie
datorită presiunii negative) – scade auzul, poate să apară sau nu o durere intermitentă;
o Otita medie acută supurată – serozitatea din căsuţa timpanului se transformă într-un
lichid purulent, infectat (într-o primă fază timpanul bombează şi durerea în ureche este
foarte mare, însoţită de obicei de febră, apoi timpanul se poate perfora şi secreţia
purulentă se exteriorizează în conduct, durerea dispărând)
CAUZE Infecţia urechii medii este cauzată de bacterii şi virusuri. La frig, în prezenţa infecţiilor
sinusurilor sau faringiene sau într-un puseu de alergie, tuba lui Eustache care face legatură între
urechea medie şi gât se poate bloca. Această situaţie impiedică drenarea secreţiilor din urechea medie.
Aceste secreţii sunt un mediu prielnic de dezvoltare a bacteriilor şi virusurilor ce determină infecţia
urechii medii.
Infecţiile bacteriene reprezintă aproximativ 65-75% din toate infecţiile urechii.
Cele mai frecvente bacterii întâlnite sunt Streptococcus pneumoniae (întâlnit şi sub numele de
pneumococ), Haemophilus influenzae şi Moraxella catarrhalis.
Infecţiile virale - virusurile pot determina şi ele infecţii ale urechii.
Cel mai frecvent virus este Virusul Sincitial Respirator urmat de virusurile gripale. Într-o
inflamaţie determinată de o infecţie de tract respirator superior sau manifestare alergică se blochează
tuba lui Eustache iar aerul nu mai poate ajunge la urechea medie. Aceasta creează vid şi aspirarea
secreţiilor dintr-o infecţie sau alergie spre urechea medie. Apoi inflamaţia impiedică secreţia să se
evacueze. Infecţia urechii medii apare când în aceste secreţii se dezvoltă bacterii.
DIAGNOSTIC Diagnosticul poate fi dificil la copii mici datorită absenţei uneori a simptomelor,
factorilor anatomici (dimensiunea mică a canalului auditiv extern), existenţei dopului de ceară care
împiedică vizualizarea timpanului.
Examenul cu otoscopul sau, mult mai corect, cu otomicroscopul (microscopul de ureche) este
prima etapă a diagnosticului, care ne arată aspectul timpanului şi mobilitatea sa.
Ca test obiectiv, pentru confirmarea în cazuri incerte, se poate apela la impedansmetrie
(timpanogramă), o metodă simplă, rapidă şi nedureroasă, în care se testează mobilitatea timpanului,
presiunea din urechea medie şi se poate vedea dacă există sau nu serozitate (lichid) în căsuţa
timpanului.
În otitele seroase cronice, la copiii cooperanţi, este indicată şi efectuarea audiometriei tonale –
măsurarea auzului, pentru a evalua gradul scăderii auzului.
SIMPTOME Simptomele infecţiei urechii medii (otita medie) apar de obicei la 2-7 zile de la o răceală
sau o infecţie a tractului respirator superior. Simptomele unei infecţii a urechii pot fi:
 durere a urechii (de la o durere medie până la una severă). Sugarii de obicei trag sau smucesc
de ureche când ii doare. Când se acumulează secreţie la nivelul urechii medii timpanul se poate
rupe. Odată timpanul rupt, secreţia se scurge şi durerea de obicei încetează. Ruptura timpanului
se vindecă în câteva săptămâni de la sine;
 febra ;
 secreţia care se scurge din ureche este subţire şi galbenă. Dacă secreţia conţine şi sţnge asta
denotă faptul că timpanul s-a rupt;
 scăderea apetitului, vărsături, irascibilitate;
 tulburări ale somnului;
 este posibilă pierderea auzului.;
 Simptomele acumulării de secreţie includ:
o pocnete, ţiuituri sau senzaţia de plenitudine sau presiune în ureche. Copii adesea au
dificultăţi în descrierea simptomatologiei. Copii î-si freacă urechile în încercarea de a-şi
uşura suferinţa;
o pierderea auzului. Copii care î-şi pierd auzul pot părea visători sau neatenţi, părând
ţăfnoşi sau irascibili ;
o ameţeală şi pierderea echilibrului.
INVESTIGAŢII Infecţiile urechii medii pot fi diagnosticate, în mod obişnuit, pe baza istoricului
medical, examenului fizic şi examinarea urechii. În cazul unei infecţii a urechii medii, timpanul poate fi
examinat prin otoscopul pneumatic, acesta fiind proeminent şi de culoare roşie sau galbenă. În situaţia
când există secreţie a urechii fără infecţie (otită medie supurată), timpanul poate fi proeminent sau
retractat. În ambele situaţii, timpanul nu se mişcă liber când otoscopul pneumatic insuflă aer în ureche.
Alte teste: timpanometria este metoda prin care se măsoară mişcările timpanului. Vârful instrumentului
se introduce în ureche. Acesta modifică presiunea aerului în interiorul urechii. Apoi instrumentul
măsoară raspunsul timpanului;
o teste auditive, timpanocenteza. reflectometrie, testele sanguine se efectuează dacă se
bănuieşte deficienţa sistemului imunitar.
TRATAMENT Tratamentul pentru infecţiile urechii medii (otite medii) presupune tratament la
domiciliu pentru ameliorarea simptomatologiei şi în unele cazuri, tratament cu antibiotice. La copiii cu
otită medie care par foarte bolnavi, la cei cu vârsta mai mică de 2 ani şi la cei predispuşi a face
complicaţii, medicul poate prescrie antibiotice.
La copiii mai mari de 2 ani cu otite medii necomplicate sunt mai multe opţiuni terapeutice. Unii
medici prescriu antibiotice pentru toate infecţiile urechii, deoarece este greu de stabilit care infecţii ale
urechii se vor vindeca de la sine. Alţi medici sfătuiesc părinţii să urmarească simptomatologia copiilor
pentru câteva zile, intrucât mai mult de 80% din infecţiile urechii se vindecă fără tratament.
Tratamentul cu antibiotice are beneficii minime în reducerea febrei şi a durerii. De asemenea mulţi
medici sunt îngrijoraţi de creşterea numărului de bacterii care au devenit rezistente la antibiotice,
datorită utilizării frecvente a acestora.
Examinări repetate efectuate de medicul curant sunt necesare pentru a verifica persistenţa
infecţiei, existenţa secreţiilor în spatele timpanului (otita medie supurată) sau infecţii repetate. Dacă
copilul prezintă dureri la ureche, febră (38,3 grade C sau mai mare) este irascibil sau după 48 de ore de
tratament trebuie consultat un medic.
Copiii mai mici de 3 ani trebuiesc reexaminaţi în aproximativ 4 săptămâni de la vindecarea
infecţiei chiar dacă par sănătoşi. Dacă secreţiile persistă în spatele timpanului timp de 3 luni trebuie
testat auzul.
Tratament iniţial Tratamentul iniţial al infecţiei urechii medii are ca scop principal ameliorare durerii.
Medicul va estima de asemenea riscurile copilului de a dezvolta complicaţii. Dacă copilul are infecţie a
urechii, dar nu pare foarte bolnav şi nu prezintă riscul complicaţiilor, medicul poate cere urmărirea
simptomatologiei copilului pentru câteva zile înaintea deciziei de a incepe administrarea antibioticului.
La copiii cu otită medie care par foarte bolnavi, la cei cu vârsta mai mică de 2 ani şi la cei
predispuşi a face complicaţii, medicul poate prescrie antibiotice imediat. Dacă simptomatologia se
ameliorează în primele zile, este suficient ca tratamentul simptomatologiei să se facă la domiciliu.
Aproximativ 80% din infecţiile urechii se vindecă fără tratament cu antibiotice.
Cei trei pacienţi urmăriţi pe prioada spitalizarii m-au ajutat să-mi aprofudez cunoştinţele
necesare pentru a asigura ingrijiri de calitate pacienţilor care suferă de Otită.
Cazul 1. Pacientul B. – S., în vârstă de 9 ani, cu domiciliul Cart. Craiovei, Bl. B6, Sc.B., Et. III, Ap.15
Piteşti, s-a internat în data de 07.06.2010 , în secţia O.R.L. , cu diagnosticul de Otită medie acută până
în data de 12.06.2010.
Motivele internării : durere în urechea dreaptă, otoree bilaterală, respiraţie dificilă pe nas,
febră, insomnie, refuz alimentar, cefalee, tuse .
Pe timpul spitalizării a urmat tratament cu : Axetin, Gentamicină, Soluţie otică (Otocalm),
Sinerdol 1% , Instilaţii nazale cu Rinofug,
Paracetamol, Fenobarbital, Soluţie Ringer,Glucoză,Vitamina C, Vitamina B1.
Pacientului i s-au acordat următoarele îngrijiri:
- am administrat medicaţia necesară pentru sedarea durerii
- am urmărit şi notat funcţiile vitale în F.O.
- am aplicat comprese calde pe regiunea mastoidiană pe care le schimb
la 2-3 ore
- am pregătit pacientul pentru investigaţii : Rinoscopie, Otoscopie, Laringoscopie, analize de laborator
- am pregătit materialele necesare pentru administrarea medicaţiei
- am supravegheat pacientul pe toată perioada spitalizării.
Pacientul s-a externat pe data de 12.06.2010 cu recomandările:
- să continue tratamentul la domiciliu
- să evite contactul cu apa : bazin, râuri
- să se prezinte la control periodic.
Cazul 2. Pacienta T. – E., în vârstă de 10 ani, cu domiciliul în Comuna Cătesca, jud. Argeş, s-a internat
în data de 07.07.2010 , în secţia O.R.L. , cu diagnosticul de Otită medie acută până în data de
11.07.2010.
Motivele internării : durere în urechea stângă, otoree bilaterală, respiraţie dificilă pe nas,
febră, insomnie, refuz alimentar, cefalee, tuse .
Pe timpul spitalizării a urmat tratament cu : Axetin , Gentamicină, Soluţie otică (Otocalm),
Sinerdol 1% , Instilaţii nazale cu Rinofug,
Paracetamol, Fenobarbital, Soluţie Ringer,Glucoză,Vitaminoterapie.
Pacientei i s-au acordat următoarele îngrijiri:
- am amplasat pacienta într-un salon aerisit, curat şi liniştit
- am administrat medicaţia necesară pentru sedarea durerii
- am urmărit şi notat funcţiile vitale în F.O.
- am schimbat lenjeria de corp şi de pat ori de câte ori este nevoie şi am asigurat îmbrăcăminte lejeră
- am aplicat comprese calde pe regiunea mastoidiană pe care le schimb la 2-3 ore
- la indicaţia medicului fac spălături auriculare cu soluţii călduţe, decongestive şi analgezice

- am pregătit pacienta pentru investigaţii : Rinoscopie, Otoscopie


- am pregătit materialele necesare pentru administrarea medicaţiei.
Pacienta s-a externat pe data de 11.07.2010 cu recomandările:
- să continue tratamentul la domiciliu
- să evite contactul cu apa : râuri, scufundări în apă
- să se prezinte la control periodic.
Cazul 3. Pacientul U. – R., în vârstă de 12 luni, cu domiciliul: B–dul Petrochimiştilor, Bl. B6, Sc. B,
Et. 4 , Ap. 18, Piteşti, s-a internat în data de 24.05.2010 , în secţia O.R.L. , cu diagnosticul de Otită
supurată acută până în data de 29.05.2010.
Motivele internării: aflăm de la mamă că sugarul doarme foarte puţin din cauza durerilor, plânge
foarte mult, îşi freacă capul de pernă, este agitat şi neliniştit, rinofaringită, febră.
Pe timpul spitalizării a urmat tratament cu: Zinat, Gentamicină, Spălătură auriculară cu Apă
oxigenată , Sinerdol 1% auricular, Instilaţii nazale cu Otis, Paracetamol, Fenobarbital, Soluţie Ringer,
Glucoză, Vitaminoterapie.
Pacientului i s-au acordat următoarele îngrijiri:
- am amplasat sugarul într-un salon aerisit, curat şi liniştit
- am administrat medicaţia necesară pentru sedarea durerii
- am pregătit materialele necesare pentru recoltarea analizelor de laborator
- am urmărit şi notat funcţiile vitale în F.O.
- am schimbat lenjeria de corp şi de pat ori de câte ori este nevoie şi am asigurat îmbrăcăminte lejeră
- la indicaţia medicului fac spălături auriculare călduţe cu Apă oxigenată, dimineaţa şi seara.
Pacientul s-a externat pe data de 29.05.2010 cu recomandările:
- să continue tratamentul la domiciliu
- să fie bine îngrijit, să evite frigul şi curenţii de aer
- să se prezinte la control periodic.

CAPITOLUL I
PARTE TEORETICĂ
I.1. ANATOMIA URECHII

Organele de simţ sunt folosite pentru a recepta stimuli externi produşi asupra corpului. Aceştia
pot fi luminoşi chimici, termici, auditivi. Organele de simţ se clasifică după natura excitantului pe care
îl receptează şi îl transmit la creier.
Organul de simţ care captează, receptează şi transmite creierului semnalele sonore se numeşte
urechea.
Urechea este formată din 3 părţi:
Urechea externă
Prin pavilion captează şi dirijează undele sonore spre conductul auditiv extern, care le transmite
membranei timpanului. Membrana timpanului,
care separă urechea externă de cea medie, cu
grosimea de 0.1 mm şi structură fibroasă,
functionează ca un rezinator vibrand la
modificările de presiune determinate de undele
sonore.
Urechea medie are forma unei cămăruţe
care, la capătul dinspre urechea internă prezintă
două orificii: fereastra ovală şi fereasta rotundă.
Între timpan şi fereastra ovală se găseşte un lanţ
de trei oscioare sprijinite unul de altul: ciocanul, nicovala şi scăriţa fiind cele mai mici oase. Ciocanul
se sprijină pe timpan, iar scăriţa pe o membrană care acoperă fereastra ovală.
Vibraţia timpanului este transmisă perilimfei şi endolimfei din structurile urechii interne. Lanţul
de oscioare nu transmite pasiv vibraţiile ei, prin muşchii ciocanului şi scariţei, contribuie la modificarea
intensităţii sunetului, contracţia muschiului ciocanului diminuând amplitudinea vibraţiilor prea
puternice, iar cea a muşchiului scăriţei amplificând sunetele prea slabe. Suprafaţa timpanului, de 13 ori
mai mare decât cea a ferestrei ovale, contribuie, de asemenea, la amplificarea sunetelor recepţionate.
Transmiterea undelor în urechea medie se face atât prin lanţul de oscioare şi prin oasele craniului, cât şi
pe cale aeriană, prin modificarea presiunii aerului din urechea medie sub acţiunea vibraţiilor
timpanului. De aceea, auzul nu dispare ci doar diminuă în cazul perforaţiilor timpanului.

