) EXAMENUL DE ABSOLVIRE A COLII POSTLICEALE CALIFICAREA PROFESIONAL: ASISTENT MEDICAL GENERALIST INTRODUCERE De a ajuta persoana bolnav sau sntoas

s-i menin sau rectige sntatea prin ndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit i singur dac ar fi avut for, voin, sau cunotinele necesare este definiia formulat de Virginia Henderson (1966) ce stabileste principala indatorire a asistentului medical. In esenta procesul de nursing inseamna sa ingrigesti fiecare bolnav ca si cum ar fi un membru al familiei tale. Asistentii medicali sunt persoane implicate activ in educatia pentru sanatate a individului si a comunitatii.Ei desfasoara o activitate ce presupune acumularea de cunostinte,atitundeni si deprinderi,in scopul mentinerii sau redobindirii sanatatii. In centrul ingrijirilor de sanatata se afla pacientul dar el nu mai este perceput simplist doar ca un individ ce sufara de o animita boala ci este apreciat holistic ca o persoana cu necesitati fizice,emotionale,psihologice,intelectuale,sociale si spirituale.Aceste necesitati interrelationeaza,sunt intrdependente,de egala importanta si reprezinta fundamentul interventiilor asistentului medicalce.Asistentul medical va trebui sa se adapteze la o infinitate de reactii, manifestari, trairi, relatii interpersonale,generate de unicitatea profilului psihic

al protagonistilor implicati si de specificul situatiei concrete in care isi desfasoara activitatea. Este necesar ca asistentii medicali sa fie familiarizati cu aspectele complexe ale naturii psihice umane, sa inteleaga ca indivizii diferiti au reactii diferite fata de aceiasi problema urmare a structurii lor unice de personalitate. Vom putea aprecia pe deplin un individ daca ii vom cunoaste mediul de viata si activitate.Asistenta medicala este persoana dotata cu inteligenta si indeminare inclinata spre bunatate si apta pentru orice serviciu pe care bolnavul il solicita intotdeauna gata rabdator si obisnuit in a veghea pe cei in suferinta, nicodata rau intentionata la orice solicitare fie a medicului fie a bolnavului. Tema lucrarii mele este ULCERUL GASTRIC care continua sa fie o problema medicala majora.Sper ca aceasta lucrare sa imi fie de mare ajutor pentru a fi apta in orice situatie de a preveni aciasta maladie dar in cazul cand pacientul are deja diagnosticul de ulcer gastric sa-l ajut pentru preveni recidivele bolii. Stomacul are functii importante in organism si in acelas timp poate fi sediul unor leziuni cu un puternic rasunet asupra starii de sanatate. Ulcerul gastric provoaca dureri puternice si tulburari digestive la aproximativ zece la suta din oameni in anumite perioade ale vietii lor.In urma complicatiilor, ca de exemplu hemoragia, pot constitui chiar in zilele noastre cauza unui deces prematur. `Viata nu valoreza nimic dar nimic nu valoreaza cat viata.

Ambrosie Bierce. - Pana in 1976, singurul tratament radical al ulcerului menit sa tina sub control secretia gastrica acida era tratamettul chirurgical in diferitele lui variante.Interventiile chirurgicale nu erau totdeauna reusite, pacientul ramanand adesea un infirm, incapabil sa se alimenteze in mod obisnuit. Pacientul cu ulcer considera adeseori boala drept o afectiune minora. Cand incep sa simta arsuri gastrice, inghit cateva comprimate antiacide sau bea un papar cu lapte.Bolnavii nu constientizeaza ca ulcerul poate deveni o boala foarte grava. In incercarile de a cunoaste cauza acestei boli s-au emis mai multe teorii si ipoteze - Teoria localicista a atribuit formarea ulcerelor unor tromboze Vasculare in peretele stomacului sau unor spasme arteriale prelungite, tromboza si spasmul ar produce o ischemie localizata persistenta, care ar scadea rezistenta mucoasei, -teoria mecanica sustine ca microtraumatismele care actioneaza asupra mucoasei ar fi responsabile de formarea ulcerului. -teoria inflamatorie, bazata pe observatia ca ulcerul se insoteste adesea de gastrita,sustinea ca gastrita premargatoare ar determina eroziunea mucoasei.

