Lucrare Licenta Otita

SCOALA POSTLICEALA ” ” –
PROFILUL : ASISTENT MEDICAL GENERALIST
LUCRARE DE DIPLOMA
MEDIC COORDONATOR :
ASISTENT
COORDONATOR :
ABSOLVENT:
SCOALA POSTLICEALA ”” –
PROFILUL : ASISTENT MEDICAL GENERALIST
INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTULUI

MEDICAL ACORDATE PACIENTILOR
CU OTITA MEDIE
MEDIC COORDONATOR :
ASISTENT COORDONATOR
:
ABSOLVENT:
PLANUL LUCRARII
CAPITOLUL I
INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE IN OTITA
MEDIE
I.1. Notiuni de anatomie si fiziologie a urechii

medii. I.2. Definitie.Etiologie.Clasificare.
I.3. Evaluarea unor semne si simptome ale pacientului cu otita
medie. I.4. Participarea asistentei la interventii autonome si
delegate.
I.5. Participarea asistentei medicale la acte de investigatie si
tratament. I.6.Evaluarea : evolutia, prognostic, complicatii.
I.7. Educatia pentru sanatate.
CAPITOLUL II
PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTIILOR CU OTITA
MEDIE
II.1 Culegerea datelor.

II.2 Analiza si interpretarea datelor
: -problemele pacientului,
-diagnostic nursing.
II.3 Planificarea
ingrijirilor.
II.4 Aplicarea in practica a planului de
ingrijire. II.5 Externarea bolnavului.
CAPITOLUL III
ANEXE.
BIBLIOGRAFIE.
CAPITOLUL I
INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI

MEDICALE ACORDATE PACIENTILOR
CU OTITA MEDIE
CAP.I.1 NOTIUNI DE ANATOMIE
SI FIZIOLOGIE A URECHII MEDII
URECHEA MEDIE
Urechea medie se compune dintr-o cavitate centrala denumita tympanum

sau casa timpanului, si anexele acesteia: trompa lui Eustachio si apofiza
mastoida.
CASA TIMPANULUI are forma unei lentile biconcave cu 6 pereti.

PERETELE EXTERN vine in raport cu conductul auditiv extern si
are 2 portiuni:
- una superioara osoasa, denumita zidul
atical si - una inferioara, membrane
timpanului.
Aceasta membrane inchide fundul conductului auditiv extern. Pozitia
ei este oblica de sus in jos si din afara-inauntru. La nou nascut este practice
orizontala, ea tinde sa se verticalizeze odata cu cresterea, ajunge la un unghi
de aproximativ 45% cu verticala.
Membrana timpanica nu este plana, ci conic – concava privita din
exterior, portiunea centrala reprezinta varful conului si poarta numele
de umbo. Insertia membranei pe cadrul osos se face prin intermediul unui
ligament (ligamentul lui Gerlach).
In portiunea superioara acest ligament se desprinde de osul timpanal si
se rasfrange spre centrul membranei, pentru a se insera pe scurta apofiza a
ciocanului. Se formeaza astfel doua ligamente timpano – maleare, anterior si
posterior, care impart membrane timpanica in doua regiuni inegale: cea
superioara, situate deasupra ligamentelor si a scurtei apofize a ciocanului,
este pars flaccida lui Shrapnell, ce cuprinde 1/5 din suprafata, si cea
inferioara cu 4/5 din suprafata, care poarta numele
de pars tensa, fiind partea “ in tensiune”.
Manerul ciocanului coboara in pars tensa de sus in jos si dinainte –
inapoi, pana la umbro. De la ligamentul lui Gerlach pana la manerul
ciocanului se intend fibre conjuctive ce ofera pars tensei rezistenta si
posibilitati vibratorii.
La nivelul membranei lui Shrapnell, stratul conjunctiv este slab
reprezentat. La exterior, membrane timpanica este acoperita cu tegument
foarte subtire, pe fata ei interna se intinde epiteliul casei timpanului.
Peretele superior al casei este subtire, deseori dehiscent (dehiscenta

osoasa la nivelul suturii pietro - scuamoase) si vine in raport cu fosa
cerebrala mijlocie, lobul temporar.
Aceste raporturi explica posibilitatea aparitiei complicatiilor
endocraniene in cazul supuratiilor urechii mijlocii.
Peretele inferior se invecineaza cu golful venei jugulare.
Peretele posterior corespunde apofizei mastoide si reprezinta
orificiul de comunicare cu cavitatile aerate ale mastoidei (aditus ad antrum).
Peretele anterior prezinta in partea sa superioara orificiul timpanic al
trompei lui Eustachio. Acest perete vine in raporturi cu articulatia temporo –
mandibulara si cu canalul corotidian.
Peretele intern vine in raport cu urechea interna si cu nervul facial. El
prezinta o proeminenta centrala denumita promontorium. Deasupra
acestuia se gaseste un orificiu ovalar, fenestra vestibuli sau fereastra ovala
(obturata de talpa scaritei), iar dedesubtul ei un alt orificiu, fenestra cochleae
sau fereastra rotunda (obstruata de o membrane conjuctiva).
Continutul casei timpanului este reprezentat de cele trei
osisoare:
- ciocanul (maleus),
- nicovala (incus) si
- scarita (stapes), asezate din afara – inauntru in ordinea descrisa.
Osisoarele se articuleaza intre ele.

Ciocanul are un maner inserat in stratul conjunctiv al membranei
timpanice, un col (pe care se insera tendonul muschiului tensor tympani) si
un cap cu care se articuleaza nicovala.
Nicovala are forma unui molar cu 2 radacini, una se sprijina pentru a
realizza axul ei de rotatie (scurta apofiza a nicovalei), iar cealalta se
articuleaza cu capul scaritei (apofiza lunga sau descendenta a nicovalei).
Scarita are forma unei scari de sa, prezentand un cap articular, un col ce
serveste la insertia muschiului scaritei, doua brate care ajung la talpa ei
(numita si platina scaritei). Casa timpanului este strabatuta de nervul coarda
timpanului.
De la peretii casei spre continutul ei se intind mezouri
mucoase care compartimenteaza cavitatea. Se disting doua compartimente
distincte, cu rol important in patologia infectioasa a urechii medii: un
spatiu superior, denumit atica sau epitympanum si altul inferior, atrium sau
mezotympanum.
Inervatia senzitiva a casei se face de catre o ramura a nervului
glosofaringian (perechea IX), iar vascularizatia este asigurata de ramuri ale
arterelor maxilara interna, meningee mijlocie, carotida interna si auriculara
posterioara.
TROMPA LUI EUSTACHIO sau tuba auditiva se intinde de la casa
timpanului pana la peretele lateral al rinofaringelui.
Ea are o portiune osoasa spre urechea medie si una cartilaginoasa spre
faringe. La unirea celor doua portiuni se gaseste o ingustare, istmul.
Trompa se deschide odata cu contractia muschiului peristafilin extern in
timpul deglutitiei.
APOFIZA MASTOIDA prezinta o serie de cavitati aerate, captusite de

o mucoasa subtire aplicata direct pe os – celule mastoidiene. Toate celulele
comunica intre ele si in final cu antrul mastoidian, care este cea mai mare
celula si care exista de la nastere. Antrul comunica in partea sa anterioara
cu casa timpanului. Structura celulara a mastoidei poate fi diminuata sau
poate lipsi (mastoida eburnata), ca urmare a tulburarilor de aerisire a urechii
medii (datorita vegetatiilor adenoide ale copilului) sau datorita inflamatiilor
cronice a urechii medii (otite cronice).
Apofiza mastoida vine in raport superior cu fosa cerebrala mijlocie,

intern cu urechea interna, cu sinusul venos sigmoidian (sau lateral) si cu
fosa cerebeloasa. In exterior este acoperita cu tegumente pe fata ei inferioara
se insera muschii digastric si sterno-cleido-mastoidian. Anterior, mastoida
vine in raporturi cu casa timpanului si nervul facial (perechea VII).
Particularitati la copii:
La sugar si la copilul mic trompa lui
Eustachio: -are un traiect scurt si orizontalizat;
- diametrul mare;
- consistenta redusa a suportului cartilaginos;
- tonus redus al muschiului tensor al valului palatin (principalul dilatator
activ al trompei lui Eustachio).
Toate aceste particularitati fac ca obstructia trompei sa se realizeze mult
mai usor la copii prin inflamatia mucoasei si acumulare de sercretii.
Contaminarea urechii medii cu secretii se face
prin: - reflux (in timpul plansului sau suflarii
nasului);
- aspirare (presiune redusa in casa timpanului);
FIZIOLOGIA APARATULUI AUDITIV
Aparatul auditiv este numit analizator acustico – vestibular si are 2

functii
principale:
1. auditiva;
2. vestibulara;
In cazul afectiunilor la nivelul acestui aparata apar cateva sindroame
otologice:
1) Hipoacuzia, care poate fi de trei feluri: de transmisie, neurosenzoriala
si de tip mixt;
2) Acufenele care se numesc TINITUS-uri si reprezinta sunete pe care
bolnavul le aude dar nu provin din mediul exterior;
3) Otalgia, numita si otodinie – durere;
4) Otoreea = scurgerea unui lichid din conductul auditiv extern;
5) Sindromul vestibular periferic = vertij + tulburari de echilibru +
nistagmus.
Dintre toate aceste simptome in otitele medii se intalnesc:
SIMPTOM OTITA MEDIE

Hipoacuzia de transmisie Otite acute catarale
Hipoacuzia neuro – senzoriala Degenerari cohleare in afectiunile
urechii
Hipoacuzie de tip mixt
Otalgia Otite acute sau cronice
Otoreea mucoasa Otite cronice supurate in faza linistita
Otoreea muco – purulenta Otita cronica supurata simpla
Otoreea purulenta fetida Otita colesteatomatoasa
CAP.I.2. DEFINITIE, ETIOLOGIE,
CLASIFICARE
DEFINITIE
Sub numele de otita medie se intelege localizarea unui proces
inflamator la nivelul urechii medii.
Otitele medii pot fi catarale sau supurate, acute sau cronice.
ETIOLOGIE:
I) OTITE MEDII CATARALE
1. OTITA MEDIE CATARALA ACUTA
Otita catarala acuta apare la toate varstele, cu predilectie la copii.
Etiologia cea mai frecventa o constituie rinitele, adenoiditele si faringitele
acute. Mecanismul de producere consta in inflamatia si obstructia
trompei in cadrul
inflamatiei mucoasei nazale, a rinofaringelui sau a amigdalei faringiene.
Aerul din urechea medie se resoarbe si presiunea negativa care se
creeaza, plus inflamatia, determina aparitia unui exudat in cavitatea urechii
medii. Mucoasa de eczematizeaza, membrana timpanica se retracta,
reducandu-se si astfel posibilitatile vibratorii.
Anatomopatologia este o inflamatie exudativa, de tip cataral, a mucoasei
urechii medii.
2. OTITA MEDIE CATARALA CRONICA (otita seroasa, otita

seromucoasa)
Otita catarala cronica este o afectiune frecventa. Ea succede celei
acute, prin persistenta cauzelor care au provocat-o. Este favorizata de
inflamatiile de sept, tumori ale rinofaringelui, dar cea mai frecventa cauza
ramana adenoidita cronica. Lichidul din urechea medie este vascos si daca
trompa isi recapata permeabilitatea, el nu se poate evacua spontan.
II. OTITELE MEDII SUPURATE
1. OTITELE MEDII SUPURATE ACUTE

A) OTITA MEDIE SUPURATA ACUTA
BANALA Este abcesul cald al urechii medii.
Etiologic, otita este determinata de coci piogeni in majoritatea
cazurilor (Streptococus pneumoniae si pyogenes, Haemophilus
influenzae, Brahmanella catarrhalis Staphylococcus aureus). Calea pe care
acesti germeni ajung in casa timpanului este cea a trompei lui Eustachio.
Cazul tipic este al unei rinite acute cand, dupa 3-4 zile de evolutie a
acesteia, prin trompa mai larga a copilului mic sau prin suflatul nasului cu
presiune prea mare la copilul mai mare sau la adult, secretiile
mucopurulente intra in urechea medie si germenii populeaza cavitatea, care
este sterila in mod normal.
Din punct de vedere anatomopatalogic, este vorba despre inflamatie
acuta de tip exudativ – purulent. Mucoasa este edematiata, pe alocuri
ulcerata. In cavitatile urechii medii se aduna puroi sub presiune, leucocitele
lizate elibereaza fermenti proteolitici care necrozeaza membrana timpanica si
determina o perforatie, cu eliberarea puroiului in conduct. In forme grave,
necrozate, poate fi afectat si osul (osisoarele urechii, peretii urechii medii).
B) OTITA SUGARULUI
Otita sugarului mai poarta numele de otoantrita. Ea este o forma clinica
aparte a
otitei acute banale, datorita terenului cu reactivitate deosebita la aceasta
varsta. Infectia urechii medii este favorizata de o trompa scurta si
larga, ce permite patrunderea cu usurinta a secretiilor din rinofaringe si
chiar a alimentelor atunci cand sugarul este alimentat in pozitie orizontala
si intamplarea face sa aiba o deglutitie defectuoasa. Diafragmul interatico –
atrial este bine reprezentat la sugar.
La acest teren aparte se adauga prematuritatea, distrofia si mai ales
tratamentele antibiotice insuficiente ale inflamatiilor cailor aeriene
superioare efectuate de catre medici care nu stiu ca si urechea este implicata.
Exista doua forme distincte de otita la sugar:
1. Otita manifesta sau stenica, care are clinica si evolutia otitei supurate;
2. Otita latenta sau astenica , apare pana la varsta de 18 luni, nu atrage
atentia pediatrului asupra urechii.
C) OTITELE MEDII IN CURSUL BOLILOR

INFECTIOASE(Otitele
specifice)
1. Otita gripala insoteste sau complica gripa, provocata de virusul

gripal; 2. Otita scarlatinoasa este provocata de streptococul B-
hemolitic;
3. Rujeola determina otitele cu germeni banali, pe un teren anergizant;
4. Difteria otica este rara, propagarea se face din faringe, pe calea trompei;
5. Otita tuberculoasa este o complicatie a unei tuberculoze pulmonare,
infectarea urechii se face prin sputa bacilifera a bolnavului;
6. Zona zooster auriculara nu este de fapt o otita, ci o afectare a
ganglionului geniculat al facialului.
2. OTITELE MEDII SUPURATE CRONICE
Otitele medii supurate cronice sunt supuratii cronice ale cavitatilor

urechii medii.
Etiologia lor este microbiana, flora fiind dominanta de germeni
conditionat – patogeni: stafilococ, pioceanic, proteus si coli.
Otitele medii supurate cronice se prezinta sub doua forme clinice diferite,
la care etiopatogenia, simtomatologia, pronosticul si tratamentul sunt diferite.
A) OTITA MEDIE SUPURATA CRONICA SIMPLA
Mai este denumita mezotimpanita, otoreea tubara, otita medie supurata

cronica
benigna. Boala este frecventa, debutul ei este in copilarie.
Patogenia recunoaste un mecanism tubar, evidentiat si prin faptul ca
fiecare puseu inflamator nazar sau faringian determina acutizarea procesului
otic.
De obicei este vorba despre o otita catarala cronica care s-a
infectat, iar cronicizarea infectiei recunoaste aceleasi cauze ale otitei catarale:
vegetatii adenoide, mai rar alergie nazala sau malformatii velo – palatine. Ea
poate ramane si ca urmare a unei otite acute nevindecate.
Anatomopatologic este vorba despre o inflamatie exsudativa la nivelul
mucoasei urechii medii. Se constata o inmultire a celulelor secretorii atat la
nivelul mucoasei trompei cat si a peretilor casei timpanului.
Pot sa apara sclerozari ale mucoasei trompei (timpanoscleroza), trompa
se poate stnoza. Nu exista ulceratii ale mucoasei sau osteita, ceea ce
confera caracterul de benignitate al afectiunii.
B) OTITA MEDIE SUPURATA CRONICA

COLESTEATOMATOASA
Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa mai poarta si

numele de
epitimpanita, otoree purulenta sau otita medie supurata cronica maligna.
Anatomie patologica si patogenie. Caracteristica acestei otite o
constituie prezenta in urechea medie a unei pungi tegumentare, asezata cu
stratul germinativ la exterior si cel descuamativ la interior si care
poarta numele de colesteatom. Colesteatomul se formeaza prin 3 modalitati
diferite:
a) prezenta de incluziuni epitaliale embrionare ectodermice in urechea
medie (colesteatom primitiv);
b) patrunderea epidermului conductului in urechea medie prin
perforatii preexistente ale membranei timpanice;
c) invaginarea portiunii superioare a membranei timpanice in urechea
medie (punga de retractie), ca urmare a scaderii presiunii aerului sin
casa timpanului, in cursul obstructilor cronice ale trompei lui
Eustachio (cel mai frecvent mecanism).
Succesiunea fenomenelor patogenice este urmatoarea: vegetatii
adenoide (hipertrofia amigdalei faringiene) → otita catarala cronica (otita

sero mucoasa) → punga de retractie a membranei timpanice in zonele cele
mai slabe ale acesteia (pars flaccida si zona postero – superioara a pars tensei)
→ cresterea in dimensiuni a pungii si acumularea epiteliului descuamat la
interior (colestom uscat) → imprejurul colesteatomului cu descoperirea
elementelor anatomice din vecinatate → complicatii.
Matricea (camasa) colesteatomului este proprietatea de a leza osul. Din
cauza infectiei, portiuni din camasa se ulcereaza si apar granulatii de tesut
conjunctiv (cand sunt mari se numesc polipi auriculari); prin ulceratii,
infectia din interior vine in contact direct cu elementele inconjuratoare
descoperite de colesteatom (dura mater, urechea interna, nervul facial,
sinusul lateral), generand complicatii foarte grave. Din acest motiv, aceasta
forma de otita a fost denumita maligna. Desi nu este tumora,
colesteatomul se comporta tumoral.
CLASIFICARE
Otitele medii se clasifica

in : I. Otite catarale:
1. Otita medie catarala acuta;
2. Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita sero –
mucoasa ). II. Otite supurate:
1. Otite medii supurate acute:
- otita medie supurata acuta
banala; - otita sugarului;
- otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite
specifice). 2. Otite medii supurate cronice:
- otita medie supurata cronica simpla;
- otita medie supurata cronica colesteatomatoasa.
CAP. I.3. EVALUAREA UNOR SEMNE SI
SIMPTOME ALE PACIENTILOR CU OTITA
MEDIE
OTITE CATARALE:
1. Otita medie catarala acuta:

Simptomatologia este discreta: otalgia este moderata sau discreta si
dureaza numai cateva ore (la copii), adesea este absenta (la adult). Bolnavul
acuza hipoacuzie cu senzatia de plenitudine in ureche si autofonie (isi aude
prea tare propria voce sau zgomotele produse de masticatie). El are
senzatia de lichid in ureche, care se deplaseaza odata cu schimbarile de
pozitie ale capului. Uneori apare un vertij.
Hipoacuzia are caracter de transmisie, se poate modifica supa deglutitie,
suflatul nasului sau stranut (ocazii cu care trompa se poate deschide).
Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice, a aspectului
membranei timpanice, a hipoacuziei cu caracter de transmisie la probele
de acumetrie (weber lateralizat la ureche bolnava, Rinne negativ) sau
audiograma (pe care se observa pastrarea la nivel normal a curbei pe
conducerea osoasa si coborarea intre 20 si 40 db a curbei pe conducerea
aeriana).
2. Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita seromucoasa)
Clinic: Hipoacuzia de tip transmisie , cu autofonie, reprezinta singurul
simptom acuzat de bolnav.
II) OTITE SUPURATE:
 Otita medie supurata acuta banala
Acumetric si audiometric se pune in evidenta o hipoacuzie de
transmisie, iar radiografia deceleaza voalarea sistemului pneumatic
mastoidian.
Laboratorul va depista o leucocitoza cu neutrofilie. Dupa o evolutie de
3-4 zile, se produce perforatia spontana a memranei timpanice (faza
perforativa), ce aduce ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei, dar
hipoacuzia se accentueaza si in conductul auditiv extern apare otoreea
purulenta. La inceput, puroiul este sero – sanghinolent, apoi devine
purulent franc sau muco – purulent.
La otoscopie, membrana timpanica este acoperita cu puroi pulsatil,
foarte edematiata, nu pemite repararea sediului perforatiei si in profunzime
se observa un punct stralucitor (o reflectare a luminii oglinzii noastre).
Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii
sale la antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a
tratamentului.
 Otita sugarului
Exista doua forme distincte de otita la sugar.
Otita manifesta sau stenica, care are clinica si evolutia otitei supurate
descrise mai sus. Sugarul este agitat, inapetent, febril. Palparea urechii,
apasarea pe tragus (semnul Vacher), nu sunt fidele.
Otoscopia este cea care stabileste diagnosticul.
Otita latenta sau astenica, apare pana la varsta de 18 luni, nu atrage
atentia pediatrului asupra urechii. Pe prim plan se afla semnele generale,
organizate sub 3 sindroame:
1. – Sindromul neuro – toxic (paloare, torpore, hipotermie,
extremitati reci, polipenee, convulsii, fenomene digestive).
2. – Sindromul casectizant, cu subfebrilitati si scadere ponderala

continua.
3. – Sindromul infectios, cu stare febrila prelungita.
Otoscopia arata modificari minore ale membranei timpanice
(ingrosari, modificari de pozitie sau de culoare), ca procesul infectios este
localizat in atica si antru, deci nu are raporturi directe cu membrana
timpanica.
Radiografiile executate in incidenta trans – orbitara pun in evidenta
voalarea antrului mastoidian.
Diagnosticul este dificil, se bazeaza pe existenta unuia sau a mai
multora din sindroamele amintite, pe radiografii, pe urmarirea cazului
si colaborarea intre specialistul otolog si pediatru.
 Otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice)
Otita gripala: Otoscopic se observa flictene violacee, pline cu un continut
sero – hemoragic, situate pe tegumentul partii profunde a conductului
auditiv extern si pe suprafata membranei timpanice. Daca flictenele se
sparg, continutul se elimina ca otoree sero – hemoragica, in cantitate
redusa. Flictenele se produc datorita vasculopatiei gripale. Urechea
medie poate fi normala sau poate participa la boala fiind plina cu exudat
seros sau sero – hemoragic si in aceste cazuri otalgia si hipoacuzia sunt
mai accentuate. Daca exudatul se infecteaza, otita devine purulenta. Gripa
afecteaza si urechea interna, cu aparitia hipoacuziei neuro – senzoriale si a
unui sindrom vestibular.
Diagnosticul pozitiv este facil in prezenta flictenelor care sunt
caracteristice.
La fel otita gripala este singura care poate determina aparitia otoreei la
numai cateva ore de la debut.
Diagnosticul diferential trebuie facut cu otita acuta catarala si cu cea
supurata.
Otita scarlatinoasa este provocata de streptococul B-hemolitic, este
adesea
grava, avand un tratament necrozant. Ea lasa sechele importante cu
distrugeri ale osisoarelor urechii.
Rugeola determina otitele cu germeni banali, pe termen anergizant.
Difteria otica este rara, propagarea se face din faringe, pe calea

trompei. La
ostocopie pot sa apara falsele membrane.
Otita tuberculoasa este o complicatie a unei tuberculoze pulmonare,

infectarea urechii se face prin sputa bacilifera a bolnavului. Manifestarile
sunt caracteristice: membrana timpanica se perforeaza in multiple locuri,
leziunile din casa timpanului sunt osteitice, cu zone de os descoperit de
culoare alba si sechestre osoase. Este singura forma de otita care poate
determina ruptura arterei carotide interne in canalul ei si aparitia unei
hemoragii cataclismice.
Zona zooster auriculara nu este de fapt o otita, ci o afectare a

ganglionului
geniculat al facialului. Se manifesta cu otalgie, aparitia unei eruptii
veziculoase in conduct si in conca, plus o paralizie faciala de tip periferic.
Uneori poate fi afectat si nervul acustico – vestibular VIII cand apare
hipoacuzie neuro – senzoriala si sindrom vestibular (zona asociata).
2. Otite medii supurate cronice:

 Otita medie supurata cronica simpla
Simptomatologia subiectiva se rezuma la hipoacuzie, care se accentueaza
odata cu trecerea anilor si la otoree mucoasa sau micropurulenta, filanta.
Obiectiv se observa o perforatie a membranei timpanice situata in pars
tensa , cel mai des in jumatatea inferioara si care nu atinge niciodata insertia
osoasa a membranei timpanice (din acest motiv este considerata perforatie
centrala, spre deosebire de perforatia din otita coleastomatoasa , care
ajunge pana la osul pe care se insera membrana timpanica si se numeste
marginala).
Perforatia poate avea dimensiuni variabile, poate fi reniforma, poate

cuprinde majoritatea suprafeti pars tensei. Secretiile sunt filante, mucoasa
casei este congestionata in puseele inflamatorii si aparent normala intre pusee.
Acumetria si audiograma depisteaza o surditate de transmisie, dar dupa mai
multi ani de evolutie se adauga si o componenta neuro – senzoriala,
hipoacuzia devenind mixta.
 Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa
Simptomatologia este discreta, se instaleaza insidios, de obicei din
prima copilarie, nu atrage atentia unui bolnav care nu este prea pretentios cu
sanatatea lui si care s-a obisnuit cu situatia urechii, motiv pentru care
adesea bolnavul se prezinta tarziu, deranjat de o discreta hipoacuzie, dar
mai ales de o otoree redusa cantitativ, insa deosebit de fetida.
Alteori bolnavul se adreseaza medicului atunci cand otoreea
devine sanguinolenta (marturie a prezentei granulatiilor si polipilor, care
sangereaza usor, adesea spontan) si nu este exclus ca prima vizita la
medic sa fie determinata de aparitia unei complicatii a bolii.
Obiectiv se constata o perforatie in jumatatea superioara a membranei
timpanice situata ori in pars flaccida (membrana lui Shrapnell), ori in
cadranul postero – superior.
Caracteristic este faptul ca perforatia este marginala, adica in contact cu
osul pe care se insera membrana timpanica. Din perforatie se scurge un
puroi fetid, uneori sanguinolent, iar dupa aspirarea puroiului se pot
observa lamele albicioase, tegumentare, semnul de certitudine al otitei
medii supurate cronice coleastomatoase.
20
Se pot observa granulatii si polipi, de culoare rosie – vie, care sangereaza la
atingerea
cu canula de aspiratie.
Examenul functional al urechii pune in evidenta o hipoacuzie de
transmisie. Laboratorul poate identifica flora, cel mai adesea mixta formata
din bacili gram – negativi (coli, pioceanic, proteus) si stafilococi, toti cu o
cunoscuta rezistenta la antibiotice. Examenul radiologic pune in evidenta
leziuni distructive, erodari ale peretilor ososi ai urechii, concomitent cu o
reducere a pneumatizarii apofizei mastode.
CAP.1.4. PARTICIPAREA ASISTENTEI

MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE
NOTIUNI GENERALE SI INGRIJIRI DE NURSING
In cadrul serviciilor medicale oferite bolnavilor, asistenta medicala

poate
interveni la nivelul sursei de dificultate direct sau asupra
manifestarilor de dependenta.
In otita, asistenta medicala poate interveni la nivelul manifestarilor de
dependenta cauzate de:
- Durerea –
otalgie; - Otoree;
- Febra;
- Hipoacuzie;
- Procesul infectios.
21
In examinarea si tratamentul pacientilor cu dureri, asistenta medicala
trebuie sa
foloseasca intotdeauna un limbaj si o atitudine adecvata.
Inaintea aplicarii oricarui tratament antialgic, asistenta medicala are
obligatia de a informa pacientii despre acestea, facandu-i cunoscute
incidentele si accidentele ce pot aparea. Trebuie avut mereu in vedere sa nu
producem suferinte suplimentare inutile cu tratamentul prescris, care pot
accentua durerea sau suferinta de baza.
La stabilirea dozei de medicamente se va tine cont de o serie de
factori individuali legati de greutate, dimensiuni corporale, varsta, bioritm,
starea de boala.
Pacientilor in varsta li se vor administra medicamente putine, bine alese,
absolut necesare, administrate dupa scheme simple, in doze minime eficiente.
Durerea fiind un sindrom complex, afectiv – emotional si
motivational cu implicatii familiale, profesionale si sociale, este insotita de
tulburari psihice, anxietate, depresie, care ii dau pacientului un comportament
stigmatizat.
Pacientul are tendinta de izolare, are sentimentul de inferioritate si o
viziune anticipativa negativa asupra bolii si durerii sale, fenomen care ii
agraveaza durerea si ii fac dificil tratamentul.
Asistenta medicala va actiona asupra pacientilor prin controlul
atentiei, prin distractii, invatarea unor manevre de abilitate, jocuri logice,
manevre de relaxare fizica si psihica.
O modelara sociala se poate face prin prezentarea altor cazuri si prin
discutii cu pacientii, lucru care ii determina cresterea tonusului psihic si
distragerea atentiei de la propriile preocupari.
Pacientii vor avea o stare anticipativa pozitiva, optimista. La nevoie se
apeleaza la ajutorul medicului psihiatru, la specialistul de asitenta sociala,
in cazul in care pacientul are si alte probleme familiale, sociale care se adauga
suferintei bolii si care il pot duce la neputinta sau refuzarea aplicarii
tratamentului.
22
ASIGURAREA CONTITIILOR DE SPITALIZARE
Asistenta medicala trebuie ca pe tot parcursul spitalizarii unui bolnav sa-i

asigure
acestuia toate conditiile , corelat cu boala sau bolile sale. Ea va educa
pacientul sa isi asigure conditiile igienice din salon si va contribui personal la
aerisirea acestuia.
De asemenea, va schimba lenjeria de corp sau de pat (eliminari,
otoree etc.), asigurand si igiena locala riguroasa atunci cand este cazul.
SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE
Asistenta urmareste la indicatia medicului:

- temperatura – se masoara dimineata si seara, se noteaza in foaia de
temperatura; daca este cazul, combate febra cu antipiretice, comprese sau
impachetari reci;
- pulsul – se masoara de 2-3 ori/zi la artera radiala, dupa un repaus de
15minute si se noteaza;
- tensiunea arteriala – se masoara cu ajutorul tensiometrului, la nivelul
arterei humerale si valorile se noteaza;
- frecventa respiratiilor – se masoara numarand miscarile de
expansiune ale toracelui si se noteaza;
- eliminarile de materii fecale si urina si corelarea lor cu varsta,
ingestia de lichide, starea de nutritie astfel incat pacientul sa fie echilibrat
hidroelectrolitic si nutritional.
23
RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE
Asistenta se ocupa de recoltarea de sange venos si capilar in vederea

cercetarii
valorilor analizelor de laborator ale pacientului, in seringi sterile cu ace sterile
(numai de unica folosinta).
Participa activ la investigatiile imagistice, pregatind psihic pacientul
pentru ele si ii ofera acestuia cat mai multe informatii corecte privind
explorarile paraclinice la care va fi supus.
ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI SIMPTOMATIC

SI
ETIOLOGIC
La indicatia medicului, administreaza pacientului medicatia

simptomatica si etiologica fie intramuscular, fie subcutan, fie in perfuzie
endovenoasa sau local.
24
CAP.I.5. PARTICIPAREA ASISTENTEI
MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE SI
TRATAMENT
I) OTITE CATARALE:
1. Otita medie catarala acuta
Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice, a aspectului
membranei timpanice, a hipoacuziei cu caracter de transmisie la probele de
acumetrie (webwr lateralizat la urechea bolnava, Einne negativ) sau
audiograma (pe care se observa pastrarea la nivel normal a curbei pe
conducerea osoasa si coborarea intre 20 si 40db a curbei pe conducerea
aeriana).
Impedantmetria va depista reducerea presiunii aerului in urechea medie.
2. Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita sero - mucoasa)

Ostocopic se constata retractia membranei timpanice, cu manerul
ciocanului orizontalizat si modificarea triunghiului luminos. Membrana
timpanica capata o culoare galbuie – mata, caracteristica, comparata cu
hartia inmuiata in ulei. Acumetria, audiograma si impedantmetria arata
aceleasi modificari ca la otita catarala acuta.
Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza aspectului clinic, evolutia
cronica, probele de audiometrie, dar mai ales pe aspectul impedantogramei
care poate constata inlocuirea cu lichid a aerului din urechea medie si
imobilizarea consecutiva a membranei timpanice.
25
Impedantmetria este o metoda de explorare a constantelor fizice ale
urechii medii
si are aplicatii in special la copii, unde audiograma nu se poate face sau se
face foarte dificil.
II. OTITE SUPURATE:

• Otita medie supurata acuta banala
Acumetric si audiometric se pune in evidenta o hipoacuzie de
transmisie, iar radiografia deceleaza voalarea sistemului pneumatic
mastoidian.
Laboratorul va depista o leucocitoza cu neutrofilie. Dupa o evolutie de
3-4 zile, se produce perforatia spontana a membranei timpanice (faza
perforativa), ce aduce ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei , dar
hipoacuzia se accentueaza si in conductul auditiv extern apare otoreea
purulenta. La inceput, puroiul este sero – sanghinolent, apoi devine
purulent franc sau micro – purulent.
La otoscopie, membrana timpanica este acoperita cu puroi pulsatil,
foarte edematiata, nu permite repararea sediului perforatiei si in profunzime
se observa un punct stralucitor (o reflectare a luminii oglinzii noastre).
tratamentului.
 Otita sugarului
Exista doua forme distincte de otita la sugar.
Otita manifesta sau stenica, care are clinica si evolutia otitei supurate
descrise mai sus. Sugarul este agitat, inapetent, febril. Palparea urechii,
apasarea pe tragus (semnul Vacher), nu sunt fidele.
Otoscopia este cea care stabileste diagnosticul.
26
Otita latenta sau astenica, apare pana la varsta de 18 luni, nu atrage
atentia
pediatrului asupra urechii. Pe prim plan se afla semnele generale,
organizate sub 3 sindroame:
1. – Sindromul neuro – toxic (paloare, torpore, hipotermie,
extremitati reci, polipenee, convulsii, fenomene digestive).
2. – Sindromul casectizant, cu subfebrilitati si scadere ponderala
continua. 3.– Sindromul infectios, cu stare febrila prelungita.
Otoscopia arata modificari minore ale membranei timpanice
(ingrosari, modificari de pozitie sau de culoare), ca procesul infectios este
localizat in atica si antru, deci nu are raporturi directe cu membrana
timpanica.
Radiografiile executate in incidenta trans – orbitara pun in evidenta
voalarea antrului mastoidian.
Diagnosticul este dificil, se bazeaza pe existenta unuia sau a mai
multora din sindroamele amintite, pe radiografii, pe urmarirea cazului
si colaborarea intre specialistul otolog si pediatru.

