Sunteți pe pagina 1din 83

Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

Motto:
"Viata nu valoreaza nimic, dar nimic nu valoreaza cat viata!!!"
Ambrose Bierce

1|Page
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

Cuprins
ARGUMENT .............................................................................................................................. 3
PARTEA TEORETICĂ .............................................................................................................. 5
I. Noțiuni de anatomia si fiziologia stomacului şi duodenului ........................................................5
I.1 Anatomia stomacului si duodenului ...........................................................................................5
1.2 Fiziologia stomacului si duodenului ....................................................................................... 16
II. Clinica afecțiunii. Ulcer gastroduodenal ...................................................................................23
II.1. Definiția ................................................................................................................................ 23
II.2. Clasificare .............................................................................................................................. 23
II.3. Etiopatogenie ........................................................................................................................ 26
II.4. Simptomatologia .................................................................................................................... 30
II.5. Examenele paraclinice ........................................................................................................... 33
II.6. Diagnostic pozitiv si diferential ............................................................................................. 37
II.7. Tratamentul ............................................................................................................................ 42
PARTEA SPECIALA ................................................................................................................52
I. Aspiratia nazo-gastrica.................................................................................................................52
II. Planul de nursing. Prezentare cazuri studiate. ........................................................................54
CAZUL CLINIC NR. 1 ................................................................................................................. 59
CAZUL CLINIC NR. 2 ................................................................................................................. 66
CAZUL CLINIC NR. 3 ................................................................................................................. 74
CONCLUZII ..............................................................................................................................82
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................83

2|Page
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

ARGUMENT

Ulcerul gastroduodenal reprezintă actualmente o patologie frecvent întâlnită în


cazul tuturor grupelor de vârstă ale populaţiei în general şi, în mod special, în rândul
populaţiei tinere. În contextul socio-economic actual, sub presiunea din ce în ce mai
acută a „pandemiei” de stress cotidian la care în mod inevitabil majoritatea populaţiei
este expusă, putem considera că această patologie ocupă un rol important în ansamblul
componentelor sănătăţii publice. Prevalenta acestei boli in Romania este de 8-10% iar
raportul barbati/femei este de 1,5 pentru ulcerul gastric si 2,2 pentru ulcerul duodenal.
Riscul de aparitie a complicatiilor este crescut la femeile varstnice, probabil din cauza
consumului crescut de AINS la acest grup de varsta.
Desi, in mod normal, stomacul detine mecanisme eficiente pentru a neutraliza si
dilua substantele chimice si acizii din interiorul sau, se poate intampla ca unele din
verigile acestui proces sa se defecteze si, in acest caz, apare ulcerul. Ulcerul gastric si
cel duodenal continua sa fie o problema medicala majora. Ele provoaca dureri
puternice si tulburari digestive la aproximativ 10 la suta din oameni in anumite
perioade ale vietii lor, iar in urma unor complicatii severe, ca, de exemplu, hemoragia,
pot constitui, chiar in zilele noastre, cauza unei morti premature.
Pana in 1976, singurul tratament radical al ulcerului, menit sa tina sub control
secretia gastrica acida, era tratamentul chirurgical, in diferitele lui variante.
Interventiile chirurgicale nu erau totdeauna reusite, pacientul ramanand adesea un
infirm, incapabil sa se alimenteze in mod obisnuit.
Cu douazeci de ani in urma, cercetatori britanici au descoperit o noua clasa de
medicamente (antagonisti ai receptorilor H2 ai histaminei), care au schimbat viata
suferinzilor de ulcer. Administrate in forma de comprimate, aceste medicamente au
putut controla secretia gastrica acida, determinand disparitia rapida a simptomelor.
Totusi, acestea din urma reapareau daca pacientii nu luau cate o doza mica in fiecare
noapte.
Acum zece ani a fost descoperit un nou germen patogen, si anume,
Helicobacter pylori. Descoperirea rolului jucat de H. pylori a modificat radical teoriile
privitoare la cauza ulcerului, conceptia actuala fiind ca acest microb este cauza

3|Page
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

principala la aproximativ 95% din cazurile de ulcer duodenal si 75% din cele de ulcer
gastric. Totusi, el nu este singurul factor implicat in geneza ulcerului.
Ulcerul gastroduodenal a fost descris inca din 1843, de Rutz, iar in 1909
Akerbund a efectuat prima statistica a cazurilor publicate in literatura de specialitate.
Prima observatie a unui ulcer gastric infantil a fost facuta de Goldberry (1951). In
decursul anilor, numerosi oameni de stiinta au incercat prin metode farmacologice,
fizice, chirurgicale, carentiale si mixte, sa produca ulcerul gastric la diferite specii de
animale. Rezultatele obtinute din aceste experiente au imbogatit cunostintele de pana
atunci privind etiologia bolii, mecanismul ei de producere, metode chirurgicale
folosite, etc.
In ceea ce priveste aportul medicinei romanesti la studiul si elucidarea
problemelor dificile aparute in boala ulceroasa, putem aminti contributia lui Daniel
Danielopolu, care a imaginat o metoda originala in studiul tubului digestiv - metoda
viscerografica. Cercetarile de gastroenterologie in tara noastra s-au desfasurat intre anii
1944-1970, in clinicile de medicina interna din centrele universitare Bucuresti, Cluj,
Iasi. Dezvoltarea si diversificarea explorarilor radiologice, endoscopice, histologice,
biochimice au determinat noi posibilitati de cunoastere si mai ales de adancire a
fiziologiei si fiziopatologiei digestive.
Un real progres in clinica si patologia gastro-intestinala a fost realizat prin
cercetarea chimica a secretiilor normale si patologice ale stomacului si intestinului,
prin utilizarea sondelor stomacale si duodenale. Folosita inca din secolul al XVI-lea in
scopuri terapeutice (spalaturi gastrice, introducere de medicamente), sondele gastro-
intestinale capata in a doua jumatate a sec. al XIX-lea si inceputul sec.XX un rol
important in examinarea in scop diagnostic a tubului digestiv. In anul 1909, Max
Einhorn cu ajutorul sondei care-i poarta numele, reuseste sa cerceteze sucul duodenal
prin colectarea acestuia prin aspiratie.
In ultimele decenii, cercetarile au fost indreptate spre folosirea mijloacelor
moderne deexplorare a tubului digestiv, de mare utilitate in diagnosticul precoce si in
aplicarea unui tratament eficient. Explorarea radiologica minutioasa cu substanta
baritata, endoscopia sau endobiopsia au intrat tot mai des in cercetarile
gastroenterologice.

4|Page
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

PARTEA TEORETICĂ
I. Noțiuni de anatomia si fiziologia stomacului şi duodenului
I.1 Anatomia stomacului si duodenului

Aparatul digestiv cuprinde un grup de organe a caror functie principala este


digestia.

Segmentele tubului digestiv sunt: cavitatea bucala, faringele, esofagul,


stomacul, intestinul subtire si intestinul gros. Pe langa aceste segmente, aparatul
digestiv cuprinde si o serie de glande anexe, ale caror secretii ajuta la digestia si
absorbtia alimentelor: glandele salivare, ficatul si pancreasul. Tractul digestiv sau
gastro-intestinal seamana cu un tub, ale carui portiuni difera ca marime, structura si
functie.

Tubul digestiv

Tubul digestiv poate fi divizat in


trei portiuni: portiunea ingestiva,
deasupra stomacului, servind doar
la transportul alimentelor, portiunea
digestiva, formata din stomac si
intestinul subtire, unde alimentele
sunt pregatite pentru a fi absorbite
si portiunea ejectiva, formata din
intestinul gros pe unde resturile
digestive sunt eliminate.

5|Page
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

Stomacul

Stomacul este un organ abdominal al tubului digestiv, situat intre esofag si


duoden.
• Este asezat in etajul superior al cavitatii abdominale, intre diafragm, ficat, colon
transvers si peretele abdominal, ocupand loja gastrica.
• Este segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv, având forma literei „J“ şi o
capacitate de 1500 cmc.
• Prezintă: camera cu aer, corpul şi porţiunea orizontală, formată din antru şi
canalul piloric.
Comunică cu:
• esofagul prin orificiul cardia prevăzut cu sfincterul cardiac
• şi cu duodenul prin orificiul piloric prevăzut cu sfincterul piloric.
• Musculatura peretelui este dispusă în trei straturi cu dispoziţie longitudinală,
circulară şi oblică.

Zona de proiectie a
stomacului la peretele
abdominal ocupa
 parte din epigastru si

 cea mai mare parte a


hipocondrului stang.

In ortostatism, la examenul
radiologic, stomacul are forma
de carlig cu o portiune lunga,
verticala si o portiune scurta,
orizontala, orientata spre
dreapta.

Stomacul are 2 fete, 2 margini si 2 extremitati:

6|Page
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

- fetele stomacului sunt una anterioara si una posterioara, orientate in plan


frontal.
- marginile stomacului - dreapta sau mica curbura, cu concavitatea spre
dreapta si superior, stanga sau marea curbura, cu convexitatea spre stanga
si inferior.
- extremitatile stomacului - superioara, orificiul cardia si inferioara, orificiul
piloric prin care se continua cu duodenul.

Anatomo-functional, stomacul are 2 portiuni:


verticala sau digestiva care se imparte in:
- fundul sau fornixul stomacului, situat deasupra planului orizontal care
trece prin cardia. Aceasta portiune din stomac reprezinta camera cu aer, care
nu se umple cu alimente.
- corpul stomacului - pana la incizura angulara.
orizontala sau de evacuare care cuprinde:
- antrul piloric
- canalul piloric

Separatia dintre cele doua portiuni este indicata de incizura angulara si


depresiunea data de sfincterul antrului. Prima este o depresiune anatomica bine vizibila

7|Page
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

in orice

imprejurare la examenul radiologic, iar cea de-a doua este o depresiune functionala,
realizata din actiunea fibrelor musculare oblice ale stomacului. Portiunea verticala este
mai voluminoasa, saculara si cuprinde aproximativ 2/3 din stomac, iar portiunea
orizontala este mai ingusta, tubulara si cuprinde 1/3 din stomac.

Ca dimensiuni, in stare de umplere moderata stomacul are o lungime de 25 cm,


latime maxima intre cele doua curburi 12 cm, grosime masurata intre cei doi pereti 8
cm. Capacitatea mijlocie a stomacului este de 1300cm3. In anumite imprejurari, mai
ales in stari patologice, capacitatea sa se poate modifica - un obstacol la nivelul cardiei
va ingreuna patrunderea alimentelor in stomac, ceea ce va duce la micsorarea
capacitacii acestuia, iar un obstacol la nivelul regiunii pilorice va impiedica evacuarea
chimului gastric in duoden si astfel va determina cresterea capacitacii gastrice.

Stomacul, din punct de vedere al mijloacelor de fixare, este mentinut la locul


sau prin presiunea exercitata de contractia muschilor peretilor abdominali, prin
structura anatomica de continuitate a acestuia intre esofag si duoden, prin pediculii
vasculo-nervosi, prin diferite structuri peritoneale care-l leaga de organele invecinate si
prin aderenta fetei posterioare a fundului stomacului la peretele posterior al
abdomenului.

Structura stomacului cuprinde cele 4 tunici intalnite la tubul digestiv:


 seroasa - reprezentata de peritoneul visceral

8|Page
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

 musculara - formata din fibre musculare netede dispuse in 3


straturi: longitudinal, extern, circular, mijlociu, care la nivelul pilorului
formeaza sfincterul piloric si oblic, intern.
Muschii stomacului imprima peretilor acestuia doua tipuri de miscari:
- peristolice, prin care alimentele se raspandesc pe peretii stomacului si se
dispun in straturi
- peristaltice, de inantare a continutului gastric spre pilor.

 submucoasa - care contine reteaua vasculonervoasa a stomacului si plexul


nervos vegetativ Meissner.
 mucoasa - care captuseste fata interna a stomacului, avand o grosime de
aproximativ 2 mm

Mucoasa formeaza numeroase cute sau plici mucoase, care sunt mai accentuate
cand stomacul este gol sau cand se contracta. Mucoasa este formata dintr-un epiteliu
de invelis cilindric simplu, un aparat glandular, un corion si o musculara a mucoasei.

9|Page
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

Aparatul glandular este format din glande unicelulare, raspandite printre


celulele epiteliale si care secreta mucus cu rol protector fata de actiunea fermentilor
proteolitici; si din glande gastrice, situate in profunzimea mucoasei.

Glandele gastrice se impart in:


 glande fundice - la nivelul fornixului, formate din trei tipuri de celule:
 principale sau zimogene care secreta pepsinogenul (profermentul
pepsinei), se gasesc si la nivelul corpului stomacului.
 parietale care secreta HCl
 accesorii, care secreta factorul intrinsec Castle sau antianemic.

 glande cardiale - care secreta mucus, la nivelul orificiului cardia.


 glande pilorice - care predomina la nivelul micii curburi si a canalului
piloric, secreta mucus.

10 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

 glande Brunner - asemanatoare celor din duoden.

Vascularizatia stomacului
arteriala - este data de ramurile trunchiului celiac (artera gastrica stanga, artera
splenica, artera hepatica) care formeaza 2 arcade vasculare, una pentru curbura
mare si una pentru curbura mica.
venoasa - este tributara venei porte.
Inervatia stomacului
parasimpatica - prin nervul vag, cu rol excitomotor si secretor

11 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

simpatica - prin plexul celiac, cu rol inhibitor.

Vascularizatia si inervatia stomacului

Plexul celiac

Aceste doua sisteme, simpatic si parasimpatic, formeaza plexul nervos


submucos Meissner si plexul nervos din musculara Auerbach.

12 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

Intestinul subţire face parte din tubul digestiv şi este porţiunea cuprinsă între
stomac şi intestinul gros. Aici se definitivează digestia alimentelor prin acţiunea a trei
substanţe principale ce acţionează asupra chimului gastric:
 sucul intestinal,
 sucul pancreatic şi
 bila.
Intestinul subţire prezintă trei segmente:
- duodenul (are forma literei C),
- porţiunea fixă de circa 25 cm lungime, în care se deschid canalul pancreatic şi
canalul biliar;
- intestinul liber, porţiunea mobilă, care formează anse împărţite în jejun şi
ileon.

Duodenul este porţiunea fixă a intestinului subţire, iar jejunul şi ileonul sunt
segmente mobile, vag delimitate.
Duodenul, jejun şi ileonul au funcţii comune, dar şi specifice.
Intestinul subţire este locul unde se desfăşoară fenomenele de absorbţie a
nutrienţilor din cadrul digestiei.
Intestinul subţire este delimitat
 de stomac prin orificiul piloric şi
 de intestinul gros prin valva ileo-cecală.
Lungimea sa diferă de la un autor la altul – de la 2,5 m până la 10 m, dar
lungimea medie este situată în jurul cifrei de 4 – 6 m. La cadavru, după pierderea
tonusului muscular, lungimea intestinului subţire ajunge la 9 m. Diametrul intestinului
subţire variază între 2 şi 4 cm, în funcţie de regiunea studiată.