Urechea internă conţine labirintul osos în care se află labirintul memranos, alcătuit din:
utricula, sacula, 3 canale semicirculare şi melcul.
Receptorii pentru auz se găsesc în melcul memranos din labirintul memranos, iar receptorii
pentru echilibru se găsesc în canalele semicirculare în utricula şi saculă. Aceste celule vin în contact cu
neuroni ale căror prelungiri formează nervul auditiv. În labirintul osos se află un lichid numit perilimfă,
iar în labirintul membranos alt lichid numit endolimfă.

I.2. OTITA
Infecţia urechii medii (otita medie) este o inflamaţie sau infecţie a urechii medii. Infecţia începe
adesea când o raceală cauzează o umflare şi o închidere a tubului de legătură dintre urechea medie şi
gât, tub numit Tuba lui Eustache.
Lichidul, care în mod normal curge, în caz de răceală se acumulează în urechea medie.
Bacteriile şi virusurile se dezvoltă în urechea medie şi cauzează infecţia urechii.
Această condiţie se întâlneşte cel mai des la copiii mici, pentru că în cazul lor, tuba lui Eustache este
mai scurtă şi se poate bloca mai uşor decât la copiii mari sau adulţi.
I.2.1. CLASIFICARE
Tipurile de otită medie acută
corespund în general stadiilor evolutive ale
otitei:
o Otită medie acută
congestivă
(congestia/roşeaţa
timpanului) – în acest caz se
manifestă de obicei cu
durere şi o scădere discretă
a auzului;
o Otita medie acută seroasă
(apare o serozitate, un lichid
limpede în urechea medie datorită presiunii negative) – scade auzul, poate să apară sau
nu o durere intermitentă;
o Otita medie acută supurată – serozitatea
din căsuţa timpanului se transformă într-
un lichid purulent, infectat (într-o primă
fază timpanul bombează şi durerea în
ureche este foarte mare, însoţită de obicei
de febră, apoi timpanul se poate perfora
şi secreţia purulentă se exteriorizează în
conduct, durerea dispărând)
I.2.2. CAUZE
Infecţia urechii medii este cauzată de bacterii şi
virusuri. La frig, în prezenţa infecţiilor sinusurilor sau faringiene sau într-un puseu de alergie, tuba lui
Eustache care face legatură între urechea medie şi gât se poate bloca. Această situaţie impiedică
drenarea secreţiilor din urechea medie. Aceste secreţii sunt un mediu prielnic de dezvoltare a bacteriilor
şi virusurilor ce determină infecţia urechii medii.
Infecţiile bacteriene reprezintă aproximativ 65-75% din toate infecţiile urechii.
Cele mai frecvente bacterii întâlnite sunt Streptococcus pneumoniae (întâlnit şi sub numele de
pneumococ), Haemophilus influenzae şi Moraxella catarrhalis.
Infecţiile virale - virusurile pot determina şi ele infecţii ale urechii.
Cel mai frecvent virus este Virusul Sincitial Respirator urmat de virusurile gripale. Într-o
inflamaţie determinată de o infecţie de tract respirator superior sau manifestare alergică se blochează
tuba lui Eustache iar aerul nu mai poate ajunge la urechea medie. Aceasta creează vid şi aspirarea
secreţiilor dintr-o infecţie sau alergie spre urechea medie. Apoi inflamaţia impiedică secreţia să se
evacueze. Infecţia urechii medii apare când în aceste secreţii se dezvoltă bacterii.
Inflamaţia si acumularea de secreţii pot apare şi fără infecţie şi să determine senzaţia de "ureche
înfundată". Această formă se mai numeşte otită medie supurată.

I.2.3. FACTORI DE RISC


Există factori ce determină creşterea riscului de a face infecţii la nivelul urechii medii (otita
medie) care nu pot fi controlaţi.
Aceştia includ:
 vârsta. Copii cu vârsta pâna la 3 ani sunt mai predispuşi să facă infecţii ale urechii medii. De
asemenea, copii mici fac mai frecvent infecţii de tract respirator superior şi răceli. Majoritatea
copiilor au cel puţin o infecţie a urechii medii în primii 7 ani de viaţă;
 defecte congenitale sau alte probleme medicale. Sugarii cu despicătura bolţii palatine sau
sindrom Down sunt predispuşi la infecţii ale urechii medii;
 sistem imunitar deficitar. Copii cu sistemul imunitar grav afectat fac mai frecvent infecţii ale
urechii medii decât copii sănătosi;
 sexul. Se pare că băieţii fac mai frecvent infecţii ale urechii medii decât fetele;
 istoricul familial. Copiii sunt mai predispuşi să facă infecţii repetate ale urechii medii dacă
parinţii sau rudele acestora au avut asemenea infecţii;
 alergia. Alergiile pot fii factori de risc pentru infecţiile urechii medii. Alergiile determină
înfundarea nasului ceea ce perturbă funcţionarea tubei lui Eustache. Prin blocarea acestei
trompe secreţiile se acumulează în urechea medie.
Alţi factori care cresc riscul de a dezvolta otită medie sunt:
 răceli şi infecţii de tract respirator superior frecvente. Cele mai multe infecţii ale urechii se
dezvoltă din cauza răcelilor sau altor infecţii de tract respirator superior;
 expunerea la fumul de ţigară. Sugarii expuşi la fumul de ţigară fac mai frecvent infecţii ale
urechii decât sugarii care nu sunt expuşi la această noxă. În plus, infecţiile urechii la copii
expuşi la fumul de ţigară au o evoluţie mai lungă;
 alimentaţia la biberon. Sugarii care primesc alimentaţia cu biberonul sunt mai predispusi la
infecţii ale urechii în primul an de viaţă decât sugarii hraniţi natural (la sân). În plus, sugarii
alimentaţi la biberon sunt mai predispusi la infecţii ale urechii dacă primesc alimentaţia în
poziţie orizontală decât dacă sunt alimentaţi în poziţia corectă, adică sunt ţinuţi în poziţie
verticală;
 copiii din centre de îngrijire. Copiii din centrele de îngrijire, datorită faptului că sunt în
permanenţă în preajma altor copii, fac mai des infecţii ale urechii medii decât cei care nu sunt
crescuţi în aceste centre;
 folosirea suzetei. Copii care folosesc suzeta timp îndelungat sunt mai predispuşi la infecţii ale
urechii medii decât copiii care nu au acest obicei;
Printre factorii care favorizează apariţia infecţiilor repetate ale urechii medii pot fi:
o infecţii ale urechii la vârste mici. Sugarii care fac prima infecţie a urechii medii în
primele 6 luni de viaţă sunt mai predispusi să facă în continuare alte infecţii ale urechii;
o persistenţa secreţiilor în ureche. Secreţiile care persistă în spatele timpanului pe o
perioadă de 2-10 săptămâni după o infecţie a urechii medii cresc riscul pentru infecţii
repetate ale urechii medii;
o infecţii anterioare. Copiii care au avut o infectţie a urechii medii cu mai puţin de 3 luni
în urmă sunt mai predispuşi la o altă infecţie a urechii mai ales dacă acea infecţie a fost
tratată cu antibiotice.

I.2.4.DIAGNOSTIC
Diagnosticul poate fi dificil la copii mici datorită
absenţei uneori a simptomelor, factorilor anatomici
(dimensiunea mică a canalului auditiv extern), existenţei
dopului de ceară care împiedică vizualizarea timpanului.
Examenul cu otoscopul sau, mult mai corect, cu
otomicroscopul (microscopul de ureche) este prima etapă a
diagnosticului, care ne arată aspectul timpanului şi
mobilitatea sa.
Ca test obiectiv, pentru confirmarea în cazuri incerte, se poate apela la impedansmetrie
(timpanogramă), o metodă simplă, rapidă şi nedureroasă, în care se testează mobilitatea timpanului,
presiunea din urechea medie şi se poate vedea dacă există sau nu serozitate (lichid) în căsuţa
timpanului.
În otitele seroase cronice, la copiii cooperanţi, este indicată şi efectuarea audiometriei tonale –
măsurarea auzului, pentru a evalua gradul scăderii auzului.
I.2.5. SIMPTOME
Simptomele infecţiei urechii medii (otita medie) apar de obicei la 2-7 zile de la o răceală sau o
infecţie a tractului respirator superior. Simptomele unei infecţii a
urechii pot fi:
 durere a urechii (de la o durere medie până la una severă).
Sugarii de obicei trag sau smucesc de ureche când ii doare.
Când se acumulează secreţie la nivelul urechii medii
timpanul se poate rupe. Odată timpanul rupt, secreţia se
scurge şi durerea de obicei încetează. Ruptura timpanului se
vindecă în câteva săptămâni de la sine;
 febra ;
 secreţia care se scurge din ureche este subţire şi
galbenă. Dacă secreţia conţine şi sţnge asta
denotă faptul că timpanul s-a rupt;
 scăderea apetitului, vărsături, irascibilitate;
 tulburări ale somnului;
 este posibilă pierderea auzului.;
 Simptomele acumulării de secreţie includ:
o pocnete, ţiuituri sau senzaţia de
plenitudine sau presiune în ureche. Copii adesea au dificultăţi în descrierea
simptomatologiei. Copii î-si freacă urechile în încercarea de a-şi uşura suferinţa;
o pierderea auzului. Copii care î-şi pierd auzul pot părea visători sau neatenţi, părând
ţăfnoşi sau irascibili ;
o ameţeală şi pierderea echilibrului.
Unii copii nu prezintă nimic din aceasta simptomatologie.
Infecţia urechii medii (otita medie)
Infecţia urechii medii apare de obicei în cadrul unei infecţii a tractului respirator superior, cum
ar fi răceala. În timpul răcelii, epiteliul (căptuşeala) trompei lui Eustache se umflă blocând-o,
determinând acumularea secreţiilor în urechea medie. Aceste secreţii sunt un mediu prielnic de
dezvoltare a bacteriilor şi virusurilor ce determină infecţia urechii medii.
Puroiul se formează pe măsură ce organismul încearcă să învingă infecţia. Secreţia se
acumulează împingând în timpan, determinând durere şi uneori pierderea auzului. Febra durează
aproximativ 1-2 zile; durerea şi plânsul în jur de 3-4 ore. După aceasta, majoritatea copiilor mai au
dureri uşoare ca intensitate până la 4 zile, deşi copiii mici pot avea dureri intermitente până la 9 zile.
Tratarea copiilor cu antibiotice scurtează durata simptomatologiei la aproximativ 1 zi, conform unui
studiu efectuat pe 240 copii cu vârsta între 6 luni şi 2 ani. Oricum, în aproximativ 80% din cazuri
sistemul imunitar poate învinge infecţia determinând vindecarea infecţiei urechii medii fără antibiotice.
În cazuri severe, cantitatea prea mare de secreţii acumulate la nivelul urechii medii creşte
presiunea pe timpan până când acesta se rupe, permitţnd scurgerea secreţiilor. Când se întamplă acest
lucru, febra şi durerea dispar şi infectia se vindecă. Ruptura timpanului se vindecă în câteva săptămâni
de la sine.
Câteodată, complicaţii, cum ar fi otita medie cronică supurată (infecţie a urechii cu secreţie
cronică), pot apărea după infecţii repetate ale urechii.
Infecţia urechii medii cu secreţii (otita medie cu secreţie).
După o raceală sau infecţie a tractului respirator superior, secreţiile se acumulează în spatele
timpanului, spaţiu numit urechea medie. Aceasta determină distensia tubei lui Eustache, blocând
canalul de scurgere de la urechea medie la gât. Astfel se creează vid şi sucţiune, care trag fluidele
(secreţia) în urechea medie. Blocajul trompei lui Eustache împiedică secreţiile să se scurgă de la nivelul
urechii medii în gât. Pierderea auzului se datorează faptului că secreţiile interferă cu bună funcţionare a
urechii medii.
Majoritatea copiilor care au infecţii ale urechii medii mai au încă secreţii (care pot fii sterile) în
spatele timpanului la 2 săptămâni de la terminarea tratamentului pentru infecţii ale urechii medii. Acest
lucru nu este ieşit din comun. În cele mai multe cazuri, lichidul dispare într-o lună. Cu toate acestea,
aproximativ 10% dintre copii mai au încă secreţii în spatele timpanului la 3 luni după vindecarea
infecţiei.
Otita medie supurată poate apărea chiar dacă copilul nu a avut o răceala evidentă, o infecţie a urechii
sau alte infecţii ale tractului respirator superior. Aceasta se datorează altor cauze ce determină
obstrucţia trompei lui Eustache.
În cazuri rare, apar complicaţii cum ar fi pierderea auzului sau ruperea timpanului datorate
infecţiilor la nivelul urechii medii dau acumulări de secreţii la acest nivel.

