Sunteți pe pagina 1din 116

PLANUL LUCRARII

CAPITOLUL I
INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE IN OTITA
MEDIE

I.1. Notiuni de anatomie si fiziologie a urechii medii.


I.2. Definitie.Etiologie.Clasificare.
I.3. Evaluarea unor semne si simptome ale pacientului cu otita medie.
I.4. Participarea asistentei la interventii autonome si delegate.
I.5. Participarea asistentei medicale la acte de investigatie si tratament.
I.6.Evaluarea : evolutia, prognostic, complicatii.
I.7. Educatia pentru sanatate.

CAPITOLUL II
PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTIILOR CU OTITA
MEDIE

II.1 Culegerea datelor.


II.2 Analiza si interpretarea datelor :
-problemele pacientului,
-diagnostic nursing.
II.3 Planificarea ingrijirilor.
II.4 Aplicarea in practica a planului de ingrijire.
II.5 Externarea bolnavului.

CAPITOLUL III

ANEXE.
BIBLIOGRAFIE.

1
CAPITOLUL I

INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI


MEDICALE ACORDATE PACIENTILOR
CU OTITA MEDIE

2
CAP.I.1 NOTIUNI DE ANATOMIE SI
FIZIOLOGIE A URECHII MEDII

URECHEA MEDIE

Urechea medie se compune dintr-o cavitate centrala denumita tympanum sau


casa timpanului, si anexele acesteia: trompa lui Eustachio si apofiza mastoida.

CASA TIMPANULUI are forma unei lentile biconcave cu 6 pereti.


PERETELE EXTERN vine in raport cu conductul auditiv extern si are 2
portiuni:
- una superioara osoasa, denumita zidul atical si
- una inferioara, membrane timpanului.
Aceasta membrane inchide fundul conductului auditiv extern. Pozitia ei este
oblica de sus in jos si din afara-inauntru. La nou nascut este practice orizontala, ea
tinde sa se verticalizeze odata cu cresterea, ajunge la un unghi de aproximativ 45%
cu verticala.

3
Membrana timpanica nu este plana, ci conic concava privita din exterior,
portiunea centrala reprezinta varful conului si poarta numele de umbo. Insertia
membranei pe cadrul osos se face prin intermediul unui ligament (ligamentul lui
Gerlach).
In portiunea superioara acest ligament se desprinde de osul timpanal si se
rasfrange spre centrul membranei, pentru a se insera pe scurta apofiza a ciocanului.
Se formeaza astfel doua ligamente timpano maleare, anterior si posterior, care
impart membrane timpanica in doua regiuni inegale: cea superioara, situate deasupra
ligamentelor si a scurtei apofize a ciocanului, este pars flaccida lui Shrapnell, ce
cuprinde 1/5 din suprafata, si cea inferioara cu 4/5 din suprafata, care poarta numele
de pars tensa, fiind partea in tensiune.
Manerul ciocanului coboara in pars tensa de sus in jos si dinainte inapoi, pana
la umbro. De la ligamentul lui Gerlach pana la manerul ciocanului se intend fibre
conjuctive ce ofera pars tensei rezistenta si posibilitati vibratorii.
La nivelul membranei lui Shrapnell, stratul conjunctiv este slab reprezentat. La
exterior, membrane timpanica este acoperita cu tegument foarte subtire, pe fata ei
interna se intinde epiteliul casei timpanului.
Peretele superior al casei este subtire, deseori dehiscent (dehiscenta osoasa la
nivelul suturii pietro - scuamoase) si vine in raport cu fosa cerebrala mijlocie, lobul
temporar.
Aceste raporturi explica posibilitatea aparitiei complicatiilor endocraniene in
cazul supuratiilor urechii mijlocii.
Peretele inferior se invecineaza cu golful venei jugulare.
Peretele posterior corespunde apofizei mastoide si reprezinta orificiul de
comunicare cu cavitatile aerate ale mastoidei (aditus ad antrum).

4
Peretele anterior prezinta in partea sa superioara orificiul timpanic al trompei
lui Eustachio. Acest perete vine in raporturi cu articulatia temporo mandibulara si
cu canalul corotidian.
Peretele intern vine in raport cu urechea interna si cu nervul facial. El prezinta
o proeminenta centrala denumita promontorium. Deasupra acestuia se gaseste un
orificiu ovalar, fenestra vestibuli sau fereastra ovala (obturata de talpa scaritei), iar
dedesubtul ei un alt orificiu, fenestra cochleae sau fereastra rotunda (obstruata de o
membrane conjuctiva).
Continutul casei timpanului este reprezentat de cele trei osisoare:
- ciocanul (maleus),
- nicovala (incus) si
- scarita (stapes), asezate din afara inauntru in ordinea descrisa.
Osisoarele se articuleaza intre ele.
Ciocanul are un maner inserat in stratul conjunctiv al membranei timpanice, un
col (pe care se insera tendonul muschiului tensor tympani) si un cap cu care se
articuleaza nicovala.
Nicovala are forma unui molar cu 2 radacini, una se sprijina pentru a realizza
axul ei de rotatie (scurta apofiza a nicovalei), iar cealalta se articuleaza cu capul
scaritei (apofiza lunga sau descendenta a nicovalei).
Scarita are forma unei scari de sa, prezentand un cap articular, un col ce serveste
la insertia muschiului scaritei, doua brate care ajung la talpa ei (numita si platina
scaritei). Casa timpanului este strabatuta de nervul coarda timpanului.
De la peretii casei spre continutul ei se intind mezouri mucoase care
compartimenteaza cavitatea. Se disting doua compartimente distincte, cu rol
important in patologia infectioasa a urechii medii: un spatiu superior, denumit atica
sau epitympanum si altul inferior, atrium sau mezotympanum.

5
Inervatia senzitiva a casei se face de catre o ramura a nervului glosofaringian
(perechea IX), iar vascularizatia este asigurata de ramuri ale arterelor maxilara
interna, meningee mijlocie, carotida interna si auriculara posterioara.

TROMPA LUI EUSTACHIO sau tuba auditiva se intinde de la casa


timpanului pana la peretele lateral al rinofaringelui.
Ea are o portiune osoasa spre urechea medie si una cartilaginoasa spre faringe.
La unirea celor doua portiuni se gaseste o ingustare, istmul.
Trompa se deschide odata cu contractia muschiului peristafilin extern in timpul
deglutitiei.
APOFIZA MASTOIDA prezinta o serie de cavitati aerate, captusite de o
mucoasa subtire aplicata direct pe os celule mastoidiene. Toate celulele comunica
intre ele si in final cu antrul mastoidian, care este cea mai mare celula si care exista
de la nastere. Antrul comunica in partea sa anterioara cu casa timpanului. Structura
celulara a mastoidei poate fi diminuata sau poate lipsi (mastoida eburnata), ca urmare
a tulburarilor de aerisire a urechii medii (datorita vegetatiilor adenoide ale copilului)
sau datorita inflamatiilor cronice a urechii medii (otite cronice).
Apofiza mastoida vine in raport superior cu fosa cerebrala mijlocie, intern cu
urechea interna, cu sinusul venos sigmoidian (sau lateral) si cu fosa cerebeloasa. In
exterior este acoperita cu tegumente pe fata ei inferioara se insera muschii digastric si
sterno-cleido-mastoidian. Anterior, mastoida vine in raporturi cu casa timpanului si
nervul facial (perechea VII).

Particularitati la copii:
La sugar si la copilul mic trompa lui Eustachio:
- are un traiect scurt si orizontalizat;
- diametrul mare;

6
- consistenta redusa a suportului cartilaginos;
- tonus redus al muschiului tensor al valului palatin (principalul dilatator activ al
trompei lui Eustachio).
Toate aceste particularitati fac ca obstructia trompei sa se realizeze mult mai
usor la copii prin inflamatia mucoasei si acumulare de sercretii.
Contaminarea urechii medii cu secretii se face prin:
- reflux (in timpul plansului sau suflarii nasului);
- aspirare (presiune redusa in casa timpanului);

FIZIOLOGIA APARATULUI AUDITIV

Aparatul auditiv este numit analizator acustico vestibular si are 2 functii


principale:
1. auditiva;
2. vestibulara;
In cazul afectiunilor la nivelul acestui aparata apar cateva sindroame otologice:
1) Hipoacuzia, care poate fi de trei feluri: de transmisie, neurosenzoriala si de
tip mixt;
2) Acufenele care se numesc TINITUS-uri si reprezinta sunete pe care bolnavul
le aude dar nu provin din mediul exterior;
3) Otalgia, numita si otodinie durere;
4) Otoreea = scurgerea unui lichid din conductul auditiv extern;
5) Sindromul vestibular periferic = vertij + tulburari de echilibru + nistagmus.

7
Dintre toate aceste simptome in otitele medii se intalnesc:

SIMPTOM OTITA MEDIE


Hipoacuzia de transmisie Otite acute catarale
Hipoacuzia neuro senzoriala Degenerari cohleare in afectiunile urechii
medii
Hipoacuzie de tip mixt
Otalgia Otite acute sau cronice
Otoreea mucoasa Otite cronice supurate in faza linistita
Otoreea muco purulenta Otita cronica supurata simpla
Otoreea purulenta fetida Otita colesteatomatoasa

8
CAP.I.2. DEFINITIE, ETIOLOGIE,
CLASIFICARE

DEFINITIE
Sub numele de otita medie se intelege localizarea unui proces inflamator la
nivelul urechii medii.
Otitele medii pot fi catarale sau supurate, acute sau cronice.

ETIOLOGIE:
I) OTITE MEDII CATARALE
1. OTITA MEDIE CATARALA ACUTA
Otita catarala acuta apare la toate varstele, cu predilectie la copii.
Etiologia cea mai frecventa o constituie rinitele, adenoiditele si faringitele acute.
Mecanismul de producere consta in inflamatia si obstructia trompei in cadrul
inflamatiei mucoasei nazale, a rinofaringelui sau a amigdalei faringiene. Aerul din
urechea medie se resoarbe si presiunea negativa care se creeaza, plus inflamatia,

9
determina aparitia unui exudat in cavitatea urechii medii. Mucoasa de eczematizeaza,
membrana timpanica se retracta, reducandu-se si astfel posibilitatile vibratorii.
Anatomopatologia este o inflamatie exudativa, de tip cataral, a mucoasei urechii
medii.

2. OTITA MEDIE CATARALA CRONICA (otita seroasa, otita seromucoasa)


Otita catarala cronica este o afectiune frecventa. Ea succede celei acute, prin
persistenta cauzelor care au provocat-o. Este favorizata de inflamatiile de sept,
tumori ale rinofaringelui, dar cea mai frecventa cauza ramana adenoidita cronica.
Lichidul din urechea medie este vascos si daca trompa isi recapata permeabilitatea, el
nu se poate evacua spontan.

II. OTITELE MEDII SUPURATE

1. OTITELE MEDII SUPURATE ACUTE


A) OTITA MEDIE SUPURATA ACUTA BANALA
Este abcesul cald al urechii medii.
Etiologic, otita este determinata de coci piogeni in majoritatea cazurilor
(Streptococus pneumoniae si pyogenes, Haemophilus influenzae, Brahmanella
catarrhalis Staphylococcus aureus). Calea pe care acesti germeni ajung in casa
timpanului este cea a trompei lui Eustachio.
Cazul tipic este al unei rinite acute cand, dupa 3-4 zile de evolutie a
acesteia, prin trompa mai larga a copilului mic sau prin suflatul nasului cu presiune
prea mare la copilul mai mare sau la adult, secretiile mucopurulente intra in urechea
medie si germenii populeaza cavitatea, care este sterila in mod normal.
Din punct de vedere anatomopatalogic, este vorba despre inflamatie acuta de tip
exudativ purulent. Mucoasa este edematiata, pe alocuri ulcerata. In cavitatile
10
urechii medii se aduna puroi sub presiune, leucocitele lizate elibereaza fermenti
proteolitici care necrozeaza membrana timpanica si determina o perforatie, cu
eliberarea puroiului in conduct. In forme grave, necrozate, poate fi afectat si osul
(osisoarele urechii, peretii urechii medii).

B) OTITA SUGARULUI

Otita sugarului mai poarta numele de otoantrita. Ea este o forma clinica aparte a
otitei acute banale, datorita terenului cu reactivitate deosebita la aceasta varsta.
Infectia urechii medii este favorizata de o trompa scurta si larga, ce permite
patrunderea cu usurinta a secretiilor din rinofaringe si chiar a alimentelor atunci cand
sugarul este alimentat in pozitie orizontala si intamplarea face sa aiba o deglutitie
defectuoasa. Diafragmul interatico atrial este bine reprezentat la sugar.
La acest teren aparte se adauga prematuritatea, distrofia si mai ales tratamentele
antibiotice insuficiente ale inflamatiilor cailor aeriene superioare efectuate de catre
medici care nu stiu ca si urechea este implicata.
Exista doua forme distincte de otita la sugar:
1. Otita manifesta sau stenica, care are clinica si evolutia otitei supurate;
2. Otita latenta sau astenica , apare pana la varsta de 18 luni, nu atrage atentia
pediatrului asupra urechii.

11
C) OTITELE MEDII IN CURSUL BOLILOR INFECTIOASE(Otitele
specifice)

1. Otita gripala insoteste sau complica gripa, provocata de virusul gripal;


2. Otita scarlatinoasa este provocata de streptococul B-hemolitic;
3. Rujeola determina otitele cu germeni banali, pe un teren anergizant;
4. Difteria otica este rara, propagarea se face din faringe, pe calea trompei;
5. Otita tuberculoasa este o complicatie a unei tuberculoze pulmonare,
infectarea urechii se face prin sputa bacilifera a bolnavului;
6. Zona zooster auriculara nu este de fapt o otita, ci o afectare a ganglionului
geniculat al facialului.
2. OTITELE MEDII SUPURATE CRONICE

Otitele medii supurate cronice sunt supuratii cronice ale cavitatilor urechii
medii. Etiologia lor este microbiana, flora fiind dominanta de germeni conditionat
patogeni: stafilococ, pioceanic, proteus si coli.
Otitele medii supurate cronice se prezinta sub doua forme clinice diferite, la care
etiopatogenia, simtomatologia, pronosticul si tratamentul sunt diferite.

A) OTITA MEDIE SUPURATA CRONICA SIMPLA

Mai este denumita mezotimpanita, otoreea tubara, otita medie supurata cronica
benigna. Boala este frecventa, debutul ei este in copilarie.
Patogenia recunoaste un mecanism tubar, evidentiat si prin faptul ca fiecare
puseu inflamator nazar sau faringian determina acutizarea procesului otic.

12
De obicei este vorba despre o otita catarala cronica care s-a infectat, iar
cronicizarea infectiei recunoaste aceleasi cauze ale otitei catarale: vegetatii adenoide,
mai rar alergie nazala sau malformatii velo palatine. Ea poate ramane si ca urmare
a unei otite acute nevindecate.
Anatomopatologic este vorba despre o inflamatie exsudativa la nivelul mucoasei
urechii medii. Se constata o inmultire a celulelor secretorii atat la nivelul mucoasei
trompei cat si a peretilor casei timpanului.
Pot sa apara sclerozari ale mucoasei trompei (timpanoscleroza), trompa se poate
stnoza. Nu exista ulceratii ale mucoasei sau osteita, ceea ce confera caracterul de
benignitate al afectiunii.

B) OTITA MEDIE SUPURATA CRONICA


COLESTEATOMATOASA

Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa mai poarta si numele de


epitimpanita, otoree purulenta sau otita medie supurata cronica maligna.
Anatomie patologica si patogenie. Caracteristica acestei otite o constituie
prezenta in urechea medie a unei pungi tegumentare, asezata cu stratul germinativ la
exterior si cel descuamativ la interior si care poarta numele de colesteatom.
Colesteatomul se formeaza prin 3 modalitati diferite:
a) prezenta de incluziuni epitaliale embrionare ectodermice in urechea medie
(colesteatom primitiv);
b) patrunderea epidermului conductului in urechea medie prin perforatii
preexistente ale membranei timpanice;
c) invaginarea portiunii superioare a membranei timpanice in urechea medie
(punga de retractie), ca urmare a scaderii presiunii aerului sin casa timpanului,

13
in cursul obstructilor cronice ale trompei lui Eustachio (cel mai frecvent
mecanism).
Succesiunea fenomenelor patogenice este urmatoarea: vegetatii adenoide
(hipertrofia amigdalei faringiene) otita catarala cronica (otita sero mucoasa)
punga de retractie a membranei timpanice in zonele cele mai slabe ale acesteia (pars
flaccida si zona postero superioara a pars tensei) cresterea in dimensiuni a
pungii si acumularea epiteliului descuamat la interior (colestom uscat) imprejurul
colesteatomului cu descoperirea elementelor anatomice din vecinatate complicatii.
Matricea (camasa) colesteatomului este proprietatea de a leza osul. Din cauza
infectiei, portiuni din camasa se ulcereaza si apar granulatii de tesut conjunctiv (cand
sunt mari se numesc polipi auriculari); prin ulceratii, infectia din interior vine in
contact direct cu elementele inconjuratoare descoperite de colesteatom (dura mater,
urechea interna, nervul facial, sinusul lateral), generand complicatii foarte grave. Din
acest motiv, aceasta forma de otita a fost denumita maligna. Desi nu este tumora,
colesteatomul se comporta tumoral.

CLASIFICARE

Otitele medii se clasifica in :


I. Otite catarale:
1. Otita medie catarala acuta;
2. Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita sero mucoasa ).
II. Otite supurate:
1. Otite medii supurate acute:
- otita medie supurata acuta banala;
- otita sugarului;
- otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice).

14
2. Otite medii supurate cronice:
- otita medie supurata cronica simpla;
- otita medie supurata cronica colesteatomatoasa.