Doudenul - este prima porţiune a intestinului subţire ce porneşte de la orificiul


piloric şi se continuă cu jejunul, limita dintre cele două segmente fiind flexura
duodeno-jejunală.

13 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

Fiind un segment fix, duodenul descrie trei flexuri şi este împărţit în patru
porţiuni (în funcţie de cele trei flexuri). Lungimea duodenului este de aproximativ 25
cm, iar diametrul său nu este peste tot egal.

Duodenul

Duodenul reprezinta prima portiune a intestinului subtire, este fixat de peretele


posterior al abdomenului. Este cuprins intre sfincterul piloric si unghiul
duodenojejunal. Are o lungime de 25 - 30 cm. Duodenul are forma unei potcoave, in
care este cuprins capul pancreasului.

Duodenului i se descriu 4 portiuni:

- superioara sau subhepatica


sau bulbul duodenal. Este sediul de
electie al ulcerului duodenal (D1).
- descendenta care prezinta in zona
mijlocie, ampula lui Vater in care se
deschid: canalul coledoc, canalul
pancreatic principal Wirsung (D2).
- portiunea orizontala sau prevertebrala
(D3).

14 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

- portiunea ascendenta sau lateroaortica (D4).


Dintre cele 4 segmente ale duodenului, al 2-lea segment (sau porţiunea
descendentă) prezintă un interes deosebit, aici fiind locul unde se deschide canalul
coledoc şi ductele Wirsung şi Santorinii (primul conţine bila şi ultimele două sucul
pancreatic), prin ampula lui Vater şi sfincterul lui Oddi.
Portiunea ascendenta se continua prin unghiul sau flexura duodeno-jejunala
cu jejunul.
Duodenul este un organ retroperitoneal, acoperit de peritoneu. El
se proiecteaza pe:
- coloana vertebrala - intre L1-L4
- peretele abdominal anterior - in epigastru si regiunea ombilicala
Structura duodenului este reprezentata de cele 4 tunici caracteristice tubului
digestiv: seroasa, musculara, submucoasa si mucoasa. Tunica musculara este formata
din fibre netede musculare dispuse intr-un strat:
- longitudinal extern
- circular intern

Tunica mucoasa contine glande Lieberkuhn si glande Brunner.


Vascularizatia duodenului
arteriala - este reprezentata de ramuri din artera gastroduodenala si artera
mezenterica superioara.
venoasa - care se varsa in vena porta.
Inervatia duodenului este data de ramuri din plexul celiac si plexul mezenteric.

15 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

1.2 Fiziologia stomacului si duodenului

In fiziologia stomacului si duodenului, sau in fiziologia digestiei si absorbtiei mai


exact, un rol deosebit il au si organele anexe ale tractului digestiv si anume
pancreasul si ficatul.

Pancreasul este o glanda cu secretie mixta: exo si endocrina. Pancreasul


exocrin este o glanda acinoasa, ai carui produsi de secretie sunt enzimele digestice
(tripsina, steapsina,etc). Canaliculele acinoase conflueaza si se deschid in canalul
excretor principal. Pancreasul endocrin este reprezentat de insulele Langerhans, insule
celulare raspandite in pancreas, inconjurate de o retea capilara sinusoidala, in care se
varsa produsul de secretie, hormonii insulina si glucogonul, cu rol in metabolismul
glucidic.

Aparatul excretor al pancreasului este reprezentat de 2 canale:

 canalul pancreatic principal Wirsung, care strabate glanda de la coada la


cap. Se uneste cu canalul coledoc formand ampula Vater care se deschide in
duoden la nivelul papilei mari. La nivelul orificiului de deschidere se
gaseste sfincterul Oddi.
 canalul pancreatic accesor Santorini, care se deschide tot in duoden la
nivelul papilei mici.

Ficatul este o alta glanda anexa a tubului digestiv, cea mai voluminoasa glanda
a organismului. Produsul de secretie externa al ficatului este bila. Secretia biliara a
ficatului este continua, dar evacuarea ei in intestin este ritmata de perioadele digestive.
In perioadele interdigestive, bila este depozitata in vezica biliara, unde se concentreaza
de aproximativ 20 de ori, prin absorbtia apei si a sarurilor anorganice. Vezica biliara
este situata pe fata inferioara a ficatului. Este un organ cavitar.

16 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

Ficat, pancreas si vezica biliara

Digestia reprezinta totalitatea proceselor de transformare pe care alimentele le


suporta in trecerea prin tractul digestiv pentru absorbtie. Digestia incepe in cavitatea
bucala, unde alimentele introduse sufera un proces de faramitare numit masticatie,
dupa care sunt imbibate cu saliva si transformate in bol alimentar. Secretia salivara
intervine si in degradarea enzimatica a polizaharidelor. Dintre enzimele salivare, cea
mai importanta este amilaza salivara sau ptialina care degradeaza amidonul fiert sau
copt, in dextrine, care au molecule mai mici.

Digestia gastrica

Stomacul este un organ cavitar, in care alimentele sunt depozitate un timp


indelungat pentru a putea fi amestecate cu sucul gastric si transformate intr-o forma
acceptabila pentru intestin, numita chim gastric. Prin miscarile active ale peretilor
stomacului, chimul gastric este evacuat activ in duoden. Transformarile pe care
alimentele le sufera in stomac, sunt rezultatul:
- actiunii enzimelor din sucul gastric
- miscarilor stomacului

Sucul gastric este secretat in cantitate mare in perioadele digestive si absent


sau foarte scazut in perioadele interdigestive din cursul zilei sau noptii. Sucul gastric
este un lichid clar, incolor sau usor opalescent cu puternica reactie acida (pH=1-1,5).
17 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

Este format in cea mai mare parte de HCl. HCl este secretat de celulele parietale sau
oxintice ale glandelor gastrice. In afara de HCl. Sucul gastric contine si enzime:

 pepsina este cea mai importanta


enzima a sucului gastric. Este
secretata sub forma inactiva de
pepsinogen, eliberat de celulele
principale sau zimogene care se
gasesc in toata mucoasa gastrica - si
in duodenul proximal
(bulbul duodenal). Transformarea pepsinogenului in pepsina are loc sub
influenta HCl. Pepsina transforma proteinele in substante mai simple -
polipeptide sau peptone.
 Eliberarea HCl si pepsinei
 labfermentul sau renina este analoga celei din stomacul unei rumegatoare.
Labfermentul transforma cazeinogenul solubil din lapte in cazeina insolubila, in
prezenta Ca++. Are importanta la sugar, impiedicand trecerea rapida a laptelui
din stomac in intestin.
 lipaza gastrica este intalnita numai in stomacul copilului. Ea desface grasimile
fin emulsionate (din lapte si galbenus de ou).
 lizozimul
 factorul intrinsec Castle sau antianemic. Favorizeaza absorbtia vitaminei B12.
Lipsa lui apare in carenta de vitamina B12.
 mucina are rol protector al mucoasei gastrice.

Reglarea secretiei gastrice se face nervos si umoral.


Controlul nervos este asigurat de fibre simpatice (cu actiune inhibitorie) si fibre
parasimpatice (cu actiune stimulatoare).
Controlul umoral se face prin gastrina si histamina. Gastrina este o substanta
secretata de celulele parietale gastrice sub actiunea parasimpaticului (nervul vag).
Gastrina stimuleaza formarea de HCl, pepsina si in mica masura motricitatea
stomacului.

18 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

Stimularea de HCl Digestia intestinala

Controlul secretiei gastrice poate fi divizat in 3 faze:


 faza cefalica: contactul alimentelor cu mucoasa bucala declanseaza reflex o
crestere a secretiei gastrice. De asemenea stimulii olfactivi, vizuali sau
auditivi, pot determina o crestere a secretiei gastrice. A foast demonstrata de
Pavlov, prin experienta pranzului fictiv sau micului stomac.
 faza gastrica: este declansata de patrunderea alimentelor in stomac. Dureaza
3-4 ore, timp in care alimentele raman in stomac si are loc digestia gastrica.
 faza intestinala: este produsa de prezenta chimului gastric in duoden.
Volumul secretiei gastrice este foarte redus si sarac in acid.

Inhibitia secretiei gastrice este determinata prin: - mecanism de autoreglare,


cand pH-ul sucului gastric scade sub 2; - eliberarea de catre mucoasa duodenala a unei
substante numita enterogastron; - prostaglandinele E (prostaglandinele sunt acizi grasi
nesaturati).

Explorarea secretiei gastrice se face prin recoltarea sucului gastric prin sondaj
gastric cu sonda Einhorn. Recoltarea se face "a jeun" timp de 30-60 minute, prin
aspirare la intervale de 15 minute. Apoi se injecteaza histamina si se continua aspirarea
continutului gastric inca 60-120 minute tot la interval de 15 minute. Aciditatea si
volumul fiecarei probe se inscriu pe un grafic si arata dinamica secretiei gastrice.

19 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

Motricitatea gastrica

Functia principala a stomacului este de a depozita alimentele ingerate si de a


asigura amestecul acestora cu sucul gastric. Chimul format este eliminat ritmic in
duoden datorita miscarilor produse de musculatura gastrica. Umplerea stomacului cu
alimente (intre anumite limite) determina doua feluri de contractii:

tonice sau peristolice, ale fundului si corpului stomacului, prin care alimentele
se disperseaza si sunt amestecate cu sucul
gastric.
peristaltice (sunt unde de contractie si
de relaxare), prin care continutul gastric
inainteaza spre pilor. Undele de relaxare
sunt urmate de evacuarea unei cantitati
mici de chim in duoden.
Peristaltism
Motilitatea gastrica este coordonata nervos-vegetativ prin nervul vag care
stimuleaza peristaltismul si prin fibrele simpatice care inhiba peristaltismul si umoral
de catre enterogastron (eliberat de mucoasa duodenala la contactul cu grasimile din
chimul gastric), care inhiba peristaltismul gastric.

Explorarea motilitatii gastrice se face prin examenul radiologic al stomacului


dupa administrarea unei substante de contrast (bariu).

Digestia intestinala

Digestia inceputa in cavitatea bucala este continuata in stomac si terminata,


finisata, in intestinul subtire. La digestia intestinala participa:

 sucul pancreatic
 bila
 sucul intestinal propriu-zis

20 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

Sucul pancreatic este produsul de secretie al pancreasului exocrin. El se varsa


in duoden prin canalul Wirsung si uneori prin canalul Santorini. Sucul pancreatic are
un bogat continut enzimatic care actioneaza asupra celor trei principii alimentare
(glucide, lipide, proteine); cele mai importante sunt:

 tripsina, desface polipeptidele sau peptonele in di-, tri- si ditetrapeptide.


Tripsina este secretata sub forma de tripsinogen si activata de enterokinaza.
 lipaza pancreatica este activata de sarurile biliare, Ca++ si aminoacizi. Ea
descompune grasimile in glicerina si acizi grasi.
 amilaza pancreatica are actiune mai puternica decat amilaza salivara,
descompunand si amidonul crud. Dozarea amilazei in sange, da indicii asupra functiei
pancreatice ( N=8-32 unitati Wolgemuth).

Reglarea secretiei pancreatice se face prin mecanism nervos vegetativ (vagul


stimuleaza secretia de enzime pancreatice), si umoral prin:
- secretina
- pancreozimina
- colecistokinina, acestea stimul secretia de suc pancreatic.

Bila este produsul de secretie si excretie hepatica. Bila nu este un suc digestiv
propriu-zis, pentru ca nu contine enzime. Singura enzima biliara care se excreta prin
bila este fosfataza alcalina ( N=2-4,5 unitati Bodansky sau 21-91 u.i/l la 370C). Bila
mai contine:

 saruri biliare, care se formeaza pe seama colesterolului. Functia sarurilor


biliare: - emulsionarea grasimilor (fractionarea lipidelor in picaturi foarte fine); -
activeaza lipazele din intestin; - favorizeaza absorbtia acizilor grasi.
 pigmenti biliari, care rezulta din descompunerea hemoglobinei la nivel
hepatic. Se formeaza globina si fierul care sunt reutilizate, iar porfirina se
descompune in pigmenti biliari. Din globina se formeaza biliverdina (culoare verde)
care este redusa la bilirubina (culoare galben-aurie). Bilirubina circula in sange sub
forma neconjugata, insolubila numita bilirubina indirecta sau neconjugata. La nivelul

21 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

ficatului aceasta este conjugata cu acidul glicuronic si formeaza bilirubina


directa sau conjugata. Pigmentii biliari sunt reprezentati de bilirubina care ajung prin
caile biliare in intestin. Acumularea pigmentilor biliari in tesuturi, da culoarea galbena
a tegumentelor si mucoaselor = icter.
 colesterolul este o alta substanta organica care se gaseste in bila; el este
mentinut in suspensie datorita sarurilor biliare. Cand concentratia sarurilor
biliare scade, colesterolul precipita si formeaza calculi biliari.

Reglarea secretiei biliare este stimulata de saruri biliare, produsii de digestie


proteica, grasimile si uleiurile (mai putin glucidele), secretina (eliberata de
glandele duodenale), nervul vag.

Substantele care maresc secretia biliara se


numesc coleretice. Desi bila este secretata
continuu, eliminarea ei in intestin este
ritmata de perioadele digestive. In
perioadele interdigestive, bila se
acumuleaza in vezica biliara. Nervos,
evacuarea bilei este stimulata de vag si
inhibata de simpatic, iar umoral, evacuarea
este stimulata de colecistokinina (eliberata
de mucoasa duodenala).

Fibre preganglionice ale nervului vag

22 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

II. Clinica afecțiunii. Ulcer gastroduodenal

II.1. Definiția
Ulcerul gastro-duodenal este o boala caracterizata prin aparitia unor ulceratii la
nivelul mucoasei esofagiene, al stomacului si duodenului sau ansa anastomotica a
stomacului operat, strabatand mucoasa si depasind muscularis mucosa. Clinic se
manifesta prin sindrom ulceros, boala interesand intreg organismul.

Ulcerul poate avea


dimensiuni de la câțiva milimetri la câțiva centimetri. Ulcerul se deosebește de
eroziune prin adâncimea penetrației; eroziunea este mai superficială și nu ajunge la
musculara mucoasei.

II.2. Clasificare

Dupa localizarea din punct de vedere anatomic a ulcerației cronice circumscrise,


ulcerul se clasifica in

1. Ulcerul gastric – localizat la nivelul mucoasei gastrice sau

2. Ulcerul duodenal – localizat la nivelul mucoasei duodenale sau

23 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

3. Ulcerul gastroduodenal localizat la nivelul ambelor și se caracterizează


printr-un sindrom clinic cu o evoluție cronică în pusee, în care fazele
evolutive alternează cu cele de acalmie.

4. Ulcerul piloric - poate fi considerat ca facand parte dintre ulcerele


stomacului, prezinta caracteristici si manifestari clinice similare cu
ulcerele duodenale. Ulcerele pilorice raspund insa mai putin la ingestia
de alimente sau la antiacide.

