Învăţământ Postliceal şi Tehnic nivel 5

DOMENIUL:Sănătate şi asistenţă pedagogică

PROFIL:Asistent medical generalist

Coordonator:As. Bâclea Elena Absolvent: Vişan Cristina-Elena

Galaţi 2018
 MOTIVAŢIE
 OBIECTIV I NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE ALE URECHII
 OBIECTIV II OTITA MEDIE ACUTĂ
 Definiţie
 Etiopatogenie
 Factori de risc
 Simptomatologie
 Investigaţii
 Complicaţii
 Tratament
 Evoluţie
 OBIECTIV III ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU OTITĂ
MEDIE ACUTĂ
 FIŞA TEHNICĂ NR 1
 FIŞA TEHNICĂ NR 2
 FIŞA TEHNICĂ NR 3
 FIŞA TEHNICĂ NR 4
 OBIECTIV IV PROCESUL DE ÎNGRIJIRE AL UNUI PACIENT CU OTITĂ MEDIE ACUTĂ
 Caz clinic
 Manifestări de dependenţă în satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale
 OBIECTIV V EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE LA PACIENTUL CU OTITĂ MEDIE ACUTĂ
 BIBLIOGRAFIE
 ANEXE
MOTIVAŢIE
Scopul lucrării mele este acela
de a sublinia îngrijirile acordate
bolnavului indiferent de boala
acestuia.Din planul de îngrijire pe
care l-am relatat în lucrare cât şi
din experienţa în practica din
spital,am încercat să evidenţiez
faptul că nursingul îşi are
rădăcini în nevoile fundamentale
ale individului învăţând faptul că
orice fiinţă umană,bolnavă sau
sănătoasă este motivată de
dorinţa de a trăi.În lucrare, pun
accentul pe funcţia îndeplinită de
asistentă,aceea de a-l ajuta pe
omul bolnav să-şi recâştige
sănătatea pierdută,să o
păstreze,să-i redea acestuia
încrederea în forţele proprii.
Structura urechii
Din punct de vedere anatomic, urechea este împărtită
în două mari componente:
Urechea periferică alcătuită din:
 urechea externă (pavilionul si conductul auditiv
extern)
 urechea medie (cutia timpanului, trompa lui
Eustachio si mastoida)
 urechea internă (labirintul osos si membranos)
Urechea centrala formata din caile si centrii acustici si
vestibulari
Urechea medie
Ureche medie este interpusă între urechea
externă si cea internă, fiind săpată în portiunea petro
mastoidiană a osului temporal.
Continutul cutiei timpanului este format din lantul
osicular, ligamentele osiculare si muschii osiculari. Tot
acest ansamblu constituie sistemul timpano-osicular
cu rol în transmisia undelor sonore, de la urechea
externă la urechea internă.
Lantul osicular este alcătuit din ciocan,nicovală,
scărita si se întinde de la timpan la fereastra ovala,
fiind acoperit de mucoasa casei.
Nicovala este interpusă între capul ciocanului si
capul scăritei.
 Funcţia auditivă

 Urechea este destinată captării sunetelor din mediul

exterior şi transmiterii acestora sistemului nervos central.
 Câmpul auditiv urcă până la aproximativ 120 dB,
peste care senzaţia auditivă este dureroasă şi dăunătoare.
 Sunetele parcurg conductul auditiv extern si pun în
vibraţie membrana timpanică. Pentru ca aceasta să
vibreze, este nevoie ca de ambele părţi ale ei să fie o
presiune egală, iar păstrarea acestei situaţii este în sarcina
trompei lui Eustachio, care se deschide cu fiecare deglutiţie,
căscat sau la suflatul nasului cu presiune. De la membrană,
sunetul ajunge, prin lanţul de osişoare, la lichidele urechii
interne, pe care le pune in vibraţie.

