LUCRARE DE PRACTICA : Rolul asistentei medicale in ingrijirea

pacientilor cu boala diareica acuta

CEZARA MARIA APETROAIE

A.M.G.-II-D-semestrul I
F.E.G.-BRASOV-2018

1
Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu
boala diareica acuta:

Capitolul I- Anatomia si fiziologia aparatului afectat – aparatul digestiv:

1.1.Anatomia aparatului digestiv:

-aparatul digestiv cuprinde totalitatea organelor in care se realizeaza digestia alimentelor si
absorbtia lor;
-in tubul digestiv are loc prelucrarea mecanica, fizica, chimica a alimentelor, absorbtia lor si
eliminarea resturilor nedigerate;
-glandele anexe ale tubului digestiv contribuie, prin secretiile lor, la procesul de digestie.

Segmente ale aparatului digestiv:

-cavitatea bucala:
Limite:
-anterior:orificiul bucal marginit de cele doua buze,
- lateral:obrajii,
-superior:bolta palatina,
-inferior:limba si arcadele dentare inferioare.Pe arcadele dentare sunt asezati in alveole, dintii.

2
La om, se disting doua tipuri de dentitii:
- dentitia de lapte, care apare intre 6 luni-7ani, formata din 20 de dinti,
-dentitia definitiva, care apare intre 7 ani-20ani, formata din 32 de dinti(superior+inferior:Incisivi-8,
Canini-4, Premolari-8, Molari-12).
Dintii prezinta:
-o coroana, de culoare alba, care depaseste alveola dentara, fiind vizibila in cavitatea bucala,
-un col, reprezentand regiunea cea mai ingusta, situata intre radacina si coroana,
-o radacina, care este inclusa in alveola, si care poate fi: unica(Incisivi, Canini, Premolari), dubla sau
tripla(Molari).
In coroana dintelui se afla camera pulpara, care la nivelul radacinii se continua cu canalul radicular.
Limba- un organ musculo-membranos, mobil,cu rol in:
- sensibilitatea gustativa,
-masticatie,
- deglutitie,
-vorbirea articulata,
- supt.
Are urmatoarele componente:
-un corp, situat in cavitatea bucala,
-o radacina,situata spre faringe,
-un varf, situat spre limita anterioara a cavitatii bucale.
Pe fata anterioara a limbii si pe margini, se gasesc papilele linguale.
-faringe:
Este un conduct musculo-membranos, de 15 cm, in care are loc incrucisarea caii digestive cu calea
respiratorie. Comunica cu:
- superior: cavitatea bucala si fosele nazale,
-inferior: laringele si esofagul.
Este divizat in trei etaje:
- nazofaringele/rinofaringele, care comunica la exterior cu fosele nazale,
- bucofaringele/orofaringele, care comunica cu cavitatea bucala, iar la acest nivel se gasesc
amigdalele palatine, cu rol in imunitate,
-laringofaringele, care comunica cu laringele.
-esofag:
Este un organ musculo-membranos, de 25 cm, prin care bolul alimentar trece din faringe in stomac.
Limite:
-superior:corespunde vertebrei cervicale C6,
-inferior: corespunde orificiului cardia, prin care se deschide in stomac.
Esofagul are trei portiuni:
-cervicala,
-toracala,
-abdominala,
-stomac:
Cea mai dilatata portiune a tubului digestiv .Este situat in loja gastrica intre splina si ficat; in stare de
umplere-25cm, iar gol-18cm; capacitatea lui este de 1300-1500cm3.
Are forma literei ¨J ¨, cu o portiune verticala mai lunga si o portiune orizontala mai scurta.
Prezinta patru portiuni, si anume:
-fundul stomacului si corpul stomacului (portiunea verticala),

3
-antru si canalul piloric (portiunea orizontala).
Comunica cu :
–esofagul, prin sfincterul cardia,
-duodenul, prin sfincterul pilor.
In mucoasa gastrica se afla glande gastrice, care secreta sucul gastric.
Conformatia externa a stomacului:
-o fata anterioara/ventrala,
-o fata posterioara/dorsala,
-o margine dreapta-mica curbura, e concava,
-o margine stanga-marea curbura, e convexa,
-un orificiu superior-orificiul cardia,
-un orificiu inferior-orificiul pilor.
-intestin subtire:
Reprezinta portiunea din tubul digestiv, cuprinsa intre stomac si intestinul gros; are 6m lungime, si
prezinta 3 portiuni:
-duodenul-portiune fixa,
-2 mobile:-jejunul+ileonul.
-intestin gros:
Reprezinta portiunea tubului digestiv care continua jejuno-ileonul, si care se deschide la exterior
prin orificiul anal, si are o lungime de 1,5m , calibrul lui diminuand de la cec spre anus.
Intestinul gros se impate in:
-cec,
-colon,
-rect.
Colonul prezinta patru segmente:
-ascendent,
-transvers,
-descendent,
-sigmoid.
Trecerea continutului intestinal din intestinul subtire in intestinul gros se face prin valvula ileo-
cecala. Orificiul anal este prevazut cu doua sfinctere:
-unul intern-format din fibre musculare netede, care este involuntar,
-unul extern-format din fibre musculare striate, care este voluntar.
Tubul digestiv, prezinta, in toata lungimea sa, 4 tunici:
-tunica mucoasa,
-tunica submucoasa,
-tunica musculara,
-adventicea.
-apendicele:
Reprezinta un segment rudimentar al tubului digestiv, legat de cec , cu rol de organ limfoid (in
imunitate). Conventional, se disting doua portiuni ale colonului, cu vascularizatie diferita:
-colonul drept:-colonul ascendent,
-2/3 din colonul transvers;
vascularizat de artera mezenterica superioara.
-colonul stang:-1/3 stanga a colonului transvers,
-colonul descendent,

4
 -sigmoid;
vascularizat de artera mezenterica inferoara.
-glandele anexe ale tubului digestiv:
Participa la digestie prin produsii lor de secretie ; sunt glande exocrine (ce isi varsa produsul lor de
secretie prin niste canale excretoare in afara).
1.GLANDELE SALIVARE- nu sunt exocrine, iar dupa volumul lor se clasifica in :
a) glande salivare mici- sunt raspandite in mucoasa bucala –glandele labiale,
-glandele palatine,
-glandele bucale si molare,
-glandele linguale.
b)glande salivare mari-sunt exocrine, situate in afara cavitatii bucale, sunt glande perechi, ce isi varsa
produsul lor de secretie- saliva-in cavitatea bucala, prin intermediul unor canale excretoare.
-glandele parotide( cele mai voluminoase glande salivare, situate sub conductul
auditiv extern),
-glandele sublinguale,
-glandele submandibulare.
-ficatul:
Este cea mai mare glanda anexa a tubului digestiv, un organ cu multiple functii metabolice, fara de
care viata e imposibila. Reprezinta 1/50 din suprafata corpului, avand o greutate de : la cadavru-
aproximativ 1500g , iar la individul viu se adauga pana la 800-1000g, atat cat cantareste sangele
depozitat in ficat. Este asezat in loja hepatica, sub diafragm, ocupand intreg hipocondru drept,
partea superioara a epigastrului si o parte din hipocondrul stang.
Configuratia externa:
-fata superioara(diafragmatica), pe care se disting doi lobi-drept,
-stang.
-fata inferioara(viscerala), pe care se disting 4 lobi-drept, -patrat,
-stang, -caudat.
-hilul hepatic-prin care trec elementele vasculare( vena porta, artera hepatica, ductul
hepatic, vase limfatice, formatiuni nervoase)
Functiile principale ale ficatului:
-functie exocrina-secretia bilei
-functii metabolice-sinteza de aminoacizi si proteine plasmatice,
-mentinerea constanta a glicemiei,
-sinteza de fosfolipide de colesterol.
-alte functii:-depozit de Fe, sange,lipide,
-functia antitoxica,
-functia termoreglatoare,
-reglarea volumului de sange circulant,
-inactivarea excesului de hormoni,
-functie hematopoietica, in perioada fetala,
-in coagulare si homeostaza.
Structura ficatului:
-stroma conjunctiva,
-parenchim hepatic.

5
Stroma cuprinde un invelis extern, de unde pornesc septuri conjunctivale care delimiteaza, in
parenchim, LOBULII HEPATICI (lobulul hepatic-unitatea anatomica si functionala a
ficatului).Lobulul hepatic este alcatuit din:
-celule hepatice (hepatocite),
-capilare sanguine,
-canalicule biliare.
Toate trei sunt dispuse in jurul unei vene centrolobulare.
BILA-produsul de secretie continua al hepatocitelor, evacuarea ei se face in duoden, de unde,
participa la procesul de digestie intestinala.
-pancreasul:
Glanda anexa a tubului digestiv, asezata in spatele stomacului, cu functie mixta (atat endocrina cat si
exocrina). Componenta exocrina este reprezentata de acinii glandulari si canalele de excretie, iar
produsul de excretie este sucul pancreatic, deversat in duoden, cu rol important in digestia
intestinala.Componenta exocrina este reprezentata de insulele Langerhans, cu rol in secretia
hormonilor: insulina si glucagonul.

1.2.Notiuni de fiziologie a digestiei:

Majoritatea substantelor alimentare au o structura chimica complexa, diferita de cea a
constituientilor organismului.Ele sufera in organism o serie de transformari mecanice, fizice,
chimice, iar totalitatea acestor transformari constituie digestia.
Astfel: -proteinele-sub actiunea enzimelor specifice (proteolitice)-aminoacizi,
-lipidele-sub actiunea enzimelor specifice (lipolitice)-acizi grasi si glicerol,
-glucidele complexe (polizaharide)-sub actiunea enzimelor specifice (glicolitice)-glucide
simple (monozaharide).

Capitolul II-Afectiunea: Boala diareica acuta (BDA)

2.1.Definitie:
BDA este o boala infectioasa a tubului digestiv, insotita de pierderi de apa si electroliti, cu rasunet
asupra intregului organism, caracterizata prin scaune diareice si influentarea curbei
ponderale.Diareea este un simptom care se defineste ca eliminarea a trei sau mai multe scaune pe
zi, al caror continut are o consistenta scazuta.
2.2.Etiologie:
Cauze bacteriene:
- bacilul Coli (Escherichia coli),
-Shighella,
-Salmonella,
-alti germeni bacterieni, mai rar.
Cauze virale:
-virusul Coxsackie,
-virusul Echo,
-adenovirusuri,
-rotavirusul.
Alte cauze:
-anxietate,

6
-abuz de laxative,
-efect advers al medicatiei,
-boli nutritive cauzate de o proasta absorbtie,
-schimbarea stilului de viata,
-efecte secundare ale medicamentelor si interventii chirurgicale intestinale,
-fungi,
- paraziti,
-etiologii mixte.
2.3.Clasificare, tablou clinic/paraclinic:
Exista doua categorii de manifestari care determina doua forme de boala:
a) boala diareica acuta simpla (fara tulburarea starii generale),
b) boala diareica acuta cu sindrom de deshidratare acuta (cu tulburarea severa a starii generale).
a) Boala diareica simpla
BDA simpla se produce fie atunci cand germenele este mai slab, fie cand rezistenta
organismului este buna.
Tablou clinic:
BDA simpla se manifesta prin:
-scaderea apetitului,
-varsaturi, produse mai ales pentru ca parintii nu respecta primul semn,
-eritem fesier premonitoriu: apare inaintea aparitiei scaunelor modificate, pentru ca aceste scaune
au o compozitie neadecvata si sunt iritante chiar inainte de eliminarea lor,
-scaune modificate, cu consistenta scazuta, de la semiconsistenta la apoasa, mai frecvente decat de
obicei, ce pot confine mucus sau puroi,
-scaderea curbei ponderale.
Exista o tulburare (NU boala) care poate fi confundata cu BDA. Este vorba de diareea
postprandiala(numita in literatura americana„colici de 3 luni“). Aceasta se caracterizeaza astfel:
-apare la sugarul sub 3-4 luni; apare la sugarul alimentat exclusiv cu lapte matern;sugarul creste in
greutate. Aceasta este o tulburare digestiva care nu trebuie tratata. Nu se intrerupe alimentatia. Se
administreaza calmante (mai ales mamei)si eventual un alcalinizant per os (carbonat de calciu).
Tablou paraclinic:
-Coprocultura care poate evidentia si identifica eventualii germeni cauzatori.
2.4.Diagnosticul BDA:
Diagnosticul bolilor diareice acute se stabileş te în 2 etape:
I. - diagnosticul preliminar,
II. - diagnosticul confirmat.
Diagnosticul preliminar al BDA poate fi sindromal (topic), în funcţie de secţiunea tubului digestiv
afectată :
Gastrită acută − debut acut cu febră, dureri şi presiune în epigastru, greţ uri, vome repetate;
Enterita acută − garguismente, dureri abdominale difuze care apar periodic, scaune diareice apoase,
spumoase, voluminoase, nedigerate,de culoare galbenă sau galbenă-verzuie, cu miros
acriu, fără incluziuni patologice, cu miros fetid.
Gastroenterită acută − asociere de gastrită şi enterită. Enterocolită − asociere de enterită şi colită.
Gastroenterocolită-Se întâlneşte în shigelloză, salmoneloză, iersinioză, etc.
Colită distală − dureri spastice în zona infraombilicală stângă, tenesme, spasm sigmoidian, anus
beant (sau rezilent) la sugari, scaune afecaloide sărace, cu mucus şi striuri de sînge. Acest

7
sindrom este frecvent în shigelloză la copii mari şi adulţ i. La copiii mici şi sugari mult mai frecvent apare
sindromul enterocolitic.
La etapa a II-a se stabileşte diagnosticul confirmat bacteriologic, virusologic, serologic. Drept bază a
acestuia servesc datele investigaţ iilor specifice (izolarea agentului cauzal şi decelarea anticorpilor
specifici).
Boala diareica acuta cu sindrom de deshidratare acuta BDA cu SDA se mai numeste toxicoza.
Incepe cu o BDA simpla,care duce la deshidratare; daca
deshidratarea este mai mare de 10%, apare colapsul hipovolemic .
Tablou clinic:
Se manifesta prin:
-semne de BDA:-scaderea apetitului,- varsaturi,-scaune moi,-scadere ponderala.
-semne de deshidratare acuta de diverse grade:-gradul I (deshidratare usoara), caracterizat
prin sete moderata, pliu cutanat lenes, turgor usor diminuat, tahicardie.
-gradul al II-lea (deshidratarea medie), manifestat prin sete intensa, pliu cutanat persistent,
fontanele deprimate ,tahicardie mare, puls slab, hipotensiune.
-gradul al Ill-lea (deshidratare severa) manifestat prin pliu cutanat persistent, ochi infundati in
orbite, nas efilat, puls filiform, imperceptibil, hipotensiune marcata colaps,oligoanurie sau anurie,
obnubilare, coma.
-Semne de colaps:-puls slab,-TA scazuta,-timp crescut de recolorare capilara,-oprirea diurezei,-
varsaturi in „zat de cafea“.
- Semne de hipoxie cerebrala pana la coma:-somnolenta,-privire pierduta cu ochii intredeschisi care
determina uscarea coneei, ce poate duce la infectii si ulceratii (se cos pleoapele).
-Semne de acidoza metabolica:-respiratie de „ogar fugarit“ (respiratie profunda si rapida).
-Semne de insuficienta renala acuta:-oprirea diurezei.
-Semne de ileus:-abdomen mare, destins.
-Semne de afectare hepatica:-hepatomegalie prin incarcare grasa hepatica.
-Semne de infectie:-febra,-frisoane,-stare generala alterata.
Examenul fizic obiectiv: -evaluarea deficitului hidric, facand un paralelism intre pierderi si
alterarea starii generale astfel:
- pierderi de 5-7% - nu afecteaza starea generala,
- pierderi de 10% - semne de colaps,
- pierderi de 15% - coma,
- pierderi de 20% - exitus.
Setea:
-este semn de deshidratare intracelulara,
-repulsia fata de apa este semn de edem cerebral.
Uscaciunea mucoasei bucale:
-semn de deshidratare celulara care determina un semn clasic :- limba se lipeste de abeslang,
-elasticitatea tesutului cutanat:- persistenta pliului cutanat apare la o deshidratare de peste5% si
este din ce in ce mai accentuata pe masura ce deshidatarea este mai mare.
Evaluarea comportamentului neurologic al copilului:
-coma hipotona este o coma prin pierderi predominant de saruri, linstita, cu edem cerebral,
-coma hipertona este o coma prin pierderi predominant de apa, hiperexcitabila.
Tablou paraclinic:
-coprocultura care evidentiaza germenele patogen incriminat,

8
-ionograma serica evidentiaza: Na crescut sau scazut, K initial crescut, apoi normal sau scazut. Ca si
Mg scazute,
-proteinemia este fals crescuta,
-hematocritul este fals crescut,
-echilibrul acido-bazic arata acidoza metabolica,
-examenul sumar de urina arata albuminurie, hematurie microscopica,
-ureea serica usor crescuta.
Tratament:
Tratamentul BDA cu SDA se face in urmatoarele etape:
-combaterea colapsului (restabilirea volemiei ): in prima ora:
-administrarea de solutii macromoleculare: Dextran,
-corectarea acidozei: 1ora- bicarbonat de Na 8,4%,
-inlocuirea pierderilor patologice: in urmatoarele 6ore,
-acoperirea pierderilor fiziologice: 16 ore,
-restabilirea compozitiei lichidului intracelular:-K,-Mg,-P,-Ca.
2.5.Tratament:
Baza tratamentului este regimul dietetic!
Tratament – Se va tine seama ca, in tarile dezvoltate ,majoritatea cazurilor de diaree acuta sunt
usoare si autolimitate. Scopul terapiei este ,in primul rand, inlaturarea cauzei subiacente, in masura
in care aceasta poate fi identificata si tratata. Al doilea obiectiv este hidratarea (sau
rehidratarea) adecvata, pentru mentinerea volemiei si a balantei electrolitice si acidobazice.

Capitolul III- Ingrijirea pacientului cu boala diareica acuta:

3.1.Rp.3.1.1.-Examinarea clinica:
Asistenta medicala va incerca sa afle circumstantele de aparitie a bolii , semne si simptome pe care
pacientul le resimte, istoricul bolii, date despre mediul de viata/munca(cand e cazul) ale
pacientului,cu depistarea precoce a bolii si izolarea bolnavului,obiective:realizarea unui tranzit
intestinal normal, calitativ si cantitativ,
- stabilirea bilantului ingesta-excreta,
A.Tratamentul dietetic:
1)Dieta hidrosalina (hidrica):
Aceasta dieta are ca scop oprirea inmultirii endogene a germenilor si punerea in repaus a tubului
digestiv. Dieta hidrosalina este fiziologic eficace, accelerand resorbtia de apa si electroliti. Dieta
hidrica dureaza 6-12 ore si consta in:
-apa fiarta si racita sau
-ceai indulcit cu glucoza sau
-cea mai la indemana solutie de rehidratare orala: 1 litru de apa in care se dizolva 6 lingurite de
zahar si una de sare; solutia poate fi pastrata 12 ore la temperatura camerei si 24 de ore in frigider
sau
-solutie polielectrolitica de tip GESOL. Cantitatea de lichide administrata trebuie sa fie egala cu
nevoile hidrice ale organismului sugarului (50-150 ml/kg corp/zi)+ cantitatea de lichid pierduta
prin diaree, varsaturi, transpiratie si respiratie.
2) Dieta de tranzitie:
Dieta de tranzitie va cuprinde:

9
-supa de morcovi 30% (la sugarul pana la 3 luni) sau 50%(la sugarul peste 3 luni), in cantitate de
120-150 ml/kgcorp/zj timp de 12-24 ore, obligatoriu indulcit cu glucoza5% sau
-apa de orez 3% cu 5% glucoza.
3)Realimentarea:
Realimentarea reprezinta reintroducerea proteinelor in alimentatie (daca nu se dau sugarului
proteine timp de 24 ore,acesta sufera). Proteinele se introduc in niste amestecuri care pot fi sau nu
tolerate. Realimentarea se face in functie de varsta sugarului:
-la sugarul sub 6 luni, realimentarea se face obligatoriu cu proteinele din lapte, in functie de
alimentatia de dinainte de boala:
-la sugarul alimentat la san, realimentarea se face cu lapte de mama, progresiv, incepand cu
10-20 ml lapte de mama la fiecare masa,
-la sugarul alimentat mixt, realimentarea se face la fel,
-la sugarul alimentat artificial, realimentarea se face cu un aliment dietetic (cu lipide, glucide
reduse si acidulat): Humana H, Humana H cu MCT, Bebelac fara lactoza,Milupa HN25) sau preparate
hipoalergenice (Alfare,Pregomin, Milupa SOM etc.),
-in functie de gravitatea BDA, realimentarea poate dura de la 3-5 zile la 7-8 zile, dupa care se revine
la alimentatia de dinainte de boala,
-la sugarii de peste 6 luni, care au deficit de lactoza care scade odata cu varsta, realimentarea se
face cu o proteine din carne sau din branza de vaci, administrate in fainos cu apa sau orez pasat.
4)Trecerea la alimentata normala varstei: se face progresiv, dupa ce s-a produs reparatia digestiva.
-repartizarea bolnavului in sectii de boli Infectioase intestinale, in functie de diagnostic,
-dezinfectia veselei, a lenjeriei, a fecalelor,
-recolteaza proba scaun pentru coprocultura,
-combaterea febrei cu comprese cu alcool, impachetari reci, aerisirea camerei, masaj abdominal-in
caz de colici, dureri abdominale,
-treptat, se introduc alimentele(carnea slaba, fiarta, branza de vaci, paine alba prajita, banane, etc.),
apoi se trece la un regim normal cu
o alimentatie completa,
-asistenta medicala pregateste bolnavul pentru endoscopie(in infectii intestinale),
-reducerea iritatiei anale prin asigurarea toaletei regiunii anale si dezinfectia cu acid boric 2%,
aplicarea de unguente,
-asistenta medicala sfatuieste, ajuta pacientul sa isi satisfaca si celelalte nevoi fiziologice
-se asigura repausul pacientului la pat, cu mentinerea temperaturii corpului in limitele normale, se
asigura confortul pacientului,
-pacientul trebuie sa fie echilibrat psihic, asistenta medicala linisteste pacientul, da dovada de
intelegere si respecta intimitatea acestuia, incurajeaza bolnavul sa si exprime sentimentele legate de
boala, de starea lui etc.
-datorita gradului de contagiozitate inalt al BDA, prin mecanismul de infectare fecal-oral, asistenta
educa bolnavul/apartinatorul cu privire la pastrarea riguroasa a unei igiene drastice,
-asistenta sfatuieste bolnavul/apartinatorul referitor la ameliorarea cantitativa si calitativa a apei
de baut prin fierberea acesteia,
-asistenta medicala educa cu privire la amenajarea si asanarea mediului de colectare, depozitare si
neutralizare a deseurilor din mediul de viata al bolnavului(acordarea asistentei educationale
sanitare),
- sfatuirea excluderii deprinderilor alimentare nerationale,
-pentru sugari, asistenta recomanda mamei alaptatul la san, cu efectuarea toaletei riguroase,

10
3.1.2.Rp.Supravegherea functiilor vitale:
-monitorizarea diurezei,
-monitorizarea tensiunii arteriale,
-reexaminarea clinica,
-monitoringul cardiopulmonar,
-controlul scaunului, controlul vomelor, controlul TRO, masa corporala,
+descoperirea si evaluarea factorilor favorizanti,
-evaluarea consistentei, frecventei, mirosului, cantitatii de materii fecale eliminate,
-depistarea elementelor patologice din materiile fecale (sange,puroi,etc.),
-evaluarea echilibrului ingesta-excreta, monitorizarea greutatii, tegumentelor,
-respectarea cu strictete a regulilor de igiena si prevenire a transmiterii infectiei,
- recoltarea materiilor fecale,
-incurajarea pacientului sa manance in cantitati mici, frecvente in special alimentatia ce favorizeaza
constipatia: banane, orez, cartofi, si sa evite laptele si derivatele acestuia, cofeina sau alimentele
bogate in fibre,
-mentinerea unei igiene riguroase perianale,
-educarea pacientului sa se prezinte de urgenta la consult daca diareea persista mai mult de 24 de
ore sau este foarte severa.
3.2.1.Rd.Examinarea paraclinica:
-identificarea cauzelor (infectii digestive, HIV, alimentatie inadecvata, medicamente, radioterapie,
abuz de laxative, stres, etc.)
-administrarea medicamentelor prescrise de medic.
Asistenta medicala va preleva probe/va insoti pacientul pentru investigatii,la indicatia medicului
curant, pentru:
-analiza generala a sangelui, analiza generala a urinei, coprocitograma, analiza materiilor fecale la
oua de helminti, coprocultura, antibiograma, reactia de hemaglutinare indirecta cu diagnosticul de
Shigelle, Salmonele, Escherichii etc., ELISA-pentru antigenul rotaviral,
-in forme severe ale bolii :– probe pentru hemocultura, urocultura, cultura lichidului cefalorahidian
la flora enteropatogenica, culturile maselor vomitive sau spalaturilor gastrice(la necesitate), probe
pentru reactia Latex-aglutinare la flora nteropatogena, va asigura echilibrul acido-bazic, probe
pentru ionograma( K,Na,Cl,Ca)sangelui, proteina totala, testul protrombic, hematocritul,
trombocitele, indexul de coagulabilitate, creatinina,ureea, bilirubina totala, bilirubina conjugata si
neconjugata, ALT, AST, Alfa-amilaza sangelui, Alfa-amilaza urinei, glicemia, grupul sangvinic, Rh-
factorul, analiza generala a LCR, glucoza LCR, clorizii LCR, ECG, asistarea punctiei lombare ( la
necesitate), radiografia toracelui ( la necesitate), asistarea consultatiea chirurgului (la nevoie),
consultatie oftamologie (la nevoie), consultatie neurologie (la nevoie),

3.2.2.Rd.Administrare tratament:
-asistenta medicala administreaza medicatia la indicatia medicului, urmareste si masoara functiile
vitale si noteaza valorile obtinute in foaia de observatie:
B.Tratament medicamentos:
Tratamentul simptomatic:
-Smecta: 1-2 pachete/zi.
-Metoclopramid: 0,5 mg/kg corp per os sau intramuscular, pentru varsaturi.
Tratamentul antiinfectios:

11
 Antibiotice in functie de gravitate:
-forme usoare: Furazolidon, Saprosan, Imodium;
-forme severe: asocieri de antibiotice - Ampicilina 100 mg/kgcorp/zi + Ciprofloxacina 15-30 mg/kg
corp/zi, administrate timp de 3-7 zile.
-in functie de gravitatea BDA, realimentarea poate dura de la 3-5 zile la 7-8 zile, dupa care se revine
la alimentatia de dinainte de boala;
-la sugarii de peste 6 luni, care au deficit de lactoza care scade odata cu varsta, realimentarea se
face cu proteine din carne sau din branza de vaci, administrate in fainos cu apa sau orez pasat.
3.3.Descrierea unei tehnici:
Masurarea PH-ului urinar:
Ph-ul urinar (acid sau alcalin) reflectă abilitatea rinichilor de a menţine o concentraţie normală de
ioni de hihrogen (H+) în plasmă şi lichidele extracelulare. Concentraţia normală de ioni de H variază
de la ph=4,6 la 8,0 , dar în cele mai multe cazuri ph-ul se situează în jurul valorii de 6,0.
Cea mai simplă procedură de a determina ph-ul urinar este tot cu ajutorul benzilor specifice care în
contact cu proba de urină a pacientului îş i schimbă culoarea.
Un ph urinar alcalin (>7) este rezultatul unei diete sărace în proteine ş i bogată în vegetale, lactate ş i
citrice, putând determina formarea de cristale de Fosfat, Carbon. De asemenea, urina alcalină poate
avea drept cauză o infecţie a tractului urinar sau alcaloza metabolică sau respiratorie.
Un ph urinar acid (< 7) poate avea drept cauză o dietă bogată în proteine care poate determina
formarea de oxalaţi, uraţi. De asemenea, urina acidă poate avea drept cauze tuberculoza renală ,
diareea ş i alte forme de acidoză .
Materiale necesare :
mă nuş i,
recipient de recoltare,
benzi specifice pentru mă surare ph-ului urinar,
cartelă standard de citire.
Mă surare :
- confirmarea ş i verificarea identită ţii pacientului,
- se spală mâinile ş i se pun mă nuş ile,
- i se explică pacientului procedura,
- i se dă pacientului recipient ş i i se explică cum să colecteze proba de urină ,
-se scufundă banda conform prospectului de utilizare ş i apoi se citeş te .
Consideraţii speciale :
-se va utiliza o probă de urină recoltată în momentul efectuă rii testului, nu cu mult înainte, deoarece
o probă stând la temperatura camerei îşi modifică ph-ul,
-se va lua în considerare faptul că ,de obicei ,noaptea ph-ul urinii este mai acid decât ph-ul urinar
diurn.

12
Capitolul IV-Studiul de caz:
4.1.Culegerea de date:

NUME: Kovacs
PRENUME: Emese
DATA NASTERII: 07-01-2015
VARSTA: 3 ani
GREUTATEA LA NASTERE: 3100 g
GREUTATEA ACTUALA: 13.05 Kg
SEX: F
RELIGIE: catolica
RASA: alba
CETATENIE: romana
LIMBA VORBITA: romana
DOMICILIUL: Brasov
OCUPATIA: fara
ALERGII: nu se stie
GRUPA SANGUINA: A II, Rh +
OBICEIURI: nu
DATA INTERNARII: 21-01.2018
DATA EXTERNARII: 23-01.2018
TIPUL INTERNARII: urgenta (I)
CRITERIU INTERNARE: urgenta
DIAGNOSTIC INTERNARE: BDA, DEZECHILIBRU HIDRO-ELECTROLITIC, DIFICULTATE DE
ALIMENTATIE, HIPOGLICEMIE.
MOTIVELE INTERNARII:
-pacient , in varsta de 3 ani, se prezinta de urgenta la Spitalul de Pediatrie, serviciul UPU cu stare
generala mediocra, facies palid, suferind,incercanat, tegumente palide, buze uscate, tuse productiva
emetizata, obstructie nazala, disfonie, torace normal conformat, MV prezent bilateral, SaO2-99%,
zgomote cardiace ritmice, bine batute, abdomen marit de volum, depresibil, dureros spontan la
palpare, un scaun semiconsistent pe zi, varsaturi alimentare post tuse, diureza prezenta fara
redoare a cefei.
ANAMNEZA: luata de la mama:
a) Antecedente heredo-colaterale:
-mama-41 ani,tata-43 ani –afirmativ sanatosi.
b) Antecedente personale fiziologice si patologice:
-unicul copil, sarcina dispensarizata, nastere la 38 de saptamani, prin operatie cezariana, cu GN-
3100 g, Apgar- 9, neaga icter fiziologic , alimentatie naturala 5 luni, apoi cu lapte praf, diversificare
la 6 luni, vaccinat conform schemei , profilaxia rahitismului efectuata. APP-neaga.
ISTORICUL BOLII:
Copil in varsta de 3 ani , sex feminin, se prezinta adus de mama in serviciile UPU la Spitalul de
Pediatrie- Brasov. Boala actuala a debutat in urma cu 4 zile, anterior internarii prin:

13
-dureri abdominale, refuzul alimentatiei si tuse productiva. Mama administreaza la domiciliu
tratament cu Klacid, No-spa si probiotice, fara ameliorarea simptomatologiei.Se prezinta la spital,
unde se decide internarea.
4.2.Analize de laborator:
VSH PLASMA
Test Rezultat Unitate masura Valori normale
VSH 14 mm/1h 0-10
COAGULARE
Test Rezultat Unitate masura Valori normale
FIB(mm/dl) 304 mg/dl 180-450
BIOCHIMIE SER
Test Rezultat Unitate masura Valori normale
Proteina C reactiva 0.38 mg/dl 0.00-1.00
CRP
Glucoza serica 62 mg/dl 70.00-105.00
Sodiu seric(Na+) 133 mmol/l 136-145
Potasiu seric(K+) 4.2 mmol/l 3.50-5.00
Clor seric(Cl-) 100.4 mmol/l 90.00-106.00
Calciu total seric 8.77 mg/dl 8.60-10.30
Calciu ionic 1.14 mmol/l 1.16-1.32
seric(Ca++)
Proteine totale 7.7 g/dl 6.20-8.00
serice
Creatinina serica 0.7 mg/dl 0.60-1.10
ALT 38 U/l 0.00-34.00
HEMOLEUCOGRAMA SANGE+ANTICOAGULANTE
Test Rezultat Unitate masura Valori normale
WBC 5.99 *10 3/uL
^ 6.00-17.00
NEUT# 3.28 *10 3/uL 1.50-8.50
NEUT% 54.8 % 30.00-75.00
LYMPH# 1.62 *10 3/uL
^ 3.00-9.50
LYMPH% 27 % 40.00-65.00
MONO# 0.99 *10^3/uL 0.00-1.00
MONO% 16.5 % 0-10
EO# 0.01 *10 3/uL
^ 0.00-0.70
EO% 0.2 % 0.00-7.00
BASO# 0.09 *10 3/uL
^ 0.00-0.02
BASO% 1.5 % 0.00-2.00
RBC 4.74 *10 3/uL
^ 3.7-4.9
HGB 13.1 g/dl 11.0-14.0
HCT 37.9 % 32.0-42.00
MCV 80 fL 73.00-89.00
MCH 27.6 pg 25.00-31.00
MCHC 34.6 g/dl 32.00-37.00

14
RDW-SD 38.1 fL 32.5-54
RDW-CV% 13.4 % 11.0-15.0
PLT 331 *10^3/uL 150-400
PDW 12.1 fL 9.0-17.0
MPV 10.2 fL 9.0-13.0
P-LCR% 27.5 % 14.0-43.0

4.3.Plan de ingrijiri: Procesului de ingrijire i se descriu mai multe etape :

a.) culegerea datelor sau a informatiilor,

b.) analiza si interpretarea datelor care ne va permite identificarea problemei (manifestari de

dependenta ) , cauza problemei (etiologia)si semnele de dependenta,

c.) formularea de obiective pentru satisfacerea nevoii,

d.) planificarea de actiuni sau interventii ale asistentei medicale,

e.) evaluarea atingerii obiectivelor (aprecierea rezultatelor ingrijirilor ),

f.) ajustarea planului de ingrijire(cand obiectivul a fost atins ).

Complicatiile diareei acute pot fi :

1.Sindromul de deshidratare cu soc si acidoza,

2.Hiperpotasemia,

3. Hipernatremia,

4.Hemoragia cerebrala in caz de hipernatremie,

5.Peritonita , pneumonia , infectia de tract urinar , meningita,

6.Leziuni cerebrale prin tromboze venoase secundare perfuziilor endovenoase, mentinute

timp indelungat,

7.Prolaps rectal,

8.Sindrom nefrotic prin tromboza bilaterala a venelor renale,

9.Invaginatia intestinala,

10. Purpura casectica prin leziuni capilare la sugarii malnutriti,

15
 11.Septicemii(legate de infectia primara),

13.Tratamentul.

4.4.Grila de dependenta:
Nevoia Manifestari de Obiective Interventiile asistentei Evaluare
fundamentala dependenta generale
A respira,a avea o - - - -
buna circulatie
A se hrani/hidrata alimentatie identificarea respectarea cu strictete a satisfacato
inadecvata in cauzelor si regulilor de igiena si de r
deficit, manifestata stabilirea prevenire a infectiilor
prin:greturi, echilibrului
varsaturi, balonari, ingesta-excreta incurajarea pacientului sa
diareea, risc de manance in cantitati mici,
scadere ponderala, frecvente si sa respecte
deshidratare dieta recomandata
moderata
cantarirea periodica a
pacientului,cu urmarirea
apetitului acestuia,
comportamentului in
timpul alimentatiei

calcularea numarului de
calorii necesare in functie
de starea patologica a
pacientului

mentinerea unei igiene

riguroase perianale
A elimina eliminari realizarea unui asigurarea repausului la satisfacato
inadecvate tranzit pat al pacientului, in r
manifestate prin: intestinal special cand starea
dureri abdominale, normal generala este alterata
balonari, diaree, cantitativ si
prurit, neliniste, calitativ descoperirea si evaluarea
agitatie factorilor favorizanti

se urmaresc emisiile de
urina si materii fecale
pentru a observa

16
 aspectul, culoarea,
consistenta acestora

sfatuirea pacientului sa
ingere o cantitate
crescuta de lichide pentru
evitarea deshidratarii

recoltarea probelor de
scaun si urina si
mentinerea unei igiene
riguroase a regiunii
perianale

efectuarea toaletei zonei

perianale de mai multe
ori pe zi, si aplicarea de
creme protectoare

stabilirea, impreuna cu
pacientul,un orar regulat
de eliminare si sfatuirea
respectarii acestuia cu
strictete

respectarea dietei, ratiei

zilnice de alimente in
mese reduse cantitativ si
dese, in functie de
toleratia digestiva a
pacientului
A se misca si a - - - -
avea o buna
postura
A dormi, a se - - - satisfacato
odihni r
A se - - - -
imbraca/dezbraca
A mentine influientarea curbei restabilirea si linistirea pacientului si obiectiv
temperatura ponderale prin mentinerea asigurarea conditiilor realizat
corpului in limitele hipotermie, unei fizice si psihice optime
normale manifestata prin temperaturi
frisoane,temperatu optime masurarea functiilor
ra corporala usor vitale la intervale
crescuta, pacientul sa regulate de timp, si

17
 tegumente umede, prezinte notarea valorilor in foaia
calde, anxietate tegumente si de observatie
mucoase
integre,sa in caz de frisoane,
primeasca incalzirea pacientului cu
ingrijirile paturi
necesare
pentru a avea o hidratarea pacientului in
stare de functie de bilantul hidro-
confort electrolitic
corespunzatoar
e

A fi asigurarea unei igiene

curat,ingrijit/nevo corporale
ia de a proteja corespunzatoare a
tegumentele si pacientului, prin
mucoasele curate efectuarea toaletei zilnice

schimbarea lenjeriei de
pat si de corp a
pacientului, de cate ori
este nevoie

aerisirea camerei
A evita pericolele stare de disconfort pacientul sa asigurarea conditiilor de obiectiv
manifestata prin: beneficieze de mediu adecvate, realizat
dureri abdominale, o stare de bine inlaturarea factorilor
ameteli, fizica, sa fie negativi ce pot influienta
balonari,cefalee, linistit si sa se pacientul
stare generala realizeze un
alterata confort optim linistirea si incurajarea
in decurs de 3 pacientului, explicandu-i
zile toate tehnicile la care va
fi supus
pacientul sa isi
imbunatateasc recoltarea produselor
a starea biologice pentru analize
generala de laborator, conform
indicatiilor medicului

insotirea pacientului la
examinarile paraclinice
complementare

18
 recomandate de medic

asigurarea confortului
fizic al pacientului,unui
somn linistit

urmarirea coloratiei
tegumentare a
pacientului,in special la
extremitati,diureza,scaun
ul, functiile vitale

a.m.ajuta pacientul in
satisfacerea nevoilor
fundamentalee si ii
explica ca toate ingijirile
sunt necesare pentru a
putea obtine o stare de
satisfactie
corespunzatoare

supravegherea
pacientului in vederea
riscului de aparitie a
complicatiilor, semnaland
medicului orice
modificari patologice
aparute
A comunica comunicare restabilirea asigurarea intimitatii obiectiv
ineficace la nivel starii de pacientului realizat
afectiv ,anxietate confort a
datorata inchiderii pacientului comunicarea cu pacientul
in sine a si asigurarea starii de
pacientului, pacientul sa se bine,psihice, pe cat
izolare,refuz de a poata afirma, posibil
comunica sa aiba o stare
de bine aerisirea camerei ori de
cate ori este nevoie,
asigurarea unui
microclimat
corespunzator cu
temperatura adecvata

educarea pacientului sa
utilizeze mijloace de

19
 comunicare conform
posibilitatilor sale

antrenarea pacientului in
diferite discutii care sa il
determine sa isi puna in
valoare personalitatea, sa
se manifeste, observand
comportamentul acestuia
A actiona conform - - - -
propriilor
convingeri si
valori/ nevoia de a
practica religia
A se recrea - - cresterea stimei de sine obiectiv
realizat
A fi preocupat in - - - -
vederea realizarii
A invata cum sa isi educarea pacientului sa obiectiv
pastreze sanatatea se prezinte de urgenta la realizat
consult daca diareea
persista mai mult de 24
de ore sau este severa

educarea pacientului cu
privire la regulile de
igiena si de prevenire a
transmiterii infectiei

20
4.5.Epicriza:

Spitalul Clinic de Copii Brasov Grupa sanguina: A II Rh: +

Sectia: Terapie Acuti Alergic la: nu se stie

BILET DE EXTERNARE

NUME: Kovacs
PRENUME: Emese
DATA NASTERII: 07-01-2015
VARSTA: 3 ani
ADRESA: Brasov
GREUTATEA LA NASTERE: 3100g
GREUTATEA ACTUALA: 13.05Kg
PERIOADA INTERNARII: 21-01.2018 – 23-01-2018

Diagnostic internare: BOALA DIAREICA ACUTA

DEZECHILIBRU HIDRO-ELECTROLITIC
DIFICULTATE DE ALIMENTATIE
HIPOGLICEMIE

Epicriza:
Copil in varsta de 3 ani , de sex feminin , se prezinta pentru dureri abdominale ,
refuzul alimentatiei , tuse productiva , varsaturi alimentare post-tuse , scaune
semiconsistente/1 pe zi.
AHC: mama- 41 ani , tata- 43 ani – afirmativ sanatosi
APF: Rang I , provenit din sarcina fiziologica , dispensarizata , nastere la 38 de
saptamani , prin operatie cezariana cu GN- 3100g , Apgar- 9 , neaga icter fiziologic ,
alimentatie naturala 5 luni , apoi cu formula de lapte praf , diversificare la 6 luni ,
vaccinat conform schemei , profilaxia rahitismului efectuata.
APP: neaga

21
Istoricul bolii: Boala actuala a debutat in urma cu 4 zile anterior internarii prin
dureri abdominale , refuzul alimentatiei si tuse productiva. Mama administreaza la
domiciliu tratament cu Klacid , No-spa si probiotice fara ameliorarea
simptomatologiei. Se prezinta la spital si se decide internarea.
Examenul clinic la internare deceleaza: stare generala mediocra , facies palid ,
suferind , incercanat , tegumente palide , buze uscate , tuse productiva emetizanta ,
obstructie nazala , disfonie , torace normal conformat , MV prezent bilateral , SaO2 -
99% , zgomote cardiace ritmice , bine batute , abdomen marit de volum , depresibil ,
dureros spontan la palpare , un scaun semiconsistent pe zi , varsaturi alimentare post
tuse , diureza prezenta fara redoare a cefei.
Paraclinic: usoara leucopenie cu limfopenie , hipoglicemie.
A primit tratamentul cu antibioterapie iv. cu Ceftriaxona , corticoterapie iv. cu Solu-
Medrol , PEV de reechilibrare hidroelectrolitica cu evolutie favorabila.
Se externeaza cu stare generala buna , afebrila , apetenta , hidratata , echilibrata
cardiorespirator si digestiv , fara semne de iritatie meningeana.

Analize de laborator:

*21-01.2018 . 11.34
WBC=*5.99*10^3/uL , RBC=4.74*10^6/uL , HGB=13.1g/dl , HCT=37.9% , MCV=80 fL
,MCH=27.6pg , MCHC=34.6 g/dl , PLT= 331*10^3/uL , LYMPH%=*27% ,
MONO%=*16.5% , NEUT %=54.8% , EO%=0.2% , BASO%=1.5% ,
LYMPH#=*1.62*10^3/uL , MONO#=0.99*10^3/uL , NEUT#=3.28*10^3/uL ,
EO#=0.01*10^3/uL , BASO#=0.09*10^3/uL , RDW-CV%=13.4% , RDW-SD=38.1 fl ,
PDW=12.1 fl , MPV= 10.2 fL , P-LCR%=27.5%
*21-02.2017 . 12:53
ALT=*38 U/l , AST=*57 U/l , Calciu ionic seric (Ca++)=*1.14 mmol/l , Calciu seric
total=8.77 mg/dl , Clor seric (Cl-)=100.4mmol , Creatinina serica=0.7mg/dl , Glucoza
serica=*62mg/dl , Potasiu seric (K+)=4.2mmol/dl , Proteina C reactiva
CRP=0.38mg/dl , Proteine totale serice=7.7g/dl , Sodiu seric (Na+)=*133mmol/l ,
VSH=14mm/1h , FIB (mg/dl)=304mg/dl.

CONCLUZIA-RECOMANDARI:

1. Alimentatie corespunzatoare varstei.

DATA: MEDIC CURANT:

22
 BIBLIOGRAFIE:

1. Adrogue H, Madias N. Hypernatremia. N Engl J Med 2000;342: 1493--1499.

2. American Academy of Pediatrics. Drugs for parasitic infections. In: Pickering LK, ed. Red Book,2003:
report of the Committee on Infectious Diseases. 26th ed. Elk Grove, IL: American Academy of
Pediatrics, 2003:744-70.
3. American Medical Association, American Nurses Association, American Nurses Foundation,
Centers for Disease Control and Prevention, Center for Food Safety and Applied Nutrition, U.S. Food
and Drug Administration, Food Safety and Inspection Service, U.S. Department of Agriculture.
Diagnosis and management of foodborne illnesses: a primer for physicians and other health care
professionals. MMWR Recomm Rep 2004 Apr 16;53(RR-4):1-33. PubMed
4. Boli infecţioase la copii sub red. Galina Rusu Chiş ină u, 2001.
5. Burks AW, Vanderhoof JA, Mehra S, Ostrom KM, Baggs G. Randomized clinical trial of soy formula
with and without added fiber in antibiotic-induced diarrhea. J Pediatr 2001;139:578--82.
6. Centers for Disease Control and Prevention. Diagnosis and management of foodborne illnesses: a
primer for physicians. MMWR 2001;50(No. RR-2):1--69.
7. Cezard JP, Duhamel JF, Meyer M, et al. Efficacy and tolerability of racecadotril in acute diarrhea in
children. Gastroenterology 2001;120:799--805.
8. Chiotan M. Boli infecţioase la copii , vol.15. colecţia „Medicul de familie” Bucureş ti, 2001.
9. „Conduita Integrată a Maladiilor la Copii”. OMS. UNICEF.
10.Duggan C, Gannon J, Walker WA. Protective nutrients and functional foods for the gastrointestinal
tract. Am J Clin Nutr 2002;75: 789--808.
11.Duggan C, Refat M, Hashem M, Wolff M, Fayad I, Santosham M. How valid are clinical signs of
dehydration in infants? J Pediatr Gastroenterol Nutr 1996;22:56--61.
12.Duggan C, Santosham M, Glass RI. The management of acute diarrhea in children: oral
rehydration,maintenance, and nutritional therapy. MMWR 1992;41(No. RR-16):1--20.
13.Galeţchi Petru, Buiuc Dumitru, Plugaru Ş tefan. Ghid practic de microbiologie medicală . I.E.P. Ş tiinţa
Chiş ină u, Editura Tehnică Bucureş ti, 1997, p. 257-275.
14.Galeţchi Petru, Galina Rusu cu autorii. Dismicrobism intestinal la copii. Ghid practic pentru medici
pediatri, infecţioniş ti, microbiologi, medici de familie, rezidenţi, studenţi. Chiş ină u, 2008,
15.Gibson GR, Roberfroid MB. Dietary modulation of the human colonic microbiota: introducing the
concept of prebiotics. J Nutr 1995;125:1401--12.
16.Guandalini S, Pensabene L, Zikri MA, et al. Lactobacillus GG administered in oral rehydration
solution to children with acute diarrhea: a multicenter European trial. J Pediatr Gastroenterol Nutr
2000;30:54--60.
17.Guerrant RL, Van Gilder T, Steiner TS, et al. Practice guidelines for the management of infectious
diarrhea. Clin Infect Dis 2001;32:331--51.
18.Indicaţii metodice „Epidemiologia salmonelozelor la om ş i animale. Mă suri de profilaxie ş i
combatere” MS RM, Chiş ină u, 2005.
19.Jackson J, Bolte RG. Risks of intravenous administration of hypotonic fluids for pediatric patients in
ED and prehospital settings: let's remove the handle from the pump. Am J Emerg Med 2000;18:269-
-70.
20.Managing Acute Gastroenteritis Among Children. Oral Rehydration, Maintenance, and Nutritional
Therapy 21.Nager AL, Wang VJ. Comparison of nasogastric and intravenous methods of rehydration

23
 in pediatric patients with acute dehydration. Pediatrics 2002;109:566--72.
22. Nă nulescu Lidia. Elemente de patologie infecţioasă , 1996.
23.Ordin nr.385 din 12.10.2007 „Cu privire la aprobarea definiţiilor de caz pentru supravegherea ş i
raportarea bolilor transmisibile în RM”, Chiş ină u.
24.Ordin nr.446 din 03.12.2007 „Cu privire la monitorizare ş i evaluarea prevederilor Programului
„Conduita Integrată a Maladiilor la Copii în republică ”.
25.Ozuah PO, Avner JR, Stein RE. Oral rehydration, emergency physicians, and practice parameters: a
national survey. Pediatrics 2002;109:259--61.
26.Pang XL, Honma S, Nakata S, Vesikari T. Human caliciviruses in acute gastroenteritis of young
children in the community. J Infect Dis 2000;181:S288--94.
27.Perlstein PH, Lichtenstein P, Cohen MB, et al. Implementing an evidence-based acute gastroenteritis
guideline at a children's hospital. Jt Comm J Qual Improv 2002;28:20--30.
6428. Pilly E. Maladies Infectieuses et Tropicales (20-e edition), 2006, 639: 416-417.
29.Ramsook C, Sahagun-Carreon I, Kozinetz CA, Moro-Sutherland D. A randomized clinical trial
comparing oral ondansetron with placebo in children with vomiting from acute gastroenteritis. Ann
Emerg Med 2002;39:397--403.
30.Reberea Ileana. Boli infecţoase. Bucureş ti, editurea medicală , 2000, p.186.
31.Recomandă ri metodice „Mă suri suplimentare în profilaxia ş i combaterea bolilor diareice acute la
copii”, MS RM, Chiş ină u, 2005.
32.Red Book Report of the Committee on Infections Diseases, American Academy of Pediatrics, 2003.
33.Reeves JJ, Shannon MW, Fleisher GR. Ondansetron decreases vomiting associated with acute
gastroenteritis: a randomized, controlled trial. Pediatrics 2002;109:e62.
34.Salazar-Lindo E, Santisteban-Ponce J, Chea-Woo E, Gutierrez M. Racecadotril in the treatment of
acute watery diarrhea in children. N Engl J Med 2000;343:463--7.
35.Sandhu BK. Practical guidelines for the management of gastroenteritis in children. J Pediatr
Gastroenterol Nutr 2001;33(Suppl 2):S36--9.
36.Sandhu BK; European Society of Paediatric Gastroenterology, Hepatology, and Nutrition Working
Group on Acute Diarrhoea. Rationale for early feeding in childhood gastroenteritis. J Pediatr
Gastroenterol Nutr 2001;33(Suppl 2):S13--6.
37.Vanderhoof JA, Young RJ. Use of probiotics in childhood gastrointestinal disorders. J Pediatr
Gastroenterol Nutr 1998;27:323--32.
38. Voiculescu Marin Gh.Boli infecţioase.Volumul II, Bucureş ti, 1990.
39.World Health Organization. The management of bloody diarrhoea in young children. Geneva,
Switzerland:World Health Organization, 1994. Available at http://www.who.int/child-adolescent
health/New_Publications/CHILD_HEALTH/WHO_CDD_94.49.htm

24