Pentru desemnarea concomitentă a leziunii, simptomelor și a cauzei se


utilizează termenul boală ulceroasă gastroduodenală sau boală ulceroasă.

1. Ulcerul gastric este expresia digestiva cu localizare gastrică a unei afecțiuni


cronice ce evoluează în pusee acute, periodice, produse prin acțiunea clorhidropeptică
a secreției gastrice.
Apare mai frecvent dupa a 6-a decada a vietii. Ulcerul gastric se aseamana cu
ulcerul duodenal, dar este inconjurat de leziuni intinse de gastrita. Ulcerul benign este
situat distal de jonctiunea mucoasei antrale cu mucoasa care secreta acid, cea mai
frecventa localizare fiind la nivelul micii curburi in portiunea verticala.
Forma ulcerului este rotunda sau ovalara, cu margini net conturate si dimensiuni
variabile, pana la 3-4 cm diametru.

Aproape intotdeauna ulcerul gastric este insotit de leziuni de gastrita antrala.

Ulcer gastric

24 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

2. Ulcerul duodenal este o boala cu evolutie cronica si recurenta.

Se caracterizeaza prin
pierdere de substanta la nivelul
mucoasei duodenale. Spre deosebire
de eroziuni, care sunt limitate la
mucoase si superficiale, ulcerele
sunt de regula profunde, bine
delimitate si pot ajunge in mucoasa
si submucoasa. Destul de frecvent
pot patrunde pana la la nivelul musculaturii proprii a mucoasei.
La nivelul fundului ulcerului nu se afla epiteliu intact ci o zona
de necroza eozinofilica, dispusa pe o un tesut de granulatie, inconjurata de o zona
de fibroza. In unele cazuri, fundul ulcerului poate contine sange sau exudat proteic
impreuna cu celule de inflamatie.
Marea majoritate a ulcerelor duodenale sunt localizate in partea proximala a
duodenului (95%). Aproximativ 90 % dintre acestea sunt localizate in primii 3
centimetri de la jonctiunea mucoasei pilorice cu cea duodenala.
Ulcerele duodenale sunt de regula mai mici de 1 centimetru in diametru.
Ulcerele gigante au diametru intre 3-6 centimetri si pot fi confundate la examenul
radiologic cu bulbul duodenal. La pacientii cu ulcer al canalului piloric, mesele mai
frecvent agraveaza durerea ulceroasa in loc sa o amelioreze si pot determina varsaturi
secundare obstructiei partiale a caii de evacuare a stomacului. Interventia chirurgicala
este mai frecvent necesara la acesti pacienti. Exista persoane la care prezenta
manifestarilor descrise mai sus nu se asociaza cu modificari organice. Acesti pacienti
au fost incadrati in grupul persoanelor care sufera de dispepsie non-ulceroasa, termen
folosit pentru a descrie un grup eterogen de afectiuni caracterizate prin durere
persistenta sau recurenta in etajul abdominal superior sau disconfort, pentru care nu se
detecteaza o cauza organica. Helicobacter pylori nu are rol patogenic in aceasta
afectiune si nu este indicat sa se trateze astfel de pacienti pentru Helicobacter pylori.

25 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

4. Ulcerul piloric - La pacientii cu ulcer al canalului piloric, mesele mai


frecvent agraveaza durerea ulceroasa in loc sa o amelioreze si pot determina varsaturi
secundare obstructiei partiale a caii de evacuare a stomacului. Interventia chirurgicala
este mai frecvent necesara la acesti pacienti. Exista persoane la care prezenta
manifestarilor descrise mai sus nu se asociaza cu modificari organice. Acesti pacienti
au fost incadrati in grupul persoanelor care sufera de dispepsie non-ulceroasa, termen
folosit pentru a descrie un grup eterogen de afectiuni caracterizate prin durere
persistenta sau recurenta in etajul abdominal superior sau disconfort, pentru care nu se
detecteaza o cauza organica. Helicobacter pylori nu are rol patogenic in aceasta
afectiune si nu este indicat sa se trateze astfel de pacienti pentru Helicobacter pylori.
Formele uzuale de ulcer, abordate din perspectiva cauzelor sunt urmatoarele:
ulcer asociat cu Helicobacter pylori (75% din ulcerul gastric si 90% din
ulcerul duodenal);
ulcer asociat cu consumul de AINS (antiinflamatoare nesteroidiene);
ulcer de stress.

II.3. Etiopatogenie

Ulcerul gastroduodenal sau ulcerul gastric și duodenal (în franceză ulcère


gastroduodénal, în engleză peptic ulcer) este o boală de etiologie insuficient
cunoscută.

Denumirea de "peptic ulcer" din literatura medicală anglosaxonă este mai


cuprinzătoare, incluzând pe lângă ulcerele gastric și duodenal, ulcerul esofagian și
ulcerul peptic după gastrojejunostomie; în acest caz termenul englez de ulcer peptic
subliniază autodigestia clorhidropeptică a mucoasei indiferent de localizarea ulcerului
(numele de peptic derivă din greaca peptos = digerat, copt, sau de la pepsein = a găti, a
digera; adică în relație cu stomacul sau/și cu digestia, cu acțiunea sucurilor gastrice sau
în relație cu pepsina).

În literatura românească denumirea de ulcer peptic (în franceză ulcère


peptique, în engleză marginal ulcer, anastomotic ulcer) este rezervată strict ulcerului

26 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

postoperator recidivant al gurii de anastomoză care survine după o


gastroenterostomie (gastroduodenostomie, gastrojejunostomie) sau gastrectomie,
practicate de obicei în ulcerul gastric sau duodenal.

Principalele cauze ale ulcerului gastroduodenal sunt legate de

1. Prezența unui germen microbian (Helicobacter pylori),

2. Utilizare de AINS (antiinflamatoare nesteroidiene),

3. Factori alimentari,

4. Stres,

5. și mai rar de o hipersecreție de gastrină (sindromul Zollinger-Ellison).

Exista trei linii de aparare la nivelul mucoasei:


 mucus - strat aderent care impiedica actiunea pepsinei asupra celulelor
gastrice;
 stratul epitelial - participa la aparare prin: membrana apicala; glutation;
excretia ionilor de H+, difuzati pasiv in celula, prin transportori
bazolaterali.
 circulatia sangvina: preia ionii de H+; asigura aportul energetic.
Cand aceste linii de aparare sunt depasite, intervin mecanismele epiteliale de
refacere a mucoasei, constituite din trei linii:
 reconstituirea stratului epitelial prin acoperirea spatiilor libere de catre
celulele adiacente;
 replicarea celulelor epiteliale;
 vindecarea clasica prin tesut de granulatie, angiogeneza si prin
remodelarea membranei bazale.
Ulcerul apare, deci, prin insuficienta capacitatii de refacere a mucoasei
gastrice. Studiile cele mai recente au evidentiat faptul ca cele mai frecvente cauze de
ulcer sunt infectia cu Helicobacter pylori si consumul de AINS, in absenta carora
ulcerul este foarte rar.

27 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

Infectia cu Helicobacter pylori - Este cea mai raspandita infectie de pe glob,


insa doar 10-20% dintre cei infectati fac ulcer.
Se asociaza deseori cu duodenita si cu Ulcer gastro-duodenal -
inflamatie cronica predominant antrala. determinat de H. pylori
Principalele efecte ale infectiei cu
Helicobacter pylori sunt:
- prin intermediul citokinelor
produse de celulele inflamatorii,
se realizeaza o crestere a
gastrinemiei;
- s-a observat ca pacientii infectati
cu H.pylori au o secretie scazuta
de somatostatina, ceea ce
determina o hipersecretie de
gastrina ca raspuns la stimuli
alimentari (33% dintre bolnavii
cu ulcer duodenal au
hiperaciditate).

Dar, pe langa efectul H.pylori in


producerea hiperaciditatii, mai intervin si alti factori predispozanti.

Consumul de AINS - Este cea de-a doua cauza frecventa a aparitiei bolii
ulceroase. Aceste medicamente pot afecta mucoasa gastrica prin contact direct, pe cale
sistemica sau prin circuit enterohepatic.

Actiunea acestor medicamente consta in inhibarea productiei endogene de


prostaglandine prin inhibarea ciclooxigenazei care catalizeaza formarea
endoperoxizilor din acidul arahidonic derivat din fosfolipidele membranei celulare. In
consecinta, este afectat mecanismul de aparare si reparatie al mucoasei gastrice
dependent de prostaglandine.

28 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

Leziunile care apar pot fi diferentiate in 3 categorii:


- leziuni superficiale - eroziuni si petesii (hemoragii punctiforme
intramucoase);
- "ulcer endoscopic" - evidentiat la 10-25% dintre consumatorii de AINS;
- "ulcer clinic" - care se manifesta prin
hemoragie, perforare sau obstructie,
intalnit la aproximativ 1-2% dintre
consumatorii de AINS.

Riscul de aparitie a complicatiilor este


crescut la femeile varstnice, probabil din cauza
consumului crescut de AINS la acest grup de
varsta.

Etiopatogenie - Ulcerul duodenal - In


acest tip de ulcer apare o exacerbare a factorilor
ulcerogeni (de agresivitate a mucoasei gastrice).
Astfel sunt:
 masa celulelor parietale crescuta;
 creste eliberarea de gastrina la diferiti stimulenti;
 creste sensibilitatea celulei parietale la stimuli normali (histamina, gastrina,
alimente);
 creste concentratia pepsinogenului I.

Factori ulcerogeni
Se produce astfel o hipersecretie de acid clorhidric (atat bazala cat si stimulata).
Acestor conditii li se asociaza urmatorii factori patogeni:
 factorul genetic,
 fumatul (creste secretia de acid clorhidric, scade secretia de
mucus, inhiba secretia prostaglandinelor, scade secretia de bicarbonat
din pancreas, stomac si duoden, scade presiunea sfincterului piloric),

29 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

 infectia cu H.pylori (considerata factorul primordial al producerii


ulcerului duodenal).

Aproximativ 95% dintre ulcerele duodenale sunt localizate in prima portiune a


dupdenului, majoritatea fiind unice.

Microscopic, se deceleaza infiltrat inflamator cu necroza eozinofilica.


Majoritatea pacientilor cu ulcer duodenal asociaza gastrita antrala tip B si leziuni de
duodenita. La nivelul duodenului se descriu leziuni de metaplazie gastrica,
Helicobacter pylori colonizand doar mucoasa de tip gastric.

Ulcer duodenal

II.4. Simptomatologia
Ulcer duodenal - simptomatologie

Cel mai frecvent simptom este durerea localizata la nivelul epigastrului.


Durerea este descrisa de pacienti ca avand un caracter de: arsura, taietura,
eroziune. Alteori are un caracter nedefinit, chinuitor, patrunzator sau poate fi
perceputa ca o senzatie de presiune, de plenitudine sau ca o senzatie de foame. La
aproximativ o zecime dintre pacienti durerea poate fi localizata in partea dreapta a
epigastrului. Durerea din ulcerul duodenal este asociata cu mesele. Durerea apare de

30 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

regula la 90 minute pana la 3 ore dupa masa si poate trezi pacientul din somn. Durerea
este ameliorata de administrarea de antiacide sau de alimentatie, la cateva minute.
Ingestia de alimente ducea la neutralizarea partiala tranzitorie a aciditatii
gastrice si este urmata, de cresterea secretiei de gastrina, care este un hormon care
stimuleaza secretia gastrica. Dupa evacuarea alimentelor din duoden, durerea poate sa
reapara. Durerea la pacientii cu ulcer duodenal este considerata ca fiind produsa de
stimularea acida a receptorilor chimici sau de alterarea motilitatii gastrice. Durerea
este recurenta si episodica. Episoadele dureroase pot sa persiste pentru intervale de
cateva zile pana la saptamani sau luni. Recidivele sunt de obicei
nedureroase.Perioadele fara durere sunt aproape intodeauna mai lungi decat perioadele
cu durere.
La unele persoane boala este mai agresiva, cu simptome frecvente si persistente
sau cu aparitia de complicatii. Complicatiile pot fi semnalate de modificarile
caracterului durerii. De exemplu, durerea ulceroasa care devine constanta si nu mai
este ameliorata de medicatia antiacida sau de alimentatie, sau care incepe sa iradieze in
spate sau in cadranele superioare poate arata faptul ca ulcerul a penetrat mucoasa si
celelalte straturi ale stomacului ajungand in alte organe, frecvent posterior in pancreas.
Durerea care este agravata de ingestia de alimente si insotita de varsaturi
sugereaza o obstructie a pilorului. Durerea cu debut brusc, severa sau generalizata este
caracteristica perforatiei ulcerului in cavitatea peritoneala.
Ulcerul duodenal poate determina hemoragie gastrointestinala acuta,
cu varsaturi cu sange in zat de cafea sau scaune negre, avand aspect de pacura
(melena) sau chiar cu sange rosu atunci cand aceasta este masiva.
Un procent semnificativ de pacienti nu prezinta simptome de ulcer. Aceasta
situatie poate duce la o subestimare semnificativa a frecventei ulcerului duodenal in
cadrul populatiei generale. Se considera ca aproximativ o jumatate dintre cazurile de
recurenta a ulcerului duodenal sunt asimptomatice.
Studiile au aratat de asemenea, o discrepanta intre activitatea ulcerului, disparitia
simptomelor si vindecarea acestuia. Absenta durerii nu exclude ulcerul duodenal ca
fiind cauza potentiala a unei hemoragii gastrointestinale acute sau cronice.

31 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

Ulcer gastric - simptomatologie

Simptomele unui ulcer gastric, ca dispepsia (senzatie de disconfort digestiv,


aparuta dupa mese), pot fi confundate frecvent cu alte afectiuni abdominale, ca
refluxul gastro-esofagian (RGE).

Simptomele specifice unui ulcer gastric sunt:

1. Dureri, sub forma de arsuri sau eroziuni, intre regiunea ombilicala si osul
xifoid (portiunea inferioara a sternului, cunoscuta popular de "capul pieptului").
Cateodata durerea iradiaza in spate. Durerea abdominala tine de la cateva minute pana
la cateva ore si dispare la administrarea unui antiacid (Maalox, Sucralfat) sau inhibitor
al secretiei acide (Omeprazol, Lansoprazol). Simptomatologia este periodica, durerea
apare si dispare, perioadele cu simptomatologie alterneaza cu cele fara
simptomatologie
2. Inapetenta (lipsa poftei de mancare) si scaderea in greutate
3. Balonarile abdominale si greata postprandiala (dupa mese)
4. Voma postprandiala (dupa mese)
5. Scaun negru, ca smoala sau care contine sange rosu-inchis in cazul unui
ulcer hemoragic
Durerea de ulcer gastric poate apare la scurt timp dupa masa (cand alimentele
sunt inca in stomac). Unele ulcere nu prezinta simptomatologie si sunt cunoscute sub
numele de ulcere silentioase. Aproximativ jumatate din toate ulcerele nu prezinta
simptomatologie, decat in momentul in care apar complicatiile. Complicatiile unui
ulcer gastric pot fi hemoragia, perforatia, penetratia sau obstructia tractului digestiv.
Ulcerele silentioase sunt frecvente la persoanele in varsta, persoanele cu diabet zaharat
sau cele care consuma multe antiinflamatoare, cum ar fi Aspirina.