 Funcţia de echilibru sau vestibulară

 Se realizează cu ajutorul aparatului vestibular, care este sensibil la poziţia şi la mişcările

capului în spaţiu.
 Informaţiile vestibulare ajung în trunchiul cerebral şi intră în sistemul de echilibru al
organismului, alături de sensibilitatea proprioceptivă profundă şi de văz. Rolul de integrare ii
revine cerebelului. Informaţiile vestibulare acţionează, sub controlul cerebelului, pentru
modificarea tonusului muscular şi pentru reflexele de postură, prin intermediul fasciculului
vestibulo-spinal. Deşi oricare om normal ştie în ce poziţie se află capul său şi ce mişcări
suferă, această senzaţie este subconştientă.
 Receptorii pentru echilibru din utricula şi sacula sunt stimulaţi în special de accelerarea
sau încetinirea mişcărilor capului şi corpului care fac ca otolitele (cristale de carbonat de
calciu) şi endolimfă să se deplaseze şi să stimuleze cilii acestor celule receptoare.
 Prin nervul vestibular influxul nervos ajunge la cerebel.
 Receptorii pentru echilibru de la baza canalelor semicirculare membranoase sunt
stimulaţi în special de mişcările de rotaţie ale capului şi corpului şi de balansări puternice.
 Definiţie
 Otita medie acută se defineste ca fiind o
inflamatie acută cu sau fără supuratie a
mucoasei cavitătilor urechii medii, produsă de
o agresiune virală, bacteriană sau asociată.
Inflamatiile acute ale urechii medii au suferit
mari modificări fată de trecut, în urma
introducerii în terepeutică a antibioticelor.

 Otita medie acuta, este o afectiune foarte

frecventa la prescolari, incidenta ei fiind
strans legata de epidemiile de viroze
respiratorii, dar se intalneste si la adolescenti
sau adulti mai ales primavara si toamna.

 Etiologie
 Factorii determinanti sunt reprezentati de
germeni ca Streptococcus pneumoniae,
Haemophilus influenzae, Moraxella catarrhalis
si mai rar de Pseudomonas aeruginosa si
Stafilococcus aureus.
 Infectarea cu acesti microbi se produce in
general pe cale aeriana, prin particule
infectate imprastiate in aer prin stranut, tuse,
vorbit, dar si prin contact direct cu persoana
bolnava.
Factorii de risc
 Factorii favorizanti pentru aparitia otitelor medii
infectioase sunt legati in principal de obstructia foselor
nazale si a rinofaringelui: viroze respiratorii, sinuzite
acute, vegetatii adenoide („polipii copilului”), deviatia
de sept nazal, rinita hipertrofica si rinita alergica,
polipoza nazosinusala, tumori ale foselor nazale sau ale
rinofaringelui. De asemenea unele conditii generale pot
creste riscul aparitiei otitelor medii, cum ar fi diabetul
zaharat, imunitatea scazuta.
Simptomatologie
 Otalgia (durerea auriculara), care de obicei este brusca,
intensa, pulsatila si accentuata nocturn. Durerea
cedeaza greu sau doar pentru scurt timp la antalgice
(uneori deloc) și la caldura locala.
 Sindromul otoreic. Otoreea (scurgerea secretiilor
auriculare) poate avea aspecte clinice diferite si anume
poate fi seroasă, seromucoasă, piosangviolentă.
 Scaderea auzului la urechea afectata este un alt
simptom constant si este usoara la debut, iar apoi poate
deveni moderata, cu variatii in cursul aceleasi zile
legate de stranut si suflarea nasului.
 Hipoacuzie (ureche infundata semnificativ)
 Febra este prezenta frecvent (39-40°C),la copii apare
întotdeauna
 Timpanul este intens rosu si bombeaza;
 Alterarea starii generale
 Otita medie acută
Investigaţii
Investigatii radioimagistice si de laborator:
- Examenul urechii cu ajutorul otoscopului
- hemoleucograma arata cresterea leucocitelor
(leucocitoza),
- proteina C reactiva creste, ceea ce
demonstreaza o etiologie bacteriana
- explorarea radio-imagistica în afecțiunile
otologice
Complicaţii
-otomastoidita (inflamatia osului din spatele
urechii),
-pareza faciala,
-afectarea urechii interne
-cronicizarea otitei cu persistenta perforatiei
timpanale
Diagnostic
Se pune pe baza simptomatologiei si a examenului
clinic efectuat de catre medicul ORL-ist. Otoscopia
(vizualizarea directa a timpanului si a conductului
auditiv extern) este de obicei foarte sugestiva
pentru stabilirea diagnosticului de boala si de
stadiu. In cazul in care timpanul a fost perforat se
recolteaza secretie otica pentru diagnosticul
etiologic si efectuarea antibiogramei.
Tratament
 Tratamentul etiopatogenic se adreseaza
factorului cauzator si mecanismului de
producere al infectiei otice. Astfel se
folosesc antibiotice eficiente pentru
germenii care produc otite medii si infectii
ale tractului respirator. Dezobstruantele
nazofaringiene, sub forma de picaturi,
spray sau aerosoli, sunt la fel de
importante ca antibioticul pentru
restabilirea functionalitatii urechii medii.
In cazul in care infectia survine pe un
teren atopic se recomanda si un preparat
antialergic local sau general.
 Tratamentul simptomatic, pentru
combaterea durerii si febrei, include
administrarea de antialgice si antipiretice
la nevoie, pe cale generala dar si local,
instilatii auriculare de solutii anestezice.