-teoria clorhidropeptica afirma ca ulcerul s-ar produce prin autodigerarea mucoasei sub actiunea sucului gastric. -teoria neuro-vegetativa, pornind de la constatarea ca majoritatea bolnavilor ulcerosi prezinta semne de tulburari neuro-vegetative,sustine ca acestea provoaca tulburari in circulatia si in secretia gastrica si creaza astfel conditii pentru aparitia ulceratiei. Un co-factor de prima importanta in dezvoltarea ulcerului este germenul patogen si anume,Helicobacter Pylori.Tratamentul cu o asociatie adecvata de antibiotice poate distruge microbul, sterilizand astfel mucoasa gastrica si determinand cura radicala a ulcerului. Un real progres in clinica si patologia gastro intestinala a fost realizat prin cercetarea chimica a secretiilor normale si patologice ale stomacului prin utilizarea sondelor stomacale. In ultimele decenii cercetarile au fost indreptate spre folosirea mijloacelor moderne de explorare a tubului digestiv, de mare utilitate in diagnosticul precoce si in aplicarea unui tratament eficient.Explorarea radiologica minutioasa cu substanta baritoasa, endoscopia sau endobiopsia au intrat tot mai des in cercetarile gastroenterologice. Capitolul 1. Notiune de anatomie si fiziologie a aparatului digestiv. Stomacul este un organ care face parte din aparatul digestiv si a carui functie principala este digestia.

Aparatul digestiv este alcatuit din totalitatea organelor care au ca functie principala digestia si absorbtia principiilor alimentare,dar si eliminarea reziduurilor neasimilate ale alimentelor ingerate.Din punctde vedere anatomic aparatul digestiv este alcatuit din tubul digestiv si glandele anexe. Segmentele tubului digestiv sunt. 1.cavitatea bucala 2.faringele 3.esofagul 4.stomacul 5.intestinul subtire 6.intestinul gros(colonul si rectul). Pe linga aceste segmente, aparatul digestiv cuprinde si o serie de glande anexe,ale caror secretii ajuta la digestia si absorbtia alimentelor. -glandele salivare - ficatul - pancreasul. 1.Cavitatea bucala este primul segment al tubului digestiv si indeplinests urmatoarele functii - digestiva - respiratorie - fonatie - intervine in mimica

- limbajul articulat. Este formata din doua compartimente separate prin arcadele alveolodentare -vestibulul bucal - cavitatea bucala propriu-zisa. Glandele salivare sunt glande anexe ale cavitatii bucale,intervenind in procesul digestiei prin produsullor de secretie,saliva.Saliva are actiune mecanica,de imbibare abolului alimentar (astfel il ajuta sa alunice spre faringe) si actiunea chimica,prin enzima pe care o contine,ptialina sau amilaza salivara.Se impart in - glande salivare mici- raspindite in peretii cavitatii bucale,in mucoasa si limba. - glande salivare mari . glanda parotida . glanda submandibulara .glanda sublinguala Glandele salivare au canalul exterior care se deschide la suprafata mucoasei bucale.Sunt glande exocrine. 2. Faringele este un organ musculo-membranos la nivelul caruia se intersecteaza calea respiratorie si digestiva.Faringele este situat -anterior coloanei cervicale - posterior de . fosele nazale

.cavitatea bucala . laringe. Faringele are forma unui jgheab deschis anterior.Este impartit in trei etaje,in functie de etajele cu care comunica anterior - Nazo faringe - Buco faringe - Laringo faringe. La nivelul buco faringelui intre arcurile palatine,se afla tonsila palatina sau amigdala. Amigdalele alcatuesc un cerc limfatic cu rol in apararea organismului contra infectiilor,mai ales la copii. 3. Esofagul este segmentul tubului digestiv cuprins intre faringe si stomac.In functie de regiunile prin care trece se descriu trei portiuni . esofagul cervical, pana la orificiul superior al toracelui. . esofagul toracal, pana la diafragm. . esofagul abdominal,pana la cardia. Esofagul are o lungime medie de 25cm.In structura esofagului intra urmatoarele tunici - Tunica mucoasa la interior,care contine glande care secreta mucus. - Tunica submucoasa, groasa,care determina formarea unor plici Lonjitdinale ale mucoasei.

- Tunica musculara, cuprinde un strat extern cu fibre longitudinale si unul intern cu fibre circulare.Constructia alternativa a fibrelor longitudinalesi circulare determina miscarile peristaltice, necesare inaintarii bolului alimentar spre stomac. -Tunica externa sau adventicea, este reprezentata la nivelul portiunii abdominale a esofagului de seroasa peritoneului visceral.

4. Stomacul este un organ al tubului digestiv situat intre esofag si duoden. Este asezat in partea superioara (etajul superior) al cavitatii abdominale intre diafragm, ficat, colon transversal si peretele abdominal,ocupand loja gastrica.Stomacul este portiunea dilatata a tubului digestiv,isi modifica forma si dimensiunile d- ea lungul unei zile in functie de momentul alimentatiei si al digestiei.Stomacul - are forma de carlig cu o portiune lunga,verticala si o portiune scurta ,orizontala, orientata spre dreapta. Stomacul are doua fete,(anterioara si posterioara) doua margini(marea si mica curbura) si doua orificii(cardia prin care comunica cu esofagul, pilorulprin care se asigura continuitate cu duodenul). Anatomo functional,stomacul are 2 portiuni - Verticala sau digestiva care se imparte in .fundul sau fornixul stomacului,situat deasupra planului orizontal care trece prin