Complicatiile ulcerului gastric

Hemoragia digestiva - apare mai frecvent la varstnicul consumator de


antiiflamatorii nesteroidiene pentru boli cardiace sau reumatologice. Se manifesta ca
varsatura cu sange de obicei negru, ca un zat de cafea, dar poate fi si rosu proaspat sau
cu cheaguri de sange sau ca scaun negru lucios (melena). Reprezinta o urgenta,

32 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

pacientul trebuie adus la spital (gastroenterologie). Tratamentul poate fi cu protector


gastric sau chiar prin oprirea hemoragiei prin endoscopie (injectare de alcool sau
adrenalina in craterul ulceros). Uneori este nevoie de chirurgie de urgenta in cazul
hemoragiilor severe. De aceea este necesar sa asociem un protector gastric tip
Famotidina sau Omeprazol inainte de a lua antiinflamatorul, mai ales daca acesta
trebuie administrat pe o perioada lunga de timp.

Perforatia este si ea mai frecventa la varstnicii consumatori de antiinflamatorii


nesteroidiene deoarece pe mucoasa gastric fragila apare un ulcer adanc cu sanse de a
perfora peretele cu peritonita ulterioara. Daca durerea ulceroasa devine brusc foarte
intensa astfel incat pacientul sta nemiscat, e palid, transpirat, nu suporta nimic pe burta
poate avea ulcer peforat si trebuie adus de urgent la spital (chirurgie).

Stenoza pilorica - cu scadere in greutate, varsaturi cu alimente partial digerate


(pacientul recunoaste mancarea ingerata cu cateva zile in urma). Se poate incerca
dilatare endoscopica atunci cand pacientul nu suporta interventia chirurgicala.

II.5. Examenele paraclinice


Ulcerul duodenal - Examenele paraclinice

Clinic - Durerea abdominala este cel mai frecvent simptom, fiind de regula
intensa, ca o senzatie de foame dureroasa, de gol dureros epigastric, de arsura, de
roadere sau de sfredelire. Apare la 90-180 minute postprandial, deseori trezeste
bolnavul din somn, cel mai adesea la orele 1-2 noaptea. Sediul durerii este, in general,
in epigastru inferior cu iradiere spre hipocondrul drept. Durata este cuprinsa intre 30-
60 minute. Durerea este calmata de ingestia alimentara sau de administrarea de
antiacide. Se descrie o periodicitate sezoniera, crizele dureroase aparand mai ales
primavara si toamna, si dureaza aproximativ 2 saptamani. Se insoteste uneori de
o simptomatologie conexa ce cuprinde
 eructatii,
 regurgitatie acida,
 pirozis,

33 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

 greturi si/sau
 varsaturi.
In functie de caracterul si evolutia durerii, putem observa unele situatii
deosebite: cand durerea devine constanta si nu se mai calmeaza la ingestia alimentara
sau la administrarea de antiacide, insotita de iradiere posterioara, ne putem gandi la un
ulcer penetrant in pancreas (a erodat peretele gastric pana la nivelul subseroasei,
determinand reatia inflamatorie a pancreasului); cand durerea este accentuata de
alimente si este insotita de varsaturi, sugereaza o stenoza pilorica; o durere extrem de
severa, cuprinzand intregul abdomen, cu contractura abdomenului, sugereaza ulcer
perforat in marea cavitate peritoneala.

Examenul fizic ne ofera


urmatoarele semne:
- abdomen dureros la palpare in
epigastrul inferior si
paraombilical drept;
- perforatia in marea cavitate
abdominala determina aparitia
contracturii musculaturii
abdominale, cu durere difuza a
intregului abdomen,
iar auscultatia poate decela
initial o accentuare a
zgomotelor intestinale;
- obstructia evacuarii gastrice se
insoteste de clapotaj;
- paloarea cutaneomucoasa poate insoti hemoragia acuta sau cronica;
- decelarea unei hipotensiuni arteriale cu tahicardie sugereaza aparitia
unei hemoragii acute.
Testele necesare pentru diagnosticarea bolii ulceroase peptice depind de
simptomatologia pacientului, de antecedente si examenul obiectiv. Daca pacientul este

34 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

un adult tanar care prezinta simptomatologie pentru prima data, medicul de familie
poate sa recomande pentru inceput un tratament bazat pe medicatia simptomatica,
antecedentele personale patologice si examenul obiectiv. Un test foarte simplu si des
utilizat este testarea pentru infectia cu H. pylori ori de cate ori cineva are
simptomatologie asemanatoare bolii ulceroase. Pacientii de peste 45 de ani au nevoie
de mai multe teste, deoarece prezinta risc crescut pentru cancer gastric. Desi riscul
pentru cancer de stomac este mic, este esential a se face diferenta intre ulcerul gastric
si cel duodenal, deoarece un ulcer gastric ce nu raspunde la tratament, poate fi in
realitate cancer. Diagnosticul precoce al cancerului gastric este esential pentru succesul
tratamentului. Testele aditionale sunt recomandate in special persoanelor peste 45 de
ani care prezinta:
 simptomatologie de boala ulceroasa pentru prima data;
 simptomatologie ce revine dupa sau inainte de terminarea tratamentului;
 antecedente heredocolaterale (de familie) de cancer de stomac;
 simptome aditionale care pot indica boli mai grave ca de exemplu cancerul
de stomac. Acestea pot fi: sange in scaun, scadere in greutate mai mult de 10% din
greutatea corpului, anemie, disfagie (dificultati la inghitire), icter, formatiune
abdominala palpabila, anorexie.
Investigatii pentru diagnosticarea bolii ulceroase peptice
Se folosesc urmatoarele teste pentru o persoana care are ulcer peptic:
1. Radiografia baritata a aparatului digestiv. O examinare radiologica a
esofagului si stomacului se poate face pentru diagnosticarea unei boli ulceroase
peptice, desi aceasta examinare este folosita mai rar, fiind perimata.
2. Endoscopia. Endoscopia permite medicului sa analizeze
interiorul stomacului si duodenului si sa preleveze material bioptic, care poate fi testat
pentru H. pylori sau alte afectiuni (cancerul gastric) ale stomacului.
3. Testul pentru hemoragiile oculte ale tubului intestinal poate detecta sangele
din scaun, care poate proveni din stomac, datorita ulcerului gastric sau din cauza altor
afectiuni grave ca neoplasmul de colon. De unul singur, acest test nu poate diagnostica
un ulcer peptic, dar poate detecta daca este hemoragic.

35 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

4. Hemoleucograma (HLG) se face pentru evidentierea anemiei care poate fi


rezultatul unui ulcer hemoragic.
Investigarea infectiei cu H. pylori

Multi oameni sunt infectati cu aceasta bacterie, dar majoritatea nu vor prezenta
simptome de boala ulceroasa peptica. Din aceste motive testarea pentru H. pylori este
recomandata doar persoanelor care:
 au ulcer peptic activ sau antecedente heredocolaterale de cancer gastric
sau ulcer peptic;
 sunt cunoscuti cu antecedente heredocolaterale de cancer gastric sau alte
afectiuni, numite limfoame ale tesutului limfoid asociat mucoaselor;
 dispepsie de alte cauze – testarea H. pylori poate sa nu ajute cu nimic in cazul
unei dispepsii de cauza nonulceroasa;
 doresc sa inceapa tratamentul, daca bacteria este identificata.
Medicii prefera sa testeze toate persoanele care prezinta simptome ulcer
gastric. Unii medici recomanda un screening pentru H. pylori inainte de inceperea unui
tratament de lunga durata cu AINS. Screeningul si tratamentul pentru infectia cu H.
pylori au demonstrat reducerea riscului de a dezvolta ulcer la oamenii, care incep un
tratament de lunga durata cu AINS. Orice persoana care are tratament cu AINS trebuie
sa discute cu medicul despre riscul existent de a face ulcer in urma unui tratament de
lunga durata cu AINS.
Testele pentru H. pylori nu pot diagnostica o boala ulceroasa peptica sau alte boli cu
simptomatologie ulcer-gastric. Aceste teste pot evidentia doar prezenta sau absenta
bacteriei. Cele mai frecvente teste folosite pentru evidentierea infectiiei cu H. pylori
sunt:
 biopsia mucoasei gastrice. In timpul unei endoscopii a tractului digestiv
superior, se poate face o biopsie a mucoasei gastrice pentru a testa prezenta H. pylori.
O biopsie este modul cel mai bun pentru testarea H. pylori. Aceasta metoda permite,
de asemenea, stabilirea diagnosticului diferential cu cancerul gastric. O biopsie este
scumpa si necesita o examinare endoscopica mai invaziva decat alte teste folosite
pentru detectarea H. pylori

36 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

 teste serologice pentru detectarea anticorpilor impotriva H. pylori. Un test


serologic este rapid, usor si ieftin. Acest test poate evita efectuarea unei endoscopii
superioare. Testul nu poate face diferenta intre o infectie prezenta si una vindecata,
deci nu este relevanta pentru determinarea stadiului unei infectii
 testul respirator cu uree. Testul respirator cu uree pentru H. pylori este un test
specific. Spre deosebire de testele serice, acest test va detecta doar bacteriile prezente
la momentul efectuarii testului. Este un test bun pentru verificarea eficientei
tratamentului. Costurile testarii sunt destul de mari
 testarea scaunului pentru antigeni. Aceasta examinare verifica prezenta
antigenilor H. pylori in scaun. Poate fi folosita pentru identificarea H. pylori ca si
cauza pentru o boala ulceroasa peptica si la verificarea eficientei tratamentului. Unele
persoane care au urmat un tratament pentru infectia cu H. pylori, pot avea nevoie de
testari de control pentru confirmarea vindecarii complete.

II.6. Diagnostic pozitiv si diferential


Ulcerul duodenal - Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe datele obtinute la
examenul clinic precum: durerea abdominala (caracterul, evolutia), simptomele
insotitoare si prezenta eventualilor factori agravanti (fumatul si antecedentele
heredocolaterale de ulcer).

Confirmarea suspiciunii de ulcer duodenal se realizeaza prin mijloace


paraclinice, respectiv endoscopic si radiologic.
Endoscopia digestiva este net superioara tranzitului baritat radiologic, care
deceleaza doar 70-80% dintre cazuri, examinarea cu dublu contrast marind
sensibilitatea metodei la 90% (deci aproape similara cu a endoscopiei).
La examenul radiologic se observa un plus de substanta de contrast care
depaseste conturul virtual al duodenului (nisa vizualizata din profil) sau ca o opacitate
rotunda inconjurata de o zona de edem in faza activa a ulcerului, cu pliuri convergente
(nisa vizualizata in imagine directa). Pot aparea imagini false de ulcer din cauza
pliurilor mucoasei duodenale sau a bariului insuficient fluidizat.
La examenul endoscopic se vizualizeaza craterul ulceros de diferite forme si
dimensiuni, acoperit de o membrana alb-sidefie de fibrina. Duodenoscopie
37 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

Endoscopia este indicata ca prima


investigatie paraclinica de confirmare a
ulcerului duodenal sau ca urmare a tranzitului
baritat in urmatoarele situatii:
 radiologic nu se detecteaza
ulcer duodenal la pacienti cu simptome
tipice;
 pacienti cu aspect radiologic de bulb deformat;
 se impune atunci cand ulcerul este prea mic sau prea superficial pentru a fi
detectat radiologic;
 in hemoragiile digestive superioare la care se incrimineaza ulcer duodenal drept
cauza.
Pentru ca ulcerul gastric este benign, nu este indicata efectuarea biopsiei de
mucoasa duodenala sau repetarea endoscopiei la sfarsitul tratamentului. De mentionat
ca studii repetate au aratat ca nu are nici o justificare utilizarea de rutina a ambelor
proceduri (endoscopica si radiologica) pentru diagnosticarea ulcerului duodenal.
Chimismul gastric este inutil la pacientii cu ulcer duodenal.
Determinarea gastrinemiei se recomanda la pacientii cu suspiciune de
gastrinom sau la condidatii la tratamentul chirurgical al ulcerului duodenal.

Teste de evidentiere a Helicobacter pylori sunt invazive (pe cale endoscopica -


testul rapid cu ureaza - CLO-test, CP-test, Jatrox-HP test; culturi; histologic - coloratii
HE, Giemsa, impregnare argentica) sau neinvazive (Quick office test; test respirator
cu 14CO2 sau 13CO2 - bun pentru diagnostic si control, dar cel cu 13CO2 este foarte
scump).

Ulcerul peptic - Investigatii pentru diagnosticarea bolii


Se folosesc urmatoarele teste pentru o persoana care are ulcer peptic:
1. Radiografia baritata a aparatului digestiv. O examinare radiologica a
esofagului si stomacului se poate face pentru diagnosticarea unei boli ulceroase
peptice, desi aceasta examinare este folosita mai rar, fiind perimata.

38 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

2. Endoscopia. Endoscopia permite medicului sa analizeze interiorul


stomacului si duodenului si sa preleveze material bioptic, care poate fi testat pentru H.
pylori sau alte afectiuni (cancerul gastric) ale stomacului.
3. Testul pentru hemoragiile oculte ale tubului intestinal poate detecta
sangele din scaun, care poate proveni din stomac, datorita ulcerului gastric sau din
cauza altor afectiuni grave ca neoplasmul de colon. De unul singur, acest test nu poate
diagnostica un ulcer peptic, dar poate detecta daca este hemoragic.
4. Hemoleucograma se face pentru evidentierea anemiei care poate fi rezultatul
unui ulcer hemoragic.
Investigarea infectiei cu Helicobacter pylori
Multi oameni sunt infectati cu aceasta bacterie, dar majoritatea nu vor prezenta
simptome de boala ulceroasa peptica. Din aceste motive testarea pentru H. pylori este
recomandata doar persoanelor care:
 au ulcer gastric activ sau antecedente heredocolaterale de cancer gastric sau
ulcere peptice
 sunt cunoscuti cu antecedente heredocolaterale de cancer gastric sau alte
afectiuni, numite limfoame ale tesutului limfoid asociat mucoaselor
 dispepsie de alte cauze - testarea H. pylori poate sa nu ajute cu nimic in cazul
unei dispepsii de cauza nonulceroasa
 doresc sa inceapa tratamentul, daca bacteria este identificata.
Medicii prefera sa testeze toate persoanele care prezinta simptome de ulcer
gastric. Unii medici recomanda un screening pentru H. pylori inainte de inceperea unui
tratament de lunga durata cu AINS. Screeningul si tratamentul pentru infectia cu H.
pylori au demonstrat reducerea riscului de a dezvolta ulcer la oamenii, care incep un
tratament de lunga durata cu AINS. Orice persoana care are tratament cu AINS trebuie
sa discute cu medicul despre riscul existent de a face ulcer in urma unui tratament de
lunga durata cu AINS.

