Cancerul Gastric

SCOALA POSTLICEALA SANITARA
SFANTUL LUCA TULCEA
INGRIJIREA PACIENTULUI CU
CANCER GASTRIC
ELEV:
INDRUMATOR: PROF. AS. SIMIONOV ADRIANA

INGRIJIREA PACIENTULUI CU CANCER GASTRIC
___________________________________________________________________________
_
PROMOTIA 2013
CUPRINS:
Argument............. 3
Capitoulul I Anatomia si fiziologia stomacului si a duodenului......... 4
Capitoulul II Cancerul gastric..... 17
Capitolul III Rolul autonom si delegat al asistentului

medical in ingrijirea
pacientului.....................................................................
...........................44
Capitoulul IV Cazul I. 51
Capitolul V Cazul II.... 64
Capitoulul VI Cazul III 80
Capitolul VII Educatie pentru sanatate privind lcancerul gastric.......92

Anexa 1 Anatomia si fiziologia stomacului si a
duodenului..................103
Anexa 2 cancerul
gastric...........................................................................105
Anexa 3 Tehnica injctarii intramusculare..............................................106
Bibliografie.....107
2
___________________________________________________________________________
_
ARGUMENT
In fata pacientului neoplazic o ridicare neputincioasa a umerilor este

manifestata adeseori, ca semn al inclinarii arsenalului terapeutic inaintea invaziei
anarhice aducatoare de moarte.
Un daca nepronuntat, atit de medic cit i de pacient declanseaza un
regret si totodata o inclestare pentru o pastrare o perioada mai lunga sau mai
scurta, a celui mai nepretuit dar:VIATA.
Se apreciaza ca cu cit se cunoaste mai bine o maladie si diagnosticheaza in
stadiile timpurii, cu atit ea beneficiaza de un tratament mai eficient. Cancerul
gastric nu face exceptie de la aceasta regula. Desi frecventa sa este relativ
stationara in ultimii ani, el se mentine totusi in seria neoplaziilor cu un indice
redus de supravietuire. Solutia ce se impune pentru rezolvarea acestei provocari
o constituie numai un diagnostic precoce stabilit cu ajutorul unor mijloace
explorationiste in continua perfectionare si un tratament amplu ce necesita
competenta, daruire, si nu in ultimul rind eforturi financiare aducatoare de
aparatura medicala si medicamente adecvate.
"Executia prescriptiilor medicale cu competenta si constiinciozitate

ramne doar o parte a activitatii asistentei medicale. Esentiala ramne
Cunoasterea bolnavului, a problemelor si nevoilor sale. "
3
___________________________________________________________________________
_
Lucretia Clocotici
CAPITOLUL I
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA STOMACULUI SI A
DUODENULUI
1. ANATOMIA STOMACULUI SI A DUODENULUI
Aparatul digestiv cuprinde un grup de organe a caror functie principala

este digestia. Segmentele tubului digestiv sunt: cavitatea bucala, faringele,
esofagul, stomacul, intestinul subtire si intestinul gros. Pe langa aceste segmente,
aparatul digestiv cuprinde si o serie de glande anexe, ale caror secretii ajuta la
digestia si absorbtia alimentelor: glandele salivare, ficatul si pancreasul. Tractul
digestiv sau gastro-intestinal seamana cu un tub, ale carui portiuni difera ca
marime, structura si functie. Tubul digestiv poate fi divizat in trei portiuni:
portiunea ingestiva, deasupra stomacului, servind doar la transportul alimentelor,
portiunea digestiva, formata din stomac si intestinul subtire, unde alimentele sunt
pregatite pentru a fi absorbite si portiunea ejectiva, formata din intestinul gros pe
unde resturile digestive sunt eliminate.
Glandele anexe ale tubului digestiv.

