Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CLASIFICARE PROFESIONALA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST
-1-
MOTTO
2
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
MOTIVAŢIA
Virginia Henderson
3
CUPRINS
4
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
5
Asistenta împarte resposabilitǎţile şi se alǎturǎ acţiunii concetǎţenilor şi
altor membrii ai echipei sanitare în vederea de a rǎspunde nevoilor publicului în
domiciliul sǎnǎtǎţii pe plan local, naţional şi internaţional
APARATUL RESPIRATOR
6
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
Capitolul I
7
Anatomia laringelui
8
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
FUNCŢIILE LARINGELUI:
1.funcţia de fonaţie;
2.funcţia respiratorie;
3.funcţia de protecţie a cǎilor
respiratorii inferioare; închiderea
epilaringelui, închiderea glotei, oprirea
reflexǎ a respiraţiei, reflexul de tuse;
4.funcţia sfincterianǎ;
5.funcţia reflexǎ.
Funcţia fonatorie:
9
Sunetul de bazǎ, format în timpul fonaţiei poartǎ numele de tonalitate.
Tonul produs de laringe este modificat de traversarea cavitǎţii faringiene,
cavitǎţii bucale şi buze. Cavitatea nazalǎ şi anexele acestora adaugǎ tonului de
bazǎ timbrul şi rezonanţa vocii.
Funcţia respiratorie:
În timpul inspirului glota se deschide prin îndepǎrtarea corzilor vocale.
Închiderea şi deschiderea glotei este un act reflex dependent de schimbul gazos
şi echilibrul acido-bazic.
Funcţia reflexǎ:
Laringele este receptorul unor reflexe vagovagale. Iritarea mecanicǎ a
feţei interne a laringelui poate declanşa aritmie, bradicardie, stop cardiac.
Reflexul vagal poate fi blocat prin atropinǎ, el este foarte puternic la fumǎtori.
Capitolul II
NOŢIUNI GENERALE DESPRE BOALA RESPECTIVǍ
Definiţie
Laringitele acute sunt inflamaţii ale mucoasei laringiene, au o etiologie
poliformǎ şi un aspect simptomatic variabil, survin rareori izolat, de obicei
integreazǎ într-un tablou inflamator mai larg rino-faringo-laringo-traheobronşic.
Etiologie:
10
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
2.Factorii predispozanţi:
o slǎbirea rezistenţei organismului dupǎ afecţiunile: hepatice, renale.
o obosealǎ;
o supraeforturile fizice şi intelectuale;
o ematiile;
o vârsta;
o sexul.
3.Cauze determinante:
Flora saprofitǎ a cǎilor aeriene superioare formatǎ din stafilococul alb,
streptococul, pneumococ.
Aceştia se gǎsesc ca saprofiţi pe mucoasa laringelui şi devin patogeni
atunci când rezistenţa laringelui este mai scǎzutǎ.
11
1.Factori favorizanţi:
sezonul rece;
rinofaringitele acute;
alimentaţia artificialǎ;
carenţe vitaminice.
2.Factorii predispozanţi:
-oboseala;
-rezistenţa scǎzutǎ a organismului.
3.Cauzele determinante:
-flora saprofitǎ a cǎilor respiratorii superioare;
-streptococul nehemolitic;
-pneumococul.
1.Factori favorizanţi:
-starea generalǎ alteratǎ: diabet, avitaminoze;
-boli infecţioase: gripa, scarlatina, erezipal;
-boli locale: rinosinuzita, rinofaringita;
-umezeala, frigul;
-tulburǎri endocrine, metabolice.
2.Factori predispozanţi:
- surmenajul, efortul, TBC, leziuni traumatice.
3.Cauze determinante:
-streptococul şi stafilococul; pneumococul.
Laringita striduloasǎ (falsul crup):
Este o afecţiune caracterizatǎ prin spasme laringiene nocturne,
instalându-se la copii între 3-6 ani.