Otita gripala: Otoscopic se observa flictene violacee, pline cu un continut
sero –
hemoragic, situate pe tegumentul partii profunde a conductului auditiv
extern si pe suprafata membranei timpanice. Daca flictenele se sparg,
continutul se elimina ca otoree sero – hemoragica, in cantitate redusa.
Flictenele se produc datorita vasculopatiei gripale. Urechea medie poate
fi normala sau poate participa la boala fiind plina cu exudat seros sau
sero – hemoragic si in aceste cazuri otalgia si hipoacuzia sunt mai
accentuate. Daca exudatul se infecteaza, otita devine purulenta. Gripa
afecteaza si urechea interna, cu aparitia hipoacuziei neuro – senzoriale si a
unui sindrom vestibular.
Diagnosticul pozitiv este facil in prezenta flictenelor care sunt
caracteristice.
27
Acumetria si audiograma depisteaza o surditate de transmisie, dar dupa
mai multi
ani de evolutie se adauga si o componenta neuro – senzoriala, hipoacuzia
devenind mixta.
Radiologic se pune in evidenta o diminuare sau o disparitie a
sistemului pneumatic mastoidian (mastoida eburnata).
 Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa

Examenul functional al urechii pune in evidenta o hipoacuzie de
transmisie.
Laboratorul poate identifica flora, cel mai adesea mixta formata din bacili
gram – negativi (coli, pioceanic, proteus) si stafilococi, toti cu o cunoscuta
rezistenta la antibiotice.
Examenul radiologic pune in evidenta leziuni distructive, erodari ale
peretilor ososi ai urechii, concomitent cu o reducere a pneumatizarii apofizei
mastode.
Diagnosticul pozitiv se stabileste pe aspectul otoscopic, mai ales pe
localizarea superioara si marginala a perforatiei si pe prezenta lamelor albe de
colesteatom.
28
TRATAMENT
I) Otite catarale:
1. Otita medie catarala acuta
Tratamentul afectiunii este axat pe eforturile de repearmilizare a
trompei prin instilatii nazale de vasoconstrictoare (Efedrina, Nafazolina).
Se poate recomanda aplicarea de caldura pe regiunea auriculara (punga
cu sare, incalzita, perna electrica), dar cu prudenta, intrucat bolnavii au
tendinta de a exagera, producandu-si arsuri.
Tratamentul poate fi completat cu antiinflamatoare (nesteroidice),
fluidificante ale secretiilor (Acetilcisteina, Ambroxol, Brofimen).
Dupa 10-15 zile, numai daca secretiile nazale au disparut, se poate
recomanda Vasalva sau insuflatii tubulare.
2. Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita sero – mucoasa )

Tratamentul are drept scop evacuarea exudatului vascos din urechea
medie. La adulti se practica insuflatii tubare, care in introducerea de aer
sau/si medicamente in urechea medie (hidrocortizon, fluidificante ale
mucusului).
Daca se introduce numai aer, se aplica o para de cauciuc la nara
bolnavului, cealalta narina se panseaza si se apasa puternic pe para in
momentul in care bolnavul pronunta o silaba, pentru a ridica valul palatin
si a se putea crea o presiune in rinofaringe care sa deschida orificiul
trompei.
O metoda mai eficace este de a introduce aerul sau medicamentele
printr-un tub metalic incurbat, varful introducandu-se in orificiul faringian al
trompei.
Daca insuflatiile nu au efectul scontat, se practica o mica incizie a
membranei timpanice si se aplica in acest orificiu un tubulet de material
plastic de forma unui
29
mosorel (adica usor evazat la extremitati, pentru a nu fi eliminat cu usurinta
din locul
aplicarii) si care are rolul de a permite intrarea aerului in urechea medie.
In acest fel, membrana isi reia pozitia normala si redevine vibratila
(auzul se normalizeaza imediat), iar exudatul poate fi drenat prin trompa
pana in rinofaringe, prin metodele proprii de clearance, pentru ca acum, in
locul lichidului poate patrunde aerul.
Metoda, denumita impropriu drenaj transtimpanic, este utila in special
la copiii care nu suporta insuflatiile tubare. Tubuletul de plastic se mentine
in jur de 3 luni, perioada in care este interzisa intrarea apei in conductul
auditiv extern, pentru a evita infectarea urechii medii.
II) Otite supurate:

 Otita medie supurata acuta banala
Tratamentul fazei preperforative este in principal cu antibiotice, de
predilectie cu Aoxicilina sau Augumentin (Amoxacilina + Acid clavulanic).
In caz de alergie la B-lactamide se administreaza Eritromicina sau
Rovamicina.
Nu este recomandabil a se incepe un tratament antibiotic cu
cefalosporine, ele trebuie pastrate ca tratament de rezerva in cazul in care
Amoxacilina s-a dovedit ineficace (Cefaclor, Ceftibuten).
Tratamentul trebuie continuat 10 zile, alminteri otita nu se vindeca si
fenomenele clinice vor reaparea. Otita supurata acuta este un exemplu
pentru eficacitatea unui tratament antibiotic bine condus: majoritatea se
vindeca si nu necesita timpanotomie.
Impotriva durerii se recomanda antalgice (Paracetamol) iar, local se
poate instila Boramid, solutie uleioasa care trebuie usor incalzita inainte de
utilizare.
Vasoconstrictoarele nazale, caldura locala ajuta la usurarea
suferintelor bolnavului.
30
Daca insa otita este surprinsa tarziu pentru ca antibiotocele sa mai poata
actiona
eficient, cand membrana timpanica bombeaza, se recomanda timpanotomia
(numita si miringotomie), care permitand eliminarea puroiului scurteaza
evolutia bolii si previne complicatile.
Interventia se face cu anestezie de contact la adulti, aplicand pe
membrana timpanica o buleta de vata imbibata in solutie Bonain (Mentol +
Fenol = Cocaina in parti egale) sau in Fenol, dupa 10 minute anestezia s-a
instalat.
La copii si la cei emotivi se prefera anestezia generala (de scurta
durata). Interventia consta in efectuarea unei incizii radiale de aproximativ
3mm in jumatatea inferioara a membranei timpanice. Se utilizeaza
optica maritoare, preferabil microscopul operator.
Unii autori prefera doar o punctie a membranei, urmata de aspirarea
puroiului. Din primele picaturi se recolteaza pentru examen bacteriologic.
Metoda clasica, de incizie cu bisturiu special (timpanotomul) fara
optica maritoare, trebuie abandonata.
Tratamentul fazei perforative se face tot cu antibiotice pe cale generala,
in plus se fac aspiratii ale secretiei purulente si se protejeaza urechea prin
introducerea unui dop de vata sterila in conduct. Daca vindecarea
intarzie, existand o tendinta la cronicizarea, se pot face instalatii auriculare
cu alcool boricat 4% sau cu solutii de antibiotice care nu afecteaza urechea
interna (cloranfenicol, colimicina).
 Otita sugarului
Tratamentul fomei stenice este identic cu cel descris inainte. Pentru
forma astenica, se recomanda deschiderea chirurgicala a antrului
mastoidian (antrotomie), dupa redresarea starii generale micului pacient.
31
Gripala: antalgice, antigripale, iar daca exista riscul unei supra
infectii
microbiene (manifestat prin persistenta si accentuarea otalgiei) se
recomanda Amoxicilina.
Zonna zoster: Tratamentul cortizonic este contestat, se recomanda
Acyclovir (Zovirax), vitamine, neurotrope.

Tratamentul vizeaza oprirea supuratiei, preintampinarea recidivelor, in
vederea unei reparatii chirurgicale cu scop functional. Se vor trata cauzele
nazale si faringiene.
Tratamentul local consta in aspirarea secretiilor din conduct si din
urechea medie si din instalatii cu substante dezinfectante, ca de exemplu:
Rp./Acid boric 4
gr. Alcool 70% 100
gr.
M.F.SOL
D.S. Picaturi in ureche de 2-3 ori / zi.
Specialistii pot recomanda instilatii cu solutii antibiotice in
combinatie cu cortizon. (de exemplu: Solutie otica cu cloranfenicol si
flocinolon produs tipizat).
Este cu desavarsire interzisa utilizarea de antibiotice ototoxice
(neomicina, gentamicina sau altele) pentru ca ele provoaca pierderea
rapida a auzului, cu consecinte medicolegale.
Inainte de instilarea unei solutii intr-o ureche care are o perforatie a
membranei timpanice, medicul trebuie sa citeasca cu atentie
compozitia medicamentului, indicatiile si contra indicatiile, precum si
modalitatea de utilizare.
Bolnavul va fi instruit sa evite suflatul nasului cu presiune excesiva
sau a ambelor fose concomitent, pentru a evita introducerea secretiilor
nazale in urechea medie.
32
Patrunderea apei in ureche trebuie de asemenea evitata prin
introducerea in
conduct a unui dop de vata imbibat in ulei (alimentar) si apoi stors, ori de
cate ori bolnavul isi spala parul, iar imersiunea capului in apa la piscina
sau la mare este interzisa.
Daca urechea se poate mentine uscata mai mult de un an, se poate
incerca repararea chirurgicala a ei (timpano – plastie ), dar numai peste
varsta de 20 ani, pentru ca sub acesta varsta exista un risc notabil de aparitie
a unei recidive infectioase care compromite rezultatul chirurgical.
Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa.

Tratamentul de baza este cel chirurgical,de indepartare a
colesteatomului. Interventia se numeste evidare petro-mastoidana si consta
in indepartarea osului care separa cavitatile atico-mastoidiene (pline de
colesteatom) pentru ca aceste cavitati sa devina vizibile din conduct.
Colesteatomul se decoleaza si se extirpa.
Evidarea poate fi extinsa sau mai limitata,in functie de extinderea
leziunilor. Uneori se poate executa in aceeasi sedinta chirurgicala si
reperatia anatomo-functionala a urechii medii (timpanoplastia).
Tratamentul conservator este adjuvant si consta in toaleta zilnica a
urechii,prin aspirarea puroiului, instilarea de solutii dezinfectante sau
cu antibiotice (nu onotoxice), extirparea polipilor care obstureaza
conductul sau produc retentia puroiului.
Tratamentul cu antibiotice in general are indicatii numai in puseele de
acuzitare, sau cand o complicatie este iminenta, dar antibioticele trebuie
alese dupa efectuarea antibiogramei (de obicei este necesar Ceftadizimul
si/sau Ciprofloacina).
33
CAP.I.6. EVALUAREA
(EVOLUTIE,COMPLICATII,PROGNOSTIC)
EVOLUTIA
I) Otite catarale:
1. Otita medie catarala acuta: are in general o evolutie favorabila

autolimitata. 2. Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita
seromucoasa) :are in
general o evolutie favorabila.
II) Otite supurate:

• Otita medie supurata acuta banala:
Dupa o evolutie de 3-4 zile, se produce perforatia spontana a
membranei timpanice (faza perforativa), ce aduce ameliorarea sau disparitia
durerii si a febrei, dar hipoacuzia se accentueaza si in conductul auditiv
extern apare otoreea purulenta. La inceput puroiul este sero-sanghinolent,
apoi devine purulent franc sau muco-purulent.
tratamentului.7
Dupa aproximativ 3 saptamani de evolutie, otita medie supurata se
vindeca. Otoreea dispare prima apoi perforatia se inchide spontan, dar
recuperarea auzului este mai tardiva.
34
Daca germenul este prea virulent, daca organismul se apara prost, daca
perforatia
a fost prea sus situata sau prea mica si nu a drenat eficient, daca
tratamentul a fost eronat sau prea scurt, otita se poate complica sau
croniciza. Chiar daca supuratia dispare, o perforatie prea mare ramane
definitiva, determinand o hipoacuzie de tranzmisie reziduala.
Se descriu forme clinice supra-acute, subacute, forme localizate la atica
(aticite). Antibioterapia poate masca simptomologia otitei, mai ales la copii,
fara sa o vindeca, prilej de cronicizare sau complicatii.
• Otita sugarului:
Evolutia otitei lente este grava, prin accentuarea sindromurilor
amintite sau complicatiilor endrocraniene care pot sa apara.
• Otite medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice):

Otita gripala: daca flictenele se sparg, continutul se elimina ca
otoreea sero-hemoragica, in cantitate redusa. Flictenele se produc datorita
vasculopatiei gripale. Urechea medie poate fi normala sau poate participa
la boala fiind plina cu exudat seros sau sero-hemoragic si in aceste cazuri
otalgia si hipoacuzia sunt mai accentuate.
Daca exudatul se infecteaza otita devine purulenta. Gripa afecteaza si
ureche interna, cu aparitia hipoacuziei neuro-senzoriale si a unui sindrom
vestibular.
Otita scarlatinoasa: este provocata de streptococul B-hemolitic, este

adesea grava, avand un caracter necrozant. Ea lasa sechele importante, cu
distrugeri ale osisoarelor urechii.
Rujeola determina otitele cu germeni banali pe un termen anergizant.
35
Difteria otica este rara, propagarea se face din faringe, pe calea
trompei. La
otoscopie pot sa apara falsele membrane.
Otita tuberculoasa: este singura forma de otita care poate determina

ruptura arterei carotide interne in canalul ei si aparitia unei hemoragii
cataclismice.
Zona zooster ariculara nu este de fapt o otita, ci o afectare a

ganglionului
geniculat al facialului.
• Otita medie supurata cronica simpla:

Boala evolueaza de multe ori toata viata, cu perioade linistite, cand
otoreea inceteaza, intretaiate de pusee acute, declansate de rinite si faringite
acute virale, de patrunderea apei in ureche cand apare otalogie, otoree
abundenta.
• Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa:

Evolutia este indelungata, adesea toata viata. Perioade linistite cand
supuratia pare ca a disparut, sunt intrerupte de pusee de acuzitate, cand
apare un alt germen infectat, mai virulent decat precedentul, de apa care
patrunde in ureche prin conduct, sau pe calea trompei.
In puseul acut, bolnavul acuza otalgie si supuratie abundenta. Odata cu
trecerea anilor, leziunile sunt tot mai extinse, apare si o suferinta din
partea urechii interne (datorita intoxicarii ei cu toxinele microbiene din
focarul imflamator, care strabat membrana ferestrei rotunde).
Complicatiile apar cu predilectie in cursul puseelor acute.
36
Boala are o slaba tendinta de vindecare spontana, care se intampla atunci
cand se
erodeaza zidul atrical si colesteatomul se elimina singur in conductul
auditiv extern. Multi bolnavi sufera de otita medie supurata cronica
colesteatomatoasa la ambele urechi. Se intampla ca cele doua feluri de otita
supurata cronica sa coexiste in aceeasi ureche. Din cauza complicatiilor
frecvente si grave, prognosticul acestei otite nu este favorabil.
SECHELELE OTITELOR
Dupa stingerea procesului inflamator, otitele lasa sechele care afecteaza

anatomia
si fiziologia urechii medii sau a celei interne. Sunt 3 forme clinice de sechele:
sechele simple, timpanoscleroza, fibroadeziva.
Sechelele simple ale otitelor

Vindecarea unei otite care lasa o perforatie a membranei timpanice, o
intrerupere a lantului osicular (prin eroziune), eventual ambelor leziuni,
poarta denumirea de sechele simple. Bolnavul se plange de hipoacuzie de tip
tranzmisie, care nu evolueaza. Tratamentul acestui tip de sechele este
chirurgical. Repararea membranei timpanice (miringoplastoia) se face cu
grefe de tesut conjunctiv, asezate pe sub perforatie ca un petic.
Refacerea continuitatii lantului de osisoare se numeste timpanoplastie si
consta in inlocuirea osisorului erodat prin asezarea lui in alt mod
(transpozitie), prin hemografe sau piese de material plastic, ceramica sau
metal inoxidabil. Nu este necesara reconstructia identica a lantului
osicular, chirurgul urmareste de fapt realizarea unei legaturi intre membrana
timpanica si platina scaritei, chiar daca se creaza un alt model de transmisie
asunetului.
Rezultatele chirurgicale sunt bune, ele depasesc 70% recuperari de auz.
37
Timpanoscleroza
Timpanoscleroza consta intr-o impregnare cu calciu si o degenerescenta

hialina a
micoasei urechii medii, care conduce la imobilizarea osisoarelor urechii.
Sechelea apare ca urmare a otitelor supurate, in mod special otita medie
supurata cronica simpla. Bolnavul acuza hipoacuzie de tip transmisie.
La otoscopie se observa impregnari calcare ale membranei timpanice,
vechi perforatii cicatrizate, fara fenomene inflamatorii vizibile. Prin
perforatie mucoasa casei timpanului se vede foarte ingrosata.
Audiograma are o hipoacuzie de transmisie, uneori hipoacuzie
mixta predominant de transmisie. Tratamentul este chirurgical, dar
mobilizarea osisoarelor se face cu multa dificultate, ele trebuie decorticate de
mucoasa.
Rezultatele nu sunt atat de bune in comparatie cu cele obtinute in cazul
echelelor simple. Cand auzul bolnavului nu s-a putut recupera in
mod satisfacator, se recomanda proteza auditiva.
Fibroadeziva
Otita fibroadeziva urmeaza otitelor catarale cronice prin

permanetizarea
obstructiei trompei lui eustachio, disparitia aerului din urechea medie si
transformarea scleroasa, retractila a mucoasei din casa timpanului
(atelectazia urechii medii). Pe alocuri se gasesc pungi de lichid vascos, iar
examenul histopatologic al mucoasei arata ca procesul inflamator nu este
niciodata complet stins. Bolnavul se plange de hipoacuzie care evolueaza
in timp si cu acufene.
Examenul ostocopic pune in evidenta o membrana timpanica alipita de
peretele intern al casei, cu manerul ciocanului in pozitie orizontala.
Audiograma arata o hipoacuzie mixta, iar examene repetate confirma
degradarea treptata a auzului.
38
Tratamentul chirurgical are sanse de succes numai la inceputul bolii, mai
tarziu nu
mai are indicatie si proteza auditiva ramane singura solutie pentru ca
bolnavul sa-si pastreze posibilitatile de comunicare auditiva cu cei din jurul
sau.
COMPLICATIILE OTITELOR
MASTOIDITA
Mastoidita este inflamatia supurativa a apofizei mastoide, ce
intereseaza totdeauna structura osoasa a acesteia. Este cea mai frecventa
complicatie a otitelor.
Mastoidita acuta apare in cursul otitelor acute. Germenii microbieni sunt
cei care au determinat otita acuta, dar virulenta lor este mai mare.
Factorii favorizanti sunt reprezentati de o perforatie prea mica,
ineficienta, de un tratament incorect, de un teren deficitar (distrofie, diabet,
imuno-deficienta).
Anatomopatologic, apar ulcerari ale muco-periostului celulelor
mastoidiene ce permit producerea osteitei purulente care distruge structurile
mastoidiene si septurile osoase intercelulare se topesc, instalandu-se un
abces mastoidian care se deschide spontan la exteriorul mastoidei, dar nu
rareori inspre endocraniu.
Si in cursul otitelor medii acute supurate se gaseste puroi in celulele
mastoidei, dar lipsesc ulcerarile mucoasei si mai ales osteita.
Simptomatologie.
Purtatorul unei otite acute, veche la care se agraveaza, durerile
mastoidiene care devin pulsatii si cresc in intensitate,otoreea devine
abundenta, alteori, aparent paradoxal, se opreste (fenomenul de
retentie). Apofiza mastoida devine foarte sensibila la palpare, apoi se
congestioneaza, se tumefiaza, santul retro-auricular dispare, pavilionul
este impins inainte, fenomene care apartin stadiului de abces
subperiostal. In finl apare o fisura a tegumentului retro-articular prin care se
dreneaza putoiul din mastoida.
39
Otoscopia pune in evidenta o otoree abundenta, pulsatila, tegumentul
peretelui
posterior al conductului este dezlipit si impins spre lumen. Examenul
functional depisteaza o hipoacuzie de transmisie, uneori semne de
iritare vestibulara. Audiometria arata hipoacuzie de transmisie, examenul
bacteriologic al secretiei otice identifica agentul patogen si antibiograma
poate avea mare valoare. Radiografia mastoidei arata o valoare a celulelor
si, mai important, disparitia septurilor osoase intercelulare.
Forme clinice. In afara de forma clasica, expusa mai sus, se pot descrie
si alte forme, dupa modul de exteriorizare al coletiei:
Mastoida cervicala tip Bezold, cand puroiul se exteriorizeaza prin varful
apofizei mastoide in teaca muschiului sterno-cleido-mastoidian. Bolnavul
prezinta o tumefactie laterocervicala inalta si torticolis.
Petrozita, care apare prin prinderea celulelor de la varful stancii
temporale. Puroiul decoleaza dura mater, formand un abces extredural, cu
instalarea semnelor de suferinta a nervilor care trec pe la varful stancii
(nevralgia trigeminala si diplopie in privirea laterala de partea bolnava, prin
afectarea lui V si V1). Pertozita are o gravitate deosebita.
Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice si a examenului
radiologic. Diagnosticul diferential poate fi facut cu un furuncul al
conductului sau cu o otita externa difuza cu adenita supurata retroauriculara
(santul reto-auricular este pastrat) cu o reticuloza sau cu o tumora maligna.
Tratamentul mastoidei este chirurgical si consta in indepartarea
peretelui extern al apofizei mastoidei si chiuretarea celulelor, interventie
ce poarta numele de mastoidectomie. Tratamentul cu antibiotice este srtict
neesar. Restul ingrijirilor au fost descrise la tratamentul otitei supurate acute.
Mastoidita cronica apare ca o complicatie a otitei medii supurate
cronice colesteatomatoase, cand apare o retentie a secretiilor purulente in
interiorul mastoidei
40
si aceasta se exteriorizeaza strabatand grosimea pereteluiosos extern al
mastoidei.
Odata ajuns subperiostal, semnele clinice locale sunt la fel ca cele ale
mastoiditei acute.
Tratamentul consta in interventia chirurgicala pentru colesteatom.
Osteomielita temporalului este o complicatie rara, dar grava a otitelor la