Timpanotomia (incizia membranei

timpanice) se indica in cazul persistentei
sau agravarii simptomelor in ciuda
tratamentului corect aplicat, sau in cazul
aparitiei complicatiilor, inclusiv in bolile
infectocontagioase ale copilariei (stiut
fiind ca evolutia acestor otite este
trenanta).
 OTITA MEDIE ACUTĂ

Evoluţie
 Clasic se descriu trei stadii evolutive ale otitei medii in lipsa tratamentului:
 1. Stadiul preperforativ in care apar simptomele specifice amintite anterior.
 2. Perforatia timpanului: durerea si febra dispar, fiind inlocuite de otoree, ca
simptom dominant (lichid purulent care se scurge din ureche). Hipoacuzia,
(scaderea auzului), se mentine si in acest stadiu, si poate dura cateva
saptamani.
 3. Vindecarea: simptomatologia dispare treptat si, de obicei perforatia
timpanului se inchide.

 Evolutia spontana, in lipsa tratamentului, poate fi spre vindecare cu

refacerea integritatii timpanului si restabilirea functiei urechii, sau spre
complicatii, sau cronicizare.

Profilaxie
 Urmărirea corectă a pacientului pe toată perioada manifestarii bolii,
tratament adecvat al infectiei, repaus la pat
 Alimentare si hidratare corespunzătoare, evitarea coonsumului de alcool,
droguri,cafea si tutun;
 Efectuarea de controale periodice ale auzului
 A.ÎNGRIJIRI GENERALE