cardia.Acesta reprezinta camera cu aera stomacului,care nu se umple cu alimente. - corpul stomacului pana la incizura angulara. -orizontala sau de evacuare care cuprinde . antrul piloric . canalul piloric Structura stomactului cuprinde cele patru tunici intilnite la tubul digestiv 1. seroasa,reprezentata de peritoneul visceral. 2. musculatura,formata din fibre musculare netede dispuse in trei straturi . longitudinal extern. .circular mijlociu,care la nivelul pilorului formea za sfincterul piloric. 3.subseroasa, care contine retiaua vasculonervoasa a stomacului. 4. mucoasa ,care captuseste fata interna a organului.Are o grosime de 2mm. Mucoasa formeaza numeroase cute sau plici mucoase,care sunt mai accentuate cand stomacul este gol sau cand se contracta - Glandele gastrice se impart in - glande fundice - glande cardiale, care secreta mucus.

- glande pilorice, care secreta mucus - glande Brunner, asemanatoare celor din duoden. Vascularizarea stomacului -arteriala,este data de ramurile trunchului celiac care formeaza 2 arcade vasculare, una pentru curbura mare si una pentru curbura mica. -venoasa este tributara venei porte. Inervatia stomacului parasimpatica prin nervul vag,cu rol excitomotor si secretor. - Simpatica prin plexul celiac,cu rol inhibitor. 5.Intestinul subtire este cel mai lung segment al tubului digestiv si organul cel mai important al procesului de digestie.Se intinde de la sfincterul piloric pana la valvula iliocecala unde se continua cu intestinul gros. Prezinta doua portiuni duodenul care este fixat de peretele posterior al abdomenului cu lungimea de 20 30cm. - Jejiuno ileonul care este mobil este cuprins intre flexura duodeno jejunala si flexura iliocecala. Are o lungime de sase opt metri este cudat formind ansele intestinale.prezinta doua portiuni -jejiunul care continua duodenul - ileonul care se continua cu intestinul gros. Structura intestinului subtire este formata din cele patru tunici,(seroasa, musculara,

submucoasa,mucoasa),adaptata functiilor motore, secretore si de absorbtie. 6.intestinul gros este ultimul segment al tubului digestiv, incepe la nivelul valvulei iliocecale pana la orificiul anal.Are urmatoarele segmente -.cecul sau apendicele cecal. . colonul ascendent .colonul transversal . colonul descendent . sigmoidul. Cecul este situat in fosa iliaca dreapta, se intinde pe o lungime de 5 -7cm,pana la valvula iliocecala, la nivelul careia se formeaza un aparat valvular.Pe baza sa inferioara la unirea celor trei tenii prezinta o prelungire vermiforma -apendicele vermicular. Intestinul gros se deosebeste de intestinul subtire prin - Dimensiuni, lungime si calibru. - Fixatie partiala la peretele trunchiului. - Dispozitia in cadru in jurul anselor intestinale.
-

Configuratia externa.

Peretele colonului contine aceleas patru tunici seroasa peritoniala,tunica musculara, submucoasa si mucoasa. Glandele anexe ale tubului digestiv a) glandele salivare b) Pancreasul

c) Ficatul. - glandele salivare sunt parotide, sublinguale,submaxilare. - au ca rol principal secretia salivei ce intervine in digestia bucala si formarea bolului alimentar. Rolul salivei a) degradarea amidonului -b) faciliteaza procesul de deglutitie si masticatie. c) favorizeaza stimularea receptorilor gustativi prin solubilitatea alimentelor. d)indeparteaza resturile alimentare ce raman in spatiile interdentare. c) rol bactericid prin lizozomul pe care il contine. - Ficatul este cel mai mare viscer al organosmului si este situat in partea dreapta a etajului supera mezocolic,imediat sub diafragm in loja hepatica. Are rol primordial in procesele metabolice ale organismului dar prezinta si o secretie exocrina bila ce se elimina in perioadele digestive in duoden. - Din punct de vedere anatomic ficatul prezinta 2 fete - . superioara convexa in raport cu diafragmul -. Inferioara, viscerala. Are 2 margini anterioara,ascutita,in raport cu marginea costala posterior - posterioara, in raport cu peretele

- al trunciului.