varsta copilariei. Manifestarile clinice sunt zgomotoase, stare generala este
grava, uneori apar semne de septicemie. Scuama temporala prezinta
tumefactii ce tradeaza suferinta osului subjacent. Tratamentul este
chirurgical, de indepartare a focarelor, dar trebuie completat cu ambioterapie
puternica.
Deoarece se complica des cu meningita, afectiunea are un prognostic
rezervat.
PARALIZIA FACIALA DE CAUZA OTITICA
Paralizia faciala poate aparea in toate formele de otita si ca accident

operator in
interventiile chirurgicale pentru otite.
In otitele acute, mai ales in formele supurate, prin propagarea
inflamatiei la canalul facial. Endemul inflamator din interiorul canalului
determina compresiunea vasa nervorum, deoarece canalul, fiind osos, este
inextensibil, producandu-se o ischemie a nervului.
In otitele cronice, nervul este descoperit, apoi comprimat de
colesteatom. Din punct de vedere clinic, paralizia imbraca aspectul periferic
(paralizie flasca unilaterala completa): asimetrie faciala, devierea gurii de
partea sanatoasa, stergerea cutelor frontale si a santului nazo-genian.
Miscarile voluntare si emotionale sunt abolite: ochiul nu poate fi inchis,
bolnavul nu poate sa fluiere sau sa-si arate dintii. In timpul masticatiei,
mancarea se aduna intre obraz si arcadele dentare.
41
Diagnosticul trebuie sa stabileasca etiologia otitica, eliminandu-se alte
cauze:
traumatisme, tumorile, paralizia „a figore”. Starea functionala a nervului se
stabileste prin teste de eletro-fiziologie.Prognosticul functional este bun in
otitele acute, mai slab in cele cronice si rezervat in cazul de traumatism
chirurgical.
Tratamentul consta in terapia corecta a otitei acute, in otita
coleasteatomatoasa fiind necesara interventia chirurgicala. In caz de lezare
intra-operatorie, descoperirea nervului, inventarierea leziunilor si repararea
sa chirurgicala se impune. In asemenea situatii, uneori este necesara aplicarea
unei grefe de nerv.
Rezultatul tratametului paraliziilor faciale in otite sunt in general
bune. Pot ramane sechele, care constau in sinkinezii (musculatura hemifetei
nu se mai poate contracta izolat, ci numai in bloc), pareze, contractura sau
paralizie flasca. Daca nu s-au obtinut rezultate cu tratamentul descris, se pot
face ulterior neuro-anastomoze cu nervul hipoglos, cu facialul de partea
opusa, sau se pot face transpozitii neuro-musculare din alte zone ale
corpului.
Labirintele vor fi tratate la capitolul rezervat patologiei urechii interne.
Complicatiile endocraniene ale otitelor

Urechea medie si apofiza mastoda au raporturi apropiate cu
endocraniul. Astfel, intre atica si fosa cerebrala mijlocie exista o lama de os
subtire ( tegmen tympani), despartit in doua portiuni de catre sutura
petroscuamoasa interna, care se sudeaza, dar care poate ramane uneori
dehiscenta. Tegmen Tympani este traversat de mici vase sanguine.
Mastoida vine in raporturi cu fosa cerebeloasa si cu sinusul venos lateral
(sigmoidian).
Procesele supurative ale urechii mijlocii pot ajunge in endocraniu pe trei
cai:
1. Prin contiguitate, erodand osul si insamantand direct
structurile endocraniene. Este cazul colesteatomului.
42
2. Pe cai vasculare, mai ales venoasa (in otitele acute sau cronice
acutizate).
3. Pe cai anatomice perforate: dehiscente osoase, suturi largi,
fracturi neconsolidate, calea labirintului (de unde se propaga in endocraniu
prin conductul auditiv intern, canalul endolimfatic sau prin apeductul
melcului).
Abcesul extradural este o complicatie frecventa, adesea stadiu

intermediar
pentru complicatiile ce depasesc dura mater. El este o colectie purulenta
situata intre planul osos si dura mater. Meningele de pe fata antero-
superioara a stancii este usor decolabil si favorizeaza aparitia abcesului
extradural. Cauza principala o constituie otita medie supurata
cronicacolesteatomatoasa.
Manifestarile clinice constau in crize de hemicramie cu iradiere in
orbita, sindrom febril si adesea sindrom de iritatie meningeala (redoarea
cefei, rahialgii, cefalee difuza, LCR hipertensiv). Uneori apare si un
sindrom de hipertensiune intracraniana, deoarece abcesul ocupa spatiu intr-o
cutie extensibila.
Diagnosticul clinic este de suspiciune, el se confirma la tomografia
computerizata sau intraoperator. Diagnosticul diferential trebuie facut cu
meningita septica difuza si cu abcesul cerebral. Tratamentul este eminamente
chirurgical, de urgenta si consta in evidarea perto-mastoidiana si
indepartarea tablei osoase ce il separa de urechea medie sau masteoida
(craniectomie).
Meningita otica (otogena)

In majoritatea cazurilor este vorba despre meningita difuza, forme
localizate se intalnesc rar. Otita care genereaza meningita este ori cea
colesteatomatoasa, ori otita acuta supurata. Anatomopatologic poate fi
meningita seroasa sau purulenta. Simptomatologia de debut consta in
cefalee difuza, rahialgii, alterarea starii generale, febra, fotofobie. Bolnavul
acuza durere la apasarea cefei. In perioada de stare se
43
instaleaza triada: cefalee, varsaturi, constipatie. Febra este inalta, prezinta
redoarea
cefei, hiperalgie cu hiperestezie cutanata, contracturi (trismus, orto-episonus),
mioza, tulburari de vedere, exagerarea reflexelor osteo-tendinoase, puls si
respiratie aritmica, oligurie.
Evolutia este grava, spre exitus, prin paralizii diverse si in final paralizie
bulbara. Daca tratamentul este precoce si corect, se poate vindeca,
deseori cu sechele neurologice.
Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor de meningita la un bolnav
cu otita acuta supurata, otita medie supurata cronica colesteatomatoasa,
mastoidita sau abces extradural. Punctia lombara este obligatorie si se poate
descoperii de la inceput un lichid cefalo-rahidian hipertensiv,
albuminorahie cu Pandy pozitiv, cresterea elementelor celulare
(meningita seroasa), apoi apar leucocite intacte (mmeningita puriforma),
iar in final se gasesc leucocite distruse si germeni microbieni (meningita
purulenta).
Diagnosticul diferential trebuie facut cu meningitele de alta natura
si cu meningita de insotirea a abcesului cerebral sau cerebelos. Tratamentul
meningitei si a focarului otic trebuie aplicate concomitent si de urgenta.
Pentru otita adesea este necesara interventia chirurgicala. Trebuie alese
antibioticele care trec bariera hemato-encefalitica (Cloramfenicol dar mai ales
alesceflosporine de generatia a III-a).
Abcesul cerebral si cerebelos de cauza otica (otogen)
Abcesul cerebral si cerebelos sunt supuratii ale substantei nerboase

provocate de
otite. Aproape intotdeauna la origine se afla colesteatomul.
Anatomopatologic este vorba despre un stadiu initial de encefalita
supurata pentru ca mai tarziu sa se produca colectarea. Abcesele pot fi in
comunicare cu focarul mastoidian sau pot fi izolatede acestea, pot fi inchistate,
difuze, unice, multiple etc.
44
Semnele clinice de debut, in perioada de encefalita, nu sunt caracteristice
si pot fi
confundate cu o viroza banala: cefalee, febra moderata, unele
modificari de comportament.
Urmeaza o perioada de latenta, paucisimptomatica de 2-3 saptamani de la
debutul bolii, dupa care se instaleaza perioada de stare, care se
caracterizeaza clinic prin prezenta celor trei sindromuri cre formeaza triada
lui Bergmann:
1. Sindromul de hipertensiune intracraniana, ale carui semne
cardinale sunt: cefalee, varsaturi, bradicardie,staza papilara (la examenul
fundului de ochi).
2. Sindromul infectios, cu febra, scadere accentuata in greutate.
3. Sindromul de localizare, care tradeaza suferinta substantei
nervoase: - afazie senzoriala (in abcesele lobului temporar dominant)
- afazie motorie,
- hiper-reflectabilitate, paralizii, tulburari de vedere etc.
Abcesele cerebeloase determina nigstagmus de tip central,
tulburari de coordonare si de tonus muscular, dismetrie etc.
Rareori aceste sindromuri exista toate. Cele mai multe din
abcese au simptomatologie mai saraca, lipseste unul sau doua dintre
sindromuri, exista chiar abcese „mute” care debuteaza clinic prin coma si
moarte.
Evolutia abceselor cerebrale si cerebeloase este scurta, ele se deschid in
spatiile sub – arahnoidiene sau in ventriculi, determinand coma si moarte
bolnavului.
Diagnosticul de abces trebuie suspicionat la orice bolnav purtator
al unui colesteatom, care face un sindrom infectios inexplicabil sau mai ales
prezinta semne neurologice. Este necesar un examen oftalmologic si
neurologic. Arteriografia care cauta sa depisteze prezenta abcesului a fost
inlocuita cu tomografia computerizata si cu rezonanta magnetica nucleara,
examinari moderne care pot sa depisteze cu exactitate abcesul, sa ii
determine marimea, forma, localizarea, capsula etc.
45
Tratamentul este chirurgical, neurochirurgul avand prioritate,
otologului
revenindu-i rolul de a suprima focarul otic. Abcesul propriu – zis se poate
extirpa in substanta sanatoasa, se poate punctiona sau se poate drena la
exterior uneori in cavitatea mastoidiana. Rezultatele tratamentului sunt
ceva mai bune decat in cazul meningitei otice.
Complicatiile venoase ale otitelor
Complicatiile venoase ale otitelor sunt reprezentate de

tromboflebite ale
sinusurilor venoase endocraniene. Este posibila aparitia afectiunii la oricare
sinus, dar in practica se intalneste aproape numai tromboflebita
sinusului venos lateral (sigmoidian) si intrucat acesta se contiua cu vena
jugulara interna, care participa la procesul patologic, denumirea corecta
este de tromboflebita sinuso – jugulara. Complicatia apare in
otomastoiditele acute, dar cu pregadere in otita medie supurata cronica
colesteatomatoasa, cu ocazia unui puseu acut.
Anatomopatologic este vorba despre un proces initial de periflebita
care se propaga la endovena si determina o trombozare a sinusului cu
tromb septic, care elimina in circulatie germeni microbieni, proteine
degradate si microemboli septici.
Trombul poate ocupa numai sinusul lateral, dar de obicei prinde si vena
jugulara interna, ori pana la confluenta cu trunchiul trio – lingo –
facial, ori pana la extremitatea sa intra – toracica.
Debutul clinic se face brusc, cu aspect de septicemie: febra in jur de 40°
C, cu caracter septic, frison major, tahicardie, facies pamantiu, nas ascutit,
limba saburala, hepato – splenomegalie, oligurie leucocitoza, anemie,
hemoculturi pozitive.
La palpare marginea posterioara a apofizei mastoide este sensibila, la
fel ca regiunea latero – cervicala superioara, retromandibulara.
46
Aici se poate observa uneori si o discreta tumefiere a regiunii.
Afectiunea
evolueaza spre flegmoane cervicale, extindere la alte sinusuri endocraniene,
meningita sau abcese cerebrale, cerebeloase, hepatice etc.
Diagnosticul pozitiv este uneori dificil si se bazeaza in general pe
prezenta unei stari septice la un bolnav otita cronica colesteatomatoasa in
puseu acut, cu semne discrete de inflamatie la nivel cervical.
Proba Quackenstedt – Stokei consta in cresterea presiunii lichidului
cefalo – rahidian la comprimarea venei jugulare sanatoase, pe cand
comprimarea celei bolnave nu modifica presiunea.
Explicatia consta in modalitatea de drenaj venos a sangelui din
endocraniu: cele doua sinusuri laterale iau nastere din acelasi loc, teascul lui
Herophilius (confluens sinuum) si sangele se poate scurge la oricare dintre
sinusurile laterale; comprimarea celui bolnav nu produce staza endocraniana,
el este deja trombozat, dar comprimarea celui sanatos determina oprirea
circulatiei sangelui venos.
Tratamentul este chirurgical, combinat cu cel medical: se descopera
sinusul lateral, se punctioneaza si daca in siringa nu vine sange, se
incearca aspirarea trombului. Daca aceasta nu reuseste, se leaga vena
jugulara interna la nivel cervical, sub partea trombozata. Este bine a se
lega la piele capatul superior al venei. Tratamentul medical consta in
antibioterapie conform antibiogramei germenului izolat la hemocultura.
47
CAP.1.7. EDUCATIE PENTRU SANATATE
Profilaxia otitelor se face incepand de la varsta copilariei, prin tratarea

corecta a
afectiunilor favorizante, in special a adenoidei cronice (vegetatiilor
adenoide) si a otitei catarale cronice si consta in tratarea vegetatiilor
adenoide, a disfunctiilor tubare, a otitelor catarale cronice.
Profilaxia complicatiilor consta in educatia sanitara a bolnavului,
incercand a-l convinge sa se ocupe de suferinta lui.
In otita medie catarala acuta profilaxia consta in indepartarea
cauzelor ce favorizeaza inflamatiile rino – faringiene (vegetatii adenoide,
deviatii de sept).
In otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita seromucoasa) profilaxia
consta in tratarea corecta si completa a otitelor catarale acute si prin
indepartarea cauzelor care pot intretine obstructia tubara, vegetatiile
adenoide ale copilului, deviatile de sept, sinuzitele cronice, rinitele cronice
hipertrofice.
Asistenta are un rol important in educatia sanitara a pacientilor, despre
prevenirea otitelor, ea avand rolul de a invata orice pacient cum sa se ocupe
de igiena urechilor, cum sa aplice tratamentul la cei deja bolnavi si cum sa
fie prevenite de catre bolnav aparitia complicatiilor.
48
CAPITOLUL II
PLANUL DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI

CU OTITA MEDIE
49
PLAN DE INGRIJIRE
CAZUL I
II.1. CULEGEREA DATELOR

Sursa de informare:
- Apartinatori;
- Foaia de
observatie; - Echipa
de ingrijire.
II.1.1. Date privind identificarea

pacientului • Date fixe:
Numele si prenumele: N.B.
Varsta : 1 an
Sex : feminin
Religie : ortodoxa
Nationalita : romana
te
Numele si prenumele tatalui: N.I.