 B.TEHNICI DE EVALUARE
ŞI NURSING FOLOSITE ÎN
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
CU OTITA MEDIE ACUTA
 Caz clinic
 Fişa tehnică nr.1
 Fişa tehnică nr.2
 Fişa tehnică nr.3
 Fişa tehnică nr.4
 Rolul autonom al al asistentei medicale
constă acordarea îngrijirilor de confort
când pacientul nu-şi poate îndeplini
anumite funcţii,stabilirea relaţiilor de
încredere atât cu pacientii cât şi cu
aparţinătorii,ascultă pacientul şi il
susţine,transmite informaţii corecte şi
concise,întocmeşte formele legale de
internarea şi externarea pacientelor din
spital,supraveghează funcţiile vitale şi
vegetative,notând în foaia de
temperatură parametrii funcţiilor
vitale,urmărind toate complicaţiile şi
accidentele posibile ale bolii de bază şi
ale tratamentului aplicat;
 Asigură o pozitie comodă
pacientului,asigură patul cu lenjerie
curată şi o schimbă de câte ori este
nevoie,aeriseşte salonul,asigură
alimentaţia pacientului la pat la;
 Linişteşte pacientul deoarece aceasta
are o stare de anxietate avansată din
cauza durerii.
 În ceea ce priveşte intervenţiile
delegate ale asistentei
medicale,acestea vor fi aplicate la
indicaţia medicului:
 asistenta medicală pregăteşte
condica de medicamente,
administrează medicamentele şi
supraveghează efectul
acestora,semnalând orice schimbare
apare în starea pacientei;
 asistenta medicală execută
recoltăriile de produse biologice şi
patologice,
 pregăteşte pacientii pentru
examinăriile paraclinice, radiologice,
endoscopice, explorări funcţionale
sau pentru intervenţii chirurgicale;
 supraveghează pacientul şi
informează medicul cu privire la orice
modificare apărută,mobilizează
pacientul;
 Ea poate interveni pentru
resuscitarea pacienţiilor găsiţi în stop
cardio-respirator până la sosirea
echipei de intervenţie.
DATELE PACIENTULUI
 Nume si prenume: IONUT CRISTEA
 Varsta: 1 an si 8 luni
 Sex: masculin
 Domiciliul: Galati, str. Stadionului nr. 117
CARACTERISTICI INDIVIDUALE
 Nationalitate: roman
 Limba: romana
 Religie: ortodox
GESTURI SI OBICEIURI
 Mod de alimentare : Mama ii asigura un regim de viata cu o alimentatie
corespunzatoare, echilibrata din punct de vedere calitativ si cantitativ, in 4 mese in
24 de ore. Refuza supa de pranz preferand ciorbele, ii plac mult dulciurile si fructele.
 Masticatie usoara, eficace. Reflex de deglutitie prezent. Dentitie curata, bine ingrijita,
corespunzatoare varstei. Limba umeda, roz fara depozite. Gingii roz, aderente
dintilor. Mucoasa bucala de aspect normal.
 Mod de petrecere a timpului liber: Pe langa timpul acordat odihnei, somnul de dupa-
amiaza pe care-l respecta zilnic, se joaca, este scos la plimbare in parc, vizioneaza
desene animate sau asculta povestile citite de mama sa
 Motivele internării:
 Stare generala alterata, otalgie bilaterala, hipoacuzie bilaterala, febra, cefalee,
obstructie nazala
 Diagnostic: otita medie acuta congestiva bilaterala
 Data internarii: 25.05.2018. Se interneaza insotit de mama.
Problemele pacientului
Debut in urma cu aproximativ 3 zile, cand copilul a acuzat
simptomele enuntate anterior. Mama i-a efectuat baietelului instilatii
auriculare cu solutie otica, dar simptomatologia a persistat, fapt ce
obliga parintii copilului sa se prezinte cu el la serviciul O.R.L. al
Spitalului Clinic de Urgenta pentru Copii „Sf. Ioan”Galati , unde este
internat pentru investigatii si tratament.
Starea fizica la internare
Starea generala usor alterata, subfebrila (38,1°C). Tegumente
rosii, calde, curate, intacte, elastice, netede. Facies nesemnificativ
semiologic. Copilul este orientat temporo-spatial. Postura adecvata,
mobilizare normala. Respiratia libera pe nas, superficiala de tip
abdominal. Copilul acuza otalgie bilaterala, hipoacuzie bilaterala,
cefalee.
Intervenţiile asistentei
-Se pregătesc documentele(F.O,analize medicale,medicaţia prescrisa de
medic, testare intradermică la penicilina si algocalmin;
-Se monitorizează funcţiile vitale;
-Am evaluat caracteristicile durerii: durata, localizare, iradiere,
intensitate, caracter
-Am asigurat o atmosferă caldă de încredere şi empatie
-Am raspuns prompt si cu solicitudine la intrebarile mamei
-Am informat mama pacientului in termeni simplii despre durerile sale.
-Am pregatit fizic si psihic paicentul pentru recoltarea probelor
biologice.
-Am evaluat factorii care duc la aparitia durerii si cresc intensitatea
acesteia.
-Am recomandat mamei pacientului sa semnalizeze durerea de la
inceput.
-Am monitorizat temperatura si am hidratat pacientul
 Data externarii: 31.05.2018
 Diagnosticul medical la externare: otita medie acuta congestiva
bilaterala.
 Starea la externare: vindecat.