15
CAP. I.3. EVALUAREA UNOR SEMNE SI
SIMPTOME ALE PACIENTILOR CU OTITA
MEDIE

I) OTITE CATARALE:

1. Otita medie catarala acuta:


Simptomatologia este discreta: otalgia este moderata sau discreta si dureaza
numai cateva ore (la copii), adesea este absenta (la adult). Bolnavul acuza hipoacuzie
cu senzatia de plenitudine in ureche si autofonie (isi aude prea tare propria voce sau
zgomotele produse de masticatie). El are senzatia de lichid in ureche, care se
deplaseaza odata cu schimbarile de pozitie ale capului. Uneori apare un vertij.
Hipoacuzia are caracter de transmisie, se poate modifica supa deglutitie,
suflatul nasului sau stranut (ocazii cu care trompa se poate deschide).
Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice, a aspectului membranei
timpanice, a hipoacuziei cu caracter de transmisie la probele de acumetrie (weber
lateralizat la ureche bolnava, Rinne negativ) sau audiograma (pe care se observa
pastrarea la nivel normal a curbei pe conducerea osoasa si coborarea intre 20 si 40 db
a curbei pe conducerea aeriana).
2. Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita seromucoasa)
Clinic: Hipoacuzia de tip transmisie , cu autofonie, reprezinta singurul
simptom acuzat de bolnav.

16
II) OTITE SUPURATE:
1. Otite medii supurate acute:
Otita medie supurata acuta banala
Acumetric si audiometric se pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie, iar
radiografia deceleaza voalarea sistemului pneumatic mastoidian.
Laboratorul va depista o leucocitoza cu neutrofilie. Dupa o evolutie de 3-4 zile,
se produce perforatia spontana a memranei timpanice (faza perforativa), ce aduce
ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei, dar hipoacuzia se accentueaza si in
conductul auditiv extern apare otoreea purulenta. La inceput, puroiul este sero
sanghinolent, apoi devine purulent franc sau muco purulent.
La otoscopie, membrana timpanica este acoperita cu puroi pulsatil, foarte
edematiata, nu pemite repararea sediului perforatiei si in profunzime se observa un
punct stralucitor (o reflectare a luminii oglinzii noastre).
Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la
antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului.

Otita sugarului
Exista doua forme distincte de otita la sugar.
Otita manifesta sau stenica, care are clinica si evolutia otitei supurate descrise
mai sus. Sugarul este agitat, inapetent, febril. Palparea urechii, apasarea pe tragus
(semnul Vacher), nu sunt fidele.
Otoscopia este cea care stabileste diagnosticul.
Otita latenta sau astenica, apare pana la varsta de 18 luni, nu atrage atentia
pediatrului asupra urechii. Pe prim plan se afla semnele generale, organizate sub 3
sindroame:
1. Sindromul neuro toxic (paloare, torpore, hipotermie, extremitati
reci, polipenee, convulsii, fenomene digestive).

17
2. Sindromul casectizant, cu subfebrilitati si scadere ponderala
continua.
3. Sindromul infectios, cu stare febrila prelungita.
Otoscopia arata modificari minore ale membranei timpanice (ingrosari,
modificari de pozitie sau de culoare), ca procesul infectios este localizat in atica si
antru, deci nu are raporturi directe cu membrana timpanica.
Radiografiile executate in incidenta trans orbitara pun in evidenta voalarea
antrului mastoidian.
Diagnosticul este dificil, se bazeaza pe existenta unuia sau a mai multora din
sindroamele amintite, pe radiografii, pe urmarirea cazului si colaborarea intre
specialistul otolog si pediatru.

Otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice)


Otita gripala: Otoscopic se observa flictene violacee, pline cu un continut sero
hemoragic, situate pe tegumentul partii profunde a conductului auditiv extern si pe
suprafata membranei timpanice. Daca flictenele se sparg, continutul se elimina ca
otoree sero hemoragica, in cantitate redusa. Flictenele se produc datorita
vasculopatiei gripale. Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala
fiind plina cu exudat seros sau sero hemoragic si in aceste cazuri otalgia si
hipoacuzia sunt mai accentuate. Daca exudatul se infecteaza, otita devine purulenta.
Gripa afecteaza si urechea interna, cu aparitia hipoacuziei neuro senzoriale si a
unui sindrom vestibular.
Diagnosticul pozitiv este facil in prezenta flictenelor care sunt caracteristice.
La fel otita gripala este singura care poate determina aparitia otoreei la numai
cateva ore de la debut.
Diagnosticul diferential trebuie facut cu otita acuta catarala si cu cea supurata.

18
Otita scarlatinoasa este provocata de streptococul B-hemolitic, este adesea
grava, avand un tratament necrozant. Ea lasa sechele importante cu distrugeri ale
osisoarelor urechii.

Rugeola determina otitele cu germeni banali, pe termen anergizant.

Difteria otica este rara, propagarea se face din faringe, pe calea trompei. La
ostocopie pot sa apara falsele membrane.

Otita tuberculoasa este o complicatie a unei tuberculoze pulmonare, infectarea


urechii se face prin sputa bacilifera a bolnavului. Manifestarile sunt caracteristice:
membrana timpanica se perforeaza in multiple locuri, leziunile din casa timpanului
sunt osteitice, cu zone de os descoperit de culoare alba si sechestre osoase. Este
singura forma de otita care poate determina ruptura arterei carotide interne in canalul
ei si aparitia unei hemoragii cataclismice.

Zona zooster auriculara nu este de fapt o otita, ci o afectare a ganglionului


geniculat al facialului. Se manifesta cu otalgie, aparitia unei eruptii veziculoase in
conduct si in conca, plus o paralizie faciala de tip periferic. Uneori poate fi afectat si
nervul acustico vestibular VIII cand apare hipoacuzie neuro senzoriala si sindrom
vestibular (zona asociata).

2. Otite medii supurate cronice:


Otita medie supurata cronica simpla
Simptomatologia subiectiva se rezuma la hipoacuzie, care se accentueaza odata
cu trecerea anilor si la otoree mucoasa sau micropurulenta, filanta. Obiectiv se
observa o perforatie a membranei timpanice situata in pars tensa , cel mai des in

19
jumatatea inferioara si care nu atinge niciodata insertia osoasa a membranei
timpanice (din acest motiv este considerata perforatie centrala, spre deosebire de
perforatia din otita coleastomatoasa , care ajunge pana la osul pe care se insera
membrana timpanica si se numeste marginala). Perforatia poate avea dimensiuni
variabile, poate fi reniforma, poate cuprinde majoritatea suprafeti pars tensei.
Secretiile sunt filante, mucoasa casei este congestionata in puseele inflamatorii si
aparent normala intre pusee. Acumetria si audiograma depisteaza o surditate de
transmisie, dar dupa mai multi ani de evolutie se adauga si o componenta neuro
senzoriala, hipoacuzia devenind mixta.

Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa


Simptomatologia este discreta, se instaleaza insidios, de obicei din prima
copilarie, nu atrage atentia unui bolnav care nu este prea pretentios cu sanatatea lui si
care s-a obisnuit cu situatia urechii, motiv pentru care adesea bolnavul se prezinta
tarziu, deranjat de o discreta hipoacuzie, dar mai ales de o otoree redusa cantitativ,
insa deosebit de fetida.
Alteori bolnavul se adreseaza medicului atunci cand otoreea devine
sanguinolenta (marturie a prezentei granulatiilor si polipilor, care sangereaza usor,
adesea spontan) si nu este exclus ca prima vizita la medic sa fie determinata de
aparitia unei complicatii a bolii.
Obiectiv se constata o perforatie in jumatatea superioara a membranei timpanice
situata ori in pars flaccida (membrana lui Shrapnell), ori in cadranul postero
superior.
Caracteristic este faptul ca perforatia este marginala, adica in contact cu osul pe
care se insera membrana timpanica. Din perforatie se scurge un puroi fetid, uneori
sanguinolent, iar dupa aspirarea puroiului se pot observa lamele albicioase,
tegumentare, semnul de certitudine al otitei medii supurate cronice coleastomatoase.

20
Se pot observa granulatii si polipi, de culoare rosie vie, care sangereaza la atingerea
cu canula de aspiratie.
Examenul functional al urechii pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie.
Laboratorul poate identifica flora, cel mai adesea mixta formata din bacili gram
negativi (coli, pioceanic, proteus) si stafilococi, toti cu o cunoscuta rezistenta la
antibiotice. Examenul radiologic pune in evidenta leziuni distructive, erodari ale
peretilor ososi ai urechii, concomitent cu o reducere a pneumatizarii apofizei
mastode.

21
CAP.1.4. PARTICIPAREA ASISTENTEI
MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE

NOTIUNI GENERALE SI INGRIJIRI DE NURSING

In cadrul serviciilor medicale oferite bolnavilor, asistenta medicala poate


interveni la nivelul sursei de dificultate direct sau asupra manifestarilor de
dependenta.
In otita, asistenta medicala poate interveni la nivelul manifestarilor de
dependenta cauzate de:
- Durerea otalgie;
- Otoree;
- Febra;
- Hipoacuzie;
- Procesul infectios.
In examinarea si tratamentul pacientilor cu dureri, asistenta medicala trebuie sa
foloseasca intotdeauna un limbaj si o atitudine adecvata.
Inaintea aplicarii oricarui tratament antialgic, asistenta medicala are obligatia de
a informa pacientii despre acestea, facandu-i cunoscute incidentele si accidentele ce
pot aparea. Trebuie avut mereu in vedere sa nu producem suferinte suplimentare
inutile cu tratamentul prescris, care pot accentua durerea sau suferinta de baza.
La stabilirea dozei de medicamente se va tine cont de o serie de factori
individuali legati de greutate, dimensiuni corporale, varsta, bioritm, starea de boala.
Pacientilor in varsta li se vor administra medicamente putine, bine alese, absolut
necesare, administrate dupa scheme simple, in doze minime eficiente.

22
Durerea fiind un sindrom complex, afectiv emotional si motivational cu
implicatii familiale, profesionale si sociale, este insotita de tulburari psihice,
anxietate, depresie, care ii dau pacientului un comportament stigmatizat.
Pacientul are tendinta de izolare, are sentimentul de inferioritate si o viziune
anticipativa negativa asupra bolii si durerii sale, fenomen care ii agraveaza durerea si
ii fac dificil tratamentul.
Asistenta medicala va actiona asupra pacientilor prin controlul atentiei, prin
distractii, invatarea unor manevre de abilitate, jocuri logice, manevre de relaxare
fizica si psihica.
O modelara sociala se poate face prin prezentarea altor cazuri si prin discutii cu
pacientii, lucru care ii determina cresterea tonusului psihic si distragerea atentiei de
la propriile preocupari.
Pacientii vor avea o stare anticipativa pozitiva, optimista. La nevoie se apeleaza
la ajutorul medicului psihiatru, la specialistul de asitenta sociala, in cazul in care
pacientul are si alte probleme familiale, sociale care se adauga suferintei bolii si care
il pot duce la neputinta sau refuzarea aplicarii tratamentului.

ASIGURAREA CONTITIILOR DE SPITALIZARE

Asistenta medicala trebuie ca pe tot parcursul spitalizarii unui bolnav sa-i


asigure acestuia toate conditiile , corelat cu boala sau bolile sale. Ea va educa
pacientul sa isi asigure conditiile igienice din salon si va contribui personal la
aerisirea acestuia.
De asemenea, va schimba lenjeria de corp sau de pat (eliminari, otoree etc.),
asigurand si igiena locala riguroasa atunci cand este cazul.

23
SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE

Asistenta urmareste la indicatia medicului:


- temperatura se masoara dimineata si seara, se noteaza in foaia de
temperatura; daca este cazul, combate febra cu antipiretice, comprese sau
impachetari reci;
- pulsul se masoara de 2-3 ori/zi la artera radiala, dupa un repaus de 15minute
si se noteaza;
- tensiunea arteriala se masoara cu ajutorul tensiometrului, la nivelul arterei
humerale si valorile se noteaza;
- frecventa respiratiilor se masoara numarand miscarile de expansiune ale
toracelui si se noteaza;
- eliminarile de materii fecale si urina si corelarea lor cu varsta, ingestia de
lichide, starea de nutritie astfel incat pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si
nutritional.

RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE

Asistenta se ocupa de recoltarea de sange venos si capilar in vederea cercetarii


valorilor analizelor de laborator ale pacientului, in seringi sterile cu ace sterile
(numai de unica folosinta).
Participa activ la investigatiile imagistice, pregatind psihic pacientul pentru ele
si ii ofera acestuia cat mai multe informatii corecte privind explorarile paraclinice la
care va fi supus.

ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI SIMPTOMATIC SI


ETIOLOGIC
24
La indicatia medicului, administreaza pacientului medicatia simptomatica si
etiologica fie intramuscular, fie subcutan, fie in perfuzie endovenoasa sau local.

25
CAP.I.5. PARTICIPAREA ASISTENTEI
MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE SI
TRATAMENT

I) OTITE CATARALE:
1. Otita medie catarala acuta
Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice, a aspectului membranei
timpanice, a hipoacuziei cu caracter de transmisie la probele de acumetrie (webwr
lateralizat la urechea bolnava, Einne negativ) sau audiograma (pe care se observa
pastrarea la nivel normal a curbei pe conducerea osoasa si coborarea intre 20 si 40db
a curbei pe conducerea aeriana).
Impedantmetria va depista reducerea presiunii aerului in urechea medie.

2. Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita sero - mucoasa)


Ostocopic se constata retractia membranei timpanice, cu manerul ciocanului
orizontalizat si modificarea triunghiului luminos. Membrana timpanica capata o
culoare galbuie mata, caracteristica, comparata cu hartia inmuiata in ulei.
Acumetria, audiograma si impedantmetria arata aceleasi modificari ca la otita
catarala acuta.
Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza aspectului clinic, evolutia cronica,
probele de audiometrie, dar mai ales pe aspectul impedantogramei care poate
constata inlocuirea cu lichid a aerului din urechea medie si imobilizarea consecutiva
a membranei timpanice.

26
Impedantmetria este o metoda de explorare a constantelor fizice ale urechii
medii si are aplicatii in special la copii, unde audiograma nu se poate face sau se face
foarte dificil.

II. OTITE SUPURATE:


1. Otite medii supurate acute:
Otita medie supurata acuta banala
Acumetric si audiometric se pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie, iar
radiografia deceleaza voalarea sistemului pneumatic mastoidian.
Laboratorul va depista o leucocitoza cu neutrofilie. Dupa o evolutie de 3-4 zile,
se produce perforatia spontana a membranei timpanice (faza perforativa), ce aduce
ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei , dar hipoacuzia se accentueaza si in
conductul auditiv extern apare otoreea purulenta. La inceput, puroiul este sero
sanghinolent, apoi devine purulent franc sau micro purulent.
La otoscopie, membrana timpanica este acoperita cu puroi pulsatil, foarte
edematiata, nu permite repararea sediului perforatiei si in profunzime se observa un
punct stralucitor (o reflectare a luminii oglinzii noastre).
Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la
antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului.
Otita sugarului
Exista doua forme distincte de otita la sugar.
Otita manifesta sau stenica, care are clinica si evolutia otitei supurate descrise
mai sus. Sugarul este agitat, inapetent, febril. Palparea urechii, apasarea pe tragus
(semnul Vacher), nu sunt fidele.
Otoscopia este cea care stabileste diagnosticul.

27
Otita latenta sau astenica, apare pana la varsta de 18 luni, nu atrage atentia
pediatrului asupra urechii. Pe prim plan se afla semnele generale, organizate sub 3
sindroame:
1. Sindromul neuro toxic (paloare, torpore, hipotermie, extremitati reci,
polipenee, convulsii, fenomene digestive).
2. Sindromul casectizant, cu subfebrilitati si scadere ponderala continua.
3. Sindromul infectios, cu stare febrila prelungita.
Otoscopia arata modificari minore ale membranei timpanice (ingrosari,
modificari de pozitie sau de culoare), ca procesul infectios este localizat in atica si
antru, deci nu are raporturi directe cu membrana timpanica.
Radiografiile executate in incidenta trans orbitara pun in evidenta voalarea
antrului mastoidian.
Diagnosticul este dificil, se bazeaza pe existenta unuia sau a mai multora din
sindroamele amintite, pe radiografii, pe urmarirea cazului si colaborarea intre
specialistul otolog si pediatru.

Otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice)


Otita gripala: Otoscopic se observa flictene violacee, pline cu un continut sero
hemoragic, situate pe tegumentul partii profunde a conductului auditiv extern si pe
suprafata membranei timpanice. Daca flictenele se sparg, continutul se elimina ca
otoree sero hemoragica, in cantitate redusa. Flictenele se produc datorita
vasculopatiei gripale. Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala
fiind plina cu exudat seros sau sero hemoragic si in aceste cazuri otalgia si
hipoacuzia sunt mai accentuate. Daca exudatul se infecteaza, otita devine purulenta.
Gripa afecteaza si urechea interna, cu aparitia hipoacuziei neuro senzoriale si a
unui sindrom vestibular.
Diagnosticul pozitiv este facil in prezenta flictenelor care sunt caracteristice.

28
2. Otite medii supurate cronice:
Otita medie supurata cronica simpla
Acumetria si audiograma depisteaza o surditate de transmisie, dar dupa mai
multi ani de evolutie se adauga si o componenta neuro senzoriala, hipoacuzia
devenind mixta.
Radiologic se pune in evidenta o diminuare sau o disparitie a sistemului
pneumatic mastoidian (mastoida eburnata).

Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa


Examenul functional al urechii pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie.
Laboratorul poate identifica flora, cel mai adesea mixta formata din bacili gram
negativi (coli, pioceanic, proteus) si stafilococi, toti cu o cunoscuta rezistenta la
antibiotice.
Examenul radiologic pune in evidenta leziuni distructive, erodari ale peretilor
ososi ai urechii, concomitent cu o reducere a pneumatizarii apofizei mastode.
Diagnosticul pozitiv se stabileste pe aspectul otoscopic, mai ales pe localizarea
superioara si marginala a perforatiei si pe prezenta lamelor albe de colesteatom.

29
TRATAMENT

I) Otite catarale:
1. Otita medie catarala acuta
Tratamentul afectiunii este axat pe eforturile de repearmilizare a trompei prin
instilatii nazale de vasoconstrictoare (Efedrina, Nafazolina).
Se poate recomanda aplicarea de caldura pe regiunea auriculara (punga cu sare,
incalzita, perna electrica), dar cu prudenta, intrucat bolnavii au tendinta de a exagera,
producandu-si arsuri.
Tratamentul poate fi completat cu antiinflamatoare (nesteroidice), fluidificante
ale secretiilor (Acetilcisteina, Ambroxol, Brofimen).
Dupa 10-15 zile, numai daca secretiile nazale au disparut, se poate recomanda
Vasalva sau insuflatii tubulare.

2. Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita sero mucoasa )


Tratamentul are drept scop evacuarea exudatului vascos din urechea medie. La
adulti se practica insuflatii tubare, care in introducerea de aer sau/si medicamente in
urechea medie (hidrocortizon, fluidificante ale mucusului).
Daca se introduce numai aer, se aplica o para de cauciuc la nara bolnavului,
cealalta narina se panseaza si se apasa puternic pe para in momentul in care bolnavul
pronunta o silaba, pentru a ridica valul palatin si a se putea crea o presiune in
rinofaringe care sa deschida orificiul trompei.
O metoda mai eficace este de a introduce aerul sau medicamentele printr-un tub
metalic incurbat, varful introducandu-se in orificiul faringian al trompei.
Daca insuflatiile nu au efectul scontat, se practica o mica incizie a membranei
timpanice si se aplica in acest orificiu un tubulet de material plastic de forma unui

30
mosorel (adica usor evazat la extremitati, pentru a nu fi eliminat cu usurinta din locul
aplicarii) si care are rolul de a permite intrarea aerului in urechea medie.
In acest fel, membrana isi reia pozitia normala si redevine vibratila (auzul se
normalizeaza imediat), iar exudatul poate fi drenat prin trompa pana in rinofaringe,
prin metodele proprii de clearance, pentru ca acum, in locul lichidului poate patrunde
aerul.
Metoda, denumita impropriu drenaj transtimpanic, este utila in special la copiii
care nu suporta insuflatiile tubare. Tubuletul de plastic se mentine in jur de 3 luni,
perioada in care este interzisa intrarea apei in conductul auditiv extern, pentru a evita
infectarea urechii medii.

II) Otite supurate:


1. Otite medii supurate acute:
Otita medie supurata acuta banala
Tratamentul fazei preperforative este in principal cu antibiotice, de predilectie
cu Aoxicilina sau Augumentin (Amoxacilina + Acid clavulanic). In caz de alergie la
B-lactamide se administreaza Eritromicina sau Rovamicina.
Nu este recomandabil a se incepe un tratament antibiotic cu cefalosporine, ele
trebuie pastrate ca tratament de rezerva in cazul in care Amoxacilina s-a dovedit
ineficace (Cefaclor, Ceftibuten).
Tratamentul trebuie continuat 10 zile, alminteri otita nu se vindeca si
fenomenele clinice vor reaparea. Otita supurata acuta este un exemplu pentru
eficacitatea unui tratament antibiotic bine condus: majoritatea se vindeca si nu
necesita timpanotomie.
Impotriva durerii se recomanda antalgice (Paracetamol) iar, local se poate instila
Boramid, solutie uleioasa care trebuie usor incalzita inainte de utilizare.

31
Vasoconstrictoarele nazale, caldura locala ajuta la usurarea suferintelor
bolnavului.
Daca insa otita este surprinsa tarziu pentru ca antibiotocele sa mai poata actiona
eficient, cand membrana timpanica bombeaza, se recomanda timpanotomia (numita
si miringotomie), care permitand eliminarea puroiului scurteaza evolutia bolii si
previne complicatile.
Interventia se face cu anestezie de contact la adulti, aplicand pe membrana
timpanica o buleta de vata imbibata in solutie Bonain (Mentol + Fenol = Cocaina in
parti egale) sau in Fenol, dupa 10 minute anestezia s-a instalat.
La copii si la cei emotivi se prefera anestezia generala (de scurta durata).
Interventia consta in efectuarea unei incizii radiale de aproximativ 3mm in jumatatea
inferioara a membranei timpanice. Se utilizeaza optica maritoare, preferabil
microscopul operator.
Unii autori prefera doar o punctie a membranei, urmata de aspirarea puroiului.
Din primele picaturi se recolteaza pentru examen bacteriologic.
Metoda clasica, de incizie cu bisturiu special (timpanotomul) fara optica
maritoare, trebuie abandonata.
Tratamentul fazei perforative se face tot cu antibiotice pe cale generala, in
plus se fac aspiratii ale secretiei purulente si se protejeaza urechea prin introducerea
unui dop de vata sterila in conduct. Daca vindecarea intarzie, existand o tendinta la
cronicizarea, se pot face instalatii auriculare cu alcool boricat 4% sau cu solutii de
antibiotice care nu afecteaza urechea interna (cloranfenicol, colimicina).

Otita sugarului
Tratamentul fomei stenice este identic cu cel descris inainte. Pentru forma
astenica, se recomanda deschiderea chirurgicala a antrului mastoidian (antrotomie),
dupa redresarea starii generale micului pacient.

32
Otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice)
Gripala: antalgice, antigripale, iar daca exista riscul unei supra infectii
microbiene (manifestat prin persistenta si accentuarea otalgiei) se recomanda
Amoxicilina.
Zonna zoster: Tratamentul cortizonic este contestat, se recomanda Acyclovir
(Zovirax), vitamine, neurotrope.

2. Otite medii supurate cronice:


Otita medie supurata cronica simpla
Tratamentul vizeaza oprirea supuratiei, preintampinarea recidivelor, in vederea
unei reparatii chirurgicale cu scop functional. Se vor trata cauzele nazale si
faringiene.
Tratamentul local consta in aspirarea secretiilor din conduct si din urechea
medie si din instalatii cu substante dezinfectante, ca de exemplu:
Rp./Acid boric 4 gr.
Alcool 70% 100 gr.
M.F.SOL
D.S. Picaturi in ureche de 2-3 ori / zi.
Specialistii pot recomanda instilatii cu solutii antibiotice in combinatie cu
cortizon. (de exemplu: Solutie otica cu cloranfenicol si flocinolon produs tipizat).
Este cu desavarsire interzisa utilizarea de antibiotice ototoxice (neomicina,
gentamicina sau altele) pentru ca ele provoaca pierderea rapida a auzului, cu
consecinte medicolegale.
Inainte de instilarea unei solutii intr-o ureche care are o perforatie a membranei
timpanice, medicul trebuie sa citeasca cu atentie compozitia medicamentului,
indicatiile si contra indicatiile, precum si modalitatea de utilizare.

33
Bolnavul va fi instruit sa evite suflatul nasului cu presiune excesiva sau a
ambelor fose concomitent, pentru a evita introducerea secretiilor nazale in urechea
medie.
Patrunderea apei in ureche trebuie de asemenea evitata prin introducerea in
conduct a unui dop de vata imbibat in ulei (alimentar) si apoi stors, ori de cate ori
bolnavul isi spala parul, iar imersiunea capului in apa la piscina sau la mare este
interzisa.
Daca urechea se poate mentine uscata mai mult de un an, se poate incerca
repararea chirurgicala a ei (timpano plastie ), dar numai peste varsta de 20 ani,
pentru ca sub acesta varsta exista un risc notabil de aparitie a unei recidive
infectioase care compromite rezultatul chirurgical.

Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa.


Tratamentul de baza este cel chirurgical,de indepartare a colesteatomului.
Interventia se numeste evidare petro-mastoidana si consta in indepartarea osului care
separa cavitatile atico-mastoidiene (pline de colesteatom) pentru ca aceste cavitati sa
devina vizibile din conduct. Colesteatomul se decoleaza si se extirpa.
Evidarea poate fi extinsa sau mai limitata,in functie de extinderea leziunilor.
Uneori se poate executa in aceeasi sedinta chirurgicala si reperatia anatomo-
functionala a urechii medii (timpanoplastia).
Tratamentul conservator este adjuvant si consta in toaleta zilnica a urechii,prin
aspirarea puroiului, instilarea de solutii dezinfectante sau cu antibiotice (nu
onotoxice), extirparea polipilor care obstureaza conductul sau produc retentia
puroiului.
Tratamentul cu antibiotice in general are indicatii numai in puseele de acuzitare,
sau cand o complicatie este iminenta, dar antibioticele trebuie alese dupa efectuarea
antibiogramei (de obicei este necesar Ceftadizimul si/sau Ciprofloacina).

34
CAP.I.6. EVALUAREA
(EVOLUTIE,COMPLICATII,PROGNOSTIC)

EVOLUTIA

I) Otite catarale:

1. Otita medie catarala acuta: are in general o evolutie favorabila autolimitata.


2. Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita seromucoasa) :are in
general o evolutie favorabila.

II) Otite supurate:

1. Otite medii supurate acute:


Otita medie supurata acuta banala:
Dupa o evolutie de 3-4 zile, se produce perforatia spontana a membranei
timpanice (faza perforativa), ce aduce ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei,
dar hipoacuzia se accentueaza si in conductul auditiv extern apare otoreea purulenta.
La inceput puroiul este sero-sanghinolent, apoi devine purulent franc sau muco-
purulent.
Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la
antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului.7

35
Dupa aproximativ 3 saptamani de evolutie, otita medie supurata se vindeca.
Otoreea dispare prima apoi perforatia se inchide spontan, dar recuperarea auzului
este mai tardiva.

Daca germenul este prea virulent, daca organismul se apara prost, daca
perforatia a fost prea sus situata sau prea mica si nu a drenat eficient, daca
tratamentul a fost eronat sau prea scurt, otita se poate complica sau croniciza. Chiar
daca supuratia dispare, o perforatie prea mare ramane definitiva, determinand o
hipoacuzie de tranzmisie reziduala.
Se descriu forme clinice supra-acute, subacute, forme localizate la atica (aticite).
Antibioterapia poate masca simptomologia otitei, mai ales la copii, fara sa o vindeca,
prilej de cronicizare sau complicatii.

Otita sugarului:
Evolutia otitei lente este grava, prin accentuarea sindromurilor amintite sau
complicatiilor endrocraniene care pot sa apara.

Otite medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice):


Otita gripala: daca flictenele se sparg, continutul se elimina ca otoreea sero-
hemoragica, in cantitate redusa. Flictenele se produc datorita vasculopatiei gripale.
Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala fiind plina cu exudat
seros sau sero-hemoragic si in aceste cazuri otalgia si hipoacuzia sunt mai
accentuate.
Daca exudatul se infecteaza otita devine purulenta. Gripa afecteaza si ureche
interna, cu aparitia hipoacuziei neuro-senzoriale si a unui sindrom vestibular.

36
Otita scarlatinoasa: este provocata de streptococul B-hemolitic, este adesea
grava, avand un caracter necrozant. Ea lasa sechele importante, cu distrugeri ale
osisoarelor urechii.

Rujeola determina otitele cu germeni banali pe un termen anergizant.

Difteria otica este rara, propagarea se face din faringe, pe calea trompei. La
otoscopie pot sa apara falsele membrane.

Otita tuberculoasa: este singura forma de otita care poate determina ruptura
arterei carotide interne in canalul ei si aparitia unei hemoragii cataclismice.

Zona zooster ariculara nu este de fapt o otita, ci o afectare a ganglionului


geniculat al facialului.

2. Otite medii supurate cronice:

Otita medie supurata cronica simpla:


Boala evolueaza de multe ori toata viata, cu perioade linistite, cand otoreea
inceteaza, intretaiate de pusee acute, declansate de rinite si faringite acute virale, de
patrunderea apei in ureche cand apare otalogie, otoree abundenta.

Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa:


Evolutia este indelungata, adesea toata viata. Perioade linistite cand supuratia
pare ca a disparut, sunt intrerupte de pusee de acuzitate, cand apare un alt germen
infectat, mai virulent decat precedentul, de apa care patrunde in ureche prin conduct,
sau pe calea trompei.

37
In puseul acut, bolnavul acuza otalgie si supuratie abundenta. Odata cu trecerea
anilor, leziunile sunt tot mai extinse, apare si o suferinta din partea urechii interne
(datorita intoxicarii ei cu toxinele microbiene din focarul imflamator, care strabat
membrana ferestrei rotunde).
Complicatiile apar cu predilectie in cursul puseelor acute.

Boala are o slaba tendinta de vindecare spontana, care se intampla atunci cand
se erodeaza zidul atrical si colesteatomul se elimina singur in conductul auditiv
extern. Multi bolnavi sufera de otita medie supurata cronica colesteatomatoasa la
ambele urechi. Se intampla ca cele doua feluri de otita supurata cronica sa coexiste in
aceeasi ureche. Din cauza complicatiilor frecvente si grave, prognosticul acestei otite
nu este favorabil.

SECHELELE OTITELOR

Dupa stingerea procesului inflamator, otitele lasa sechele care afecteaza


anatomia si fiziologia urechii medii sau a celei interne. Sunt 3 forme clinice de
sechele: sechele simple, timpanoscleroza, fibroadeziva.

Sechelele simple ale otitelor


Vindecarea unei otite care lasa o perforatie a membranei timpanice, o
intrerupere a lantului osicular (prin eroziune), eventual ambelor leziuni, poarta
denumirea de sechele simple. Bolnavul se plange de hipoacuzie de tip tranzmisie,
care nu evolueaza. Tratamentul acestui tip de sechele este chirurgical. Repararea
membranei timpanice (miringoplastoia) se face cu grefe de tesut conjunctiv, asezate
pe sub perforatie ca un petic.

38
Refacerea continuitatii lantului de osisoare se numeste timpanoplastie si consta
in inlocuirea osisorului erodat prin asezarea lui in alt mod (transpozitie), prin
hemografe sau piese de material plastic, ceramica sau metal inoxidabil. Nu este
necesara reconstructia identica a lantului osicular, chirurgul urmareste de fapt
realizarea unei legaturi intre membrana timpanica si platina scaritei, chiar daca se
creaza un alt model de transmisie asunetului.
Rezultatele chirurgicale sunt bune, ele depasesc 70% recuperari de auz.
Timpanoscleroza

Timpanoscleroza consta intr-o impregnare cu calciu si o degenerescenta hialina


a micoasei urechii medii, care conduce la imobilizarea osisoarelor urechii. Sechelea
apare ca urmare a otitelor supurate, in mod special otita medie supurata cronica
simpla. Bolnavul acuza hipoacuzie de tip transmisie. La otoscopie se observa
impregnari calcare ale membranei timpanice, vechi perforatii cicatrizate, fara
fenomene inflamatorii vizibile. Prin perforatie mucoasa casei timpanului se vede
foarte ingrosata.
Audiograma are o hipoacuzie de transmisie, uneori hipoacuzie mixta
predominant de transmisie. Tratamentul este chirurgical, dar mobilizarea osisoarelor
se face cu multa dificultate, ele trebuie decorticate de mucoasa.
Rezultatele nu sunt atat de bune in comparatie cu cele obtinute in cazul
echelelor simple. Cand auzul bolnavului nu s-a putut recupera in mod satisfacator, se
recomanda proteza auditiva.

Fibroadeziva

Otita fibroadeziva urmeaza otitelor catarale cronice prin permanetizarea


obstructiei trompei lui eustachio, disparitia aerului din urechea medie si

39
transformarea scleroasa, retractila a mucoasei din casa timpanului (atelectazia urechii
medii). Pe alocuri se gasesc pungi de lichid vascos, iar examenul histopatologic al
mucoasei arata ca procesul inflamator nu este niciodata complet stins. Bolnavul se
plange de hipoacuzie care evolueaza in timp si cu acufene.
Examenul ostocopic pune in evidenta o membrana timpanica alipita de peretele
intern al casei, cu manerul ciocanului in pozitie orizontala. Audiograma arata o
hipoacuzie mixta, iar examene repetate confirma degradarea treptata a auzului.
Tratamentul chirurgical are sanse de succes numai la inceputul bolii, mai tarziu nu
mai are indicatie si proteza auditiva ramane singura solutie pentru ca bolnavul sa-si
pastreze posibilitatile de comunicare auditiva cu cei din jurul sau.

COMPLICATIILE OTITELOR

MASTOIDITA
Mastoidita este inflamatia supurativa a apofizei mastoide, ce intereseaza
totdeauna structura osoasa a acesteia. Este cea mai frecventa complicatie a otitelor.
Mastoidita acuta apare in cursul otitelor acute. Germenii microbieni sunt cei
care au determinat otita acuta, dar virulenta lor este mai mare.
Factorii favorizanti sunt reprezentati de o perforatie prea mica, ineficienta, de un
tratament incorect, de un teren deficitar (distrofie, diabet, imuno-deficienta).
Anatomopatologic, apar ulcerari ale muco-periostului celulelor mastoidiene ce
permit producerea osteitei purulente care distruge structurile mastoidiene si septurile
osoase intercelulare se topesc, instalandu-se un abces mastoidian care se deschide
spontan la exteriorul mastoidei, dar nu rareori inspre endocraniu.
Si in cursul otitelor medii acute supurate se gaseste puroi in celulele mastoidei,
dar lipsesc ulcerarile mucoasei si mai ales osteita.
Simptomatologie.

40
Purtatorul unei otite acute, veche la care se agraveaza, durerile mastoidiene care
devin pulsatii si cresc in intensitate,otoreea devine abundenta, alteori, aparent
paradoxal, se opreste (fenomenul de retentie). Apofiza mastoida devine foarte
sensibila la palpare, apoi se congestioneaza, se tumefiaza, santul retro-auricular
dispare, pavilionul este impins inainte, fenomene care apartin stadiului de abces
subperiostal. In finl apare o fisura a tegumentului retro-articular prin care se dreneaza
putoiul din mastoida.
Otoscopia pune in evidenta o otoree abundenta, pulsatila, tegumentul peretelui
posterior al conductului este dezlipit si impins spre lumen. Examenul functional
depisteaza o hipoacuzie de transmisie, uneori semne de iritare vestibulara.
Audiometria arata hipoacuzie de transmisie, examenul bacteriologic al secretiei otice
identifica agentul patogen si antibiograma poate avea mare valoare. Radiografia
mastoidei arata o valoare a celulelor si, mai important, disparitia septurilor osoase
intercelulare.
Forme clinice. In afara de forma clasica, expusa mai sus, se pot descrie si alte
forme, dupa modul de exteriorizare al coletiei:
Mastoida cervicala tip Bezold, cand puroiul se exteriorizeaza prin varful
apofizei mastoide in teaca muschiului sterno-cleido-mastoidian. Bolnavul prezinta o
tumefactie laterocervicala inalta si torticolis.
Petrozita, care apare prin prinderea celulelor de la varful stancii temporale.
Puroiul decoleaza dura mater, formand un abces extredural, cu instalarea semnelor de
suferinta a nervilor care trec pe la varful stancii (nevralgia trigeminala si diplopie in
privirea laterala de partea bolnava, prin afectarea lui V si V1). Pertozita are o
gravitate deosebita.
Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice si a examenului radiologic.
Diagnosticul diferential poate fi facut cu un furuncul al conductului sau cu o otita

41
externa difuza cu adenita supurata retroauriculara (santul reto-auricular este pastrat)
cu o reticuloza sau cu o tumora maligna.
Tratamentul mastoidei este chirurgical si consta in indepartarea peretelui extern
al apofizei mastoidei si chiuretarea celulelor, interventie ce poarta numele de
mastoidectomie. Tratamentul cu antibiotice este srtict neesar. Restul ingrijirilor au
fost descrise la tratamentul otitei supurate acute.
Mastoidita cronica apare ca o complicatie a otitei medii supurate cronice
colesteatomatoase, cand apare o retentie a secretiilor purulente in interiorul mastoidei
si aceasta se exteriorizeaza strabatand grosimea pereteluiosos extern al mastoidei.
Odata ajuns subperiostal, semnele clinice locale sunt la fel ca cele ale mastoiditei
acute.
Tratamentul consta in interventia chirurgicala pentru colesteatom.

Osteomielita temporalului este o complicatie rara, dar grava a otitelor la varsta


copilariei. Manifestarile clinice sunt zgomotoase, stare generala este grava, uneori
apar semne de septicemie. Scuama temporala prezinta tumefactii ce tradeaza
suferinta osului subjacent. Tratamentul este chirurgical, de indepartare a focarelor,
dar trebuie completat cu ambioterapie puternica.
Deoarece se complica des cu meningita, afectiunea are un prognostic rezervat.

PARALIZIA FACIALA DE CAUZA OTITICA

Paralizia faciala poate aparea in toate formele de otita si ca accident operator in


interventiile chirurgicale pentru otite.
In otitele acute, mai ales in formele supurate, prin propagarea inflamatiei la
canalul facial. Endemul inflamator din interiorul canalului determina compresiunea

42
vasa nervorum, deoarece canalul, fiind osos, este inextensibil, producandu-se o
ischemie a nervului.
In otitele cronice, nervul este descoperit, apoi comprimat de colesteatom. Din
punct de vedere clinic, paralizia imbraca aspectul periferic (paralizie flasca
unilaterala completa): asimetrie faciala, devierea gurii de partea sanatoasa, stergerea
cutelor frontale si a santului nazo-genian.
Miscarile voluntare si emotionale sunt abolite: ochiul nu poate fi inchis,
bolnavul nu poate sa fluiere sau sa-si arate dintii. In timpul masticatiei, mancarea se
aduna intre obraz si arcadele dentare.
Diagnosticul trebuie sa stabileasca etiologia otitica, eliminandu-se alte cauze:
traumatisme, tumorile, paralizia a figore. Starea functionala a nervului se stabileste
prin teste de eletro-fiziologie.Prognosticul functional este bun in otitele acute, mai
slab in cele cronice si rezervat in cazul de traumatism chirurgical.
Tratamentul consta in terapia corecta a otitei acute, in otita coleasteatomatoasa
fiind necesara interventia chirurgicala. In caz de lezare intra-operatorie, descoperirea
nervului, inventarierea leziunilor si repararea sa chirurgicala se impune. In asemenea
situatii, uneori este necesara aplicarea unei grefe de nerv.
Rezultatul tratametului paraliziilor faciale in otite sunt in general bune. Pot
ramane sechele, care constau in sinkinezii (musculatura hemifetei nu se mai poate
contracta izolat, ci numai in bloc), pareze, contractura sau paralizie flasca. Daca nu s-
au obtinut rezultate cu tratamentul descris, se pot face ulterior neuro-anastomoze cu
nervul hipoglos, cu facialul de partea opusa, sau se pot face transpozitii neuro-
musculare din alte zone ale corpului.

Labirintele vor fi tratate la capitolul rezervat patologiei urechii interne.

Complicatiile endocraniene ale otitelor

43
Urechea medie si apofiza mastoda au raporturi apropiate cu endocraniul. Astfel,
intre atica si fosa cerebrala mijlocie exista o lama de os subtire ( tegmen tympani),
despartit in doua portiuni de catre sutura petroscuamoasa interna, care se sudeaza,
dar care poate ramane uneori dehiscenta. Tegmen Tympani este traversat de mici
vase sanguine. Mastoida vine in raporturi cu fosa cerebeloasa si cu sinusul venos
lateral (sigmoidian).
Procesele supurative ale urechii mijlocii pot ajunge in endocraniu pe trei cai:
1. Prin contiguitate, erodand osul si insamantand direct structurile
endocraniene. Este cazul colesteatomului.
2. Pe cai vasculare, mai ales venoasa (in otitele acute sau cronice acutizate).
3. Pe cai anatomice perforate: dehiscente osoase, suturi largi, fracturi
neconsolidate, calea labirintului (de unde se propaga in endocraniu prin conductul
auditiv intern, canalul endolimfatic sau prin apeductul melcului).

Abcesul extradural este o complicatie frecventa, adesea stadiu intermediar


pentru complicatiile ce depasesc dura mater. El este o colectie purulenta situata intre
planul osos si dura mater. Meningele de pe fata antero-superioara a stancii este usor
decolabil si favorizeaza aparitia abcesului extradural. Cauza principala o constituie
otita medie supurata cronicacolesteatomatoasa.
Manifestarile clinice constau in crize de hemicramie cu iradiere in orbita,
sindrom febril si adesea sindrom de iritatie meningeala (redoarea cefei, rahialgii,
cefalee difuza, LCR hipertensiv). Uneori apare si un sindrom de hipertensiune
intracraniana, deoarece abcesul ocupa spatiu intr-o cutie extensibila.
Diagnosticul clinic este de suspiciune, el se confirma la tomografia
computerizata sau intraoperator. Diagnosticul diferential trebuie facut cu meningita
septica difuza si cu abcesul cerebral. Tratamentul este eminamente chirurgical, de

44
urgenta si consta in evidarea perto-mastoidiana si indepartarea tablei osoase ce il
separa de urechea medie sau masteoida (craniectomie).

Meningita otica (otogena)


In majoritatea cazurilor este vorba despre meningita difuza, forme localizate se
intalnesc rar. Otita care genereaza meningita este ori cea colesteatomatoasa, ori otita
acuta supurata. Anatomopatologic poate fi meningita seroasa sau purulenta.
Simptomatologia de debut consta in cefalee difuza, rahialgii, alterarea starii generale,
febra, fotofobie. Bolnavul acuza durere la apasarea cefei. In perioada de stare se
instaleaza triada: cefalee, varsaturi, constipatie. Febra este inalta, prezinta redoarea
cefei, hiperalgie cu hiperestezie cutanata, contracturi (trismus, orto-episonus), mioza,
tulburari de vedere, exagerarea reflexelor osteo-tendinoase, puls si respiratie
aritmica, oligurie.
Evolutia este grava, spre exitus, prin paralizii diverse si in final paralizie
bulbara. Daca tratamentul este precoce si corect, se poate vindeca, deseori cu sechele
neurologice.
Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor de meningita la un bolnav cu otita
acuta supurata, otita medie supurata cronica colesteatomatoasa, mastoidita sau abces
extradural. Punctia lombara este obligatorie si se poate descoperii de la inceput un
lichid cefalo-rahidian hipertensiv, albuminorahie cu Pandy pozitiv, cresterea
elementelor celulare (meningita seroasa), apoi apar leucocite intacte (mmeningita
puriforma), iar in final se gasesc leucocite distruse si germeni microbieni (meningita
purulenta).
Diagnosticul diferential trebuie facut cu meningitele de alta natura si cu
meningita de insotirea a abcesului cerebral sau cerebelos. Tratamentul meningitei si
a focarului otic trebuie aplicate concomitent si de urgenta. Pentru otita adesea este

45
necesara interventia chirurgicala. Trebuie alese antibioticele care trec bariera hemato-
encefalitica (Cloramfenicol dar mai ales alesceflosporine de generatia a III-a).

Abcesul cerebral si cerebelos de cauza otica (otogen)

Abcesul cerebral si cerebelos sunt supuratii ale substantei nerboase provocate de


otite. Aproape intotdeauna la origine se afla colesteatomul.
Anatomopatologic este vorba despre un stadiu initial de encefalita supurata
pentru ca mai tarziu sa se produca colectarea. Abcesele pot fi in comunicare cu
focarul mastoidian sau pot fi izolatede acestea, pot fi inchistate, difuze, unice,
multiple etc.
Semnele clinice de debut, in perioada de encefalita, nu sunt caracteristice si pot
fi confundate cu o viroza banala: cefalee, febra moderata, unele modificari de
comportament.
Urmeaza o perioada de latenta, paucisimptomatica de 2-3 saptamani de la
debutul bolii, dupa care se instaleaza perioada de stare, care se caracterizeaza clinic
prin prezenta celor trei sindromuri cre formeaza triada lui Bergmann:
1. Sindromul de hipertensiune intracraniana, ale carui semne cardinale sunt:
cefalee, varsaturi, bradicardie,staza papilara (la examenul fundului de ochi).
2. Sindromul infectios, cu febra, scadere accentuata in greutate.
3. Sindromul de localizare, care tradeaza suferinta substantei nervoase:
- afazie senzoriala (in abcesele lobului temporar dominant)
- afazie motorie,
- hiper-reflectabilitate, paralizii, tulburari de vedere etc.
Abcesele cerebeloase determina nigstagmus de tip central, tulburari de
coordonare si de tonus muscular, dismetrie etc.

46
Rareori aceste sindromuri exista toate. Cele mai multe din abcese au
simptomatologie mai saraca, lipseste unul sau doua dintre sindromuri, exista chiar
abcese mute care debuteaza clinic prin coma si moarte.
Evolutia abceselor cerebrale si cerebeloase este scurta, ele se deschid in spatiile
sub arahnoidiene sau in ventriculi, determinand coma si moarte bolnavului.
Diagnosticul de abces trebuie suspicionat la orice bolnav purtator al unui
colesteatom, care face un sindrom infectios inexplicabil sau mai ales prezinta semne
neurologice. Este necesar un examen oftalmologic si neurologic. Arteriografia care
cauta sa depisteze prezenta abcesului a fost inlocuita cu tomografia computerizata si
cu rezonanta magnetica nucleara, examinari moderne care pot sa depisteze cu
exactitate abcesul, sa ii determine marimea, forma, localizarea, capsula etc.
Tratamentul este chirurgical, neurochirurgul avand prioritate, otologului
revenindu-i rolul de a suprima focarul otic. Abcesul propriu zis se poate extirpa in
substanta sanatoasa, se poate punctiona sau se poate drena la exterior uneori in
cavitatea mastoidiana. Rezultatele tratamentului sunt ceva mai bune decat in cazul
meningitei otice.

Complicatiile venoase ale otitelor

Complicatiile venoase ale otitelor sunt reprezentate de tromboflebite ale


sinusurilor venoase endocraniene. Este posibila aparitia afectiunii la oricare sinus,
dar in practica se intalneste aproape numai tromboflebita sinusului venos lateral
(sigmoidian) si intrucat acesta se contiua cu vena jugulara interna, care participa la
procesul patologic, denumirea corecta este de tromboflebita sinuso jugulara.
Complicatia apare in otomastoiditele acute, dar cu pregadere in otita medie supurata
cronica colesteatomatoasa, cu ocazia unui puseu acut.

47
Anatomopatologic este vorba despre un proces initial de periflebita care se
propaga la endovena si determina o trombozare a sinusului cu tromb septic, care
elimina in circulatie germeni microbieni, proteine degradate si microemboli septici.
Trombul poate ocupa numai sinusul lateral, dar de obicei prinde si vena jugulara
interna, ori pana la confluenta cu trunchiul trio lingo facial, ori pana la
extremitatea sa intra toracica.
Debutul clinic se face brusc, cu aspect de septicemie: febra in jur de 40 C, cu
caracter septic, frison major, tahicardie, facies pamantiu, nas ascutit, limba saburala,
hepato splenomegalie, oligurie leucocitoza, anemie, hemoculturi pozitive.
La palpare marginea posterioara a apofizei mastoide este sensibila, la fel ca
regiunea latero cervicala superioara, retromandibulara.
Aici se poate observa uneori si o discreta tumefiere a regiunii. Afectiunea
evolueaza spre flegmoane cervicale, extindere la alte sinusuri endocraniene,
meningita sau abcese cerebrale, cerebeloase, hepatice etc.
Diagnosticul pozitiv este uneori dificil si se bazeaza in general pe prezenta unei
stari septice la un bolnav otita cronica colesteatomatoasa in puseu acut, cu semne
discrete de inflamatie la nivel cervical.
Proba Quackenstedt Stokei consta in cresterea presiunii lichidului cefalo
rahidian la comprimarea venei jugulare sanatoase, pe cand comprimarea celei
bolnave nu modifica presiunea.
Explicatia consta in modalitatea de drenaj venos a sangelui din endocraniu: cele
doua sinusuri laterale iau nastere din acelasi loc, teascul lui Herophilius (confluens
sinuum) si sangele se poate scurge la oricare dintre sinusurile laterale; comprimarea
celui bolnav nu produce staza endocraniana, el este deja trombozat, dar comprimarea
celui sanatos determina oprirea circulatiei sangelui venos.
Tratamentul este chirurgical, combinat cu cel medical: se descopera sinusul
lateral, se punctioneaza si daca in siringa nu vine sange, se incearca aspirarea

48
trombului. Daca aceasta nu reuseste, se leaga vena jugulara interna la nivel cervical,
sub partea trombozata. Este bine a se lega la piele capatul superior al venei.
Tratamentul medical consta in antibioterapie conform antibiogramei germenului
izolat la hemocultura.

49
CAP.1.7. EDUCATIE PENTRU SANATATE

Profilaxia otitelor se face incepand de la varsta copilariei, prin tratarea corecta a


afectiunilor favorizante, in special a adenoidei cronice (vegetatiilor adenoide) si a
otitei catarale cronice si consta in tratarea vegetatiilor adenoide, a disfunctiilor
tubare, a otitelor catarale cronice.
Profilaxia complicatiilor consta in educatia sanitara a bolnavului, incercand a-l
convinge sa se ocupe de suferinta lui.
In otita medie catarala acuta profilaxia consta in indepartarea cauzelor ce
favorizeaza inflamatiile rino faringiene (vegetatii adenoide, deviatii de sept).
In otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita seromucoasa) profilaxia
consta in tratarea corecta si completa a otitelor catarale acute si prin indepartarea
cauzelor care pot intretine obstructia tubara, vegetatiile adenoide ale copilului,
deviatile de sept, sinuzitele cronice, rinitele cronice hipertrofice.
Asistenta are un rol important in educatia sanitara a pacientilor, despre
prevenirea otitelor, ea avand rolul de a invata orice pacient cum sa se ocupe de igiena
urechilor, cum sa aplice tratamentul la cei deja bolnavi si cum sa fie prevenite de
catre bolnav aparitia complicatiilor.

50
CAPITOLUL II

PLANUL DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI


CU OTITA MEDIE

51
PLAN DE INGRIJIRE
CAZUL I

II.1. CULEGEREA DATELOR


Sursa de informare:
- Apartinatori;
- Foaia de observatie;
- Echipa de ingrijire.

II.1.1. Date privind identificarea pacientului


Date fixe:
Numele si prenumele: N.B.
Varsta : 1 an
Sex : feminin
Religie : ortodoxa
Nationalitate : romana

Numele si prenumele tatalui: N.I.


Ocupatia : inginer
Stare civila : casatorit
Religie : ortodoxa

52
Numele si prenumele mamei: N.M.
Ocupatie : contabila
Stare civila : casatorita
Religie : ortodoxa

Date variabile:
Domiciliul: localitatea Ovidiu, jud. Constanta
Conditii de viata si munca: locuina- casa cu 4 camere, cu baie si bucatarie, in
care locuiesc trei persoane.
Gusturi personale: alimentatie corespunzatoare varstei, diversificata corect;
masticaie uoara, reflex deglutitic prezent;

II. 1.2. Starea de sanatate anterioara:


a) Date antropometrice:
- greutate: 8,7kg.
- Inaltime :70cm.
- Grupa sanguina: B I I I
b)Limite senzoriale:
- alergii: negativ;
- proteze: absente;

- acuitate vizuala in limite normale, corespunzatoare varstei;

- acuitate auditiva redusa;


- somn: linistit;
53
- mobilitate: buna, in limite normale;
- alimentatie: diversificata corect, corespunzatoare varstei;
- eliminari: mictiuni spontane nedureroase, tranzit intestinal prezent.
c) Antecedente heredo-colaterale:
- tata - 35 ani, neaga afectiuni cronice in familia sa sau acute recente;
- mama- 31 ani, neaga existenta unor afectiuni cronice in familia sa sau
acute recente;
- evolutia sarcinii; fiziologica, luata in evidenta la 2 luni si jumatate,
controale prenatale lunare, fara probleme pe parcursul sarcinii.
d) A ntecedente personale fiziologice
- copil nascut la termen din mama primigesta, primipara, prin nastere
spontana, in prezentatie craniana, fara suferinte marcate la nastere;
- greutatea la nastere = 3700g;
- lungimea la nastere = 48 cm;

- Apgar = 9 (coloratie);
- Alimentat natural pana la 4 luni si jumatate, diversificat corect la 5
luni;
- Vaccinari efectuate conform schemei de vaccinare a Ministerului
Sanatatii;
- Dezvoltare psihomotorie corespunzatoare cu achizitii motorii si verbale
corespunzatoare;
e)Antecedente personale patologice: usoare afectiuni digestive si
respiratorii tratate ambulator.

54
II.1.3. Informaii legate de boala
a) motivele internarii: stare generala alterata, febra, agitatie, paloare,
inapetenta.

b) istoricul bolii:
Boala a debutat iu urma cu 5 zile cu alterarea starii generale, agitatie,
plans si febra si s-a agravat progresiv copilul refuzand alimentatia si prezentand
agitatie polipnee, si disfonie, motiv pentru care mama se prezinta cu copilul la
camera de garda a seciei pediatrie unde este internat pentru investigatii si
tratament.
c) diagnosticul la internare: otita medie acuta
d) data ia internare: 9.02.2016 ora 11.
e) examenul pe aparate si sisteme:
- facies suferind; tegumente umede, transpirate, palide; mucoase palide;
temperatura 39 grade C;
- tesut celular subcutanat normal reprezentat;
- sistem osteoarticular: integru, mobil;
- sistem muscular: normoton, normokinetic;
- sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili;
- aparat respirator: torace normal conformat, simetric; murmur vezicular
usor inasprit bilateral; F.R. = 20/min, fara zgomote patologice supraadaugate.
- aparat cardiovascular: soc apexian in spaiul IV intercostal stang,
zgomote cardiace ritmice bine batute ( A.V. l25batai/minut),fara zgomote
patologice supraadaugate, puls prezent bilateral la arterele peroferice;
- aparat digestiv: faringe uor hiperemic, abdomen suplu mobil cu
miscarile respiratorii, cicatricea ombilicala prezenta normal conformata; ficat la
rebord, splina nepalpabila; tranzit intestinal prezent;

55
- aparat uro genital: loji renale libere, nedureroase; mictiuni spontane,
nedureroase; organe genitale externe normal conformate.
- Sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana; reflexe osteo
tendinoase prezente bilateral

Examenul clinic O.R.L.:


* nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala, simt
olfactiv normal dezvoltat, fose nazale permeabile, meate si cornete de aspect
normal; mucoasa nazala usor hiperemica ;
* urechi; pavilioane normal conformate, canal auditiv extern liber,
modificari de culoare ale membranei timpanice;
* laringe: liber, mobil, mucoasa de aspect normal.

Probleme actuale:

- febra;
- inapetenta;
- facies anxios, suferind;
- proces inflamator la nivelul urechii medii;
- agitaie.

Probleme poteniale:

- sindrom neuro-toxic, casectizant infectios.

- tulburari ale starii de constienta;

56
II.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA
DATELOR
II.2.1. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

NEVOIA MANIFESTARI MANIFESTARI PROBLEME SURSA DE


FUNDAMENTA DE DE DE DIFICULTA
LA INDEPENDENT DEPENDENTA DEPENDEN TE
A TA
1. NEVOIA DE A -Frecventa resp Discreta Procesul
RESPIRA SI A 20/min inflamator la
AVEA O BUNA Polipnee nivelul
CIRCULATIE Tahicardie: puls urechii medii
120/min bilateral.
Tegumente:
calde, umede

2. NEVOIA DE A Cavitatea bucala Dificultate de Alimentatia Proces


BEA SI A libera:dentitie deglutitie; insuficienta inflamator;
MANCA buna, reflex de calitativ si
deglutitie Inapetenta; cantitativ. Agitatie;
prezent; Moderata scadere
ponderala. Refuz de a se Febra
Masticatie: alimenta si
prezenta hidrata.
3. NEVOIA DE A Urina: de aspect
ELIMINA normal
4. NEVOIA DE A Integritate Restrictie in a se Refuzul de a Febra
SE MISCA SI A osteoarticulara; mobiliza, febra; face activitati
AVEA O BUNA Durere
POSTURA Miscari adecvate Dificultate de a
ramane in postura Anxietate
functionala
5. NEVOIA DE A Adoarme usor Somn agitat, Dificultate de Febra;
DORMI SI A SE treziri a se odihni;
ODIHNI frecvente;Ore de Durere;
odihna Insomnia
Proces
insuficiente; inflamator
Iritabilitate; otic, bilateral

57
Neliniste

6. NEVOIA DE A Vesminte alese Dificultate de a se Neindemanar Durere;


SE IMBRACA SI dupa gust si imbraca si e in a se
DEZBRACA varsta de catre dezbraca imbraca si
mama, adecvate dezbraca
climatului si
statusului socio -
cultural
7. NEVOIA DE A Tegumente Febra ridicata Hipertermia Proces
MENTINE integre, rozate 38,8 grade C infectios
TEMPERATURA
CORPULUI IN Tegumente calde
LIMITE transpirate
NORMALE Agitatie,
Insomnie
8. NEVOIA DE A Tegumente Dificultatea Proces
FI CURAT, transpirate, de a urma infectios
INGRIJIT, DE A prescriptiile
PROTEJA Secretii nazale. ingrijirilor de
TEGUMENTEL igiena
E SI
MUCOASELE
9. NEVOIA DE A Tipat. Durere.
EVITA
PERICOLE Micsorarea Probabilitate
ritmului a atingerii
respirator. integritatii
psihice
Transpiratii
abundente.
Plansete.
Tristete
10. NEVOIA DE Dificultate de a Comunicare Olodinie
A COMUNICA comunica, ineficienta
Febra
Plange mult.
11. NEVOIA DE Nu este afectat
A ACTIONA deoarce nu
CONFORM realizeaza la
PROPRIILOR aceasta varsta
CONVINGERI valorile credintei

58
SI VALORI DE A
PRACTICA
RELIGIA
12. NEVOIA DE Copilul nu
A FI prezinta
PREOCUPAT IN dificultate in a-si
VEDEREA asuma roluri
REALIZARII sociale
13. NEVOIA DE Refuzul de a Dezinteres in Lipsa de
A SE RECREA participa la a indeplini interes
activitati activitati
recreative recreative
14. NEVOIA DE Deprindere,
A INVATA CUM
SA-TI Acumulare de
PASTREZI cunostinte,
SANATATEA Modificari
comportamental
e

II.2.2.GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE:


pacienta dependenta, atat prin varsta cat si datorita bolii are nevoie de ingrijiri si
ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale.

GRAD DE DEPENDENTA
1. Nevoia de a respira = grd.3
2. Nevoia de a bea si a manca = grd.3
3. Nevoia de a elimina = grd.l
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.2
5. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.3
6. Nevoia de a se imbraca = grd.2
7. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.3

59
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si
mucoasele = grd.2
9. Nevoia de a evita pericolele = grd.l
10. Nevoia de a comunica = grd.2
11. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri,
de a practica religia = grd. I
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.l
13. Nevoia de a se recrea = grd.2
14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.l

TOTAL: 27 PUNCTE

SE NCADREAZ IN GRADUL III DE DEPENDENTA


independent
dependent

60
II.2.3.DIAGNOSTIC NURSING:
1. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator
manifestata prin otodinie, polipnee, tahicardie discreta, tegumente palide.
2. Somn inadecvat cantitativ si calitativ datorita durerii, febrei - treziri
frecvente, somn agitat, oboseala.
3. Dificultate de a se alimenta datorita procesului inflamator, manifestata
prin aport alimentar si hidric insuficient, usoara scadere ponderala.
4. Hipertermie, consecinta a procesului inflamator si infectios manifestat
prin cresterea temperaturii peste valori normale, tegumente calde,
transpiratie.
5. Vulnerabilitate fata de pericole datorita modificarilor produse de boala in
organism, manifestata prin riscul de suprainfectie.
6. Dificultate de a efectua activitati recrative datorita dispneei, oboselii,
anxietaii, manifestate prin apatie sau agitatie, neliniste, nervozitate.

II.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

OBIECTIVE:
1. Pacienta sa prezinte o respiratie si circulatie in limite fiziologice.
2. Pacienta sa prezinte temperatura normala in termen de 3 zile.
3. Copilul sa prezinte toleranta digestiva normala.
4. Copilul sa fie alimentat cantitativ si calitativ corespunzator varstei.
5. Pacienta sa prezinte somn linistit, odihnitor.
6. Sa fie ferita de infectii supraadaugate.

61
7. Sa existe colaborare cu mama pacientei care la randul ei sa fie capabila sa
contribuie la buna ingrijire a copilului pe parcursul spitalizarii.

INTERVENTIILE ASISTENTEI

1. Copilul va fi instalat intr-un salon linistit, curat, aerisit si incalzit;


pregateste materialul necesar dezobstruarii conductului auditiv extern de
eventualele secretii. La indicatia medicului administreaza tratament.
2. Masoara zilnic temperatura cu termometrul introdus intrarectal si o
inregistreaza in foaia de temperatura. Combate febra prin administrarea la
indicaia medicului a medicatiei antipiretice (supozitoare de 3 ori/zi, Algocalmin
0,6ml i m . la internare) si prin impachetari toracice.
3. Asigura copilului o alimentatie adecvata varstei, tinand seama de
modificarile apetitului survenite din cauza bolii. Hidrateaza atent si permanent
copilul in perioada febrila cu lichide zaharate, supe strecurate in cantitati mici si
repetate. La indicatia medicului administreaza in primele ore regimul hidrolactat si
ulterior regim lacto-fainos.
4. Asigura copilului un mediu ambiant linistit, cu o temperatura
ambientala constanta intre 18-20 grade Celsius.
5. Administreaza la indicatia medicului Fenobarbital (anliconvulsivant
si hipnotic).
6. Supravegheaza permanent copilul, verifica starea tegumentelor si a
mucoaselor, asigura igiena corporala prin bai partiale zilnice si lenjerie curata.
7. Explica mamei care sunt nevoile copilului bolnav, rolul medicatiei si
al manoperelor efectuate; face educatie sanitara mamei.

62
APLICAREA INGRIJIRILOR

PREOPERATOR

DATA PROBLEM PROBLEME OBIECTIV INTERVENTI INTERVENTI EVALUARE


E POTENTIAL E I I DELEGATE
ACTUALE E AUTONOME
09.02.201 Respiratie si Complicatii Copilul sa Am instalat copilul La indicatia 9.02.2016
circulatie infectioase. prezinte intr-un salon aerisit, medicului am In urma interventiilor
6 inadecvata Deshidratare severa. respiratie si curat si suficient efectuat instilatii autonome si delegate
datorata Convulsii febrile. circulatie in incalzit. Am pregatit nazale pentru de urgenta, copilul si-
procesului limite fiziologice. materialele necesare restabilirea a reluat treptat
inflamator. Sa prezinte stare dezobstruarii permeabilitatii respiratia normala la
Polipnee de confort psihic. conductului auditiv nazale cu ser 1ora de la istituire.
moderata. extern. Am pregatit fiziologic efedrinat Persista paloarea.
Tegumente si copilul si materialele 0.5 cate 3-4picaturi 11.02.2016
mucoase palide necesare recoltarii de 3-4ori/zi. Dupa 3zile de
produselor biologice tratament intensiv,
pentru examenele de Am administrat pacienta se
laborator: sange, tratament de urgenta restabileste respirator
materii fecale, indicat de medic cu si circulator.
exudat faringian. Am HHC(hemisuccinat Examenele de
insotit copilul la de hidrocortizon) laborator au
radiologie in vederea 50mg.i.v.Si ulterior prezentat valori
efectuarii unei 25mg.i.v. la intervale modificate fata de
radiografii cardio- de 6 ore. Ampicilina normal: VSH=7mm/1
pulmonare. Am 1g/zi:1flac. A 250mg ora
observat, masurat si la 6 ore. 16mm/ 2ore
inregistrat grafic Ca gluconic 1f./zi. Hb=7,03g%
functiile vitale. Am sedat copilul cu Leucocite=13600mmc
Cloralhidrat ;

63
administrand 10- Calciu=4
15mg./12g corp oral Glicemie=0,83mg/dl
la 6 ore, iar in Evidentiind anemie
continuare Infectie, usoara
administram hipocalcemie
Ampicilina 1g/24 ore,
1flac.A 250mg. la
6ore i.m.
Ca gluconic 10%
1f./zi per.os.
Romergan sirop
lingurita de 2ori/zi.
Am efectuat instilatii
cu solutie otica
1pic.de 3ori/zi
ambele urechi.
Am efectuat I.D.R. la
P.P.D.

9.02.2016 Hipertermie. Soc. Copilul sa Am masurat Am combatut febra Treptat temperatura


Proces infectios Pierderea starii de prezinte temperatura prin administrarea scade:
cauzat de febra constienta. temperatura in copilului si am medicatiei la 10.02.2016
ridicata, piele limite normale in inregistrat-o in F.O. indicatia medicului: T=38,4grade C
calda, umeda; termen de 3zile. (foaia de Paracetamol sup. 11.02.2016
transpiratii temperatura) 3/zi; T=37,5grade C
abundente La internare Algocalmin 12.02.2016
T=39,8grade C 0,6ml/i.m. la T=36,5grade C
internare Ajungand la valori
normale in a 4-a zi de
la internare.
Alimentatie Copilul sa Am hidratat atent si La indicatia La internare copilul
inadecvata. prezinte toleranta permanent copilul in medicului am prezenta inapetanta
Deficit din punct digestiva perioda febrila cu administrat in si primea greu
de vedere normala. supe strecurate primele 10ore un lichidele. In urma
cantitativ si Sa fie alimentat lichide, adecvate regim hidrolactat interventiilor si
calitativ; cantitativ si varstei, tinand seama corpus din ceaiuri si ameliorarii

64
Aport reduse de calitativ de modificarile lapte caldute, apoi simptomelor bolii,
lichide; corespunzator apetitului survenite am trecut copilul pe copilul va recapata
Usoara scadere varstei. Sa din cauza secretiilor un regim lacto-fainos treptat apetitul, isi
ponderala; prezinte apetit curse din nas in corpus din supe, gris, restabileste toleranta
Inapetenta normal stomac ce franeaza orez cu lapte. Nevoile digestiva dupa 48ore.
mecanismul nutritive pentru un 11.02.2016 copilul
fiziologic de aparitie copil de 1 an sunt de aflat pe regim
a senzatiei de foame. 90-100cal/kg corp/zi. hidrolactat este trecut
Am cantarit zilnic Alimentatia zilnica pe lactofainos.
copilul, iar valoriale cuprinde 500ml 11.02.2016
obtinute le-am lapte, 30-60g branza Greutate= 8400g (fata
inregistrat in F.O. de vaci,10-15g unt. de 8100 g la
am servit copilului 30-50g carne, 50- internare)si se
alimentatia in 100g paine alba sau mentine stationar
conditii igienice integrala, 75-100g pana la externare.
Striate, cu rabdare si cartofi, 150-200g
intelegere. legume si zarzavaturi
proaspete, 10-15g
dulceata sau gem,
1ou de 4ori/sapt.
Somn inadecvat Pacienta sa Am asigurat Am administrat la Copilul si-a reluat
cu alterarea prezinte somn copilului un mediu indicatia medicului treptat somnul
calitatii si linistit, odihnitor, ambiant linistit, Fenobarbital calitativ si cantitativ
cantitatii. cantitativ si placut odihnitor, cu 0,5ml.i.m. in limite fiziologice.
Febra. calitativ, temperatura
Tuse. corespunzator constanta intre 18-20
Manifestari: varstei in 2-3zile. grade C.
-somn afectat Sa prezinte stare
- treziri frecvente de confort psihic.
- agitatie
Risc de infectii Pacientul sa fie ferit Copilul sa fie Am supravegheat Pacienta a avut o
supraadaugate, de suprainfectie. afebril, fara permanent evolutie favorabila,
scaderea reasccensionari comportamentul nu a prezentat
rezistentei ale temperaturii. copilului, aparitia complicatii, iar
organismului. Sa nu apara unor manifestari tegumentele s-au
otoree patologice. Am mentinut curate si
mucopurulenta. verificat tegumentele integre.

65
si mucoasele
copilului asigurandu-
i igiena tegumentara
prin bai partiale
zilnice la pat si a
lenjeriei curate de
corp si pat.

TRATAMENT

DENUMIRE FORMA DE ACTIUNI TII MOD DE DOZA DOZA OBSERVA


PREZENTAR ADMINIST ZILNICA ZILNICA TII
E RARE ADMINISTR MAXIMA
ATA

ALGOCALMIN Cpr.500mg. Antialgic p.os(oral) Per os si 2g i.v. maxim


Fiole: 1g/2ml Antiinflamator i.m. intrarectal 0,5g 1ml
Sup.300mg Antipiretic i.v. la nevoie
AMPICILINA Caps.250/500mg Antibiotic din p.os (oral) 1g/zi 4g/zi la copii
Flacon cu familia B- i.m. 50mg./kg.corp
pulb.inj.de lactamicelor din i.v. mai ales la
250/500mg grupul copii

66
penicilinelor
tipA/infectii
AMBROXOL Sol.100ml/750mg mucolitic Per.os 5-10pic. 30pic/zi la
Tb.30mg De 3ori/zi aceasta varsta
Ca GLUCONIC Recalcifiant Fiole de 10ml Pr.os. 1f/zi 1/2f.de 2ori/zi Nu se
i.v. administrea
za i.v. la
copii
HEMISUCCINAT Antiinflamator; f. 5ml/25mg., i.v. 5-20mg/kg/doza;
DE antisoc 5ml/100mg. se repeta la
HIDROCORTIZON nevoie
PARACETAMOL Analgezic Cp.0,5g Peros. Peros.20mg/kg
Antipiretic Sup.0,125g0.250g, Intrarectal corp/zi
Susp.125mg/5ml, I.rectal sup.
250mg./5ml.
ROMERGAN antihistaminic Drj.30mg. Per.os. 0,5 mg/kgc 0,5 mg/kgc Produce
f. 50mg./2ml i.v. per.os seara, sau sedare,
sirop, flac.125ml. i.m. 0,1 mg/kgcorp uscaciunea
(124mg/100ml) i.r. de3ori/zi ca mucoasei
sup.5mg., 25mg. antihistaminic; bucale
ca antiemetic
0,25-0,5 mg/kg
i.m. sau i.r.

67
ANALIZE DE LABORATOR

DATA EXAMEN CERUT METODE DE VALORI VALORI


RECOLTARE NORMALE OBTINUTE
10.02.2016 Calcemie Punctie venoasa 5-6 ml. 9-11 mg% (4,5- 8mg% (4mEq/l)
Sange pe 4mg. florura 5,5mlEq/l)
de Na
Glicemie Punctie venoasa, 8- 80-120mg/dl 83mg/dl
10ml. sange fara
anticoagulant
Ht hematocrit Punctie venoasa 40-52%la barbat 33%
2ml sange+0,2ml 35-47%la femeie
EDTA
Hb hemoglobina Punctie venoasa 13-18g/100ml la barbat 7,03g%
2ml sange+0,2ml 12-16g/100ml la femeie
EDTA
Leucocite Idem 4000-8000 ml3 13600/mm3
V.S.H. viteza de Punctie endovenoasa, 2-13mm/h la 1 ora 7mm/1h
sedimentare a seringa 2ml., 0,4 citrat 12-17mm/h la 2 ore 16mm/2h
hematiilor de Na , 1,6ml. sange

68
GRAD DE DEPENDENTA LA EXTERNARE

1. Nevoia de a respira = grd.1


2. Nevoia de a bea si a manca = grd.1
3. Nevoia de a elimina = grd.1
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.1
5. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.1
6. Nevoia de a se imbraca = grd.2
7. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.2
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.2
9. Nevoia de a evita pericolele = grd.2
10.Nevoia de a comunica = grd.2
11.Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri, de a practica
religia = grd.1
12.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.1
13.Nevoia de a se recrea = grd.1
14.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.1

TOTAL : 27 PUNCTE

69
Independent
Dependent

II.5. EXTERNAREA BOLNAVULUI

Data externarii: 15.02.2016


Diagnosticul la externare: Otita medie acuta forma stenica, vindecata
Starea pacientului la externare:
Pacienta in varsta de 1 an este adusa de mama la sectia de pediatrie pentru:
febra, plans, inapetenta, refuzul alimentatiei, otodinie. Se instituie tratamentul de
urgenta cu HHC i.v. in primele 2 zile, Ampicilina inj; timp de 4 zile, Ca gluconic
10% f. 1/zi per.os., Romergan sirop timp de 3 zile, Ambroxol solutie, per. Os. 4 zile
si tratament simptomatic.
Boala a evoluat favorabil, copilul externandu-se vindecat.

70
RECOMANDARI LA EXTERNARE:

- mama sa evite pe cat este posibil contactul copilului cu persoane bolnave,


aglomeratii;
- sa revina cu copilul la control peste 7 zile;
- sa continue tratament la domiciliu cu Amoxicilina 250mg/5ml sirop flac,
1lingurita la 8 ore;
- igiena stricta a urechilor;
- evitarea racelii, curent, frig.

71
PLAN DE INGRIJIRE
CAZUL II

II.1 CULEGEREA DATELOR

Sursa de informare
- pacient;
- apartinatori;
- foaia de observatie;
- echipa de ingrijire.

II.1.1. Date privind identificarea pacientului

Date fixe:
Numele si prenumele : P.G.
Varsta : 25 ani
Sex : masculin
Religie : ortodoxa
Nationalitate : romana
Ocupatie : strungar
Stare civila : casatorit

72
Date variabile
Domiciliul: localitatea Cumpana, jud. Constanta
Conditii de viata si munca: locuinta apartament confortabil, 3 camere in care
locuiesc 2 persoane.
Gusturi personale: alimentatie bazata pe proteine animale si salate; asculta
muzica populara;
Mod de petrecere a timpului liber: ii place sa-si petreaca timpul liber cu familia
sa, in parc sau in aer liber; ii plac excursiile la munte.

II.1.2. Starea de sanatate anterioara:


a) Date antropometrice:
- greutate: 70 kg;
- inaltime: 170 cm;
- grupa sanguina: AII, Rh pozitiv;

b) Limite senzoriale:
- alergii: negativ;
- proteze: absente;
- acuitate vizuala in limite normale, corespunzatoare varstei;
- acuitate auditiva redusa la U.D.;
- somn: se odihneste 3-4 ore pe noapte, somnul fiind de cele mai multe ori
intrerupt de tuse;
- mobilitate: buna, in limite normale;
- alimentatie: adecvata;
- eliminari: mictiuni spontane nedureroase, tranzit intestinal prezent.

73
d) Antecedente heredo colaterale:
- fara importanta.

e) Antecedente personale patologice:


- bolile copilariei;
- bronhopneumonie la 18 ani.

II.1.3. Informatii legate de boala


a) Motivele internari: hipoacuzie urechea dreapta, otoree mucoasa urechea
dreapta, disfonie, febra, inapetenta, insomnie.
b) Istoricul bolii:
Boala a debutat in urma cu 2 saptamani cu alterarea starii generale, agitatie, tuse
si febra si s-a agravat progresiv complicandu-se cu disfonie, disfagie, dureri
laringiene, otodinie, hipoacuzie urechea dreapta si inapetenta, pacientul refuzand
alimentatia si prezentand dispnee, otoree mucoasa urechea dreapta si disfonie, motiv
pentru care se prezinta la camera de garda a sectiei O.R.L. unde este internat pentru
investigatii si tratament.
c) Diagnosticul la internare: laringita acuta otita medie supurata.
d) Data la internare: 19.03.2016, ora 11.
e) Examenul pe aparate si sisteme:
- facies suferind: tegumente umede, transpiratie, palide; mucoase palide;
temperatura 39 grade C;
- tesut celular subcutanat normal reprezentat;
- sistem osteoarticular: integru, mobil;
- sistem muscular: normoton, normokinetic;
- sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili;

74
- aparat respirator: torace normal conformat, simetric; tuse latratoare, discreta
disfonie; murmur vezicular usor diminuat bilateral; F.R. = 20/min;
- aparat cardiovascular: soc apexian in spatiul V intercostal stang, zgomote
cardiace ritmice bine batute ( A.V. 125batai/minut), fara zgomote patologice
supraadaugate, puls prezent bilateral la arterele periferice;
- aparat digestiv: faringe usor hipermic, abdomen suplu mobil cu miscarile
respiratorii, cicatricea ombilicala prezenta normal conformata; ficat la rebord, splina
nepalpabila; tranzit intestinal prezent;
- aparat uro genital: loji renale libere, nedureroase; mictiuni spontane,
nedureroase; organe genitale externe normal conformate;
- sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana; reflexe osteo tendinoase
prezente bilateral.

EXAMENUL CLINIC O.R.L.:

* nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala, simt


olfactiv normal dezvoltat, fose nazale permeabile, meate si cornete de aspect normal;
mucoasa nazala usor hiperemica;
* urechi: pavilioane normale conformate, canal auditiv extern cu secretii
mucoase la nivelul urechii drepte, otoscopic se observa perforatie a membranei
timpanice, situata in pars tensa, in jumatatea inferioara, reniforma si secretii
mucoase filante;
Audiograma efectuata depisteaza surditate de transmisie la nivelul U.D.

75
Radiologia evidentiaza mastoida eburnata.
* laringe: obstructie laringiana, disfonie, tuse latratoare; stridor inspirator cu
ascensionarea laringelui in inspir.

Probleme actuale:
- febra;
- dispnee inspiratorie;
- otoree mucoasa U.D.;
- hipoacuzie U.D.;
- facies anxios, suferind;
- inapetenta.

Probleme potentiale:
- alterarea respiratiei;
- tulburari ale starii de constienta;
- surditate.

76
II.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
II.2.1. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR
FUNDAMENTALE

NEVOIA MANIFESTARI MANIFESTARI PROBLEME SURSA DE


FUNDAMENTA DE DE DE DIFICULTA
LA INDEPENDENT DEPENDENTA DEPENDEN TE
A TA
1. NEVOIA DE A -Frecventa resp Dispnee de tip Alterarea Obstructia
RESPIRA SI A 20/min inspirator cu o vocii; cailor
AVEA O BUNA discreta respiratorii;
CIRCULATIE Tahicardie: puls bradipnee. Dispnee;
120/min Procesul
Secretii nazale Obstructia inflamator la
Tegumente: mucoase cailor nivelul cailor
calde, umede respiratorii superioare;
Alterarea
mucoasei
cailor
respiratorii
superioare
2. NEVOIA DE A Cavitatea bucala Dificultate de Alimentatia Disfagie;
BEA SI A libera:dentitie deglutitie; insuficienta
MANCA buna, reflex de calitativ si Otodinie;
deglutitie Inapetenta; cantitativ.
Moderata scadere Proces
prezent; inflamator
ponderala. Dificultatea
Masticatie: de a se U.D.;
dificila alimenta si a Agitatie
se hidrata.
Refuz de a se
alimenta si
hidrata
3. NEVOIA DE A Urina: de aspect
ELIMINA normal

77
4. NEVOIA DE A Integritate Restrictie in a se Refuzul de a Tulburarea
SE MISCA SI A osteoarticulara; mobiliza; face activitati respiratiei;
AVEA O BUNA
POSTURA Miscari adecvate Febra; Durere;
Dificultate de a Anxietate
ramane in postura
functionala
5. NEVOIA DE A Adoarme usor Somn agitat, Dificultate de Dispnee;
DORMI SI A SE treziri a se odihni;
ODIHNI frecvente;Ore de Obstructie
odihna Insomnia nazala;
insuficiente; Durere
Iritabilitate;
Neliniste

6. NEVOIA DE A Vesminte alese Dificultate de a se Neindemanar Durere;


SE IMBRACA SI dupa gust si imbraca si e in a se
DEZBRACA varsta, adecvate dezbraca imbraca si
climatului si dezbraca
statusului socio -
cultural
7. NEVOIA DE A Tegumente Febra ridicata Hipertermia Proces
MENTINE integre, rozate 38,8 grade C infectios kla
TEMPERATURA nivelul
CORPULUI IN Tegumente calde urechii si
LIMITE transpirate laringian
NORMALE Agitatie,
Insomnie
8. NEVOIA DE A Par tuns scurt, Tegumente Dificultatea Proces
FI CURAT, ingrijit; unghii transpirate, calde de a urma infectios
INGRIJIT, DE A taiate, curate prescriptiile
PROTEJA Agitatie; ingrijirilor de
TEGUMENTEL Ureche dreapta igiena
E SI obturata de
MUCOASELE sevretii mucoase
9. NEVOIA DE A Masuri de Transpiratii Durere. Neacceptarea
EVITA prevenire a abundente. bolii;
PERICOLE accidentelor, Probabilitate
infectiilor si Tristete a atingerii Proces
agresiunilor integritatii infectios
psihice

78
10. NEVOIA DE Acuitatea Dificultate de a Comunicare Hipoacuzie
A COMUNICA vizuala si vorbi. ineficienta
auditiva in limite
normale
11. NEVOIA DE Convingeri
A ACTIONA personale fata de
CONFORM realitate;
PROPRIILOR
CONVINGERI Posibilitatea de a
SI VALORI DE A actiona conform
PRACTICA propriilor
RELIGIA credinte.

12. NEVOIA DE Integritate


A FI psihica;
PREOCUPAT IN
VEDEREA Autocritica:folos
REALIZARII este timpul liber
in mod placut;
fara dificultate
in a-si asuma
roluri sociale
13. NEVOIA DE Sentiment de Dificultate de a Dezinteres in Lipsa de
A SE RECREA multumire participa la a indeplini interes
activitati activitati
recreative recreative
14. NEVOIA DE Deprindere,
A INVATA CUM
SA-TI Acumulare de
PASTREZI cunostinte,
SANATATEA Modificari
comportamental
e

79
II.2.2 GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE :
pacientul dependent atat prin varsta cat si datorita bolii, are nevoie de ingrijiri si
ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale.

GRAD DE DEPENDENTA:
1. Nevoia de a respira = grd.3
2. Nevoia de a bea si a manca = grd.3
3. Nevoia de a elimina = grd.1
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.2
5. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.3
6. Nevoia de a se imbraca = grd.2
7. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.3
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.2
9. Nevoia de a evita pericolele = grd.1
10.Nevoia de a comunica = grd.2
11.Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri, de a practica
religia = grd.1
12.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.1
13.Nevoia de a se recrea = grd.2
14.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.1

TOTAL: 27 PUNCTE
SE INCADREAZA IN GRADUL III DE DEPENDENTA

80
Independent

dependent

II.2.3.DIAGNOSTIC NURSING:
1. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator si
infectios manifestata prin bradipnee inspiratorie, tuse seaca, iritativa, disfonie,
tegumente palide.
2. Dificultate de a comunica datorata procesului inflamator la nivelul urechii
medii, manifestata prin otoree mucoasa si hipoacuzie.
3. Alterarea vocii datorita procesului inflamator de la nivelul laringelui si
manifestata prin raguseala, dificultate de a comunica.
4. Hipertermie datorita procesului infectios, manifestata prin febra ridicata,
piele umeda, calda.

81
5. Somn inadecvat calitativ si cantitativ datorita tusei, durerilor, anxietatii,
tulburarilor respiratorii si manifestata prin adormiri dificile, treziri frecvente, oboseala,
neliniste.
6. Dificultate de a se alimenta si a se hidrata corespunzator datorita disfagiei,
tusei, anxietatii si manifestata prin scadere ponderala moderata, aport alimentar si
lichidian insuficient.
7. Dificultate de a efectua activitati recreative datorita modificarilor produse
de boala in organism, spitalizarii si manifestata prin apatie, tristete.

II.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

a) OBIECTIVE:
1. pacientul sa-si recapete vocea normala; sa poata comunica verbal in decurs de 48
ore.
2. pacientul sa prezinte cai respiratorii libere permeabile. Tusea sa se diminueze
pana la disparitie.
3. pacientul sa prezinte temperatura in limite fiziologice.
4. pacientul sa prezinte somn odihnitor, sa prezinte stare de confort fizic si psihic.
5. pacientul sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat corespunzator
varstei.
6. pacientul sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra, sa poata comunica
verbal in mod satisfacator in 3 zile.
7. pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase si sa nu prezinte infectii
nosocomiale.

82
b) INTERVENTIILE ASISTENTEI
1. Am asigurat conditii de ingrijire salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade
C, umiditate, ventilatie. Am recomandat repaus vocal. Am servit pacientul cu ceaiuri
calde si am aplicat comprese calde in jurul gatului. La indicatia medicului am
administrat tratamentul.
2. Am invatat pacientul sa realizeze gimnastica respiratorie.
3. Am invatat pacientul sa tuseasca, sa sexpectoreze si sa colecteze sputa daca apare
in recipiente special in acest scop; am efectuat educatie pentru sanatate. Am
administrat sirop expectorant, inhalatii cu ceai de musetel. Am insotit pacientul la
radiologie pentru efectuarea unei radiografii cardiopulmonare.
4. Am invatat pacientul cum sa curete secretiile de la nivelul U.D. si cum sa
administreze picaturi otice.
5. Am observat si masurat temperatura axilara. Am notat valorile in carnetel si am
inregistrat grafic in foaia de temperatura. Am asigurat igiena tegumentelor si
vestimentara. Am pregatit materialele necesare pentru recoltarea produselor in
vederea examenelor de laborator.
6. Am asigurat pacientului un mediu ambiant linistit si placut, i-am recomandat
lectura placuta inainte de culcare si i-am administrat un sedativ.
7. Am asigurat pacientului alimentatia corespunzatoare tinand cont de starea febrila
si modificarile survenite. La indicatia medicului am administrat, in primele 12 ore un
regim hidrolactat.
8. Am facilitat modalitatea de comunicare non verbala. Am aplicat comprese calde
in jurul gatului. Am administrat bauturi calde.
9. Am supravegheat si masurat functiile vitale si vegetative, comportamentul
pacientului si reactia la tratamentul administrat.

83
II.4. APLICAREA INGRIJIRILOR

DATA PROBLEME PROBLEME OBIECTIV INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE


ACTUALE POTENTIAL E AUTONOME DELEGATE
E
19.03.2016 Alterarea vocii Alterarea pe o Pacientul sa-si Am asigurat conditii de La indicatia medicului 19.03.2016 ora 16
cauzata de perioada recapete forma ingrijire, salon curat cu am administrat In urma
procesul indelungata a normala, temperatura moderata medicatia: interventiilor
inflamator la comunicarii verbale inflamatia U.D. 18-20 grade C, Vitamina C200 3cpr./zi autonome si
nivelul laringelui, prin ergo- si sa se diminueze umiditate, ventilatie, Vitamina A 4cpr./zi delegate procesul
manifestata prin disfonia produsa de impreuna cu aerisire ritmica a Perfuzie cu glucoza inflamator local
raguseala si procesul inflamator otoree mucoasa; salonului. Am 500ml, i.v. in PEV. laringian si otic a
disfonie. laringian, surditatii se poate recomandat repaus Am administrat soluti diminuat treptat.
Alterarea spre care poate comunica vocal. Am servit otica : acid boric 4 g. 21.02.2016 vocea si-
comunicarii evolua otita. verbal in decurs pacientul cu ceaiuri Alcool 70% 100g. M.F. a revenit complet.
datorita procesului de 48h calde, am aplicat sol. 1pic de 2-3ori/zi si Secretia otica a
inflamator otic la comprese calde in jurul solutie otica cu diminuat.
U.D. manifestata gatului. Am curatat cloramfenico si
prin hipoacuzie si secretiile de la nivelul fluoconolon 1pic de
otoree mucoasa urechii drepte. Am 3ori/zi
recomandat consumul
crescut de fructe.
Respiratie si Insuficienta Pacientul sa Am umezit aerul din Am recoltat sange 20.02.2016
circulatie respiratorie. prezinte cai incapere cu apa pentru efectuarea unor rezultatele
inadecvata cauzata Obstructia cailor respiratorii alcoolizata. Am invatat analize de laborator analizelor nu
de procesul respiratorii libere pacientul sa (VSH , H.L.G., prezinta modificari
inflamator la superioare prin permeabile. expectoreze. Am facut glicemie, uree). Am fata de valorile
nivelul cailor agravarea Tusea se educatie pentru administrat la indicatia normale
respiratorii procesului diminueaza in sanatate, explicandu-i medicului tratamentul, 21.02.2016
superioare, inflamator sau prin intensitate pana pacientului efectul respectand doza, ora si Pacientul si-a

84
manifestata prin suprainfectie. la disparitie. Sa nociv al fumatului si modul de reluat respiratia
tuse seaca, prezinte importanta renuntarii administrare: normala, mai
iritative, coriza, respiratie si la fumat. Am aplicat Codeina fosforica persista
tegumente si circulatie in tehnici de favorizare a 1tb./zi tusea.secretia otica
mucoase palide limite fiziologice circulatiei: masaj, Sirop expectorant a disparut, cat si
in decurs de 3 exercitii active. Am 3lg/zi otodinia
zile. insotit pacientul la Instalatii nazale cu ulei 22.02.2016 tuse
radiologie pentru de pin seaca in excese
efectuarea unei Inhalatii cu ceai de rare, mai ales la
radioscopii cardio- musetel, uleiuri eterice contact cu fum, aer
pulmonare. Am ajutat Am administrat rece
pacientul sa se ocupe de solutiile otice conform La externare
igiena urechilor. Am indicatiilor. F.R.=16/min
condus pacientul la A.V.=68/min
audiograma
19.03.2016 Hipertermie Deshidratare Pacientul sa Am observat si masurat La indicatia medicului In rma
cauzata de prezinte in regiunea axilara am administrat interventiilor,
procesul infectios temperatura in temperatura, am notat antipiretice: temperatura a
si manifestata prin limite normale valorile in F.O. in fisa Aspirine 3cpr./zi scazut ajungand in
febra, tegumente in termen de 3 de temperatura. Am Polidin f. III/zi i.m. 22.02.2016 la valori
calde si umede zile asigurat igiena De asemenea am normale.
tegumentelor si cea administrat in 19.02.2016-
vestimentara, oferind continuare tot T=39,1gC
pacientului lenjerie tratamentul prescris. 20.02.2016-T=38,3g
curata, uscata la nevoie C
si ajutandu-l sa-si 21.02.2016-
efectueze igiena zilnica T=37,4gC
minima. Am pregatit 22.02.2016-
materialele necesare si T=36,7gC
pacientul pentru La internare
consult O.R.L. pecientul este
afebril, cu
tegumente curate,
integre, si valori
biologice constante
in limite normale.
19.02.2016 Somn inadecvat Oboseala. Pacienta sa Am asigurat Am administrat un Odata cu calmarea

85
cantitativ si Alterari si tulburari prezinte somn pacientului un mediu sedativ Diazepam f.l. tusei (22.02.2016),
calitativ datorita de comportament linistit, ambiant linistit, placut i.m. cu diminuarea
starii febrile, tusei odihnitor. Nr. de odihnitor, cu febrei si
si anxietatii si ore de somn temperatura optima. I- ameliorarea starii
manifestat prin corespunzatoare am recomandat lecturi generale, somnul
somn agitat, treziri varstei. Sa placute, facile inainte revine la normal
frecvente prezinte stare de culcare. I-am oferit o
de confort fizic cana de lapte cald seara
si psihic inainte de culcare.
Alimentatie Scadere ponderala Pacientul sa Am asigurat La indicatia medicului 21.02.2016
inadecvata severa cu pierderi prezinte pacientului o am administrat in pacientul este
calitativ si de minerale. toleranta alimentatie primele 12 ore un restabilit din punct
cantitativ, cauzata Deshidratare . digestiva corespunzatoare, regim hidrolactat de vedere al
de disfagie, tuse, normala si sa fie tinand cont de starea compus din lichide tolerantei digestive,
obstructie alimentat febrila si modificarile calde, ceai,lapte si scaderea ponderala
laringiana, calitativ si apetitului survenite din compoturi. inregistrata de
manifestata prin cantitativ cauza secretiilor scurse Dupa calmarea bolnav fiind mai
aport hidric si corespunzator in stomac din nas. Dupa durerilor laringiene si mica de 0.5kg.
alimentar redus, varstei. Am restabilirea tolerantei diminuarea febrei am (200g) fata de
slabiciune, scadere adaugat la digestive la indicatia administrat pacientului greutatea la
ponderala. fiecare grad de medicului hrana a fost un regim semisolid. internare
temperatura repartizata in 4 mese la La externare pacientul
peste normal 4ore interval, timp primeste bine
13% din nr necesar pentru o buna alimentatia care este
total de calorii digestie. acum completa
necesare. In calitativ si cantitativ
perioada febrila
am administrat
cantitati mici si
dese de ceaiuri
calde si lapte.
Alterarea Alterarea grava a Pacientul sa Am umezit aerul din Am efectuat inhalatii Dupa efectuarea
mucoasei integritatii prezinte incapere. Am facilitat cu infuzie de musetel, tratamentului si a
laringelui cauzata mucoasei laringiene mucoasa modalitati de antiseptice. Am interventiilor
de procesul de catre procesul laringiana comunicare non- administrat autonome si
inflamator si inflamator si umeda si verbala. Am aplicat tratamentul prescris de delegate, mucoasa
manifestata prin suprainfectie integra. Sa comprese calde in jurul medic in continuare. laringiana este

86
disfonie, jena poata comunica gatului. Am administrat umeda integra, asa
dureroasa la verbal in mod bauturi calde. cum se observa la
vorbire si dureri satisfacator in examenul O.R.L.
sub forma de termen de 3zile. de control efectuat
intepaturi la de medic.
nivelul laringelui, Disfonia a disparut.
in repaus.
19.02.2016 Scaderea Risc de Pacientul sa fie Am supravegheat Pacientul nu a
capacitatii de suprainfectii, prin ferit de bolnavul atent si am prezentat
aparare a scaderea rezistentei complicatii masurat zilnic functiile complicatii .
organismului organismului. infectioase. Sa vitale si vegetative, evolutia a fost
datorita infectiei si nu prezinte comportamentul favorabila.
febrei, aportului infectii pacientului, reactia la Obiectivele stabilite
alimentar redus nosocomiale. tratamentul si interventiile s-au
calitativ si administrat. Am dovedit a fi corecte.
cantitativ. asigurat igiena
tegumentelor si
vestimentara, a
alimentatiei.

87
TRATAMENT

DENUMIRE FORMA DE ACTIUNI TII MOD DE DOZA DOZA OBSERVA


PREZENTAR ADMINIST ZILNICA ZILNICA TII
E RARE ADMINISTR MAXIMA
ATA

GLUCOZA Sol.inj. 20%,33% Monozaharida i.v. Variabil in functie 1l/zi (5%)


40%, sol.perf. 5%, fisiologica, sursa de PEV de caz . 500ml/zi(10%)
10% energie, creste Aici 250ml/zi
volemia, combate
deshidratarea
POLIDIN Fiole 1 ml i.m. 3fiole/zi 3fiole/zi
DIAZEPAM Cpr. 2mg, Tranchilizant, p.os. De 1-2ori/zi i.m. / 0,5mg/kgc la
5mg,10mg; miorelaxant , i.m. i.v. lent batrani
fiole de 2ml. A 10mg anticonvulsivant i.v. lent 2-20mg repetabil
(5mg/ml) dupa 3-4ore
VITAMINA C200 Cpr.200mg Stimuleaza apetitul si p.os. i.v. sau in 3cpr/zi 2cpr de 4-5 ori/zi
Fiole a 10ml creste imunitatea PEV 1-2 fiole /zi i.v. sau
in PEV
VITAMINA A Drj.10000UI Vitamina Per os 3drj./zi 3drj/zi
Trofic tegumente si
mucoase
CODEINA Cpr.15mg, 30mg, antitusiv Per os Per.os 3cpr/zi
60mg 1mg/kgcorp de 3
ori/zi

88
ANALIZE DE LABORATOR

DATA EXAMEN CERUT METODE DE VALORI VALORI


RECOLTARE NORMALE OBTINUTE
20.02.2016 Glicemie Punctie venoasa 8-10 80-120mg/dl 100mg/dl
ml. Sange fara
anticoagulant
Ht hematocrit Punctie venosa 2ml. 40-52%la barbat 41%
sange + 0,2ml EDTA 35-47%la femeie
Hb hemoglobina Punctie venoasa 13-18g/100ml la barbat 15g%
2ml sange+0,2ml 12-16g/100ml la femeie
EDTA
Leucocite Punctie venoasa 4000-8000 ml3 7300/ml3
2ml sange+0,2ml
EDTA
V.S.H. viteza de Idem 3-5 mm/h la 1 ora 5mm/1h
sedimentare a 8-12mm/h la 2 ore
hematiilor
Uree serica Punctie endovenoasa, 0,1-0,4 g/l 0,37g/l

89
90
GRAD DE DEPENDENTA
1. Nevoia de a respira = grd.1
2. Nevoia de a bea si a manca = grd.1
3. Nevoia de a elimina = grd.l
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.1
5. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.1
6. Nevoia de a se imbraca = grd.1
7. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.1
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si
mucoasele = grd.1
9.Nevoia de a evita pericolele = grd.l
10. Nevoia de a comunica = grd.2
11. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri,
de a practica religia = grd. I
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.l
13. Nevoia de a se recrea = grd.1
14.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.2

TOTAL: 27 PUNCTE

91
SE NCADREAZ IN GRADUL III DE DEPENDENTA
independent

dependent

92
II.5. EXTERNAREA BOLNAVULUI

Data externarii : 25.02.2016


Diagnosticul la externare:
Otita media supurata cronica simpla ameliorata. Hipoacuzie. Laringita catarala
acuta, vindecata.
Starea pacientului la externare:
Pacientul se externeaza cu simptomele otice diminuate, dar necesita multiple
ingrijiri si revenirea pentru corectarea deficitului auditiv.
Pacientul se externeaza vindecat, cu disparitia tusei, disfoniei, febrei, cu
mucoase si tegumente de aspect normal.

RECOMANDARI LA EXTERNARE:

- Sa evite pe cat posibil consumul de alimente si lichide reci;


- Sa nu faca eforturi vocale exagerate;
- Sa nu mai fumeze;
- Sa se informeze mai mult la modul in care iti poti pastra sanatatea;
- Sa revina la control peste 1luna si apoi la 2luni, oana cand dupa un an in care
pacientul nu mai prezinta otoree se va interveni chirurgical pentru a se incerca
repararea timpanului timpanoplastie ;
- Am instruit bolnavul sa evite suflatul nasului pe ambele nari concomitent, si
patrunderea apei in ureche cu ocazia bailor. I-am explicat bolnavului ca la fiecare
baie sa introduca in prealabil in ureche un tampon de vata imbibat in ulei;
- Se interzice bolnavului ca timp de un an sa faca baie la piscina sau la mare
pentru a evita imersia capului in apa.

93
PLAN DE INGRIJIRE
CAZUL III

III.1. CULEGEREA DATELOR


Sursa de informare:
- pacient;
- apartinatori;
- foaia de observatie;
- echipa de ingrijire.

III.1.1. Date privind identificarea pacientului

Date fixe:
Numele si prenumele : C.L.
Varsta : 46 ani
Sex : feminin
Religie : ortodoxa
Nationalitate : romana
Ocupatie : croitoreasa
Stare civila : casatorita

94
Date variabile
Domiciliul: localitatea Lazu, jud. Constanta
Conditii de viata si munca: locuinta casa, 3 camere in care locuiesc 3
persoane.
Gusturi personale: alimentatie echilibrata; ii place sa croiasca si sa coasa;
Mod de petrecere a timpului liber: ii place sa-si petreaca timpul liber cu familia
sa, sa se uite la televizor,gradinarit.

III.1.2. Starea de sanatate anterioara:


a) Date antropometrice:
- greutate: 62 kg;
- inaltime: 166 cm;
- grupa sanguina: AII, Rh pozitiv;

b) Limite senzoriale:
- alergii: negativ;
- proteze: absente;
- acuitate vizuala in limite normale, corespunzatoare varstei;
- somn: acuza somnolenta, doarme in ultima vreme 13-14 ore/zi;
- mobilitate: buna, in limite normale;
- alimentatie: inapetenta;
- eliminari: mictiuni spontane nedureroase, tranzit intestinal prezent.

c) Antecedente heredo colaterale:


- fara importanta.

95
d) Antecedente personale patologice:
- bolile copilariei;
- apendicectomie la 19 ani.

e) Antecedente personale fiziologice:


- menarha la 13 ani;
- N=1, A=5, S=6;
- menstre la 28 zile, fara dismenoree, cu durata de 3-4 zile.

III.1.3. Informatii legate de boala


a) Motivele internari: febra, tuse seaca, otalgie pulsatila, hipoacuzie cu
autofonie bilaterala, inapetenta.
b) Istoricul bolii:
Boala a debutat in urma cu 5zile cu alterarea starii generale, agitatie, tuse si
febra si s-a agravat progresiv complicandu-se cu otalgie pulsatila, hipoacuzie
bilaterala, autofonie si inapetenta, pentru care face din proprie initiativa tratament cu
Ampicilina 250mg, 2 caps. la 6ore, 2zile si solutie otica cu Boramid.
Sub tratament, simptomele se amelioreaza pentru scurta vreme, apoi reapar mai
intense si cu alterarea starii generale. Se prezinta la camera de garda a sectie O.R.L.
cu febra, hipoacuzie, otalgie, unde este internata pentru investigatii si tratament.
c) Diagnosticul la internare: infectie acuta de cai respiratorii superioare.
Otita medie supurata.
d) Data la internare: 11.03.2016, ora 10.
e) Examenul pe aparate si sisteme:
- facies suferind: tegumente umede, transpiratie, palide; mucoase palide;
temperatura 39 grade C;
- tesut celular subcutanat normal reprezentat;

96
- sistem osteoarticular: integru, mobil;
- sistem muscular: normoton, normokinetic;
- sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili;
- aparat respirator: torace normal conformat, simetric; tuse latratoare, discreta
disfonie; murmur vezicular usor diminuat bilateral; F.R. = 17/min;
- aparat cardiovascular: soc apexian in spatiul IV intercostal stang, zgomote
cardiace ritmice bine batute ( A.V. 72batai/minut), fara zgomote patologice
supraadaugate, puls prezent bilateral la arterele periferice; T.A.=130/70mm 1lg;
- aparat digestiv: faringe usor hipermic, abdomen suplu mobil cu miscarile
respiratorii, cicatricea ombilicala prezenta normal conformata; ficat la rebord, splina
nepalpabila; tranzit intestinal prezent;
- aparat uro genital: loji renale libere, nedureroase; mictiuni spontane,
nedureroase; organe genitale externe normal conformate;
- sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana; reflexe osteo tendinoase
prezente bilateral.

EXAMENUL CLINIC O.R.L.:

* nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala, simt


olfactiv normal dezvoltat, fose nazale permeabile, meate si cornete de aspect normal;
mucoasa nazala usor hiperemica;
* urechi: pavilioane normale conformate, canal auditiv extern liber; congestie
difuza a mucoasei timpanice, cu repere otoscopice disparute, membrana timpanica
bombata ceea ce sugereaza prezenta de purei in ureche medie, bilateral.
Puncte mastoidiene dureroase la palpare, otalgie violenta, acufene.

97
* laringe: obstructie laringiana, disfonie, tuse seaca; mucoasa laringiana
edematiata.

Probleme actuale:
- febra;
- otalgie violenta;
- acufene;
- hipoacuzie;
- autofonie;
- tuse seaca;
- disfonie;
- alimentatie inadecvata prin deficit;
- facies anxios, suferind;
- obstructia cailor respiratorii.

Probleme potentiale:
- alterarea respiratiei;
- tulburari ale starii de constienta;
- surditate;
- insuficienta respiratorie acuta prin obstructia cailor respiratorii;
- perforatie a membranei timpanice.

98
III.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
III.2.1. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR
FUNDAMENTALE

NEVOIA MANIFESTARI MANIFESTARI PROBLEME SURSA DE


FUNDAMENTA DE DE DE DIFICULTA
LA INDEPENDENT DEPENDENTA DEPENDEN TE
A TA
1. NEVOIA DE A -Frecventa resp Dificultate de a Alterarea Obstructia
RESPIRA SI A 17/min respira; vocii; cailor
AVEA O BUNA respiratorii;
CIRCULATIE puls 77/min Disfonie; Obstructia
cailor Procesul
Afonie; respiratorii; inflamator la
Tuse. nivelul cailor
Inflamatia superioare;
mucoasei
laringiene. Alterarea
mucoasei
cailor
respiratorii
superioare
2. NEVOIA DE A Cavitatea Dificultate de Alimentatia Disfagie;
BEA SI A bucala:dentitie deglutitie; insuficienta
MANCA buna, reflex de calitativ si Proces
deglutitie Inapetenta; cantitativ. inflamator
prezent; Moderata scadere cai
ponderala. Dificultatea respiratorii si
Masticatie: de a se urechi
dificila alimenta si a bilateral;
se hidrata.
Agitatie
3. NEVOIA DE A Urina: de aspect Eliminari crescute Risc de Febra
ELIMINA normal; raport prin transpiratie. deshidratare
3:1 diurn-
nocturn
Scaun 1/zi

99
4. NEVOIA DE A Integritate
SE MISCA SI A osteoarticulara;
AVEA O BUNA
POSTURA Miscari adecvate

5. NEVOIA DE A Adoarme usor Somn agitat, Dificultate de Dispnee;


DORMI SI A SE treziri a se odihni;
ODIHNI frecvente;Ore de Obstructie a
odihna Insomnia C.R.S.;
insuficiente; Otalgie;
Iritabilitate;
Durere
Neliniste

6. NEVOIA DE A Vesminte alese


SE IMBRACA SI dupa gust si
DEZBRACA varsta, adecvate
climatului si
statusului socio -
cultural
7. NEVOIA DE A Tegumente Febra ridicata Hipertermia Proces
MENTINE integre, rozate 39,8 grade C infectios
TEMPERATURA
CORPULUI IN Tegumente calde
LIMITE transpirate
NORMALE Agitatie,
Insomnie
8. NEVOIA DE A Par tuns scurt, Tegumente Dificultatea Otalgie
FI CURAT, ingrijit; unghii transpirate; de a urma pulsatila
INGRIJIT, DE A taiate, curate prescriptiile Proces
PROTEJA Secretii nazale ingrijirilor de infectios
TEGUMENTEL Otoree mucoasa igiena
E SI Conditii de
MUCOASELE spitalizare

9. NEVOIA DE A Masuri de Transpiratii Durere. Neacceptarea


EVITA prevenire a abundente. bolii;
PERICOLE accidentelor, Probabilitate
infectiilor si Tristete a atingerii Proces
agresiunilor integritatii infectios
psihice
10. NEVOIA DE Acuitatea Dificultate de a Comunicare Obstructia
A COMUNICA vizuala in limite vorbi si de a auzi. ineficienta cailor
normale respiratorii,

100
Capacitate de a Otalgie
angaja si pulsatila;
mentine o relatie
cu semenii Acufene
prezenti. Hipoacuzie
Autofonie
11. NEVOIA DE Convingeri
A ACTIONA personale fata de
CONFORM realitate;
PROPRIILOR
CONVINGERI Posibilitatea de a
SI VALORI DE A actiona conform
PRACTICA propriilor
RELIGIA credinte si valori
nu este afectata.
12. NEVOIA DE Integritate
A FI psihica;
PREOCUPAT IN
VEDEREA Autocritica;
REALIZARII Foloseste timpul
liber in mod
placut si eficient
Luare de decizii
13. NEVOIA DE Sentiment de Dificultate de a Dezinteres in Lipsa de
A SE RECREA multumire participa la a indeplini interes
prezent activitati activitati
recreative recreative Oboseala
Slabiciune
14. NEVOIA DE Deprindere, Lipsa de Lipsa Neglijarea
A INVATA CUM cunostinte surselor de bolii si a
SA-TI Acumulare de suficiente asupra informatie sanatatii.
PASTREZI cunostinte, bolii actuale asupra bolii
SANATATEA Modificari actuale
comportamental
e, dorinta de a
acumula
cunostinte
asupra
modificarilor
starii de sanatate

101
III.2.2 GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE : pacientul
dependent atat prin varsta cat si datorita bolii, are nevoie de ingrijiri si ajutor in
satisfacerea nevoilor fundamentale,
GRAD DE DEPENDENTA:
1.Nevoia de a respira = grd.3
2.Nevoia de a bea si a manca = grd.3
3.Nevoia de a elimina = grd.1
4.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.2
5.Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.3
6.Nevoia de a se imbraca = grd.2
7.Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.3
8.Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.3
9.Nevoia de a evita pericolele = grd.1
10.Nevoia de a comunica = grd.2
11.Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri, de a practica
religia = grd.1
12.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.1
13.Nevoia de a se recrea = grd.2
14.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.1

TOTAL: 28 PUNCTE

102
SE INCADREAZA IN GRADUL III DE DEPENDENTA

Independent

dependent

III.2.3.DIAGNOSTIC NURSING:
1. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator si
infectios, manifestata prin bradipnee inspiratorie, tuse seaca, iritativa, disfonie,
tegumente palide, febra, otalgie pulsatila;
2. Alterarea vocii datorita procesului inflamator de la nivelul laringelui si
manifestata prin raguseala, dificultate de a comunica.
3. Hipertermie datorita procesului infectios, manifestata prin febra ridicata,
piele umeda, calda.
4. Somn inadecvat calitativ si cantitativ datorita tusei, durerilor, anxietatii,

103
tulburarilor respiratorii si manifestata prin adormiri dificile, treziri frecvente, oboseala,
neliniste.
5. Dificultate de a se alimenta si a se hidrata corespunzator datorita disfagiei,
tusei, anxietatii si manifestata prin scadere ponderala moderata, aport alimentar si
lichidian insuficient.
6. Dificultate de a efectua activitati recreative datorita modificarilor produse
de boala in organism, spitalizarii si manifestata prin apatie, tristete.
7. Dificultate de a comunica datorata procesului inflamator al cailor aeriene
superioare si otice, manifestata prin hipoacuzie, autofonie, disfonie.