Cauzele determinante:
-hipocalcemia
- carenţe vitaminice
CLASIFICARE
12
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
Varietatea laringitelor acute face dificilǎ clasificarea lor dupǎ un criteriu strict.
Cele principale se descriu în urmǎtoarea succesiune:
laringita acutǎ a copilului;
laringita cataralǎ;
edemul laringian acut;
laringita flegmonoasǎ;
laringitele acute din bolile infuzo-contagioase virale şi generale şi
laringitele din unele boli generale;
laringita cronicǎ cataralǎ;
laringita cronicǎ profesionalǎ;
laringita pahidermicǎ roşie;
laringita cronicǎ pahidermicǎ albǎ;
laringita cronicǎ atropicǎ uscatǎ;
laringita cronicǎ a copilului.
CAP.III
MANIFESTǍRI DE DEPENDENŢǍ. SEMNE, SIMPTOME
13
Laringita acuta la adult se manifesta prin:
-disfonie (raguseala), ce poate evolua pana la afonie (pierderea vocii),
asociata in unele cazuri cu dispnee (dificultati in respiratie).
- pacientii acuza dureri in gat si simt constant nevoia sa tuseasca.
-atunci cand alte simptome insotesc laringita(febra, dureri generalizate-cauza
este adesea de origine virala sau bacteriana
- un alt tip de simptome este reprezentat de edemul laringian, de natura
alergica sau inflamatorie, sau rar, consecinta unei insuficiente renale.
14
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
15
- tuse şi disfonie cu predominanţǎ matinalǎ şi care se amelioreazǎ odatǎ
cu expectoraţia unor cruste galbene, verzi sau negricioase adesea pǎtate cu
sânge şi urât mirositoare.
II. TUSEA -; poate fi seaca sau uscata in lc ute (debutul), in laringitele cronice
hipertrofice, in laringitele cronice atrofice. Tusea poate fi umeda, productiva in laringo-traheo-bronhico acute sau
cronice.Tusea poate fi latratoare in laringitele edematoare subglotice, virotice sau difterice, tuse chintoase in tusea
convulsiva.
III. DISPNEEA LARINGIANA este definita ca o reducere a debitului inspirator sau expirator, este conditionata de diferite
leziuni laringiene cu caracter stenozant. Dispneea laringiana mai este cunoscuta sub denumirea de insuficienta
16
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
INTEROGATORIUL
Examenul laringelui va începe prin interogatoriul (în cazul copilului a
pǎrinţilor acestora) asupra tulburǎrii subiective şi funcţionale pe care le poate
manifesta acest organ, rǎguşeala (disfonie), dispnee, tuse, disfagie, precum şi
asupra modului în care au apǎrut şi evoluat aceste tulburǎri
LARINGOSCOPIA
Acest examen se poate efectua fie cu ajutorul oglinzii laringiene
(laringoscopia indirectǎ) fie cu ajutorul unui tub rectiliniu care deprimǎ puternic
baza limbii şi face posibilǎ inspecţia directǎ a laringelui (laringoscopia directǎ).
Laringoscopia indirectǎ
Examenul cu oglinda laringoscopicǎ este investigaţia cea mai simplǎ şi
mai uşor suportatǎ de cǎtre bolnavi. La aceasta
sunt necesare:
un reflector frontal;
sursǎ luminoasǎ;
17
oglinda laringoscopicǎ
un vas cu apǎ caldǎ;
comprese sterile.
Laringoscopia forţatǎ
Aceastǎ metodǎ se practicǎ cu un apǎsǎtor de limbǎ special care are
capǎtul îndoit şi bilobat prevǎzut cu douǎ croşete butonate.
EXAMENUL FUNCŢIONAL
Prin examenul funcţional se va face o analizǎ finǎ a vocii cântate şi a
vorbirii controlând urmǎtorii factori: mişcarea respiratorie, mişcarea corzii
vocale prin laringostroboscopie.
Stroboscoapele permit sincronizǎri sau diferenţieri de fazǎ mişcǎrile
corzilor vocale ale cǎror vibraţie sunt recepţionate de un microfon pus în
legǎturǎ cu stroboscopul.