 Copil in varsta de 1 an si 8 luni se interneaza in sectia O.R.L. al

Spitalului Clinic de Urgenta pentru Copii „Sf. Ioan”Galati pentru otalgie
bilaterala, stare generala alterata, febra, cefalee, obstructie nazala.
 Examenele clinice si paraclinice au confirmat diagnosticul. S-a
efectuat tratament medicamentos bazat pe antibiotice,
antiinflamatoare, antitermice, antihistaminice. Evolutie buna. Copilul
se externeaza vindecat.
 Definitie Prin spălătură auriculară se înţelege spălarea conductului auditiv extern prin introducerea unui curent de lichid.
 Scop terapeutic
 - îndepărtarea secreţiilor (puroi, cerumen)
 - îndepărtarea corpilor străini ajunşi în urechea externă accidental sau voluntar
 - tratamentul otitelor cronice
 Pregatire materiale
 - de protecţie
 - două şorţuri de cauciuc
 - muşama, prosop, aleză
 - sterile
 - seringă Guyon, vată
 - lichidul de spălătură la 37°C
 - soluţia medicamentoasă prescrisă
 - soluţie de bicarbonat de sodiu 1‰
 - nesterile
 - masă de tratamente
 - tăviţă renală
 - scaun
 Pregătirea pacientului psihic: - se anunţă pacientul si i se explică scopul tehnicii
 fizic:
 - în cazul dopului de cerumen, cu 24 ore înainte se instilează în conductul auditiv extern de 3 ori pe zi soluţie de bicarbonat de Na în glicerină 1/20
 - în cazul dopului epidermic se instilează soluţie de acid salicilic 1 % în ulei de vaselină
 - în cazul corpilor străini hidrofili (boabe de legume şi cereale), se instilează alcool
 -în cazul insectelor vii se fac instilaţii cu ulei de vaselin, glicerină sau se aplică un tampon cu alcool cu efect narcotizant
 - pacientul se aşează în poziţie şezând pe scaun
 - se protejează cu prosopul şi şorţul
 - se aşează tăviţa sub urechea pacientului care va ţine capul înclinat spre tăviţă
 Execuţie
 - asistenta se spală pe mâini şi îmbracă şorţul de cauciuc
 - verifică temperatura lichidului de spălătura şi încarcă seringa Guyon
 - cere pacientului să deschidă gura (conductul se lărgeşte şi conţinutul patologic se îndepărtează mai uşor)
 - trage pavilionul urechii în sus şi înapoi cu mâna stângă, iar cu
 dreapta injectează lichidul de spălătură spre peretele postero-superior şi aşteaptă evacuarea
 - operaţia se repetă la nevoie
 - se usucă conductul auditiv extern
 - medicul controlează rezultatul spălăturii prin otoscopie
 - se introduce un tampon de vată în conduct
 - se aşează pacientul în decubit dorsal 1/2-1 oră
 - se examinează lichidul de spălătură
 Reorganizarea şi notarea în foaia de observatie
 - se notează tehnica şi rezultatul spălăturii (corpi străini extraşi etc.)
 DE ŞTIUT
 pot apărea accidente ca vărsături, ameţeli, lipotimie, dureri, traumatizarea timpanului datorate presiunii prea mari sau temperaturii scăzute sau crescute a lichidului
de spălătură
 Definitie Menţinerea temperaturii în limite normale este necesitatea
organismului de a conserva o temperatură la un grad aproximativ
constant, pentru a-şi menţine starea de bine.
 Scop: evaluarea funcţiei de termoreglare şi termogeneză.
 Locuri de măsurare : Axilă, Plica inghinală, Cavitatea bucală, Rect,
Vagin
 Materiale necesare Termometru maximal, Casoletă cu tampoane de
vată şi comprese sterile
 Recipient cu soluţie dezinfectantă , tavă medicală, lubrifiant, alcool
medicinal, ceas. Pentru măsurarea temperaturii corpului se mai pot utiliza
termometre cutanate şi termometre electronice.
 Tehnica în cazul în care nu sunt indicaţii speciale, temperatura se
măsoară de două ori pe zi, dimineaţa (între orele 7-8) şi seara (între
