MINISTERUL EDUCAŢIEI

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ DE STAT SUCEAVA

LUCRARE DE DIPLOMĂ

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU OTITĂ

Asistent Medical Generalist

INSTITUTOR/COORDONATOR: ABSOLVENT:
Grosariu Andreea Ciubotaru Denisa-Alexandra

SESIUNEA
AUGUST
2021

1
 Cuprins

CAPITOLUL I ANATOMIA APARATULUI ACUSTICO-VESTIBULAR

1.1 Aanatomia urechii................................................................................pg 3-11

CAPITOLUL II OTITA
2.1.Definiție...............................................................................................pg 12
2.2. Clasificarea otitelor.............................................................................pg 12-14
2.3.Etiopatogenie.......................................................................................pg 14
2.4.Simptomatologie..................................................................................pg 15
2.5.Diagnostic............................................................................................pg 16-19
2.6.Evoluție ...............................................................................................pg 19
2.7.Complicaţii...........................................................................................pg 19
2.8 Tratament ............................................................................................pg 20
a) la domiciliu............................................................................................pg 20
b) medicamentos........................................................................................pg 20-21
c) chirurgical ........................................................................................... pg 21-22

CAPITOLUL III ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA

PACIENTULUI CU OTITĂ

3.1. Internarea pacientului ........................................................................pg 22

3.2 Asigurarea condiţiilor de igienă şi confort..........................................pg 22
3.3. Alimentaţia pacientului..................................................................... pg 23
3.4. Administrarea medicamentelor...........................................................pg 23
3.5. Pregătirea pacientului pentru tehnicile impuse de afecţiune............pg 24-28
3.6. Pregătirea preoperatorie şi îngrijirile postoperatorii..........................pg 28-29
3.7. Educaţie pentru sănătate......................................................................pg 29
3.8 Externarea pacientului ........................................................................pg 30

CAP.IV STUDIU DE CAZ

Cazul 1 - Plan de îngrijire ..............................................................pg 31-38

Cazul 2 - Plan de îngrijire...............................................................pg 39-43
Cazul 3 - Plan de îngrijire...............................................................pg 46-52

CAPITOLUL V CONCLUZII................................................................pg 53

BIBLIOGRAFIE......................................................................................pg 54

2
 CAPITOLUL I

NOŢIUNI DE ANATOMIE A APARATULUI

ACUSTICO-VESTIBULAR

1.1Anatomia şi fiziologia urechii

Urechea umană are capacitatea de a percepe undele sonore care sunt repetate într-o
anumită ordine sau succesându-se neegulat. Produse de condensări şi rarefieri ale
aerului, undele sonore au trei proprietăţi fundamentale : intensitatea, care este
determinată de amplitudine, înalţimea, condiţionată de frecvenţă, şi timbrul, depinzând
de vibraţiile armonice supra-adăugate. Frecvenţa sunetelor percepute de urechea
uamană poate fi cumprinsă între 25 şi 20.000 cicli/s, iar sensibilitatea auditivă
maximă este cuprinsă între 1000-3000 cicli/s .

Din punct de vedere al anatomiei , urechea se împarte în două mari componente şi anume :
1. Urechea periferică care este alcătuită din :
A) urechea externă care are ca şi componente pavilionul şi conductul auditiv
extern;
B) urechea medie , fiind alcătuită din cutia timpanului, trompa lui Eustachio
şi mastoida;
C) urechea internă, care cuprinde labirintul osos şi membranos;
2. Urechea centrală care cuprinde căile şi centrii acustici şi vestibulari.

Urechea externă
Urechea externă reprezintă partea externă a urechii. Acea parte vizibilă a urechii,
numită şi pavilion, sau concă auriculară, captează undele sonore din aer după care le
trimite prin canalul auditiv către urechea internă.

a ) Pavilionul urechii se află situat între apofiza mastoidă şi articulaţia

temporo- mandibulară .
Acesta poate fi comparat cu o pâlnie, dar având o alcătuire mai complexă
prin cutele şi şanţurile de la suprafaţa sa.

Pavilionul urechii prezintă mai multe elemente :

- Helixul ;
- Antehelixul;
- Tragusul;
3
 - Antetragusul;
- Incizura intertragală;.

b) Conductul auditiv extern

Acesta are o lungime de 2.5 cm , şi este căptuşit cu piele care conţine foliculi piloşi,
glande sebacee, glande cruminoase, glande sudoripare. Subsranţa păstoasă care are
aspect ceros şi care se formează în interiorul conductului auditiv extern are ca şi rol
protejarea urechii.
Connductul auditiv extern este în formă de S italic şi cuprinde porţiunea externă de
ţesut fibrocartilaginos care este acoperit de piele ce prezintă foliculi pilosebacei şi
glande ceruminoase şi o porţiune internă, osoasă, situată la nivelul osului temporal.
Acesta este delimitat anterior de articulaţia temporo-mandibulară, posterior de
procesul mastoid, inferior de glanda parotidă, iar superior de etajul mijlociu al bazei
craniului.

Fig.1. Anatomia urechii

Urechea medie

Urechea medie sau casa timpanului este formată dintr-o cavitate aflată în grosimea
stâncii temporalului. Vibraţiile sonore , acţionând asupra timpanului, pun în mişcare
un lanţ de oscioare aflat în această cavitate şi care în partea externă se sprijină pe
timpan , iar în partea internă intră în contact cu membrana care acoperă fereastra
ovală, membrană situată la limita dintre urechea medie şi cea internă.

Aceasta este interpusă între urechea externă şi urechea internă, fiind săpată în
porţiunea petro-mastoidiană a osului temporal.

4
 a) Cutia timpanului reprezintă o cavitate acrată, în forma unei lentile biconcave,
şi care prezintă trei etaje suprapuse:

- etajul superior- atica sau epitimpanul ;

- etajul mijlociu- atrium sau mezotimpanul;
- etajul inferior- hipotimpanul sau recesul hipotimpanic, şi care se află sub
nivelul conductului auditiv extern.

Cutia timpanului are şase pereţi :

1) peretele superior sau peretele cerebral , este format de o parte a stâncii
temporalului şi care vine în raport cu lobul temporal al emisferelor cerebrale
acoperite de meninge ;
2) peretele inferior care se mai numeşte şi jugular deoarece vine în raport cu vena
jugulară internă ;
3) peretele anterior care se mai numeşte şi tubar , deoarece la nivelul acestuia se
deschide trompa lui Eustachio prin care casa timpanului poate comunica cu
nazofaringele, iar comunicarea acesasta are rolul de a egaliza presiunea pe
ablele feţe ale timpanului;
4) peretele posterior , se mai numeşte şi mastoidian. De la nivelul acestui perete,
casa timpanului comunică printr-un mic canal osos cu celulele mastoidiene ;
5) peretele lateral , care se mai numeşte şi timpanic, iar de la acest nivel se află
membrana timpanică care se interpune între urechea externă ş urechea medie;
6) peretele medial , se mai numeşte şi labirintic , acolo se găseşte fereastra ovală şi
fereastra rotundă.

Conţinutul cutiei timpanului este alcătuit din lanţul osicular, ligamentele osiculare şi
muşchii osiculari. Acest ansamblu constituie sistemul timpano-osicular cu rol în
transmisia undelor sonore, de la urechea externă către urechea internă.
Lanţul osicular este format din ciocan, nicovală, scăriţa şi se poate întinde de la
timpan către fereastra ovală, şi este acoperit de mucoasa casei timpanului.
Ciocanul este inclus în fereastra ovală, prin palatină şi cu ajutorul unui ligament inelar.
Nicovala este interpusă între capul ciocanului şi cel al scăritei. Articulaţiile
dintre oscioare se solidarizează între ele, permiţând buna lor funcţionare.
Articulaţiile dintre ciocan şi nicovală se anchilozează din primii ani de viată,
formând un bloc unic ciocan - nicovala, în schimb, articulaţia dintre nicovală şi scăriţă
ramâne mobilă tot restul vieţii, aceasta fiind functională.

5
 Ligamentele osiculare sunt în număr de patru, acestea fiind, trei pentru ciocan
(ligamentul suspensor sau superior, ligamentul extern care se întinde ca un evantai la
marginea inferioară a zidului atical şi ligamentul anterior fixat pe scurta apofiză a
ciocanului) şi doar unul singur pentru nicovală , cel posterior.
Muşchii osiculari sunt: muşchiul ciocanului care se prinde pe faţa internă a
mânerului şi îl apropie de peretele intern al casei şi muschiul scăritei pe care îl trage
înapoi şi înafară .
’’

Fig.2. Lanţul osicular

b) Trompa lui Eustachio sau tuba reprezintă un conduct care leagă

casa timpanului cu rinofaringele. Aceasta are două segmente
tronconice care sunt turtite transversal şi opuse prin vârf: un
segment postero-extern osos, mai mic (protimpan) şi un altul antero-
intern, mai mare, sau segment fibrocartilaginos, care se deschide în
timpanul deglutiţiei, sub acţiunea muşchilor peristafilini, care se
inseră în jurul său, spre deosebire de trompa fibrocartilaginoasă, cu
rol fundamental în patologia urechii medii, trompa osoasă sau
prototimpanul exercită doar un rol pasiv în aerarea casei timpanului,
având pereti rigizi, nefunctionali. Locul de unire al celor două
segmente este mai îngustat si se numeste istm. Trompa este căptusită
de o mucoasă cu epiteliu ciliat, în continuitate cu mucoasa casei şi a
rinofaringelui. La adulţi are o lungime de 3.5 cm. Aceasta se întinde
de la orificiul timpanic până la orificiul faringian care este situat pe
peretele nazofaringelui.

6
 Fig.3. Urechea medie, canalul auditiv şi membrana timpanică

c) Mastoida este un os masiv al osului temporal, care are formă triunghiulară, are un
vârf inferior ş situată înapoia conductului auditiv extern. Spre exterior, aceasta
prezintă pereţi formaţi din os compact şi printre care se găsesc celule pneumatice,
veritabile funduri de sac aerice ale cutiei timpanice. Sistemul pneumatic mastoidian nu
are rol în fiziologia auzului, mastoidectomia neproducând surditate. Dintre celulele
mastoidiene, doar una este constantă, mai mare (antrul mastoidian) şi comunică cu
casa timanului printr-un mic canal (aditus ad antrum).
Din punct de vedere structural, mastioda este denumită diferit în funcţie de
volumul şi numărul celulelor pneumatice. Când aceste celule sunt mari şi numeroase,
mastoida se numeşte pneumatică; atunci când sunt mici este vorba de mastoida
diploică, iar când celulele sunt aproape dipărute, mastoida este eburnată sau scleroasă.
În peretele anterior al mastiodei se află porţiunea a treia a apeductului lui Fallope cu
segmentul vertical al nervului facial, iar în partea posterioară a peretelui intern există
amprenta sinusului venos lateral. Peretele extern situat sub tegumente, este peretele
chirurgical de abordare a mastoidei.

Urechea internă

7
 Aceasta conţine aparatul cohlear care este destinat auzului şi aparatul vestibular,
care este destinat echilibrului, organe senzoriale situate în cavităti membranoase, la
rândul lor aşezate în cavităti osoase de forme, direcţii şi dimensiuni diferite .

Prin labirintul osos circulă perilimfa,care este un lichid ce scaldă spaţiul dintre
labirintul membranos şi labirintul osos, de unde şi denumirea de labirint perilimfatic,
iar în labirintul membranos se mai găseşte un alt lichid numit endolimfa şi care îi dă
numele de labirint endolimfatic.

Fig.4. Urechea internă

a) Labirintul membtanos endolimfatic este format dintr-un sistem de cavităţi

închise şi care comunică între ele prin canale. Există o cămăruţă anterioară sau saculă
şi o altă cămăruţă posterioară sau utricula, ambele se află situate în vestibulul osos,
iar anterior acestor două cămăruţe se află melcul membranos, care comunică cu sacula
prin canalul Hensen, iar posterior sunt trei canale semicirculare, care comunică cu
utricula.
Peretele labirintului membranos este unul subţire, fragil şi este format din două
tunici: una periferică, conjunctivă şi o tunică internă epitelială, care este diferenţiată
pe alocuri în porţiuni senzoriale. În formarea stratului epitelial se află celule de
susţinere, celule neurosenzoriale ciliate şi o membrană extracelulară care este în raport

8
intim cu cili ai celulelor senzoriale. În saculă şi utriculă se află petele sau maculele
acustice, ale căror celule ciliate sunt acoperite cu membrane otolitice, numite ”lapili”
pentru utriculă şi ”sagite” pentru saculă.

În extremităţile dilatate ale canalelor semicirculare există crestele acustice sau

ampulare, al căror epiteliu senzorial este acoperit cu o formaţiune gelatinoasă numită
cupulă. În cohlee sau melc, epiteliul senzorial este situat în organul lui Corti,care este
aşezat pe membrana bazilara, în canalul cohlear delimitat de membrana lui Reissner şi
stria vasculară. Organul lui Corti este format din celule senzoriale auditive şi din celule
de susţinere ale Deiters şi Claudius. Deasupra acestor celule se află membrana tectoria,
care intră în contact cu celulele auditive, în momentul trecerii undei sonore.

b) Labirintul osos - perilimfatic este format din:

- o cavitate centrală, vestibulară, şi care comunică cu cutia timpanului prin
fereastra ovală şi cu conductul auditv intern cu ajutorul mai multor orificii;
- trei canale semicirculare : cel extern, cel superior şi cel posterior, care sunt
situate în afara şi înapoia vestibulului şi care poate comunica cu vestibulul;
- un canal cohlear care este răsucit de două ori şi jumătate în jurul unui ax central
care este denumit columelă şi comunică cu partea anterioară a vestibulului dar şi cu
casa timpanului prin fereastra rotundă.
Labirintul mambranis şi labirintul osos este înconjurat de o carcasă osoasă şi cu
structură specială, care derivează din cartilaj, şi care nu are zone periferice de
creştere, care nu poate fi înlocuită prin os cu structură haversiană şi al cărei volum
maxim poate fi dobândit în luna a cincea de viaţă intrauterină.
Această capsulă este rezistentă şi apără organul auzului şi al echilibrului şi este
află situată în piramida pietroasă a osului temporal.
Urechea internă este locul de origine a nervului cranian perechea a VIII-a, care
este format din două ramuri: nervul vestibular, care provine din maculele otolitice şi
din crestele acustice ampulare şi nervul auditiv, care este format în organul lui Corti.

9
 Vascularizaţia urechii se face diferenţiat pentru fiecare segment anatomic în
parte.
Pentru urechea externă, arterele provin din artera auriculară posterioară şi artera
temporală superficială, ramuri din carotida externă, iar venele, satelite ale arterelor, se
termină în venele jugulare externă si internă. Limfaticele se varsă în trei grupe
ganglionare: ganglionii parotidieni, ganglionii subauriculari si ganlionii mastoidieni
sau retroauriculari.
Pentru urechea medie , arterele emană din ramura auriculară a arterei maxilare
interne, artera stilomastoidiană din auriculară posterioară, artera timpanică inferioară
din faringiana ascendentă, artera timpanică anterioară din maxilara internă, artera
timpanică superioară din meningeea mijlocie, toate fiind ramuri din teritoriul carotidei
externe şi artera caroticotimpanică, ramură din carotida internă. Venele, analoge ale
arterelor, ajung în plexul pterigoidian şi în sinusul pietros superior.
Pentru urechea internă, artera auditivă internă care este ramură a arterei
cerebeloase antero-inferioare, irigă întregul labirint membranos prin trei ramuri: artera
vestibulră, vestibulo-cohleară şi cohleară. Venele sfârşesc în sinusul venos lateral.
Limfaticele se îndreaptă spre spaţiile subarahnoidiene, în parte sau drenează prin
intermediul limfaticelor cutiei timpanului, de-a lungul trompei lui Eustachio, în
ganglionii rinofaringelui.

Inervaţia urechii este şi ea diferenţiată.

Nervii senzitivi ai urechii externe emană din auriculo-temporal dar şi din
ramura auriculară a vagului, care explică reflexul de tuse care apare în timpul
explorării conductului.
Urechea medie primeşte sensibilitatea din nervul lui Jacobson şi nervul
caroticotimpanic (ramură a plexului carotidian). Nervii motori au rol de a asigura
mobilitatea muşchilor urechii externe prin facial dar şi a muşchilor oscioarelor prin
trigemen (pentru muschiul ciocanului) şi prin facial (pentru muschiul scăritei).
Audiţia reprezintă funcţia urechii de a percepe sunetele de anumite frecvenţe şi
intensităţi. Pragul minim al unui auz normal – pentru conducerea aeriană – este situat
audiometric între 0 si 30 dB.

10
 Un sunet poate fi receptat pe cale fiziologică (meato-miringo-osiculo-cohleară)
numită şi cale aeriană, dar poate fi receptat şi pe alte căi, cum ar fi calea otică osoasă
(mastoidă-cohlee) – cale parafiziologică la omul normal, numită şi conducerea osoasă.
Această cale devine fiziopatologică atunci când este blocat complet sistemul de
transmisie.
Sindromul otoreic
Otoreea poate avea aspecte clinice diferite. Ea poate fi seroasă (otoleea tubară,
otolicvoreea) şi seromucoasă , adică purulentă.
Otoreea purulenă se poate întâlni în anumite cazuri : în otita externă purulentă,
parotida supurată , otoree tubară.

11
 Fig. 5 Supuraţie

CAPITOLUL II : OTITA

2.1.Definiție

Otita este o inflamaţie acută sau cronică a urechii, şi care este însoţită de dureri
puternice la nivelul urechii şi a capului. Acastă inflamaţie se poate localiza în oricare
dintre segmentele urechii : segmentul extern, segmentul mediu sau segmentul intern.

2.2 Clasificarea otitelor

În funcţie de localizarea la nivelul urechii, otita poate fi de trei feluri:

1) otită externă
2) otită medie
3) otită internă

1) Otita externă reprezină o infecție bacteriană care este localizată la

nivelul conductului auditiv extern și a pavilionului auricular.

Simptomatologia otitei externe este :

- durere la nivelul urechii;
- înfundarea urechii ;

12
 - scăderea auzului ;
- stare febrilă ;
- umflarea ganglionilor din apropierea urechii ;
- mâncărimi şi scurgeri purulente din conductul auditiv extern ;
- tumefierea zonelor vecine ;
- edem;
- congestie .

Otita externă poate fi de mai multe feluri :

a) Otită externă acută difuză – este o afecțiune cunoscută și sub denumirea de

urechea înotătorului, poate fi cauzată de scăderea acidității la nivelul
conductului auditiv extern .
b) Otită externă acută – este cunoscută și sub denumirea de furunculoză ,
aceasta este localizată în treimea externă a conductului auditiv și poate fi
însoțită de apariția unei infecții la nivelul foliculilor piloși.
c) Otită externă cronică – poate fi caracterizată prin prurit auricular și este
rezultatul traumatismelor mici și repetate ale conductului auditiv extern.
d) Otită acută eczematoasă – aceasta reprezintă o formă particulară de infecție
auriculară care apare pe parcursul evoluției diferitelor afecțiuni
dermatologice.
Factorii favorizanți care sunt implicați în dezvoltarea procesului infecțios la
nivelul urechii externe pot fi :
- pătrunderea unor substanțe iritante la nivelul auricular ;
- pătrunderea murdăriilor din apă în interiorul conductului auditiv
extern ;
- scăderea acidităţii la nivelul conductului auditiv extern;
- fragilitatea tegumentului care înveleşte conductul auditiv extern şi
pavilionul auricular ;

13
 2) Otita medie reprezintă o infecţie acută a urechii medii care poate fi însoţită de
un lichid purulent.
Simptomele otitei medii pot fi :
̵ stare generală alterată ;
̵ febră ;
̵ otalgie ;
̵ scăderea auzului ;
̵ senzaţie de ureche înfundată.
Otita medie se mai poate clasifica în :
a)Otită medie acută ( OMA ) ̵ reprezină forma de dubut. Aceasta se manifestă prin
inflamaţie pronunţată , durere, febră.
b)Otita medie cu efuziune ̵ aceasta reprezintă acumularea unei cantităţi de fluid şi de
mucus la nivelul urechii medii şi care determină scăderea auzului.
c)Otita medie cronică supurativă ̵ poate reprezenta o formă de otită de efuziune, dar
care are o durată mult mai prelungită.
3) Otita internă este caracterizată prin inflamarea urechii interne .
Este o formă de otită care se vindecă de la sine cu ajutorul sistemului imunitar.
a) Otita internă labirintică ̵ reprezintă inflamaţia labirintului.

Măsuri de prevenire a otitei :

̵ igiena corectă a urechilor ;
̵ evitarea factorilor favorizanţi bolii ;
̵ evitarea expunerii la frg şi umezeală ;
̵ evitarea expunerii la zgomote puternice ;
̵ tratarea corespunzătoare a infecţiilor .

14
 Fig. 6.Otita medie acuta

2.3.Etiopatogenie

Sunt reprezentaţi de germeni, cum ar fi : Streptococcus pneumoniae, Haemophilus

influenzae, Moraxella catarrhalis şi mai rar de Pseudomonas aeruginosa şi
Stafilococcus aureus. Infectarea cu aceşti microbi se produce în general pe cale
aeriană, prin particule infectate împrăştiate în aer prin strănut, tuse, vorbit, dar şi prin
contact direct cuuna sau mai multe persoane bolnave.

Factorii favorizanţi pentru apariţia otitelor medii infecţioase:

Sunt legaţi în principal de obstrucţia foselor nazale şi a rinofaringelui, cum ar fi

viroze respiratorii, sinuzite acute, vegetaţii adenoide („polipii copilului”), deviaţia de
sept nazal, rinită hipertrofică şi rinită alergică, polipoza nazosinusala, tumori ale
foselor nazale sau ale rinofaringelui. De asemenea unele condiţii generale pot creşte
riscul apariţiei otitelor medii, cum ar fi chiar diabetul zaharat şi imunitatea scăzută.

2.4.Simptomatologie

15
 Otita medie acută poate evolua în patru faze succesive , cum ar fi : inflamaţie,
supuraţie, complicaţie si rezoluţie.
Stadiul de inflamaţie este caracterizat prin hiperemie şi edem al mucoperiostului
din urechea medie (căsuţa timpanului şi mastoida), cu constituirea exudatului
serofibrinos, similar otitelor acute virale.
Exudatul se constituie în 3-7 zile iar acesta se acumulează în cavitatea timpanică
până ce o umple în întregime.
Acumularea acestui exudat în cavităţile urechii medii determină atodinie violentă,
care iradiază în tâmplă, mastoidă, în orbită, în maxilarul superior dar şi în ceafă.
Stadiul de supuraţie reprezintă transformarea acestui exudat în mucopuroi sau puroi
franc, şi se formează un abces al casei timpanului.
Durerile devin de acum pulsaţile, mai intense noaptea, determină insomnie, starea
generală se alterează şi apare febră 39-40°C. Se instalează surditate accentuată, ameţeli
şi vertijuri puternice. La otoscopie timpanul arată ca fiind congestionat, difuz, şi cu
dispariţia reperelor anatomice, infiltrat şi bombat, mai mult în cadranul posterosuperior
sau în jumătatea posterioară. Mastioda prezintă durere la palpare, nu doar la nivelul
vârfului, ci şi pe antru şi marginea posterioară. Spre a patra şi a cincea zi de evoluţie
spontană, puroiul care a fost colectat, se va elimina printr-o perforaţie la locul de
maximă bombare.

2.5.Diagnostic

Diagnosticul de otită poate fi pus şi cu ajutorul anamnezei pacientului , prin care sunt
detaliate simptomele şi manifestările, cât şi durata acestora.
Pe lângă anamneză, există şi alte investigaţii care pot oferi un diagnostic corect şi
rapid, cum ar fi :

1.Otoscopia

16
 Fig 7. Exaluarea conductului auditiv cu ajutorul otoscopului.

Otoscopia reprezintă metoda de examinare a conductului auditiv extern cu ajutorul

speculului auricular sau cu ajutorul otoscopului.
Prin otoscopie se cercetează pereţii conductului auditiv extern, dar şi membrana
timpanică şi se verifică prezenţa corpilor străini sau a dopului de cerumen.
Otoscopia are un rol semnificativ în diagnosticul mai multor afecţiuni ale urechii.
Diagnosticul întârziat al diferitelor patologii ale urechii, poate facilita progresia către
afecţiuni mai grave, subliniind împortanţa otoscopiei.
Această metodă de diagnosticare a otitelor este realizată de către medicul ORL , iar
acesta trebuie să evalueze starea de sănătate a membranei timpanice şi să observe
factori precum culoarea, prezenţa perforaţiei şi aspectul bombat al acesteia.

2.Timpanometria

17
 Fig. 8 Examinarea urechilor cu ajutorul timpanometrului.

Timpanometria reprezintă o evaluare acustică pentru evaluarea stării urechii medii, şi a

oaselor de conducere pri crearea unor variaţii a presiunii aerului în canalul urechii.
Timpanometria este un test obiectiv al funcţiei urechii medii. Nu reprezintă un test de
auz, ci mai degrabă o măsură de transmitere a energiei prin urechea medie.
Timpanometria reprezintă o componentă valoroasă a evaluării audiometrice.
Acesta constă în introducerea în conductul auditiv extern a unei sonde dotate cu un
microfon.
3.Electrocohlegrafia

18
Fig. 9 Efectuarea electrocohleografiei

Acest examen are ca şi scop evaluarea funcţionării cohleei, parte a urechii interne
unde se găsesc celulele de auzului. Supusă unui stimulări, cohleea produce în mod
natural un răspuns electric.
Electrocohleografia permite înregistrarea semnalului electric în timpul stimulărilor
sonore repetate şi scurte.
Acest examen se practică sub anestezie locală pentru copii de peste 8 ani şi sub
anestezie generală uşoară pentru copiii mici.
Acest examen durează în jur de 15 minute şi poate provoca uneori dureri ulterioare.

4.Examenul obiectiv local evidenţiază otoreea în conduct. Otoreea poate fi într-o

cantitate variabilă, este purulentă, puroi seros sau consistent (cremos), uneori
sanguinolent, fără ca acest lucru să constituie un semn de gravitate; este intens fetidă
(în special în lipsa efectuării unei toalete corespunzătoare a conductului auditiv
extern).
Nu există însă o corelaţie între cantitatea otoreii si gravitatea otitei. Otoreea fiind
chiar şi în cantitate mică poate ascunde forme clinice grave, osteitice, ca aticita ce
necesită intervenţie chirurgicală.
Flora depistată în secretie este polimicrobiană, predominând în general
stafilococul. Prezeţa anaerobilor măreste fetiditatea. În puseele de acutizare apare un
germen dominant, de obicei acela este streptococul.

2.6 Evoluție

Prognosticul este în funcţie de tratament şi evoluţie. De obicei, dacă otita nu suferă

complicaţii, prognosticul este foarte bun.

Complicaţiile majore ale acestor forme de otita sunt:

-exteriorizările;

19
-fistulă labirintică;
-paralizia facială;
-tromboflebită de sinus lateral;
-complicaţiile meningocerebrale.

2.7 Complicaţiile otitei

̵ pierderea auzului;
̵ otomastoidita, este complicaţia otitei medii supurate netratată la timp;
̵ timpanoscleroză;
̵ mastoida acută ;
̵ paralizia facială;
̵ meningita bacteriană;
̵ hidrocefalie otitică.

2.8.Tratament

Tratamentul ambulator (la domiciliu)

De multe ori, majoritatea copiilor care au infecţii ale urechii au nevoie de
odihnă şi de îngrijire la domiciliu. Mai bine de 80% din infecţiile urechii se pot
vindeca şi fără un tratament. În cazul în care copilul se dovedeşte că are o formă
moderată de infecţie şi tratamentul la domiciliu poate înlătura durerea de ureche nu
este necesară alegerea altei terapii.
La domiciliu se pot utiliza:
- medicamente ce pot înlatura durerea de ureche. Medicamente cum ar fi
antiinflamatoarele nesteroidiene (ca de exemplu Advil, Motrin sau Aleve) şi

20
 acetaminofenul care ajută la îmbunătăţirea stării copilului. Administrarea
medicamentelor la copil este important să se facă înainte de culcare. Nu se
recomandă administrarea aspirinei la persoanele mai tinere de 20 de ani datorită
riscului de aparitie a sindromului Reye
- aplicarea căldurii la nivelul urechii poate determina o reducere a durerii. Se pot
folosi comprese calde sau chiar şi tampoane de vată calde
- încurajarea odihnei. Odihna ajută organismul să lupte mai repede împotriva
infecţiei.
- folosirea picăturilor pentru ureche. Medicii recomandă folosirea picăturilor
pentru durerea de urechi. Aceste picături nu se folosesc fără sfatul medicului mai
ales dacă copilul are tuburi de dren în ureche ;
- decongestivele, antihistaminicele, expectorantele şi alte metode locale reci
neprescrise, de obicei nu sunt foarte eficiente pentru tratarea sau chiar prevenirea
otitei medii. Antihistaminicele uneori pot determina somnolenţă la copil, de
asemenea determină îngrosarea lichidului şi chiar pot înrăutăţi starea copilului.

Opţiuni de medicamente

Infecţiile urechii sunt tratate cu antibiotice. Însă, cei mai multi copii cu otite se
vindecă şi fără ajutorul antibioticelor. În cazul în care copilul primeşte îngrijiri la
domiciliu şi durerea se ameliorează precum şi celelate simptome după cateva zile, nu
este necesară administrarea antibioticelor.
Atunci când sunt prescrise antibioticele, cel mai adesea se prescriu amoxicilina
(Amoxil) deoarece este foarte eficientă si este mai ieftină comparativ cu alte
antibiotice din aceeasi clasă.
Medicii specialişti recomandă efectuarea unui test auditiv mai ales dacă copilul
are lichid în spatele timpanului de mai mult de 3 luni. Auzul normal este mai dificil pe
parcursul primilor 2 ani de viaţă deoarece copilul învaţă atunci să vorbească. Medicul
prescrie antibiotic pentru a se clarifica lichidul şi totodată recomandă introducerea unui
tub în ureche pentru drenarea acesteia şi îmbunătăţirea auzului.
Alte medicamente ce pot trata simptomele otitei medii sunt:

21
 - acetaminofen antiinflamatoare nesteroidiene , pentru durere şi febră.
Medicamentele prescrise pentru durere,cum ar fi codeina sau picăturile pentru
ureche sunt eficiente mai ales pentru durerile severe de ureche. Nu se recomandă
picăturile daca timpanul este rupt.
Uneori, corticosteroizii, cunoscuţi şi ca steroizi pot fi utilizaţi împreună cu
antibiotice pentru a curăţa lichidul din spatele timpanului .
Steroizii nu reprezintă o alegere bună pentru a trata otita medie.. Steroizii nu se
folosesc pentru copii care au venit în contact cu o persoană care a prezentat varicelă,
în ultimele 3 săptămâni.
Decongestivele, antihistaminicele, expectorantele şi alte metode locale reci
neprescrise, de cele mai multe ori nu sunt foarte eficiente pentru tratarea sau chiar
prevenirea otitei medii. Antihistaminicele pot determina somnolentă la copil, de
asemenea , poate determina îngrosarea lichidului şi pot înrăutăţi starea copilului.
Tratamentul cu antibiotice este eficient în infecţiile cauzate de bacterii.

Tratament chirurgical.
Tratamentul chirurgical în infecţiile urechii medii se face prin plasarea unui tub
de drenaj în interiorul timpanului unei urechi sau chiar în ambele. Reprezintă una
dintre cele mai frecvente intervenţii în copilărie. În timp ce copilul se află sub
anestezie generală, medicul chirurg realizează o incizie micăla nivelul timpanului după
care introduce un tub mic de plastic deschis. De multe ori tubul este plasat în ambele
urechi.
Aceste tuburi care au fost introduse vor drena lichidul din urechea medie şi
refac astfel auzul pierdut. Copiii cu otită medie prezintă adesea şi lichid în spatele
timpanului şi chiar pierderea auzului. De cele mai multe ori, pierderea auzului este
temporară, copiii în vîrstă de 2 ani sau chiar şi mai mici, sunt de obicei cei mai
afectaţi. Auzul normal este foarte important când copiii mici învată să vorbească.

22
 CAPITOLUL III ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU OTITĂ

3.1 Internarea pacientului

Internarea în spital reprezintă un pas important în viaţa oricărui bolnav,

acesta se desparte de mediul său obişnuit şi este nevoit să recurgă la ajutorul unor
oameni pe care încă nu îi cunoaşte ,dar în care îşi pune toată încrederea.
Internarea bolnavilor se face pe baza unor biletelor de trimitere emise de
medicul de familie. Pacienţii internaţi vor fi sunt înscrişi la Biroul serviciului de
primire în registrul de internări, unde va completa şi foaia de observaţie clinică cu
datele de identitate ale acestuia.
Bolnavii vor fi examinaţi la internare de către medicul de gardă, şi care va culege
datele anamnetice de la bolnav sau însoţitor şi le va nota în foaia de observaţie,
stabilind diagnosticul prezumtiv necesar şi din punctul de vedere al dirijării bonavului
în secţiile de spital. În vederea examinării clinice, efectuată de către medicul de gardă,
asistenta medicală oferă ajutor bolnavul să se dezbrace.
După ce diagnosticul prezumtiv a fost stabilit şi repartizarea bolnavului în
secţie fost făcută, asistenta medicală însoţeşte pacientul la baie, aceasta îl ajută să se
dezbrace, observă tegumentele şi fanerele, îl ajută să-şi facă baie (dacă acesta nu
poate), apoi îl conduce în camera de îmbrăcare unde îl ajută să se îmbrace cu hainele
de spital (pijama, ciorapi, papuci, halat).
Hainele bolnavului vor fi preluate şi apoi înregistrate cu grijă în vederea
înmagazinării, eliberându-se bolnavului sau însoţitorului un bon de preluări..

3.2 Asigurarea condiţiilor de igienă şi confort ale pacienţilor

Schimbarea lenjeriei patului :

Are ca obiectiv asigurarea condiţiilor de igienă şi confort.

Avem nevoie de următoarele materiale:

- cărucior pentru lenjerie;
- mănuşi de unică folosinţă;
23
- cearşaf de pat;
- faţă de pernă;
- pătură;
- aleză, muşama;
- două scaune cu spătar.
De obicei, schimbarea lenjeriei se face dimineaţa, după măsurarea fucţiilor vitale , dar
se poate face ori de câte ori este necesar.

3.3. Alimentaţia pacientului

Se va intitui o alimentaţie bogată în fructe şi legume, deoarece acestea conţin

antioxidanţi, vitamina C, vitamina E, minerale, şi pot reduce riscul de complicaţii.
Se propune o cură bogată în sucuri, crudităţi, cereale, legume şi fructe precum şi suc
de orz verde (câte 50 ml de 3 ori pe zi), cu suplimentarea vitaminei B.
3.4. Administrarea medicamentelor

Administrarea tratamentului se face respectand condiţiile de igienă, doza

recomandată de medic şi orarul. Pentru o administrare lejeră se utilizează calea
intravenoasă cu ajutorul unei branule,această scutind pacientul de multiple înţepături.
De asemenea,asistenta medicală va educa pacientul să evite automedicaţia.

3.5 Pregătirea pacientului pentru tehnicile impuse de afecţiune

a) Administrarea medicamentelor prin picături auriculare

Acestea se folosesc pentru tratarea infecţiilor şi inflamaţiilor urechilor, pentru
îndepărtarea cerumenului, pentru anestezie locală, sau îndepărtarea insectelor care au
ajuns accidental în ureche.
Instilaţiile auriculare sunt de cele mai multe ori contraindicate pacienţilor cu timpanul
perforat , dar totuşi se pot efectua cateva manevre sterile.
Instilaţiile cu hidrocortizon sunt contraindicate pacienţilor cu herpes, alte infecţii
virale, fungi etc.

24
Materiale necesare :

-picăturile prescrise, soluţii la temperatura camerei;

-ser fiziologic ( opţional);
-tavă medicală/cărucior de materiale;
-sursă de lumină ;
- un aplicator cu capătul de bumbac;
-bol cu apă călduţă;
-dopuri urechi din bumbac;
- mănuşi de unică folosinţă.

Pregătirea medicamentelor:

-pentru prevenirea efectelor adverse care pot apărea în administrarea de instilaţii

auriculare prea reci (vertij, greaţă , durere) acestea se vor pregăti la temperatura
camerei, fie ţinându-le într-un bol cu apă caldă fie încălzind flaconul în mâna, înainte
de a fi aplicate, acestea sunt testate pe încheietura mâinii
-dacă se va utiliza picurator de sticlă, mai întâi se va verifica integritatea acestuia
pentru a nu răni canalul auditiv.

25
 Fig.10. Picături auriculare

Adminstrarea :

-se vor spăla mâinile

-se va verifica identitatea pacientului
-medicamentul ce urmează a fi administrat va fi verificat : i se verifică data de
valabilitate , doza acestuia
-se asigură intimitate pacientului
- pacientul este rugat să se aşeze culcat pe partea opusă a urechii afectate
-se poziţionează canalul auditiv (la adult se trage ureche în spate şi în sus iar la copil în
spate şi în jos) pentru o mai bună pătrundere a medicamentului
-orice secreţie observată se va şterge cu ajutorul aplicatorului cu capăt de bumbac

26
- odată ce urechea a fost poziţionată corect se va aplica numărul indicat de picături
ţinând în aşa fel picuratorul încât picăturile să fie aplicate nu direct pe timpan ci pe
peretele canalului auditiv, pentru a dimuna disconfortul pacientului
-se menţine urechea în acceaşi poziţie până când medicamentul dispare cu totul în
interiorul canalului auditiv, apoi este eliberată în poziţia obişnuită.
- i se cere pacientului să rămână culcat încă 5-10 minute pentru a lasă medicamentul să
fie absorbit , după care se pune un dop de bumbac pentru a împiedică scurgerea
medicamentului, având grijă să nu fie introdus prea adânc pentru a nu crea presiune în
canalul auditiv
-se curată şi usucă urechea
-dacă este indicat se va repta aceeaşi procedură în cealaltă ureche după cel puţin 10
minute
-se spală mâinile

b)Spalatura auriculară

Definiţie
Spălătura auriculară înseamnă spălarea conductului auditiv extern prin introducerea
unui lichid în conductul auditiv.

Scop
-terapeutic
- pentru îndepărtarea secreţiilor de puroi, de cerumen
- pentru îndepărtarea corpilor străini care au ajuns în urechea externă în mod
accidental sau chiar voluntar
- administrarea tratamentul otitelor cronice

Pregătirea materialelor

 -  două şorţuri din cauciuc sau din material plastic;

- seringă Guyon, vată;

27
- muşama şi aleză;

- soluţia prescrisă pentru spălătură ;

- masă de tratamente;

- tăviţă renală;

̵ mănuşi de unică folosinţă ;

- scaun.

Fig.11. Spalatura auriculară

Pregătirea pacientului:
psihic:

-se informează pacientul cu privire la tehnică

-i se explică scopul şi durata tehnicii

fizic:

28
-  în cazul în care există in dop de cerumen, cu 24 ore înainte se spălătură se
introduce în conductul auditiv extern de 3 ori pe zi soluţie de bicarbonat de Na în
glicerină 1/20

-  în cazul în care există un dop epidermic se instilează soluţie de acid salicilic 1 % în

ulei de vaselină

-  în cazul corpilor străini hidrofili (boabe de legume şi cereale), se instilează alcool

-  în cazul insectelor vii se foloşte glicerină sau se aplică un tampon cu alcool

-  pacientul este rugat să se aşeaze în poziţie şezândă pe scaun

 - este rugat să se protejeze cu ajutorul cu prosopului şi a şorţului

 - se aşează tăviţa sub urechea pacientului iar acesta va ţine capul înclinat spre tăviţă

Tehnica

  -asistenta îşi spală mâinile

  - aceasta verifică care este temperatura lichidului şi încarcă seringa Guyon cu

lichidul

  -roagă pacientul să deschidă gura

  - trage pavilionul urechii în sus şi înapoi cu mâna stângă, iar cu mâna dreaptă
injectează lichidul de spălătură spre peretele postero-superior şi aşteaptă evacuarea
acestuia

 - tehnica poate fi reoetată la nevoie

- conductul auditiv extern va fi uscat

  - medicul verifică rezultatul spălăturii prin otoscopie

 - este introdus un tampon de vată în în interiorul conductului

-  pacientul este rugat să stea în decubit dorsal 1/2-1 oră

-  lichidul de spălătură se examinează

3.6. Pregătirea preoperatorie şi îngrijirile postoperatorii

Pregatirea generală preoperatorie :

29
          - examenul clinic - se efectuează de medicul chirurg asistat de către asistentă .
Depistează deficienţele şi bolile insoţitoare completate de analize paraclinice şi de
laborator.
          - pregătirea psihică - bolnavul este informat asupra intervenţiei, i se cere
consimtamantul personal, iar pentru minori, cea a parinţilor.
          - ingrijiri igienice - se efectuează baia partiala pasiv (ajutat) sau activ în funcţie
de starea pacientului.

3.7. Educaţie pentru sănătate

Cu scopul de a preveni inflamaţia căilor aeriene, dar şi digestive superioare, un regim

bogat în vitamine şi limitarea alimentelor greoaie este necesar.
Folosirea factorilor naturali are un rol important în călirea organismului pacientului şi
prin aceasta în prevenirea îmbolnăvirii nasului, gâtului şi urechilor.

Din programul niciunui pacient nu ar trebuie să lipsească plimbările, jocurile în aer

liber, expunerea moderată la soare, băile de curăţenie dar şi duşurile de înviorare,
precum şi recreerea în vacanţe la munte şi la mare.

Practicarea unui sport poate avea un rol important nu numai în fortificarea generală a
organismului, dar şi în obişnuirea copilului cu o respiraţie nazală fiziologică în diferite
condiţii de efort fizic.

În cea ce priveşte igiena nazală, pacientul trebuie să fie obişnuit cu suflatul nasului
cât mai corect,se interzice aspirăarea secreţiilor în faringe sau înghiţirii lor, se
interzice aspirarea apei prin nas şi interzicerea traumatizării endonazale cu degetele.
Pentru aceasta se recomandă: evitarea pătrunderii apei şi săpunului în conductul
auditiv extern în timpul spălării pavilionului şi regiunilor periauriculare, curăţirea
pavilionului cu un tampon de vată (este interzisă folosirea beţişoarelor comercializate),
interzicerea scărpinatului cu diverse instrumente ocazionale (beţe de chibrit) sau cu
unghiile murdare, evitarea mediilor prea zgomotoase.

30
3.8. Externarea pacientului

Fig. 12 Externarea pacientului

Pentru asistentul medical, externarea pacientului din spital, trebuie să reprezinte o

preocupare, aşa cum a fost şi primirea acestuia.
Un numărt mare al bolnavilor nu indică probleme la externare, ei cunosc data
externării, şi majoritatea se pot deplasa singuri însă cu un grad de dificultate din
cauza anumitor afecţiuni.
În aceste situaţii, asistentul medical trebuie să se ocupe de externare într-un mod cât
mai serios şi eficient. Biletele de externare efectuate de medic trebuie să ajungă la
bolnavi la timp, să dea anumite detalii suplimentare, dacă bolnavul nu a înţeles perfect
lămuririle date şi scrise de medic şi, prin atitudinea să, să arate bolnavului preocuparea
pe care o are faţă de el până în momentul când acesta părăseşte spitalul.

31
 CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ

Caz clinic 1

1.Culegerea datelor :
Nume: G.
Prenume: P.
Data naşterii : 29.04.2018
Domiciliul: Suceava
Vîrstă : 3 de ani
Sex: masculin
Religie: crestin-ortodox
Stare civilă: -
Data internării: 10.04.2021
Data externării: 14.04.2021
Motivele internării : pacientul este adus de către părinţi , în data de 10.04.2021 la
Spitalul Judeţean Suceava pe motiv că acesta simte o durere persistentă la urechea
stîngă şi stare generală alterată din cauza durerii.
Diagnostic de trimitere: otită supurată stîngă
Diagnostic la internare: otită supurată stîngă
Diagnostic la externare:
- Infecţie bacteriană precizată cu Streptococcus Pneumoniae
- Otită supurată stîngă
- Tulburări în administrarea alimentaţiei.
1. Anamneza:
Antecedente heredo-colaterale : aparţinătorii neagă existenţa persoanelor cu
boli infecţioase în familie;
Antecedente personale : nu are;
Condiţii de viată şi de muncă: specifice vîrstei;
Comportament : sociabil, cooperant.
2. Istoricul bolii

32
 Boala debutează în urrmă cu două zile , în fiecare zi durerile fiind mai greu de
suportat, din acestă cauză , pacientul în vîrstă de 3 ani este internat pe secţia ORL a
Spitalului Judeţean Suceava pentru a primi tratament de specialitate.
3. Examen general
Starea generală : obosit , uşor anxios;
Înalţime : 96 cm;
Greutate : 18 kg;
Temperatură : 38.8˚C ;
T.A : 75/60 mmHg;
Respiraţii : 25r/ min. ;
Puls : 100 b/min;
Stare de nutriţie : apetit scăzut;
Stare de conştienţă : păstrată, coerent;
Facies : uşor palid ;
Tegumente şi mucoase : umede şi uşor palide;
Ţesut celular: subcutanat;
Ţesut ganglionar : nepalpabil ;
Sistem osteo-articular : morfofuncţional;
Aparat respirator : căile respiratorii superioare libere, torace normal;
Aparat cardiovascular: regiunea precordială are aspect normal ;
T.A=75/60mmHg;
Aparat digestiv : aparat simetric mobil;
Aparat urinar : rinichi nepalpabili ;
Sistem nervos : endocrin, bine orientat în timp şi spaţiu.
4. Diagnostic de otoree supurată:
Diagnosticul otitei împlică în primul rând anamneza pacientului care atestă
prezenţa simptomelor specifice otitei : otoree, febră şi otalgie. Se inspectează
pavilionul urechii, a conductului auditiv şi membranei timpanului cu ajutorul
unui instrument numit Otoscop.

Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale :

33
Nevoia Manifestări de Manifestări de Sursa de
fundamental independenţă dependenţă dificultate
1.Nevoia de a
respire şi a avea o - ̄ ̄
bună circulaţie.
2.Nevoia e a Inapetenţă Anxietate
bea şi a mânca ̄
3.Nevoia de a ̄ ̄
elimina ̄
4.Nevoia de a se
mişca şi a avea o - Tulburări în Boala
bună postură menţinerea bolii
5. Nevoia de a Alterarea Oboseală/
dormi şi a se - somnului iritabilitate
odihni
6. Nevoia de a se
îmbrăca şi - - -
dezbrăca
7. Nevoia de a
menţine Febră moderată Infecţie
temperature
-
corpului în limite
normale
8. Nevoia de a fi
curat şi îngrijit - - -
9.Nevoia de a evita
pericolele - - -
10.Nevoia de a
comunica - - -

34
11.Nevoia de a
practica religia - - -
12. Nevoia de a se
realize - - -
13.Nevoia de a se
recreea - - -
14. Nevoia de a
învăţa cum să-şi - Deficit de Lipsa informaţiei
păstreze sănătatea cunoştinţe despre
boală

Alte intervenţii în scopul de a asigura confortul pacientului

Încă de la internarea în secţia ORL i-am făcut cunoscute:

- sala de tratament
- sala de mese
- grupul sanitar
- l-am condus în salon unde i-am făcut cunoştinţă cu ceilalţi pacienţi
- i-am măsurat, urmărit şi notat în foaia de temperatură valorile funcţiilor
vitale:
o P=100 b/min
o T.A=75/60 mmHg
o T=38.8 grade Celsius
o R=25 resp./min

35
Foaie de evoluţie şi tratament:

Diagnostic de Obiective Intervenţii Intervenţii Evaluare

Nursing Proprii Delegate
Febră cauzată -Prevenirea - aerisirea Imediat după -Febra a scăzut
de infecţia complicaţiilor salonului internare se imediat după
bacteriană - combaterea - educ instituie internare ;
manifestată febrei pacientul cât şi tratament cu - starea
prin piele aparţinătorul antifebrile , generală a
umedă la cu privire la motiv pentru pacintului s-a
nivelul igienă , care febra scade îmbunătăţit
membrelor pacientul să-şi favorabil considerabil;
superioare menţină
tegumentele
curate
Otalgie cauztă -combaterea -monitorizez şi La indicaţia -Durerile s-au
de infecţie otalgiei notez funcţiile medicului ameliorat , în
manifestată vitale şi administrez foecare zi fiind
prin agitaţie vegetative în tratamentul mai absente ;
F.O : T˚, T.A, pentru
P, R, Diureză, combaterea
Scaun. durerilor :
Cefort,
Amikacină,
antiinflamatoare.
Senzaţie de -reducerea - educarea Se prescrie -datotită
ureche senzaţiei de aparţinătorului soluţie tratamentului şi
înfundată ureche ca pacientul să specială :Otolin picăturilor ,
cauzată de înfundată evite factorii 2-3 picături 2x senzaţia de
inflamarea de risc pe zi pentru ureche
urchii favorizanţi menţinerea înfundată a

36
manifestată bolii: sa nu canalului auditiv dispărut din a
prin deficienţă stea în curent, în stare câr mai doua zi
de auz sa nu răcească, bună şi a mări
să nu bea calitatea auzului
lichide foarte
reci.
Inapetenţă -combaterea - încurajez Pacientului i s-a -fiindcă durerile
cauzată de inapetenţei pacientul că instituit un au dispărut ,
boală este bine sa meniu comun, inapetenţa s-a
manifestată mănânce şi să mâncând în diminuat ,
prin disfucţie se hidrateze fiecare zi mai pacientul
alimentară astfel încât mult decât ziua putând mânca
vindecarea precedentă ca înainte
poate fi mai
rapidă
Anxietate -reducerea - observ - recoltarea -anxietatea a
cauzată de anxietăţii nivelul sângelui la fost redusă
necunoaşterea anxietăţii şi indicaţia considrabil
faţă de boală exprimarea medicului : deoarece
manifestată verbală VSH, Glicemie, pacientului i s-a
prin nelinişte. - observ starea Hemoglobină, explicat
de spirit a Limfocite, evoluţia bolii
pacientului, şi Monocite etc. şi nercesitea
dacă acesta - tratamentului ;
prezintă - acesta a fost
agitaţie, cooperant şi a
palpitaţii înţeles
- îi creez necesitatea unei
pacientului un igiene
mediu calm , corespunzătoare
pentru ca vîrstei .

37
 acesta să-şi
exprime
temerile şi
convingerile
ştiind că este
ascultat

Examinări paraclinice :

Denumire Rezultat UM Interval de referină

Proteina C 0.607 mg/dL < 0.5
reactivă (CRP)
Număr 16.58 mii/ɲL 6-17
leucocite
Număr 4.66 Mil/ɲL 3.7-4.9
eritrocite
Hemoglobină 12.6 g/dL 11-14
Număr 506 Mii/ɲL 150-450
trombocite
Volum 80.7 fL 73-89
eritrocitar
mediu (VEM)

6 ) Epicriza

Copil în vîrstă de 3 ani , se internează pentru otoree + otalgie stîngă.

Debut în urmă cu o săptămână prin febră.

38
Se iniţiază tratament cu Xifia, Azitrox cu evoluţie nefavorabilă.
După consultul ORL se detectează o otită medie supurată stîngă, motiv pentru care
pacientul este internat .
Clinic la internare, stare generală satisfăcătoare , paloare cutaneo mucoasă, echilibrat
cardio respirator, abdomen suplu, tranzitul intestinal este normal, congestie
amigdaliană, diureză prezentă, fără semne de iritaţie meningeană, , otoree stîngă.
Biologic la internare inportant sdr inflamator ( crp=8.4mg/dl, leucocitoză) cultura din
secreţiile auriculare pozitivă cu Streptoccocus pneumoniae.
Se iniţiază tratament cu Cefort, Amikacină, antiinflamatoare, antifebrile.
Evoluţie satisfăcătoare, febra scade după internare .
Se repetă în dinamică crp + hemoleucograma care evidenţiază valori normale.
La externare afebril, apetent, otoreea este absentă , nu varsă, moderată congestie
amigdaliană.

Recomandări :
1. Să evite contactul cu persoanele bolnave;
2. Control medical periodic prin medicul de familie;
3. Să continue tratamentul cu Augumentin ES 642.9 mg/5 ml-cite, 6.5 mlx2/zi+
probiotic timp de 7 zile + dNF+Tamalis 2.5ml/zi ;
4. Control ORL peste 48 de ore .

39
 Caz clinic 2

1) Culegerea datelor :
Nume: R.
Prenume: I.
Domiciliul: Iaşi
Vîrstă : 21 de ani
Data naşterii: 15.06.2000
Religie: crestin-ortodox
Stare civilă: necăsătorit
Data internării: 10.07.2021
Data externării: 15.07.2021
Diagnostic de trimitere: otită medie supurată
Diagnostic la internare: otită medie cronică tubotimpanică supurată
Diagnostic la 72 de ore: otită medie cronică tubotimpanică supurată
Diagnostic principal la externare: otită medie cronică tubotipanică supurată
Motivele internării:
- Hipoacuzie;
- otoree purulentă;
- hipertermie.
2)Examen clinic general :
Starea generală: obosit, anxios;
Înălţime: 1.70 cm;
Greutate: 70kg
Temperatură: 38.9˚C;
T.A : 120/75mmHg;
Puls: 60 b/min;
Respiraţie: 16 r/min ;
Starea de nutriţie : uşor nefavorabilă din cauza durerilor;
Starea de conştienţă: păstrată;

40
Facies: durere;
Tegumente şi mucoase: tegumente transpirate;
Sistem ganglionar : nepalpabil;
Sistem muscular: normokinetici;
Sistem osteo-articular: morfo funcţional;
Aparat respirator: căi respiratorii superioare libere, torace normal;
Aparat cardiovascular: regiune precordială cu aspect normal, T.A= 120/75mmHg ;
Aparat digestiv: abdomen simetric;
Aparat urinar : rinichi nepalpabili;
Sistem nervos endocrin/organe de simţ: bine orientat în timp şi spaţiu.