Ocupatia : inginer
Stare : casatorit
civila : ortodoxa
Religie
50
Numele si prenumele mamei: N.M.
Ocupatie : contabila
Stare : casatorita
civila
: ortodoxa
Religie
• Date variabile:
Domiciliul: localitatea Banesti, judetul Prahova
Conditii de viata si munca: locuinţa- casa cu 4 camere, cu baie si
bucatarie, in care locuiesc trei persoane.
Gusturi personale: alimentatie corespunzatoare varstei, diversificata
corect; masticaţie uşoara, reflex deglutitic prezent;
II. 1.2. Starea de sanatate anterioara:

a) Date antropometrice:
- greutate: 8,7kg.
- Inaltime :70cm.
- Grupa sanguina: B I I I
b)Limite
senzoriale: -
alergii: negativ; -
proteze: absente;
- acuitate vizuala in limite normale, corespunzatoare varstei;

- acuitate auditiva redusa;
- somn: linistit;
51
- mobilitate: buna, in limite normale;
- alimentatie: diversificata corect, corespunzatoare varstei;
- eliminari: mictiuni spontane nedureroase, tranzit intestinal
prezent. c) Antecedente heredo-colaterale:
- tata - 35 ani, neaga afectiuni cronice in familia sa sau acute recente;
- mama- 31 ani, neaga existenta unor afectiuni cronice in familia
sa sau acute recente;
- evolutia sarcinii; fiziologica, luata in evidenta la 2 luni si
jumatate, controale prenatale lunare, fara probleme pe parcursul sarcinii.
d) A ntecedente personale fiziologice
- copil nascut la termen din mama primigesta, primipara, prin
nastere spontana, in prezentatie craniana, fara suferinte marcate la nastere;
- greutatea la nastere =
3700g; - lungimea la
nastere = 48 cm;
- Apgar = 9 (coloratie);
- Alimentat natural pana la 4 luni si jumatate, diversificat corect la 5
luni;
- Vaccinari efectuate conform schemei de vaccinare a
Ministerului
Sanatatii;
- Dezvoltare psihomotorie corespunzatoare cu achizitii motorii si
verbale corespunzatoare;
e)Antecedente personale patologice: usoare afectiuni
digestive si respiratorii tratate ambulator.
52
II.1.3. Informaţii legate de boala
a) motivele internarii: stare generala alterata, febra, agitatie,
paloare,
inapetenta.
b) istoricul bolii:
Boala a debutat iu urma cu 5 zile cu alterarea starii generale, agitatie,
plans
si febra si s-a agravat progresiv copilul refuzand alimentatia si prezentand
agitatie
polipnee, si disfonie, motiv pentru care mama se prezinta cu copilul la
camera de garda a secţiei pediatrie unde este internat pentru investigatii si
tratament.
c) diagnosticul la internare: otita medie
acuta d) data ia internare: 9.02.2008 – ora
11.
e) examenul pe aparate si sisteme:
- facies suferind; tegumente umede, transpirate, palide; mucoase
palide; temperatura 39 grade C;
- tesut celular subcutanat normal
reprezentat; - sistem osteoarticular:
integru, mobil;
- sistem muscular: normoton, normokinetic;
- sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili;
- aparat respirator: torace normal conformat, simetric; murmur
vezicular usor inasprit bilateral; F.R. = 20/min, fara zgomote patologice
supraadaugate.
- aparat cardiovascular: soc apexian in spaţiul IV intercostal
stang, zgomote cardiace ritmice bine batute ( A.V. –
l25batai/minut),fara zgomote patologice supraadaugate, puls prezent
bilateral la arterele peroferice;
- aparat digestiv: faringe uşor hiperemic, abdomen suplu
mobil cu miscarile respiratorii, cicatricea ombilicala prezenta normal
conformata; ficat la rebord, splina nepalpabila; tranzit intestinal prezent;
- aparat uro – genital: loji renale libere, nedureroase; mictiuni
spontane, nedureroase; organe genitale externe normal conformate.
53
- Sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana; reflexe
osteo –
tendinoase prezente bilateral
Examenul clinic O.R.L.:

* nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie
normala, simt olfactiv normal dezvoltat, fose nazale permeabile, meate
si cornete de aspect normal; mucoasa nazala usor hiperemica ;
* urechi; pavilioane normal conformate, canal auditiv extern
liber, modificari de culoare ale membranei timpanice;
* laringe: liber, mobil, mucoasa de aspect normal.
Probleme actuale:
- febra;
- inapetenta;
- facies anxios, suferind;
- proces inflamator la nivelul urechii
medii; - agitaţie.
Probleme potenţiale:
- sindrom neuro-toxic, casectizant infectios.
- tulburari ale starii de constienta;

54
II.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA
DATELOR
II.2.1. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR

FUNDAMENTALE
NEVOIA MANIFESTARI MANIFESTARI PROBLEME SURSA DE
FUNDAMENT DE DE DE DIFICULTA
A LA INDEPENDEN DEPENDENTA DEPENDEN TE
TA TA
1. NEVOIA DE -Frecventa resp Discreta Procesul
A RESPIRA SI A 20/min inflamator
Polipnee
AVEA O BUNA la nivelul
Tahicardie:
CIRCULATIE urechii
puls 120/min
medii
Tegumente: bilateral.
calde,
umede
2. NEVOIA DE Cavitatea Dificultate Alimentati Proces

A BEA SI A bucala de a inflamator;
MANCA libera:dentitie deglutitie; insuficient
Agitatie;
buna, reflex de a calitativ
Inapetenta;
deglutitie si Febra
Moderata
prezent; cantitativ.
scadere
Masticatie: ponderala. Refuz de a
3. NEVOIA DE Urina: de
A ELIMINA aspect normal
4. NEVOIA DE Integritate Restrictie in a Refuzul de a Febra
A SE MISCA SI osteoarticulara; se mobiliza, face
Durere
A AVEA O febra; activitati
Miscari adecvate
BUNA Anxietate
Dificultate de a
POSTURA
ramane in
5. NEVOIA DE Adoarme usor Somn agitat, Dificultate Febra;
A DORMI SI A treziri de a se
frecvente;Ore Durere;
SE ODIHNI odihni;
de odihna Proces
insuficiente; Insomnia
inflamato
Iritabilitate; r
55
Neliniste otic, bilateral
6. NEVOIA DE Vesminte alese Dificultate de a Neindemana Durere;

A SE IMBRACA dupa gust si se imbraca si r e in a se
SI DEZBRACA varsta de catre dezbraca imbraca si
mama, adecvate dezbraca
climatului si
statusului socio
-cultural
7. NEVOIA DE A Tegumente Febra ridicata Hipertermia Proces
MENTINE integre, 38,8 grade C infectio
TEMPERATUR rozate s
Tegumente
A CORPULUI IN
calde
LIMITE
transpirate
NORMALE
Agitatie,
8. NEVOIA DE Tegumente Dificultate Proces

A FI CURAT, transpirate, a de a urma infectio
INGRIJIT, DE A prescriptiil s
PROTEJA Secretii nazale.
e
TEGUMENTEL ingrijirilor
E SI de igiena
MUCOASELE
9. NEVOIA DE Tipat. Durere.
A EVITA
Micsorarea Probabilitat
PERICOLE
ritmului e a atingerii
respirator. integritatii
psihice
Transpiratii
abundente.
Plansete.
Tristete
10. NEVOIA DE Dificultate de Comunicar Olodinie
A COMUNICA a comunica, e
Febra
ineficienta
Plange mult.
11. NEVOIA DE Nu este afectat
A ACTIONA deoarce nu
CONFORM realizeaza la
PROPRIILOR aceasta varsta
CONVINGERI valorile
56
SI VALORI DE
A PRACTICA
RELIGIA
12. NEVOIA DE Copilul nu
A FI prezinta
PREOCUPAT IN dificultate in a-
VEDEREA si asuma roluri
REALIZARII sociale
13. NEVOIA DE Refuzul de Dezinteres Lipsa de
A SE RECREA a participa in a interes
la activitati indeplini
recreative activitati
14. NEVOIA DE Deprindere,
A INVATA
Acumulare
CUM SA-TI
de
PASTREZI
cunostinte,
SANATATEA
Modificari
comportamenta
II.2.2.GRAD DE DEPENDENTA LA
INTERNARE: pacienta dependenta, atat prin varsta cat si datorita
bolii are nevoie de ingrijiri si
ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale.
GRAD DE DEPENDENTA
1. Nevoia de a respira =
grd.3
2. Nevoia de a bea si a manca =
grd.3 3. Nevoia de a elimina =
grd.l
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura =
grd.2 5. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.3
6. Nevoia de a se imbraca = grd.2
7. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.3
57
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele
si
mucoasele = grd.2
9. Nevoia de a evita pericolele =
grd.l 10. Nevoia de a comunica =
grd.2
11. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si
convingeri, de a practica religia = grd. I
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii =
grd.l 13. Nevoia de a se recrea = grd.2
14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.l
TOTAL: 27 PUNCTE
SE ÎNCADREAZĂ IN GRADUL III DE DEPENDENTA

independe
nt
dependent
58
II.2.3.DIAGNOSTIC NURSING:
1. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesuluiinflamator
manifestata prin otodinie, polipnee, tahicardie discreta, tegumente palide.
2. Somn inadecvat cantitativ si calitativ datorita durerii, febrei -
treziri frecvente, somn agitat, oboseala.
3. Dificultate de a se alimenta datorita procesului inflamator,
manifestata prin aport alimentar si hidric insuficient, usoara scadere
ponderala.
4. Hipertermie, consecinta a procesului inflamator si infectios
manifestat prin cresterea temperaturii peste valori normale,
tegumente calde, transpiratie.
5. Vulnerabilitate fata de pericole datorita modificarilor produse de
boala in organism, manifestata prin riscul de suprainfectie.
6. Dificultate de a efectua activitati recrative datorita dispneei,
oboselii, anxietaţii, manifestate prin apatie sau agitatie, neliniste,
nervozitate.
II.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
OBIECTIVE:
1. Pacienta sa prezinte o respiratie si circulatie in limite
fiziologice. 2. Pacienta sa prezinte temperatura normala in
termen de 3 zile.
3. Copilul sa prezinte toleranta digestiva normala.
4. Copilul sa fie alimentat cantitativ si calitativ corespunzator
varstei. 5. Pacienta sa prezinte somn linistit, odihnitor.
6. Sa fie ferita de infectii supraadaugate.
59
7. Sa existe colaborare cu mama pacientei care la randul ei sa fie capabila sa
contribuie la buna ingrijire a copilului pe parcursul spitalizarii.
INTERVENTIILE ASISTENTEI
1. Copilul va fi instalat intr-un salon linistit, curat, aerisit si

incalzit;
pregateste materialul necesar dezobstruarii conductului auditiv
extern de eventualele secretii. La indicatia medicului administreaza
tratament.
2. Masoara zilnic temperatura cu termometrul introdus
intrarectal si o inregistreaza in foaia de temperatura. Combate febra prin
administrarea la indicaţia medicului a medicatiei antipiretice
(supozitoare de 3 ori/zi, Algocalmin 0,6ml i m . la internare) si prin
impachetari toracice.
3. Asigura copilului o alimentatie adecvata varstei, tinand
seama de modificarile apetitului survenite din cauza bolii. Hidrateaza
atent si permanent copilul in perioada febrila cu lichide zaharate, supe
strecurate in cantitati mici si repetate. La indicatia medicului
administreaza in primele ore regimul hidrolactat si ulterior regim lacto-
fainos.
4. Asigura copilului un mediu ambiant linistit, cu o
temperatura ambientala constanta intre 18-20 grade Celsius.
5. Administreaza la indicatia medicului Fenobarbital
(anliconvulsivant si
hipnotic)
.
Supravegheaza permanent copilul, verifica starea tegumentelor
6. si a
mucoaselor, asigura igiena corporala prin bai partiale zilnice si lenjerie curata.
7. Explica mamei care sunt nevoile copilului bolnav, rolul
medicatiei si al manoperelor efectuate; face educatie sanitara mamei.
60
APLICAREA INGRIJIRILOR
PREOPERATOR
DATA PROBLEM PROBLEME OBIECTIV INTERVENTI INTERVENTI EVALUARE

E POTENTIAL E I I DELEGATE
ACTUALE E AUTONOME
09.02.200 Respiratie si Complicatii Copilul sa Am instalat copilul La indicatia 9.02.2008
circulatie infectioase. prezinte intr-un salon aerisit, medicului am In urma
8 inadecvata Deshidratare respiratie si curat si suficient efectuat instilatii interventiilor
datorata severa. Convulsii circulatie in incalzit. Am pregatit nazale pentru autonome si
procesului febrile. limite materialele necesare restabilirea delegate de urgenta,
inflamator. fiziologice. Sa dezobstruarii permeabilitatii copilul si-a reluat
Polipnee prezinte stare de conductului auditiv nazale cu ser treptat respiratia
moderata. confort psihic. extern. Am pregatit fiziologic normala la 1ora de
Tegumente si copilul si efedrinat 0.5 cate la istituire. Persista
mucoase materialele necesare 3-4picaturi de 3- paloarea. 11.02.2008
palide recoltarii produselor 4ori/zi. Dupa 3zile de
biologice pentru tratament intensiv,
examenele de Am administrat pacienta se
laborator: sange, tratament de restabileste
materii fecale, urgenta indicat de respirator si
exudat faringian. medic cu circulator.
Am insotit copilul HHC(hemisuccinat Examenele de
la radiologie in de hidrocortizon) laborator au
vederea efectuarii 50mg.i.v.Si ulterior prezentat valori
unei radiografii 25mg.i.v. la modificate fata de
cardio-pulmonare. intervale de 6 ore. normal: VSH=7mm/1
Am observat, Ampicilina ora
masurat si 1g/zi:1flac. A 250mg 16mm/ 2ore
61
administrand 10- ;
15mg./12g corp oral Calciu=4
la 6 ore, iar in Glicemie=0,83mg/
continuare dl Evidentiind
administram anemie Infectie,
Ampicilina 1g/24 usoara
ore, 1flac.A 250mg. hipocalcemie
la 6ore i.m.
Ca gluconic 10%
1f./zi per.os.
Romergan sirop
lingurita de 2ori/zi.
Am efectuat
instilatii cu solutie
otica 1pic.de 3ori/zi
ambele urechi.
Am efectuat I.D.R.
la P.P.D.
9.02.2008 Hipertermie. Soc. Copilul sa Am masurat Am combatut Treptat temperatura

Proces Pierderea starii prezinte temperatura febra prin scade:
infectios de constienta. temperatura in copilului si am administrarea 10.02.2008
cauzat de limite normale inregistrat-o in medicatiei la T=38,4grade C
febra ridicata, in termen de F.O. (foaia de indicatia 11.02.2008
piele calda, 3zile. temperatura) medicului: T=37,5grade C
umeda; La internare Paracetamol sup. 12.02.2008
transpiratii T=39,8grade C 3/zi; T=36,5grade C
abundente Algocalmin Ajungand la valori
0,6ml/i.m. normale in a 4-a zi
la internare de la internare.
Alimentatie Copilul sa Am hidratat atent si La indicatia La internare
inadecvata. prezinte permanent copilul medicului am copilul prezenta
Deficit din toleranta in perioda febrila cu administrat in inapetanta si
punct de vedere digestiva supe strecurate primele 10ore un primea greu
cantitativ si normala. lichide, adecvate regim hidrolactat lichidele. In urma
calitativ; Sa fie varstei, tinand corpus din ceaiuri interventiilor si
62
Aport reduse calitativ de modificarile lapte caldute, apoi simptomelor bolii,
de lichide; corespunzator apetitului survenite am trecut copilul pe copilul va recapata
Usoara varstei. Sa din cauza secretiilor un regim lacto- treptat apetitul, isi
scadere prezinte curse din nas in fainos corpus din restabileste toleranta
ponderala; apetit normal stomac ce franeaza supe, gris, orez cu digestiva dupa
Inapetenta mecanismul lapte. Nevoile 48ore. 11.02.2008
fiziologic de nutritive pentru un copilul aflat pe
aparitie a senzatiei copil de 1 an sunt de regim hidrolactat
de foame. Am 90-100cal/kg corp/zi. este trecut pe
cantarit zilnic Alimentatia zilnica lactofainos.
copilul, iar valoriale cuprinde 500ml 11.02.2008
obtinute le-am lapte, 30-60g branza Greutate= 8400g
inregistrat in F.O. de vaci,10-15g unt. (fata de 8100 g la
am servit copilului 30-50g carne, 50- internare)si se
alimentatia in 100g paine alba sau mentine stationar
conditii igienice integrala, 75-100g pana la externare.
Striate, cu rabdare cartofi, 150-200g
si intelegere. legume si
zarzavaturi
Somn Pacienta sa Am asigurat proaspete,
Am 10-15gla
administrat Copilul si-a reluat
inadecvat cu prezinte somn copilului un mediu indicatia treptat somnul
alterarea linistit, ambiant linistit, medicului calitativ si
calitatii si odihnitor, placut odihnitor, cu Fenobarbital cantitativ in limite
cantitatii. cantitativ si temperatura 0,5ml.i.m. fiziologice.
Febra. calitativ, constanta intre 18-
Tuse. corespunzator 20 grade C.
Manifestari: varstei in 2-
-somn 3zile. Sa
afectat prezinte stare de
Risc de infectii Pacientul sa fie Copilul sa fie Am supravegheat Pacienta a avut o
supraadaugate ferit de afebril, fara permanent evolutie
, scaderea suprainfectie. reasccensionari comportamentul favorabila, nu a
rezistentei ale copilului, aparitia prezentat
organismului. temperaturii. Sa unor manifestari complicatii, iar
nu apara otoree patologice. Am tegumentele s-au
mucopurulenta. verificat mentinut curate si
63
si mucoasele
copilului
asigurandu-i igiena
tegumentara prin
bai partiale zilnice
la pat si a lenjeriei
curate de corp si pat.
TRATAMENT
DENUMIRE FORMA DE ACTIUNI TII MOD DE DOZA DOZA OBSERV

PREZENTAR ADMINIS ZILNICA ZILNICA ATII
E T RARE ADMINIST MAXIMA
R ATA
ALGOCALMIN Cpr.500mg. Antialgic p.os(oral) Per os si 2g i.v.

Fiole: Antiinflamato i.m. intrarectal 0,5g maxim
1g/2ml r Antipiretic i.v. la nevoie 1ml
AMPICILINA Caps.250/500m Antibiotic din p.os (oral) 1g/zi 4g/zi la copii
g Flacon cu familia B- i.m. 50mg./kg.cor
pulb.inj.de lactamicelor i.v. mai ales p
250/500mg din grupul la copii
64
penicilinelo
r
AMBROXOL Sol.100ml/750m mucolitic Per.os 5-10pic. 30pic/zi la
g Tb.30mg De aceasta varsta
Ca GLUCONIC Recalcifiant Fiole de 10ml Pr.os. 1f/zi 1/2f.de 2ori/zi Nu se
i.v. administre
a za i.v. la
copii
HEMISUCCINAT Antiinflamator f. i.v. 5-
DE ; antisoc 20mg/kg/doza;
HIDROCORTIZO 5ml/25mg., se repeta la
PARACETAMOL Analgezic Cp.0,5g Peros. Peros.20mg/k
Antipireti Sup.0,125g0.250g Intrarectal g corp/zi
c , I.rectal sup.
Susp.125mg/5ml,
ROMERGAN antihistaminic Drj.30mg. Per.os. 0,5 mg/kgc 0,5 mg/kgc Produce
f. 50mg./2ml i.v. per.os seara, sedare,
sirop, i.m. sau 0,1 uscaciune
flac.125ml. i.r. mg/kgcorp a
(124mg/100ml) de3ori/zi ca mucoasei
sup.5mg., 25mg. antihistaminic; bucale
ca antiemetic
0,25-0,5 mg/kg
65
ANALIZE DE LABORATOR
DATA EXAMEN CERUT METODE DE VALORI VALORI

RECOLTARE NORMALE OBTINUTE
10.02.2008 Calcemie Punctie venoasa 5-6 9-11 mg% (4,5- 8mg% (4mEq/l)
ml. Sange pe 4mg. 5,5mlEq/l)
florura de Na
Glicemie Punctie venoasa, 80-120mg/dl 83mg/dl
8-10ml. sange fara
anticoagulant
Ht hematocrit Punctie venoasa 40-52%la barbat 33%
2ml 35-47%la femeie
sange+0,2ml
Hb hemoglobina Punctie venoasa 13-18g/100ml la 7,03g%
2ml barbat 12-16g/100ml
sange+0,2ml la femeie
Leucocite Idem 4000-8000 ml3 13600/mm3
V.S.H. – viteza Punctie 2-13mm/h la 1 ora 7mm/1h
de sedimentare a endovenoasa, seringa 12-17mm/h la 2 16mm/2h
hematiilor 2ml., 0,4 citrat de Na , ore
66
GRAD DE DEPENDENTA LA EXTERNARE
1. Nevoia de a respira = grd.1

grd.1 3. Nevoia de a elimina = grd.1
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele =
grd.2 9. Nevoia de a evita pericolele = grd.2
10. Nevoia de a comunica = grd.2
11. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri, de a
practica religia = grd.1
grd.1 13. Nevoia de a se recrea = grd.1
14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.1
TOTAL : 27 PUNCTE
67
Independent
Dependent
II.5. EXTERNAREA BOLNAVULUI
Data externarii: 15.02.2008