- Preznta 4 loburi anterior, posterior, drept si sting. Structura ficatului este alcatuita dintr o stroma conjunctiva si celule hepatice. -Pancreasul este o glanda mixta, situata retroperitoneal,inapoia stomacului avand o pozitie transversala. - i se descriu 3 portiuni distincte cap, corp,coada. -secretia este reprezentata de sucul pancreatic colectat in 2 canale mari -canalul principal Wirsung ce se deschide in duoden impreuna cu coledocul si canalul accesor Santorini,care se deschide tot in duoden la nivelul papilei mici. - secretia endocrina este reprezentata de 2 hormoni importanti insulina si glucogonul. Digestia = totalitatea proceselor de transformare pe care alimentele le suporta in trecerea prin traectul digrstiv pentru a fi absorbite. - Se disting a) digestia bucala caracterizata prin masticatie (prelucrarea mecanica aalimentelor solide si semisolide cu formarea bolului alimentar) si deglutitia(procesul prin care bolul alimentar format in cavitatea bucala, strabate faringele si esofagul ajungind in stomac). Incepe procesul de digestie sub actiunea secretiei salivare.

B) digestia gastrica in stomac alimentele suporta importante modificari fizico chimice sub actiunea sucului gastric. C) digestia intestinala este etapa cea mai importanta in care sub actiunea combinata a sucurilor pancreatice, intestinale si a bilei se produce digestia propriu zisa iar produsii simpli rezultati sunt resorbiti pana la valva iliocecala in proportie de peste 90 %. Resturile alimentare nedigerate sau nedigerabile impreuna cu licidele ingerate sau secretate de glandele digestive si mucusul constitue materiile fecale ce vor fi eliminate prin actul defecatiei. NOTIUNI GENERALE DESPRE ULCERUL GASTRIC.

Definitie boala este caracterizata prin aparitia unei ulceratii cu sediul pe stomac. Clinic se manifesta prin sindrom ulceros. Ulcerul este reprezentat de una sau mai multe leziuni ale mucoasei gastrice, prin pierderea de substanta cu posibilitate evolutiva si penetranta putand sa intereseze si celelalte straturi ale peretelui stomacului. Cauzele favorizante sunt -1 igiena defectuoasa a alimentatiei constind din mese neregulate,masticatie incomplecta. -2 alimente iritante picante excitante ale secretiei gastrice,prea fierbinti sau prea reci,alcool tutun etc. -3 terenul neuro endocrin dezechilibrat. -4 stresul declansat de o multitudine de agenti agresivi de naturi diferite poate crea conditii

favorizante in aparitia leziunilor ulceroase si a hemoragiei gastrice. Se considera ca in aparitia ulcerului gastric intervin doua serii de factori. - Factori de aparare integritatea mucoasei gastrice si calitatea mucusului protector. - Factori de agresiune secretia peptica si acidul clorhidric. Slabirea factorilor de aparare sau intarirea factorilor agresivi, jocul dintre aceste doua categorii de factori pot crea conditiile necesare pentru aparitia ulceratiei. Ulcerul gastric consta intr o pierdere de substanta a peretelui gastric de forma rotunda sau ovala,avand in diametru de la 0,3 pana la3 sichiar 4cm.Ulcerul poate fi acut sau cronic. Ulcerul gsatric apare cel mai frecvent in regiunea antropilorica,apoi pe mica curbura,mai rar pe marea curbura sau pe cele 2 fete. Tablou clinic Simtomele ulcerului sunt caracteristice,ele permitand singure diagnosticul. Simptomul cel mai constant si care in mod obisnuit il determina pe bolnav sa se prezinte la medic, este durerea. Durerea este localizata in regiunea epigastrica,este intensa,se insoteste de o senzatie de arsura si deseori iradiaza in spate.Intensitatea durerii este mare,mai ales in ulcerele vechi,care intereseaza si seroasa.Este importanta periodicitatea, durerle apar separate prin perioade de liniste,incare bolnavul nu se plinge de

dureri,chir daca nu respecta regimul alimentar. De cele mai multe ori, perioadele dureroaseapar toamna sau primavara,insa pot aparea siin alte sezoane.Pe masura ce boala devine cronica perioadele dureroase devin mai lungi si mai dese.Durerea are un ritm orar cu orele mesei, apare imediat dupa masa,ca in ulcerele localizate pe curbura mica,alteori apar la 2 4ore dupa masa.Uneori durerile apar nocturn acestea sunt dureri caracteristce pentru ulcerul duodenal. Durerea din ulcerul gastro duodenal este calmata de ingestia de alimente sau de bicarbonat de sodiu.In ulcerul gastric ingestia de alimente nu usureaza totdeauna durerile,uneori alimentele chiar agraveaza durerea. Durerea devine aproape permanenta si ritmul orar este mai putin marcat.Un alt semn este senzatia de arsura retrosternalauneori inlocueste durerea si are un caracter ritmic, mai pot aparea eructatii acide,gust acru sau amar in gura. Varsaturile, cand apar,sunt de obicei postprandiale,precoce sau tardive, dupa localizarea gastrica a ulcerului.Varsaturile sunt determinate de mesele mai copioase,de abateri de la dieta,de consum de bauturi alcoolice.Varsaturile contin alimente,sunt abundente si au miros acid,uneori bolnavii vomita numai suc gastric pur.O caracteristica a varsaturilor este aceea ca fac sa dispara durerea,motiv pentru care unii bolnavi isi provoaca singuri varsaturile. Pofta de mincare este normala ori crescuta.Scaderea in greutate survine nu se intimpla prin pierderea apetitului ci prin frica de a manca,pentru a nu avea dureri.

Ezamenul obiectiv arata o stare generala buna,uneori apare slabit,poate sa fie mai nelinistit,sa aiba tulburari de somn. Examenul sucului gastric in ulcer gastric este normal mai rar hiper sau hipoaciditate. Examenul radiologic ne poate oferi semne directe de ulcer sau semne indirecte .Semnul direct este nisa benigna se proecteaza in afara curburii gastrice,iar cea maligna in interiorul conturului gastric. Gastroscopia este un examen util pentru precizarea unor diagnostice nesigure. Gastroscopia poate arata daca exista ulceratii multiple, si permite biopsia prin vizualizare directa si examenul citologic. Un alt examen este cercetarea hemoragiilor oculte in materialele fecale poate fi pozitiv inperioada evolutiva,insa rezultatul negativ nu infirma diagnosticul. Diagnosticul pozitiv al bolii ulceroase se bazeaza , in primul rind pe examenul clinic,in care anamneza joaca un rol important. Diagnosticul va fi intarit de evidentierea nisei la examenul radiologic. Diagnostigul diferential se face cu urmatoarele afectiuni Gastrita cronica in care durerea nu are caractere de periodicitate si ritmicitate,ea fiind mai persistenta.Examenul sucului gastric arata arata hipoaciditate sau normoaciditate si mucus in cantitate mare, si la examenul radiologic lipseste nisa si modificarile cicatriciale se vad doar scimbari cicatriciale modificari ale pliurilor mucoasei.

Cancerul gastric boala apare dupa 50 de ani, cu apetit scazut pana la inapetenta,bolnavul slabeste,durerile au caracter aproape continuu.Obiectiv bolnavul este palid,slabit,analizele de laborator arata anemie,viteza de sedimentare crescuta, radiologic,apar aspecte caracteristice. Colecistita cronica este mai frecventa la femei, se manifesta cu dureri fara periodicitate in hipocondrul drept,iradiaza spre epigastru si mai ales spre spate si umarul drept. Duodenita- poate insoti ulcerul duodenal.Bolnavul cu duodenita prezinta ohiper secretie acida si inflamatia mucoasei duodenale.Tabloul clinic este foarte asemanator. In evolutia bolii pot aparea complicatiile - Hemoragia gastro-duodenala - Perforatia - Stenoza - Malignizarea. TRATAMENT OBIECTIVELE TRATAMENTULUI SUNT -Disparitia simptomelor clinice - Vindecarea ulcerului (a leziunilor morfologice) - prevenirea recidivelor - Tratamentul complicatiilor

- aceste obiective pot fi atinse prin recomandarea si respectarea unui regim de viata adecvat. Complicatiile de regula se trateaza chirurgical. Tratamentul profilactic 1 masuri de protectie a scoartei cerebrale de diferite traumatisme Respectarea ritmului de munca si repaos Evitarea suprasolicitarilor Evitarea starilor emotionale Crearea conditiilor de relaxare. Pentru a feri mucoasa gastrica de iritanti Se vor respecta orarul meselor,se vor lua mesele in conditii de liniste, intr-un anturaj placut, nu se va abuza de condimente,de bauturi iritante si tutun, se va mesteca bine si se va ingriji dantura. Tratamentul curativ al ulcerului gastric este medical si chirurgical.Tratamentul medical trebue facut si in perioadele de liniste si va fi suficient de prelungit.Masurile igienice au la baza folosirea judicioasa a repausului.In cursul perioadei dureroase ,repaosul la pat este obligatoriu.In perioadele de liniste se vor evita eforturile fizice si intelectuale prea mari si se vor respecta circa 10 ore de repaos la pat,zilnic,repaos postprandial de 30-60 minute, la nevoe se recomanda scimbarea loclui de munca. Dieta regimul alimentar nu trebue sa fie un sablon,ci trebue individualizat si adaptat stadiului in care se afla boala.

Tratamentul medicamentos medicamentele folosite in tratamentul ulcerului gastric urmaresc sa . protejeze mucoasa gastrica . sa stimuleze secretia de mucus protector . sa tamponeze pepsina, . exercitarea unei actiuni antiacide, antisecretorie si antispastice. Tratamentul medicamentos al ulcerului gastrice include -1 Antiacidele substante care neutralizeaza acidul clorhidric, amelioreaza evolutia ulcerului.Antiacidele (dicarbocalm,ulcerotrat) - Suntindicate in tratamentul ulcerului gastric in perioada activa,dar si pentru prevenirea recurentilorin perioada de risc. Durata tratamentului este de 4 6 saptamini.

- Se administreaza la 1ora si 3 ore dupa masa pentru a neutraliza acidul clorhidric postalimentar. 2 Medicamentele antisecretorii -anticolinergice(gastrozepin R) se indica in ulcerul duodenal chiar daca se asociaza cu refluxul gastroesofagian. - antagonistii receptorilor H2 (cimetidina si ranitidina) asigura inhibarea secretieicde acid clorhidric pentru o perioada lunga de timp (luni sau ani) si favorizeaza popularea bacteriana a stomacului si segmentelor subiacente.

- inhibitorii pompei de protoni ( omeprazol,lansoprazol)ce au de asemenea ca efect reducerea secretiei de acid clorhidric. 3 Medicatie protectoare - Medicamente ce actioneaza prin mecanisme diferite avand capacitatea de a proteja structura barierei mucoasei gastrice fata de factorii exo sau endogeni(sucralfat,prostoglandine,bismutul coloidal) 4 Medicatie antibacteriana - Scopul tratamentului antibacterian este eradicarea bacteriei Helicobacter pylori. Se recomanda asocieri medicamentoase

- DE-Nol+Amoxacilina,DE-Nol +tetraciclina+metronidozol - TRATAMENT HIDROMINERAL se face numai in perioada acalmie a bolii. Se recomanda cure la Sangeorz(izvorul Hebe) Malnas (izvorul Maria) si Slanic Moldova.aceste ape scad aciditatea sisecretia,se pare insa ca scimbarea mediului,repaosul,relaxarea nervoasa,regimul regulat de viata si dieta din statiuni au efectul cel mai bun. Tratamentul chirurgical se face numai din necesitate. Indicatiile absolute sunt perforatia,steniza pilorica organica care nu se atenuiaza in 7 zile, malignizarea, hemoragia masiva si rezistenta la tratament, hemoragiile repetate. CAPITOLUL 2

Planul de ingrijire a trei pacienti cu ULCER GASTRIC. Cazul nr. 1 Culegerea datelor NUME,PRENUME C.R. SEX VARSTA Domiciliul RELIGIE Nationalitatea Limba vorbita Ocupatia masculin 49 ANI Bucuresti strada Traian nr1. ortodoxa romana romana. somer

DIAGNOSTIC MEDICAL - ULCER GASTRIC. MOTIVELE INTERNARII Dureri in regiunea epigastrica si hipocondrul drept, inapetenta, greturi,varsaturi. DATA INTERNARII 24.04 .2013. DATA EXTERNARII 3.05 2013. ANTECEDENTE PERSONALE Ulcer gastric de 2ani.neglijat, netratat . Antecedente Heredo colaterale mama cardiopata,neaga afectiuni infecto contagioase,TBC,Hepatita.

Obisnuinte de viata consumator de alcool ,fumator consumator de cafea,alimentatie cu abuz de condimente. Antecedente personale patologice - In urma cu 7ani de hernie inghinala dreapta operata,afectiune pentru care a stat internat si sa declarat multumit de ingrijiri.Perioada postoperatorie a decurs fara complicatii. ISTORICUL BOLII pacientul in virsta de 49ani cunoscut cu ulcer gastric de 2ani netratat si negligat,se interneaza pentru dureri epigastrice aparute in urma cu sase zile,insotite cu greturi,si varsaturi.Dureria are o localizatie epigastrica,(in stanga liniei mediane a epigastrului) este insotite de o senzatie de arsura,si apare dupa masa.S prezinta pentru diagnostic si tratament de specialitate. EXAMEN OBIECTIV Stare generala relativ buna,afebril,astenic.bolnavul hipostenic (74kg 1,65m), pozitue activa orientat temporospatial. - Tegumentele si mucoasele. Normal colorate,ungiiun sticla de ces degetele in tobosar. - Tesutul celular subcutanat slab rezistent - Sistemul muscular hipotrofie musculara - Sistem osteoarticular integru ,mobil, nedureros. - Sistem ganglionar nu sau palpat ganglionii mariti patologic. - Aparat respirator torace normal conformat .

EXAMINARI PARACLINICE Radiologic s-a facut un examen cu substanta baritoasa(bariu sulfat).Pacientul a fost anuntat cu 2 zile ,inainte explicandui necesitatea tehnicii si importanta ei pentru diagnosticul bolii.Cu doua zile inaintea examinarii se administreza pacientului un regim alimentar neflatulent si usor digerat, seara - in ajunul examinarii se efectuiaza bolnavului o clizma evacuatoare in ziua examenului ,dimineata, pacientul este condus la serviciul de radiologie. Este depistata o nisa gastrica in afara curburii mici,care este ovala cu baza neteda. -Gastroscopia vizualizarea directa a mucoasei gastrice cu ajutorul gastroscopului. SCOP diagnostic. Pemtru buna pregatire pacientului i se explica importanta golirii si curatirii complete a stomacului astfel -sa nu manance si sa nu fumeze in dimineata zilei de examinare, In seara zilei precedente,sa efectuat pacientului o spalare gastricacu apa calduta.Sedareaa pacientului se practica in seara precedenta administranduise o tableta de diazepam .Cu 40 50min inainte de proba i se efectuiaza o injectie cu atropina. - Inainte de inceperea invgstigatiei,se efectuiaza anestezia locala cu sprai (xilocaina,stomacaina). - Rezultatul confirma diagnosticul de ulcer gastric localizat pe curbura mica. - INVESTIGATII DE LABORATOR

ANALIZA VALORI NORMALE TYMOL 2u ML

VALORI OBTINUTE 1-4u ML 210mg%

COLESTEROL 160mg% TGP 374.I. WBC 5,5 10/mm RBC 4,22 10/mm HGB 15,2 g/dl HTC 42,8% PLT 209 10/mm MCV 101 H um MCH 36,2 H pg MCHC 35,6 Hg/dl. DATE OBIECTIVE T.A.= 130/80 mm Hg.

4,0-8,0 3,80 5,50 11,0-15,4 35,0-46,0 150-390 80-97 26,5-33,5 31,5-35,0

- P =76 batai/ minut. - Temperatura 36,6gr.C. - Respiratii =19 respiratiii/min. - Greutatea corp. 78 kg - Inaltimea=1.80 m. - Mictiuni = fiziologice - Tegumente simucoase= integre normal colorate - Dureri epigastrice, cu caracter de arsura epigastrica, insotite cu greturi si varsaturi. - E.K.G.- traseu normal. PACIENTUL A PREZENTAT DEPENDENTA LA NIVELUL URMATOARELOR NEVOI 1 Nevoia de a comunica 2 Nevoea de a invata cum sa- si pastreze sanatatea. 3 Nevoia de a bea si a manca 4 Nevoia de a dormi si a se odihni 5 Nevoia de a evita pericole 6 Nevoia de a se misca si a avea o buna postura 7 Nevoia de a fi curat ingrijit de a proteja tegumentele 8 Nevoia de a se imbraca si dezbraca 9 Nevoia de a evita pericole

- 10 Nevoia de a se recrea

- . 1/Nevoia de a comunica Problema comunicare inadecvata la nivel afectiv Etiologie mediu spitalicesc,stare de boala Simptome - dificultate in a-si exprima sentimentele, emotiile,nevoile Obiective emotiile - pacientul sa-si exprime sentimentele, nevoile si sa comunice adecvat sa aib incredere in echipa medicala. Interventii autonome -pacientul este internat de urgenta cu ulcer gastric si nu are ragaz sa se acomodeze cu mediul de spital, ii prezint pacientului sectia si incerc sa-l acomodez cu mediul. -pacientul nu are incredere totala in procedurile si tehnicile aplicate,ii explic rolul fiecarei interventii si importanta unei bune colaborari pacient ingrijitor,bazate pe incredere, Pacientul se simte stingheritde afectiunea sa,il pun in legatura cu alti pacienti trecuti prin aceleas dificultati, -ajut pacientu sa identifice nevoile si dorintele sele si il incurajez sa si le exprime fara retinere cadrelor specializate,

-incerc sa satisfac curiozitatea bolnavului referitor la investigatiile necesare pentru o diagnosticare corecta -am informat pacientul despre regulamentul de ordine interioara al sectiei,componenta ecipei de ingrijire,orarul activitatilor de ingrijire,drepturile pacientului Am explicat pacientului importanta unei stari psihice bune in recuperarea starii de sanatate . EVALUARE. Pacientul este integrat in mediu, este cooperant a inteles ca are nevoe de internare pentru a-si trata tlcerul gastric. 2/ NEVOIA DE A INVATA CUM SA SI PASTREZE SANATATE PROBLEMA ETIOLOGIE SIMPTOME cunoastere OBIECTIVE sa, sa -deficit de cunostinte. - lipsa surselor de informatii, -dorintasi necesitatea de - pacientul sa inteleaga situatia acumuleze noi cunostinte. INTERVENTII AUTONOME -familiarizez bolnavul cu cunostinte despre boala,masuri de prevenire si tratare,procesul recuperarii, -constientizez pacientul asupra respectarii tratamentului

-explic necesitatea respectarii regimului alimentar in prevenirea complicatiilor -explic pacientului necesitatea evitarii stresului si solicitatilor nervoase -incerc sa raspund, dupa cunostintele proprii la toate solicitarile si nelamuririle pacientului legate de afectiunea si starea sa. -explic actiunea daunatoare a fumatului si alcoolului asupra organului afectat. Evaluare Bolnavul a inteles informatiile primite,va respecta indicatiile medicului, si-a insusit informatiile despre regimul igienodiedice a decis sa se lese de fumat. 3/ NEVOIA DE A BEA SI A MINCA. PROBLEMA ETIOLOGIE SIMPTOME - dificultate in satisfacerea nevoii. - regim impus - inapetenta, greturi si varsaturi .