I.2.6. CONSULT DE SPECIALITATE


În următoarele situaţii:
- copilul are răni grave la nivelul urechii;
 copilul are pierdere bruscă a auzului, durere severă, scurgere de la nivelul urechii, ameţeli;
 copilul pare să fie foarte bolnav având simptome ca: febră mare şi înţepenirea gâtului;
 prezenţa roşeţei, inflamaţiei, durerii în jurul sau în spatele urechii afectate, în special dacă
copilul nu-şi mişcă musculatura feţei de pe partea urechii afectate.
Medicul este solicitat când:
- copilul nu se linişteşte nici la câteva ore după administrarea acasă a tratamentului datorită unei
dureri severe la nivelul urechii;
- sugarul î-şi freacă şi smuceşte urechea şi pare să aiba dureri mari (plânge, este agitat):
- durerea de ureche, a copilului, se accentuează chiar dacă acesta primeşte tratament;
copilul are febră peste 38,9 grade C şi alte semne de infecţie a urechii medii
- părintele suspicionează că timpanul s-a perforat sau din urechea afectată se scurg secreţii purulente
sau cu sânge ;
- copilul are un corp strîin înfipt în ureche;
- copilul cu o infecţie a urechii medii continuă să
prezinte simptome (febra şi durere) chiar şi după 48
de ore de tratament cu antibiotice
- copilul are tub de dren în ureche şi apare durerea iar
secreţia continuă să se scurgă din acea ureche;

Urmărirea cu atenţie a copilului


Urmarirea cu atenţie este necesară atunci când medicul
sau familia urmăresc să vadă dacă starea de sănatate se
îmbunătăţeşte de la sine. Dacă se întâmplă acest lucru tratamentul nu mai este necesar. Dacă
simptomatologia nu se îmbunătăţeste sau se înrăutăţelte, atunci este timpul să se treacă la următoarea
etapa a tratamentului.
Dacă copilul este în vârsta de 6 luni sau mai mare şi are dureri în urechea medie, trebuie urmărit cu
atenţie. Majoritatea infecţiilor urechii se vindecă fără antibiotic. Oricum dacă durerile copilului nu se
ameliorează cu medicamente antialgice eliberate fără prescripţie (cum ar fi acetaminophen) sau
simptomele continuă peste 48 de ore, trebuie chemat medicul.

I.2.7. INVESTIGAŢII
Infecţiile urechii medii pot fi diagnosticate, în mod obişnuit, pe baza istoricului medical,
examenului fizic şi examinarea urechii. În cazul unei infecţii a urechii medii, timpanul poate fi
examinat prin otoscopul pneumatic, acesta fiind proeminent şi de culoare roşie sau galbenă. În situaţia
când există secreţie a urechii fără infecţie (otită medie supurată), timpanul poate fi proeminent sau
retractat. În ambele situaţii, timpanul nu se mişcă liber când otoscopul pneumatic insuflă aer în ureche.
Alte teste:
o timpanometria este metoda prin care se
măsoară mişcările timpanului. Vârful
instrumentului se introduce în ureche.
Acesta modifică presiunea aerului în
interiorul urechii. Apoi instrumentul
măsoară raspunsul timpanului;

teste auditive.
Testele auditive
sunt recomandate
atunci când copilul
a avut secreţii în
una sau ambele
urechi (otita medie
supurată) timp de 3 luni. Testele auditive se efectuează mai devreme atunci când se
suspectează pierderea auzului;
o timpanocenteza. Când secreţiile stagnează în spatele timpanului (otita medie cronică
supurată) sau infecţia continuă chiar sub tratament cu antibiotice, timpanocenteza
poate îndeparta secreţiile. Doctorul foloseşte un ac cu care perforează timpanul şi
absoarbe secreţiile. Un eşantion din secreţie se foloseşte pentru cultura din secreţia
auriculară şi antibiogramă. Aceste teste evidenţiază bacteria sau virusul ce a
determinat infecţia şi care este cel mai bun tratament;
o reflectometrie. Dacă examinarea urechii cu otoscopul pneumatic nu poate pune în
evidenţă secreţiile din spatele timpanului atunci reflectometria poate fi de ajutor.
Vârful unui mic instrument este plasat în conductul auditiv şi va emite sunete.
Modul în care timpanul reacţionează la sunete permite medicului să determine
prezenţa lichidului în spatele timpanului;
o testele sanguine se efectuează dacă se bănuieşte deficienţa sistemului imunitar.

I.2.8. TRATAMENT
Tratamentul pentru infecţiile urechii medii (otite medii) presupune tratament la domiciliu pentru
ameliorarea simptomatologiei şi în unele cazuri, tratament cu antibiotice.
La copiii cu otită medie care par foarte bolnavi, la cei cu vârsta mai mică
de 2 ani şi la cei predispuşi a face complicaţii, medicul poate prescrie
antibiotice.
La copiii mai mari de 2 ani cu otite medii necomplicate sunt mai
multe opţiuni terapeutice. Unii medici prescriu antibiotice pentru toate
infecţiile urechii, deoarece este greu de stabilit care infecţii ale urechii se
vor vindeca de la sine. Alţi medici sfătuiesc părinţii să urmarească
simptomatologia copiilor pentru câteva zile, intrucât mai mult de 80%
din infecţiile urechii se vindecă fără tratament. Tratamentul cu
antibiotice are beneficii minime în reducerea febrei şi a durerii. De
asemenea mulţi medici sunt îngrijoraţi de creşterea numărului de bacterii
care au devenit rezistente la antibiotice, datorită utilizării frecvente a
acestora.
Examinări repetate efectuate de medicul curant sunt necesare pentru a verifica persistenţa
infecţiei, existenţa secreţiilor în spatele timpanului (otita medie supurată) sau infecţii repetate. Dacă
copilul prezintă dureri la ureche, febră (38,3 grade C sau mai mare) este irascibil sau după 48 de ore de
tratament trebuie consultat un medic.
Copiii mai mici de 3 ani trebuiesc reexaminaţi în aproximativ 4 săptămâni de la vindecarea
infecţiei chiar dacă par sănătoşi. Dacă secreţiile persistă în spatele timpanului timp de 3 luni trebuie
testat auzul.
Tratament iniţial Tratamentul iniţial al infecţiei urechii medii are ca scop principal ameliorare
durerii. Medicul va estima de asemenea riscurile copilului de a dezvolta complicaţii. Dacă copilul are
infecţie a urechii, dar nu pare foarte bolnav şi nu prezintă riscul complicaţiilor, medicul poate cere
urmărirea simptomatologiei copilului pentru câteva zile înaintea deciziei de a incepe administrarea
antibioticului.
La copiii cu otită medie care par foarte bolnavi, la cei cu vârsta mai mică de 2 ani şi la cei
predispuşi a face complicaţii, medicul poate prescrie antibiotice imediat. Dacă simptomatologia se
ameliorează în primele zile, este suficient ca tratamentul simptomatologiei să se facă la domiciliu.
Aproximativ 80% din infecţiile urechii se vindecă fără tratament cu antibiotice.
La domiciliu se pot lua următoarele măsuri:
 medicamente care ameliorează durerea. Medicamentele care ameliorează durerea cum ar fi:
medicamentele antiinflamatorii nesteroidiene (Advil,
Motrin şi Aleve) şi acetaminophen (Tylenol şi Tempra) pot
asigura copilului o stare de confort. Aceste medicamente
împotriva durerii sunt recomandate la copil, mai ales,
înainte de culcare. Aspirina este contraindicată la
persoanele cu vârsta mai mică de 20 ani, deoarece la aceste
persoane poate determina apariţia sindromului Reye, o
afecţiune gravă care necesită tratament de urgenţă,
 aplicaţii calde la nivelul urechii, ajută la ameliorarea durerii. Constau în comprese calde
aplicate pe ureche sau tampoane de vată calde introduse în conductul auditiv. Nu se fac aplicaţii
de tampoane de vată calde introduse în conductul auditiv pe perioada somnului, deoarece există
pericolul apariţiei arsurilor. Tampoane de vată calde, se folosesc numai la copiii mai mari care
pot avertiza părinţii dacă tamponul este prea fierbinte;
 încurajarea odihnei. Copilul va fi încurajat să se odihnească pentru că organismul să aibă
capacitatea de a se lupta cu infecţia. Copilul trebuie implicat în activităţi plăcute, liniştitoare;
 utilizarea picăturilor. Medicul prescrie de obicei medicamente care ameliorează durerea sub
formă de picături. Aceste picături nu trebuie folosite fără indicaţia medicului, mai ales în
situaţia în care copilul are tub de dren în ureche. Dacă copilul nu se simte bine după câteva zile
de tratament la domiciliu, trebuie anunţat medicul. Acesta probabil va prescrie antibiotice.
 decongestionantele, antihistaminicele şi alte medicamente împotriva răcelii eliberate fără
prescripţie medicală, de obicei nu sunt utile în tratarea sau prevenirea otitei medii.
Antihistaminicele pot determina somnolenţa sau îngroşarea secreţiilor, ceea ce poate agrava
starea copilului.
Dacă copilul cu infecţie a urechii urmează să facă o călătorie cu avionul, trebuie consultat medicul
pentru a găsi o metodă de a anihila durerea de ureche în timpul zborului.
Secreţiile din spatele timpanului apărute după o infecţie a urechii sunt normale, iar la cei mai mulţi
copii aceste secreţii dispar în aproximativ 3 luni fără tratament. Dacă secreţiile persistă peste 3 luni
trebuie testat auzul copilului. Dacă auzul copilului este normal, părintele poate decide să urmărească în
continuare copilul fără administrare de tratament.

I.2.9. TRATAMENT DE ÎNTREŢINERE


Dacă copilul are infecţii repetate ale urechii (3 sau mai multe infecţii ale urechii pe o perioadă de 6
luni sau 4 infecţii într-un an) trebuie luat în considerare tratamentul preventiv pentru viitoarele infecţii.
Una dintre opţiuni, este tratamentul oral cu antibiotice pe o perioadă lungă de timp. În lumea
medicală este controversată utilizarea antibioticelor pe o perioadă lungă de timp pentru prevenirea
infecţiilor urechii. Mulţi medici evită să prescrie antibiotice pe o perioadă lungă de timp pentru că, nu
sunt siguri de eficienţa acestora. De asemenea când antibioticele sunt utilizate prea des, bacteriile pot
devenii rezistente la antibiotice. Dacă copilul are secreţie otică fără infecţie, se poate încerca doar
urmărirea atentă a simptomatologiei. Secreţiile din spatele timpanului apărute după o infecţie a urechii
sunt normale, iar la cei mai mulţi copii aceste secreţii dispar în aproximativ 3 luni fără tratament. Dacă
secreţiile persistă peste 3 luni trebuie testat auzul copilului. Dacă auzul copilului este normal, părintele
poate decide să urmărească în continuare copilul fără administrare de tratament.
Dacă copilul are secreţii în spatele timpanului pentru mai mult de 3 luni şi are pierdere
semnificativă a auzului, tratamentul este necesar. Pierderea auzului poate întârzia vorbirea şi
dezvoltarea limbajului la copilul mai mic de 2 ani. Din acest motiv pierderea auzului, chiar şi pierderea
temporară, la această grupă de vârstă necesită tratament.