Testele pentru H. pylori nu pot diagnostica o boala ulceroasa peptica sau alte
boli cu simptomatologie de ulcer gastric. Aceste teste pot evidentia doar prezenta sau
absenta bacteriei. Cele mai frecvente teste folosite pentru evidentierea infectiiei cu
H. pylori sunt:
39 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

1. Biopsia mucoasei gastrice. In timpul unei endoscopii a tractului digestiv


superior, se poate face o biopsie a mucoasei gastrice pentru a testa prezenta H. pylori.
O biopsie este modul cel mai bun pentru testarea H. pylori. Aceasta metoda permite,
de asemenea, stabilirea diagnosticului diferential cu cancerul gastric. O biopsie este
scumpa si necesita o examinare endoscopica mai invaziva decat alte teste folosite
pentru detectarea H. pylori.

2. Teste serologice pentru detectarea anticorpilor impotriva H. pylori. Un


test serologic este rapid, usor si ieftin. Acest test poate evita efectuarea unei endoscopii
superioare. Testul nu poate face diferenta intre o infectie prezenta si una vindecata,
deci nu este relevanta pentru determinarea stadiului unei infectii

3. Testul respirator cu uree. Testul respirator cu uree pentru H. pylori este un


test specific. Spre deosebire de testele serice, acest test va detecta doar bacteriile
prezente la momentul efectuarii testului. Este un test bun pentru verificarea eficientei
tratamentului. Costurile testarii sunt destul de mari.

4. Testarea scaunului pentru antigeni. Aceasta examinare verifica prezenta


antigenilor H. pylori in scaun. Poate fi folosita pentru identificarea H. pylori ca si
cauza pentru o boala ulceroasa peptica si la verificarea eficientei tratamentului. Unele
persoane care au urmat un tratament pentru infectia cu H. pylori, pot avea nevoie de
testari de control pentru confirmarea vindecarii complete.

Diagnostic pozitiv si difrentiat - Ulcerul gastric

Diagnosticul clinic se bazeaza pe anamneza: durerea (caracterul, sediul,


debutul, evolutia), fenomene insotitoare, consum de AINS.
Confirmarea suspiciunii clinice de ulcer gastric se efectueaza prin mijloace
paraclinice:
- Radiologic: prin examenul baritat se poate vizualiza nisa, in aproximativ 80%
dintre cazuri, cu urmatoarele caracteristici: opacitate care depaseste conturul gastric,
delimiatre neta, este inconjurata de pliuri convergente spre craterul ulceros. Se mai pot
constata semne indirecte: incizura spastica (pe marea curbura), hiperperistaltism
gastric, hipersecretie. Localizarea cea mai frecventa a nisei in ulcerul gastric este la

40 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

nivelul micii curburi, in portiunea verticala. Imaginea radiologica a nisei in ulcerul


gastric trebuie diferentiata de nisa maligna a cancerului gastric, care are urmatoarele
caracteristici: margini neregulate ale nisei, infiltratie evidenta in jurul nisei - "ulcer in
lacuna" care nu depaseste conturul gastric, pliurile sunt ingrosate si se opresc la
distanta de nisa. Ulcerele produse de consumul de AINS sunt rar identificate
radiologic, fiind superficiale.
- Endoscopia digestiva superioara permite vizualizarea craterului ulceros
acoperit de o membrana alb-sidefie de fibrina. La pacientii varstnici, ulcerul gastric
apare mai frecvent in portiunea superioara a corpului stomacului, in fundul stomacului
sau cardia. La nivelul ulcerului se poate vizualiza un vas de sange (cu potential
hemoragic), iar pliurile mucoasei gastrice sunt convergente catre crater.
Endoscopie

- Spre deosebire de ulcerul duodenal, in ulcerul gastric este imperativ necesar sa


se recolteze biopsiimultiple (din marginea ulcerului, periulceros si din baza ulcerului),
precum si sa se repete examenul endoscopic dupa 8-12 saptamani de tratament
medical, pentru confirmarea benignitatii si, respectiv,
a vindecarii ulcerului gastric.
- Chimismul gastric se practica foarte rar
astazi. Eventuala aclorhidie in ulcerul gastric,
evidentiat radiologic sau endoscopic pledeaza pentru
malignitate.

Determinarea secretiei gastrice de acid clorhidric


- Testele pentru evidentierea H.pylori - se foloseste testul rapid la ureaza cu
examinare histologica, mai ales ca aproximativ 70% dintre pacientii cu ulcer gastric

41 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

sunt infectati cu H.pylori. Biopsiile vor fi luate de la nivelul antrului si de la 1-2 cm de


marginea ulcerului.

II.7. Tratamentul
Ulcer duodenal - tratament
Obiective:
- ameliorarea durerii;
- vindecarea ulcerului;
- prevenirea recidivelor;
- prevenirea complicatiilor;
- tratamentul complicatiilor.

Regim de viata si igieno-dietetic: renuntarea la fumat; reducerea consumului de


alcool; interzicerea utilizarii de AINS sau asocierea acestora cu administrarea de
prostaglandine (daca nu se poate renunta la ele - poliartrita, spondilita); dieta va
exclude alimentele care produc dureri: sosurile, tocaturile, carnatii, mezelurile,
conservele, condimentele si acriturile.
Tratamentul medical: durerea in ulcerul duodenal este datorata atat tulburarilor de
motilitate, cat si stimularii acide a chemoreceptorilor. Pentru ameliorarea durerii si
vindecarea ulcerului pot fi utilizate urmatoarele clase de
medicamente: antiacide (Maalox, Gelusil, Almagel, Calmogastrin, Dicarbocalm -
acestea amelioreaza simptomatologia, imbunatatesc vindecarea si reduc
recurentele), antagonisti H2(Cimetidina -Tagamet; Ranitidina, Famotidina - sunt utili
atat in calmarea durerii, cat si in vindecarea ulcerului si in scaderea
recurentelor), anticolinergice (Pirenzepina, Telenzepina - sunt mai rar utilizate in
prezent, din cauza efectelor adverse multiple, unele interferand cu functia
gastrointestinala), inhibitorii pompei de protoni (Omeprazol, Lansoprazol - sunt cei
mai puternici antiacizi, blocand ATP-aza H+-K+ a membranei celulei parietale gastrice,
avand o durata lunga de actiune), protectoare ale mucoasei -
prostaglandine (Enprostil, Misoprostol, Riboprostil - acestea cresc secretia de mucus
gastric, cresc secretia de bicarbonat, cresc fluxul sangvin prin mucoasa gastrica,

42 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

stimuleaza refacerea mucoasei) - agenti activi topici (Sucralfat - Carafate - la pH acid


devine polar si se leaga la suprafata craterului ulceros, creand o bariera protectoare,
leaga si inactiveaza pepsina si acizii biliari; Ulcogant; Bismut coloidal - formeaza un
film protector pe suprafata craterului ulceros si previne contactul cu factorii de
agresiune intraluminali, stimuleaza sinteza de prostaglandine, stimuleaza sinteza
glicoproteinelor din mucus, rol bactericid fata de Helicobacter pylori; Carbenoxolona -
stimuleaza sinteza de mucus si de prostaglandine, dar este mai putin folosita din cauza
efectelor secundare: retentie hidrosalina, hipokaliemie,
HTA), antibiotice (Amoxicilina, Tetraciclina, Metronidazol, Claritromicina - se
adauga in primele 7-14 zile ale tratamentului antisecretor).
Tratamentul chirurgical - indicatiile acestuia sunt: esecul tratamentului medical
corect administrat: persistenta durerii abdominale, semne radiologice sau endoscopice
de ulcer, persistenta hiperaciditatii, persistenta infectiei cu H.pylori; ulcere duodenale
agresive (post-bulbare, se recomanda interventie chirurgicala radicala pentru aceste
doua situatii - vagotomie cu bulbantrectomie si excizia ulcerului); tratamentul
chirurgical ca o alternativa a celui medical (exista o categorie de pacienti care sunt
greu de tratat medical si de urmarit pentru evaluare - vagotomie
supraselectiva laparoscopica).

Vagotomie

43 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

Gastroduodenostomie

Etiopatogenie - Ulcerul gastric

Ulcerul gastric este caracterizat prin urmatoarele modificari:


Capacitatea secretorie este normala sau redusa;
Rezistenta mucoasei gastrice este diminuata;
10-20% din ulcerele gastrice sunt insotite de ulcer duodenal, avand un profil
secretor similar cu cel al ulcerului duodenal.
Ca factori patogeni ai ulcerului gastric, putem aminti:
 refluxul continutului bilioduodenal,
 spasmul piloric,
 onsumul de AINS care inhiba sinteza de prostaglandine.
Clinic
Cel mai frecvent simptom al ulcerului gastric este durerea epigastrica, ce este
mai putin tipica fata de cea din ulcerul duodenal. Debutul durerii este la 30-60 minute
postprandial, iar durerea poate sa nu fie calmata de ingestia alimentara si chiar sa se
accentueze postprandial. Sediul durerii este in epigastrul mediu si iradiaza catre
hipocondrul stang.

44 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

Durere epigastrica
Alte simptome insotitoare ale durerii abdominale sunt greata si varsatura, care
apar in ulcerul gastric chiar fara obstructie la evacuarea gastrica (spre deosebire de
ulcerul duodenal).
Anorexia, insotita de scadere ponderala este mult mai frecventa la bolnavii cu
ulcer gastric, din cauza anxxietatii acestora fata de durerea provocata sau accentuata de
alimentatie.
Nu s-a observat o concordanta clinico-lezionala, multe cazuri fiind
asimptomatice.
Examenul obiectiv poate decela:
 facies ulceros - supt, cu pometii proeminenti;
 la palparea abdomenului, durere pe linia xifoombilicala, la 2-3 cm deasupra
ombilicului
 Se mai pot decela semne si simptome care sugereaza o complicatie, cum ar
fi: hemoragia digestiva, care este destul de frecventa in ulcerul gastric (la circa
25% dintre pacienti), perforatia gastrica (apare mai rar decat
hemoragia), obstructia evacuarii gastrice apare in ulcerele cu localizare pilorica.

45 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

Hemoragie digestiva

Ulcer perforat in cavitatea abdominala

Tratament - Ulcerul gastric

Obiective:
- ameliorarea durerii
- vindecarea ulcerului;
- prevenirea recidivelor;
- prevenirea complicatiilor;
- tratamentul complicatiilor.
1. Regim de viata si igienico-dietetic: renuntarea la fumat, reducerea
consumului de alcool, interzicerea AINS, sau asocierea acestora cu administrarea de
prostaglandine, dieta va exclude alimentele care produc dureri: condimente, acrituri.

46 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

Piramida alimentara
2. Tratamentul medical - se utilizeaza aceleasi clase de medicamente ca si in
cazul ulcerului duodenal, punandu-se accent pe tratamentul concomitent al infectiei cu
H.pylori, daca aceasta exista. In tratamentul ulcerului gastric cu H.pylori pozitiv se
incepe cu scheme duale (doua medicamente asociate): Omeprazol+Amoxicilina 1,5 g x
2/zi, Omeprazol+Tetraciclina 1,5 g x 2/zi, Anti H2+Amoxicilina. Tratamentul
antisecretor si cel antibacterian se incep simultan, cel antimicrobian intrerupandu-se
dupa 7 zile, iar cel antisecretor continuand inca 3 saptamani.
3. Tratamentul chirurgical - indicatiile tratamentului chirurgical sunt: lipsa de
raspuns la tratamentul medical aplicat corect timp de 6-8 saptamani; reaparitia
ulcerului in timpul tratamentului de intretinere; suspiciune de malignitate din cauza
modificarii simptomelor sau ca urmare a examenului endoscopic si histologic; aparitia
complicatiilor - hemoragie, perforatie, penetrare, scleroza periulceroasa sau
mediogastrica; malignizare. Se utilizeaza rezectia mai mult sau mai putin extinsa, la
care se adauga: vagotomie (in ulcere prepilorice cu hiperaciditate); sutura
perforatiei; injectari hemostatice; gastroenteroanastomoza asociata cu vagotomie (la
tineri este folosita mai frecvent "ansa in Y" - gastrojejunoanastomoza a la Roux).

47 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

Antrectomie - rezectia zonei antrale

Hemostaza cu electrocauter

Hemostaza cu injectie salina

Complicatiile ulcerului gastro-duodenal


Cele mai frecvente complicatii ale ulcerului sunt:
 Hemoragia - incidenta hemoragiei digestive superioare (HDS) majore
este de 150:100000, iar peste 80% dintre acesti bolnavi relateaza un istoric de boala
ulceroasa simptomatica. Mortalitatea in HDS se mentine ridicata, in ciuda
imbunatatirii spectaculoase a mijloacelor de diagnostic, de tratament si de ingrijire a
bolnavilor. Dintre bolnavii cu ulcer, 15-20% prezinta aceasta complicatie in decursul

48 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

evolutiei bolii. Clinic - peste 95% dintre bolnavi se prezinta cu HDS evidenta
prin: hematemeza(varsatura cu sange proaspat rosu sau in "zat de
cafea"); melena (scaun moale, lucios, de culoare neagra - "ca pacura", urat mirositor);
hematemeza si melena. Alte simptome si semne asociate care apar sunt: astenia fizica,
sincopa, setea, transpiratiile, socul. Principalele etape de interventie in caz de
HDS sunt:
- prevenirea exsanguinarii este de prim ordin: resuscitarea - inainte de
stabilirea cauzei hemoragiei; internare in sectia de terapie intensiva; consult terapeutic
endoscopic si chirurgical cat mai repede; tratament specific cauzei de hemoragie.
Nu se practica endoscopie de diagnostic!!!
- echilibrarea hemodinamica - instalarea unei linii venoase, introducerea
rapida de ser fiziologic 0,9%, transfuzie de sange pentru mentinerea Hb in jur de 10
g/dl (nu ne orientamdupa hematocrit!!).
- localizarea sediului hemoragiei se realizeaza dupa stabilizarea bolnavului,
prin anamneza (istoric sau simptome
sugestive de ulcer) si endoscopie. In caz de
sangerare activa, cheag aderent si vas
sangvin vizibil, se efectueaza tratamentul
endoscopic al hemoragiei prin injectare de
alcool, substante sclerozante ori adrenalina
sau prin

electrocauterizare.
Fotocoagulare hemoragie digestiva
 Perforatia - apare de 4-8 ori mai frecvent la barbati decat la femei. Consta in
perforarea peretelui gastric de catre craterul ulceros, cu deschiderea acestuia in
cavitatea peritoneala si eliminarea continutului gastric la acest nivel. Clinic - se
prezinta de cele mai multe ori ca un abdomen acut, fiind o urgenta chirurgicala.
Pacientul sta nemiscat in pat, cu respiratii superficiale. Abdomenul este intens dureros,
predominant in epigastru, cu spasm al musculaturii abdominale pana la
contractura. Paraclinic analizele de sange indica leucocitoza, uneori amilazemie.
49 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

Radiografia abdominala simpla evidentiaza pneumoperitoneul. Tratamentul este


chirurgical, de obicei cu sutura simpla a perforatiei si vagotomie selectiva.