In tubul digestiv se gasesc numeroase glande, unele in peretii sai, altele
constituind organe glandulare anexe. Glandele anexe din peretii tubului digestiv
4
___________________________________________________________________________
_
sunt raspindite indeseobi in tunica mucoasa si in unele segmente (esofag si
duoden), acestea patrund pana in tunica submucoasa. Glandele mari dinafara
peretilor tubului digestiv, numite glande anexe, comunica cu cavitatea
segmentului digestive respectiv prin conducte excretoare. In aceasta categorie
intra glandele salivare, ficatul si pancreasul. Glandele salivare sunt: Glandele
salivare mici, Glandele salivare mari (Glanda parotida, Glanda submandibulara,
Glanda sublinguala).
Fiziologia aparatului digestiv.
Aparatul digestiv are ca functie principala digestia si absortia substantelor

alimentare, deci joaca un rol esential in nutritia organismului. Prin digestie
intelegem totalitatea transformarilor mecanice, fizice si chimice pe care le sufera
alimentele in diferite segmente ale tubului digestiv. Ca urmare a acestor
transformari, moleculele complexe,insolubile ale alimentelor (glucide, lipide,
proteine) sunt descompuse in molecule simple, solubile, care pot trece din tubul
digestiv (mediul extern) in sange sau limfa(mediul intern). In procesul de
digestie intervin enzimele secretate de glandele din mucoasa tubului digestiv si
glandele anexe ale acestuia. Digestia se produce numai in acele segmente ale
tubului digestiv in care se secreta enzime specifice si anume in cavitatea bucala
(digestia bucala), in stomac (digestia gastrica) si in intestinul subtire (digestia
intestinala).
Prin absortie se intelege trecerea substantelor nutritive din lumenul
intestinal in sange si limfa. Procesul de absortie are loc pe toata intinderea
tubului digestiv, dar organul principal specializat pentru aceasta functie este
intestinul subtire.
Alaturi de aparatul circulator si respirator,aparatul digestiv asigura
organismului materialul necesar functiilor vitale, acopera pierderile
5
___________________________________________________________________________
_
energetice,inlocuieste materialul uzat si produce elementele necesare dezvoltarii
organismului.
Digestia bucala.
Totalitatea transformarilor mecanice si chimice pe care le sufera alimntele

in cavitatea bucala poarta denumirea de digestie bucala. Transformarile mecanice
sunt realizate prin actul masticatie, iar cele chimice prin actiunea enzimelor
existente in saliva. Digestia bucala se caracterizeaza indeseobi prin procese
mecanice, datorita caror alimentele sunt faramitate si amestecate cu saliva.Saliva
usureaza actul masticatiei si formarea bolului alimentar, contribuind astfel,prin
enzimele care le contine, la transformarile chimice ale alimentelor.
Saliva este un lichid incolor cu aspect filant si opalescent, cu o densitate
cuprinsa intre 1002 si 1012 si cu o reactie slab acida (pH=6-7). La om, cantitatea
de saliva secretata in 24 de ore este cuprinsa intre 1000 si 1500 mililitrii cu un
debit de circa 50 mililitrii pe ora. Saliva este secretata de glandele salivare mari
(parotida, sublinguala si submandibulara) si de glandele salivare mici, situate in
grosimea mucoasei bucale.
Stomacul
Stomacul este un organ abdominal al tubului digestiv, situat intre esofag si

duoden. Este asezat in etajul superior al cavitatii abdominale, intre diafragm,
ficat, colon transvers si peretele abdominal, ocupand loja gastrica.
6
___________________________________________________________________________
_
Zona de proiectie a stomacului la peretele abdominal ocupa o parte din
epigastru si cea mai mare parte a hipocondrului stang. In ortostatism, la
examenul radiologic, stomacul are forma de carlig cu o portiune lunga, verticala
si o portiune scurta, orizontala, orientata spre dreapta.
Stomacul are 2 fete, 2 margini si 2 extremitati:
fetele stomacului sunt una anterioara si una posterioara, orientate in

plan frontal.
marginile stomacului - dreapta sau mica curbura, cu concavitatea

spre dreapta si superior, stanga sau marea curbura, cu convexitatea
spre stanga si inferior.
extremitatile stomacului - superioara, orificiul cardia si inferioara,

orificiul piloric prin care se continua cu duodenul.
Anatomo-functional, stomacul are 2 portiuni:
verticala sau digestiva care se imparte in:
- fundul sau fornixul stomacului, situat deasupra planului orizontal