I.2.10. TRATAMENT ÎN CAZUL AGRAVĂRII BOLII


Medicul poate lua în considerare intervenţia
chirurgicală pentru copilul cu infecţii ale urechii
repetate (otite medii acute) sau la cei la care persistă
secreţia otică fără infecţie (otite medii supurate).
Procedeele includ inserţia tubului de dren sau adenoidectomia (extirparea polipilor) şi tonsilectomia
(extirparea amigdalelor).
Inserţia unui tub de drenaj. Inserţia tubului de dren în timpan (miringotomia cu inserţia unui tub
de drenaj de timpanostomie) permite drenajul secreţiilor din urechea medie. Tubul de dren impiedică
acumularea secreţiilor prevenind infecţiile repetate. Aceste tuburi rămân inserate pe o perioadă de 6-12
luni după care se elimină spontan. Dacă este necesar, tuburile pot fi reamplasate în cazul acumulării de
noi secreţii.
Aproximativ 80% din copii nu au nevoie de alt tratament după inserţia tuburilor de dren pentru
otita medie supurată.
Se pot administra antibiotice sub forma de picături pe perioada când tubul este plasat în timpan.
În unele cazuri antibioticele administrate sub forma de picături par a fi mai eficiente decât cele
administrate pe gură atunci când sunt inserate tuburi de drenaj.
Adenoidectomia şi/sau tonsilectomia. Ca tratament pentru infecţiile cronice ale urechii, specialiştii
recomandă extirparea polipilor şi amigdalelor numai după ce a eşuat ratamentul cu antibiotice şi
drenajul urechii. Îndepartarea polipilor poate imbunătăţi pasajul aerului şi secreţiilor prin nas. Astfel se
reduc şansele acumulării secreţiilor în urechea medie care poate produce infecţie. Amigdalele se extirpă
dacă se infectează frecvent. Specialiştii nu recomandă doar amigdalectomia (tonsilectomia) ca
tratament unic al infecţiilor urechii.
Perforarea timpanului. Dacă timpanul copilului este perforat, atunci trebuie avută grijă ca apa
să nu pătrundă în canalul auditiv până când medicul constată vindecarea rupturii timpanului. Dopuri
pentru urechi confecţionate din silicon şi care
sunt ieftine se pot folosi la copii care înoată sau
fac baie. Duşul sau baia în cadă sunt permise, cu
condiţia de a nu lăsa copilul să-şi scufunde
capul în cadă. Înotul în piscine este de asemenea
permis atâta timp cât copilul foloseşte dopuri
pentru urechi. Dopurile pentru urechi trebuie
folosite de asemenea atunci când copilul înoată
în râuri, lacuri sau iazuri pentru că acestea sunt
medii de cultură excelente pentru bacterii
periculoase.
Dacă ruptura timpanului nu s-a vindecat în 3-6 luni atunci copilul are nevoie de intervenţie
chirurgicală (miringoplastie sau
timpanoplastie) pentru repararea rupturii.
Această intervenţie chirurgicală nu se
foloseşte în mod obişnuit pentru că timpanul
se vindecă de la sine în câteva săptamani. În
situaţia în care copilul a avut multe infecţii
ale urechii, intervenţia chirurgicală poate fi
amânată până la varsta de 7-9 ani timp în
care trompa lui Eustache î-şi poate ameliora
funcţia. În acel moment s-ar putea ca
intervenţia chirurgicală să nu mai fie
necesară.
De retinut!
Dacă amoxicilina (cel mai utilizat antibiotic pentru infecţiile urechii) nu ameliorează
simptomatologia în 48 de ore, medicul poate încerca alt antibiotic.
Unele studii evidenţiază faptul că tratamentul cu antibiotice mai puţin de 10 zile are acelaşi efect în
tratarea infecţiilor urechii ca şi tratamentul antibiotic timp de 10 zile. Pentru copii cu vârstă de peste 2
ani, un tratament antibiotic de 5 zile este, de obicei, suficient.
Când se utilizează antibiotice pentru tratarea infecţiilor urechii, este foarte important să se
administreze toate medicamentele indicate conform prescripţiei medicale, chiar şi atunci când copilul
se simte mai bine. Medicamentele rămase nu trebuie folosite pentru tratarea altor afecţiuni.
Întrebuinţarea greşita a antibioticelor poate determina apariţia bacteriilor rezistente la antibiotice.
Cele mai multe studii au arătat că decongestionantele, antihistaminicele şi alte medicamente
împotriva răcelii eliberate fără prescripţie medicală, de obicei nu sunt utile în tratarea sau prevenirea
otitei medii şi a secreţiei otice.
Copilul care are secreţii la nivelul urechii mai mult de 3 luni (otita medie cronică supurată),
necesită testarea auzului. Dacă se constată pierderea auzului, medicul poate prescrie antibiotice pentru
eliminarea secreţiilor. Medicul poate indica plasarea de tuburi de drenaj al urechii pentru a elimina
secreţiile şi a ameliora auzul.
În cazul în care copilul este mai mic de 2 ani, medicul poate începe tratamentul mai repede de 3
luni, deoarece pierderea auzului la această vârsta poate afecta abilitatea copilului de a vorbi. Acesta este
şi motivul pentru care aceşti copii sunt supravegheaţi cu atenţie în cazul unor infecţii ale urechii.
Copiii care dezvoltă complicaţii rare dar grave în cadrul infecţiilor urechii, ca de exemplu
infecţii ale ţesuturilor din jurul creierului şi măduvei spinării (meningita), infecţii ale mastoidei
(mastoidite), au nevoie de tratament.
Mulţi specialişti consideră ca îndepărtarea chirurgicala a polipilor (adenoidectomie), singură, nu
ar fi de ajutor pentru cei mai multi pacienţi. Cu toate acestea, extirparea chirurgicala a polipilor şi a
amigdalelor (adenoamigdalectomie) poate fi utilă la copii care au probleme datorate infecţiilor urechii
şi secreţiilor din spatele timpanului.
I.2.11.PROFILAXIE
Infeciile urechii medii pot fi prevenite la copil în felul următor:
- evitarea fumului de ţigară. Infecţiile urechii sunt mai frecvente la copii care traiesc într-un
mediu în care se fumează. Copilul poate fi afectat chiar şi de fumul de pipă, fumul din păr
sau cel impregnat în haine
- alimentaţia la sân a copilului. Există dovezi ca alimentatia la sân reduce riscul de infecâii ale
urechii, ân special dacă infecţiile urechii sunt frecvente la membrii familiei. Dacă sugarul
primeşte alimentatia cu biberonul, se recomandă că în timpul alimentării copilul să nu fie
aşezat in pozitie orizontala;
- spălatul mâinilor. Spălând mâinile cât mai des se previne raspandirea infecţiei prin
distrugerea germenilor;
- vaccinarea copilului. Efectuarea vaccinurilor curente nu previne în mod special aparitia
infectiilor la ureche. Cu toate acestea, administrarea vaccinurilor poate prevenii
îmbolnăvirea cu Haemophilus influenzae (Hib) şi virusurile gripale care adesea pot
determina infecţii ale urechii. Copilul trebuie vaccinat corespunzător vaâstei conform unui
program naţional de imunizări.
- copilul vaccinat cu Prevar va avea risc scăzut de a face infectii ale urechii;
- evitarea colectivităţilor mari de copii. Cu cât colectivitatea de copii este mai mică contactul
cu alti copii este mai mic şi riscul de a contacta bacterii sau virusuri este scăzut. Copiii se
pot infecta cu bacterii rezistente la antibiotice de la alţi copii din colectivitate;
- evitarea folosirii suzetei. Parinţii ar trebui să dezobişnuiasca copii de folosirea suzetei
înaintea vârstei de 6 luni. Copiii care folosesc suzeta peste vârsta de 12 luni sunt mai
predispusi sa dezvolte infectii ale urechii.

CAPITOLUL II
PREZENTAREA CAZURILOR

UNITATEA SANITARĂ: SPITALUL DE PEDIATRIE


JUDEŢUL: PITEŞTI, ARGEŞ
SECŢIA : ORL
CAZUL NR. I

CULEGEREA INFORMAŢIILOR

INFORMAŢII SOCIALE
NUME : B.
PRENUME : S.
VÂRSTA : 9 ani
SEX : M
NAŢIONALITATE : română
DOMOCILIU: Cart. Craiovei, Bl. B6, Sc.B., Et. III, Ap.15, Piteşti
ACTIVITATEA PROFESIONALĂ : elev în clasa a-III-a, la Şcoala generală Nr. 11
DATA INTERNĂRII : 07/06/2010
DATA EXTERNĂRII: 12/06/2010
MOTIVELE INTERNĂRII: durere în urechea dreaptă, otoree bilaterală, respiraţie dificilă pe nas,
febră, insomnie, refuz alimentar, cefalee, tuse, teamă, nelinişte.
ISTORICUL BOLII: copilul prezintă în urmă cu 2 zile după ce a venit de la bazin, dureri în
urechea dreaptă, senzaţia de înfundare a urechii, care în următoarele zile se asociază cu febră,
insomnie, cefalee, tuse . De asemenea prezintă respiraţie dificilă pe nas şi refuz alimentar.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE : OTITĂ MEDIE ACUTĂ
MEDICUL CARE ÎNGRIJEŞTE: Dr. Voinicu Lucian
ANTECEDENTE PERSONALE, FIZIOLOGICE ŞI PATOLOGICE:
 Apendicectomie la vârsta de 6 ani
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
 fără importanţă
 neagă boli infecto-contagioase: Sifilis,TBC în familie.

INFORMAŢII FIZICE
ÎNĂLŢIME : 142 cm.
GREUTATE : 44 kg.

CAP
Aspectul şi culoarea tegumentelor – normal colorate
Aspectul gurii – mucoasă bucală umedă şi curată
Aspectul buzelor – normale
Aspectul urechilor: prezintă otoree, durere
Aspectul unghiilor: curate, tăiate scurt, roz
Probleme vizuale – nu prezintă
Probleme auditive – nu prezintă
Aspectul limbii – limbă saburală
Aspectul dinţilor şi a cavităţii bucale – îngrijiţi, albi, gingiile aderente
Aspectul părului – îngrijit
Semne particulare – nu prezintă

TRUNCHI
Semne particulare : da, apendicectomie
Aspectul şi culoarea tegumentelor : tegumente normal colorate
Probleme respiratorii : torace normal conformat, simetric, participă aproape normal la mişcările
respiratorii , murmur vezicular prezent,
R – 14 r / min
Aparat cardio-vascular : aria matităţii toracice în limite normale, zgomote cardiace ritmice , şoc
apexian în spaţiul VI., P : 108 puls/ minut, T.A. – 95 / 60 mm Hg
Aparat digestiv : abdomen suplu , moale , nedureros la palpare . Ficatul şi splina în limite
normale , tranzit intestinal normal
Aparat uro-genital – loji renale libere, nedureroase la palpare, micţiuni fiziologice
Sistem osteo-articular – clinic integru
Sistem ganglionar-limfatic – nepalpabil
SNC : integru
ROT : prezente

MEMBRE
Semne particulare : nu are
Aspectul şi culoarea tegumentelor : tegumente normal colorate
Mobilitate articulară : normală
Probleme în legătură cu mersul pe tern plat sau pe scări : nu are
Dreptaci – da
Se scoală – singur – da
– ajutat – nu

OBIŞNUINŢE ÎN LEGĂTURĂ CU ALIMENTAŢIA


Regim – nu prezintă
Apetit – scăzut
Nr. de mese – 2- 3/zi
Alimente preferate – dulciuri, fripturică
Băuturi preferate – ceaiuri
Alimente pe care nu le poate consuma – nu prezintă
Mod de servire a mesei – singur – da ajutat – nu
– în salon – da în sala de mese – nu

OBIŞNUINŢE DE IGENĂ PERSONALĂ


Toaleta zilnică – singur – da ajutat – nu
Se spală pe dinţi – da
Se piaptănă – da
Se îmbracă – da
Se dezbracă – da

OBIŞNUINŢE PRIVIND ELIMINĂRILE


Scaune : WC – 1 – 2 scaune / zi
- culoare brună
- aspect normal
Urină : WC : - 4-5 micţiuni/zi
- culoare : galben deschis
- cantitate : 1000 – 1200 ml/24 ore
- aspect : clar , transparent .

OBIŞNUINŢE PRIVIND SOMNUL


Probleme privind somnul : ore neregulate de somn , insomnie

Obişnuinţe privind somnul : 9-10ore

Utilizarea sedativelor : nu foloseşte

COMPORTAMENTUL PACIENTULUI
Îi place să fie singur – nu cu alţii – da
Atitudinea în timpul culegerii datelor – cooperant, fiind ajutat şi de mamă
Atitudinea familiei faţă de bolnav – iubitoare, grijulie
Atitudinea personalului medical – competent
Modul de a petrece timpul liber : joacă fotbal cu prietenii şi îi place să se plimbe cu rolele .

INFORMAŢII MEDICALE
Grupa sanguină : AII
RH : pozitiv
Alergii : - alimente : nu prezintă
- medicamente : nu prezintă
- animale : nu prezintă.
Impresii de la spitalizările anterioare – bune
Tratament urmat înaintea spitalizării – nu a urmat.
Tratament actual:
– Axetin 750mg la 6 ore I.V.
– Gentamicină – 40 mg la 12 ore I.V.
– Soluţie otică (Otocalm) la 12 ore (dimineaţa şi seara )
– Sinerdol 1% auricular la prânz
– Instilaţii nazale cu Rinofug : 3 picături de 3 ori pe zi
– Paracetamol: 1 capsulă de 3 ori pe zi
– Fenobarbital : 0,015 mg, tablete 1 seara la culcare
– Soluţie Ringer, Glucoză = 33% ,Vitamina C, Vitamina B1.
Investigaţii efectuate VSH = 12 mm/h
Leucocite : 6300 mm³ T = 301000 mm.
Hb = 12 g% Examen urină : epitelii rare .
Ht = 38,3 g % Rinoscopie.