Ulcer perforat Sutura perforatiei si vagotomie


 Penetrarea - consta in perforarea de catre craterul ulceros a peretelui gastric
sau duodenal, cu penetrarea sa intr-un organ parenchimatos: pancreas sau
ficat. Clinic - se manifesta prin durere intensa, persistenta, de obicei extraabdominala
(durere posterioara in ulcerul penetrant in pancreas), care se modifica cu pozitia
bolnavului. Tratament - daca terapia medicala nu produce vindecarea, se intervine
chirurgical.

Ulcer penetrant in pancreas


 Obstructia - reprezinta obstructia evacuarii gastrice, in 90% dintre cazuri,
provocata de ulcerul duodenal. Factorii cauzali ai obstructiei sunt: inflamatia
periulceroasa, spasmul muscular asociat si stenozarea prin fibroza. Clinic - se

50 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

manifesta prin varsaturi recurente, abundente, de obicei la sfarsitul zilei,


continand alimente ingerate cu mai mult de 6 ore inainte. Mai apar balonare
postprandiala si inapetenta. Prin prelungirea acestor simptome se produc
scadere ponderala, alcaloza si deshidratare.

Obstructie prin stenoza pilorica


Tratament medical - echilibrare hidroelectrolitica si acidobazica, terapie cu
blocanti H2, terapie concomitenta a infectiei cu H.pylori, dilatatii endoscopice
cu balonas.

51 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

PARTEA SPECIALA

I. Aspiratia nazo-gastrica
DEFINIŢIE: introducerea unei sonde în stomac prin nas (nazogastric) sau gură
(orogastric).
ECHIPA: asistent şi infirmier
DEPARTAMENT: spital
INDICAŢII:
- scop diagnostic: - hemoragie digestivă superioară (confirmarea şi
monitorizarea pierderilor); - intoxicaţii medicamentoase (prelevare pentru examen
toxicologic);
- scop terapeutic: - evacuare de toxice, lichid de stază (dilataţie acută a
stomacului, ocluzie intestinală); - administrare de medicamente; - nutriţie enterală.
CONTRAINDICAŢII: - ingestia de produşi caustici, spumante, hidrocarburi; -
utilizarea căii nazale în traumatismele faciale şi cranio-cerebrale; - menţinerea în
poziţie a unei sonde gastrice introdusă doar în scop de lavaj gastric; - flexia capului în
traumatismul cervical.
PREGĂTIRE - pacient: 9 explicarea manevrei la copilul mare; - materiale: 9
sondă cu dublu lumen de tip Salem (lumen principal pentru aspirare şi secundar pentru
lavaj fără întreruperea aspiraţiei); 100 9 mănuşi; 9 gel anestezic sau spray lubrifiant; 9
seringi 20-50 ml cu ambou mare; 9 comprese, benzi adezive, pungi colectoare; 9
stetoscop; 9 laringoscop şi pensă Magill (intubaţiile gastrice dificile).
MANEVRA: ƒ anestezia locală a narinelor; ƒ alegerea unei sonde de calibru
adaptat taliei; ƒ măsurarea cu sonda a distanţei nas - lob ureche - apendice xifoid; ƒ
lubrefierea sondei; ƒ aspirarea secreţiilor din orofaringe, dacă este nevoie; ƒ plasarea
sondei prin introducerea într-o narină, perpendicular pe planul feţei.
Progresând cu prudenţă până în hipofaringe când flectăm capul şi avansăm cu
sonda până la lungimea în prealabil măsurată. Dacă pacientul colaborează, respiră
profund până sonda ajunge în hipofaringe apoi este rugat să înghită avansând-o în
stomac. Verificarea poziţionării corecte a sondei: - prin refluxul conţinutului gastric la
aspiraţie blândă sau auscultaţie epigastrică a zgomotelor hidroaerice prin insuflarea a 3
- 30 ml aer.
52 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

FIXAREA - cu bandă adezivă despicată şi rotată în jurul sondei apoi se


conectează la o pungă poziţionată decliv.
COMPLICAŢII: ¾ epistaxis; ¾ vărsături, regurgitare pasivă urmată de aspiraţie
bronşică; ¾ bradicardie (la trecerea prin hipofaringe); ¾ perforaţii esofagiene/gastrice;
¾ necroza peretelui gastric (leziune de decubit); ¾ hemoragii digestive (prin ruptura de
varice esofagiene); ¾ pasaj traheal (marcat prin acces de tuse şi cianoză); ¾ leziuni sau
necroză de aripă nazală (menţinere îndelungată).
MONITORIZARE: - permeabilitatea sondei; - fixarea; 101 - monitorizarea
zilnică a pierderilor; - atenţionarea medicului pentru compensarea pierderilor
importante;
RECOMANDĂRI: Dacă sondajul este neproductiv:
* asigură-te că sonda este corect poziţionată;
* injectarea a 20 ml ser pentru verificarea permeabilităţii sondei;
* mobilizarea prudentă a sondei;
* sonda gastrică se plasează DUPĂ INTUBAŢIA TRAHEALĂ la pacientul
comatos;
* nutriţia enterală intermitentă şi administrarea medicamentelor pe sondă este
urmată de lavaj cu cantitate mică de ceai sau gesol;
* se clampează sonda dacă aceasta a fost montată în scopul alimentaţiei sau
medicaţiei;
* poziţia sondei nasogastrică se schimbă la un interval de 3 - 4 zile la nou-
născut şi sugar mic, iar după 14 - 21 zile de utilizare trebuie reconsiderată calea de
nutriţie enterală.

53 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

II. Planul de nursing. Prezentare cazuri studiate.

Cele 14 nevoi fundamentale au fost stabilite de catre Virginia Henderson.


Atingerea de către pacient a independenţei în satisfacerea acestor nevoi este ţelul
profesiei de asistentă medicală.
După Virginia Henderson nevoia fundamentala este o necesitate vitală, esentială
fiinţei umane pentru asigurarea stării de bine din punct de vedere fizic şi mintal.

Cele 14 nevoi fundamentale sunt:


1. a respira;
2. a se alimenta şi hidrata;
3. a elimina;
4. a se mişca, a păstra o bună postură;
5. a dormi, a se odihni;
6. a se îmbrăca şi dezbrăca;
7. a-şi menţine temperatura corpului în limite normale;
8. a fi curat, a-şi proteja tegumentele;
9. a evita pericolele;
10. a comunica;
11. a acţiona după credinţele sale şi valorile sale;
12. a se realiza;
13. a se recreea;
14. a învăţa.

Scurtă prezentare a nevoilor fundamentale

A respira
 Aspectul bio-fiziologic al acestei nevoi se manifestă în respiraţia pulmonară şi
tisulară;
 Dimensiunea psiho-socio-culturală este influenţată de următorii factori: emoţii,
furia, frica, exerciţiile fizice, fumat. Aceste nevoi prezintă particularităţi funcţie de
vârstă, antrenarnent, starea de sănătate etc.
54 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

A bea si a manca
 Dimensiunea bio-fiziologică interesează ritualul mâncatului (ducerea alimentelor la
gură, masticaţia, deglutiţia), digestia, necesarul de calorii;
 Dimensiunea psiho-socio-culturală se manifestă în obiceiurile legate de rasă, religie,
naţionalitate, cultură. Aceste nevoi se modifică odată cu etapele vieţii.

A elimina
 Această nevoie cuprinde eliminarea renală, intestinală, respiratorie, cutanată.
 Aspectul bio-fiziologic variază mult cu vârsta şi starea de sănătate şi este în acelaşi
timp mecanic, chimic, hormonal, nervos;
 Dimensiunile psiho-socio-culturale sunt numeroase. Emoţiile de orice fel modifică
frecvenţa urinară, calitatea şi cantitatea scaunelor, transpiraţia etc.

A te mişca, a te mentine într-o bună postură


 Aspectul bio-fiziologic diferă funcţie de vârstă, starea de sănătate, antrenament.
Sistemul muscular, scheletic, cardiovascular, nervos, influenţează mişcarea şi
adaptarea cu evitarea anumitor posturi.
 Din punct de vedere psiho-socio-cultural mişcarea şi poziţia corpului reflectă
conştient sau inconştient starea de spirit a individului. Mişcarea este influenţată şi de
nivelul cultural. Aceasta influenţează mersul, gesturile, mimica etc. Probleme de
sănătate pot duce la modificări în domeniul motricităţii.

A dormi şi a te odihni
 Din punct de vedere biologic şi fiziologic, somnul sau odihna variază cu vârsta şi
starea de sănătate. Calitatea somnului, ca şi repaosul mintal şi fizic influenţează
sistemele cardio vascular, digestiv, neuro-muscular. O persoană privată de sornn
manifestă tulburari fizice şi psihice.
 Psiho-socio-cultural somnul şi repaosul sunt afectate de emoţii şi obligaţii sociale
(muncă). Există persoane care uzează de droguri pentru a rămâne treji sau pentru a
dormi.

55 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

A se îmbrăca şi a se dezbrăca
 Bio-fiziologic, activităţile cotidiene necesare independenţei în acest domeniu cer o
anumită capacitate neuro-musculară, aceste nevoi fiind diferite, funcţie de vârsta, starea
de sănătate.
 Psiho-socio-cultural se manifestă prin afirmarea personalităţii şi a sexualităţii în
alegerea veşmintelor, anumite grupuri socio-culturale şi religioase au exigenţe
particulare: voal, turban etc.

A mentine temperatura corpului în limita normala


 Componenta bio-fiziologică este cea mai importantă. Odată cu înaintarea în vârstă
temperatura corpului este mai influenţată de cea a mediului înconjurător. Temperatura
corpului depinde de îmbrăcăminte, hidratarea organismului, controlul hipotalamic.
 Componenta psihică este influenţată de emoţii, anxietate, acestea crescând
temperatura corpului.

A fi curat şi a-ţi proteja tegumentele


 Componenta bio-fiziologică se manifestă funcţie de capacitatea fizică de a face
gesturile şi mişcările necesare precum şi de factorii biologici vârsta şi sexul.
 Componenta psihică şi emotivă se reflectă în starea epidermei, în atenţia acordată
părului. Emoţiile afectează transpiraţia şi secreţiile, normele de curăţenie diferă de la un
grup social la altul. Curăţenia este influenţată de cultura grupului.

A evita pericolele.
Pericolele pot proveni din mediul intern sau extern.
 Pe plan bio-fiziologic independenţa rezidă din a evita anumite alimente şi
medicamente şi de a se proteja în desfăşurarea anumitor activităţi zilnice. Este nevoie
de a analiza această nevoie funcţie de vârstă, anumite afecţiuni (depresii).
 Componenta psihică — simpla prezenţă a unei rude, a unei persoane apropiate
pacientului, ascultarea unui gen de muzică preferată, existenţa unei persoane
aparţinătoare aceleiaşi comunităţi, respectarea obiceiurilor proprii, sunt elemente care
dau impresia de siguranţă.

56 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

A comunica cu semenii.
Este o nevoie fundamentală fiinţelor umane.
 Dimensiunea biologică se manifestă sub formă de comunicare verbală sau non-
verbală. Comunicarea yerbală cuprinde limbajul, în timp ce comunicarea non-verbală
cuprinde gesturile, mimica, poziţia corpului, mersul etc.
 Componentele psiho-socio-culturale se manifestă prin alegerea conţinutului
exprimat: sentimente, idei, emoţii. Comunicarea cuprinde sexualitatea. Această
componentă importanta a fiinţei umane se exprimă din copilărie până la bătrâneţe prin
afirmarea de sine, alegerea veşmintelor, în relaţiile sociale. Când un pacient nu are
posibilitatea de comunicare, el trebuie să fie ajutat de asistentă.

A-ţi practica religia


 Componenta bio-fiziologică se exprimă prin mişcări, gesturi, atitudini specifice
cultului: poziţia îngenunchiată, anumite posturi, interzise anumite alimente, tratamente.
 Componenta psiho-socio-culturală — evoluţia practicilor religioase este în funcţie
de fenomenele psiho-sociale şi relaţiile interpersonale. Alterarea stării de sănătate poate
antrena creşterea sau diminuarea adeziunii la religie. În îngrijirea bolnavilor,
respectarea acestei nevoi cere asistentei o educaţie liberală.

A fi ocupat pentru a fi util.


De-a lungul etapelor vieţii fiinţa umană are nevoie să se realizeze, să studieze, să
muncească. Aceste activităţi pot fi legate de sex, dar cea mai mare parte depind de
capacitatea fiziologică şi dezvoltarea psihosocială a individului. Normele culturale
influenţează satisfacerea acestei nevoi. O problemă de sănătate poate să diminueze
temporar sau permanent posibilitatea de a fi util prin diverse activităţi.

A se recrea.
Este o nevoie comună tuturor fiinţelor umane.
 Componenta bio-fiziologică persoanele se pot recrea specific vârstei şi funcţie de
starea de sănătate. Persoanele cu un anumit handicap (orbi, surzi, membre amputate) au
alte căi de recreere decât cei sănătoşi.

57 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

 Fenomenele psihosociale, culturale pot influenţa nevoia de a se recrea. Această


nevoie poate fi satisfacută atât de familie cât şi de societate.

A învăţa.
Nevoia de descoperire, de satisfacere a curiozităţii, de a adăuga cunoştinţe noi este
specifica tuturor, dar mai evidentă la copii.
Componenta biologică este reprezentată de inteligenţă
Apectul psiho-socio-cultural se manifestă prin dorinţa de a afla şi a cunoaşte valoarea
acordată educaţiei de grupul socio-cultural.
Problemele de sanătate fac să se ivească nevoi de învăţare variate: să facă pansamente,
să-şi administreze insulina, alte medicamente, regim alimentar etc. Nevoia de a învăţa
poate fi legată de dorinţa de a fi util, de a se recrea, dar în acelaşi timp şi de a fi
independent.