care trece prin cardia. Aceasta portiune din stomac reprezinta camera
cu aer, care nu se umple cu alimente.
- corpul stomacului - pana la incizura angulara.
orizontala sau de evacuare care cuprinde:
- antrul piloric
- canalul piloric
7
___________________________________________________________________________
_
Separatia dintre cele doua portiuni este indicata de incizura angulara si
depresiunea data de sfincterul antrului. Prima este o depresiune anatomica bine
vizibila in orice imprejurare la examenul radiologic, iar cea de-a doua este o
depresiune functionala, realizata din actiunea fibrelor musculare oblice ale
stomacului. Portiunea verticala este mai voluminoasa, saculara si cuprinde
aproximativ 2/3 din stomac, iar portiunea orizontala este mai ingusta, tubulara si
cuprinde 1/3 din stomac. Ca dimensiuni, in stare de umplere moderata stomacul
are o lungime de 25 cm, latime maxima intre cele doua curburi 12 cm, grosime
masurata intre cei doi pereti 8 cm. Capacitatea mijlocie a stomacului este de
1300cm3. In anumite imprejurari, mai ales in stari patologice, capacitatea sa se
poate modifica - un obstacol la nivelul cardiei va ingreuna patrunderea
alimentelor in stomac, ceea ce va duce la micsorarea capacitacii acestuia, iar un
obstacol la nivelul regiunii pilorice va impiedica evacuarea chimului gastric in
duoden si astfel va determina cresterea capacitacii gastrice.
Stomacul, din punct de vedere al mijloacelor de fixare, este mentinut la

locul sau prin presiunea exercitata de contractia muschilor peretilor abdominali,
prin structura anatomica de continuitate a acestuia intre esofag si duoden, prin
pediculii vasculo-nervosi, prin diferite structuri peritoneale care-l leaga de
organele invecinate si prin aderenta fetei posterioare a fundului stomacului la
peretele posterior al abdomenului.
Structura stomacului cuprinde cele 4 tunici intalnite la tubul digestiv:
seroasa - reprezentata de peritoneul visceral
musculara - formata din fibre musculare netede dispuse in 3 straturi:

longitudinal, extern, circular, mijlociu, care la nivelul pilorului formeaza
sfincterul piloric si oblic, intern. Muschii stomacului imprima peretilor
acestuia doua tipuri de miscari:
8
___________________________________________________________________________
_
- peristolice, prin care alimentele se raspandesc pe peretii stomacului
si se dispun in straturi
- peristaltice, de inantare a continutului gastric spre pilor.
submucoasa - care contine reteaua vasculonervoasa a stomacului si

plexul nervos vegetativ Meissner.
mucoasa - care captuseste fata interna a stomacului, avand o grosime de

aproximativ 2 mm.
Mucoasa formeaza numeroase cute sau plici mucoase, care sunt mai
accentuate cand stomacul este gol sau cand se contracta. Mucoasa este formata
dintr-un epiteliu de invelis cilindric simplu, un aparat glandular, un corion si o
musculara a mucoasei.
Aparatul glandular este format din glande unicelulare, raspandite printre

celulele epiteliale si care secreta mucus cu rol protector fata de actiunea
fermentilor proteolitici; si din glande gastrice, situate in profunzimea mucoasei.
Glandele gastrice se impart in:
glande fundice - la nivelul fornixului, formate din trei tipuri de celule:
- principale sau zimogene care secreta pepsinogenul (profermentul

pepsinei), se gasesc si la nivelul corpului stomacului.
- parietale care secreta HCl
- accesorii, care secreta factorul intrinsec Castle sau antianemic.
glande cardiale - care secreta mucus, la nivelul orificiului cardia.
glande pilorice - care predomina la nivelul micii curburi si a canalului

piloric, secreta mucus.
glande Brunner - asemanatoare celor din duoden.
Aceste doua sisteme, simpatic si parasimpatic, formeaza plexul nervos