Diagnosticul la externare: Otita medie acuta forma stenica,
vindecata Starea pacientului la externare:
Pacienta in varsta de 1 an este adusa de mama la sectia de pediatrie
pentru: febra, plans, inapetenta, refuzul alimentatiei, otodinie. Se instituie
tratamentul de urgenta cu HHC i.v. in primele 2 zile, Ampicilina inj; timp
de 4 zile, Ca gluconic 10% f. 1/zi per.os., Romergan sirop timp de 3 zile,
Ambroxol solutie, per. Os. 4 zile si tratament simptomatic.
Boala a evoluat favorabil, copilul externandu-se vindecat.
68
RECOMANDARI LA EXTERNARE:
- mama sa evite pe cat este posibil contactul copilului cu persoane

bolnave, aglomeratii;
- sa revina cu copilul la control peste 7 zile;
- sa continue tratament la domiciliu cu Amoxicilina 250mg/5ml
sirop flac, 1lingurita la 8 ore;
- igiena stricta a urechilor;
- evitarea racelii, curent, frig.
PLAN DE INGRIJIRE
CAZUL II
II.1 CULEGEREA DATELOR
Sursa de informare
- pacient;
- apartinatori;
- foaia de
observatie; - echipa
de ingrijire.
69
II.1.1. Date privind identificarea pacientului
 Date fixe:
Numele si prenumele : P.G.
Varsta : 25 ani
Sex :
Religie masculin :
Nationalita ortodoxa
te Ocupatie : romana
Stare civila : strungar
: casatorit
 Date variabile
Domiciliul: localitatea Campina, judetul Prahova
Conditii de viata si munca: locuinta – apartament confortabil, 3 camere
in care locuiesc 2 persoane.
Gusturi personale: alimentatie bazata pe proteine animale si salate;
asculta muzica populara;
Mod de petrecere a timpului liber: ii place sa-si petreaca timpul liber cu
familia sa, in parc sau in aer liber; ii plac excursiile la munte.
II.1.2. Starea de sanatate anterioara:

a) Date
antropometrice: -
greutate: 70 kg;
- inaltime: 170 cm;
- grupa sanguina: AII, Rh pozitiv;
70
b) Limite senzoriale:
- alergii: negativ;
- proteze:
absente;
- acuitate vizuala in limite normale, corespunzatoare
varstei; - acuitate auditiva redusa la U.D.;
- somn: se odihneste 3-4 ore pe noapte, somnul fiind de cele mai
multe ori intrerupt de tuse;
- mobilitate: buna, in limite
normale; - alimentatie: adecvata;
- eliminari: mictiuni spontane nedureroase, tranzit intestinal prezent.
d) Antecedente heredo –
colaterale: - fara importanta.
e) Antecedente personale patologice:

- bolile copilariei;
- bronhopneumonie la 18 ani.
II.1.3. Informatii legate de boala

a) Motivele internari: hipoacuzie urechea dreapta, otoree mucoasa
urechea dreapta, disfonie, febra, inapetenta, insomnie.
b) Istoricul bolii:
Boala a debutat in urma cu 2 saptamani cu alterarea starii generale,
agitatie, tuse si febra si s-a agravat progresiv complicandu-se cu
disfonie, disfagie, dureri laringiene, otodinie, hipoacuzie urechea dreapta
si inapetenta, pacientul refuzand alimentatia si prezentand dispnee, otoree
mucoasa urechea dreapta si disfonie, motiv
71
pentru care se prezinta la camera de garda a sectiei O.R.L. unde este internat
pentru
investigatii si tratament.
c) Diagnosticul la internare: laringita acuta otita medie
supurata. d) Data la internare: 19.03.2008, ora 11.
e) Examenul pe aparate si sisteme:
- facies suferind: tegumente umede, transpiratie, palide; mucoase
- tesut celular subcutanat normal
reprezentat; - sistem osteoarticular:
integru, mobil;
- aparat respirator: torace normal conformat, simetric; tuse latratoare,
discreta disfonie; murmur vezicular usor diminuat bilateral; F.R. = 20/min;
- aparat cardiovascular: soc apexian in spatiul V intercostal stang,
zgomote cardiace ritmice bine batute ( A.V. – 125batai/minut), fara
zgomote patologice supraadaugate, puls prezent bilateral la arterele
periferice;
- aparat digestiv: faringe usor hipermic, abdomen suplu mobil cu
miscarile respiratorii, cicatricea ombilicala prezenta normal conformata; ficat
la rebord, splina nepalpabila; tranzit intestinal prezent;
spontane, nedureroase; organe genitale externe normal conformate;
- sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana; reflexe osteo –
tendinoase prezente bilateral.
72
EXAMENUL CLINIC O.R.L.:

normala, simt
olfactiv normal dezvoltat, fose nazale permeabile, meate si cornete de aspect
normal; mucoasa nazala usor hiperemica;
* urechi: pavilioane normale conformate, canal auditiv extern cu
secretii mucoase la nivelul urechii drepte, otoscopic se observa perforatie
a membranei timpanice, situata in pars tensa, in jumatatea inferioara,
reniforma si secretii mucoase filante;
Audiograma efectuata depisteaza surditate de transmisie la
nivelul U.D. Radiologia evidentiaza mastoida eburnata.
* laringe: obstructie laringiana, disfonie, tuse latratoare; stridor
inspirator cu ascensionarea laringelui in inspir.
Probleme actuale:
- febra;
- dispnee
inspiratorie; - otoree
mucoasa U.D.; -
hipoacuzie U.D.;
- facies anxios,
suferind; - inapetenta.
Probleme potentiale:
- alterarea respiratiei;
- tulburari ale starii de
constienta; - surditate.
73
II.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA
DATELOR II.2.1. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR
FUNDAMENTALE

TA TA
1. NEVOIA DE -Frecventa resp Dispnee de Alterarea Obstructia
A RESPIRA SI A 20/min tip inspirator vocii; cailor
AVEA O BUNA cu o discreta respiratorii;
Tahicardie: Dispnee;
CIRCULATIE bradipnee.
puls 120/min Procesul
Obstructia
Secretii inflamator
Tegumente: cailor
nazale la nivelul
calde, respiratorii
mucoase cailor
umede
superioare;
Alterarea
mucoasei
cailor
respiratorii
2. NEVOIA DE Cavitatea Dificultate Alimentati Disfagie;
A BEA SI A bucala de a
Otodinie;
MANCA libera:dentitie deglutitie; insuficient
buna, reflex de a calitativ Proces
Inapetenta;
deglutitie si inflamato
Moderata
prezent; cantitativ. r U.D.;
scadere
Masticatie: ponderala. Dificultatea Agitatie
dificila de a se
alimenta si
a se hidrata.
Refuz de a
3. NEVOIA DE Urina: de
A ELIMINA aspect normal
74
4. NEVOIA DE Integritate Restrictie in a Refuzul de a Tulburarea
A SE MISCA SI osteoarticulara; se mobiliza; face respiratiei;
A AVEA O activitati
Miscari adecvate Febra; Durere;
BUNA
POSTURA Dificultate de a Anxietate
ramane in
postura
5. NEVOIA DE Adoarme usor Somn agitat, Dificultate Dispnee;
Obstructi
SE ODIHNI frecvente;Ore odihni;
e nazala;
de odihna
Insomnia
insuficiente; Durere
Iritabilitate;
Neliniste
6. NEVOIA DE Vesminte alese Dificultate de a Neindemana Durere;

A SE IMBRACA dupa gust si se imbraca si r e in a se
SI DEZBRACA varsta, adecvate dezbraca imbraca si
climatului si dezbraca
statusului socio
-cultural
MENTINE integre, 38,8 grade C infectios
TEMPERATUR rozate kla nivelul
Tegumente
A CORPULUI IN urechii si
calde
LIMITE laringian
transpirate
NORMALE
Agitatie,
8. NEVOIA DE Par tuns Tegumente Dificultate Proces

A FI CURAT, scurt, ingrijit; transpirate, a de a urma infectio
INGRIJIT, DE A unghii taiate, calde prescriptiil s
PROTEJA curate e
Agitatie;
TEGUMENTEL ingrijirilor
E SI Ureche dreapta de igiena
MUCOASELE obturata de
9. NEVOIA DE Masuri de Transpiratii Durere. Neacceptare
A EVITA prevenire a abundente. a bolii;
Probabilitat
PERICOLE accidentelor
Tristete e a atingerii Proces
, infectiilor
integritatii infectio
si
psihice s
agresiunilor
75
10. NEVOIA Acuitatea Dificultate de Comunicar Hipoacuzie
DE A vizuala si a vorbi. e
COMUNICA auditiva in ineficienta
limite normale
11. NEVOIA Convingeri
DE A personale fata
ACTIONA de realitate;
CONFORM
PROPRIILOR Posibilitatea de
CONVINGERI a actiona
SI VALORI DE conform
A PRACTICA propriilor
credinte.
12. NEVOIA DE Integritate
A FI psihica;
PREOCUPAT IN
Autocritica:folo
VEDEREA
s este timpul
REALIZARII
liber in mod
placut; fara
dificultate in a-
si asuma roluri
13. NEVOIA Sentiment Dificultate de Dezinteres Lipsa de
DE A SE de a participa la in a interes
RECREA multumire activitati indeplini
recreative activitati
14. NEVOIA DE Deprindere,
A INVATA
Acumulare
CUM SA-TI
de
PASTREZI
cunostinte,
SANATATEA
Modificari
comportamenta
76
II.2.2 GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE
: pacientul dependent atat prin varsta cat si datorita bolii, are nevoie de
ingrijiri si ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale.
GRAD DE
DEPENDENTA: 1. Nevoia de a
respira = grd.3
grd.3 3. Nevoia de a elimina = grd.1
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele =
grd.2 9. Nevoia de a evita pericolele = grd.1
10. Nevoia de a comunica = grd.2
11. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri, de a
grd.1 13. Nevoia de a se recrea = grd.2
14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.1
TOTAL: 27 PUNCTE
SE INCADREAZA IN GRADUL III DE DEPENDENTA
77
Independent
dependent
II.2.3.DIAGNOSTIC NURSING:
1. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului
inflamator si
infectios manifestata prin bradipnee inspiratorie, tuse seaca, iritativa,
disfonie, tegumente palide.
2. Dificultate de a comunica datorata procesului inflamator la nivelul
urechii medii, manifestata prin otoree mucoasa si hipoacuzie.
3. Alterarea vocii datorita procesului inflamator de la nivelul
laringelui si manifestata prin raguseala, dificultate de a comunica.
4. Hipertermie datorita procesului infectios, manifestata prin febra
ridicata, piele umeda, calda.
78
5. Somn inadecvat calitativ si cantitativ datorita tusei, durerilor,
anxietatii,
tulburarilor respiratorii si manifestata prin adormiri dificile, treziri frecvente,
oboseala, neliniste.
6. Dificultate de a se alimenta si a se hidrata corespunzator datorita
disfagiei, tusei, anxietatii si manifestata prin scadere ponderala moderata,
aport alimentar si lichidian insuficient.
7. Dificultate de a efectua activitati recreative datorita modificarilor
produse de boala in organism, spitalizarii si manifestata prin apatie, tristete.
II.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
a) OBIECTIVE:
1. pacientul sa-si recapete vocea normala; sa poata comunica verbal in
decurs de 48 ore.
2. pacientul sa prezinte cai respiratorii libere permeabile. Tusea sa se
diminueze pana la disparitie.
3. pacientul sa prezinte temperatura in limite fiziologice.
4. pacientul sa prezinte somn odihnitor, sa prezinte stare de confort fizic si
psihic.
5. pacientul sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat
corespunzator varstei.
6. pacientul sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra, sa poata
comunica verbal in mod satisfacator in 3 zile.
7. pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase si sa nu prezinte
infectii nosocomiale.
79
b) INTERVENTIILE ASISTENTEI
1. Am asigurat conditii de ingrijire salon curat cu temperatura moderata 18-
20 grade C, umiditate, ventilatie. Am recomandat repaus vocal. Am servit
pacientul cu ceaiuri calde si am aplicat comprese calde in jurul gatului.
La indicatia medicului am administrat tratamentul.
2. Am invatat pacientul sa realizeze gimnastica respiratorie.
3. Am invatat pacientul sa tuseasca, sa sexpectoreze si sa colecteze sputa
daca apare in recipiente special in acest scop; am efectuat educatie
pentru sanatate. Am administrat sirop expectorant, inhalatii cu ceai de
musetel. Am insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei
radiografii cardiopulmonare.
4. Am invatat pacientul cum sa curete secretiile de la nivelul U.D. si
cum sa administreze picaturi otice.
5. Am observat si masurat temperatura axilara. Am notat valorile in
carnetel si am inregistrat grafic in foaia de temperatura. Am asigurat
igiena tegumentelor si vestimentara. Am pregatit materialele necesare
pentru recoltarea produselor in vederea examenelor de laborator.
6. Am asigurat pacientului un mediu ambiant linistit si placut, i-am
recomandat lectura placuta inainte de culcare si i-am administrat un sedativ.
7. Am asigurat pacientului alimentatia corespunzatoare tinand cont de
starea febrila si modificarile survenite. La indicatia medicului am
administrat, in primele 12 ore un regim hidrolactat.
8. Am facilitat modalitatea de comunicare non – verbala. Am aplicat
comprese calde in jurul gatului. Am administrat bauturi calde.
9. Am supravegheat si masurat functiile vitale si vegetative,
comportamentul pacientului si reactia la tratamentul administrat.
80
II.4. APLICAREA INGRIJIRILOR
DATA PROBLEME PROBLEME OBIECTIV INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE

ACTUALE POTENTIAL E AUTONOME DELEGATE
E
19.03.2008 Alterarea vocii Alterarea pe o Pacientul sa-si Am asigurat conditii La indicatia 19.03.2008 ora 16
cauzata de perioada recapete forma de ingrijire, salon medicului am In urma
procesul indelungata a normala, curat cu temperatura administrat interventiilor
inflamator la comunicarii inflamatia U.D. moderata 18-20 grade medicatia: autonome si
nivelul verbale prin ergo- sa se C, umiditate, Vitamina C200 delegate procesul
laringelui, si disfonia diminueze ventilatie, aerisire 3cpr./zi Vitamina A inflamator local
manifestata prin produsa de impreuna cu ritmica a salonului. 4cpr./zi Perfuzie cu laringian si otic a
raguseala si procesul otoree Am recomandat glucoza 500ml, i.v. in diminuat treptat.
disfonie. inflamator mucoasa; se repaus vocal. Am PEV. 21.02.2008 vocea
Alterarea laringian, poate comunica servit pacientul cu Am administrat si-a revenit
comunicarii surditatii spre care verbal in ceaiuri calde, am soluti otica : acid complet. Secretia
datorita poate evolua otita. decurs de 48h aplicat comprese calde boric 4 g. Alcool 70% otica a diminuat.
procesului in jurul gatului. Am 100g. M.F. sol. 1pic de
inflamator otic la curatat secretiile de la 2-3ori/zi si solutie
U.D. manifestata nivelul urechii drepte. otica cu cloramfenico
prin hipoacuzie si Am recomandat si fluoconolon 1pic
otoree mucoasa consumul crescut de de
Respiratie si Insuficienta Pacientul sa Am umezit aerul din Am3ori/zi
recoltat sange 20.02.2008
circulatie respiratorie. prezinte cai incapere cu apa pentru efectuarea rezultatele
inadecvata Obstructia respiratorii alcoolizata. Am unor analize de analizelor nu
cauzata de cailor libere invatat pacientul sa laborator (VSH , prezinta
procesul respiratorii permeabile. expectoreze. Am facut H.L.G., glicemie, modificari fata de
inflamator la superioare prin Tusea se educatie pentru uree). Am administrat valorile normale
nivelul cailor agravarea diminueaza in sanatate, explicandu-i la indicatia medicului 21.02.2008
respiratorii procesului intensitate pacientului efectul tratamentul, Pacientul si-a
81
manifestata prin suprainfectie. la disparitie. Sa nociv al fumatului si modul de reluat respiratia
prin tuse seaca, prezinte importanta renuntarii administrare: normala, mai
iritative, coriza, respiratie si la fumat. Am aplicat Codeina persista
tegumente si circulatie in tehnici de favorizare a fosforica 1tb./zi tusea.secretia otica
mucoase palide limite circulatiei: masaj, Sirop a disparut, cat si
fiziologice in exercitii active. Am expectorant otodinia
decurs de 3 insotit pacientul la 3lg/zi 22.02.2008 tuse
zile. radiologie pentru Instalatii nazale cu seaca in excese
efectuarea unei ulei de pin rare, mai ales la
radioscopii cardio- Inhalatii cu ceai de contact cu fum,
pulmonare. Am ajutat musetel, uleiuri aer rece
pacientul sa se ocupe eterice Am La externare
de igiena urechilor. administrat solutiile F.R.=16/min
Am condus pacientul otice conform A.V.=68/min
la audiograma indicatiilor.
19.03.2008 Hipertermie Deshidratare Pacientul sa Am observat si La indicatia In rma
cauzata de prezinte masurat in regiunea medicului am interventiilor,
procesul infectios temperatura axilara temperatura, administrat temperatura a
si manifestata in limite am notat valorile in antipiretice: scazut ajungand in
prin febra, normale in F.O. in fisa de Aspirine 3cpr./zi 22.02.2008 la valori
tegumente calde termen de 3 temperatura. Am Polidin f. III/zi i.m. normale.
si umede zile asigurat igiena De asemenea am 19.02.2008-
tegumentelor si cea administrat in T=39,1gC
vestimentara, oferind continuare tot 20.02.2008-T=38,3g
pacientului lenjerie tratamentul C
curata, uscata la prescris. 21.02.2008-
nevoie si ajutandu-l T=37,4gC
sa-si efectueze igiena 22.02.2008-
zilnica minima. Am T=36,7gC
pregatit materialele La internare
necesare si pacientul pecientul este
pentru consult O.R.L. afebril, cu
tegumente curate,
integre, si valori
biologice
19.02.2008 Somn inadecvat Oboseala. Pacienta sa Am asigurat Am administrat un constante in
Odata cu calmarea
82
cantitativ si Alterari si prezinte somn pacientului un mediu sedativ Diazepam tusei (22.02.2008),
calitativ datorita tulburari de linistit, ambiant linistit, placut f.l. i.m. cu diminuarea
starii febrile, tusei comportament odihnitor. Nr. odihnitor, cu febrei si
si anxietatii si de ore de temperatura optima. I- ameliorarea
manifestat prin somn am recomandat lecturi starii generale,
somn agitat, corespunzatoa placute, facile inainte somnul revine la
treziri frecvente r e varstei. Sa de culcare. I-am oferit normal
prezinte stare o cana de lapte cald
de confort seara inainte de
Alimentatie Scadere Pacientul sa Am asigurat La indicatia 21.02.2008
inadecvata ponderala severa prezinte pacientului o medicului am pacientul este
calitativ si cu pierderi de toleranta alimentatie administrat in restabilit din
cantitativ, cauzata minerale. digestiva corespunzatoare, primele 12 ore un punct de vedere al
de disfagie, tuse, Deshidratare . normala si sa tinand cont de starea regim hidrolactat tolerantei
obstructie fie alimentat febrila si modificarile compus din lichide digestive, scaderea
laringiana, calitativ si apetitului survenite calde, ceai,lapte si ponderala
manifestata prin cantitativ din cauza secretiilor compoturi. inregistrata de
aport hidric si corespunzator scurse in stomac din Dupa calmarea bolnav fiind mai
alimentar redus, varstei. Am nas. Dupa restabilirea durerilor laringiene si mica de 0.5kg.
slabiciune, adaugat la tolerantei digestive la diminuarea febrei am (200g) fata de
scadere fiecare grad de indicatia medicului administrat greutatea la
ponderala. temperatura hrana a fost repartizata pacientului un regim internare
peste normal in 4 mese la 4ore semisolid.
13% din nr interval, timp necesar La externare
total de calorii pentru o buna pacientul primeste
necesare. In digestie. bine alimentatia care
perioada este acum completa
febrila am calitativ si cantitativ
administrat
cantitati mici si
Alterarea Alterarea grava a dese de ceaiuri
Pacientul Am umezit aerul din Am efectuat inhalatii Dupa efectuarea
mucoasei integritatii sa prezinte incapere. Am facilitat cu infuzie de musetel, tratamentului si
laringelui mucoasei mucoasa modalitati de antiseptice. Am a interventiilor
cauzata de laringiene de catre laringiana comunicare non- administrat autonome si
procesul procesul umeda si verbala. Am aplicat tratamentul prescris delegate,
inflamator si inflamator si integra. Sa comprese calde in de medic in mucoasa
83
disfonie, jena poata gatului. Am umeda integra,
dureroasa la comunica administrat asa cum se
vorbire si dureri verbal in mod bauturi calde. observa la
sub forma de satisfacator in examenul O.R.L.
intepaturi la termen de de control
nivelul 3zile. efectuat de medic.
laringelui, in Disfonia a disparut.
19.02.2008 Scaderea Risc de Pacientul sa Am supravegheat Pacientul nu a
capacitatii de suprainfectii, prin fie ferit de bolnavul atent si am prezentat
aparare a scaderea complicatii masurat zilnic complicatii .
organismului rezistentei infectioase. Sa functiile vitale si evolutia a fost
datorita infectiei organismului. nu prezinte vegetative, favorabila.
si febrei, infectii comportamentul Obiectivele
aportului nosocomiale. pacientului, reactia la stabilite si
alimentar redus tratamentul interventiile s-au
calitativ si administrat. Am dovedit a fi
cantitativ. asigurat igiena corecte.
tegumentelor si
vestimentara, a
84
TRATAMENT