Alt medic are rolul de a poziţiona corect bolnavul în timpul acestor
investigaţii, de a ajuta medicul servindu-l cu materiale necesare şi susţinând
pacientul în poziţia corespunzǎtoare.
18
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
EXAMENUL DE LABORATOR
d) Examenul histopatologic
Dacǎ existǎ leziuni infiltrative vegetante a cǎror origine nu poate fi
precizatǎ chimic trebuie practicatǎ biopsia regiunii respective cu o pensǎ
adecvatǎ dupǎ o prealabilǎ anestezie cu soluţie de xilinǎ 1-2%.
În cazul în care caracterul hemoragic al ţesutului infiltrativ nu permite
biopsierea lui, examenul histopatologic se va efectua prin producerea
biopuncţiei.
e) Alte examene:
- examenul de urinǎ;
- examenul copraparazitologic;
- EKG;
19
- scintigrafie.
CAP.V
TRATAMENTUL
20
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
21
-Bolnavul stând în poziţie şezândǎ i se aplicǎ comprese fierbinţi în jurul
gâtului. În apropierea lui se fac vaporizǎri medicamentoase, iar local se aplicǎ
aerosole sau instalaţii repetate cu soluţie de adrenalinǎ cu 1/10.000 sau efedrinǎ
3%.
-Pentru a calma anxietatea, durerile şi tusea spasmaticǎ se administreazǎ
barbiturice şi sedative.
- Alimentaţia va fi lichidǎ sau semisolidǎ.
- Se mai administreazǎ antiinflamatoare, antihistamatice şi se restrânge
aportul de sare
CAP.VI
EVOLUŢIE. COMPLICAŢII
22
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
23
Ele sunt produse prin extinderea inflamaţiilor în straturile submucoase
unde determinǎ edeme, abcese, flegmon. De obicei acestea sunt determinate de
infecţiile streptocoase.
La copii apare un edem subglotic.
24
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
CAP .VII
25
Asistenta va asigura aerisirea care poate fi continuǎ, dacǎ temperatura
permite sau împrospǎteazǎ aerul de mai multe ori pe zi prin deschiderea
ferestrelor, timp în care pacienţii vor fi bine înveliţi.
Bolnavii ce prezintǎ boli cu caracter infecţios vor fi amplasaţi separat,
evitându-se mai ales asocierea cu persoanele care mai au şi alte boli.
Alimentarea
Va fi adaptat perioadei de evoluţie a bolii.
În perioada febrilǎ regimul hidro-zaharat, iar când fenomenele acute
dispar se va trece la o alimentaţie echilibratǎ.
În perioada febrilǎ regimul va fi compus din lichide (ceaiuri, lapte, suc de
fructe) sau alimente lichide (supǎ de legume cu orez şi griş).
26
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
CAP. VIII
CAZURI
27
Prenume: 3 ani
Sex: masculin
Domiciliul: comuna Viteşti
Religia: ortodox
Naţionalitate: românǎ
Numele şi prenumele tatǎlui: C.E.
Numele şi prenumele mamei: V.E.
Condiţii de locuit:
Locuinţǎ salubrǎ la casǎ compusǎ din 3 camere în care locuiesc 3
persoane.
Mod de alimentaţie: corespunzǎtoare vârstei, masticaţie uşoarǎ, eficientǎ.
28
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
29
inspirator
Culegere date
Date privind identitatea pacientului:
30
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
Condiţii socio-culturale:
Relaţia cu familia şi colectivitatea – Bunǎ.
Condiţii de locuit:
Locuieşte împreunǎ cu fiica şi soţul într-o casǎ compusǎ din 3 camere
spaţioase salubre.
Preferinţe alimentare:
Dentiţie bunǎ, bine îngrijitǎ.
Mese regulate, preferǎ sǎ ia o masǎ în compania familiei.
Preferǎ mâncǎrurile vegetariene şi fructele, bea 1-2 cafele pe zi, consumǎ
ocazional alcool, bea lichide reci.