submucos Meissner si plexul nervos din musculara Auerbach. Duodenul
9
___________________________________________________________________________
_
reprezinta prima portiune a intestinului subtire, este fixat de peretele posterior al
abdomenului. Este cuprins intre sfincterul piloric si unghiul duodenojejunal. Are
o lungime de 25 - 30 cm. Duodenul are forma unei potcoave, in care este cuprins
capul pancreasului. Duodenului i se descriu 4 portiuni:
superioara sau subhepatica sau bulbul duodenal. Este sediul de electie
al ulcerului duodenal (D1).
descendenta care prezinta in zona mijlocie, ampula lui Vater in care se
deschid: canalul coledoc, canalul pancreatic principal Wirsung (D2).
portiunea orizontala sau prevertebrala (D3).
portiunea ascendenta sau lateroaortica (D4).
Portiunea ascendenta se continua prin unghiul sau flexura duodeno-
jejunala cu jejunul. Duodenul este un organ retroperitoneal, acoperit de
peritoneu. El se proiecteaza pe:
- coloana vertebrala - intre L1-L4
- peretele abdominal anterior - in epigastru si regiunea ombilicala
Structura duodenului este reprezentata de cele 4 tunici caracteristice
tubului digestiv: seroasa, musculara, submucoasa si mucoasa. Tunica musculara
este formata din fibre netede musculare dispuse intr-un strat:- longitudinal
extern
- circular intern
Tunica mucoasa contine glande Lieberkuhn si glande Brunner.
Vascularizatia duodenului
arteriala - este reprezentata de ramuri din artera gastroduodenala si artera
mezenterica superioara.
venoasa - care se varsa in vena porta.
Inervatia duodenului este data de ramuri din plexul celiac si plexul
mezenteric.
10
___________________________________________________________________________
_
2. FIZIOLOGIA STOMACULUI SI A DUODENULUI
In fiziologia stomacului si duodenului, sau in fiziologia digestiei si