III.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

a) OBIECTIVE:
1. pacientul sa-si recapete vocea normala; sa poata comunica verbal in decurs de 48
ore.
2. pacientul sa prezinte cai respiratorii libere permeabile. Tusea sa se diminueze
pana la disparitie.
3. pacientul sa prezinte temperatura in limite fiziologice.
4. pacientul sa prezinte somn odihnitor, sa prezinte stare de confort fizic si psihic.
5. pacientul sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat corespunzator
varstei.
6. pacientul sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra, sa poata comunica
verbal in mod satisfacator in 3 zile.
7. pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase si sa nu prezinte infectii
nosocomiale.

104
b) INTERVENTIILE ASISTENTEI
1. Am asigurat conditii de ingrijire salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade
C, umiditate, ventilatie. Am recomandat repaus vocal. Am servit pacientul cu ceaiuri
calde si am aplicat comprese calde in jurul gatului. La indicatia medicului am
administrat tratamentul.
2. Am invatat pacientul sa realizeze gimnastica respiratorie si sa efectueze igiena
locala la nivelul urechilor, precum si cum sa-si administreze picaturi de solutii otice.
3. Am invatat pacientul sa tuseasca, sa sexpectoreze si sa colecteze sputa daca apare
in recipiente special in acest scop; am efectuat educatie pentru sanatate. Am
administrat sirop expectorant, inhalatii cu ceai de musetel. Am insotit pacientul la
radiologie pentru efectuarea unei radiografii cardiopulmonare.
4. Am observat si masurat temperatura axilara. Am notat valorile in carnetel si am
inregistrat grafic in foaia de temperatura. Am asigurat igiena tegumentelor si
vestimentara. Am pregatit materialele necesare pentru recoltarea produselor in
vederea examenelor de laborator.
5. Am asigurat pacientului un mediu ambiant linistit si placut, i-am recomandat
lectura placuta inainte de culcare si i-am administrat un sedativ.
6. Am asigurat pacientului alimentatia corespunzatoare tinand cont de starea febrila
si modificarile survenite. La indicatia medicului am administrat, in primele 12 ore un
regim hidrolactat.
7. Am facilitat modalitatea de comunicare non verbala. Am aplicat comprese calde
in jurul gatului. Am administrat bauturi calde.
8.Am supravegheat si masurat functiile vitale si vegetative, comportamentul
pacientului si reactia la tratamentul administrat.

105
APLICAREA INGRIJIRILOR

DATA PROBLEME PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE


ACTUALE POTENTIALE AUTONOME DELEGATE
11.03.2016 Alterarea vocii Alterarea pe o Pacienta sa-si Am asigurat conditii La indicatia 12.03.2016 ora 16
cauzata de perioada indelungata recapete vocea de ingrijire, salon medicului am In urma
procesul a comunicarii normala; otalgia curat cu temperatura administrat interventiilor
inflamator la verbale prin ergo- si sa diminueze in moderata 18-20 grade medicatia: autonome si
nivelul laringelui, dis-fonia produsa de 24ore; C, umiditate, Penicilina G 300 000 delegate procesul
manifestata prin procesul inflamator se poate comunica ventilatie, aerisire UI de 2ori inflamator local a
raguseala si laringian. verbal in decurs ritmica a salonului. Perfuzie cu glucoza diminuat treptat
disfonie. Surditate de 48h Am recomandat 5% 500ml., i.v. in la fel si otalgia.
Autofonie Perforatia repaus vocal. Am PEV si ser fiziologic 13.03.2016
datorata timpanului servit pacientul cu 1flac. vocea si-a revenit
procesului ceaiuri calde, am Algocalmin 2tb./zi complet.
inflamator otic aplicat comprese Paracetamol 2tb./zi Secretia otica a
bilateral, calde in jurul gatului. Solutie otica cu diminuat.
manifestata prin Am curatat secretiile boramid
otoree pulsatila si de la nivelul urechii
hipoacuzie. drepte. Am
recomandat
consumul crescut de
fructe.
Respiratie si Insuficienta Pacienta sa Am umezit aerul din Am recoltat sange 12.03.2016
circulatie respiratorie. prezinte cai incapere cu apa pentru efectuarea rezultatele
inadecvata Obstructia cailor respiratorii libere alcoolizata. Am unor analize de analizelor nu
cauzata de respiratorii permeabile. invatat pacienta sa laborator (VSH , prezinta
procesul superioare prin Tusea sa expectoreze. Am facut H.L.G., glicemie, modificari fata de
inflamator la agravarea procesului diminueze in educatie pentru uree). Am valorile normale.
nivelul cailor inflamator sau prin intensitate pana la sanatate, explicandu-i administrat la Examenul
respiratorii suprainfectie. disparitie. pacientului efectul indicatia medicului radiologic nu
superioare, Sa prezinte nociv al fumatului si tratamentul, evidentiaza
manifestata prin respiratie si importanta respectand doza, ora modificari

106
tuse seaca, circulatie in limite renuntarii la fumat. si modul de patologice.
iritativa, coriza, fiziologice in Am aplicat tehnici de administrare:
tegumente si decurs de 3 zile. favorizare a Codeina fosforica 13.03.2016
mucoase palide circulatiei: masaj, 1tb./zi Pacientul si-a
exercitii active. Am Sirop expectorant reluat respiratia
insotit pacientul la 3lg/zi normala, mai
radiologie pentru Inhalatii cu ceai de persista tusea.
efectuarea unei musetel, uleiuri
radioscopii cardio- eterice. 14.03.2016
pulmonare. tuse seaca in
excese rare, mai
ales la contact cu
fum, aer rece
La externare
F.R.=16/min
A.V.=68/min
11.03.2016 Hipetermie Deshidratare . Pacienta sa Am observat si La indicatia In rma
cauzata de prezinte masurat in regiunea medicului am interventiilor,
procesul infectios temperatura in axilara temperatura, administrat temperatura a
si manifestata prin limite normale in am notat valorile in antipiretice: scazut ajungand
febra, tegumente termen de 3 zile F.O. in fisa de Polidin f. III/zi i.m. in 14.03.2016 la
calde si umede. temperatura. Am De asemenea am valori normale.
asigurat igiena administrat in
tegumentelor si cea continuare tot 11.03.2016-
vestimentara, oferind tratamentul prescris T=39,2gC
pacientului lenjerie 12.03.2016-
curata, uscata la T=38,4g C
nevoie si ajutandu-l 13.03.2016-
sa-si efectueze igiena T=37,5gC
zilnica minima. Am 14.03.2016-
pregatit materialele T=36,5gC
necesare si pacientul La internare
pentru consult O.R.L. pecientul este
afebril, cu
tegumente curate,
integre, si valori
biologice

107
constante in limite
normale.
11.03.2016 Somn inadecvat Oboseala. Pacienta sa Am asigurat Am administrat un Odata cu
cantitativ si Alterari si tulburari prezinte somn pacientului un mediu sedativ Diazepam f.l. calmarea tusei
calitativ datorita de comportament linistit, odihnitor. ambiant linistit, i.m. (12.03.2016), cu
starii febrile, tusei Nr. de ore de placut odihnitor, cu diminuarea febrei
si anxietatii si somn temperatura optima. si ameliorarea
manifestat prin corespunzatoare I-am recomandat starii generale,
somn agitat, varstei. Sa lecturi placute, facile somnul revine la
treziri frecvente prezinte stare de inainte de culcare. I- normal
confort fizic si am oferit o cana de
psihic. lapte cald seara
inainte de culcare
Alimentatie Scadere ponderala Pacienta sa Am asigurat La indicatia 12.03.2016
inadecvata severa cu pierderi de prezinte toleranta pacientului o medicului am pacientul este
calitativ si minerale. digestiva normala alimentatie administrat in restabilit din
cantitativ, cauzata Deshidratare si sa fie alimentat corespunzatoare, primele 12 ore un punct de vedere al
de disfagie, tuse, calitativ si tinand cont de starea regim hidrolactat tolerantei
obstructie cantitativ febrila si modificarile compus din lichide digestive, scaderea
laringiana, corespunzator apetitului survenite calde, ceai,lapte si ponderala
manifestata prin varstei. Am din cauza secretiilor compoturi. inregistrata de
aport hidric si adaugat la fiecare scurse in stomac din Dupa calmarea bolnav fiind mai
alimentar redus, grad de nas. Dupa restabilirea durerilor laringiene si mica de 0.5kg.
slabiciune, scadere temperatura peste tolerantei digestive la diminuarea febrei am (200g) fata de
ponderala. normal 13% din indicatia medicului administrat greutatea la
nr total de calorii hrana a fost pacientului un regim internare
necesare. In repartizata in 4 mese semisolid.
perioada febrila la 4ore interval, timp La externare
am administrat necesar pentru o pacientul primeste
cantitati mici si buna digestie. bine alimentatia care
dese de ceaiuri este acum completa
calde si lapte. calitativ si cantitativ
Alterarea Alterarea grava a Pacienta sa Am umezit aerul din Am efectuat inhalatii Dupa efectuarea
mucoasei integritatii mucoasei prezinte mucoasa incapere. Am facilitat cu infuzie de musetel, tratamentului si a
laringelui cauzata laringiene de catre laringiana umeda modalitati de antiseptice. Am interventiilor
de procesul procesul inflamator si integra. Sa comunicare non- administrat autonome si
inflamator si si suprainfectie. Risc poata comunica verbala. Am aplicat tratamentul prescris delegate, mucoasa

108
manifestata prin de suprainfectii, prin verbal in mod comprese calde in de medic in laringiana este
disfonie, jena scaderea rezistentei satisfacator in jurul gatului. Am continuare. umeda integra,
dureroasa la organismului. termen de 3zile administrat bauturi asa cum se
vorbire si dureri calde. observa la
sub forma de examenul O.R.L.
intepaturi la de control efectuat
nivelul laringelui, de medic.
in repaus. Disfonia a
disparut
19.02.2016 Scaderea Risc de suprainfectii, Pacienta sa fie Am supravegheat Pacienta nu a
capacitatii de prin scaderea ferit de bolnava atent si am prezentat
aparare a rezistentei complicatii masurat zilnic complicatii .
organismului organismului. infectioase. Sa nu functiile vitale si evolutia a fost
datorita infectiei si prezinte infectii vegetative, favorabila.
febrei, aportului nosocomiale. comportamentul Obiectivele
alimentar redus pacientei, reactia la stabilite si
calitativ si tratamentul interventiile s-au
cantitativ. administrat. Am dovedit a fi
asigurat igiena corecte.
tegumentelor si
vestimentara, a
alimentatiei.

109
TRATAMENT
DENUMIRE FORMA DE ACTIUNI TII MOD DE DOZA DOZA OBSERVA
PREZENTAR ADMINIST ZILNICA ZILNICA TII
E RARE ADMINISTR MAXIMA
ATA

GLUCOZA Sol.inj. 20%,33% Monozaharida i.v. Variabil in functie 1l/zi (5%)


40%, sol.perf. 5%, fisiologica, sursa de PEV de caz . 500ml/zi(10%)
10% energie, creste Aici 250ml/zi
volemia, combate
deshidratarea
POLIDIN Fiole 1 ml i.m. 3fiole/zi 3fiole/zi
DIAZEPAM Cpr. 2mg, Tranchilizant, p.os. De 1-2ori/zi i.m. / 0,5mg/kgc la
5mg,10mg; miorelaxant , i.m. i.v. lent batrani
fiole de 2ml. A 10mg anticonvulsivant i.v. lent 2-20mg repetabil
(5mg/ml) dupa 3-4ore
VITAMINA C200 Cpr.200mg Stimuleaza apetitul si p.os. i.v. sau in 3cpr/zi 2cpr de 4-5 ori/zi
Fiole a 10ml creste imunitatea PEV 1-2 fiole /zi i.v. sau
in PEV
SER FIZIOLOGIC Pungi de 250ml, Refacerea volumului In PEV 500-1000 ml/zi sau
500ml,1000ml lichidian. Combate mai putin
continand NaCl deshidratarea.
0.9%
HHC f.5ml/25mg; Antiinflamator i.v. lent 5-20mg/kg/doza la Se repeta la
5ml/100mg Antisoc nevoie nevoie
PARACETAMOL Cp. 0.5g Analgezic Per.os 1cpr. De 3 ori/zi sau 2g/zi
Sup.susp antipiretic intrarectal mai putin

ALGOCALMIN Cpr.500mg. fiole Antialgic p.os 0.5g la nevoie 2g i.v. maxim 1ml
1g/2 ml sup Antiinflamator i.m.
antipiretic i.v.

110
GRAD DE DEPENDENTA
8. Nevoia de a respira = grd.1
9. Nevoia de a bea si a manca = grd.1
10.Nevoia de a elimina = grd.l
11.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.1
12.Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.1
13.Nevoia de a se imbraca = grd.1
14.Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.1
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si
mucoasele = grd.1
9.Nevoia de a evita pericolele = grd.l
10. Nevoia de a comunica = grd.1
11. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri,
de a practica religia = grd. I
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.l
13. Nevoia de a se recrea = grd.1
14.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.2

TOTAL: 27 PUNCTE

SE NCADREAZ IN GRADUL III DE DEPENDENTA

111
independent

dependent

EXTERNAREA BOLNAVULUI

Data externarii : 17.03.2016


Diagnosticul la externare:
Otita media supurata acuta banala.
Infectie acuta de cai respiratorii superioare.
Starea pacientului la externare:

112
RECOMANDARI LA EXTERNARE:

- Sa evite pe cat posibil consumul de alimente si lichide reci;


- Sa nu faca eforturi vocale exagerate;
- Sa nu fumeze; sa evite contactul cu fumul;
- Sa se informeze mai mult la modul in care isi poti pastra sanatatea.
- Sa evite curentul, sa respecte regulile de igiena a urechilor in mod strict,
evitand sa ajunga apa in conducturile auditive externe cu ocazia bailor de curateni;
- Va continua la domiciliu tratamen oral cu Augumentin de 625 mg.1cpr, la 12
ore timp de 5zile si solutie otica cu Boramid 1pic. de 3ori/zi, ambele urechi.

113
CAPITOLUL III

ANEXE
BIBLIOGRAFIE

114
ANEXE
TEHNICI UTILIZATE IN INGRIJIREA
PACIENTILOR CU OTITA

INJECTIA INTRAMUSCULARA

DEFINITIE Reprezinta introducerea substantei medicamentoase in


Stratul muscular profund. Se prefera muschii fesieri
dar cu atentie pentru a nu leza nervul sciatic.

SCOP Strict terapeutic.


PUNCTE DE REPER Pacientul pozitionat in decubit ventral. Se cauta ca
reper proeminentele osoase, punctele Smirniv si
Barkenly
PREGATIREA - tava medicala;
- substanta medicamentoasa;
MATERIALULUI - seringa si doua ace sterile;
- tampon cu alcool.
PREGATIREA - se informeaza;
- se recomanda sa relaxeze musculatura;
PACIENTULUI - se ajuta sa se aseze comod in decubit ventral,
decubit lateral, ortostatism sau sezand la pacientii
dispneici;
- se dezbraca regiunea.
TEHNICA - spalarea mainilor;
- se ataseaza acul la seringa si se aspira solutia
medicamentoasa;
- se schimba acul;
- se elibereaza acul si se dezinfecteaza locul injectiei.

BIBLIOGRAFIE
115
1. Ciofu E., Ciofu C. Esentialul in pediatrie, Editura Medicala
Almatea, Bucuresti 1997
2. Florea Marin Explorari clinice si morfofunctionale in
medicina, Editura Timopur 1993
3. Georgescu Dan Produse farmaceutice, Editura National
1999
4. Papilian Victor Anatomia omului vol.II editia a 7-a, Editura
ALL, Bucuresti 1993
5. Soare Ioana Analize medicale explicate, Editura Etna 2002
6. Stroiescu Valentin Farmacologie, Editura ALL, Bucuresti
1994
7. Titirca Lucretia Tehnici speciale de ingrijire a bolnavilor,
Editura Didactica si Pedagocica, Bucuresti 2001
8. Titirca Lucretia Ghid de nursing, Editura Viata Medicala
Romaneasca, Bucuresti 2001
9. Tomescu Emil Curs elementar de oto rino laringologie,
Cluj Napoca 1995

116