Obiceiuri de igienǎ:
Deprinderi bune de igienǎ. Se spalǎ singurǎ, îi place sǎ fie curatǎ.
Odihna:
Înainte de internare dormea 4-5 ore noaptea, iar ziua se odihnea foarte
puţin. De când este internatǎ adoarme, dupǎ care se trezeşte, somnul reluându-se
cu greutate din cauza tusei uscate spasmatice.
Starea de sǎnǎtate anterioarǎ:
Date antropometrice
Greutate – 67 kg
Înǎlţime – 1,64 m
Grupa sanguinǎ – 0I RH (+)
Acuitate vizualǎ, auditivǎ, tactilǎ – normale
Nu prezintǎ proteze
Nu este alergicǎ
31
-tuse uscatǎ, spasmaticǎ, disfonie;
-dispnee, cornaj, tiraj;
-inapetenţǎ.
Istoricul bolii
Boala debuteazǎ în urmǎ cu trei zile cu febrǎ ridicatǎ, disfagie, tuse uscatǎ
spasmaticǎ, dispnee, cefalee, inapetenţǎ. Pacientul a urmat ambulatoriu
tratament cu Oxacilina2 cp/6h, în urma cǎruia simptomele s-au mai ameliorat
puţin dar dupǎ câteva zile simptomele au revenit, motiv pentru care se prezintǎ
la camera de gardǎ .
Examenul clinic general
Starea generalǎ modificatǎ, febrǎ ridicatǎ 39,3°C, tegumente şi mucoase
palide.
Aparatul respirator: torace normal conformat, discretǎ disfonie, cornaj, R
– 15r/min.
Aparatul cardio-vascular: cord în limite normale. TA = 120/70 mm Hg,
puls bine bǎtut, valoare 80 p/min.
Aparatul digestiv – cavitate bucalǎ şi gingivalǎ de aspect normal, limba
umedǎ curatǎ fǎrǎ depozite. Abdomen suplu, nedureros la palpare.
Nas şi sinusuri – piramidǎ nazalǎ de aspect normal, simţ olfactiv
dezvoltat, fose nazale permeabile. Mucoasa nazalǎ curatǎ, de aspect normal.
Buco-faringe-buze, vǎl palatin de aspect normal, alimentaţie corespunzǎtoare
vârstei, limbǎ roz, faringe roşu edematiat.
Mucoasa laringianǎ tumefiatǎ destinsǎ, lucioasǎ, de culoare roşie cu
forme cenuşiu roşiatice şi aspect gelatinos.
Corzile vocale sunt congestionate.
Pavilioane normal conformate, canal auditiv extern normal.
32
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
33
Îngrijiri acordate la externare
Plan de recuperare:
S-a conştientizat pacienta asupra modului de viaţǎ şi de muncǎ dupǎ
externare, instruind-o cu privire la regulile şi condiţiile pe care aceasta trebuie
sǎ le aplice şi sǎ le respecte. Astfel, alimentaţia raţionalǎ în care sǎ se limiteze
consumul de condimente şi alimente alergizante. Sǎ aibǎ un regim de viaţǎ
ordonat, sǎ evite frigul, curenţii de aer rece, schimbǎrile atmosferice bruşte, au
un rol nociv în producerea inflamaţiilor cǎilor aeriene. Trebuie evitat stresul,
contactul cu persoanele bolnave.
34
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
35
Culegerea de date:
Condiţii socio-culturale:
- relaţia cu familia şi colectivitatea – bunǎ.
Condiţii de locuit:
Locuieşte împreunǎ cu pǎrinţii într-un apartament compus din trei
camere.
Preferinţe alimentare: dentiţie bunǎ, intactǎ, bine îngrijitǎ.
limba umedǎ, roz, fǎrǎ depozite.
-mese regulate, preferǎ ciorbele, mâncǎrurile cu sos, bea douǎ cafele pe zi
şi fumeazǎ.