absorbtiei mai exact, un rol deosebit il au si organele anexe ale tractului digestiv
si anume pancreasul si ficatul.
Pancreasul este o glanda cu secretie mixta: exo si endocrina. Pancreasul
exocrin este o glanda acinoasa, ai carui produsi de secretie sunt enzimele
digestice (tripsina, steapsina,etc). Canaliculele acinoase conflueaza si se deschid
in canalul excretor principal. Pancreasul endocrin este reprezentat de insulele
Langerhans, insule celulare raspandite in pancreas, inconjurate de o retea
capilara sinusoidala, in care se varsa produsul de secretie, hormonii insulina si
glucogonul, cu rol in metabolismul glucidic.
Aparatul excretor al pancreasului este reprezentat de 2 canale:
canalul pancreatic principal Wirsung, care strabate glanda de la coada
la cap. Se uneste cu canalul coledoc formand ampula Vater care se
deschide in duoden la nivelul papilei mari. La nivelul orificiului de
deschidere se gaseste sfincterul Oddi.
canalul pancreatic accesor Santorini, care se deschide tot in duoden la
nivelul papilei mici.
Ficatul este o alta glanda anexa a tubului digestiv, cea mai voluminoasa
glanda a organismului. Produsul de secretie externa al ficatului este bila. Secretia
biliara a ficatului este continua, dar evacuarea ei in intestin este ritmata de
perioadele digestive. In perioadele interdigestive, bila este depozitata in vezica
biliara, unde se concentreaza de aproximativ 20 de ori, prin absorbtia apei si a
sarurilor anorganice. Vezica biliara este situata pe fata inferioara a ficatului. Este
un organ cavitar.
Digestia reprezinta totalitatea proceselor de transformare pe care
alimentele le suporta in trecerea prin tractul digestiv pentru absorbtie. Digestia
11
___________________________________________________________________________
_
incepe in cavitatea bucala, unde alimentele introduse sufera un proces de
faramitare numit masticatie, dupa care sunt imbibate cu saliva si transformate in
bol alimentar. Secretia salivara intervine si in degradarea enzimatica a
polizaharidelor. Dintre enzimele salivare, cea mai importanta este amilaza
salivara sau ptialina care degradeaza amidonul fiert sau copt, in dextrine, care
au molecule mai mici.
Digestia gastrica
Stomacul este un organ cavitar, in care alimentele sunt depozitate un timp
indelungat pentru a putea fi amestecate cu sucul gastric si transformate intr-o
forma acceptabila pentru intestin, numita chim gastric. Prin miscarile active ale
peretilor stomacului, chimul gastric este evacuat activ in duoden. Transformarile
pe care alimentele le sufera in stomac, sunt rezultatul:
- actiunii enzimelor din sucul gastric
- miscarilor stomacului
Sucul gastric este secretat in cantitate mare in perioadele digestive si
absent sau foarte scazut in perioadele interdigestive din cursul zilei sau noptii.
Sucul gastric este un lichid clar, incolor sau usor opalescent cu puternica reactie
acida (pH=1-1,5). Este format in cea mai mare parte de HCl. HCl este secretat de
celulele parietale sau oxintice ale glandelor gastrice. In afara de HCl. Sucul
gastric contine si enzime:
pepsina este cea mai importanta enzima a sucului gastric. Este
secretata sub forma inactiva de pepsinogen, eliberat de celulele principale
sau zimogene care se gasesc in toata mucoasa gastrica - si in duodenul
proximal (bulbul duodenal). Transformarea pepsinogenului in pepsina are
loc sub influenta HCl. Pepsina transforma proteinele in substante mai
simple - polipeptide sau peptone.
labfermentul sau renina este analoga celei din stomacul unei
rumegatoare. Labfermentul transforma cazeinogenul solubil din lapte in
12
___________________________________________________________________________
_
cazeina insolubila, in prezenta Ca++. Are importanta la sugar, impiedicand
trecerea rapida a laptelui din stomac in intestin.
lipaza gastrica este intalnita numai in stomacul copilului. Ea desface
grasimile fin emulsionate (din lapte si galbenus de ou).
lizozimul
factorul intrinsec Castle sau antianemic. Favorizeaza absorbtia
vitaminei B12. Lipsa lui apare in carenta de vitamina B12.
mucina are rol protector al mucoasei gastrice.
Reglarea secretiei gastrice se face nervos si umoral.
Controlul nervos este asigurat de fibre simpatice (cu actiune inhibitorie) si
fibre parasimpatice (cu actiune stimulatoare). Controlul umoral se face prin
gastrina si histamina. Gastrina este o substanta secretata de celulele parietale
gastrice sub actiunea parasimpaticului (nervul vag). Gastrina stimuleaza
formarea de HCl, pepsina si in mica masura motricitatea stomacului.
Controlul secretiei gastrice poate fi divizat in 3 faze:
faza cefalica: contactul alimentelor cu mucoasa bucala declanseaza
reflex o crestere a secretiei gastrice. De asemenea stimulii olfactivi,
vizuali sau auditivi, pot determina o crestere a secretiei gastrice. A foast
demonstrata de Pavlov, prin experienta pranzului fictiv sau micului
stomac.
faza gastrica: este declansata de patrunderea alimentelor in stomac.
Dureaza 3-4 ore, timp in care alimentele raman in stomac si are loc
digestia gastrica.
faza intestinala: este produsa de prezenta chimului gastric in duoden.
Volumul secretiei gastrice este foarte redus si sarac in acid.
Inhibitia secretiei gastrice este determinata prin: - mecanism de autoreglare,
cand pH-ul sucului gastric scade sub 2; - eliberarea de catre mucoasa duodenala
13
___________________________________________________________________________
_
a unei substante numita enterogastron; - prostaglandinele E (prostaglandinele
sunt acizi grasi nesaturati).
Explorarea secretiei gastrice se face prin recoltarea sucului gastric prin sondaj
gastric cu sonda Einhorn. Recoltarea se face "a jeun" timp de 30-60 minute, prin
aspirare la intervale de 15 minute. Apoi se injecteaza histamina si se continua
aspirarea continutului gastric inca 60-120 minute tot la interval de 15 minute.
Aciditatea si volumul fiecarei probe se inscriu pe un grafic si arata dinamica
secretiei gastrice.
Motricitatea gastrica
Functia principala a stomacului este de a depozita alimentele ingerate si de a

asigura amestecul acestora cu sucul gastric. Chimul format este eliminat ritmic in
duoden datorita miscarilor produse de musculatura gastrica. Umplerea
stomacului cu alimente (intre anumite limite) determina doua feluri de
contractii:
tonice sau peristolice, ale fundului si corpului stomacului, prin care
alimentele se disperseaza si sunt amestecate cu sucul gastric.
peristaltice (sunt unde de contractie si de relaxare), prin care continutul
gastric inainteaza spre pilor. Undele de relaxare sunt urmate de evacuarea
unei cantitati mici de chim in duoden.
Peristaltism
Motilitatea gastrica este coordonata nervos-vegetativ prin nervul vag care