R ATA
GLUCOZA Sol.inj. 20%,33% Monozaharida i.v. Variabil in 1l/zi (5%)

40%, sol.perf. 5%, fisiologica, sursa PEV functie de caz . 500ml/zi(10%)
10% de energie, creste Aici 250ml/zi
volemia, combate
deshidratarea
POLIDIN Fiole 1 ml i.m. 3fiole/zi 3fiole/zi
DIAZEPAM Cpr. 2mg, Tranchilizant, p.os. De 1-2ori/zi i.m. 0,5mg/kgc
5mg,10mg; miorelaxant , i.m. / i.v. lent la batrani
fiole de 2ml. A anticonvulsiva i.v. lent 2-20mg
10mg (5mg/ml) nt repetabil dupa
VITAMINA C200 Cpr.200mg Stimuleaza apetitul p.os. i.v. sau 3cpr/zi 2cpr de 4-5 ori/zi
Fiole a si creste imunitatea in PEV 1-2 fiole /zi i.v.
10ml sau in PEV
VITAMINA A Drj.10000UI Vitamina Per os 3drj./zi 3drj/zi
Trofic tegumente
si mucoase
CODEINA Cpr.15mg, 30mg, antitusiv Per os Per.os 3cpr/zi
60mg 1mg/kgcorp de
3 ori/zi
85
ANALIZE DE LABORATOR
DATA EXAMEN CERUT METODE DE VALORI VALORI

RECOLTARE NORMALE OBTINUTE
20.02.2008 Glicemie Punctie venoasa 8- 80-120mg/dl 100mg/dl
10 ml. Sange fara
anticoagulant
Ht hematocrit Punctie venosa 2ml. 40-52%la barbat 41%
sange + 0,2ml 35-47%la femeie
Hb hemoglobina Punctie venoasa 13-18g/100ml la 15g%
2ml barbat 12-16g/100ml
sange+0,2ml la femeie
Leucocite Punctie venoasa 4000-8000 ml3 7300/ml3
2ml
sange+0,2ml
V.S.H. – viteza Idem 3-5 mm/h la 1 ora 5mm/1h
de sedimentare a 8-12mm/h la 2
hematiilor ore
Uree serica Punctie endovenoasa, 0,1-0,4 g/l 0,37g/l
86
87
GRAD DE
DEPENDENTA 1. Nevoia
de a respira = grd.1
grd.1 3. Nevoia de a elimina =
grd.l
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja
tegumentele si mucoasele = grd.1
9.Nevoia de a evita pericolele =
grd.2
14.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.2
TOTAL: 27 PUNCTE
88
independent
dependent
89
II.5. EXTERNAREA BOLNAVULUI
Data externarii : 25.02.2008

Diagnosticul la externare:
Otita media supurata cronica simpla ameliorata. Hipoacuzie. Laringita
catarala acuta, vindecata.
Starea pacientului la externare:
Pacientul se externeaza cu simptomele otice diminuate, dar necesita
multiple ingrijiri si revenirea pentru corectarea deficitului auditiv.
Pacientul se externeaza vindecat, cu disparitia tusei, disfoniei,
febrei, cu mucoase si tegumente de aspect normal.
- Sa evite pe cat posibil consumul de alimente si lichide

reci; - Sa nu faca eforturi vocale exagerate;
- Sa nu mai fumeze;
- Sa se informeze mai mult la modul in care iti poti pastra sanatatea;
- Sa revina la control peste 1luna si apoi la 2luni, oana cand dupa un an
in care pacientul nu mai prezinta otoree se va interveni chirurgical
pentru a se incerca repararea timpanului – timpanoplastie – ;
- Am instruit bolnavul sa evite suflatul nasului pe ambele nari
concomitent, si patrunderea apei in ureche cu ocazia bailor. I-am explicat
bolnavului ca la fiecare baie sa introduca in prealabil in ureche un tampon
de vata imbibat in ulei;
- Se interzice bolnavului ca timp de un an sa faca baie la piscina sau la
mare pentru a evita imersia capului in apa.
90
PLAN DE INGRIJIRE
CAZUL III
III.1. CULEGEREA DATELOR

Sursa de informare:
- pacient;
- apartinatori;
- foaia de
observatie; - echipa
de ingrijire.
III.1.1. Date privind identificarea pacientului
 Date fixe:
Numele si prenumele : C.L.
Varsta : 46 ani
Sex : feminin
Religie :
Nationalita ortodoxa
te Ocupatie : romana
Stare civila : croitoreasa
: casatorita
91
 Date variabile
Domiciliul: localitatea Brebu, judetul Prahova
Conditii de viata si munca: locuinta – casa, 3 camere in care
locuiesc 3 persoane.
Gusturi personale: alimentatie echilibrata; ii place sa croiasca si sa coasa;
Mod de petrecere a timpului liber: ii place sa-si petreaca timpul liber cu
familia sa, sa se uite la televizor,gradinarit.
III.1.2. Starea de sanatate anterioara:

a) Date
antropometrice: -
greutate: 62 kg;
- inaltime: 166 cm;
- grupa sanguina: AII, Rh pozitiv;
b) Limite
senzoriale: - alergii:
negativ;
- proteze: absente;
- acuitate vizuala in limite normale, corespunzatoare varstei;
- somn: acuza somnolenta, doarme in ultima vreme 13-14
ore/zi; - mobilitate: buna, in limite normale;
- alimentatie: inapetenta;
- eliminari: mictiuni spontane nedureroase, tranzit intestinal prezent.
c) Antecedente heredo – colaterale:

- fara importanta.
92
d) Antecedente personale patologice:
- bolile copilariei;
- apendicectomie la 19 ani.
e) Antecedente personale fiziologice:

- menarha la 13
ani; - N=1, A=5,
S=6;
- menstre la 28 zile, fara dismenoree, cu durata de 3-4 zile.
III.1.3. Informatii legate de boala

a) Motivele internari: febra, tuse seaca, otalgie pulsatila,
hipoacuzie cu autofonie bilaterala, inapetenta.
b) Istoricul bolii:
Boala a debutat in urma cu 5zile cu alterarea starii generale, agitatie,
tuse si febra si s-a agravat progresiv complicandu-se cu otalgie
pulsatila, hipoacuzie bilaterala, autofonie si inapetenta, pentru care face din
proprie initiativa tratament cu Ampicilina 250mg, 2 caps. la 6ore, 2zile si
solutie otica cu Boramid.
Sub tratament, simptomele se amelioreaza pentru scurta vreme, apoi
reapar mai intense si cu alterarea starii generale. Se prezinta la camera de
garda a sectie O.R.L. cu febra, hipoacuzie, otalgie, unde este internata pentru
investigatii si tratament.
c) Diagnosticul la internare: infectie acuta de cai respiratorii
superioare. Otita medie supurata.
d) Data la internare: 11.03.2008, ora
10. e) Examenul pe aparate si sisteme:
- facies suferind: tegumente umede, transpiratie, palide; mucoase
- tesut celular subcutanat normal reprezentat;
93
- sistem osteoarticular: integru, mobil;
- aparat respirator: torace normal conformat, simetric; tuse latratoare,
discreta disfonie; murmur vezicular usor diminuat bilateral; F.R. = 17/min;
- aparat cardiovascular: soc apexian in spatiul IV intercostal stang,
zgomote cardiace ritmice bine batute ( A.V. – 72batai/minut), fara
zgomote patologice supraadaugate, puls prezent bilateral la arterele
periferice; T.A.=130/70mm 1lg;
- aparat digestiv: faringe usor hipermic, abdomen suplu mobil cu
miscarile respiratorii, cicatricea ombilicala prezenta normal conformata; ficat
la rebord, splina nepalpabila; tranzit intestinal prezent;
spontane, nedureroase; organe genitale externe normal conformate;
- sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana; reflexe osteo –
tendinoase prezente bilateral.
EXAMENUL CLINIC O.R.L.:

normala, simt
olfactiv normal dezvoltat, fose nazale permeabile, meate si cornete de aspect
normal; mucoasa nazala usor hiperemica;
* urechi: pavilioane normale conformate, canal auditiv extern liber;
congestie difuza a mucoasei timpanice, cu repere otoscopice disparute,
membrana timpanica bombata ceea ce sugereaza prezenta de purei in ureche
medie, bilateral.
Puncte mastoidiene dureroase la palpare, otalgie violenta, acufene.
94
* laringe: obstructie laringiana, disfonie, tuse seaca; mucoasa
laringiana
edematiata.
Probleme
actuale: - febra;
- otalgie
violenta; -
acufene;
-
hipoacuzie;
- autofonie;
- tuse seaca;
- disfonie;
- alimentatie inadecvata prin
deficit; - facies anxios, suferind;
- obstructia cailor respiratorii.
Probleme
potentiale: -
alterarea respiratiei;
- tulburari ale starii de
constienta; - surditate;
- insuficienta respiratorie acuta prin obstructia cailor
respiratorii; - perforatie a membranei timpanice.
95
III.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA
DATELOR III.2.1. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR
FUNDAMENTALE

TA TA
1. NEVOIA DE -Frecventa resp Dificultate de Alterarea Obstructia
A RESPIRA SI A 17/min a respira; vocii; cailor
AVEA O BUNA respiratorii;
puls 77/min Disfonie; Obstructia
CIRCULATIE
cailor Procesul
Afonie;
respiratorii; inflamator
Tuse. la nivelul
Inflamati
cailor
a
superioare;
mucoasei
laringiene Alterarea
. mucoasei
cailor
respiratorii
2. NEVOIA DE Cavitatea Dificultate Alimentati Disfagie;
A BEA SI A bucala:dentiti de a
Proces
MANCA e buna, reflex deglutitie; insuficient
inflamator
de deglutitie a calitativ
Inapetenta; cai
prezent; si
Moderata respiratorii
cantitativ.
Masticatie: scadere si urechi
dificila ponderala. Dificultatea bilateral;
de a se
Agitatie
alimenta si
3. NEVOIA DE Urina: de Eliminari Risc de Febra
A ELIMINA aspect normal; crescute prin deshidratar
raport 3:1 transpiratie. e
diurn-nocturn
Scaun 1/zi
96
A SE MISCA SI osteoarticulara;
A AVEA O
BUNA Miscari adecvate
5. NEVOIA DE Adoarme usor Somn agitat, Dificultate Dispnee;

Obstructie a
SE ODIHNI frecvente;Ore odihni;
C.R.S.;
de odihna
Insomnia
insuficiente; Otalgie;
Iritabilitate;
Durere
Neliniste
6. NEVOIA DE Vesminte alese

A SE IMBRACA dupa gust si
SI DEZBRACA varsta, adecvate
climatului si
statusului socio
-cultural
MENTINE integre, 39,8 grade C infectio
TEMPERATUR rozate s
Tegumente
A CORPULUI IN
calde
LIMITE
transpirate
NORMALE
Agitatie,
8. NEVOIA DE Par tuns Tegumente Dificultate Otalgie

A FI CURAT, scurt, ingrijit; transpirate; a de a urma pulsatil
INGRIJIT, DE A unghii taiate, prescriptiil a Proces
PROTEJA Secretii nazale
curate e infectio
TEGUMENTEL Otoree mucoasa ingrijirilor s
E SI de igiena
MUCOASELE Conditii
de
9. NEVOIA DE Masuri de Transpiratii Durere. Neacceptare
A EVITA prevenire a abundente. a bolii;
Probabilitat
PERICOLE accidentelor
Tristete e a atingerii Proces
, infectiilor
integritatii infectio
si
psihice s
agresiunilor
10. NEVOIA Acuitatea Dificultate de a Comunicar Obstructia
DE A vizuala in vorbi si de a e cailor
COMUNICA limite normale auzi. ineficienta respiratorii,
97
Capacitate de a Otalgie
angaja si pulsatila;
mentine o
Acufene
relatie cu
Hipoacuzi
semenii
e
prezenti.
11. NEVOIA Convingeri
DE A personale fata
ACTIONA de realitate;
CONFORM
Posibilitatea de
PROPRIILOR
a actiona
CONVINGERI
conform
SI VALORI DE
propriilor
A PRACTICA
credinte si
RELIGIA
A FI psihica;
PREOCUPAT IN
Autocritica;
VEDEREA
REALIZARII Foloseste
timpul liber in
mod placut si
eficient
13. NEVOIA Sentiment Dificultate de Dezinteres Lipsa de

DE A SE de a participa la in a interes
RECREA multumire activitati indeplini
Oboseala
prezent recreative activitati
recreative Slabiciune
14. NEVOIA DE Deprindere, Lipsa de Lipsa Neglijare
A INVATA cunostinte surselor de a bolii si
Acumulare
CUM SA-TI suficiente informatie a
de
PASTREZI asupra bolii asupra sanatatii.
cunostinte,
SANATATEA actuale bolii
Modificari actuale
comportamental
e, dorinta de a
acumula
cunostinte
asupra
modificarilor
98
III.2.2 GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE :
pacientul dependent atat prin varsta cat si datorita bolii, are nevoie de
ingrijiri si ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale,
GRAD DE DEPENDENTA:
1.Nevoia de a respira = grd.3
2.Nevoia de a bea si a manca =
grd.3 3.Nevoia de a elimina =
grd.1
4.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura =
grd.2 5.Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.3
6.Nevoia de a se imbraca = grd.2
7.Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.3
8.Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele =
grd.3 9.Nevoia de a evita pericolele = grd.1
10.Nevoia de a comunica = grd.2
11.Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri, de a
12.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii =
grd.1 13.Nevoia de a se recrea = grd.2
TOTAL: 28 PUNCTE
99
SE INCADREAZA IN GRADUL III DE DEPENDENTA
Independent
dependent
III.2.3.DIAGNOSTIC NURSING:
1. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului
inflamator si
infectios, manifestata prin bradipnee inspiratorie, tuse seaca, iritativa,
disfonie, tegumente palide, febra, otalgie pulsatila;
2. Alterarea vocii datorita procesului inflamator de la nivelul
laringelui si manifestata prin raguseala, dificultate de a comunica.
3. Hipertermie datorita procesului infectios, manifestata prin febra
ridicata, piele umeda, calda.
4. Somn inadecvat calitativ si cantitativ datorita tusei, durerilor,
anxietatii,
100
tulburarilor respiratorii si manifestata prin adormiri dificile, treziri frecvente,
oboseala,
neliniste.
5. Dificultate de a se alimenta si a se hidrata corespunzator datorita
disfagiei,
tusei, anxietatii si manifestata prin scadere ponderala moderata, aport
alimentar si lichidian insuficient.
6. Dificultate de a efectua activitati recreative datorita modificarilor
produse de boala in organism, spitalizarii si manifestata prin apatie, tristete.
7. Dificultate de a comunica datorata procesului inflamator al cailor
aeriene superioare si otice, manifestata prin hipoacuzie, autofonie, disfonie.
III.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
a) OBIECTIVE:
1. pacientul sa-si recapete vocea normala; sa poata comunica verbal in
decurs de 48 ore.
2. pacientul sa prezinte cai respiratorii libere permeabile. Tusea sa se
diminueze pana la disparitie.
3. pacientul sa prezinte temperatura in limite fiziologice.
4. pacientul sa prezinte somn odihnitor, sa prezinte stare de confort fizic si
psihic.
5. pacientul sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat
corespunzator varstei.
6. pacientul sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra, sa poata
comunica verbal in mod satisfacator in 3 zile.
7. pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase si sa nu prezinte
infectii nosocomiale.
101
b) INTERVENTIILE ASISTENTEI
1. Am asigurat conditii de ingrijire salon curat cu temperatura moderata 18-
20 grade C, umiditate, ventilatie. Am recomandat repaus vocal. Am servit
pacientul cu ceaiuri calde si am aplicat comprese calde in jurul gatului.
La indicatia medicului am administrat tratamentul.
2. Am invatat pacientul sa realizeze gimnastica respiratorie si sa efectueze
igiena locala la nivelul urechilor, precum si cum sa-si administreze picaturi
de solutii otice. 3. Am invatat pacientul sa tuseasca, sa sexpectoreze si sa
colecteze sputa daca apare in recipiente special in acest scop; am
efectuat educatie pentru sanatate. Am administrat sirop expectorant,
inhalatii cu ceai de musetel. Am insotit pacientul la radiologie pentru
efectuarea unei radiografii cardiopulmonare.
4. Am observat si masurat temperatura axilara. Am notat valorile in
carnetel si am inregistrat grafic in foaia de temperatura. Am asigurat
igiena tegumentelor si vestimentara. Am pregatit materialele necesare
pentru recoltarea produselor in vederea examenelor de laborator.
5. Am asigurat pacientului un mediu ambiant linistit si placut, i-am
recomandat lectura placuta inainte de culcare si i-am administrat un sedativ.
6. Am asigurat pacientului alimentatia corespunzatoare tinand cont de
starea febrila si modificarile survenite. La indicatia medicului am
administrat, in primele 12 ore un regim hidrolactat.
7. Am facilitat modalitatea de comunicare non – verbala. Am aplicat
comprese calde in jurul gatului. Am administrat bauturi calde.
8.Am supravegheat si masurat functiile vitale si vegetative,
comportamentul pacientului si reactia la tratamentul administrat.
102
APLICAREA INGRIJIRILOR
DATA PROBLEME PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTI INTERVENTI EVALUARE