Ritmul de viaţǎ:
Ca muncitor pacientul are un program de lucru de 12h/zi, cu pauzǎ de
24h, se odihneşte dupǎ orele de lucru, lucreazǎ într-un mediu stresant, în
condiţii climatice diferite, frig, umezealǎ sau cǎldurǎ mare.
36
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
Istoricul bolii:
Boala debuteazǎ în urmǎ cu douǎ sǎptǎmâni cu urmǎtoarele simptome:
febrǎ ridicatǎ, disfagie, tuse uscatǎ spasmaticǎ, disfonie, dispnee, dureri
laringiene, inapetenţǎ.
Pacientul a urmat ambulatoriu – tratament cu amoxicilinǎ 2 cp/6h, în
urma cǎruia simptomele s-au mai ameliorat puţin, dar dupǎ o sǎptǎmânǎ
simptomele au revenit fiind chiar mai intense, motiv pentru care se prezintǎ la
camera de gardǎ a secţiei OR2.
Examenul clinic general:
Starea generalǎ modificatǎ, febrǎ ridicatǎ 39,21°C.
Tegument şi mucoase palide.
Aparatul respirator – tuse seacǎ iritativǎ, torace normal conformat,
discretǎ disfonie, cornaj, R=15s/min.
Aparatul cardio-vascular – cord în limite normale TA=120/70 mm Hg.
Puls ritmic bine bǎtut AV=70p/min.
Aparatul digestiv – cavitate bucalǎ cu aspect normal, bine îngrijitǎ.
Mucoasa bucalǎ şi gingivalǎ de aspect normal, limba umedǎ curatǎ, fǎrǎ
depozite. Faringe congestiv, abdomen suplu, nedureros, mobil cu mişcǎrile
respiratorii. Nas şi sinusuri: piramida nazalǎ de aspect şi conformaţie normalǎ,
sinţ olfactiv dezvoltat, fose nazale permeabile.
Examen laringe: mucoasa laringianǎ tumefiatǎ distinsǎ, lucioasǎ de
culoare roşie cu forme cenuşiu roşiatice şi aspect gelatinos.
37
Nevoia MD+SD Obiective Interventii Evaluare
18.02 2012 Autonome- asigurare conditii de 21.02.2012
Nevoia de Respiratie si Pacientul in ingrijire, salon curat,aerisit, Pacientul
a respira si circulatie decurs de 3 temperatura moderata, umiditate, prezinta
de a avea o inadecvata, zile sa prezinte ventilatie atenuarea
buna datorita inflamatiei cai respiratorii -masurare puls, temperatura respiratiei,
circulatie si infectiei permeabile, respiratie si notare in F.O persista tusea
laringiene, respiratie si -pregatire ptr. examene de seaca, paloare
manifestata prin circulatie laborator-VSH, HLG,uree sanguina, redusa
dispnee te tip adecvata glicemie, teste de disproteinemie
inspirator, -Delegate- administrare tratament la
bradipnee, paloare indic. medic. respectand doza, ora si
modul de administrare
-ptr. combaterea starii infectioase si
inflamatiei, s-au adm. Codeina 3/zi,
sirop expectorant 3 lg/zi, instilatii
cu solutii de ulei de pin, inhalatii cu
ceai de musetel
-adm. Oxigen, Vitamina C 1f/zi,
Vitamina A 1f/zi, Aspirina 3 cp/zi,
Polidin 3 f/zi
Aport alimentar si 18.02. 2012 Autonome–in primele 24 h, adm. 21.02.2012
Nevoia de lichidian Pacientul sa se regim Pacientul si-a
a se insuficient, din poata alimenta hidrolactat (ceai, lapte); recapatat
alimenta si cauza disfagiei, si hidrata -dupa calmarea durerilor, regim apetitul,
hidrata manifestat prin corespunzator semisolid (gris, orez cu lapte, primeste bine
scadere ponderala varstei piureuri) alimentatia
- dupa 3 zile –reluarea regimului
normal
Risc de 18.02.2012 Autonome- asigurare la pat in 21.02.2012
Nevoia de complicatii,datorita Pacientul in conditii optime, evitarea frigului, Pacientul
a evita procesului decurs de 72 h curentilor reci, evitara contactului prezinta
pericolele infectios si sa nu mai cu persoane bolnave, care tusesc- ameliorarea
inflamator prezinte risc expectoreaza; starii de
de complicatii -repaos vocal pe perioada sanatate, fara
procesului inflamator aparitia
-asigurare igiena tegumentara si complicatiilor
vestimentara
-pacientul sa respecte toate
indicatiile pentru a evita aparitia
complicatiilor
Nevoia de Incapacitate de a-si 18.02.2012 Autonome- incurajarea pac. pentru 21.02 2012
a fi curat si acorda ingrijiri igi- Pacientul in efectuarea igienei corporale; Pacientul
ingrijit, de enice, din cauza decurs de 72 h -daca este slabit, ajutarea ptr. prezinta
a-si proteja bolii, manifestata sa prezinte te- efectuarea toaletei, aducerea tegumente si
tegumentul prin teg. transpirate gumente si mu materialelor la pat, schimbarea mucoase
si mucoase uscate. coase integre lenjeriei de pat, de corp. integre
38
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
Diagnostic la externare:
- Laringitǎ cataralǎ acutǎ.
Plan de recuperare:
S-a conştientizat pacientul asupra modului de viaţǎ şi de muncǎ dupǎ
externare, instruindu-l cu privire la regulile şi condiţiile pe care acesta trebuie sǎ
le aplice şi sǎ le respecte.
Astfel alimentaţia raţionalǎ în care sǎ se limiteze, consumul de
condimente şi alimente alergizante, consolidarea generalǎ prin viaţa în aer liber,
exerciţii fizice care modificǎ structura funcţionalǎ şi mǎreşte capacitatea de
apǎrare as organismului.
Pacientul trebuie sǎ aibǎ un regim de viaţǎ ordonat, sǎ evite frigul,
umezeala, curenţii de aer rece, schimbǎrile atmosferice bruşte, ce au rol nociv în
producerea inflamaţiilor cǎilor aeriene. Trebuie sǎ evite stresul, contactul cu
persoanele bolnave.
De asemenea s-a explicat importanţa continuǎrii tratamentului prescris de
medic.
Revenirea la control peste 7 zile.
39
Data Examen de Mod de Valori Valori
laborator recoltare normale obţinute
19.X.2003 Se recolteazǎ
prin puncţie
VSH venoasǎ cu o 1h: 2-13 mm 1h: 5 mm
seringǎ de 2 2h: 12-17 2h: 15 mm
ml 0,4 citrat mm
de N38% plus
1,6ml sânge.
Se recolteazǎ
sânge capilar Hb: 13+-2 g Hb: 11,59%
Hemoleucograma prin înţepare % L: 7900/mmc
în pulpa L: 4-
degetului. 8000/mmc
Se recolteazǎ
prin puncţie
Ureea sanghinǎ venoasǎ 5-6 0,20 – 0,40 0,24%
ml de sânge %
simplu
nehemolizat.
Se recolteazǎ
prin puncţie
Glicemia venoasǎ 2 ml 0,80-1,20% 0,86%
sânge pe 4 mg
florurǎ de Na
Teste de Se recolteazǎ ZnSO4: 0-8 ZnSO4: 8,12
disproteinimie prin puncţie Tymol: 0-4 Tymol: 2,82
venoasǎ 5-6
ml sânge
simplu
nehemolizat.
Capitolul IX
40
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
CONCLUZII
41
Intervenţiile autonome
CAP. X ANEXE
42
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
Materiale necesare:
Tăviţă renală
Casoletă cu tampoane sterile sau comprese de tifon, alcool
Seringi de unică folosinţă de mărime corespunzătoare cantităţii substanţei de
administrat
2 – 3 ace de unică folosinţă
pile de metal pentru deschiderea fiolelor
fiole cu substanţe de administrat.