stimuleaza peristaltismul si prin fibrele simpatice care inhiba peristaltismul si
14
___________________________________________________________________________
_
umoral de catre enterogastron (eliberat de mucoasa duodenala la contactul cu
grasimile din chimul gastric), care inhiba peristaltismul gastric.
Explorarea motilitatii gastrice se face prin examenul radiologic al
stomacului dupa administrarea unei substante de contrast (bariu).
Digestia intestinala
Digestia inceputa in cavitatea bucala este continuata in stomac si
terminata, finisata, in intestinul subtire. La digestia intestinala participa:
sucul pancreatic
bila
sucul intestinal propriu-zis
Sucul pancreatic este produsul de secretie al pancreasului exocrin. El se varsa in
duoden prin canalul Wirsung si uneori prin canalul Santorini. Sucul pancreatic
are un bogat continut enzimatic care actioneaza asupra celor trei principii
alimentare (glucide, lipide, proteine); cele mai importante sunt:
tripsina, desface polipeptidele sau peptonele in di-, tri- si
ditetrapeptide. Tripsina este secretata sub forma de tripsinogen si activata
de enterokinaza.
lipaza pancreatica este activata de sarurile biliare, Ca ++ si aminoacizi.
Ea descompune grasimile in glicerina si acizi grasi.
amilaza pancreatica are actiune mai puternica decat amilaza salivara,
descompunand si amidonul crud. Dozarea amilazei in sange, da indicii
asupra functiei pancreatice ( N=8-32 unitati Wolgemuth).
Reglarea secretiei pancreatice se face prin mecanism nervos vegetativ (vagul
stimuleaza secretia de enzime pancreatice), si umoral prin:
- secretina
- pancreozimina
- colecistokinina, acestea stimul secretia de suc pancreatic.
15
___________________________________________________________________________
_
Bila este produsul de secretie si excretie hepatica. Bila nu este un suc digestiv
propriu-zis, pentru ca nu contine enzime. Singura enzima biliara care se excreta
prin bila este fosfataza alcalina ( N=2-4,5 unitati Bodansky sau 21-91 u.i/l la
370C). Bila mai contine:
saruri biliare, care se formeaza pe seama colesterolului. Functia
sarurilor biliare: - emulsionarea grasimilor (fractionarea lipidelor in
picaturi foarte fine); - activeaza lipazele din intestin; - favorizeaza
absorbtia acizilor grasi.
pigmenti biliari, care rezulta din descompunerea hemoglobinei la nivel
hepatic. Se formeaza globina si fierul care sunt reutilizate, iar porfirina se
descompune in pigmenti biliari. Din globina se formeaza biliverdina
(culoare verde) care este redusa la bilirubina (culoare galben-aurie).
Bilirubina circula in sange sub forma neconjugata, insolubila numita
bilirubina indirecta sau neconjugata. La nivelul ficatului aceasta este
conjugata cu acidul glicuronic si formeaza bilirubina directa sau
conjugata. Pigmentii biliari sunt reprezentati de bilirubina care ajung prin
caile biliare in intestin. Acumularea pigmentilor biliari in tesuturi, da
culoarea galbena a tegumentelor si mucoaselor = icter.
colesterolul este o alta substanta organica care se gaseste in bila; el
este mentinut in suspensie datorita sarurilor biliare. Cand concentratia
sarurilor biliare scade, colesterolul precipita si formeaza calculi biliari.
Reglarea secretiei biliare este stimulata de saruri biliare, produsii de digestie
proteica, grasimile si uleiurile (mai putin glucidele), secretina (eliberata de
glandele duodenale), nervul vag. Substantele care maresc secretia biliara se
numesc coleretice. Desi bila este secretata continuu, eliminarea ei in intestin este
ritmata de perioadele digestive. In perioadele interdigestive, bila se acumuleaza
in vezica biliara. Nervos, evacuarea bilei este stimulata de vag si inhibata de
16
___________________________________________________________________________
_
simpatic, iar umoral, evacuarea este stimulata de colecistokinina (eliberata de
mucoasa duodenala).
CAPITOLUL II
CANCERUL GASTRIC
CANCERUL GASTRIC: este un proces proliferativ de neoformatie a

peretelui gastric.
INCINDENTA CANCERULUI GASTRIC
Cancerul gastric reprezinta cea mai frecventa forma de tumora maligna a

tractului digestiv din tara noastra, incidenta prezentand insa mari variatii
geografice (cea mai ridicata in Banat). Afectiunea survine de doua ori mai
frecvent la barbati decat la femei. Desi numarul cazurilor aparute la tineri a
crescut in ultimul timp, incidenta maxima a cancerului gastric este la varsta
cuprinsa intre 50 si 60 de ani (varsta 'cancerului gastric').
17
___________________________________________________________________________
_
Incidenta difera mult de la o tara la alta (maxima in Chile, Japonia, China,
Austria, Finlanda, Ungaria si minima in Egipt, Malayezia, SUA) din motive
ramase necunoscute.
ETIOPATOGENIE
Cauza cancerului ramane inca necunoscuta, desi in geneza lui au fost

incriminati mai multi factori dintre care amintim:
1. EREDITATEA
Exista numeroase observatii clinice in care membrii unei anumite familii