OBIECTIV - pacientul sa respecte regimul alimentar impus. INTERVENTII AUTONOME - am explicat pacientului regimul sau,necesitatea respectarii lui si consecintele negative ale nerespectarii indicatiilor am explicat pacientului importanta alimentatiei fractionare in cantitati mici administrate des.

- Am asigurat un mediu corespunzator servirii mesei prin indepartarea factorilor care ar putea mari inapetenta bolnavului. - Regimul dietic urmareste un regim de crutare a stomacului-respcctarea lui urmarecte profilaxia complicatiilor cauzate de ulcerul gastric. - In faza dureroasa a ulcerului gastricsi primele zile dupa hemoragia digestiva superioara este indicat regimul lactat. - INTERVENTII CUROL DELEGAT - -am montat si supravegiat perfuzia cu ser fiziologic 5% si glucozat 10% - EVALUARE -pacientul a inteles importanta respectarii regimului alimentar in tratarea ulcerului gastric si este echilibrat hidro-electrolitic si nutritional.

4/NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI PROBLEMA ETIOLOGIE neliniste. SIMPTOME ,neliniste. dificultatea in a dormi si a se odihni durere,mediu spitalicesc,stare de somn agitat, odihna necorespunzatoare

OBIECTIVE pacientul sa se odihneasca linistit, corespunzator atit calitativ cit si cantitativ. INTERVENTII AUTONOME - Explic pacientului necesitatea de a se odihni pentru redobandirea starii de sanatate.

- Asigur un confort adecvat pentru somn prin aranjarea patului si a lengeriei. - Reduc pe cat e posibil zgomotele, luminozitatea, agitatia din salon - Respect orele de somn ale pacientului,ajutandul sa adopte o pozitie odihnitoare in pat. - Am incercat sa linistesc pacientul si sa reduc vizitele lungi si obosidoare. - Recomand pacientului o cana de lapte cald inainte de culcare. - Invat pacientul in executarea unor tehnic de relaxare. - INTERVENTII DELEGATE -am administrat medicatia sedativa indicata de medic fenobarbital 1f./seara la nevoe. - OBIECTIV pacientul isi recapata increderea in fortele proprii, isi reia somnul obisnuit,calitativ si cantitativ. 5/ NEVOIA DE A EVITA PERICOLE PROBLEMA 1 ETIOLOGIE SIMPTOME OBIECTIV PROBLEMA 2 ETIOLOGIE SIMPTOME durerea ulcerul gastric durere ,nelinisre, agitatie . calmarea durerii risc de complicatii lipsa cunostintelor posibile complicatii(ulcer perforat,)

OBIECTIVE de siguranta

pacientul sa benifice de un mediu fara riscuri.

- explic pacientului importanta respectarii regulilor legate de alimentatia corecta - urmaresc permanent instalarea durerii,analizind expresia fetii,mimica, gesturile. -supravegez pacientul si il incurajez sa-si exprime temerile,dificultatile, sentimentele,nevoile. - am urmarit functiile vitale tensiunea arteriala,puls,temperatura si am notat valorile obtinute in F.O. -prin discutia cu bolnavul incerc sa-i induc o stare de siguranta, de confort psihic explicindui posibilitatea prevenirii complicatiilor. -impreuna cu pacientul incerc sa determin caracterul, localizarea, intensitatea si iradierea durerii. -explic pacientului importanta mentinerii unui mediu sanatos in comunitate. INTERVENTII AUTONOME - Am efectuat administrarea medicatiei prescrisede medic. - Am controlat respectarea regulilor legate de alimentatie. EVALUARE

Pacientul respecta cu stricteta regimul alimentar,au disparut arsurile gastrice as-au micsoratdurerile. 6/ NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA PROBLEMA nevoii,postura -dificultate in satisfacerea inadecvata. ETIOLOGIE aspiratie - varsaturi, prezenta tubului de gastrica . SIMPTOME OBIECTIVE activa. - imobilizare la pat. - pacientul sa-si reia mobilizarea

INTERVENTII AUTONOME - Am explicat pacientului ca imobilitatea sa este ostare trecatoare si ca curind isi va relua mersul. - Am suplinit pacientul in satisfacerea nevoilor sale,il servesc la pat cu cele necesare. - Am planificat un regim de exercitii. - Am incurajat si supravegiat mobilizarea activa. - Am ajutat pacientul sa ia o pozitie care sa-i favorizeze - respiratia si circulatia. INTERVENTII DELEGATE - Am administra tratamentul tranchilizant prescrs de medic.

EVALUARE - Pacientul a respectat indicatiile primite si si-a recapatat miscarea in scurt timp.