Tehnica:
asistenta îşi spală mâinile
pregătirea psihică a bolnavului
se aşează bolnavul în decubit ventral, lateral, poziţie sezândă sau în picioare
se degresează locul injecţiei cu un tampon de vată cu eter şi se dezinfectează cu un
alt tampon cu alcool
se invită bolnavul să-şi relaxeze musculatura şi să se înţeapă perpendicular pielea
cu rapiditate şi siguranţă, cu acul montat la seringă
se verifică acul, poziţia acului prin aspirare
se injectează lent soluţia
se retrage brusc acul cu seringa şi se dezinfectează locul
se masează uşor locul injecţiei pentru a activa circulaţia favorizând rezorţia
după injecţie bolnavul se aşează în poziţie comodă, râmânând în repaus fizic 5-10
minute.
Incidente şi accidente
durere vie, prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale
paralizie prin lezarea nervului sciatic
hematom prin lezarea unui vas : - ruperea acului , supuraţia septică
embolie, prin injectarea accidentală într-un vas de sânge în suspensie
Intervenţii
43
Retragerea acului, efectuarea injecţiei în altă zonă (se evită prin respectarea zonelor de
elecţie )
extragerea manuală sau chirurgicală
se previne prin folosirea unor ace suficient de mici pentru a pătrunde în masa
musculatură
se verifică prin verificarea poziţiei acului
INJECŢIA INTRAVENOASĂ
Materiale necesare
2-3 ace de 25 mm.diametru, de 6/10, 7/10
fiole, flacoane cu substanţe de administrat
1-2 seringi de unică folosinţă
tampon cu alcool
garou.
Tehnica :
asistenta îşi spală mâinile
se aşează bolnavul în decubit dorsal, cu braţul în extensie, pe o mică pernă
protejată de muşama, aleză sau prosop
se alege locul puncţiei
se dezinfectează locul puncţiei
se leagă garoul
se leagă puncţia venoasă
se controlează dacă acul este în venă
se îndepărtează staza venoasă prin desfacerea uşoară a garoului
se injectează lent, ţinând seringa în mâna stângă, iar cu policele mâinii drepte se
apasă pe piston
se verifică, periodic, dacă acul este în venă
se retrage brusc acul, când injecţia s-a terminat, la locul puncţiei se aplică tamponul
îmbibat in alcool, compresiv
44
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
Incidente şi accidente
injectarea soluţiei în ţesutul perivenos, manifestată prin tumefierea ţesuturilor,
durere
flebalgia produsă prin injectarea rapidă a soluţiei sau a unor substanţe iritante
valuri de caldură, senzaţia de uscăciune în faringe
hematom prin străpungerea venei
ameţeli, lipotomie, colaps.
Intervenţii
se încearcă pătrunderea acului în cumenul vasului, continuându-se injecţia sau se
încearcă alt ac
injectarea lentă
se întrerupe injecţia
45
Respiratia – este functia organismului prin care se realizeaza aportul de
oxigen necesar proceselor vitale, in paralel cu eliminarea in atmosfera a
dioxidului de carbon rezultat din acestea.
Materiale necesare: ceas cu secundar central, F.O. stilou, creion sau pix de
culoare verde
Tehnica
Pregatirea bolnavului:
- se aseaza bolnavul in decubit dorsal;
- nu se anunta bolnavul, astfel se modifica ritmul respirator si obtinem
valori eronate, de aceea se prefera perioada de somn a bolnavului;
Efectuarea tehnicii:
- se numara frecventa respiratiilor prin inspectie (cand bolnavul este
treaz, constient sau cand doarme);
- se aseaza usor mana cu fata palmara pe suprafata toracelui bolnavului;
- se numara inspiratiile (miscarile de ridicare a peretelui toracelui) timp
de 1 min;
Notarea grafica:
- se noteaza grafic in foaia de temperatura, cu un punct de culoare
albastra si se uneste cu o linie cu valoarea anterioara;
- pentru fiecare linie orizontala a foii se socotesc 2 respiratii;
Interpretarea rezultatelor:
- frecventa miscarilor respiratorii variaza in functie de sex, varsta, pozitie,
temperatura mediului ambiant, starea de veghe sau de somn;
- in stare fiziologica, curba respiratorie merge paralel cu cea a
temperaturii si a pulsului;
- patologic, se instaleaza respiratia dificila (sete de aer):
(a) dispnee cu accelerarea ritmului respirator: tahipnee (polipnee);
(b) dispnee cu rarirea ritmului respirator (bradipnee - 12,10,8 r/min);
(c) dispnee cu perturbarea ritmica si periodica a respiratiei:
46
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
PUNCTIA VENOASA
Scop
Explorator
- recoltarea sangelui petru examenele de laborator precum cele
biochimice,hematologice, serologice si bacteriologice
Terapeutic
-administrarea unor medicamente sub forma injectiei si a perfuziei
intravenoase
-recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale
-executarea tranfuziei de sange sau derivate ale sangelui
-sangerare in cantitate de 30-500 ml in edemul pulmonar acut,
hiperteniune arteriala
Locul punctiei
o venele de la pliul cotului(cefalica si bazilica),in locul unde se
formeaza un "M" prin anastomozarea lor
o venele antebratului
o venele de pe fata dorsala a mainii
o venele subclaviculare
o venele femurale
o venele maleolare interne
o venele jugularei si epicraniene (de regula se executa la sugar si
copil mic)
Materiale necesare
- pentru protectie - se foloseste o perna elastica pentru sprijinirea bratului,
musama si aleza pentru a dezinfecta locul unde va fi executata punctia se
foloseste alcool medicinal si tampoane.
-sterile - se utilizeaza ace de 25-300 mm,diamentrul 6/10, 7/10, sau 10/10
(in fuctie de scop), seringi de capacitate, pense, manusi chirurgicale.
47
- Pacientul se asaza intr-o pozitie confortabila atat pentru el cat si pentru
cel care executa punctia venoasa (decubut dorsal)
- Se examineaza calitatea si starea venelor, avand grija ca hainele sa nu
impiedice circulatia de intoarcere la nivelul bratului.
- Bratul pacientului se asaza pe pernita si musama in abductie si
extensie maxima, se dezinfecteaza tegumentele si se aplica garoul la
distanta de 7-8 cm deasupra locului unde se va executa punctia,
strangandu-l astefel incat sa opreasca circulatia venoasa fara sa comprime
artera.
- Este recomdat ca pacientul sa stranga pumnul, venele devenind astfel
devind turgescente.
Executia punctiei
- Asistentul medical imbraca manusile sterile si se asaza vizavi de
bolnav.
Se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4-5 cm sub locul punctiei,
exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor
vecine.Se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus,
in mana dreapta, intre police si restul degetelor.
- Se patrunde acul traversand, in ordine tegumentul - in directie
oblica,unghiul sa fie de 30 de grade, apoi peretele venos - invingandu-se o
rezistenta pana cand acul inainteaza in gol.
- In lumenul venei, se schimba directia acului 1-2 cm, si se controleaza
patrunderea in vena prin aspirare cu seringa
- Se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase - precum
injectarea medicamentelor, recoltarea sangelui sau perfuzie......................
-In caz de sangerare, se prelungeste acul de punctie cu un tub din
polietilena care se introduce in vasul colector, garoul ramanand legat de
brat
-Dupa executarea punctiei se indeparteaza staza venoasa prin
desfacerea
garoului si a pumnului.................................................................................
-Se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de
patrundere a acului si se retrage brusc acul din vena.
-Se comprima locul punctiei timp de 10 3 minute, bratul fiind in pozitie
verticala.
Accidente
In timpul punctiei pot aparea cateva efecte adverse sau se pot declansa
accidente:
Hematom (infiltrarea sangelui in tesutul perivenos).Asistentul trebuie sa
intrevina si sa retraga acul, apoi sa comprime locul punctiei timp 1-3
minute
48
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
BIBLIOGRAFIE
Internet Explorer
49