orele 18-19)
 Se face informarea pacientului; se solicită colaborarea lui. Asistenta
se spală pe mâini
 Se scoate termometrul din soluţia dezinfectantă (cloramină 5‰), se
clăteşte şi se şterge cu o compresă. Se verifică nivelul mercurului;
dacă nivelul mercurului este ridicat, se scutură termometrul până
nivelul scade sub 36ºC; se verifică integritatea termometrului.
 Termometrul se menţine timp de 10 minute.
 Temperatura axilară reprezintă temperatura externă a corpului, ea
fiind cu 0,4-0,5 grade mai joasă decât cea centrală
 După măsurare se citeşte gradaţia, se spală termometrul şi se
introduce în recipientul cu soluţie dezinfectantă cloramină 5‰ care
se schimbă şi se etichetează zilnic.
 Temperatura obţinută se va nota în foaia de temperatură cu pix de
culoare albastră, fiecare linie orizontală corespunzând la două
diviziuni de grad. Se unesc valorile de dimineaţă şi seară de-a lungul
unei perioade de timp pentru obţinerea curbei termice.
 Definitie: Reprezintă tehnica de administrare a soluţiilor medicamentoase
pe o mucoasă, sau un organ cavitar (nas, ureche, ochi, vezică urinară).
 Soluţiile se instilează cu ajutorul pipetei, sticlei picurător sau cu seringa
Pregătirea instilatiei materiale
 - pipetă, tampoane, comprese sterile
 - material de protecţie - prosop
 - soluţie medicamentoasă - tăviţă renală
 - pregătire psihică: - se informează
 - este instruit cum să se comporte în timpul şi după instilaţie
 - pregătire fizică: - se aşează după cum urmează:
 - decubit lateral (pe partea sănătoasă), pentru instilaţia în conductul
auditiv extern
 Executarea instilaţiei
 - asistenta îşi spală mâinile
 - evacuează secreţiile din cavitate (curăţă cu un tampon de vată
 conductul auditiv extern, - aspiră soluţia medicamentoasă în
 pipetă, pune în evidenţă cavitatea: - conductul auditiv extern –
tracţionând pavilionul urechii în sus şi înapoi cu mâna stângă
 instilează numărul de picături recomandate de medic
 - şterge cu o compresă sterilă excesul de soluţie
 îngrijirea ulterioară a pacientului după instilaţia auriculară se
 introduce un tampon absorbant în conductul auditiv extern
Reorganizarea - pipeta se spală , deşeurile se îndepărtează în tăviţa
renală
 DE ŞTIUT:
soluţia utilizată pentru instilaţia auriculară trebuie să fie încălzită
la baie de apă până la 37°C
 Definitie: Secreţiile purulente se recoltează de pe
suprafaţa tegumentelor, din plăgi supurate, ulceraţii,
organele genitale, conjunctiva oculară, leziuni ale
cavităţii bucale şi din conductul auditiv extern.
 Scop explorator - depistarea florei microbiene
generatoare şi efectuarea antibiogramei
 terapeutic - evacuarea şi tratarea secreţiilor
purulente
 Pregătire Materiale – sterile,- eprubete, ansă de platină, -
2-3 lame de sticlă bine degresate, - seringi şi ace, - ser
fiziologic, - alcool iodat, - tinctură de iod,- pipete Pasteur
 - nesterile - creion dermatograf,- lampa de spirt şi
chibrituri
 Pregătirea pacientului - psihic - se anunţă şi i se explică
necesitatea efectuării examinării
 - fizică: - se aşează în poziţia adecvată
 Recoltarea secretiei otice
 - se face, cu tamponul, sub control vizual (otoscop), din
conductul auditiv extern
 - flora normala a pavilionului urechii și a conductului
auditiv extern este reprezentata de bacteriile ce se
întâlnesc pe piele
 - în etiologia otitei medii acute se întâlnesc stafilococi,
streptococi, Harmophylus
 - la nou-nascuti și copii se întâlnesc : E.coli, Klebsiella,
stafilococ, Pseudomonas, etc.