ACTUALE POTENTIALE I I DELEGATE
11.03.2008 Alterarea vocii Alterarea pe o Pacienta sa-si Am asigurat conditii La indicatia 12.03.2008 ora 16
cauzata de perioada recapete vocea de ingrijire, salon medicului am In urma
procesul indelungata a normala; curat cu temperatura administrat interventiilor
inflamator la comunicarii otalgia sa moderata 18-20 medicatia: autonome si
nivelul verbale prin ergo- si diminueze in grade C, umiditate, Penicilina G 300 delegate
laringelui, dis-fonia produsa 24ore; ventilatie, aerisire 000 UI de 2ori procesul
manifestata prin de procesul se poate ritmica a salonului. Perfuzie cu inflamator local
raguseala si inflamator comunica verbal Am recomandat glucoza 5% 500ml., a diminuat
disfonie. laringian. in decurs de 48h repaus vocal. Am i.v. in PEV si ser treptat la fel si
Autofonie Surditate servit pacientul cu fiziologic 1flac. otalgia.
datorata Perforatia ceaiuri calde, am Algocalmin 2tb./zi 13.03.2008
procesului timpanulu aplicat comprese Paracetamol vocea si-a
inflamator otic i calde in jurul 2tb./zi Solutie revenit complet.
bilateral, gatului. Am curatat otica cu boramid Secretia otica
manifestata prin secretiile de la a diminuat.
otoree pulsatila nivelul urechii
si hipoacuzie. drepte. Am
recomandat
Respiratie si Insuficienta Pacienta sa consumul
Am umezitcrescut de
aerul din Am recoltat sange 12.03.2008
circulatie respiratorie. prezinte cai incapere cu apa pentru efectuarea rezultatele
inadecvata Obstructia cailor respiratorii alcoolizata. Am unor analize de analizelor nu
cauzata de respiratorii libere invatat pacienta sa laborator (VSH , prezinta
procesul superioare prin permeabile. expectoreze. Am H.L.G., glicemie, modificari fata
inflamator la agravarea Tusea sa facut educatie uree). Am de valorile
nivelul cailor procesului diminueze in pentru sanatate, administrat la normale.
respiratorii inflamator sau prin intensitate pana explicandu-i indicatia medicului Examenul
superioare, suprainfectie. la disparitie. pacientului efectul tratamentul, radiologic nu
manifestata Sa prezinte nociv al fumatului respectand doza, evidentiaza
103
tuse seaca, circulatie in renuntarii la fumat. si modul de patologice.
iritativa, limite fiziologice Am aplicat tehnici administrare:
coriza, in decurs de 3 de favorizare a Codeina 13.03.2008
tegumente si zile. circulatiei: masaj, fosforica 1tb./zi Pacientul si-a
mucoase exercitii active. Am Sirop reluat
palide insotit pacientul la expectorant respiratia
radiologie pentru 3lg/zi normala, mai
efectuarea unei Inhalatii cu ceai persista tusea.
radioscopii cardio- de musetel,
pulmonare. uleiuri eterice. 14.03.2008
tuse seaca
in
excese rare, mai
ales la contact
cu fum, aer rece
La externare
11.03.2008 Hipetermie Deshidratare . Pacienta sa Am observat si La indicatia In rma
cauzata de prezinte masurat in regiunea medicului am interventiilor,
procesul infectios temperatura in axilara temperatura, administrat temperatura a
si manifestata limite normale am notat valorile in antipiretice: scazut
prin febra, in termen de 3 F.O. in fisa de Polidin f. III/zi ajungand in
tegumente calde zile temperatura. Am i.m. De asemenea 14.03.2008 la
si umede. asigurat igiena am administrat in valori normale.
tegumentelor si cea continuare tot
vestimentara, tratamentul prescris 11.03.2008-
oferind pacientului T=39,2gC
lenjerie curata, 12.03.2008-
uscata la nevoie si T=38,4g C
ajutandu-l sa-si 13.03.2008-
efectueze igiena T=37,5gC
zilnica minima. Am 14.03.2008-
pregatit materialele T=36,5gC
necesare si pacientul La internare
pentru consult pecientul este
O.R.L. afebril, cu
tegumente
curate, integre, si
104
constante in
limite normale.
11.03.2008 Somn inadecvat Oboseala. Pacienta sa Am asigurat Am administrat un Odata cu
cantitativ si Alterari si prezinte somn pacientului un sedativ Diazepam calmarea tusei
calitativ datorita tulburari de linistit, mediu ambiant f.l. i.m. (12.03.2008), cu
starii febrile, comportament odihnitor. Nr. de linistit, placut diminuarea
tusei si anxietatii ore de somn odihnitor, cu febrei si
si manifestat corespunzatoare temperatura optima. ameliorarea
prin somn agitat, varstei. Sa I-am recomandat starii generale,
treziri frecvente prezinte stare de lecturi placute, somnul revine la
confort fizic si facile inainte de normal
psihic. culcare. I-am oferit
o cana de lapte cald
Alimentatie Scadere ponderala Pacienta sa Am asigurat La indicatia 12.03.2008
inadecvata severa cu pierderi prezinte pacientului o medicului am pacientul este
calitativ si de minerale. toleranta alimentatie administrat in restabilit din
cantitativ, cauzata Deshidratare digestiva corespunzatoare, primele 12 ore un punct de vedere
de disfagie, tuse, normala si sa fie tinand cont de starea regim hidrolactat al tolerantei
obstructie alimentat febrila si compus din digestive,
laringiana, calitativ si modificarile lichide calde, scaderea
manifestata prin cantitativ apetitului survenite ceai,lapte si ponderala
aport hidric si corespunzator din cauza secretiilor compoturi. inregistrata de
alimentar redus, varstei. Am scurse in stomac din Dupa calmarea bolnav fiind mai
slabiciune, adaugat la fiecare nas. Dupa durerilor laringiene mica de 0.5kg.
scadere grad de restabilirea si diminuarea febrei (200g) fata de
ponderala. temperatura tolerantei digestive am administrat greutatea la
peste normal la indicatia pacientului un regim internare
13% din nr total medicului hrana a semisolid.
de calorii fost repartizata in 4 La externare
necesare. In mese la 4ore pacientul primeste
perioada febrila interval, timp bine alimentatia
Alterarea Alterarea grava a am administrat
Pacienta sa necesar
Am pentru
umezit o din
aerul care este acum
Am efectuat Dupa efectuarea
mucoasei integritatii prezinte incapere. Am inhalatii cu infuzie tratamentului si
laringelui mucoasei mucoasa facilitat modalitati de musetel, a interventiilor
cauzata de laringiene de catre laringiana de comunicare non- antiseptice. Am autonome si
procesul procesul inflamator umeda si verbala. Am aplicat administrat delegate,
105
manifestata prin de suprainfectii, verbal in mod comprese calde in de medic laringiana este
disfonie, jena prin scaderea satisfacator in jurul gatului. Am in umeda integra,
dureroasa la rezistentei termen de administrat continuare asa cum se
vorbire si dureri organismului. 3zile bauturi calde. . observa la
sub forma de examenul O.R.L.
intepaturi la de control
nivelul efectuat de
laringelui, in medic. Disfonia
repaus. a disparut
19.02.2008 Scaderea Risc de Pacienta sa fie Am supravegheat Pacienta nu a
capacitatii de suprainfectii, prin ferit de bolnava atent si prezentat
aparare a scaderea rezistentei complicatii am masurat zilnic complicatii .
organismului organismului. infectioase. Sa functiile vitale si evolutia a fost
datorita infectiei nu prezinte vegetative, favorabila.
si febrei, infectii comportamentul Obiectivele
aportului nosocomiale. pacientei, reactia stabilite si
alimentar redus la tratamentul interventiile s-
calitativ si administrat. Am au dovedit a fi
cantitativ. asigurat igiena corecte.
tegumentelor si
vestimentara, a
alimentatiei.
106
TRATAMENT
R ATA
GLUCOZA Sol.inj. 20%,33% Monozaharida i.v. Variabil in 1l/zi (5%)

40%, sol.perf. 5%, fisiologica, sursa PEV functie de caz . 500ml/zi(10%)
10% de energie, creste Aici 250ml/zi
volemia, combate
deshidratarea
POLIDIN Fiole 1 ml i.m. 3fiole/zi 3fiole/zi
DIAZEPAM Cpr. 2mg, Tranchilizant, p.os. De 1-2ori/zi i.m. 0,5mg/kgc
5mg,10mg; miorelaxant , i.m. / i.v. lent la batrani
fiole de 2ml. A anticonvulsiva i.v. lent 2-20mg
10mg (5mg/ml) nt repetabil dupa
VITAMINA C200 Cpr.200mg Stimuleaza apetitul p.os. i.v. sau 3cpr/zi 2cpr de 4-5 ori/zi
Fiole a si creste imunitatea in PEV 1-2 fiole /zi i.v.
10ml sau in PEV
SER FIZIOLOGIC Pungi de Refacerea In PEV 500-1000 ml/zi
250ml, volumului sau mai putin
500ml,1000ml lichidian. Combate
continand deshidratarea.
HHC f.5ml/25mg Antiinflamato i.v. lent 5-20mg/kg/doza Se repeta
; r Antisoc la nevoie la nevoie
PARACETAMOL Cp. 0.5g Analgezic Per.os 1cpr. De 3 ori/zi 2g/zi
Sup.sus antipireti intrarectal sau mai putin
p c
ALGOCALMIN Cpr.500mg. Antialgic p.o 0.5g la nevoie 2g i.v. maxim 1ml
fiole 1g/2 ml Antiinflamato s
sup r antipiretic i.m.
107
GRAD DE
DEPENDENTA 8. Nevoia
de a respira = grd.1
grd.1 10.Nevoia de a elimina =
grd.l
11.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura =
13.Nevoia de a se imbraca = grd.1
14.Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.1
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja
tegumentele si mucoasele = grd.1
9.Nevoia de a evita pericolele =
grd.1
TOTAL: 27 PUNCTE

108
independent
dependent
EXTERNAREA BOLNAVULUI
Data externarii : 17.03.2008

Diagnosticul la externare:
Otita media supurata acuta banala.
Infectie acuta de cai respiratorii
superioare. Starea pacientului la
externare:
109
- Sa evite pe cat posibil consumul de alimente si lichide reci;

- Sa nu faca eforturi vocale exagerate;
- Sa nu fumeze; sa evite contactul cu fumul;
- Sa se informeze mai mult la modul in care isi poti pastra sanatatea.
- Sa evite curentul, sa respecte regulile de igiena a urechilor in mod
strict, evitand sa ajunga apa in conducturile auditive externe cu ocazia bailor
de curateni;
- Va continua la domiciliu tratamen oral cu Augumentin de 625
mg.1cpr, la 12 ore timp de 5zile si solutie otica cu Boramid 1pic. de 3ori/zi,
ambele urechi.
110
CAPITOLUL III
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
111
ANEXE
TEHNICI UTILIZATE IN INGRIJIREA
PACIENTILOR CU OTITA
INJECTIA INTRAMUSCULARA
DEFINITIE Reprezinta introducerea substantei

medicamentoase in Stratul muscular profund. Se
prefera muschii fesieri dar cu atentie pentru a nu
leza nervul sciatic.
SCOP
Strict terapeutic.
PUNCTE DE REPER
Pacientul pozitionat in decubit ventral. Se
cauta ca reper proeminentele osoase, punctele
Smirniv si Barkenly
PREGATIREA - tava medicala;
- substanta
MATERIALULUI medicamentoasa; - seringa
si doua ace sterile; - tampon
cu alcool.
PREGATIREA - se informeaza;
- se recomanda sa relaxeze musculatura;
PACIENTULU - se ajuta sa se aseze comod in decubit
I ventral, decubit lateral, ortostatism sau sezand
la pacientii dispneici;
- se dezbraca
regiunea. -
TEHNICA spalarea mainilor;
- se ataseaza acul la seringa si se aspira
solutia medicamentoasa;
- se schimba acul;
- se elibereaza acul si se dezinfecteaza locul
injectiei.
BIBLIOGRAFIE
112
1. Ciofu E., Ciofu C. – „Esentialul in pediatrie”, Editura
Medicala
Almatea, Bucuresti 1997
2. Florea Marin – „Explorari clinice si morfofunctionale in
medicina”, Editura Timopur 1993
3. Georgescu Dan – „Produse farmaceutice”, Editura National
1999
4. Papilian Victor – „Anatomia omului” vol.II editia a 7-a,
Editura
ALL, Bucuresti 1993
5. Soare Ioana – „Analize medicale explicate”, Editura Etna
2002
6. Stroiescu Valentin – „Farmacologie”, Editura ALL, Bucuresti
1994
7. Titirca Lucretia – „Tehnici speciale de ingrijire a bolnavilor”,
Editura Didactica si Pedagocica, Bucuresti 2001
8. Titirca Lucretia – „Ghid de nursing”, Editura Viata Medicala
Romaneasca, Bucuresti 2001
9. Tomescu Emil – „Curs elementar de oto – rino –
laringologie”,
Cluj Napoca 1995
113

Lucrare Licenta Otita

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare Licenta Otita

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SCOALA POSTLICEALA ” ” –

PROFILUL : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROFILUL : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTULUI

I.1. Notiuni de anatomie si fiziologie a urechii

II.1 Culegerea datelor.

INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI

Urechea medie se compune dintr-o cavitate centrala denumita tympanum

CASA TIMPANULUI are forma unei lentile biconcave cu 6 pereti.

Peretele superior al casei este subtire, deseori dehiscent (dehiscenta

- scarita (stapes), asezate din afara – inauntru in ordinea descrisa.

Osisoarele se articuleaza intre ele.

APOFIZA MASTOIDA prezinta o serie de cavitati aerate, captusite de

Apofiza mastoida vine in raport superior cu fosa cerebrala mijlocie,

Aparatul auditiv este numit analizator acustico – vestibular si are 2

Dintre toate aceste simptome in otitele medii se intalnesc:

SIMPTOM OTITA MEDIE

2. OTITA MEDIE CATARALA CRONICA (otita seroasa, otita

1. OTITELE MEDII SUPURATE ACUTE

C) OTITELE MEDII IN CURSUL BOLILOR

1. Otita gripala insoteste sau complica gripa, provocata de virusul

2. OTITELE MEDII SUPURATE CRONICE

Otitele medii supurate cronice sunt supuratii cronice ale cavitatilor

Mai este denumita mezotimpanita, otoreea tubara, otita medie supurata

B) OTITA MEDIE SUPURATA CRONICA

Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa mai poarta si

adenoide (hipertrofia amigdalei faringiene) → otita catarala cronica (otita

Otitele medii se clasifica

1. Otita medie catarala acuta:

2. – Sindromul casectizant, cu subfebrilitati si scadere ponderala

Rugeola determina otitele cu germeni banali, pe termen anergizant.

Difteria otica este rara, propagarea se face din faringe, pe calea

Otita tuberculoasa este o complicatie a unei tuberculoze pulmonare,

Zona zooster auriculara nu este de fapt o otita, ci o afectare a

2. Otite medii supurate cronice:

Perforatia poate avea dimensiuni variabile, poate fi reniforma, poate

CAP.1.4. PARTICIPAREA ASISTENTEI

NOTIUNI GENERALE SI INGRIJIRI DE NURSING

In cadrul serviciilor medicale oferite bolnavilor, asistenta medicala

Asistenta medicala trebuie ca pe tot parcursul spitalizarii unui bolnav sa-i

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE

Asistenta urmareste la indicatia medicului:

Asistenta se ocupa de recoltarea de sange venos si capilar in vederea

ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI SIMPTOMATIC

La indicatia medicului, administreaza pacientului medicatia

2. Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita sero - mucoasa)

II. OTITE SUPURATE:

 Otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice)

 Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa

2. Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita sero – mucoasa )

II) Otite supurate:

 Otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice)

2. Otite medii supurate cronice:

Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa.

1. Otita medie catarala acuta: are in general o evolutie favorabila

II) Otite supurate:

1. Otite medii supurate acute:

• Otite medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice):

Otita scarlatinoasa: este provocata de streptococul B-hemolitic, este

Otita tuberculoasa: este singura forma de otita care poate determina

Zona zooster ariculara nu este de fapt o otita, ci o afectare a

2. Otite medii supurate cronice:

• Otita medie supurata cronica simpla: