Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FILIALA URZICENI
PROFILUL : ASISTENT MEDICAL GENERALIST
LUCRARE DE DIPLOMA
MEDIC COORDONATOR :
ASISTENT COORDONATOR :
ABSOLVENT:
MEDIC COORDONATOR :
ASISTENT COORDONATOR :
ABSOLVENT:
PLANUL LUCRARII
CAPITOLUL I
INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE IN OTITA
MEDIE
I.1. Notiuni de anatomie si fiziologie a urechii medii.
I.2. Definitie.Etiologie.Clasificare.
I.3. Evaluarea unor semne si simptome ale pacientului cu otita medie.
I.4. Participarea asistentei la interventii autonome si delegate.
I.5. Participarea asistentei medicale la acte de investigatie si tratament.
I.6.Evaluarea : evolutia, prognostic, complicatii.
I.7. Educatia pentru sanatate.
CAPITOLUL II
PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTIILOR CU OTITA
MEDIE
II.1 Culegerea datelor.
II.2 Analiza si interpretarea datelor :
-problemele pacientului,
-diagnostic nursing.
II.3 Planificarea ingrijirilor.
II.4 Aplicarea in practica a planului de ingrijire.
II.5 Externarea bolnavului.
CAPITOLUL III
ANEXE.
BIBLIOGRAFIE.
CAPITOLUL I
cuprinde 1/5 din suprafata, si cea inferioara cu 4/5 din suprafata, care poarta numele
de pars tensa, fiind partea in tensiune.
Manerul ciocanului coboara in pars tensa de sus in jos si dinainte inapoi, pana
la umbro. De la ligamentul lui Gerlach pana la manerul ciocanului se intend fibre
conjuctive ce ofera pars tensei rezistenta si posibilitati vibratorii.
La nivelul membranei lui Shrapnell, stratul conjunctiv este slab reprezentat. La
exterior, membrane timpanica este acoperita cu tegument foarte subtire, pe fata ei
interna se intinde epiteliul casei timpanului.
Peretele superior al casei este subtire, deseori dehiscent (dehiscenta osoasa la
nivelul suturii pietro - scuamoase) si vine in raport cu fosa cerebrala mijlocie, lobul
temporar.
Aceste raporturi explica posibilitatea aparitiei complicatiilor endocraniene in
cazul supuratiilor urechii mijlocii.
Peretele inferior se invecineaza cu golful venei jugulare.
Peretele posterior corespunde apofizei mastoide si reprezinta orificiul de
comunicare cu cavitatile aerate ale mastoidei (aditus ad antrum).
Peretele anterior prezinta in partea sa superioara orificiul timpanic al trompei
lui Eustachio. Acest perete vine in raporturi cu articulatia temporo mandibulara si cu
canalul corotidian.
Peretele intern vine in raport cu urechea interna si cu nervul facial. El prezinta o
proeminenta centrala denumita promontorium. Deasupra acestuia se gaseste un
orificiu ovalar, fenestra vestibuli sau fereastra ovala (obturata de talpa scaritei), iar
dedesubtul ei un alt orificiu, fenestra cochleae sau fereastra rotunda (obstruata de o
membrane conjuctiva).
Continutul casei timpanului este reprezentat de cele trei osisoare:
-
ciocanul (maleus),
nicovala (incus) si
6
intre ele si in final cu antrul mastoidian, care este cea mai mare celula si care exista de
la nastere. Antrul comunica in partea sa anterioara cu casa timpanului. Structura
celulara a mastoidei poate fi diminuata sau poate lipsi (mastoida eburnata), ca urmare
a tulburarilor de aerisire a urechii medii (datorita vegetatiilor adenoide ale copilului)
sau datorita inflamatiilor cronice a urechii medii (otite cronice).
Apofiza mastoida vine in raport superior cu fosa cerebrala mijlocie, intern cu
urechea interna, cu sinusul venos sigmoidian (sau lateral) si cu fosa cerebeloasa. In
exterior este acoperita cu tegumente pe fata ei inferioara se insera muschii digastric si
sterno-cleido-mastoidian. Anterior, mastoida vine in raporturi cu casa timpanului si
nervul facial (perechea VII).
Particularitati la copii:
La sugar si la copilul mic trompa lui Eustachio:
-
diametrul mare;
auditiva;
2.
vestibulara;
In cazul afectiunilor la nivelul acestui aparata apar cateva sindroame otologice:
Hipoacuzia, care poate fi de trei feluri: de transmisie, neurosenzoriala si de tip
1)
mixt;
2)
4)
5)
SIMPTOM
Hipoacuzia de transmisie
Hipoacuzia neuro senzoriala
OTITA MEDIE
Otite acute catarale
Degenerari cohleare in afectiunile urechii
medii
DEFINITIE
Sub numele de otita medie se intelege localizarea unui proces inflamator la
nivelul urechii medii.
Otitele medii pot fi catarale sau supurate, acute sau cronice.
ETIOLOGIE:
I) OTITE MEDII CATARALE
1. OTITA MEDIE CATARALA ACUTA
Otita catarala acuta apare la toate varstele, cu predilectie la copii.
Etiologia cea mai frecventa o constituie rinitele, adenoiditele si faringitele acute.
Mecanismul de producere consta in inflamatia si obstructia trompei in cadrul
inflamatiei mucoasei nazale, a rinofaringelui sau a amigdalei faringiene. Aerul din
urechea medie se resoarbe si presiunea negativa care se creeaza, plus inflamatia,
determina aparitia unui exudat in cavitatea urechii medii. Mucoasa de eczematizeaza,
membrana timpanica se retracta, reducandu-se si astfel posibilitatile vibratorii.
Anatomopatologia este o inflamatie exudativa, de tip cataral, a mucoasei urechii
medii.
2. OTITA MEDIE CATARALA CRONICA (otita seroasa, otita seromucoasa)
Otita catarala cronica este o afectiune frecventa. Ea succede celei acute, prin
persistenta cauzelor care au provocat-o. Este favorizata de inflamatiile de sept, tumori
ale rinofaringelui, dar cea mai frecventa cauza ramana adenoidita cronica. Lichidul
din urechea medie este vascos si daca trompa isi recapata permeabilitatea, el nu se
poate evacua spontan.
10
acesteia, prin trompa mai larga a copilului mic sau prin suflatul nasului cu presiune
prea mare la copilul mai mare sau la adult, secretiile mucopurulente intra in urechea
medie si germenii populeaza cavitatea, care este sterila in mod normal.
Din punct de vedere anatomopatalogic, este vorba despre inflamatie acuta de tip
exudativ purulent. Mucoasa este edematiata, pe alocuri ulcerata. In cavitatile urechii
medii se aduna puroi sub presiune, leucocitele lizate elibereaza fermenti proteolitici
care necrozeaza membrana timpanica si determina o perforatie, cu eliberarea puroiului
in conduct. In forme grave, necrozate, poate fi afectat si osul (osisoarele urechii,
peretii urechii medii).
B) OTITA SUGARULUI
11
Otita sugarului mai poarta numele de otoantrita. Ea este o forma clinica aparte a
otitei acute banale, datorita terenului cu reactivitate deosebita la aceasta varsta.
Infectia urechii medii este favorizata de o trompa scurta si larga, ce permite
patrunderea cu usurinta a secretiilor din rinofaringe si chiar a alimentelor atunci cand
sugarul este alimentat in pozitie orizontala si intamplarea face sa aiba o deglutitie
defectuoasa. Diafragmul interatico atrial este bine reprezentat la sugar.
La acest teren aparte se adauga prematuritatea, distrofia si mai ales tratamentele
antibiotice insuficiente ale inflamatiilor cailor aeriene superioare efectuate de catre
medici care nu stiu ca si urechea este implicata.
Exista doua forme distincte de otita la sugar:
1.
Otita manifesta sau stenica, care are clinica si evolutia otitei supurate;
2. Otita latenta sau astenica , apare pana la varsta de 18 luni, nu atrage atentia
2.
3.
4.
Difteria otica este rara, propagarea se face din faringe, pe calea trompei;
5.
geniculat al facialului.
12
Otitele medii supurate cronice sunt supuratii cronice ale cavitatilor urechii medii.
Etiologia lor este microbiana, flora fiind dominanta de germeni conditionat
patogeni: stafilococ, pioceanic, proteus si coli.
Otitele medii supurate cronice se prezinta sub doua forme clinice diferite, la care
etiopatogenia, simtomatologia, pronosticul si tratamentul sunt diferite.
A)
B)
COLESTEATOMATOASA
13
CLASIFICARE
Otitele medii se clasifica in :
Otite catarale:
I.
1.
2.
II.
Otite supurate:
1.
15
numai cateva ore (la copii), adesea este absenta (la adult). Bolnavul acuza hipoacuzie cu
senzatia de plenitudine in ureche si autofonie (isi aude prea tare propria voce sau
zgomotele produse de masticatie). El are senzatia de lichid in ureche, care se
deplaseaza odata cu schimbarile de pozitie ale capului. Uneori apare un vertij.
Hipoacuzia are caracter de transmisie, se poate modifica supa deglutitie, suflatul
nasului sau stranut (ocazii cu care trompa se poate deschide).
Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice, a aspectului membranei
timpanice, a hipoacuziei cu caracter de transmisie la probele de acumetrie (weber
lateralizat la ureche bolnava, Rinne negativ) sau audiograma (pe care se observa
pastrarea la nivel normal a curbei pe conducerea osoasa si coborarea intre 20 si 40 db a
curbei pe conducerea aeriana).
2.
acuzat de bolnav.
16
Otita sugarului
Exista doua forme distincte de otita la sugar.
Otita manifesta sau stenica, care are clinica si evolutia otitei supurate descrise
mai sus. Sugarul este agitat, inapetent, febril. Palparea urechii, apasarea pe tragus
(semnul Vacher), nu sunt fidele.
Otoscopia este cea care stabileste diagnosticul.
Otita latenta sau astenica, apare pana la varsta de 18 luni, nu atrage atentia
pediatrului asupra urechii. Pe prim plan se afla semnele generale, organizate sub 3
sindroame:
1.
2.
3.
arata
modificari
minore
ale
membranei
timpanice
(ingrosari,
18
inferioara si care nu atinge niciodata insertia osoasa a membranei timpanice (din acest
motiv este considerata perforatie centrala, spre deosebire de perforatia din otita
coleastomatoasa , care ajunge pana la osul pe care se insera membrana timpanica si se
numeste marginala). Perforatia poate avea dimensiuni variabile, poate fi reniforma,
poate cuprinde majoritatea suprafeti pars tensei. Secretiile sunt filante, mucoasa casei
este congestionata in puseele inflamatorii si aparent normala intre pusee. Acumetria si
audiograma depisteaza o surditate de transmisie, dar dupa mai multi ani de evolutie se
adauga si o componenta neuro senzoriala, hipoacuzia devenind mixta.
copilarie, nu atrage atentia unui bolnav care nu este prea pretentios cu sanatatea lui si
care s-a obisnuit cu situatia urechii, motiv pentru care adesea bolnavul se prezinta
tarziu, deranjat de o discreta hipoacuzie, dar mai ales de o otoree redusa cantitativ,
insa deosebit de fetida.
Alteori
bolnavul
se
adreseaza
medicului
atunci
cand
otoreea
devine
20
Se pot observa granulatii si polipi, de culoare rosie vie, care sangereaza la atingerea
cu canula de aspiratie.
Examenul functional al urechii pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie.
Laboratorul poate identifica flora, cel mai adesea mixta formata din bacili gram
negativi (coli, pioceanic, proteus) si stafilococi, toti cu o cunoscuta rezistenta la
antibiotice. Examenul radiologic pune in evidenta leziuni distructive, erodari ale
peretilor ososi ai urechii, concomitent cu o reducere a pneumatizarii apofizei mastode.
Febra;
Hipoacuzie;
Procesul infectios.
21
22
23
24
25
Otita sugarului
Exista doua forme distincte de otita la sugar.
Otita manifesta sau stenica, care are clinica si evolutia otitei supurate descrise
mai sus. Sugarul este agitat, inapetent, febril. Palparea urechii, apasarea pe tragus
(semnul Vacher), nu sunt fidele.
Otoscopia este cea care stabileste diagnosticul.
26
Otita latenta sau astenica, apare pana la varsta de 18 luni, nu atrage atentia
pediatrului asupra urechii. Pe prim plan se afla semnele generale, organizate sub 3
sindroame:
1. Sindromul neuro toxic (paloare, torpore, hipotermie, extremitati reci,
polipenee, convulsii, fenomene digestive).
2.
arata
modificari
minore
ale
membranei
timpanice
(ingrosari,
28
TRATAMENT
I) Otite catarale:
1. Otita medie catarala acuta
Tratamentul afectiunii este axat pe eforturile de repearmilizare a trompei prin
instilatii nazale de vasoconstrictoare (Efedrina, Nafazolina).
Se poate recomanda aplicarea de caldura pe regiunea auriculara (punga cu sare,
incalzita, perna electrica), dar cu prudenta, intrucat bolnavii au tendinta de a exagera,
producandu-si arsuri.
Tratamentul poate fi completat cu antiinflamatoare (nesteroidice), fluidificante
ale secretiilor (Acetilcisteina, Ambroxol, Brofimen).
Dupa 10-15 zile, numai daca secretiile nazale au disparut, se poate recomanda
Vasalva sau insuflatii tubulare.
2. Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita sero mucoasa )
Tratamentul are drept scop evacuarea exudatului vascos din urechea medie. La
adulti se practica insuflatii tubare, care in introducerea de aer sau/si medicamente in
urechea medie (hidrocortizon, fluidificante ale mucusului).
Daca se introduce numai aer, se aplica o para de cauciuc la nara bolnavului,
cealalta narina se panseaza si se apasa puternic pe para in momentul in care bolnavul
pronunta o silaba, pentru a ridica valul palatin si a se putea crea o presiune in
rinofaringe care sa deschida orificiul trompei.
O metoda mai eficace este de a introduce aerul sau medicamentele printr-un tub
metalic incurbat, varful introducandu-se in orificiul faringian al trompei.
Daca insuflatiile nu au efectul scontat, se practica o mica incizie a membranei
timpanice si se aplica in acest orificiu un tubulet de material plastic de forma unui
29
mosorel (adica usor evazat la extremitati, pentru a nu fi eliminat cu usurinta din locul
aplicarii) si care are rolul de a permite intrarea aerului in urechea medie.
In acest fel, membrana isi reia pozitia normala si redevine vibratila (auzul se
normalizeaza imediat), iar exudatul poate fi drenat prin trompa pana in rinofaringe,
prin metodele proprii de clearance, pentru ca acum, in locul lichidului poate patrunde
aerul.
Metoda, denumita impropriu drenaj transtimpanic, este utila in special la copiii
care nu suporta insuflatiile tubare. Tubuletul de plastic se mentine in jur de 3 luni,
perioada in care este interzisa intrarea apei in conductul auditiv extern, pentru a evita
infectarea urechii medii.
Aoxicilina sau Augumentin (Amoxacilina + Acid clavulanic). In caz de alergie la Blactamide se administreaza Eritromicina sau Rovamicina.
Nu este recomandabil a se incepe un tratament antibiotic cu cefalosporine, ele
trebuie pastrate ca tratament de rezerva in cazul in care Amoxacilina s-a dovedit
ineficace (Cefaclor, Ceftibuten).
Tratamentul trebuie continuat 10 zile, alminteri otita nu se vindeca si fenomenele
clinice vor reaparea. Otita supurata acuta este un exemplu pentru eficacitatea unui
tratament antibiotic bine condus: majoritatea se vindeca si nu necesita timpanotomie.
Impotriva durerii se recomanda antalgice (Paracetamol) iar, local se poate instila
Boramid, solutie uleioasa care trebuie usor incalzita inainte de utilizare.
Vasoconstrictoarele nazale, caldura locala ajuta la usurarea suferintelor
bolnavului.
30
Daca insa otita este surprinsa tarziu pentru ca antibiotocele sa mai poata actiona
eficient, cand membrana timpanica bombeaza, se recomanda timpanotomia (numita si
miringotomie), care permitand eliminarea puroiului scurteaza evolutia bolii si previne
complicatile.
Interventia se face cu anestezie de contact la adulti, aplicand pe membrana
timpanica o buleta de vata imbibata in solutie Bonain (Mentol + Fenol = Cocaina in
parti egale) sau in Fenol, dupa 10 minute anestezia s-a instalat.
La copii si la cei emotivi se prefera anestezia generala (de scurta durata).
Interventia consta in efectuarea unei incizii radiale de aproximativ 3mm in jumatatea
inferioara a membranei timpanice. Se utilizeaza optica maritoare, preferabil
microscopul operator.
Unii autori prefera doar o punctie a membranei, urmata de aspirarea puroiului.
Din primele picaturi se recolteaza pentru examen bacteriologic.
Metoda clasica, de incizie cu bisturiu special (timpanotomul) fara optica
maritoare, trebuie abandonata.
Tratamentul fazei perforative se face tot cu antibiotice pe cale generala, in plus se
fac aspiratii ale secretiei purulente si se protejeaza urechea prin introducerea unui dop
de vata sterila in conduct. Daca vindecarea intarzie, existand o tendinta la
cronicizarea, se pot face instalatii auriculare cu alcool boricat 4% sau cu solutii de
antibiotice care nu afecteaza urechea interna (cloranfenicol, colimicina).
Otita sugarului
Tratamentul fomei stenice este identic cu cel descris inainte. Pentru forma
Gripala: antalgice, antigripale, iar daca exista riscul unei supra infectii
microbiene (manifestat prin persistenta si accentuarea otalgiei) se recomanda
Amoxicilina.
Zonna zoster: Tratamentul cortizonic este contestat, se recomanda Acyclovir
(Zovirax), vitamine, neurotrope.
2. Otite medii supurate cronice:
33
CAP.I.6. EVALUAREA
(EVOLUTIE,COMPLICATII,PROGNOSTIC)
EVOLUTIA
I) Otite catarale:
1.
34
Daca germenul este prea virulent, daca organismul se apara prost, daca perforatia
a fost prea sus situata sau prea mica si nu a drenat eficient, daca tratamentul a fost
eronat sau prea scurt, otita se poate complica sau croniciza. Chiar daca supuratia
dispare, o perforatie prea mare ramane definitiva, determinand o hipoacuzie de
tranzmisie reziduala.
Se descriu forme clinice supra-acute, subacute, forme localizate la atica (aticite).
Antibioterapia poate masca simptomologia otitei, mai ales la copii, fara sa o vindeca,
prilej de cronicizare sau complicatii.
Otita sugarului:
Evolutia otitei lente este grava, prin accentuarea sindromurilor amintite sau
complicatiilor endrocraniene care pot sa apara.
Otite medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice):
Otita gripala: daca flictenele se sparg, continutul se elimina ca otoreea serohemoragica, in cantitate redusa. Flictenele se produc datorita vasculopatiei gripale.
Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala fiind plina cu exudat
seros sau sero-hemoragic si in aceste cazuri otalgia si hipoacuzia sunt mai accentuate.
Daca exudatul se infecteaza otita devine purulenta. Gripa afecteaza si ureche
interna, cu aparitia hipoacuziei neuro-senzoriale si a unui sindrom vestibular.
Otita scarlatinoasa: este provocata de streptococul B-hemolitic, este adesea
grava, avand un caracter necrozant. Ea lasa sechele importante, cu distrugeri ale
osisoarelor urechii.
Rujeola determina otitele cu germeni banali pe un termen anergizant.
35
Difteria otica este rara, propagarea se face din faringe, pe calea trompei. La
otoscopie pot sa apara falsele membrane.
Otita tuberculoasa: este singura forma de otita care poate determina ruptura
arterei carotide interne in canalul ei si aparitia unei hemoragii cataclismice.
Zona zooster ariculara nu este de fapt o otita, ci o afectare a ganglionului
geniculat al facialului.
2. Otite medii supurate cronice:
Otita medie supurata cronica simpla:
Boala evolueaza de multe ori toata viata, cu perioade linistite, cand otoreea
inceteaza, intretaiate de pusee acute, declansate de rinite si faringite acute virale, de
patrunderea apei in ureche cand apare otalogie, otoree abundenta.
Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa:
Evolutia este indelungata, adesea toata viata. Perioade linistite cand supuratia
pare ca a disparut, sunt intrerupte de pusee de acuzitate, cand apare un alt germen
infectat, mai virulent decat precedentul, de apa care patrunde in ureche prin conduct,
sau pe calea trompei.
In puseul acut, bolnavul acuza otalgie si supuratie abundenta. Odata cu trecerea
anilor, leziunile sunt tot mai extinse, apare si o suferinta din partea urechii interne
(datorita intoxicarii ei cu toxinele microbiene din focarul imflamator, care strabat
membrana ferestrei rotunde).
Complicatiile apar cu predilectie in cursul puseelor acute.
36
Boala are o slaba tendinta de vindecare spontana, care se intampla atunci cand se
erodeaza zidul atrical si colesteatomul se elimina singur in conductul auditiv extern.
Multi bolnavi sufera de otita medie supurata cronica colesteatomatoasa la ambele
urechi. Se intampla ca cele doua feluri de otita supurata cronica sa coexiste in aceeasi
ureche. Din cauza complicatiilor frecvente si grave, prognosticul acestei otite nu este
favorabil.
SECHELELE OTITELOR
Dupa stingerea procesului inflamator, otitele lasa sechele care afecteaza anatomia
si fiziologia urechii medii sau a celei interne. Sunt 3 forme clinice de sechele: sechele
simple, timpanoscleroza, fibroadeziva.
Sechelele simple ale otitelor
Vindecarea unei otite care lasa o perforatie a membranei timpanice, o intrerupere a
lantului osicular (prin eroziune), eventual ambelor leziuni, poarta denumirea de
sechele simple. Bolnavul se plange de hipoacuzie de tip tranzmisie, care nu evolueaza.
Tratamentul acestui tip de sechele este chirurgical. Repararea membranei timpanice
(miringoplastoia) se face cu grefe de tesut conjunctiv, asezate pe sub perforatie ca un
petic.
Refacerea continuitatii lantului de osisoare se numeste timpanoplastie si consta in
inlocuirea osisorului erodat prin asezarea lui in alt mod (transpozitie), prin hemografe
sau piese de material plastic, ceramica sau metal inoxidabil. Nu este necesara
reconstructia identica a lantului osicular, chirurgul urmareste de fapt realizarea unei
legaturi intre membrana timpanica si platina scaritei, chiar daca se creaza un alt model de
transmisie asunetului.
Rezultatele chirurgicale sunt bune, ele depasesc 70% recuperari de auz.
37
Timpanoscleroza
Timpanoscleroza consta intr-o impregnare cu calciu si o degenerescenta hialina a
micoasei urechii medii, care conduce la imobilizarea osisoarelor urechii. Sechelea
apare ca urmare a otitelor supurate, in mod special otita medie supurata cronica
simpla. Bolnavul acuza hipoacuzie de tip transmisie. La otoscopie se observa
impregnari calcare ale membranei timpanice, vechi perforatii cicatrizate, fara
fenomene inflamatorii vizibile. Prin perforatie mucoasa casei timpanului se vede
foarte ingrosata.
Audiograma
are
hipoacuzie
de
transmisie,
uneori
hipoacuzie
mixta
Tratamentul chirurgical are sanse de succes numai la inceputul bolii, mai tarziu nu
mai are indicatie si proteza auditiva ramane singura solutie pentru ca bolnavul sa-si
pastreze posibilitatile de comunicare auditiva cu cei din jurul sau.
COMPLICATIILE OTITELOR
MASTOIDITA
Mastoidita este inflamatia supurativa a apofizei mastoide, ce intereseaza
totdeauna structura osoasa a acesteia. Este cea mai frecventa complicatie a otitelor.
Mastoidita acuta apare in cursul otitelor acute. Germenii microbieni sunt cei care au
determinat otita acuta, dar virulenta lor este mai mare.
Factorii favorizanti sunt reprezentati de o perforatie prea mica, ineficienta, de un
tratament incorect, de un teren deficitar (distrofie, diabet, imuno-deficienta).
Anatomopatologic, apar ulcerari ale muco-periostului celulelor mastoidiene ce
permit producerea osteitei purulente care distruge structurile mastoidiene si septurile
osoase intercelulare se topesc, instalandu-se un abces mastoidian care se deschide
spontan la exteriorul mastoidei, dar nu rareori inspre endocraniu.
Si in cursul otitelor medii acute supurate se gaseste puroi in celulele mastoidei,
dar lipsesc ulcerarile mucoasei si mai ales osteita.
Simptomatologie.
Purtatorul unei otite acute, veche la care se agraveaza, durerile mastoidiene care
devin pulsatii si cresc in intensitate,otoreea devine abundenta, alteori, aparent
paradoxal, se opreste (fenomenul de retentie). Apofiza mastoida devine foarte
sensibila la palpare, apoi se congestioneaza, se tumefiaza, santul retro-auricular
dispare, pavilionul este impins inainte, fenomene care apartin stadiului de abces
subperiostal. In finl apare o fisura a tegumentului retro-articular prin care se dreneaza
putoiul din mastoida.
39
contiguitate,
erodand
osul
si
insamantand
direct
structurile
2. Pe cai vasculare, mai ales venoasa (in otitele acute sau cronice acutizate).
3.
instaleaza triada: cefalee, varsaturi, constipatie. Febra este inalta, prezinta redoarea
cefei, hiperalgie cu hiperestezie cutanata, contracturi (trismus, orto-episonus), mioza,
tulburari de vedere, exagerarea reflexelor osteo-tendinoase, puls si respiratie aritmica,
oligurie.
Evolutia este grava, spre exitus, prin paralizii diverse si in final paralizie bulbara.
Daca tratamentul este precoce si corect, se poate vindeca, deseori cu sechele
neurologice.
Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor de meningita la un bolnav cu otita
acuta supurata, otita medie supurata cronica colesteatomatoasa, mastoidita sau abces
extradural. Punctia lombara este obligatorie si se poate descoperii de la inceput un
lichid
cefalo-rahidian
hipertensiv,
albuminorahie
cu
Pandy
pozitiv,
cresterea
3.
45
se
intalneste
aproape
numai
tromboflebita
sinusului
venos
lateral
46
47
48
CAPITOLUL II
49
PLAN DE INGRIJIRE
CAZUL I
II.1. CULEGEREA DATELOR
Sursa de informare:
-
Apartinatori;
: 1 an
Sex
: feminin
Religie
: ortodoxa
Nationalitate
: romana
: inginer
Stare civila
: casatorit
Religie
: ortodoxa
50
: contabila
Stare civila
: casatorita
Religie
: ortodoxa
Date variabile:
Domiciliul: localitatea Banesti, judetul Prahova
Conditii de viata si munca: locuina- casa cu 4 camere, cu baie si bucatarie, in
care locuiesc trei persoane.
Gusturi personale: alimentatie corespunzatoare varstei, diversificata corect;
masticaie uoara, reflex deglutitic prezent;
Apgar = 9 (coloratie);
52
Probleme poteniale:
- sindrom neuro-toxic, casectizant infectios.
-
54
MANIFESTA
RI DE
INDEPENDEN
TA
MANIFESTA
RI DE
DEPENDENT
A
1. NEVOIA DE
A RESPIRA SI
A AVEA O
BUNA
CIRCULATIE
-Frecventa
resp 20/min
Discreta
PROBLEM
E DE
DEPENDE
N TA
Procesul
inflamator
la nivelul
urechii
medii
bilateral.
Polipnee
Tahicardie:
puls 120/min
Tegumente
: calde,
umede
2. NEVOIA DE
A BEA SI A
MANCA
Cavitatea
bucala
libera:dentitie
buna, reflex de
deglutitie
prezent;
Masticati
Dificultate
de
deglutitie;
Inapetenta;
Moderata
scadere
ponderala.
3. NEVOIA DE
A ELIMINA
Urina: de
aspect normal
4. NEVOIA DE
A SE MISCA SI
A AVEA O
BUNA
POSTURA
Integritate
osteoarticular
a;
Restrictie in a
se mobiliza,
febra;
Miscari
adecvate
5. NEVOIA DE
A DORMI SI A
SE ODIHNI
Adoarme usor
Dificultate de a
ramane in
postura
Somn agitat,
treziri
frecvente;Ore
de odihna
insuficiente;
Iritabilitate;
55
SURSA DE
DIFICULT
A TE
Alimentat
ia
insuficient
a calitativ
si
cantitativ.
Proces
inflamato
r;
Agitatie;
Febra
Refuz de a
Refuzul de
a face
activitati
Febra
Durere
Anxietate
Dificultate
de a se
odihni;
Febra;
Insomnia
Proces
inflamat
or
Durere;
Neliniste
6. NEVOIA DE
A
SE
IMBRACA SI
DEZBRACA
7. NEVOIA DE
A MENTINE
TEMPERATU
RA
CORPULUI IN
LIMITE
NORMALE
Vesminte alese
dupa gust si
varsta de catre
mama,
adecvate
climatului si
statusului
socio -cultural
Tegumente
integre,
rozate
Dificultate de a
se imbraca si
dezbraca
Neindeman
ar e in a se
imbraca si
dezbraca
Durere;
Febra
ridicata 38,8
grade C
Hipertermia
Proces
infecti
os
Dificultate
a de a
urma
prescriptii
le
ingrijirilo
r de igiena
Proces
infecti
os
Tegumente
calde
transpirate
Agitatie,
Tegument
e
transpirat
e,
8. NEVOIA DE
A FI CURAT,
INGRIJIT, DE
A PROTEJA
TEGUMENTE
L E SI
MUCOASELE
Secretii nazale.
9. NEVOIA DE
A EVITA
PERICOLE
Tipat.
Durere.
Micsorar
ea
ritmului
respirato
r.
Probabilita
te a
atingerii
integritatii
psihice
Transpirat
ii
abundente
.
Dificultate de
a comunica,
10. NEVOIA
DE A
COMUNICA
11. NEVOIA
DE A
ACTIONA
CONFORM
PROPRIILOR
CONVINGER
otic,
bilateral
Plange mult.
Nu este afectat
deoarce nu
realizeaza la
aceasta varsta
valorile
credintei
56
Comunica
re
ineficienta
Olodinie
Febra
SI VALORI
DE A
PRACTICA
RELIGIA
12. NEVOIA
DE A FI
PREOCUPAT
IN VEDEREA
REALIZARII
Copilul nu
prezinta
dificultate in asi asuma roluri
sociale
13. NEVOIA
DE A SE
RECREA
14. NEVOIA
DE A INVATA
CUM SA-TI
PASTREZI
SANATATEA
Deprindere,
Refuzul de
a participa
la
activitati
recreative
Dezinteres
in a
indeplini
activitati
recreative
Lipsa
de
interes
Acumulare
de
cunostinte,
Modificari
comportament
al e
58
independent
dependent
II.2.3.DIAGNOSTIC NURSING:
1. Respiratie si
circulatie
inadecvata
cresterea
temperaturii
peste
valori
normale,
tegumente
calde,
transpiratie.
5. Vulnerabilitate fata de pericole datorita modificarilor produse de boala in
organism, manifestata prin riscul de suprainfectie.
6. Dificultate de a efectua activitati recrative datorita dispneei, oboselii,
anxietaii, manifestate prin apatie sau agitatie, neliniste, nervozitate.
INTERVENTIILE ASISTENTEI
1.
hipnotic).
6.
mucoaselor, asigura igiena corporala prin bai partiale zilnice si lenjerie curata.
7.
60
APLICAREA INGRIJIRILOR
PREOPERATOR
DATA
09.02.2
00 8
PROBLE
ME
ACTUAL
Respiratie
si
E
circulatie
inadecvata
datorata
procesului
inflamator.
Polipnee
moderata.
Tegumente si
mucoase
palide
PROBLEM
E
POTENTIA
Complicatii
LE
infectioase.
Deshidratare
severa. Convulsii
febrile.
OBIECTI
VE
Copilul sa
prezinte
respiratie si
circulatie in
limite
fiziologice. Sa
prezinte stare
de confort
psihic.
INTERVEN
TI I
AUTONOM
Am instalat copilul
E
intr-un salon
aerisit, curat si
suficient incalzit.
Am pregatit
materialele
necesare
dezobstruarii
conductului auditiv
extern. Am
pregatit copilul si
materialele
necesare recoltarii
produselor
biologice pentru
examenele de
laborator: sange,
materii fecale,
exudat faringian.
Am insotit copilul
la radiologie in
vederea efectuarii
unei radiografii
cardio-pulmonare.
61
INTERVEN
TI I
DELEGATE
EVALUARE
La indicatia
medicului am
efectuat instilatii
nazale pentru
restabilirea
permeabilitatii
nazale cu ser
fiziologic
efedrinat 0.5 cate
3-4picaturi de 34ori/zi.
9.02.20
08 In
urma
interventiilor
autonome si
delegate de
urgenta, copilul sia reluat treptat
respiratia normala
la 1ora de la
istituire. Persista
paloarea.
11.02.2008
Dupa 3zile de
tratament intensiv,
pacienta se
restabileste
respirator si
circulator.
Examenele de
laborator au
prezentat valori
modificate fata de
normal:
Am administrat
tratament de
urgenta indicat de
medic cu
HHC(hemisuccinat
de hidrocortizon)
50mg.i.v.Si ulterior
25mg.i.v. la
intervale de 6 ore.
Ampicilina
1g/zi:1flac. A
250mg la 6 ore.
9.02.2008
Hipertermie.
Proces
infectios
cauzat de
febra
ridicata, piele
calda,
umeda;
transpiratii
abundente
Alimentatie
inadecvata.
Deficit din
punct de
vedere
cantitativ si
calitativ;
Soc.
Pierderea starii
de constienta.
Copilul sa
prezinte
temperatura in
limite normale
in termen de
3zile.
Am masurat
temperatura
copilului si am
inregistrat-o in
F.O. (foaia de
temperatura)
La internare
T=39,8grade
C
Copilul sa
prezinte
toleranta
digestiva
normala.
Sa fie
Am hidratat atent
si permanent
copilul in perioda
febrila cu supe
strecurate lichide,
adecvate varstei,
tinand seama
62
;
Calciu
=4
Glicemie=0,83mg/
dl Evidentiind
anemie Infectie,
usoara
hipocalcemie
Am combatut
febra prin
administrarea
medicatiei la
indicatia
medicului:
Paracetamol sup.
3/zi;
Algocalmi
n
0,6ml/i.m.
La indicatia
medicului am
administrat in
primele 10ore un
regim hidrolactat
corpus din ceaiuri
si
Treptat
temperatura
scade:
10.02.2008
T=38,4grade C
11.02.2008
T=37,5grade C
12.02.2008
T=36,5grade C
Ajungand la valori
normale in a 4-a zi
de la
internare.
La
internare
copilul prezenta
inapetanta si
primea greu
lichidele. In urma
interventiilor si
ameliorarii
Aport reduse
de lichide;
Usoara
scadere
ponderala;
Inapetenta
calitativ
corespunzat
or varstei.
Sa prezinte
apetit
normal
Somn
inadecvat cu
alterarea
calitatii si
cantitatii.
Febra.
Tuse.
Manifestar
i: -somn
afectat
Risc de
infectii
supraadauga
te, scaderea
rezistentei
organismului
.
Pacienta sa
prezinte somn
linistit,
odihnitor,
cantitativ si
calitativ,
corespunzator
varstei in 23zile. Sa
prezinte stare
Copilul sa fie
afebril, fara
reasccensionar
i ale
temperaturii.
Sa nu apara
otoree
mucopurulent
Pacientul sa fie
ferit de
suprainfectie.
63
de modificarile
apetitului
survenite din
cauza secretiilor
curse din nas in
stomac ce franeaza
mecanismul
fiziologic de
aparitie a senzatiei
de foame. Am
cantarit zilnic
copilul, iar
valoriale obtinute
le-am inregistrat in
F.O. am servit
copilului
alimentatia in
conditii igienice
Striate, cu rabdare
si intelegere.
Am asigurat
copilului un mediu
ambiant linistit,
placut odihnitor,
cu temperatura
constanta intre 1820 grade C.
Am supravegheat
permanent
comportamentul
copilului, aparitia
unor manifestari
patologice. Am
verificat
tegumentele
Pacienta a avut o
evolutie
favorabila, nu a
prezentat
complicatii, iar
tegumentele s-au
mentinut curate
si integre.
simptomelor bolii,
copilul va recapata
treptat apetitul, isi
restabileste
toleranta digestiva
dupa 48ore.
11.02.2008 copilul
aflat pe regim
hidrolactat este
trecut pe
lactofainos.
11.02.2008
Greutate= 8400g
(fata de 8100 g la
internare)si se
mentine stationar
pana la externare.
si mucoasele
copilului
asigurandu-i igiena
tegumentara prin
bai partiale zilnice
la pat si a lenjeriei
curate de corp si
pat.
TRATAMENT
DENUMIRE
ALGOCALMIN
AMPICILINA
FORMA DE
PREZENTA
RE
Cpr.500mg
. Fiole:
1g/2ml
Sup.300mg
Caps.250/500
mg Flacon cu
pulb.inj.de
250/500mg
ACTIUNI TII
Antialgic
Antiinflamat
or Antipiretic
Antibiotic din
familia Blactamicelor
din grupul
64
MOD DE
ADMINIS
T RARE
DOZA
ZILNICA
ADMINIST
R ATA
p.os(or
al) i.m.
i.v.
p.os
(oral)
i.m.
i.v. mai ales
Per os si
intrarectal
0,5g la nevoie
1g/zi
DOZA
ZILNIC
A
MAXIM
A
2g
4g/zi la copii
50mg./kg.co
rp
OBSER
V ATII
i.v.
maxim
1ml
AMBROXOL
Ca GLUCONIC
HEMISUCCINAT
DE
HIDROCORTIZO
N
PARACETAMOL
ROMERGAN
Sol.100ml/750
mg Tb.30mg
Recalcifiant
Antiinflamato
r; antisoc
Analgezi
c
Antipiret
ic
antihistaminic
penicilinel
or
tipA/infect
mucolitic
Per.os
Fiole de 10ml
Pr.o
s.
i.v.
f.
i.v.
5ml/25mg.,
Cp.0,5g
Sup.0,125g0.250
g,
Susp.125mg/5ml
, 250mg./5ml.
Drj.30mg.
f.
Peros.
Intrarect
al
Per.o
s. i.v.
i.m.
i.r.
50mg./2ml
sirop,
flac.125ml.
(124mg/100ml)
sup.5mg.,
65
5-10pic.
De
3ori/zi
1f/zi
520mg/kg/doza;
se repeta la
nevoie
0,5 mg/kgc
per.os seara,
sau 0,1
mg/kgcorp
de3ori/zi ca
antihistaminic;
ca antiemetic
0,25-0,5 mg/kg
i.m. sau i.r.
30pic/zi la
aceasta
varsta
1/2f.de 2ori/zi
Nu se
administr
ea za i.v.
la copii
Peros.20mg/
kg corp/zi
I.rectal sup.
0,5 mg/kgc
Produce
sedare,
uscaciun
ea
mucoasei
bucale
ANALIZE DE LABORATOR
DATA
EXAMEN CERUT
10.02.2008
Calcemie
Glicemie
Ht hematocrit
Hb hemoglobina
Leucocite
V.S.H. viteza
de sedimentare
a hematiilor
METODE
DE
RECOLTAR
Punctie venoasa 5-6
ml. Sange pe 4mg.
florura de Na
Punctie venoasa,
8-10ml. sange
fara
anticoagulant
Punctie
venoasa 2ml
sange+0,2ml
Punctie
venoasa 2ml
sange+0,2ml
EDTA
Idem
Punctie
endovenoasa,
seringa 2ml., 0,4
citrat de Na , 1,6ml.
66
VALORI
NORMAL
E
9-11 mg%
VALORI
OBTINUT
E
8mg% (4mEq/l)
(4,55,5mlEq/l)
80-120mg/dl
83mg/dl
40-52%la
barbat 3547%la femeie
13-18g/100ml la
barbat 12-16g/100ml
la femeie
4000-8000 ml3
2-13mm/h la 1
ora 12-17mm/h la
2 ore
33%
7,03g%
13600/mm3
7mm/1
h
16mm/
2.
4.
odihni = grd.1
6.
7.
8.
grd.2
10.
11.
12.
grd.1
14.
Nevoia de a se recrea =
67
Independent
Dependent
zile, Ca gluconic 10% f. 1/zi per.os., Romergan sirop timp de 3 zile, Ambroxol solutie, per. Os. 4 zile si tratament
simptomatic.
Boala a evoluat favorabil, copilul externandu-se vindecat.
68
RECOMANDARI LA EXTERNARE:
-
mama sa evite pe cat este posibil contactul copilului cu persoane bolnave, aglomeratii;
PLAN DE INGRIJIRE
CAZUL II
II.1 CULEGEREA DATELOR
Sursa de informare - pacient;
- apartinatori;
- foaia de observatie; - echipa de ingrijire.
69
: 25 ani
Religie
Nationalitate Ocupatie
: strungar
Stare civila
: casatorit
Date variabile
Domiciliul: localitatea Campina, judetul Prahova
Conditii de viata si munca: locuinta apartament confortabil, 3 camere in care locuiesc 2 persoane.
Gusturi personale: alimentatie bazata pe proteine animale si salate; asculta muzica populara;
Mod de petrecere a timpului liber: ii place sa-si petreaca timpul liber cu familia sa, in parc sau in aer liber; ii plac
excursiile la munte.
70
b) Limite senzoriale:
- alergii: negativ; - proteze: absente;
- acuitate vizuala in limite normale, corespunzatoare varstei; - acuitate auditiva redusa la U.D.;
- somn: se odihneste 3-4 ore pe noapte, somnul fiind de cele mai multe ori intrerupt de tuse;
- mobilitate: buna, in limite normale; - alimentatie: adecvata;
- eliminari: mictiuni spontane nedureroase, tranzit intestinal prezent.
d)
71
pentru care se prezinta la camera de garda a sectiei O.R.L. unde este internat pentru
investigatii si tratament.
c) Diagnosticul la internare: laringita acuta otita medie supurata. d) Data la internare: 19.03.2008,
ora 11.
e) Examenul pe aparate si sisteme:
- facies suferind: tegumente umede, transpiratie, palide; mucoase palide; temperatura 39 grade C;
- tesut celular subcutanat normal reprezentat; - sistem osteoarticular: integru,
mobil;
- sistem muscular: normoton, normokinetic;
- sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili;
- aparat respirator: torace normal conformat, simetric; tuse latratoare, discreta disfonie; murmur vezicular usor
diminuat bilateral; F.R. = 20/min;
- aparat cardiovascular: soc apexian in spatiul V intercostal stang, zgomote cardiace ritmice bine batute (
A.V. 125batai/minut), fara zgomote patologice supraadaugate, puls prezent bilateral la arterele periferice;
- aparat digestiv: faringe usor hipermic, abdomen suplu mobil cu miscarile respiratorii, cicatricea ombilicala
prezenta normal conformata; ficat la rebord, splina nepalpabila; tranzit intestinal prezent;
- aparat uro genital: loji renale libere, nedureroase; mictiuni spontane, nedureroase; organe genitale
externe normal conformate;
- sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana; reflexe osteo tendinoase prezente bilateral.
72
73
NEVOIA
FUNDAMENT
A LA
MANIFESTA
RI DE
INDEPENDEN
TA
MANIFESTA
RI DE
DEPENDENT
A
PROBLEM
E DE
DEPENDE
N TA
SURSA DE
DIFICULT
A TE
1. NEVOIA DE
A RESPIRA SI
A AVEA O
BUNA
CIRCULATIE
-Frecventa
resp 20/min
Tahicardie:
puls 120/min
Dispnee de
tip
inspirator cu
o discreta
bradipnee.
Alterar
ea
vocii;
Obstructia
cailor
respiratori
i;
Tegumente
: calde,
umede
Secretii
nazale
mucoase
Obstructi
a cailor
respirato
rii
Dispnee;
Procesul
inflamator
la nivelul
cailor
superioare;
Alterarea
mucoasei
cailor
respirato
2. NEVOIA DE
A BEA SI A
MANCA
Cavitatea
bucala
libera:dentitie
buna, reflex de
deglutitie
prezent;
Masticati
e: dificila
3. NEVOIA DE
A ELIMINA
Dificultate
de
deglutitie;
Inapetenta;
Moderata
scadere
ponderala.
Urina: de
aspect normal
74
Alimentat
ia
insuficient
a calitativ
si
cantitativ.
Disfagie;
Dificultate
a de a se
alimenta si
a se
hidrata.
Agitatie
Otodinie;
Proces
inflamat
or U.D.;
4. NEVOIA DE
A SE MISCA SI
A AVEA O
BUNA
POSTURA
5. NEVOIA DE
A DORMI SI A
SE ODIHNI
Integritate
osteoarticular
a;
Miscari
adecvate
Adoarme usor
Restrictie in a
se mobiliza;
Febra;
Dificultate de a
ramane in
postura
functionala
Somn agitat,
treziri
frecvente;Ore
de odihna
insuficiente;
Iritabilitate;
Refuzul de
a face
activitati
Tulburare
a
respiratie
i;
Durere;
Anxietate
Dificultate
de a se
odihni;
Insomnia
Dispnee;
Obstruct
ie
nazala;
Durere
Neliniste
6. NEVOIA DE
A
SE
IMBRACA SI
DEZBRACA
7. NEVOIA DE
A MENTINE
TEMPERATU
RA
CORPULUI IN
LIMITE
NORMALE
Vesminte alese
dupa gust si
varsta,
adecvate
climatului si
statusului
socio -cultural
Tegumente
integre,
rozate
Dificultate de a
se imbraca si
dezbraca
Neindeman
ar e in a se
imbraca si
dezbraca
Durere;
Febra
ridicata 38,8
grade C
Hipertermia
Proces
infectios
kla nivelul
urechii si
laringian
Tegumente
calde
transpirate
Agitatie,
8. NEVOIA DE
A FI CURAT,
INGRIJIT, DE
A PROTEJA
TEGUMENTE
L E SI
MUCOASELE
Par
tuns
scurt,
ingrijit;
unghii
taiate,
curate
9. NEVOIA DE
A EVITA
PERICOLE
Masuri de
prevenire a
accidentelo
r,
infectiilor
si
Tegumente
transpirate,
calde
Agitatie;
Ureche
dreapta
obturata de
Transpirat
ii
abundente
.
Tristete
75
Dificultate
a de a
urma
prescriptii
le
ingrijirilo
r de igiena
Proces
infecti
os
Durere.
Neacceptar
ea bolii;
Probabilita
te a
atingerii
integritatii
psihice
Proces
infecti
os
10. NEVOIA
DE A
COMUNICA
Acuitatea
vizuala si
auditiva in
limite normale
11. NEVOIA
DE A
ACTIONA
CONFORM
PROPRIILOR
CONVINGER
I SI VALORI
DE A
PRACTICA
12. NEVOIA
DE A FI
PREOCUPAT
IN VEDEREA
REALIZARII
Convingeri
personale fata
de realitate;
13. NEVOIA
DE A SE
RECREA
14. NEVOIA
DE A INVATA
CUM SA-TI
PASTREZI
SANATATEA
Dificultate de
a vorbi.
Comunica
re
ineficienta
Hipoacuzie
Dificultate de
a participa la
activitati
recreative
Dezinteres
in a
indeplini
activitati
recreative
Lipsa
de
interes
Posibilitatea de
a actiona
conform
propriilor
credinte.
Integrita
te
psihica;
Autocritica:fol
os este timpul
liber in mod
placut; fara
dificultate in
a-si asuma
Sentiment
de
multumire
Deprindere,
Acumulare
de
cunostinte,
Modificari
comportament
al e
76
varsta cat si datorita bolii, are nevoie de ingrijiri si ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale.
Nevoia de a elimina =
grd.1
4.
Nevoia de a dormi si a
se odihni = grd.3
6.
7.
8.
Nevoia de a evita
pericolele = grd.1
10.
11.
12.
grd.2
14.
Nevoia de a se recrea =
77
Independent
dependent
II.2.3.DIAGNOSTIC NURSING:
1. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator si
infectios manifestata prin bradipnee inspiratorie, tuse seaca, iritativa, disfonie, tegumente palide.
2. Dificultate de a comunica datorata procesului inflamator la nivelul urechii medii, manifestata prin otoree
mucoasa si hipoacuzie.
3. Alterarea vocii datorita procesului inflamator de la nivelul laringelui si manifestata prin raguseala,
dificultate de a comunica.
4. Hipertermie datorita procesului infectios, manifestata prin febra ridicata, piele umeda, calda.
78
79
b) INTERVENTIILE ASISTENTEI
1. Am asigurat conditii de ingrijire salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C, umiditate, ventilatie. Am
recomandat repaus vocal. Am servit pacientul cu ceaiuri calde si am aplicat comprese calde in jurul gatului. La
indicatia medicului am administrat tratamentul.
2. Am invatat pacientul sa realizeze gimnastica respiratorie.
3. Am invatat pacientul sa tuseasca, sa sexpectoreze si sa colecteze sputa daca apare in recipiente special in acest
scop; am efectuat educatie pentru sanatate. Am administrat sirop expectorant, inhalatii cu ceai de musetel. Am
insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei radiografii cardiopulmonare.
4. Am invatat pacientul cum sa curete secretiile de la nivelul U.D. si cum sa administreze picaturi otice.
5. Am observat si masurat temperatura axilara. Am notat valorile in carnetel si am inregistrat grafic in foaia de
temperatura. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara. Am pregatit materialele necesare pentru
recoltarea produselor in vederea examenelor de laborator.
6. Am asigurat pacientului un mediu ambiant linistit si placut, i-am recomandat lectura placuta inainte de culcare
si i-am administrat un sedativ.
7. Am asigurat pacientului alimentatia corespunzatoare tinand cont de starea febrila si modificarile survenite. La
indicatia medicului am administrat, in primele 12 ore un regim hidrolactat.
8. Am facilitat modalitatea de comunicare non verbala. Am aplicat comprese calde in jurul gatului. Am administrat
bauturi calde.
9. Am supravegheat si masurat functiile vitale si vegetative, comportamentul pacientului si reactia la
tratamentul administrat.
80
DATA
PROBLEM
E
ACTUALE
19.03.200
8
Alterarea vocii
cauzata de
procesul
inflamator la
nivelul
laringelui,
manifestata
prin raguseala
si disfonie.
Alterarea
comunicarii
datorita
procesului
inflamator otic
la U.D.
manifestata prin
hipoacuzie si
Respiratie si
circulatie
inadecvata
cauzata de
procesul
inflamator la
nivelul cailor
respiratorii
superioare,
PROBLEM
E
POTENTIA
Alterarea
pe o
LE
OBIECTI
VE
INTERVENT
II
AUTONOME
INTERVENT
II
DELEGATE
EVALUARE
perioada
indelungata a
comunicarii
verbale prin ergosi disfonia
produsa de
procesul
inflamator
laringian,
surditatii spre
care poate evolua
otita.
Pacientul sa-si
recapete
forma
normala,
inflamatia
U.D. sa se
diminueze
impreuna cu
otoree
mucoasa; se
poate
comunica
verbal in
decurs de 48h
Pacientul sa
prezinte cai
respiratorii
libere
permeabile.
Tusea se
diminueaza
in intensitate
pana
La indicatia
medicului am
administrat
medicatia:
Vitamina C200
3cpr./zi Vitamina A
4cpr./zi Perfuzie cu
glucoza 500ml, i.v. in
PEV.
Am administrat
soluti otica : acid
boric 4 g. Alcool
70% 100g. M.F. sol.
1pic de 2-3ori/zi si
solutie otica cu
cloramfenico si
fluoconolon 1pic de
Am recoltat sange
pentru efectuarea
unor analize de
laborator (VSH ,
H.L.G., glicemie,
uree). Am
administrat la
indicatia medicului
tratamentul,
19.03.2008 ora 16
In urma
interventiilor
autonome si
delegate procesul
inflamator local
laringian si otic a
diminuat treptat.
21.02.2008 vocea
si-a revenit
complet. Secretia
otica a diminuat.
Insuficienta
respiratorie.
Obstructia
cailor
respiratorii
superioare
prin agravarea
procesului
inflamator
Am asigurat conditii
de ingrijire, salon
curat cu temperatura
moderata 18-20
grade C, umiditate,
ventilatie, aerisire
ritmica a salonului.
Am recomandat
repaus vocal. Am
servit pacientul cu
ceaiuri calde, am
aplicat comprese
calde in jurul gatului.
Am curatat secretiile
de la nivelul urechii
drepte. Am
recomandat
consumul crescut de
Am umezit aerul din
incapere cu apa
alcoolizata. Am
invatat pacientul sa
expectoreze. Am
facut educatie
pentru sanatate,
explicandu-i
pacientului efectul
81
20.02.2008
rezultatele
analizelor nu
prezinta
modificari fata
de valorile
normale
21.02.2008
Pacientul si-a
manifestata
prin tuse
seaca,
iritative,
coriza,
tegumente si
mucoase
palide
prin suprainfectie.
la disparitie.
Sa prezinte
respiratie si
circulatie in
limite
fiziologice in
decurs de 3
zile.
19.03.2008
Hipertermie
cauzata de
procesul
infectios si
manifestata prin
febra,
tegumente calde
si umede
Deshidratare
Pacientul sa
prezinte
temperatura
in limite
normale in
termen de 3
zile
19.02.2008
Somn inadecvat
Oboseala.
Pacienta sa
82
nociv al fumatului si
importanta
renuntarii la fumat.
Am aplicat tehnici de
favorizare a
circulatiei: masaj,
exercitii active. Am
insotit pacientul la
radiologie pentru
efectuarea unei
radioscopii cardiopulmonare. Am
ajutat pacientul sa se
ocupe de igiena
urechilor. Am condus
pacientul la
Am observat si
masurat in regiunea
axilara temperatura,
am notat valorile in
F.O. in fisa de
temperatura. Am
asigurat igiena
tegumentelor si cea
vestimentara, oferind
pacientului lenjerie
curata, uscata la
nevoie si ajutandu-l
sa-si efectueze igiena
zilnica minima. Am
pregatit materialele
necesare si pacientul
pentru consult
O.R.L.
modul de
administrare:
Codeina
fosforica 1tb./zi
Sirop
expectorant
3lg/zi
Instalatii nazale cu
ulei de pin
Inhalatii cu ceai de
musetel, uleiuri
eterice Am
administrat solutiile
otice conform
indicatiilor.
La indicatia
medicului am
administrat
antipiretice:
Aspirine 3cpr./zi
Polidin f. III/zi i.m.
De asemenea am
administrat in
continuare tot
tratamentul
prescris.
Am asigurat
Am administrat un
reluat respiratia
normala, mai
persista
tusea.secretia
otica a disparut,
cat si otodinia
22.02.2008 tuse
seaca in excese
rare, mai ales la
contact cu fum,
aer rece
La
externare
F.R.=16/m
in
In rma
interventiilor,
temperatura a
scazut ajungand
in 22.02.2008 la
valori normale.
19.02.2008T=39,1gC
20.02.2008T=38,3g C
21.02.2008
-T=37,4gC
22.02.2008
-T=36,7gC
La
internare
pecientul este
afebril, cu
tegumente
curate, integre,
si valori
biologice
Odata cu
calmarea
cantitativ si
calitativ datorita
starii febrile,
tusei si anxietatii
si manifestat
prin somn agitat,
treziri frecvente
Alterari si
tulburari de
comportament
Alimentatie
inadecvata
calitativ si
cantitativ,
cauzata de
disfagie, tuse,
obstructie
laringiana,
manifestata prin
aport hidric si
alimentar redus,
slabiciune,
scadere
ponderala.
Scadere
ponderala
severa cu
pierderi de
minerale.
Deshidratare .
Alterarea
mucoasei
laringelui
cauzata de
procesul
inflamator si
manifestata
Alterarea grava a
integritatii
mucoasei
laringiene de
catre procesul
inflamator si
suprainfectie
prezinte
somn linistit,
odihnitor.
Nr. de ore de
somn
corespunzato
ar e varstei.
Sa prezinte
stare de
confort
Pacientulfizic
sa
prezinte
toleranta
digestiva
normala si sa
fie alimentat
calitativ si
cantitativ
corespunzator
varstei. Am
adaugat la
fiecare grad
de
temperatura
peste normal
13% din nr
total de calorii
necesare. In
perioada
febrila am
administrat
cantitati mici
Pacientul
sa
prezinte
mucoasa
laringian
a umeda
si integra.
83
pacientului un mediu
ambiant linistit,
placut odihnitor, cu
temperatura optima.
I-am recomandat
lecturi placute, facile
inainte de culcare. Iam oferit o cana de
lapte cald seara
inainte
de culcare.
Am asigurat
pacientului o
alimentatie
corespunzatoare,
tinand cont de starea
febrila si modificarile
apetitului survenite
din cauza secretiilor
scurse in stomac din
nas. Dupa restabilirea
tolerantei digestive la
indicatia medicului
hrana a fost
repartizata in 4 mese
la 4ore interval, timp
necesar pentru o
buna digestie.
sedativ Diazepam
f.l. i.m.
tusei
(22.02.2008), cu
diminuarea
febrei si
ameliorarea
starii generale,
somnul revine
la normal
La indicatia
medicului am
administrat in
primele 12 ore un
regim hidrolactat
compus din lichide
calde, ceai,lapte si
compoturi.
Dupa calmarea
durerilor laringiene
si diminuarea febrei
am administrat
pacientului un regim
semisolid.
La externare
pacientul primeste
bine alimentatia
care este acum
completa calitativ si
cantitativ
21.02.2008
pacientul este
restabilit din
punct de vedere
al tolerantei
digestive,
scaderea
ponderala
inregistrata de
bolnav fiind mai
mica de 0.5kg.
(200g) fata de
greutatea la
internare
Am efectuat inhalatii
cu infuzie de musetel,
antiseptice. Am
administrat
tratamentul prescris
de medic in
continuare.
Dupa
efectuarea
tratamentului si
a interventiilor
autonome si
delegate,
mucoasa
19.02.2008
disfonie, jena
dureroasa la
vorbire si
dureri sub
forma de
intepaturi la
nivelul
laringelui,
Scaderea in
capacitatii de
aparare a
organismului
datorita infectiei
si febrei,
aportului
alimentar redus
calitativ si
cantitativ.
Risc de
suprainfectii,
prin scaderea
rezistentei
organismului.
poata
comunica
verbal in
mod
satisfacator
in termen de
3zile.
Pacientul sa
fie ferit de
complicatii
infectioase.
Sa nu
prezinte
infectii
nosocomiale.
gatului. Am
administrat
bauturi calde.
Am supravegheat
bolnavul atent si am
masurat zilnic
functiile vitale si
vegetative,
comportamentul
pacientului, reactia
la tratamentul
administrat. Am
asigurat igiena
tegumentelor si
vestimentara, a
alimentatiei.
84
umeda integra,
asa cum se
observa la
examenul O.R.L.
de control
efectuat de
medic.
Pacientul nu a
prezentat
complicatii .
evolutia a fost
favorabila.
Obiectivele
stabilite si
interventiile s-au
dovedit a fi
corecte.
TRATAMENT
DENUMIRE
FORMA DE
PREZENTA
RE
ACTIUNI TII
GLUCOZA
Sol.inj.
20%,33% 40%,
sol.perf. 5%,
10%
Monozaharida
fisiologica, sursa
de energie, creste
volemia, combate
deshidratarea
POLIDIN
DIAZEPAM
Fiole 1 ml
Cpr.
2mg,
5mg,10m
g;
Cpr.200m
g Fiole a
10ml
Drj.10000UI
Tranchilizant,
miorelaxant ,
anticonvulsiva
nt
Stimuleaza apetitul
si creste imunitatea
VITAMINA C200
VITAMINA A
CODEINA
Cpr.15mg,
30mg, 60mg
MOD DE
ADMINIS
T RARE
i.v
.
P
E
V
i.m.
p.
os
.
i.
p.os. i.v. sau
in PEV
Vitamina
Trofic tegumente
si mucoase
antitusiv
Per os
Per os
85
DOZA
ZILNICA
ADMINIST
R ATA
DOZA
ZILNIC
A
MAXIM
A
Variabil in
functie de caz .
Aici 250ml/zi
1l/zi (5%)
500ml/zi(10
%)
3fiole/zi
De 1-2ori/zi
i.m. / i.v. lent
2-20mg
repetabil dupa
3-4ore
3cpr/zi
1-2 fiole /zi i.v.
sau in PEV
3drj./zi
3fiole/zi
0,5mg/kgc
la batrani
Per.os
1mg/kgcorp
de 3 ori/zi
3cpr/zi
OBSER
V ATII
ANALIZE DE LABORATOR
DATA
EXAMEN CERUT
20.02.2008
Glicemie
Ht hematocrit
Hb hemoglobina
Leucocite
V.S.H. viteza
de sedimentare
a hematiilor
Uree serica
METODE
DE
RECOLTAR
Punctie venoasa 8-
86
VALORI
NORMAL
E
80-120mg/dl
VALORI
OBTINUT
E
100mg/dl
40-52%la
barbat 3547%la
femeie la
13-18g/100ml
barbat 12-16g/100ml
la femeie
4000-8000 ml3
41%
3-5 mm/h la 1
ora 8-12mm/h la
2 ore
0,1-0,4 g/l
5mm/1h
15g%
7300/ml3
0,37g/l
87
88
89
RECOMANDARI LA EXTERNARE:
-
exagerate;
-
Sa nu mai fumeze;
Sa revina la control peste 1luna si apoi la 2luni, oana cand dupa un an in care pacientul nu mai prezinta otoree
Am instruit bolnavul sa evite suflatul nasului pe ambele nari concomitent, si patrunderea apei in ureche cu
ocazia bailor. I-am explicat bolnavului ca la fiecare baie sa introduca in prealabil in ureche un tampon de vata imbibat
in ulei;
-
Se interzice bolnavului ca timp de un an sa faca baie la piscina sau la mare pentru a evita imersia capului in
apa.
90
: 46 ani
Sex Religie
Nationalitate Ocupatie
: croitoreasa
Stare civila
: casatorita
91
Date variabile
Domiciliul: localitatea Brebu, judetul Prahova
Conditii de viata si munca: locuinta casa, 3 camere in care locuiesc 3 persoane.
Gusturi personale: alimentatie echilibrata; ii place sa croiasca si sa coasa;
Mod de petrecere a timpului liber: ii place sa-si petreaca timpul liber cu familia sa, sa se uite la televizor,gradinarit.
- fara importanta.
92
bilateral.
Puncte mastoidiene dureroase la palpare, otalgie violenta, acufene.
94
disfonie;
- alimentatie inadecvata prin deficit; - facies anxios, suferind;
- obstructia cailor respiratorii.
Probleme potentiale: - alterarea respiratiei;
- tulburari ale starii de constienta; - surditate;
- insuficienta respiratorie acuta prin obstructia cailor respiratorii; - perforatie a membranei timpanice.
95
NEVOIA
FUNDAMENT
A LA
MANIFESTA
RI DE
INDEPENDEN
TA
MANIFESTA
RI DE
DEPENDENT
A
PROBLEM
E DE
DEPENDE
N TA
SURSA DE
DIFICULT
A TE
1. NEVOIA DE
A RESPIRA SI
A AVEA O
BUNA
CIRCULATIE
-Frecventa
resp 17/min
Dificultate de
a respira;
puls 77/min
Disfonie;
Alterar
ea
vocii;
Obstructia
cailor
respiratori
i;
Afonie;
Tuse.
Obstructia
cailor
respiratori
i;
Inflamat
ia
mucoase
i
laringien
Procesul
inflamator
la nivelul
cailor
superioare;
Alterarea
mucoasei
cailor
respirato
2. NEVOIA DE
A BEA SI A
MANCA
Cavitatea
bucala:dentit
ie buna,
reflex de
deglutitie
prezent;
Masticati
e: dificila
3. NEVOIA DE
A ELIMINA
Urina: de
aspect normal;
raport 3:1
diurn-nocturn
Dificultate
de
deglutitie;
Inapetenta;
Moderata
scadere
ponderala.
Eliminari
crescute prin
transpiratie.
Scaun 1/zi
96
Alimentat
ia
insuficient
a calitativ
si
cantitativ.
Dificultate
a de a se
alimenta si
Risc de
deshidrata
re
Disfagie;
Proces
inflamator
cai
respiratorii
si urechi
bilateral;
Agitatie
Febra
4. NEVOIA DE
A SE MISCA SI
A AVEA O
BUNA
POSTURA
5. NEVOIA DE
A DORMI SI A
SE ODIHNI
Integritate
osteoarticular
a;
Miscari
Adoarme usor
Somn agitat,
treziri
frecvente;Ore
de odihna
insuficiente;
Iritabilitate;
Dificultate
de a se
odihni;
Insomnia
7. NEVOIA DE
A MENTINE
TEMPERATU
RA
CORPULUI IN
LIMITE
NORMALE
Vesminte alese
dupa gust si
varsta,
adecvate
climatului si
statusului
socio -cultural
Tegumente
integre,
rozate
Febra
ridicata 39,8
grade C
Tegumente
calde
transpirate
Agitatie,
Obstructie
a C.R.S.;
Otalgie;
Durere
Neliniste
6. NEVOIA DE
A
SE
IMBRACA SI
DEZBRACA
Dispnee;
Hipertermia
Proces
infecti
os
8. NEVOIA DE
A FI CURAT,
INGRIJIT, DE
A PROTEJA
TEGUMENTE
L E SI
MUCOASELE
Par
tuns
scurt,
ingrijit;
unghii
taiate,
curate
9. NEVOIA DE
A EVITA
PERICOLE
Masuri de
prevenire a
accidentelo
r,
infectiilor
si
Acuitatea
vizuala in
limite
normale
10. NEVOIA
DE A
COMUNICA
Tegument
e
transpirat
e;
Secretii nazale
Otoree mucoasa
Transpirat
ii
abundente
.
Tristete
Dificultate de a
vorbi si de a
auzi.
97
Dificultate
a de a
urma
prescriptii
le
ingrijirilo
r de igiena
Otalgi
e
pulsati
la
Proces
infecti
os
Durere.
Neacceptar
ea bolii;
Probabilita
te a
atingerii
integritatii
psihice
Comunica
re
ineficienta
Proces
infecti
os
Obstructi
a cailor
respirator
ii,
Capacitate de
a angaja si
mentine o
relatie cu
semenii
prezenti.
11. NEVOIA
DE A
ACTIONA
CONFORM
PROPRIILOR
CONVINGER
I SI VALORI
DE A
PRACTICA
12. NEVOIA
DE A FI
PREOCUPAT
IN VEDEREA
REALIZARII
13. NEVOIA
DE A SE
RECREA
Otalgie
pulsatil
a;
Acufene
Hipoacuz
ie
Convingeri
personale fata
de realitate;
Posibilitatea de
a actiona
conform
propriilor
credinte si
valori nu este
Integrita
te
psihica;
Autocritica;
Foloseste
timpul liber in
mod placut si
eficient
Sentiment
de
multumire
prezent
Dificultate de
a participa la
activitati
recreative
Dezinteres
in a
indeplini
activitati
recreative
Lipsa
de
interes
Oboseala
14. NEVOIA
DE A INVATA
CUM SA-TI
PASTREZI
SANATATEA
Deprindere,
Acumulare
de
cunostinte,
Lipsa de
cunostinte
suficiente
asupra bolii
actuale
Modificari
comportament
al e, dorinta de
a acumula
cunostinte
asupra
modificarilor
starii de
98
Lipsa
surselor
de
informati
e asupra
bolii
actuale
Neglijar
ea bolii
si a
sanatatii
.
99
III.2.3.DIAGNOSTIC NURSING:
1. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator si
infectios, manifestata prin bradipnee inspiratorie, tuse seaca, iritativa, disfonie, tegumente palide, febra, otalgie
pulsatila;
2. Alterarea vocii datorita procesului inflamator de la nivelul laringelui si manifestata prin raguseala,
dificultate de a comunica.
3. Hipertermie datorita procesului infectios, manifestata prin febra ridicata, piele umeda, calda.
4. Somn inadecvat calitativ si cantitativ datorita tusei, durerilor, anxietatii,
100
101
b) INTERVENTIILE ASISTENTEI
1. Am asigurat conditii de ingrijire salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C, umiditate, ventilatie. Am
recomandat repaus vocal. Am servit pacientul cu ceaiuri calde si am aplicat comprese calde in jurul gatului. La
indicatia medicului am administrat tratamentul.
2. Am invatat pacientul sa realizeze gimnastica respiratorie si sa efectueze igiena locala la nivelul urechilor,
precum si cum sa-si administreze picaturi de solutii otice. 3. Am invatat pacientul sa tuseasca, sa sexpectoreze si sa
colecteze sputa daca apare in recipiente special in acest scop; am efectuat educatie pentru sanatate. Am
administrat sirop expectorant, inhalatii cu ceai de musetel. Am insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei
radiografii cardiopulmonare.
4. Am observat si masurat temperatura axilara. Am notat valorile in carnetel si am inregistrat grafic in foaia de
temperatura. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara. Am pregatit materialele necesare pentru
recoltarea produselor in vederea examenelor de laborator.
5. Am asigurat pacientului un mediu ambiant linistit si placut, i-am recomandat lectura placuta inainte de culcare
si i-am administrat un sedativ.
6. Am asigurat pacientului alimentatia corespunzatoare tinand cont de starea febrila si modificarile survenite. La
indicatia medicului am administrat, in primele 12 ore un regim hidrolactat.
7. Am facilitat modalitatea de comunicare non verbala. Am aplicat comprese calde in jurul gatului. Am administrat
bauturi calde.
8.Am supravegheat si masurat functiile vitale si vegetative, comportamentul pacientului si reactia la
tratamentul administrat.
102
APLICAREA INGRIJIRILOR
DATA
11.03.200
8
PROBLEM
E
Alterarea vocii
ACTUALE
PROBLEME
POTENTIAL
Alterarea pe o
E
OBIECTIV
E
Respiratie si
circulatie
inadecvata
cauzata de
procesul
inflamator la
nivelul cailor
respiratorii
superioare,
manifestata
prin
Insuficienta
respiratorie.
Obstructia cailor
respiratorii
superioare prin
agravarea
procesului
inflamator sau
prin suprainfectie.
Pacienta sa
prezinte cai
respiratorii
libere
permeabile.
Tusea sa
diminueze in
intensitate pana
la disparitie.
Sa
cauzata de
procesul
inflamator la
nivelul
laringelui,
manifestata
prin raguseala
si disfonie.
Autofonie
datorata
procesului
inflamator otic
bilateral,
manifestata
prin otoree
pulsatila si
hipoacuzie.
perioada
indelungata a
comunicarii
verbale prin ergosi dis-fonia
produsa de
procesul
inflamator
laringian.
Surditat
e
Perforati
a
timpanul
ui
Pacienta sa-si
recapete vocea
normala;
otalgia sa
diminueze in
24ore;
se poate
comunica
verbal in decurs
de 48h
103
INTERVENT
II
Am asigurat
AUTONOME
conditii de ingrijire,
salon curat cu
temperatura
moderata 18-20
grade C, umiditate,
ventilatie, aerisire
ritmica a salonului.
Am recomandat
repaus vocal. Am
servit pacientul cu
ceaiuri calde, am
aplicat comprese
calde in jurul
gatului. Am curatat
secretiile de la
nivelul urechii
drepte. Am
recomandat
Am umezit aerul
din incapere cu apa
alcoolizata. Am
invatat pacienta sa
expectoreze. Am
facut educatie
pentru sanatate,
explicandu-i
pacientului efectul
nociv al fumatului
si importanta
INTERVEN
TI I
La indicatia
DELEGATE
EVALUAR
E
Am recoltat sange
pentru efectuarea
unor analize de
laborator (VSH ,
H.L.G., glicemie,
uree). Am
administrat la
indicatia
medicului
tratamentul,
respectand doza,
12.03.2008
rezultatele
analizelor nu
prezinta
modificari fata
de valorile
normale.
Examenul
radiologic nu
evidentiaza
modificari
medicului am
administrat
medicatia:
Penicilina G 300
000 UI de 2ori
Perfuzie cu
glucoza 5%
500ml., i.v. in
PEV si ser
fiziologic 1flac.
Algocalmin
2tb./zi
Paracetamol
2tb./zi Solutie
otica cu boramid
12.03.2008 ora
16 In urma
interventiilor
autonome si
delegate
procesul
inflamator
local a
diminuat
treptat la fel si
otalgia.
13.03.2008
vocea si-a
revenit
complet.
Secretia
otica a
diminuat.
tuse seaca,
iritativa,
coriza,
tegumente si
mucoase
palide
11.03.2008
Hipetermie
cauzata de
procesul
infectios si
manifestata prin
febra,
tegumente calde
si umede.
circulatie in
limite fiziologice
in decurs de 3
zile.
Deshidratare .
Pacienta sa
prezinte
temperatura in
limite normale
in termen de 3
zile
104
renuntarii la
fumat. Am aplicat
tehnici de
favorizare a
circulatiei: masaj,
exercitii active. Am
insotit pacientul la
radiologie pentru
efectuarea unei
radioscopii cardiopulmonare.
si modul de
administrare:
Codeina
fosforica 1tb./zi
Sirop
expectorant
3lg/zi
Inhalatii cu ceai
de musetel,
uleiuri eterice.
Am observat si
masurat in
regiunea axilara
temperatura, am
notat valorile in
F.O. in fisa de
temperatura. Am
asigurat igiena
tegumentelor si cea
vestimentara,
oferind pacientului
lenjerie curata,
uscata la nevoie si
ajutandu-l sa-si
efectueze igiena
zilnica minima.
Am pregatit
materialele
necesare si
pacientul pentru
consult O.R.L.
La indicatia
medicului am
administrat
antipiretice:
Polidin f. III/zi
i.m. De
asemenea am
administrat in
continuare tot
tratamentul prescris
patologice.
13.03.2008
Pacientul si-a
reluat
respiratia
normala, mai
persista tusea.
14.03.200
8 tuse
seaca in
excese rare,
mai ales la
contact cu
fum, aer rece
In rma
interventiilor,
temperatura a
scazut
ajungand in
14.03.2008 la
valori
normale.
11.03.2008
-T=39,2gC
12.03.2008
-T=38,4g
C
13.03.2008
-T=37,5gC
14.03.2008
-T=36,5gC
La
internare
pecientul este
11.03.2008
Somn inadecvat
cantitativ si
calitativ
datorita starii
febrile, tusei si
anxietatii si
manifestat prin
somn agitat,
treziri frecvente
Oboseala.
Alterari si
tulburari de
comportament
Pacienta sa
prezinte somn
linistit,
odihnitor. Nr.
de ore de somn
corespunzatoar
e varstei. Sa
prezinte stare
de confort fizic
si psihic.
Alimentatie
inadecvata
calitativ si
cantitativ,
cauzata de
disfagie, tuse,
obstructie
laringiana,
manifestata prin
aport hidric si
alimentar redus,
slabiciune,
scadere
ponderala.
Scadere ponderala
severa cu pierderi
de minerale.
Deshidratare
Alterarea
mucoasei
laringelui
cauzata de
procesul
inflamator si
Alterarea grava a
integritatii
mucoasei
laringiene de catre
procesul
inflamator si
Pacienta sa
prezinte
toleranta
digestiva
normala si sa fie
alimentat
calitativ si
cantitativ
corespunzator
varstei. Am
adaugat la
fiecare grad de
temperatura
peste normal
13% din nr
total de calorii
necesare. In
perioada febrila
am administrat
Pacienta sa
prezinte
mucoasa
laringiana
umeda si
integra. Sa
105
Am asigurat
pacientului un
mediu ambiant
linistit, placut
odihnitor, cu
temperatura
optima. I-am
recomandat lecturi
placute, facile
inainte de culcare.
I-am oferit o cana
de
cald seara
Amlapte
asigurat
pacientului o
alimentatie
corespunzatoare,
tinand cont de
starea febrila si
modificarile
apetitului survenite
din cauza
secretiilor scurse in
stomac din nas.
Dupa restabilirea
tolerantei digestive
la indicatia
medicului hrana a
fost repartizata in 4
mese la 4ore
interval, timp
necesar pentru o
Am umezit aerul
din incapere. Am
facilitat modalitati
de comunicare nonverbala. Am aplicat
Am administrat
un sedativ
Diazepam f.l. i.m.
La indicatia
medicului am
administrat in
primele 12 ore
un regim
hidrolactat
compus din
lichide calde,
ceai,lapte si
compoturi.
Dupa calmarea
durerilor laringiene
si diminuarea febrei
am administrat
pacientului un
regim semisolid.
La externare
pacientul primeste
bine alimentatia
careefectuat
este acum
Am
inhalatii cu infuzie
de musetel,
antiseptice. Am
administrat
tratamentul
constante in
limite normale.
Odata cu
calmarea tusei
(12.03.2008), cu
diminuarea
febrei si
ameliorarea
starii generale,
somnul revine
la normal
12.03.2008
pacientul este
restabilit din
punct de vedere
al tolerantei
digestive,
scaderea
ponderala
inregistrata de
bolnav fiind mai
mica de 0.5kg.
(200g) fata de
greutatea la
internare
Dupa
efectuarea
tratamentului si
a interventiilor
autonome si
delegate,
19.02.2008
manifestata
prin disfonie,
jena dureroasa
la vorbire si
dureri sub
forma de
intepaturi la
nivelul
laringelui, in
Scaderea
capacitatii de
aparare a
organismului
datorita infectiei
si febrei,
aportului
alimentar redus
calitativ si
cantitativ.
de suprainfectii,
prin scaderea
rezistentei
organismului.
verbal
in
mod
satisfacator
in termen de
3zile
comprese calde in
jurul gatului. Am
administrat
bauturi calde.
Risc de
suprainfectii, prin
scaderea
rezistentei
organismului.
Pacienta sa fie
ferit de
complicatii
infectioase. Sa
nu prezinte
infectii
nosocomiale.
Am
supravegheat
bolnava atent si
am masurat
zilnic functiile
vitale si
vegetative,
comportamentul
pacientei, reactia
la tratamentul
administrat. Am
asigurat igiena
tegumentelor si
vestimentara, a
106
de medic
in
continua
re.
laringiana este
umeda integra,
asa cum se
observa la
examenul
O.R.L. de
control
efectuat de
medic. Disfonia
aPacienta
disparutnu a
prezentat
complicatii .
evolutia a fost
favorabila.
Obiectivele
stabilite si
interventiile sau dovedit a fi
corecte.
TRATAMENT
DENUMIRE
FORMA DE
PREZENTA
RE
GLUCOZA
Sol.inj.
20%,33% 40%,
sol.perf. 5%,
10%
POLIDIN
DIAZEPAM
Fiole 1 ml
Cpr.
2mg,
5mg,10m
g;
Cpr.200m
g Fiole a
10ml
Pungi de
250ml,
500ml,1000ml
continand
NaCl 0.9%
f.5ml/25m
g;
5ml/100m
Cp.
0.5g
Sup.su
Cpr.500mg.
fiole 1g/2 ml
sup
VITAMINA C200
SER FIZIOLOGIC
HHC
PARACETAMOL
ALGOCALMIN
ACTIUNI TII
Monozaharida
fisiologica, sursa
de energie, creste
volemia, combate
deshidratarea
Tranchilizant,
miorelaxant ,
anticonvulsiva
nt
Stimuleaza apetitul
si creste imunitatea
Refacerea
volumului
lichidian.
Combate
Antiinflamat
or Antisoc
Analgez
ic
antipire
Antialgic
Antiinflamat
or antipiretic
MOD DE
ADMINIS
T RARE
i.v
.
P
E
V
i.m.
p.
os
.
i.
p.os. i.v. sau
in PEV
In PEV
i.v. lent
Per.os
intrarec
tal
p
.
o
s
107
DOZA
ZILNICA
ADMINIST
R ATA
DOZA
ZILNIC
A
MAXIM
A
Variabil in
functie de caz .
Aici 250ml/zi
1l/zi (5%)
500ml/zi(10
%)
3fiole/zi
De 1-2ori/zi
i.m. / i.v. lent
2-20mg
repetabil dupa
3-4ore
3cpr/zi
1-2 fiole /zi i.v.
sau in PEV
500-1000 ml/zi
sau mai putin
3fiole/zi
0,5mg/kgc
la batrani
5-20mg/kg/doza
la nevoie
1cpr. De 3 ori/zi
sau mai putin
Se repeta
la nevoie
2g/zi
0.5g la nevoie
2g
OBSER
V ATII
i.v. maxim
1ml
11.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.1 12. Nevoia de a dormi si a se odihni
= grd.1
13.Nevoia de a se imbraca = grd.1
14.Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.1
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.1
9.Nevoia de a evita pericolele = grd.l 10. Nevoia de a comunica = grd.1
11. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri, de a practica religia = grd. I
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.l 13. Nevoia de a se recrea = grd.1
14.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.2
TOTAL: 27 PUNCTE
108
independent
dependent
EXTERNAREA BOLNAVULUI
109
RECOMANDARI LA EXTERNARE:
-
Sa evite curentul, sa respecte regulile de igiena a urechilor in mod strict, evitand sa ajunga apa in
Va continua la domiciliu tratamen oral cu Augumentin de 625 mg.1cpr, la 12 ore timp de 5zile si solutie otica cu
110
CAPITOLUL III
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
111
ANEXE
TEHNICI UTILIZATE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU
OTITA
INJECTIA INTRAMUSCULARA
DEFINITIE
SCOP
PUNCTE DE REPER
Strict terapeutic.
PREGATIREA
MATERIALULUI
PREGATIREA
PACIENTULUI
TEHNICA
BIBLIOGRAFIE
112
1.
1999
4.
6.
1994
7.
113