 Măsuri de profilaxie primară:
 măsuri pentru fortificarea organismului prin sport şi activităţi în aer liber
 asigurarea unui mediu curat nepoluat cu praf, substanţe chimice în oraşe şi la locul de
muncă
 umezirea aerului din încăperi, saloane şi locuinţe
 asigurarea unei temperaturi constante de 16-18 grade în încăperi
 evitarea substantelor iritante ale căilor respiratorii superioare: alcool, tutun, condimente
 folosirea aspiratoarelor de praf, ventilatoarelor şi măştilor de protecţie la locurile de muncă,
cu praf şi pulberi
 folosirea de căşti pentru amortizarea zgomotelor puternice si trepidaţiilor (cazangii,
lăcătuşi, telefoniste)
 efectuarea de controale periodice ale auzului
 Măsuri de profilaxie secundară
 depistarea tuturor îmbolnăvirilor acute ale nasului, gâtului, urechii şi tratarea lor corectă
pentru prevenirea cronicizării si a unor infirmităţi: surditate, tulburări de fonaţie şi
respiratorii.
 tratarea corectă a rinofaringitelor sugarului pentru prevenirea otitelor
 reeducarea vorbirii, auzului la persoanele cu suferinţe ale urechii
 asigurarea unui aport crescut de lichide calde
 Măsuri de profilaxie terţiară
 îndrumarea persoanelor cu surditate medie pentru protezare auditivă
 educarea pacienţilor purtători de proteză cum să o utilizeze pentru a se adapta progrsiv la
mediul sonor
 educarea anturajului pentru a susţine psihic pacientul cu hipoacuzie
 examinarea periodică a hipoacuzicului pentru a aprecia din timp accidentele surdităţii şi
necesitatea schimbării protezei
 să se prezinte la controalele periodice la medicul de familie sau la medicul specialist
 să fie informat pacientul și familia în sensul evitarii contactului cu frigul, umezeala și
efectuarea tratamentului precoce și eficient al infectiilor

 Lexicon al diagnosticului în otorinolaringologie – vol I, Ed. Didactică si
pedagogică –Bucuresti 1998.
 Lexicon al diagnosticului în otorinolaringologie – vol II, Ed. Didactică si
pedagogică –Bucuresti 1998.
 Pană I. - Radiodiagnosticul si radioterapia în otolaringologie, Ed. Medicală,
Bucuresti 1973.
 Schmitzer Gh. – Radiologie medicală – vol.1, Ed. Didactică si Pedagogică,
Bucuresti 1963.
 Costinescu N., Gârbea St. – Otorinolaringologie, Ed. Medicală, Bucuresti 1964.
 Buruiană M., Maria Ivanovici, Mustătea N – Otorinolarongologie, Ed. ALL,
Bucuresti 1998.
 Călărasu R., Ataman T., Zainea V., Bogdan C., Pascu A., Luana Achimescu,
Mădălina Georgescu, Anca Iliescu, Mihaela Negrilă – Manual de patologie
otorinolaringologică si chirurgie cervicofacială, Ed. Universitară „Carol Davila”,
Bucuresti 2000.
 Lucreţia Titircă Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali ,
Editura Viaţa medicală românească Bucureşti 2005
 Lucreţia Titircă -Ghid de Nursing, Editura viaţa medicală românească
 Lucreţia Titircă-Ghid de Nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri
corespunzatoare
 nevoilor fundamentale vol. I, Editura viaţa medicală românească Bucureşti
 Lucreţia Titircă- Ghid de nursing, Editura Viaţa Medicală Românească
Bucureşti 2001
 Lucreţia Titircă- Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri
corespunzătoare nevoilor fundamentale Editura Medicală Românească
Bucureşti