3)Anamneza:
Antecedente heredo-colaterale: -
Antecedente personale: nu are;
Condiţii de viaţă : fumător a câte 3 ţigări pe zi, consumă în jur de două cafele pe zi.

4)Istoricul bolii
Boala pacientului a debutat în urmă cu o zi , pacientul resimţind o durere la
urechea dreaptă,susţine că aude cu dificultat,e mai declară că de dimineaţă are febră
şi că aceasta nu a scăzut deloc, motiv pentru care hotărăşte să se prezinte la Spitalul
Judeţean Suceava. În urma consultului şi a anamnezei , pacientul a fost diagnosticat cu
otită medie cronică tubotimpancă supurată. Pacientul este transferat pe secţia ORL a
spitatlului unde rămâne internat şi primeşte tratament de specialitate.

Evalurea celor 14 nevoi fundamentale

Nevoia Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate

fundamentală
independenţă dependenţă
1 . Nevoia de a
respira şi a avea o - - -
bună circulaţie

41
 2 2. Nevoia de a bea
şi a mânca - Inapetenţă Anxietate
1. 3.Nevoia de a - - -
elimina
4.Nevoia de a se
mişca şi a avea o - - -
bună postură
5. Nevoia de a Alterarea
dormi şi a se odihni - somnului Otalgie
6 .Nevoia de a se
îmbrăca şi dezbrăca - - -
7. Nevoia de a
menţine Febră ridicată : - Datorată infecţiei
temperatura 38.9˚ C
corpului în limite
normale
8. Nevoia de a fi
curat şi îngrijit - - -
9. Nevoia de a evita
pericolele - - -
10. Nevoia de a
comunuca Hipoacuzie - Dificultăţi de auz
11. Nevoia de a Dificultate de a
practica religia participa la la - Datorită faptului că
activităţi religioase pacientul este
internat
12. Nevoia de a se Pacientul resimte Datorită otalgiei
realiza durere -
13. Nevoia de a se Pacientul se simte
recreea trist - Lipsa normal a

42
 auzului
14. Nevoia de a Deficit de
învăţa cum să-şi - cunoştinţe legate Lipsa informaţiei.
păstreze sănătatea. de boală

Intervenţii în scopul de a asigura confortul pacientului

Încă de la internarea în secţia ORL i-am făcut cunoscute:

- sala de tratament
- sala de mese
- grupul sanitar
- l-am condus în salon unde i-am făcut cunoştinţă cu ceilalţi pacienţi
- i-am măsurat, urmărit şi notat în foaia de temperatură valorile funcţiilor
vitale:
o P=60b/min
o TA=120/75mmHg
o T=38.9 ˚C
o R=16 resp./min
- i-am asigurat intimitatea de care avea nevoie;
- i-am asigurat suport emoţional.

Foaie de evoluţie şi tratament

Diagnostic de Obiective Intervenţii Intervenţii Evaluare
Nursing proprii delegate
Otalgie -ameliorarea -monitorizez şi -monitorizez şi -starea
cauzată de otalgiei; notarez notez fucţiile pacientului este
infecţie - prevenirea funcţiile vitale : T˚, T.A, favorabilă;
manifestată complicaţiilor; vitale:T˚, T.A, P, R. -după
prin stare - asigurarea P, R; -recoltez internare,
generală confortului şi -asigur probele temperatura

43
alterată intimităţii confortul biologice la copului a
pacientului; pacientului ; indicaţia revenit în
-aerisesc medicului limitele
salonul; pentru normale;
-informez examenele de -pacientului i s-
pacientul laborator : au făcut
despre starea sa VSH, spălături
şi mă asigur că Hemoglobină, auriculae cu
a înţeles să-şi Neutrofile, efect favorabil;
menţină o Leucocite,
igienă cât mai CRP.
bună;

Hipertermie -reducerea -educ pacientul -ajut pacientul -temperatura a

cauzată de hipertermiei; să evite factorii să se hidtrateze revenit în
procesul -readucerea de risc cum ar corespunzător limitele
infecţios temperaturii fi: introducerea şi îl încurajez normale ,
manifestată corpului în unor corpi să facă asta şi tegumentele au
prin tegumente limite normale; străini în singur; aspect normal;
umede şi febră ureche, spălare -îi ofer toate
38.5˚C urechii cu apă informaţiile pe
rece sau apă care mi le cere;
fierbinte;
Alterarea - reducerea -îi asigur -administrez -pacientul a
tegumentelor senzaţiei de pacientului o tratamentul la înţeles
din cauza mâini umede experinţă cât indicaţia importanţa de a
febrei şi transpirate. mai medicului: avea o bună
manifestată satisfăcătoare; Dexametazonă, igienă, mai ales
prin tegumente - în fiecare Controloc, Bio- a tegumentelor;
transpirate dimineată Sun, -acesta a fost
schimb lenjeria Algocalmin, încurajat să

44
 de pat , şi ori Ser fiziologic consume multe
de câte ori este 250ml, lichide pentru a
nevoie Glocoză 10%, se hidrata
Cefort, corespunzător
Gentamicină.
Anxietate -reducerea -încurajez -urmăresc în -anxietatea a
cauzată de frica anxientăţii; pacientul să fiecare zi starea fost redusă
de a nu îşi -observarea vorbească generală a după ce
pierde auzul nivelului de deschis despre pacientului cât pacientul a
manifestată durere al fricile şi stările şi faciesul, iar înţeles boala şi
prin uşoară pacientului; sale, ajutânde-l dacă apar complicaţiile
agitaţie să găsească schimbări, acesteia;
soluţii; anunţ medicul;
-îi ofer suportul
emoţional de
câte oti v-a
avea nevoie ;
Hipoacuzie -ameliorarea -încurajez -i s-a instituit -pacientul a
cauzată de treptată, dar pacientul să fie meniu comun, înţeles că
secreţii eficientă a calm, să iar de la trebuie să-şi
manifestată hipoacuziei; coopereze , să internare menţină
prin -informarea se hidrateze , pacientului i-a urechile curate,
imposibilitatea pacientului pentu ca scăzut febra şi să nu introducă
urechii de aşi despre schema vindecarea să a putut să se corpi străini în
exercita rolul de tratament. fie mai rapidă; alimenteze canalul auditiv,
cât mai corespunzător. şi să se spele
eficient. cu apă călduţă;
- acesta este
externat pe
14.07.2021 ,
după ce se

45
 simţea mult
mai bine;
-pacientul
revine la
control peste
două zile .

Examinări paraclinice:
Investigaţii de laborator Rezultat Valori normale
Hemoglobina 16g% 14-15g%
VSH La oră=1-9mm La oră= 1-10mm
La două ore=6-12mm La două ore= 7-15mm
Glicemia 0.70g% 0.60-1.10g%

5)Epicriza
Pacientul în vârstă de 21 de ani se prezintă în serviciul ORL pentru obstructie
nazală cronică, hipoacuzie ureche dreapă, otoree, simptomatologie cu debut insidios
apărută în urmă cu o zi.
Examen clinic ORL: hipoacuzie ureche deaptă , otalgie, cerumen.
Se instutuie tratament cu : Dexametazonă, Controloc, Algocalmin, Bio-Sun, Glucoză
10%, Cefort , Gentamicină,Ser fiziologic 250ml.
Pacientului i s-au făcut spălături auriculare pentru îndepărtarea cerumen-ului.
Evoluţia în urma tratamentului este una favorabilă , motiv pentru care

46
 Caz clinic 3

1.Culegerea datelor :

Nume: S.
Prenume: I.
Domiciliul: Fălticeni
Vîrstă: 60 de ani
Religie: crestin-ortodox
Stare civilă: căsătorit
Data internării: 01.02.2021
Data externării: 04.02.2021
Diagnostic la internare: otită externă acută difuză.
Diagnostic la 72 de ore: otită externă acută difuză.
Motivele internării:
- otalgie
- senzaţie de ureche plină
- hipoacuzie
- anxietate
- otoree purulentă

2)Anamneza:
Antecedente heredo-colaterale : este tată a trei copii;
Antecedente personale : nu se ştie cu boli grave şi nu urmează un tratament
medicamentos;
Condiţii de viaţă: corespunzătoare vîrstei;
Comportamente: nefumător, consumă aproximativ două cafele pe zi.

3)Istoricul bolii

47
 Boala pacientului debutează în urmă cu 3 zile după ce a acesta a fost la piscină
cu familia, iar a doua zi după ce acesta a revenit acasăa acesta observat o scădere a
auzului urechii stîngi, o durere moderată a urechii şi spune că îşi simte urechea
stîngă plină.
Acesta se prezintă la Ambulatoriul Spitalului Judeţean Suceava pentru
investigaţiile necesare şi pentru un diagnostic corect, fiind trimis pe secţia ORL.
4)Examen clinic general:
Starea generală : pacient uşor obosit, anxios;
Înălţime : 1.71 cm;
Greutate: 70kg
Temperatură: 38˚C;
T.A : 130/90mmHg;
P: 85p/min;
R: 17r/min;
Starea de nutriţie: uşor deficitară;
Stare de conştienţă: păstrată;
Facies: durere;
Tegumente şi mucoase: uşor palide;
Sistem ganglionar: nepalpabil;
Sistem muscular: normokinetici;
Sistem osteo-articular: normo funcţional;
Aparat respirator: căi respiratorii superioare libere, torace cu aspect normal;
Aparat cardiovascular: regiune precordială cu aspect normal, T.A :
130/90mmHg;
Aparat digestiv: abdomen simetric;
Aparat urinar : rinichi nepalpabili;;
Sistem nervos endocrin, organe de simţ: este bine orientat timp şi spaţiu.
Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale

48
Nevoia Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
fundamentală independenţă dependenţă

1. Nevoia de a
respira şi a avea o - - -
bună circulaţie

2. Nevoia de a bea - Uşoară inapetenţă Anxietate

şi a mânca

3. Nevoia de a - - -
elimina

4. Nevoia de a se
mişca şi a a vea o - Tulburărui de Boală
bună postură echilibru

5. Nevoia de a - Alterarea somnului Durerea

dormi şi a se odihni

6. Nevoia de a se
îmbrăca şi dezbrăca - - -

7. Nevoia de a
menţine Febră moderată Infecţie
temperatura -
corpului în limite
normale

8.Nevoia de a fi
curat şi îngrijit - - -

9.Nevoia de a evita
pericolele - - -

10.Nevoia de a - - -
comunica

11.Nevoia de a - - -

49
practica religia

12.Nevoia de a se - - -
realiza

13.Nevoia de a se -
recreea - -

14.Nevoia de a
învăţa cum să-şi - Deficit de Lipsa informaţiei
păstreze sănătatea cunoştinţe despre
boală

Alte intervenţii în scopul de a asigura confortul pacientului

Încă de la internarea în secţia ORL i-am făcut cunoscute:

- sala de tratament
- sala de mese
- grupul sanitar
- am condus-o în salon unde i-am făcut cunoştinţă cu celelalte paciente.
- i-am măsurat, urmărit şi notat în foaia de temperatură valorile funcţiilor
vitale:
o T.A= 130/90 mmHg
o P=85 b/min
o R=17 r/min
o T˚=38˚C

Foaie de evoluţie şi tratament

50
Diagnostric Obiective Intervenţii Intercenţii Evaluare
de Nursing proprii delegate
Anxietate -combaterea -minitorizez şi -monitorizez şi -în urma
cauzată de anxietăţii; notez funcţiile notez funcţiile administrării
lipsa paeţială -prevenirea vitale şi vitale şi tratamentului,
a azului complicaţiilor; vegetative ale vegetative ale pacientul este se
manifestată pacientului în pacientului şi le simte mai bine;
prin nelinişte F.O:Puls, notez în F.O: -anxietatea a
Respiraţie, Puls, fost diminuată ,
T.A, T˚, Respiraţie,T.A, pacientul fiind
diureză, numar T◦; comunicativ pe
de scaune/zi; -dacă apar toată durata
-informarea schimbări cu spitalizării;
pacientului privire la starea
privind boala , pacientului
tratamentul şi anunţ medicul;
privind
sănătatea
acestuia
Otalgie -ameliorarea - aerisirea -urmez -pacintul este
cauzată de treptată a salonului; tratamentul externat după 4
infecţia de la otalgiei; -urmăresc prescris de zile, tratamentul
nivelul starea generală medic:Cefort, fiind eficient;
urechii a pacientului, Glucoză,
manifestată urmăresc Algocalmin şi
prin stare faciesul, modul observ
generală cum eficacitatea
alterată gesticulează şi acestuia;

51
 modul cum
vorbeşte;
Otoree -combaterea -îi acord tot -recoltez sînge -acesta este
purulentă otoreei sprijinul şi pentru probe de sfătuit sa
cauzată de suportul de laborator: VSH, păstreze o igienă
bacterii care acesta are Hemoglobină, corespunzătoare;
manifestată nevoie; Glicemie, CRP, - este sfătuit să
prin secreţii -îl încurajez după care le duc evite mersul la
urât să-şi exprime la laborator; piscină, la mare,
mirositoare sentimentele şi -înformez şi sa-şi păstreze
curiozităţile medicul cu conductul
legate de privire la auditiv curat;
boală; rezultatele
analizelor;
Senzaţie de -reducerea -îl sfătuiesc -însoţirea -pacientul v-a
ureche plină senzaţiei de să-şi păstreze o pacientului reveni la control
cauzată de ureche plină igienă pentru examene peste 48 de ore.
secreţii urât corporală clinice:
mirositoare bună, să-şi audiometrie,
manifestată menţină impedansmetria,
prin tegumentele respectiv C.T,
scăderea curate; RMN;
auzului
Hipoacuzie -combaterea -asigur -informez
cauzată de hipoacuziei confortul şi pacientul cu
inflamaţia intimitatea privire la
urechii pacientului; examenele care
manifestată -îl sfătuiec să urmează a-i fi
prin senzaţie bea multe făcute ;
de ţiuit. lichide pentru
a se hidrata

52
 corespunzător,
şi să respecte
orele de masă
cu regim
comun pentru
a uşura
vindecarea ;

Examinări paraclinice :
Analize Rezultate Valori normale
Hemoglobină 14.6g/dl 14-15g/dl
VSH 4-5mm 4-6mm
Glicemie 0.90g% 0.60-1.10g%
Leucocite 8000mm 7000-9000mm
Monicite 7% 2.4-11.8%

5) Epicriza
Pacientul în vârstă de 60 de ani se prezintă în serviciul ORL pentru hipoacuzie ureche
stânga, otoree purulentă, anxietate , simptomatologie cu debut insidios apărută în urmă
cu o săptămână.
Examen clinic ORL: hipoacuzie ureche stângă, otoree purulentă, , secreţii
purulente .
Se instituie tratament cu : Cefort, Gentamicină, Algocalmin, Dexametazonă şi
Controloc.
Evoluţia stării pacientului este una favorabilă în urma tratamentului impus de medic ,
motiv pentru care pacientul este externat după 4 zile , dar este sfătuit să revină la
control peste două zile.

CAPITOLUL V CONCLUZII

53
In această lucrare de diplomă am încercat să prezint cât mai pe larg această boală.
Din această temă am avut multe de învăţat şi eu , şi sper să înveţe cât mai mulţi.
Rolul asistentei medicale poate implica multe lucruri pe care aceasta trebuie să le
facă,pentru ca experienţa bolnavului în spital să fie una cât mai bună, asistenta
medicală trebuie să se dedice acestei meserii trup şi suflet zi de zi.
În primul rând, în cei trei ani de şcoală am învăţat că asistenta medicală are o foarte
mare contribuţie în vindecarea pacienţilor.
Rolul asistentei medicale este unul important de la internarea pacienţilor şi până la
externarea acestora.
Pe secţia de ORL am întâlnit pacienţi de toate vîrstele, pacienţi care au colaborat cu
asistentele medicale şi care au înţeles că rolul acestora nu este doar acela de a le oferi
tratamentul, ci şi acela de a-i asculta şi a le câştiga încrederea.
Otita este de multe feluri, simptomatologia este asemănătoare tuturor tipurilor de otită,
dar cu un diagnostic corect şi un tratament adecvat, vindecarea pacientului nu v-a
întârzia să apară.
Acestă afecţiune este destul de des întâlnită, mai ales în rândul copiilor, dar nu numai.
Cu o igienă atentă şi eficientă, o putem preveni

BIBLIOGRAFIE

54
 -Dorobanţu E., Gal G., Seuchea M., Titircă L., Umda F. – Îngrijiri speciale
acordate pacienţilor de către asistenţii medicali
-Călărasu R., Ataman T., Zainea V., Bogdan C., Pascu A., Luana Achimescu,
Mădălina Georgescu, Anca Iliescu, Mihaela Negrilă – Manual de patologie
otorinolaringologică si chirurgie cervicofacială, Ed. Universitară „Carol
Davila”, Bucuresti 2000.
- FL.CHIRU SI COLAB.-Ingrijirea omului sanatos si bolnav,Editura Cison-
Bucuresti 2001

- L.MORARIU SI COLAB.-Bazele teoretice si practice ale omului sanatos si

bolnav,Editura Universul-2002
-Cezar Th. Niculescu, Radu Cârmaciu, Bogdan V. , Carmen S. , Cristian N.,
Cătălina.C. – Anatomia şi fiziologia omului compendiu , Editura Corint
- Informatii internet
- Biblioteca medicală a familiei – Editura Enciclopedia Rao.

55