EVALUAREA CAZULUI I

Pacientul B. – S., în vârstă de 9 ani, cu domiciliul Cart. Craiovei, Bl. B6, Sc.B., Et. III, Ap.15
Piteşti, s-a internat în data de 07.06.2010 , în secţia O.R.L. , cu diagnosticul de Otită medie acută până
în data de 12.06.2010.
Motivele internării : durere în urechea dreaptă, otoree bilaterală, respiraţie dificilă pe nas,
febră, insomnie, refuz alimentar, cefalee, tuse .
Pe timpul spitalizării a urmat tratament cu : Axetin, Gentamicină, Soluţie otică (Otocalm),
Sinerdol 1% , Instilaţii nazale cu Rinofug,
Paracetamol, Fenobarbital, Soluţie Ringer,Glucoză,Vitamina C, Vitamina B1.
Pacientului i s-au acordat următoarele îngrijiri:
- am administrat medicaţia necesară pentru sedarea durerii
- am urmărit şi notat funcţiile vitale în F.O.
- am aplicat comprese calde pe regiunea mastoidiană pe care le schimb
la 2-3 ore
- am pregătit pacientul pentru investigaţii : Rinoscopie, Otoscopie, Laringoscopie, analize de laborator
- am pregătit materialele necesare pentru administrarea medicaţiei
- am supravegheat pacientul pe toată perioada spitalizării.
Pacientul s-a externat pe data de 12.06.2010 cu recomandările:
- să continue tratamentul la domiciliu
- să evite contactul cu apa : bazin, râuri
- să se prezinte la control periodic.
NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢII CU ROL PROPRIU ŞI EVALUARE
NURSING DELEGAT
PROBLEMA
1. Nevoia de a Alterarea confortului Pacientul să A. - Aşez pacientul într-un salon curat , Pacientul prezintă
evita pericolele fizic, durere la nivelul prezinte o stare aerisit , liniştit durere, o stare de
urechii drepte din cauza de bine fără - observ localizarea durerii, în urechea nervozitae şi
procesului inflamator, durere în 2-3 zile dreaptă; se accentuează când este tracţionat nelinişte, facies
Durere otică
infecţios, manifestată prin şi un confort fizic pavilionul urechii în sus şi când se apasă pe crispat.
facies crispat , iritabilitate , nealterat. suprafaţa din faţa conductului auditiv extern
plâns, văicăreli. - asigur liniştea şi securitatea în salon
- aplic comprese calde pe regiunea În urma
mastoidiană pe care le schimb la 2-3 ore tratamentului şi
- observ, măsor şi notez funcţiile vitale în F.O.: - intervenţiilor
R- 14 r / min.; aplicate,
- P - 108 p / min.; pacientul prezintă
- T.A. – 95 / 60 mmHg. o stare generală
- îi distrag atenţia pacientului prin meloterapie bună fără durere
şi prin TV şi un confort
- îi distrag atenţia de la durere, preocupându-l fizic bun .
cu jocul de cărţi şi lecturi
- pregătesc materialele necesare pentru
recoltarea analizelor de laborator
- recoltez sânge pentru :
- Hb = 12 g%
- Leucocite = 6300 mm
- Ht = 38,2 %
- T = 30.1000 mm
- VSH = 12 mm/h
- pregătesc materialele necesare pentru
administrarea medicamentelor
- informez copilul să menţină cel puţin o oră un
tampon de vată îmbibat în soluţia otică în urechea
unde i-au fost instilate picăturile.
D. - Administrez medicaţia prescrisă de medic
şi urmăresc efectul acesteia asupra
organismului:
- Axetin 750mg la 6 ore, I.V.
- Gentamicină 1 f 40 mg, la 12 ore, I.V.
- Soluţie otică (Otocalm) la 12 ore 3 pic.
(dimineaţa şi seara )
- Sinerdol 1% auricular la prânz 3 picături.
2. Nevoia de a Alterarea somnului din Pacientul să A. - Observ şi notez calitatea somnului , orarul Pacientul prezintă
dormi şi a se cauza otalgiei , procesului prezinte somn somnului , gradul de satisfacere a celorlalte somn insuficient,
odihni infecţios şi inflamator , liniştit, ore nevoi somn agitat,
bolii, manifestată prin ore suficiente de somn - stabilesc un orar de somn – veghe treziri frecvente.
insuficiente de somn , în 2-3 zile. - asigur condiţii de mediu , salon liniştit şi
Insomnie somn agitat, treziri curat
frecvente . - amplasez pacientul într-un salon aerisit şi În urma
luminos tratamentului şi
- identific nivelul şi cauza anxietăţii a intervenţiilor
- aplic măsuri pentru înlăturarea cauzelor aplicate pacientul
insomniei prezintă un somn
- administrez seara înainte de culcare un pahar liniştit, ore
cu lapte călduţ suficiente.
- învăţ pacientul tehnici de relaxare
- întocmesc un program de odihnă
corespunzător organismului
- îi asigur pacientului condiţii de recreere
- combat zgomotele
- pregătesc materialele necesare pentru
administrarea medicamentelor.
D. - Administrez medicaţia prescrisă de medic
şi urmăresc efectele acesteia asupra
organismului :
- Fenobarbital = 0,015 mg tablete / seara la
culcare per os ;
- DU = 0,015 mg DT = 1 tabletă .
3. Nevoia de a Sentiment de inconfort şi Pacientul să-şi A: - furnizez explicaţii asupra îngrijirilor Pacientul prezintă
evita pericolele tensiune pe care îl simte exprime dispariţia programate şi identific cu pacientul cauza o stare de bine
pacientul din cauza durerii anxietăţii în timp de anxietăţii şi factorii declanşatori fizică şi psihică.
Anxietate la nivelul urechii drepte, 6 ore . - creez un climat cald şi de securitate în care
spitalizării, manifestată pacientul să se simtă bine
prin: agitaţie, teamă, - explic pacientului normele de viaţă pe care
insomnie, nelinişte, trebuie să le respecte
palpitaţii, voce tremurătoare. - pun la dispoziţie pacientului exemple de
pacienţi cu evoluţie favorabilă de lungă durată
- învăţ pacientul tehnici de relaxare şi cum să
comunice cu cei din jur
- educ pacientul cum să-şi exprime emoţiile,
nevoile, opiniile
- pregătesc materialele pentru administrarea
medicaţiei.
D: - Administrez la indicaţia medicului:
- Fenobarbital = 0,015 mg tablete/ seara la
culcare per os
- DU = 0,015 mg DT = 1 tabletă.
4. Nevoia de a Eliminare inadecvată din Pacientul să nu A. - Curăţ conductul auditiv extern cu Pacientul prezintă
elimina ambele urechi din cauza mai prezinte tampoane de vată secreţii purulente,
procesului infecţios, secreţii purulente - observ , măsor şi notez în F.O funcţiile disconfort în
manifestată prin secreţii după 3 - 4 zile . vitale : - R- 14 r / min. ambele urechi.
Otoree bilaterală purulente. - P - 108 p / min.
Pacientul să Secreţiile s-au
- T.A. – 95 / 60 mmHg
prezinte un mai diminuat,
confort fizic bun - aerisesc salonul pacientul urmează
pe perioada tratamentul
- asigur un microclimat corespunzător :
spitalizării. prescris.
- salon aerisit
- temperatură de 18-20° C
- conduc pacientul la cabinetul de examinare În urma
pentru otoscopie şi laringoscopie tratamentului şi
int. aplicate
- pregătesc materialele necesare pentru
pacientul nu mai
recoltarea secreţiilor din conductul auditiv
prezintă secreţii,
extern pentru examenul de laborator
are un confort
- pregătesc materialele necesare pentru bun.
administrarea medicamentelor.
D. - La indicaţia medicului fac spălături
auriculare cu soluţii călduţe decongestive şi
analgezice
- schimb meşele din conduct
- Administrez :
- Axetin 750mg la 6 ore, I.V.
- Gentamicină 1 f - 40 mg, la 12 ore, I.V.
- Soluţie otică (Otocalm) la 12 ore / 3pic
(dimineaţa şi seara )
- Sinerdol 1% auricular la prânz 3 picături.
5. Nevoia de a Alterarea respiraţiei, Pacientul să A. - Învăţ pacientul tehnici care să-i favorizeze În urma
respira respiraţie grea prezinte o respiraţia tratamentului şi
anevoioasă din cauza respiraţie normală - observ , măsor şi notez în F.O respiraţia a intervenţiilor
scăderii capacităţii de în timp de 2 zile. - R- 14 r / min. aplicate pacientul
Dispneea expansiune pulmonară , - asigur repausul la pat al pacientului prezintă o
bolii, manifestată prin - asigur un microclimat corespunzător cu : respiraţie
încetinirea ritmului - o temperatură de 18 – 20°C normală.
respirator , gâfâială. - salon aerisit
- salon liniştit şi curat
- umiditate corespunzătoare
- liniştesc pacientul pentru favorizarea
respiraţiei
- umezesc aerul din salon cu apă alcoolizată
- învăţ pacientul să facă gimnastică
respiratorie
- asigur poziţia şezândă sau semişezândă a
pacientului
- învăţ pacientul să evite schimbările bruşte de
temperatură
- pregătesc materialele necesare pentru
măsurarea respiraţiei
- pregătesc materialele necesare pentru
administrarea de oxigen.
D. - La indicaţia medicului administrez
- Oxigen – Oxigenoterapie
- Axetin 750mg la 6 ore, I.V.
- Gentamicină 1 f 40 mg, la 12 ore, I.V.
6. Nevoia de a Alterarea termoreglării Pacientul să A. - Asigur un mediu adecvat cu o Pacientul prezintă
menţine t° prin creşterea prezinte temperatură de 20-22°C în salon şi umiditate febră 39,5°C,
corpului în temperaturii peste limite temperatura peste 40% transpiraţii, piele
limite normale normale din cauza corporală în - observ , măsor şi notez în F.O temperatura: - roşie, fierbinte,
procesului infecţios, limite normale T. = 39,5°C disconfort.
manifestată prin frisoane , după 1-2 zile. - asigur repausul la pat în perioada febrilă
Hipertermia piele fierbinte, roşie, - schimb lenjeria de pat şi de corp ori de
transpiraţii. câte ori este nevoie Pacientul prezintă
- asigur îmbrăcăminte lejeră o scădere a febrei
- aplic comprese la temperatura camerei , 38,2°C, continui
împachetări tratamentul.
- servesc pacientul cu cantităţi mari de lichide În urma
- menţin igiena tegumentelor tratamentului şi
- calculez bilanţul ingesta – excreta a intervenţiilor
- aerisesc încăperea aplicate pacientul
- supraveghez pacientul prezintă
- pregătesc materialele necesare pentru temperatura
administrarea medicamentelor. corpului în
D. - Administrez medicaţia prescrisă de medic limite normale.
şi urmăresc efectele acesteia asupra
organismului :
- Paracetamol 1 cap.de 3ori/zi
- Axetin 750mg la 6 ore, I.V.
- Gentamicină 1 f 40 mg, la 12 ore, I.V.
7. Nevoia de a Alterarea funcţiei Pacientul să A. - Învăţ pacientul să îndepărteze secreţiile Pacientul prezintă
respira respiratorii din cauza respire liber pe nazale prin suflarea nasului în batista alterarea căilor
procesului inflamator şi nas după 2-3 zile. personală şi să nu împrăştie secreţiile nazale respiratorii,
infecţios , otoree , bolii, - asigur un climat corespunzător cu : obstrucţionate,
Obstrucţia căilor
manifestată prin respiraţie datorită
respiratorii - salon curat
dificilă pe nas , respiraţie secreţiilor.
- salon aerisit
pe gură, tuse. - temperatură de 18-20°C
- umezesc aerul din încăpere cu apă Pacientul prezintă
alcoolizată o diminuare a
- asigur un aport de lichide pe 24 ore simptomelor.
- administrez lichide călduţe pentru fluidifierea
secreţiilor
- schimb lenjeria de pat şi de corp ori de În urma
câte ori este nevoie tratamentului şi
- observ , măsor şi notez în F.O. funcţiile a intervenţiilor
vitale aplicate pacientul
- pregătesc pacientul pentru examenul respiră liber pe
secreţiilor nazale : rinoscopie nas .
- pregătesc materialele necesare pentru
instilaţia nazală.
D. Administrez la indicaţia medicului
- Rinuf: 3 pic. de 3 ori/zi
- Axetin 750mg la 6 ore, I.V.
- Gentamicină 1 f 40 mg, la 12 ore, I.V.
8. Nevoia de a Dificultate sau refuz de a Pacientul să A. - Explorez preferinţele pacientului Pacientul prezintă
bea şi a mânca se alimenta din cauza prezinte poftă de - servesc pacientul cu alimente la o lipsa
durerii , procesului infecţios mâncare în timp temperatură adecvată , la ore regulate şi poftei de
Anorexie
şi inflamator , manifestată de prezentate atrăgător pe tavă la pat mâncare,
prin lipsa poftei de 2-3 zile.. - las copilul să-şi aleagă alimentele după refuz în a
mâncare. gustul său se
- încurajez copilul explicându-i importanţa unei alimenta.
alimentaţii adecvate
- cântăresc zilnic pacientul Pacientul prezintă
- încurajez pacientul o ameliorare a
- fac bilanţul lichidelor ingerate şi eliminate stării sale.
- asigur un climat cald , confortabil
- schimb lenjeria de pat şi de corp ori de Pacientul începe
câte ori este nevoie să se alimenteze,
- ajut pacientul în satisfacerea celorlalte nevoi nu mai prezintă
- pregătesc materialele necesare pentru refuz, starea sa se
administrarea medicamentelor. ameliorează.
D. - Administrez medicaţia prescrisă de medic
şi urmăresc efectele acesteia asupra
organismului :
- Soluţie Ringer 250 ml în pev
- Glucoză = 33% ; 250 ml în pev
- Vitamina C = 4cp/zi
- Vitamina B1 = 100 mg. 2 fiole/zi
- Vitamina B6 = 250 mg. 2 fiole/zi .
CAZUL NR. II

UNITATEA SANITARĂ: SPITALUL DE PEDIATRIE


JUDEŢUL: ARGEŞ
SECŢIA : ORL

CULEGEREA INFORMAŢIILOR

INFORMAŢII SOCIALE

NUME : T.
PRENUME : E.
VÂRSTA : 10 ani
SEX : F
NAŢIONALITATE : română
DOMOCILIU: Comuna Căteasca, Jud. Argeş
ACTIVITATEA PROFESIONALĂ : elevă în clasa a-III-a, la Şcoala generală din comună
DATA INTERNĂRII : 7/07/2010
DATA EXTERNĂRII: 11/07/2010
MOTIVELE INTERNĂRII: durere în urechea stângă, otoree bilaterală, respiraţie dificilă pe nas,
febră, insomnie, refuz alimentar, cefalee, tuse .
ISTORICUL BOLII : fetiţa prezintă în urmă cu 3 zile, după ce a venit de la râu, fiind în vacanţă la
bunici, dureri în urechea stîngă, senzaţia de înfundare a urechii, care în următoarele zile se asociază
cu febră, insomnie, cefalee, tuse, nelinişte. De asemenea prezintă respiraţie dificilă pe nas şi refuz
alimentar.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE : OTITĂ MEDIE ACUTĂ
MEDICUL CARE ÎNGRIJEŞTE: Dr. Zoană Elena
ANTECEDENTE PERSONALE, FIZIOLOGICE ŞI PATOLOGICE:
 Bolile copilăriei
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
 fără importanţă.
 neagă boli infecto-contagioase: Sifilis,TBC în familie

INFORMAŢII FIZICE
ÎNĂLŢIME : 146 cm.
GREUTATE : 45 kg.

CAP
Aspectul şi culoarea tegumentelor – normal colorate
Aspectul gurii – mucoasă bucală umedă şi curată
Aspectul buzelor – normale
Aspectul urechilor: prezintă otoree, durere
Aspectul unghiilor: curate, tăiate scurt, roz
Probleme vizuale – nu prezintă
Probleme auditive – nu prezintă
Aspectul limbii – limbă saburală
Aspectul dinţilor şi a cavităţii bucale – îngrijiţi, albi
Aspectul părului – îngrijit
Semne particulare – nu prezintă

TRUNCHI
Semne particulare : nu prezintă
Aspectul şi culoarea tegumentelor : tegumente normal colorate
Probleme respiratorii : torace normal conformat, simetric, participă aproape normal la mişcările
respiratorii , murmur vezicular prezent,
R – 16 r / min
Aparat cardio-vascular : aria matităţii toracice în limite normale, zgomote cardiace ritmice , şoc
apexian în spaţiul VI ., P : 110 puls/ minut, T.A. – 100 / 65 mm Hg
Aparat digestiv : abdomen suplu , moale , nedureros la palpare . Ficatul şi splina în limite
normale , tranzit intestinal normal
Aparat uro-genital – loji renale libere, nedureroase la palpare, micţiuni fiziologice
Sistem osteo-articular – clinic integru
Sistem ganglionar-limfatic – nepalpabil
SNC : integru
ROT : prezente
MEMBRE
Semne particulare : nu are .
Aspectul şi culoarea tegumentelor : tegumente normal colorate
Mobilitate articulară : normală
Probleme în legătură cu mersul pe tern plat sau pe scări : nu are
Stângace – da
Se scoală – singură – da
– ajutată – nu
OBIŞNUINŢE ÎN LEGĂTURĂ CU ALIMENTAŢIA
Regim – nu prezintă
Apetit – scăzut
Nr. de mese – 2- 3/zi
Alimente preferate – dulciuri, sărmăluţe şi salate
Băuturi preferate – sucuri naturale şi ceaiuri
Alimente pe care nu le poate consuma – nu prezintă
Mod de servire a mesei – singură – da ajutată – nu
– în salon – da în sala de mese – nu
OBIŞNUINŢE DE IGENĂ PERSONALĂ
Toaleta zilnică – singură – da ajutată – nu
Se spală pe dinţi – da
Se piaptănă – da
Se îmbracă – da
Se dezbracă – da

OBIŞNUINŢE PRIVIND ELIMINĂRILE


Scaune : WC – 1 – 2 scaune / zi ;
- culoare brună ;
- aspect normal .
Urină : WC : - 5 - 6 micţiuni/zi ;
- culoare : galben deschis ;
- cantitate : 1200 – 1400 ml/24 ore ;
- aspect: clar , transparent .
OBIŞNUINŢE PRIVIND SOMNUL
Probleme privind somnul : ore neregulate de somn , insomnie .

Obişnuinţe privind somnul : 8-9ore .

Utilizarea sedativelor : nu foloseşte .

COMPORTAMENTUL PACIENTEI
Îi place să fie singură – nu cu alţii – da
Atitudinea în timpul culegerii datelor – cooperantă, fiind ajutată şi de mamă
Atitudinea familiei faţă de bolnavă – iubitoare, grijulie
Atitudinea personalului medical – competent
Modul de a petrece timpul liber : se joacă cu prietenii şi studiază vioara

INFORMAŢII MEDICALE
Grupa sanguină : 0I
RH : pozitiv
Alergii : - alimente : nu prezintă
- medicamente : nu prezintă
- animale : nu prezintă.
Impresii de la spitalizările anterioare – bune
Tratament urmat înaintea spitalizării – nu a urmat
Tratament actual:
– Axetin 750mg la 6 ore I.V.
– Gentamicină – 40 mg la 12 ore I.V.
– Soluţie otică (Otocalm) la 12 ore (dimineaţa şi seara )
– Sinerdol 1% auricular la prânz
– Instilaţii nazale cu Rinofug : 3 picături de 3 ori pe zi
– Paracetamol 1 capsulă de 3 ori pe zi
– Fenobarbital : 0,015 mg, tablete 1 seara la culcare
– Soluţie Ringer, Glucoză = 33% ,Vitamina C,Vitamina B1.
Investigaţii efectuate
Leucocite : 6200 mm³
Hb = 11 g%
Ht = 36 g %
VSH = 10 mm/h
T = 300000 mm.
Examen urină : epitelii rare .
Rinoscopie.

EVALUAREA CAZULUI II

Pacienta T. – E., în vârstă de 10 ani, cu domiciliul în Comuna Cătesca, jud. Argeş, s-a internat în
data de 07.07.2010 , în secţia O.R.L. , cu diagnosticul de Otită medie acută până în data de
11.07.2010.
Motivele internării : durere în urechea stângă, otoree bilaterală, respiraţie dificilă pe nas,
febră, insomnie, refuz alimentar, cefalee, tuse .
Pe timpul spitalizării a urmat tratament cu : Axetin , Gentamicină, Soluţie otică (Otocalm),
Sinerdol 1% , Instilaţii nazale cu Rinofug,
Paracetamol, Fenobarbital, Soluţie Ringer,Glucoză,Vitaminoterapie.
Pacientei i s-au acordat următoarele îngrijiri:
- am amplasat pacienta într-un salon aerisit, curat şi liniştit
- am administrat medicaţia necesară pentru sedarea durerii
- am urmărit şi notat funcţiile vitale în F.O.
- am schimbat lenjeria de corp şi de pat ori de câte ori este nevoie şi am asigurat îmbrăcăminte lejeră
- am aplicat comprese calde pe regiunea mastoidiană pe care le schimb la 2-3 ore
- la indicaţia medicului fac spălături auriculare cu soluţii călduţe, decongestive şi analgezice

- am pregătit pacienta pentru investigaţii : Rinoscopie, Otoscopie


- am pregătit materialele necesare pentru administrarea medicaţiei.
Pacienta s-a externat pe data de 11.07.2010 cu recomandările:
- să continue tratamentul la domiciliu
- să evite contactul cu apa : râuri, scufundări în apă
- să se prezinte la control periodic.
NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢII CU ROL PROPRIU ŞI EVALUARE
NURSING DELEGAT
PROBLEMA
1. Nevoia de a Eliminare inadecvată Pacienta să nu mai A. - Curăţ conductul auditiv extern cu Pacienta prezintă
elimina din ambele urechi prezinte secreţii tampoane de vată secreţii purulente,
din cauza procesului purulente după 3 - 4 - observ , măsor şi notez în F.O funcţiile disconfort în ambele
infecţios, manifestată zile . vitale : urechi.
Otoree prin secreţii purulente. - R- 16 r / min.
bilaterală - P - 110 p / min.
Pacienta să prezinte - T.A. – 100 / 65 mmHg Secreţiile s-au mai
un confort fizic bun diminuat, pacienta
- aerisesc salonul
pe perioada urmează tratamentul
spitalizării. - asigur un microclimat corespunzător : prescris.
- salon aerisit
- temperatură de 18-20° C În urma
- conduc pacienta la cabinetul de examinare tratamentului şi int.
pentru otoscopie şi laringoscopie aplicate, pacienta nu
- pregătesc materialele necesare pentru mai prezintă secreţii,
recoltarea secreţiilor din conductul auditiv are un confort bun.
extern pentru examenul de laborator
- pregătesc materialele necesare pentru
administrarea medicamentelor.
D. - La indicaţia medicului fac spălături
auriculare cu soluţii călduţe decongestive şi
analgezice
- Schimb meşele din conduct
- Administrez :
- Axetin 750mg la 6 ore, I.V.
- Gentamicină 1 f - 40 mg, la 12 ore, I.V.
- Soluţie otică (Otocalm) la 12 ore / 3pic
(dimineaţa şi seara )
- Sinerdol 1% auricular la prânz 3 picături .
2. Nevoia de a Sentiment de Pacienta să-şi exprime A: - furnizez explicaţii asupra îngrijirilor Pacienta prezintă o
evita pericolele inconfort şi tensiune dispariţia anxietăţii în programate şi identific cu pacienta cauza stare de bine fizică şi
pe care îl simte timp de 6 ore . anxietăţii şi factorii declanşatori psihică.
Anxietate pacienta din cauza - creez un climat cald şi de securitate în care
durerii la nivelul pacienta să se simtă bine
urechii stângi, - explic pacientei normele de viaţă pe care trebuie
spitalizării, manifestată să le respecte
prin: agitaţie, teamă, - pun la dispoziţie pacientei exemple de pacienţi
insomnie, nelinişte, cu evoluţie favorabilă de lungă durată
palpitaţii, voce - învăţ pacienta tehnici de relaxare şi cum să
tremurătoare. comunice cu cei din jur
- educ pacienta cum să-şi exprime emoţiile,
nevoile, opiniile
- pregătesc materialele pentru administrarea
medicaţiei.
D: - Administrez la indicaţia medicului:
- Fenobarbital = 0,015 mg tablete/ seara la
culcare per os
- DU = 0,015 mg DT = 1 tabletă.
3. Nevoia de a Dificultate sau refuz Pacienta să prezinte A. - Explorez preferinţele pacientei Pacienta prezintă
bea şi a mânca de a se alimenta din poftă de mâncare în - servesc pacienta cu alimente la o lipsa poftei
cauza durerii , timp de temperatură adecvată , la ore regulate şi de mâncare,
procesului infecţios şi 2-3 zile.. prezentate atrăgător pe tavă la pat refuz în a se
Alimentaţie inflamator , - las copilul să-şi aleagă alimentele după alimenta.
insuficientă manifestată prin lipsa gustul său
calitativ şi poftei de mâncare. - încurajez copilul explicându-i importanţa unei Pacienta prezintă o
cantitativ alimentaţii adecvate ameliorare a stării
- cântăresc zilnic pacienta sale.
- încurajez pacienta
- fac bilanţul lichidelor ingerate şi eliminate Pacienta începe să se
- asigur un climat cald , confortabil alimenteze, nu mai
- schimb lenjeria de pat şi de corp ori de prezintă refuz, starea
câte ori este nevoie sa se ameliorează.
- ajut pacienta în satisfacerea celorlalte nevoi
- pregătesc materialele necesare pentru
administrarea medicamentelor.
D. - Administrez medicaţia prescrisă de medic
şi urmăresc efectele acesteia asupra
organismului :
- Soluţie Ringer 250 ml în pev
- Glucoză = 33% ; 250 ml în pev
- Vitamina C = 4cp/zi
- Vitamina B1 = 100 mg. 2 fiole/zi
- Vitamina B6 = 250 mg. 2 fiole/zi .
4. Nevoia de a Alterarea confortului Pacienta să prezinte A. - Aşez pacienta într-un salon curat , aerisit, Pacienta prezintă
evita pericolele fizic, durere la nivelul o stare de bine fără liniştit durere, o stare de
urechii stângi, din durere în 2-3 zile şi - observ localizarea durerii, în urechea nervozitate şi
cauza procesului un confort fizic stângă; se accentuează când este tracţionat nelinişte, facies
Durere otică
inflamator, infecţios, nealterat. pavilionul urechii în sus şi când se apasă pe crispat.
manifestată prin facies suprafaţa din faţa conductului auditiv extern
crispat, iritabilitate, - asigur liniştea şi securitatea în salon
plâns, văicăreli. - aplic comprese calde pe regiunea În urma
mastoidiană pe care le schimb la 2-3 ore tratamentului şi
- observ, măsor şi notez funcţiile vitale în F.O.: intervenţiilor aplicate
- R- 16 r / min.; pacienta prezintă o
- P – 110 p / min.; stare generală bună
- T.A. – 100 / 65 mmHg. fără durere şi un
- îi distrag atenţia pacientei prin meloterapie confort fizic bun. .
şi prin TV
- îi distrag atenţia de la durere preocupând-o
cu jocul de cărţi şi lecturi
- pregătesc materialele necesare pentru
recoltarea analizelor de laborator
- recoltez sânge pentru :
- Hb = 11 g%
- Leucocite = 6400 mm
- Ht = 36 %
- T = 300.000 mm
- VSH = 10 mm/h
- pregătesc materialele necesare pentru
administrarea medicamentelor
- informez copilul să menţină cel puţin o oră un
tampon de vată îmbibat în soluţia otică în urechea
unde i-au fost instilate picăturile.
D. - Administrez medicaţia prescrisă de medic
şi urmăresc efectul acesteia asupra
organismului:
- Axetin 750mg la 6 ore, I.V.
- Gentamicină 1 f 40 mg, la 12 ore, I.V.
- Soluţie otică (Otocalm) la 12 ore 3pic
(dimineaţa şi seara )
- Sinerdol 1% auricular la prânz 3 picături.
5. Nevoia de a Alterarea somnului Pacienta să prezinte A. - Observ şi notez calitatea somnului, orarul Pacienta prezintă
dormi şi a se din cauza otalgiei , somn liniştit, ore somnului , gradul de satisfacere a celorlalte somn insuficient,
odihni procesului infecţios şi suficiente de somn în nevoi somn agitat, treziri
inflamator , bolii, 2-3 zile. - stabilesc un orar de somn – veghe frecvente.
manifestată prin ore - asigur condiţii de mediu , salon liniştit şi
Insomnia insuficiente de somn, curat
somn agitat, treziri - amplasez pacienta într-un salon aerisit şi În urma
frecvente. luminos tratamentului şi a
- identific nivelul şi cauza anxietăţii intervenţiilor aplicate
- aplic măsuri pentru înlăturarea cauzelor pacienta prezintă un
insomniei somn liniştit, ore
- administrez seara înainte de culcare un pahar suficiente .
cu lapte călduţ
- învăţ pacienta tehnici de relaxare
- întocmesc un program de odihnă
corespunzător organismului
- îi asigur pacientei condiţii de recreere
- combat zgomotele
- pregătesc materialele necesare pentru
administrarea medicamentelor.
D. - Administrez medicaţia prescrisă de medic
şi urmăresc efectele acesteia asupra
organismului :
- Fenobarbital = 0,015 mg tablete / seara la
culcare per os
- DU = 0,015 mg DT = 1 tabletă .
6. Nevoia de a Alterarea funcţiei Pacienta să respire A. - Învăţ pacienta să îndepărteze secreţiile Pacienta prezintă
respira respiratorii din cauza liber pe nas după nazale prin suflarea nasului în batista alterarea căilor
procesului inflamator 2-3 zile. personală şi să nu împrăştie secreţiile nazale respiratorii,
şi infecţios, otoree , - asigur un climat corespunzător cu : obstrucţionate,
Obstrucţia bolii, manifestată prin datorită secreţiilor.
- salon curat
căilor respiraţie dificilă pe - salon aerisit
respiratorii nas , respiraţie pe gură - temperatură de 18-20°C
, tuse . Pacienta prezintă o
- umezesc aerul din încăpere cu apă diminuare a
alcoolizată simptomelor.
- asigur un aport de lichide pe 24 ore
- administrez lichide călduţe pentru fluidifierea
secreţiilor În urma
- schimb lenjeria de pat şi de corp ori de tratamentului şi a
câte ori este nevoie intervenţiilor
- observ , măsor şi notez în F.O. funcţiile aplicate, pacienta
vitale respiră liberă pe
- pregătesc pacienta pentru examenul nas.
secreţiilor nazale : rinoscopie
- pregătesc materialele necesare pentru
instilaţia nazală .
D. Administrez la indicaţia medicului
- Rinuf: 3 pic. de 3 ori/zi
- Axetin 750mg la 6 ore, I.V.
- Gentamicină 1 f 40 mg, la 12 ore, I.V.
7. Nevoia de a Alterarea Pacienta să prezinte A. - Asigur un mediu adecvat cu o Pacienta prezintă
menţine t° termoreglării prin temperatura temperatură de 20-22°C în salon şi umiditate febră 39,5°C,
corpului în creşterea corporală în limite peste 40% transpiraţii, piele
limite normale temperaturii peste normale după 1-2 - observ , măsor şi notez în F.O temperatura: roşie, fierbinte,
limite normale din zile. - T. = 39,5°C disconfort.
cauza procesului - asigur repausul la pat în perioada febrilă
Hipertermia infecţios, manifestată - schimb lenjeria de pat şi de corp ori de
prin frisoane , piele câte ori este nevoie Pacientua prezintă o
fierbinte, roşie, - aplic comprese la temperatura camerei, scădere a febrei
transpiraţii. împachetări 38,2°C, continui
- servesc pacienta cu cantităţi mari de lichide tratamentul.
- calculez bilanţul ingesta – excreta
- aerisesc încăperea
- supraveghez pacienta În urma
- pregătesc materialele necesare pentru tratamentului şi a
administrarea medicamentelor. intervenţiilor aplicate
D. - Administrez medicaţia prescrisă de medic pacienta prezintă
şi urmăresc efectele acesteia asupra temperatura corpului
organismului : în limite normale.
- Paracetamol 1 cap.de 3ori/zi
- Axetin 750mg la 6 ore, I.V.
- Gentamicină 1 f 40 mg, la 12 ore, I.V.
CAZUL NR. III

UNITATEA SANITARĂ: SPITALUL DE PEDIATRIE


JUDEŢUL: PITEŞTI, ARGEŞ
SECŢIA : ORL

CULEGEREA INFORMAŢIILOR

INFORMAŢII SOCIALE
NUME : U.
PRENUME : R.
VÂRSTA : 12 luni
SEX : M
NAŢIONALITATE : română
DOMOCILIU: B– dul Petrochimiştilor, Bl. B6, Sc. B, Et.4 , Ap. 18, Piteşti
ACTIVITATEA PROFESIONALĂ : sugar, alimentat artificial cu L.P.
( 180 ml / Kg /corp/ zi )
DATA INTERNĂRII : 24 /05/2010
DATA EXTERNĂRII: 29/05/2010
MOTIVELE INTERNĂRII: aflăm de la mamă că sugarul doarme foarte puţin din cauza durerilor,
plânge foarte mult, îşi freacă capul de pernă, este agitat şi neliniştit, rinofaringită, febră.
ISTORICUL BOLII : copilul este agitat şi prezintă în urmă cu 2 zile otoree urechea dreaptă,
secreţie purulentă, care în următoarele zile se asociază cu febră, insomnie, nelinişte. De asemenea
prezintă respiraţie dificilă pe nas şi refuz alimentar.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE : OTITĂ SUPURATĂ ACUTĂ
MEDICUL CARE ÎNGRIJEŞTE: Dr. Zoană Elena
ANTECEDENTE PERSONALE, FIZIOLOGICE ŞI PATOLOGICE:
 nu prezintă
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
 fără importanţă.
 neagă boli infecto-contagioase: Sifilis,TBC în familie

INFORMAŢII FIZICE
ÎNĂLŢIME : 80 cm.
GREUTATE : 10 kg.

CAP
Aspectul şi culoarea tegumentelor – normal colorate
Aspectul gurii – mucoasă bucală umedă şi curată
Aspectul buzelor – normale
Aspectul urechilor: prezintă otoree, durere
Aspectul unghiilor: curate, tăiate scurt, roz
Probleme vizuale – nu prezintă
Probleme auditive – nu prezintă
Aspectul limbii – limbă saburală
Aspectul dinţilor şi a cavităţii bucale – îngrijită, prezintă 4 dinţişori albi,
pe arcada superiară 2 şi 2 inferioară.
Aspectul părului – rar, aproape cheliuţă.
Semne particulare – nu prezintă

TRUNCHI
Semne particulare : nu prezintă
Aspectul şi culoarea tegumentelor : tegumente normal colorate
Probleme respiratorii : torace normal conformat, simetric, participă aproape normal la mişcările
respiratorii , murmur vezicular prezent,
R – 42 r / min
Aparat cardio-vascular : aria matităţii toracice în limite normale, zgomote cardiace ritmice , şoc
apexian în spaţiul VI ., P : 128 puls/ minut
Aparat digestiv : abdomen suplu , moale , nedureros la palpare . Ficatul şi splina în limite
normale , tranzit intestinal normal
Aparat uro-genital – loji renale libere, nedureroase la palpare, micţiuni fiziologice
Sistem osteo-articular – clinic integru
Sistem ganglionar-limfatic – nepalpabil
SNC : integru
ROT : prezente
MEMBRE
Semne particulare : nu prezintă
Aspectul şi culoarea tegumentelor : tegumente normal colorate
Mobilitate articulară : conform vârstei

OBIŞNUINŢE ÎN LEGĂTURĂ CU ALIMENTAŢIA


Regim – nu prezintă
Apetit – scăzut
Nr. de mese – 2- 3/zi
Alimente pe care nu le poate consuma – nu prezintă
Mod de servire a mesei – este alimentat de către mamă

OBIŞNUINŢE DE IGENĂ PERSONALĂ


Toaleta este efectuată de către mamă.

OBIŞNUINŢE PRIVIND ELIMINĂRILE


Scaune : WC – 1 – 2 scaune / zi ;
- culoare brună
- aspect normal .
Urină : WC : 7-8 micţiuni/zi
- culoare : galben deschis
- cantitate : 300 ml/24 ore
- aspect : clar , transparent .

OBIŞNUINŢE PRIVIND SOMNUL


Probleme privind somnul : ore neregulate de somn , insomnie.

Obişnuinţe privind somnul : 10-14 ore .

Utilizarea sedativelor : nu foloseşte .

COMPORTAMENTUL PACIENTULUI
Îi place să fie singură – nu cu alţii – da, mama, familia
Atitudinea în timpul culegerii datelor – discutăm cu mama, care este cooperantă, sociabilă
Atitudinea familiei faţă de bolnavă – iubitoare, grijulie
Atitudinea personalului medical – competent
Modul de a petrece timpul liber : gângure, se înviorează în prezenţa mamaei, se joacă cu jucării
viu colorate şi care fac zgomot.

INFORMAŢII MEDICALE
Grupa sanguină : AII
RH : pozitiv
Alergii : - alimente : nu prezintă
- medicamente : nu prezintă
- animale : nu prezintă
Impresii de la spitalizările anterioare – nu a mai fost internat
Tratament urmat înaintea spitalizării – nu a urmat
Tratament actual:
– Zinat sirop – 2,5 ml la 12 h per os
– Gentamicină – 40 mg ( 1ml ) – 0,5 ml la 12 ore I.M.
– Spălătură auriculară cu Apă oxigenată – dimineaţa şi seara
– Sinerdol 1% auricular la prânz – 3 picături
– Instilaţii nazale cu Otis : 3 picături de 3 ori pe zi
– Paracetamol 1 capsulă de 3 ori pe zi
– Fenobarbital : 0,015 mg, tablete 1 seara la culcare
– Soluţie Ringer, Glucoză = 33% ,Vitamina C,Vitamina B1.
Investigaţii efectuate :
Leucocite : 10080 mm³
Hb = 9,7 g%
VSH = 10 mm/h.
Examen urină : epitelii rar.
EVALUAREA CAZULUI III

Pacientul U. – R., în vârstă de 12 luni, cu domiciliul: B–dul Petrochimiştilor, Bl. B6, Sc. B, Et. 4 ,
Ap. 18, Piteşti, s-a internat în data de 24.05.2010 , în secţia O.R.L. , cu diagnosticul de Otită supurată
acută până în data de 29.05.2010.
Motivele internării: aflăm de la mamă că sugarul doarme foarte puţin din cauza durerilor, plânge
foarte mult, îşi freacă capul de pernă, este agitat şi neliniştit, rinofaringită, febră.
Pe timpul spitalizării a urmat tratament cu: Zinat, Gentamicină, Spălătură auriculară cu Apă
oxigenată , Sinerdol 1% auricular, Instilaţii nazale cu Otis, Paracetamol, Fenobarbital, Soluţie Ringer,
Glucoză, Vitaminoterapie.
Pacientului i s-au acordat următoarele îngrijiri:
- am amplasat sugarul într-un salon aerisit, curat şi liniştit
- am administrat medicaţia necesară pentru sedarea durerii
- am pregătit materialele necesare pentru recoltarea analizelor de laborator
- am urmărit şi notat funcţiile vitale în F.O.
- am schimbat lenjeria de corp şi de pat ori de câte ori este nevoie şi am
asigurat îmbrăcăminte lejeră
- la indicaţia medicului fac spălături auriculare călduţe cu Apă
oxigenată, dimineaţa şi seara.
Pacientul s-a externat pe data de 29.05.2010 cu recomandările:
- să continue tratamentul la domiciliu
- să fie bine îngrijit, să evite frigul şi curenţii de aer
- să se prezinte la control periodic.
NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢII CU ROL PROPRIU ŞI EVALUARE
NURSING DELEGAT
PROBLEMA
1. Nevoia de a Risc de infecţii datorită Pacientul să nu A: – cresc rezistenţa organismului prin repaus Pacientul nu
evita procesului infecţios, prezinte la pat şi dietă corespunzătoare prezintă
pericolele manifestat prin scăderea complicaţii pe - respect condiţiilor de igienă şi menţin un mediu complicaţii pe
rezistenţei generale a durata spitalizării. favorabil şi de siguranţă pentru pacient durata spitalizării.
Risc de organismului, oboseală, - supraveghez zilnic F.V. şi le notez rezultatul în
complicaţii durerii otice. F.T.
- supraveghez tegumentele şi mucoasele şi educ
mama sugarului să respecte normele de asepsie si
antisepsie
- educ mama pacientul să păstreze o igienă
corporală riguroasă.
D: - Administrez medicaţia prescrisă:
- Zinat sirop – 2,5 ml la 12 h per os
- Gentamicină 40 mg ( 1ml ) – 0,5 ml la 12 ore
I.M.
- Instilaţii nazale cu Otis : 3 picături de 3 ori
pe zi
- Sinerdol 1% auricular la prânz 3 picături.
- sol. Ringer 500 ml ritm = 60 pic/min.
2. Nevoia de a Sentiment de inconfort Sugarul să-şi A: - furnizez explicaţii asupra îngrijirilor Sugarul prezintă o
evita pericolele şi tensiune pe care îl exprime dispariţia programate, cauza anxietăţii şi factorii stare de bine
simte sugarul neliniştii, anxietăţii declanşatori fizică şi psihică.
Agitaţie din cauza durerii la în timp de 6 ore . - creez un climat cald şi de securitate în care
Nelinişte nivelul urechii drepte, sugarul să se simtă bine
Anxietate spitalizării, manifestată - explic mamei normele de viaţă pe care trebuie
prin: agitaţie, teamă, să le respecte
insomnie, nelinişte, - pun la dispoziţie mamei exemple de pacienţi cu
palpitaţii. evoluţie favorabilă de lungă durată
- pregătesc materialele pentru administrarea
medicaţiei.
D: - Administrez la indicaţia medicului:
- Fenobarbital = 0,015 mg tablete/ seara la
culcare per os
- DU = 0,015 mg DT = 1 tabletă .
3. Nevoia de a Alterarea confortului Sugarul să A. - Aşez sugarul într-un salon curat , aerisit, Sugarul prezintă
evita pericolele fizic, durere la nivelul prezinte o stare liniştit, luminos durere, o stare de
urechii drepte, din de bine, fără - observ localizarea durerii, în urechea nervozitate şi
cauza procesului durere în 2 zile şi dreaptă; se accentuează când este tracţionat nelinişte.
Durere otică
inflamator, infecţios un confort fizic pavilionul urechii în sus şi când se apasă pe
manifestată prin ţipăt în nealterat. suprafaţa din faţa conductului auditiv extern, îşi
timpul suptului, sugarul freacă capul de pernă În urma
îşi freacă capul de pernă, - asigur liniştea şi securitatea în salon tratamentului şi
iritabilitate , văicăreli. - aplic comprese calde pe regiunea intervenţiilor
mastoidiană aplicate sugarul
- observ, măsor şi notez funcţiile vitale în F.O.: prezintă o stare
- R- 42 r / min. generală bună
- P – 128 p / min. fără durere şi un
- îi distrag atenţia sugarului cu jucării viu confort fizic
colorate şi care fac zgomot bun .
- pregătesc materialele necesare pentru
recoltarea analizelor de laborator
- recoltez sânge pentru :
- Hb = 9,7 g%
- Leucocite = 10080 mm
- VSH = 10 mm/h
- pregătesc materialele necesare pentru
administrarea medicamentelor
- conduc sugarul împreună cu mama la examenul
O.R.L., Rinoscopie, Otoscopie.
D. - Administrez medicaţia prescrisă de medic
şi urmăresc efectul acesteia asupra
organismului
- Zinat sirop – 2,5 ml la 12 h per os
- Gentamicină 40 mg ( 1ml ) – 0,5 ml la 12 ore
I.M.
- Instilaţii nazale cu Otis : 3 picături de 3 ori
pe zi
- Sinerdol 1% auricular la prânz 3 picături.
4. Nevoia de a Dificultate sau refuz Sugarul să A. - Încurajez mama explicându-i importanţa Sugarul prezintă
bea şi a mânca de a se alimenta din prezinte poftă de unei alimentaţii adecvate lipsa
cauza durerii , mâncare în timp - cântăresc zilnic sugarul poftei de
procesului infecţios şi de - încurajez mama mâncare,
Alimentaţie supurativ, manifestată 2-3 zile.. - fac bilanţul lichidelor ingerate şi eliminate refuz în a
insuficientă prin lipsa poftei de - asigur un climat cald , confortabil se
calitativ şi mâncare. - schimb lenjeria de pat şi de corp ori de alimenta.
cantitativ câte ori este nevoie
- ajut sugarul în satisfacerea celorlalte nevoi Sugarul prezintă o
- pregătesc materialele necesare pentru ameliorare a stării
administrarea medicamentelor. sale.
D. - Administrez medicaţia prescrisă de medic
şi urmăresc efectele acesteia asupra Sugarul începe să
organismului : se alimenteze, nu
- Soluţie Ringer 250 ml în pev mai prezintă
- Glucoză = 33% ; 250 ml în pev refuz, starea de
- Vitaminoterapie. sănătate se
ameliorează.
5. Nevoia de a Alterarea termoreglării Sugarul să A. - Asigur un mediu adecvat cu o Sugarul prezintă
menţine t° prin creşterea prezinte temperatură de 20-22°C în salon şi umiditate febră 39,3°C,
corpului în temperaturii peste temperatura peste 40% transpiraţii, piele
limite normale limite normale din corporală în limite - observ , măsor şi notez în F.O temperatura: roşie, fierbinte,
cauza procesului normale după 1-2 - T. = 39,3°C disconfort.
infecţios, supurativ, zile. - asigur repausul la pat în perioada febrilă
Hipertermia manifestată prin - schimb lenjeria de pat şi de corp ori de
frisoane , piele fierbinte, câte ori este nevoie Sugarul prezintă
Rinofaringită
roşie, transpiraţii. - asigur îmbrăcăminte lejeră o scădere a febrei
- aplic comprese la temperatura camerei , 38,2°C, continui
împachetări tratamentul.
- servesc sugarul cu cantităţi mari de lichide
- menţin igiena tegumentelor
- calculez bilanţul ingesta – excreta În urma
- aerisesc încăperea tratamentului şi a
- supraveghez sugarul intervenţiilor
- pregătesc materialele necesare pentru aplicate, sugarul
administrarea medicamentelor. prezintă
D. - Administrez medicaţia prescrisă de medic temperatura
şi urmăresc efectele acesteia asupra corpului în limite
organismului : normale.
- Paracetamol 1 cap.de 3ori/zi
- Zinat sirop – 2,5 ml la 12 h per os
- Gentamicină 1 f 40 mg, la 12 ore, I.V.
6. Nevoia de a Eliminare inadecvată Sugarul să nu mai A. - Curăţ conductul auditiv extern cu Sugarul prezintă
elimina din ambele urechi din prezinte secreţii tampoane de vată secreţii purulente,
cauza procesului purulente după 3 - - observ , măsor şi notez în F.O funcţiile disconfort în
supurativ, manifestată 4 zile . vitale : - R - 42 r / min. ambele urechi.
Otoree bilaterală prin secreţii purulente . - P - 128 p / min.
- aerisesc salonul
Sugarul să Secreţiile s-au mai
- asigur un microclimat corespunzător :
prezinte un diminuat, sugarul
confort fizic bun - salon aerisit urmează
pe perioada - temperatură de 18-20° C tratamentul
spitalizării . - conduc mama împreună cu sugarul la prescris.
cabinetul de examinare pentru otoscopie şi
laringoscopie
În urma
- pregătesc materialele necesare pentru tratamentului şi
recoltarea secreţiilor din conductul auditiv int. aplicate,
extern pentru examenul de laborator sugarul nu mai
- pregătesc materialele necesare pentru prezintă secreţii,
administrarea medicamentelor. are un confort
bun.
D. - La indicaţia medicului fac spălături
auriculare călduţe cu Apă oxigenată dimineaţa şi
seara
- schimb meşele din conduct
- Administrez :
- Zinat sirop – 2,5 ml la 12 h per os
- Gentamicină 1 f - 40 mg, la 12 ore, I.M.
- Instilaţii nazale cu Otis : 3 picături de 3 ori
pe zi
- Sinerdol 1% auricular la prânz 3 picături per os.
7. Nevoia de a Alterarea funcţiei Sugarul să respire A. - Învăţ mama să îndepărteze secreţiile Sugarul prezintă
respira respiratorii din cauza liber pe nas după nazale ale sugarului prin aspirare şi să nu alterarea căilor
procesului inflamator şi 2-3 zile. împrăştie secreţiile nazale respiratorii,
infecţios , otoree , bolii, - asigur un climat corespunzător cu : obstrucţionate,
Obstrucţia căilor manifestată prin - salon curat datorită secreţiilor.
respiratorii respiraţie dificilă pe nas - salon aerisit
, respiraţie pe gură. - temperatură de 18-20°C
- umezesc aerul din încăpere cu apă Sugarul prezintă o
alcoolizată diminuare a
- asigur un aport de lichide pe 24 ore simptomelor.
- administrez lichide călduţe pentru fluidifierea
secreţiilor
- schimb lenjeria de pat şi de corp ori de În urma
câte ori este nevoie tratamentului şi a
- observ , măsor şi notez în F.O. funcţiile intervenţiilor
vitale aplicate, sugarul
- pregătesc sugarul pentru examenul secreţiilor respiră liberă pe
nazale : rinoscopie nas.
- pregătesc materialele necesare pentru
instilaţia nazală.
D. Administrez la indicaţia medicului
- Instilaţii nazale cu Otis : 3 picături de 3 ori
pe zi
- Zinat sirop – 2,5 ml la 12 h per os
- Gentamicină 1 f 40 mg, la 12 ore, I.M.
BIBLIOGRAFIE

1 GHID DE NURSING, Ediţia V, Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti


2001-LUCRETIA TITIRCA;
2 TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENTI
MEDICALI - NURSING - LUCRETIA TITIRCA - Editura Viata Medicală Românească,
Noiembrie 2000;
3 ÎNGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTULUI DE CĂTRE ASISTENTELE
MEDICALE, LUCRETIA TITIRCA - Editura Viata Medicală Românească, Ediţia IV 2004;
4 MEDICINA INTERNĂ – Editura ALL, Bucureşti, 1996 CORNELIU BORUNDEL
5 SEMIOLOGIE MEDICALĂ – Editura Medicală, Bucureşti 2002, Ion I. Brukner
6 ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI – Editura Corint, Bucureşti 2000, Roxana
Maria Albu
7 PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE ÎNGRIJIRII BOLNAVULUI;
Danemarca,1995, Virginia Henderson
8 DIAGNOSTIC CLINIC – Editura Medicală, Bucureşti, 1994, C.C. Dimitriu
9 TEHNICI SPECIALE DE ÎNGRIJIRE A BOLNAVLOR - Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1983
ANEXE

ANEXA 1. EFECTUAREA SPĂLĂTURII AURICULARE


ANEXA 2. DESCRIERE - OTOCALM (SOLUTIE 10ML)
ANEXA 3. ANATOMIA URECHII
ANEXA 4. OTITA MADIE

ANEXA 5. TIMPANOMETRIA
ANEXA 6. STRUCTURA URECHII

ANEXA 1. EFECTUAREA SPĂLĂTURII AURICULARE

Spălătura conductului auditiv extern = îndepărtarea secreţiilor ( puroi ,


cerumen ) sau corpilor străini şi în tratamentul otitelor cronice .
Scop : terapeutic .
Materiale necesare :
- masă tratamente acoperită cu un câmp steril ;
- tăviţă renală mare ;
- două şorţuri de cauciuc ;
- muşama ;
- traversă ;
- vată, seringă Guyon de 150-200 ml sterilă , prosop curat ;
- lichid de spălătură – apă sterilă încălzită la 37°C sau soluţie medicamentoasă prescrisă de
medic , soluţie de bicarbonat de Na 1‰.

1. Pregătirea materialelor şi instrumentelor :


- se pregătesc materialele şi instrumentele necesare ;
- se transportă materialul lângă bolnav .

2. Pregătirea psihică şi fizică a pacientului :


- se anunţă bolnavul şi i se explică scopul tehnicii ;
- în cazul dopului de cerumen , cu 24 ore înainte de a efectua spălătura auriculară se va
instila în conductul auditiv extern , de 3 ori , soluţie de bicarbonat de sodiu în glicerină
1/20 ;
- în cazul dopului epidermic , se va instila soluţie de acid salicilic 1% în ulei de vaselină ;
- în cazul corpurilor străine hidrofile ( boabe de legume şi cereale ) se va instila alcool ;
- în cazul insectelor vii se fac instilaţii cu ulei de vaselină , glicerină sau se aplică un
tampon cu alcool cu efect narcotizant pentru insecte ;
- bolnavul în poziţie şezândă , se protejează patul cu muşama şi traversă , iar umărul
respectiv al bolnavului cu un prosop curat şi uscat , peste care se aşează şorţul de
muşama până la gât .

3. Efectuarea tehnicii :
- spălarea pe mâini cu apă curentă şi săpun ;
- asistenta va îmbrăca şorţul de cauciuc ;
- se aşează tăviţa renală sub urechea pacientului care va înclina puţin capul spre tăviţă şi
o va susţine ;
- se verifică temperatura lichidului şi se aspiră în seringa Guyon ;
- se solicită bolnavului să-şi deschidă gura - prin aceasta conductul se lărgeşte şi conţinutul
patologic se îndepărtează mai uşor ;
- cu mâna stângă se trage pavilionul urechii în sus şi înapoi , iar cu mâna dreaptă se
injectează lichidul de spălătură în conduct , spre peretele postero-superior şi se aşteaptă
evacuarea ;
- se repetă operaţiunea de câteva ori , până când lichidul scurs este curat ;
- cu câteva tampoane de vată se usucă conductul auditiv extern ;
- se introduce un tampon de vată în meatul auditiv extern ;
- după ce medicul a controlat rezultatul spălăturii , se aşază pacientul în decubit dorsal ;
- se controlează lichidul de spălătură ;
- spălarea pe mâini cu apă curentă şi săpun .

4. Reorganizarea locului de muncă :


- se spală instrumentele folosite ;
- se dezinfectează şi se pregătesc instrumentele pentru sterilizare ;
- se notează efectuarea tehnicii în foaia de observaţie a pacientului .

ATENŢIE !

● Presiunea mare a jetului , temperatura mai scăzută sau mai crescută a lichidului de
spălătură decât cea a corpului pot determina apariţia accidentelor : ameţeli , dureri , vărsături ,
lipotimie , traumatizarea timpanului .

ANEXA 2. DESCRIERE - OTOCALM (SOLUTIE 10ML)

Indicaţii terapeutice:
Otocalm este utilizat pentru tratamentul simptomatic local al durerii de la nivelul urechii medii,
la pacienţii cu timpanul intact, în otite acute medii congestive, otite virale flictenulare, otite
barotraumatice.
Otocalm este utilizat în infecţiile otice ca adjuvant la tratamentul sistemic cu antibiotice.
Contraindicaţii :
-Hipersensibilitate la fenazona, clorobutanol hemihidrat sau la oricare dintre excipienţii produsului;
-Perforaţiile membranei timpanice sunt
considerate contraindicaţii generale pentru
aplicaţiile topice în canalul auricular.
Precauţii :
Inaintea administrării produsului,
asiguraţi-vă că timpanul este intact.
Administrarea auriculară la pacienţii cu
timpanul perforat poate provoca reacţii adverse
la nivelul structurilor urechii medii.
Dacă apar iritaţii sausensibilizări se întrerupe administrarea.
Excipientul acid benzoic poate determina iritaţii uşoare ale pielii sau alemucoaselor. Dacă
simptomatologia nu se ameliorează, se impune reevaluarea conduitei terapeutice.
Reacii adverse:
Au fost semnalate cazuri rare de reacţii locale de tip alergic, iritatii sau hiperemie la nivelul conductului
auditiv. Excipientul acid benzoic poatedetermina iritatii usoare ale pielii sau ale mucoaselor.
Supradozaj.
Nu au fost raportate fenomene de toxicitate prin supradozare în urma aplicaţiilor locale de
Otocalm
Interacţiuni :
Nu au fost raportate. Sarcina si alaptarea. Nu au fost realizate studii experimentale la animal. Nu se
cunoaşte, deasemenea, dacă medicamentul se elimina în secreţia lactată. Totuşi, deoarece absorbţia
sistemică la pacientele cu timpanul intact este putin probabilă, administrarea produsului este permisă în
timpul sarcinii şi alăptării, in condiţiile utilizării conform recomandărilor de mai sus.
Capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. Otocalm nu influenţează capacitatea de
a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
Doze si mod de administrare
Pentru a evita senzaţia neplacută produsă dein introducerea soluţiei reci în ureche, se recomandă
aducerea flaconului la temperatura corpului inaintea administrării picăturilor. Doza recomandată este de
2-4 picături Otocalm, instilate de 2-3ori pe zi in urechea dureroasa, permitand soluţiei să se scurgă de-a
lungul canalului auricular, până la ameliorarea durerii sau conform recomandării medicului.
ANEXA 3. ANATOMIA URECHII
ANEXA 4. OTITA MADIE

ANEXA 5. TIMPANOMETRIA
Examen care are drept scop evaluarea variaţiilor de presiune a căsuţei timpanului (partea urechii
medii care conţine oscioarele) şi, mai rar, studierea supleţei timpanului şi a lanţului de oscioare ale
urechii medii.

Timpanometria permite să se pună în evidenţă o otită seroasă (presiune anormal de joasă a


casuţei timpanului) sau să se diagnosticheze o fractură sau o luxaţie a oscioarelor (elasticitate excesivă
a lanţului de oscioare).

Timpanometria constă în introducerea în conductul auditiv extern a unei sonde dotate cu un


microfon. Acest examen, care nu necesită nici o pregătire deosebită, durează 2-3 minute.
ANEXA 6. STRUCTURA URECHII