58 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

PLAN DE ÎNGJIJIRE NURSING


AL PACIENTULUI CU ULCER GASTRODUODENAL

CAZUL CLINIC NR. 1

Nume si prenume: T. M.
Starea civila: casatorit
Talie: 1,45 m, Greutate: 67 kg
Data nasterii: 18.VI.1969
Ocupatia: pensionar
Data internarii: 16.I.2017 ora 945,
Data externarii: 23.I.2017 ora 14
Numarul de zile de spitalizare: 7
Diagnostic la internare: ulcerul gastroduodenal
Diagnostic la externare: ulcerul gastroduodenal
Motivele internarii: paloare, dureri in epigastru, greturi, varsaturi, inapetenta, pirozis
Antecedente heredocolaterale: apendicita la 9 ani, fara importanta.
Antecedente personale: Hepatita cronica.
Antecedente patologice: Amigdalita, otita medie supurativa.
Conditii de viata si munca: Bune.
Venit mediu lunar: pensie
Comportament fata de mediu: Sociabil, orientat temporo-spatial.
Istoricul bolii: Din relatarile bolnavului rezulta ca prezinta astenie fizica, paloare,
dutreri in epigastru, cefalee, pirozis. Nu a facut tratament in ambulator si se prezinta la
camera de garda.
Examen clinic: S-au gasit urmatoarele aspecte patologice: sistemul celulo adipos slab
reprezentat, aparatul cardiovascular normal, celelalte organe si sisteme sunt in limite
normale

59 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

Diagnostic Manifestări Surse de Obiective Intervenţii Evaluare


de nurcing de dificultate autonome şi
dependenţă delegate
16.01.17 - astenie - Durere in - combaterea -psihoterapie Din analiza
Perturbarea fizica epigastru durerii datelor
-urmarirea TA,
nevoii de a - dureri in obtinute am
- prevenirea temperatura,
avea funcţii epigastru complicatiil respiratii, stabililt ca
vitale în - cefalee or diureza din punct de
limite - pirozis vedere al
- supravegher -administrarea
normale: dependentei
ea functiilor tratamentului
respiraţie, pacientei
vitale prescris de
T.A., puls este vorba
medic
de un
(glucoza, no-
pacient cu
spa – 1 tb. De
ulcerul
3 ori/zi, piafen
gastroduode
– 1 f.i.v. la
nal , partial
nevoie)
dependent,
-pregatirea care
pacientei necesita
pentru ingrijiri
recoltarea infirmiere
probelor de privind
sange si urina combaterea
indicate de semnelor si
medic simptomelo
r pe care le
prezinta:
astenie
fizica,
tegumente
palide.
Pacientul
adopta o
pozitie care
sa-i aline
durerea.
Asigurarea
conditiilor
igienico-
sanitare si
de mediu
fizic si
uman, care
sa-i permita

60 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

refacerea
psihica si
fizica,
asigurarea
administrari
i medicatiei
prescrisa de
medic,
educatia
sanitara
privind
modul de
comportare
in spital si
apoi la
domiciliu.
Diagnostic Manifestări Surse de Obiective Intervenţii Evaluare
de nurcing de dificultate autonome şi
dependenţă delegate
17.01.17 - odihna anxietate, asigurarea - creerea unui pacientul nu
Incapacitatea insuficienta durere odihnei climat doarme
de a se - suficiente coresaunzator datorita
odihni slabiciune, - psihoterapie anxietatii,
oboseala - administrarea necesita
de sedative la ingrijiri
indicatia pentru
medicului (1 satisfacerea
tb. Diazepam, nevoii de a
ora 22) dormi
-aerisirea
salonului
înainte de
culcare
-umidificarea
aerului
-reducerea
luminozităţii
-asigurarea
bolnavului că
nu este singur
18.01.17 agitatie, nelinistea combaterea proprii: Pacientului
Anxietate neliniste, fata de anxietatii psihoterapie – îi persistă
cresterea diagnostic si punerea în starea de
ritmului tratament contact cu nelinişte
pacienţi cu necesita
61 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

respirator evoluţie interventia


favorabilă, nursei
asigurarea pentru
unui post TV satisfacerea
favorit, acestei
facilitarea nevoi
vizitelorcât
mai dese ale
membrilor
apropriaţi din
familie
delegate:
administrarea
medicatiei
prescrise de
medic
18.01.17 dificultate de anxietate, combaterea proprii: - bolnavul
ineficacitate a-si exprima durere in durerii si creerea unui partial
la nivel ideile si de a epigastru, anxietatii, microclimat dependent
intelectual accepta greturi, incurajarea corespunzator, in ceea ce
conditia de varsaturi bolnavuluid punerea la priveste
pacient e a-si dispoziţie a nevoia de a
exprima p unor comunica
gandurile
a si broşuri/pliante
sentimentele
r informative
e despre
r ULCER
i GASTRODU
l ODENAL şi
e soluţii de
tratament

Diagnostic Manifestări Surse de Obiective Intervenţii Evaluare


de nurcing de dificultate autonome şi
dependenţă delegate
19.01.17 incapacitatea schimbarea Psihoterapie asistenta bolnavul
Perturbarea de a-si modului de mobilizeaza partial
nevoii de a fi indeplini viata pacienta dependent
util functiile pentru a in ceea ce
legate de un desfasura o priveste
rol social nevoia de a
se
ocupa cu
ceva

62 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

Diagnostic Manifestări Surse de Obiective Intervenţii Evaluare


de nurcing de dificultate autonome şi
dependenţă delegate
20.01.17 Incapacitate Greturi, Asigurarea Proprii: Pacientul nu
Perturbarea de a asimila varsaturi, unei asigurarea unei mai prezinta
nevoii de a alimentele flatulenta, alimentatii alimentatii senzatie de
se alimenta eructatii, cantitative neflatulente voma si
pirozis si calitative repartizata in apetitul se
portii normalizeaz
fractionate si a. Pacientul
la intervale de refuza
3 ore; alimnetele
asigurarea grele, avand
unui aport un apetit
hidric preferential
corespunzator pentru
spatiat supele de
Delegat: zarzavat.
adminstrarea
de solutii
perfizabile
intravenos in
prize spatiate
(glucoza 5%,
metoclopramid
– 1 fiola, no-
spa – 1 fiola)
21.01.17 Dureri in Pacientul Pacientul se Proprii: se Durerea din
Perturbarea epigastru este culcat mobilizeaza ajuta pacientul epigastru se
nevoii de a in pozitia de , sa prezinte sa-si schimbe atenueaza in
avea o buna de cubit o stare de pozitia si sa intensitate,
postura lateral drept, bine, sa fie faca plimbari pacientul
cu pumnul indepartata scurte. facand
presand durerea Delegate: plimbari
epigastrul Administrare scurte in
de antialgice si vederea
antispastice realizarii
(piafen – 1 igienei
fiola i.v. sau personale
i.m., no-spa –
1 fiola i.m.)

63 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

Diagnostic Manifestări Surse de Obiective Intervenţii Evaluare


de nurcing de dificultate autonome şi
dependenţă delegate
22.01.17 Imposibilitat Constipatie Pacientul sa Proprii: Pacientul si-
Perturbarea ea de a avea prezinte o asigurarea unei a reluat
nevoii de a o eliminare eliminare alimentatii tranzitul
elimina normala adecvata bogate in fibre, intestinal in
admisnistrarea urma
de lichide si efectuarii
asigurarea clismei
mobilizarii evacuatorii
Delegate:
adminsitrarea
de purgative
usoare
(carbine – 1
tableta,
eventual 1
clisma
evacuatorie)
Diagnostic Manifestări Surse de Obiective Intervenţii Evaluare
de nurcing de dificultate autonome şi
dependenţă delegate
23.01.2017 refuz de a anxietate, educatie discutii cu bolnavul
refuz de a invata sau de durere in sociala bolnavul prezinta
invata sau de a cunoaste epigastru, stare
a cunoaste teama de a generala
cunoaste buna,
adevarul evolutia
bolii in
spital sub
dieta, repaos
si tratament
este buna,
se obtine
ameliorarea
si se
externeaza
cu
urmatoarele
recomandari
: evitarea
eforturilor
fizice de

64 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

orice natura,
regim
alimentar
hipocaloric,
hiposodat,
cu toti
principii
alimentari,
evitarea
conservelor,
afumaturilor
, acriturilor,
grasimilor
de origine
animala

Epicriza

Pacientul internat in sectia Medicala se externeaza cu urmatoarele recomandari:

1. Respectarea regimului igieno-dietetic sarac in grasimi, rantasuri, picanterii,


prajeli, afumaturi, alimente fierbinti, mese servite in conditii de stres si
neliniste.

2. Respectarea programului de somn, cel putin 30 minute dupa-amiaza.

3. Evitarea medicatiei anti-inflamatorie fara un pansament gastric, inclusiv alcool,


tutun, droguri.

4. Dispensarizare prin medicul de familie.

5. Efectuarea analizei care sa depisteze Helicobacter Pilori

65 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

CAZUL CLINIC NR. 2

Nume si prenume: T. S.
Starea civila: casatorit
Talie: 1,50 m, Greutate: 70 kg
Data nasterii: 10.VI.1960
Ocupatia: pensionar
Data internarii: 18.I.2017 ora 730,
Data externarii: 25.I.2017 ora 12
Numarul de zile de spitalizare: 7
Diagnostic la internare: ulcerul gastroduodenal
Diagnostic la externare: ulcerul gastroduodenal
Motivele internarii: paloare, dureri in epigastru, greturi, varsaturi, inapetenta, pirozis
Antecedente heredocolaterale: nefrectomie dreapta in 1981.
Antecedente personale: fara importanta
Antecedente patologice: Amigdalita, infectii urinare
Conditii de viata si munca: Bune.
Venit mediu lunar: pensie
Comportament fata de mediu: Sociabil, orientat temporo-spatial.
Istoricul bolii: Din relatarile bolnavului rezulta ca prezinta astenie fizica, paloare,
dutreri in epigastru, cefalee, pirozis. Nu a facut tratament in ambulator si se prezinta la
camera de garda.
Examen clinic: S-au gasit urmatoarele aspecte patologice: sistemul celulo adipos slab
reprezentat, aparatul cardiovascular normal, celelalte organe si sisteme sunt in limite
normale

66 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

Diagnostic Manifestări Surse de Obiective Intervenţii Evaluare


de nurcing de dificultate autonome şi
dependenţă delegate
18.01.17 - astenie - Durere in - combaterea -psihoterapie Din analiza
Perturbarea fizica epigastru durerii datelor
-urmarirea TA,
nevoii de a - dureri in obtinute
- prevenirea temperatura,
avea funcţii epigastru complicatiil respiratii, am stabililt
vitale în - cefalee or diureza ca din
limite - pirozis punct de
- supravegher -administrarea
normale: vedere al
ea functiilor tratamentului
respiraţie, dependente
vitale prescris de
T.A., puls i pacientei
medic
este vorba
(glucoza, no-
de un
spa – 1 tb. De
pacient cu
3 ori/zi, piafen
ulcerul
– 1 f.i.v. la
gastroduod
nevoie)
enal,
-pregatirea partial
pacientei dependent,
pentru care
recoltarea necesita
probelor de ingrijiri
sange si urina infirmiere
indicate de privind
medic combaterea
semnelor si
simptomel
or pe care
le prezinta:
astenie
fizica,
tegumente
palide.
Pacientul
adopta o
pozitie care
sa-i aline
durerea.
Asigurarea
conditiilor
igienico-
sanitare si
de mediu
fizic si

67 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

uman, care
sa-i
permita
refacerea
psihica si
fizica,
asigurarea
administrar
ii
medicatiei
prescrisa
de medic,
educatia
sanitara
privind
modul de
comportare
in spital si
apoi la
domiciliu.
19.01.17 - odihna anxietate, asigurarea - creerea unui pacientul
Incapacitatea insuficienta durere odihnei climat nu doarme
de a se - suficiente coresaunzator datorita
odihni slabiciune, - psihoterapie anxietatii,
oboseala - administrarea necesita
de sedative la ingrijiri
indicatia pentru
medicului (1 satisfacerea
tb. Diazepam, nevoii de a
ora 22) dormi
-aerisirea
salonului
înainte de
culcare
-umidificarea
aerului
-reducerea
luminozităţii
-asigurarea
bolnavului că
nu este singur

68 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

Diagnostic Manifestări Surse de Obiective Intervenţii Evaluare


de nurcing de dificultate autonome şi
dependenţă delegate
20.01.17 agitatie, nelinistea combaterea proprii: Pacientului
Anxietate neliniste, fata de anxietatii psihoterapie – îi persistă
cresterea diagnostic si punerea în starea de
ritmului tratament contact cu nelinişte
respirator pacienţi cu necesita
evoluţie interventia
favorabilă, nursei
asigurarea pentru
unui post TV satisfacerea
favorit, acestei
facilitarea nevoi
vizitelorcât
mai dese ale
membrilor
apropriaţi din
familie
delegate:
administrarea
medicatiei
prescrise de
medic
21.01.17 dificultate de anxietate, combaterea proprii: - bolnavul
ineficacitate a-si exprima durere in durerii si creerea unui partial
la nivel ideile si de a epigastru, anxietatii, microclimat dependent
intelectual accepta greturi, incurajarea corespunzator, in ceea ce
conditia de varsaturi bolnavuluid punerea la priveste
pacient e a-si dispoziţie a nevoia de a
exprima p unor comunica
gandurile
a si broşuri/pliante
sentimentele
r informative
e despre
r ULCER
i GASTRODU
ODENAL şi
soluţii de
tratament

69 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

Diagnostic Manifestări Surse de Obiective Intervenţii Evaluare


de nurcing de dificultate autonome şi
dependenţă delegate
21.01.17 incapacitatea schimbarea Psihoterapie asistenta bolnavul
Perturbarea de a-si modului de mobilizeaza partial
nevoii de a fi indeplini viata pacienta dependent
util functiile pentru a in ceea ce
legate de un desfasura o priveste
rol social nevoia de a
se
ocupa cu
ceva
22.01.17 Incapacitate Greturi, Asigurarea Proprii: Pacientul
Perturbarea de a asimila varsaturi, unei asigurarea unei nu mai
nevoii de a alimentele flatulenta, alimentatii alimentatii prezinta
se alimenta eructatii, cantitative neflatulente senzatie de
pirozis si calitative repartizata in voma si
portii apetitul se
fractionate si normalizea
la intervale de za.
3 ore; Pacientul
asigurarea refuza
unui aport alimnetele
hidric grele,
corespunzator avand un
spatiat apetit
Delegat: preferential
adminstrarea pentru
de solutii supele de
perfizabile zarzavat.
intravenos in
prize spatiate
(glucoza 5%,
metoclopramid
– 1 fiola, no-
spa – 1 fiola)

70 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

Diagnostic Manifestări Surse de Obiective Intervenţii Evaluare


de nurcing de dificultate autonome şi
dependenţă delegate
23.01.17 Dureri in Pacientul Pacientul se Proprii: se Durerea
Perturbarea epigastru este culcat mobilizeaza ajuta pacientul din
nevoii de a in pozitia de , sa prezinte sa-si schimbe epigastru
avea o buna de cubit o stare de pozitia si sa se
postura lateral drept, bine, sa fie faca plimbari atenueaza
cu pumnul indepartata scurte. in
presand durerea Delegate: intensitate,
epigastrul Administrare pacientul
de antialgice si facand
antispastice plimbari
(piafen – 1 scurte in
fiola i.v. sau vederea
i.m., no-spa – realizarii
1 fiola i.m.) igienei
personale
24.01.17 Imposibilitat Constipatie Pacientul sa Proprii: Pacientul si-
Perturbarea ea de a avea prezinte o asigurarea unei a reluat
nevoii de a o eliminare eliminare alimentatii tranzitul
elimina normala adecvata bogate in fibre, intestinal in
admisnistrarea urma
de lichide si efectuarii
asigurarea clismei
mobilizarii evacuatorii
Delegate:
adminsitrarea
de purgative
usoare
(carbine – 1
tableta,
eventual 1
clisma
evacuatorie)

71 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

Diagnostic Manifestări Surse de Obiective Intervenţii Evaluare


de nurcing de dificultate autonome şi
dependenţă delegate
25.01.2017 refuz de a anxietate, educatie discutii cu bolnavul
refuz de a invata sau de durere in sociala bolnavul prezinta stare
invata sau de a cunoaste epigastru, generala
a cunoaste teama de a buna,
cunoaste evolutia bolii
adevarul in spital sub
dieta, repaos
si tratament
este buna, se
obtine
ameliorarea
si se
externeaza cu
urmatoarele
recomandari:
evitarea
eforturilor
fizice de
orice natura,
regim
alimentar
hipocaloric,
hiposodat, cu
toti principii
alimentari,
evitarea
conservelor,
afumaturilor,
acriturilor,
grasimilor de
origine
animala

72 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

Epicriza

Pacientul internat in sectia Medicala se externeaza cu urmatoarele recomandari:

1. Respectarea regimului igieno-dietetic sarac in grasimi, rantasuri, picanterii,


prajeli, afumaturi, alimente fierbinti, mese servite in conditii de stres si
neliniste.