(printre care si cea a lui Napoleon Bonaparte) sunt afectati in mod particular de
cancer gastric.
De asemenea sunt suficiente dovezi care atesta persoanele cu grupa

sanguina A II (nesecretanti de antigen de grup sanguin) sunt mai predispuse la
cancer gastric decat cele cu alte grupe sanguine.
De asemenea bolnavii cu acanthosis nigricans (o afectiune dermaiologica

transmisa genetic) dezvolta extrem de frecvent cancerul gastric.
2. FACTORI LOCALI (leziuni gastrice 'precanceroase') Afirmatia

clasica a lui Konjetzny 'cancerul gastric nu apare niciodata pe o mucoasa
sanatoasa' ramane inca valabila.
In mod particular, intereseaza acele leziuni ale mucoasei gastrice care intr-
o anumita proportie se malignizeaza, de unde denumirea lor de leziuni
'precanceroase'.
Din acesti factori locali amintim:
18
___________________________________________________________________________
_
- gastrita atrofica insotita de aclorhidrie si anemie pemicioasa unde
frecventa cancerului gastric este de cinci ori si respectiv de douazeci de ori mai
mare decat restul populatiei;
- metaplaziile intestinale;
- polipi glandulari;
- polipi vilosi.
Bolnavii cu gastrita Menetrier si rezectii gastrice dupa ulcer gastric sau

duodenal, dupa 10 ani de interventie, pot fi incadrati in grupa factorilor de risc;
Ulcerul gastric poate fi considerat stadiu precanceros cu o frecventa de

malignizare pana la 10%.
3. FACTORI DE MEDIU
- alimente;
- agenti infectiosi;
- continutul solului in minerale - au fost incriminati pe baza incidentei

mai mari a cancerului gastric in anumite regiuni ale lumii si in mediul urban fata
de cel rural, dar nu exista dovezi suficiente in privinta rolului in geneza acestei
afectiuni.
ANATOMIA PATOLOGICA
19
___________________________________________________________________________
_
Aproape 90% din tumorile maligne ale stomacului sunt reprezentate de
adenocarcinoame care se dezvolt pe seama epiteliului glandular al mucoasei
gastrice.
Localizarea cea mai frecvent este zona antral (51-60%), urmat de mica
(20%) i marea curbur (20%) i apoi zona cardio-tuberozitar (12-15%). n
ultimii 15-20 ani, se constat o cretere a frecvenei localizrii cardio-
tuberozitare, concordant cu creterea frecvenei cancerului esofagului inferior.
Tumorile maligne gastrice, dup esutul de provenien, se mpart n:
- tumori epiteliale - carcinoame;
- tumori conjunctive sarcoame;
- leiomiosarcoame;
- fibrosarcoame;
- rabdosarcoame:
- angiosarcoame;
- schwanoame maligne;
- alte tumori maligne
- mioblastoame;
- limfoame maligne Hodgkin i non-Hodgkin;
- tumori maligne secundare
Carcinomul gastric este cea mai frecvent tumor malign a stomacului; n
evoluia sa se deruleaz dou stadii importante pentru terapie i prognostic:
- carcinomul gastric precoce;
- carcinomul gastric avansat.
Carcinomul gastric precoce corespunde stadiului n care tumora e
localizat la nivelul mucoasei i submucoasei.
n carcinomul gastric avansat tumora este invaziv local i frecvent
nsoit de diseminri la distan, prezentnd din punct de vedere macroscopic
urmtoarele 3 forme (dup Marson i Dawison, 1979):
20
___________________________________________________________________________
_
- vegetant
- ulcerat
- infiltrativ.
Forma vegetant apare sub forma unei proieminene sau a unor muguri
crnoi de diverse mrimi, cu ntindere variabil i se ntlnete mai frecvent n
zona cardio-tuberozitar (zona C) i a corpului gastric (zona M);
Forma ulcerat, caracterizat printr-o ulceraie de dimensiuni variabile, de
obicei ntins, cu margini proieminente i baza indurat, cu localizare mai
frecvent n zona antral (zona A);
Forma infiltrant se manifest prin ngroarea peretelu gastric cu dispariia
pliurilor mucoasei ce poate cuprinde o zon sau tot stomacul.
Prin ulcerarea tumorilor vegetante, polipoide, apar forme ulcero-vegetante
reprezentate de o ulceraie crateriform n mijlocul unei tumori dup cum,
formele ulcerate, pot avea fundul sau marginile acoperite cu muguri crnoi,
urmare a regenerrii mucoasei. Aspectul exterior al stomacului canceros este
diferit, n raport cu sediul, volumul i extensia tumorii. n cele stenozante,
stomacul apare dilatat i cu pereii edemaiai. n tumorile infiltrative ce ating
seroasa, apar pete sidefii, netede i dure la palpare. n cancerele invadante,
stomacul ader la organul vecin care a fost invadat.
Cancerul incipient, early cancer", include tumorile limitate la
submucoas. Se pare c exist o relaie strns ntre profunzimea invaziei,
aspectul microscopic i supravieuire.
Macroscopic, cancerul superficial gastric, se prezint la endoscopie, sub 3
tipuri:
tipul I, protruziv (exofitic) corespunde unui polip malignizat;
tipul II, superficial submprit n 3 subgrupe:
a - ridicat", ca o mic proeminen
b - plat", cu mucoasa decolorat
21
___________________________________________________________________________
_
c - denivelat", cu ulcerarea superficial a mucoasei ce poate fi acoperit
de fibrin.
tipul III, ulcerat (excavat) cu ulcerare profund a mucoasei, asemntor
unui ulcer benign.
ntre acesta aspecte exist asemnri ce se pot grupa astfel: I cu IIa i IIc
cu III sau se pot asocia la acelai bolnav sub forma unor leziuni multifocale
(fig. ).
Fig. nr. Aspecte endoscopice de cancer gastric superficial