2. Respectarea programului de somn, cel putin 30 minute dupa-amiaza.

3. Evitarea medicatiei anti-inflamatorie fara un pansament gastric, inclusiv alcool,


tutun, droguri.

4. Dispensarizare prin medicul de familie.

5. Efectuarea analizei care sa depisteze Helicobacter Pilori

73 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

CAZUL CLINIC NR. 3

Nume si prenume: Z. C.

Starea civila: casatorita

Talie: 1,60 m

Greutate: 70 kg

Data nasterii: 22.VII.1980

Ocupatia: invatatoare

Data internarii: 1.V.2017 ora 1030

Data externarii: 8.V.2017 ora 14

Numarul de zile de spitalizare: 8

Diagnostic la internare: ulcerul gastroduodenal

Diagnostic la externare: ulcerul gastroduodenal

Motivele internarii: greturi, varsaturi, dureri in epigastru, meteorism, pirozis,


eructatii, tegumente palide

Antecedente personale: 2 nasteri la termen si 1 avort

Antecedente fiziologice: Prima menstruatie 7.VI.1995

Conditii de viata si munca: Nu a consumat toxice, alimentatie mixta, variata

Comportament fata de mediu: Sociabila, orientata temporo-spatial

Istoricul bolii: Din relatarile bolnavei rezulta ca prezinta dureri in epigastru si


hipocondrul drept, gust amar, varsaturi alimentare postprandiale, flatulenta.

Examen clinic: S-au gasit urmatoarele aspecte patologice:

- tegumente si mucoase icterice

- sistem ganglio-limfatic superficial

- celelalte organe si sisteme sunt in limite normale

74 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

Diagnostic Manifestări Surse de Obiective Intervenţii Evaluare


de nurcing de dificultate autonome şi
dependenţă delegate
1.05.17 - astenie - Durere in - combaterea -psihoterapie Din analiza
Perturbarea fizica epigastru durerii datelor
-urmarirea
nevoii de a - dureri in obtinute
- prevenirea TA,
avea funcţii epigastru am stabililt
complicatii temperatura,
vitale în lor respiratii, ca din
limite diureza punct de
- supraveghe
normale: vedere al
rea -
respiraţie, dependente
functiilor administrarea
T.A., puls i pacientei
vitale tratamentului
este vorba
prescris de
de un
medic
pacient cu
(glucoza, no-
ulcerul
spa – 1 tb. De
gastroduod
3 ori/zi,
enal acuta,
piafen – 1
partial
f.i.v. la
dependent,
nevoie)
care
-pregatirea necesita
pacientei ingrijiri
pentru infirmiere
recoltarea privind
probelor de combaterea
sange si urina semnelor si
indicate de simptomel
medic or pe care
le prezinta:
astenie
fizica,
tegumente
palide.
Pacientul
adopta o
pozitie care
sa-i aline
durerea.
Asigurarea
conditiilor
igienico-
sanitare si
de mediu
fizic si

75 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

uman, care
sa-i
permita
refacerea
psihica si
fizica,
asigurarea
administrar
ii
medicatiei
prescrisa
de medic,
educatia
sanitara
privind
modul de
comportare
in spital si
apoi la
domiciliu.
Diagnostic Manifestări Surse de Obiective Intervenţii Evaluare
de nurcing de dificultate autonome şi
dependenţă delegate
2.05.17 - odihna anxietate, asigurarea - creerea unui pacienta nu
Incapacitatea insuficienta durere, odihnei climat doarme
de a se - boala suficiente coresaunzator datorita
odihni slabiciune, - psihoterapie anxietatii,
oboseala - necesita
administrarea ingrijiri
de sedative la pentru
indicatia satisfacerea
medicului nevoii de a
-aerisirea dormi
salonului
înainte de
culacare
-umidificarea
aerului
-reducerea
luminozităţii
-asigurarea
bolnavului că
nu este singur

76 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

Diagnostic Manifestări Surse de Obiective Intervenţii Evaluare


de nurcing de dificultate autonome şi
dependenţă delegate
3.05.17 agitatie, Nelinistea combaterea proprii: Pacientei îi
Anxietate neliniste, fata de anxietatii psihoterapie – persistă
cresterea diagnostic si punerea în starea de
ritmului tratament, contact cu nelinişte
respirator pacienta pacienţi cu necesita
fiind evoluţie interventia
informata favorabilă, nursei
despre asigurarea pentru
necesitatea unui post TV satisfacerea
interventiei favorit, acestei
chirurgicale. facilitarea nevoi
Pacienta a vizitelorcât
refuzat mai dese ale
interventia membrilor
chirurgicala, apropriaţi din
semnand familie
consimtama
delegate:
ntul
chirurgical. administrarea
Opteaza medicatiei
actualmente prescrise de
pentru medic
tratamentul
conservator.
Diagnostic Manifestări Surse de Obiective Intervenţii Evaluare
de nurcing de dificultate autonome şi
dependenţă delegate
4.05.17 dificultate de anxietate, combaterea proprii: - bolnava
ineficacitate a-si exprima durere in durerii si creerea unui partial
la nivel ideile si hipocondrul anxietatii, microclimat dependenta
intelectual drept incurajarea p corespunzator in ceea ce
bolnavei
a de , punerea la priveste
a-si r dispoziţie a nevoia de a
exprima
e unor comunica
gandurile
r si broşuri/pliant
sentimentel
i e informative
e l despre
e hepatită şi
soluţii de
tratament

77 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

4.05.17 Frisoane care Incapacitate Pacienta sa Proprii: T in


cedeaza la a de a aibe aplicarea de momentul
Perturbarea
medicatia mentine T temperatur buiote cu apa frisonului
nevoii de a
obisnuita in limite a corpului calda, este 39,80
mentine
normale in limite frictionarea C; dupa
temperature
normale tegumentelor interventii
in limite
pacientei T devine
normale
Delegate: 36,40 C
administrarea
de algocalmin
1 fiola i.v.
5.05.17 refuz de a anxietate, educatie discutii cu bolnava
refuz de a invata sau de durere in sociala bolnava prezinta
invata sau de a cunoaste hipocondrul stare
a cunoaste drept, teama generala
de a buna,
cunoaste evolutia
adevarul bolii in
spital sub
dieta,
repaos si
tratament
este buna,
se obtine
ameliorare
a si se
externeaza
cu
urmatoarel
e
recomanda
ri: evitarea
eforturilor
fizice de
orice
natura,
regim
alimentar
hipocaloric
, hiposodat,
cu toti
principii
alimentari,
evitarea
conservelor
,

78 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

afumaturilo
r,
acriturilor,
grasimilor
de origine
animala
Diagnostic Manifestări Surse de Obiective Intervenţii Evaluare
de nurcing de dificultate autonome şi
dependenţă delegate
6.05.17 incapacitatea schimbarea psihoterapi asistenta bolnava
Perturbarea de a-si modului de e mobilizeaza partial
nevoii de a fi indeplini viata pacienta dependenta
util functiile pentru a in ceea ce
legate de un desfasura o priveste
rol social nevoia de a
se
ocupa cu
ceva
7.05.17 Incapacitate Greúri, Asigurarea Proprii: Pacienta nu
Perturbarea de a asimila varsaturi, unei asigurarea mai
nevoii de a alimentele flatulenta alimentatii unei prezinta
se alimenta cantitative alimentatii senzatie de
si calitative neflatulente voma si
repartizata in apetitul se
portii normalizea
fractionate si za.
la intervale de Pacienta
3 ore; refuza
asigurarea alimnetele
unui aport grele,
hidric avand un
corespunzator apetit
spatiat preferential
Delegat: pentru
adminstrarea supele de
de solutii zarzavat.
perfizabile
intravenos in
prize spatiate
(glucoza 5%,
metocloprami
d – 1 fiola,
no-spa – 1
fiola)

79 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

7.5.17 - Dureri in Pacienta Pacienta s Proprii: se Durerea


Perturbarea epigastru este a se ajuta pacienta din
nevoii de a imobilizata mobilizeze, sa-si schimbe epigastru
avea o buna in pozitia de sa prezinte pozitia si sa se
postura cubit lateral o stare de faca plimbari atenueaza
drept, cu bine, sa fie scurte. in
pumnul in indepartata Delegate: intensitate,
epigastru durerea Administrare pacienta
ameliorand de antialgice facand
durerea si antispastice plimbari
(piafen – 1 scurte in
fiola i.v. sau vederea
i.m., no-spa – realizarii
1 fiola i.m.) igienei
personale
Diagnostic Manifestări Surse de Obiective Intervenţii Evaluare
de nurcing de dificultate autonome şi
dependenţă delegate
8.05.17 Imposibilitat Constipatie Pacienta sa Proprii: Pacienta si-
Perturbarea ea de a avea prezinte o asigurarea a reluat
nevoii de a o eliminare eliminare unei tranzitul
elimina normal adecvata alimentatii intestinal in
bogate in urma
fibre, efectuarii
admisnistrare clismei
a de lichide si evacuatorii
asigurarea
mobilizarii
Delegate:
adminsitrarea
de purgative
usoare
(carbine – 1
tableta,
eventual 1
clisma
evacuatorie)
8.02.17 Apatie, anxietate, educatie asistenta bolnava
Perturbarea dezinteres durere in sanitara creeaza partial
nevoii de a fata de cei hipocondrul activitati dependenta
se recrea din jur drept creative la in ceea ce
care sa priveste
participe nevoia de a
pacienta se recrea

80 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

Epicriza
Pacienta internata in sectia Boli interne, refuzand interventia chirurgicala, se
externeaza cu urmatoarele recomandari:

1. Respectarea regimului igieno-dietetic sarac in grasimi, rantasuri, picanterii,


prajeli, afumaturi, alimente fierbinti, mese servite in conditii de stres si
neliniste.

2. Respectarea programului de somn, cel putin 30 minute dupa-amiaza.

3. Evitarea medicatiei anti-inflamatorie fara un pansament gastric, inclusiv alcool,


tutun, droguri.

4. Dispensarizare prin medicul de familie.

5. Efectuarea analizei care sa depisteze Helicobacter Pilori

6. Cura balneara in statiunile Slanic Prahova, Baile Herculane, Vatra Dornei.

7. Pregatirea pentru interventia chirurgicala in Centrul de chirurgie Timisoara,


pentru care a optat.

81 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

CONCLUZII

Această lucrare aduce clarificări legate de tehnicile şi practica îngrijirii


bolnavilor de ulcer gastroduodenal, fiindu-mi utilă în activitatea desfăşurată. De
asemenea, impactul fizic şi psihic al acestei boli, precum şi necesitatea formării unor
deprinderi igieno-dietetice adecvate ale bolnavilor, m-au determinat să analizez, să
studiez şi să aprofundez cunoştinţele legate de aceasta, pentru o mai bună educare a
bolnavilor aflaţi în tratament şi sub îngrijirea mea.

În urma analizei efectuate s-a constatat că în ţările puternic industrializate


frecvenţa acestei afecţiuni este de 15% din populaţia adultă cu raportul între ulcerul
gastric şi ulcerul duodenal egal cu 1/3. Ulcerul gastroduodenal este mai frecvent la
bărbaţi decât la femei raportul fiind de 3/1.

Ulcerul duodenal este mai frecvent la vârstă adultă (35-40 de ani), cu o


frecvenţă în creştere la adolescenţi, pe când incidenţa ulcerului gastric creşte constant
cu vârsta.

Datoritǎ metodelor noi de tratament, pacienţii cu ulcer gastroduodenal pot duce


o viaţǎ normalǎ, fǎrǎ sǎ li se impunǎ modificarea stilului de viaţǎ sau restricţii
dietetice.

Activitatea noastrǎ, a asistenţilor medicali este ştiinta vieţii şi a morţii, este o


întậlnire dintre „o ỉncredere” şi „o conştiinta”, cere vocaţie, dǎruire, respect, sacrificii,
empatie, profesionalism.

Scopul final al pregătirii noastre este îmbunătăţirea calitǎţii vieţii pacienţilor noştri,
evidentǎ fiind aplecarea spre latura umanǎ a actului medical, principiul urmat fiind:”noi
vindecǎm oameni şi nu boli”.

82 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastroduodenal - Proiect - 2017

BIBLIOGRAFIE

1. C. Mozes, Tehnica Ingrijirii Bolnavului, Editura Medicala, Bucuresti, 1999


2. Corneliu Borundel, Manual de medicina interna pentru cadre medii, Ed. ALL 1995
3. Dan Georgescu, Boli interne, Editura National, Bucuresti,1998
4. Florea Ticmeanu, Sorin Simion, Patologie chirurgicala, Editura Medicala, Bucuresti -
2000
5. Georgeta Aurelia Balta, “Tehnici generale de ingrijire a bolnavilor”, E.D.P.
Bucuresti, 1995
6. I. Petrescu, Curs de semiologie medicala, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti,
1996
7. I.C.Voiculescu, I.C.Petricu, Anatomia si fiziologia omului - editia IV, Bucuresti -
1998
8. Karl Heinz Kristel, Ingrijirea bolnavului, Editura All, Bucuresti - 1998
9. Lucretia Titirca, Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare
nevoilor fundamentale, vol.I, ed.Viata medicala Romaneasca, Bucuresti, 2003.
10. Lucretia Titirca, Ghid de nursing, Editura Viata medicala romaneasca, Bucuresti -
1998
11. Lucretia Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali,
ed.Viata medicala Romaneasca, Bucuresti, 2003.
12. Lucretia Titirca, Manual de ingrijiri speciale acordate de asistenta medicala, Editura
Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2000
13. Lucretia Titirca, Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistenta medicala,
Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti - 2000
14. Lucretia Titirca, Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicală,
ed.Viata medicala Romaneasca, Bucuresti, 2001.
15. Lucretia Titirca, Urgentele medico-chirurgicale, sinteze, ed. Medicala, Bucuresti,
2005.
16. Trevor Weston, Atlas de anatomie

83 | P a g e