(early cancer)
Linita plastic reprezint forma tipic de cancer gastric infiltrant.
Debuteaz, de obicei, la nivelul orificiilor (pilor, cardia) i cuprinde circular, tot
stomacul ce prezint pereii ngroai, cartonai i retractai cu pliurile mucoasei
disprute. Uneori se poate limita la antru sau fornix i corp.
Limfomul gastric reprezint ntre 1-4% din carcinoamele gastrice i se
prezint, macroscopic, ca o tumor ulcerat, bine delimitat, cu infiltrarea
zonelor din jur.
22
___________________________________________________________________________
_
Carcinoidul stomacului se ntlnete n proporie de 2% fa de alte
localizri digestive, cel mai frecvent fiind ntlnit la apendice (70%) i n zona
cecal (20%).
Aspectele hisiopatologice variate ale cancerului gastric au generat
multiple discuii, privind clasificarea acestora, dup cum leziunea s-a dezvoltat
pe o mucoas normal sau metaplazic i n raport de asocierea diverselor forme.
S-au fcut mai multee clasificri microscopice:
a) Potet F. distinge 3 forme fhistopatologice de cancer:
- tipice, reprezentate de adenocarcinoame lobulare sau tubuliforme, izolate
sau asociate, cu celule cubice, bazofile, clare sau spumoase, cu incluziuni
mucipare i cu strom abundent i variabil;
- atipice, alctuite din celule izolate sau n plaj", cu celule
mucosecretante, nucleu excentric - celule n inel cu pecete
- metatipice, cu celule cilindrice bazofile, cu dilataii sau vegetaii papilare
i secreie mucoas inconstant, aprut pe o mucoas cu metaplazie intestinal.
b) OMS - clasific adenocarcinoamele n:
- papilare, proieminene epiteliale cu ax conjunctivo-vascular;
- tubulare, formate din tubi ramificai cu strom fibroas;
- mucinoase (coloide) cu aspect de lacuri mucoase;
- cu celule n inel cu pecete, ntlnite frecvent n linita plastic.
n afar de adenocarcinoame, n clasificarea OMS s-au mai cuprins:
- carcinomul adenoscuamos
- carcinomul nedifereniat.
c) Lauren P. clasific leziunile, pe criterii histoiogice i de extensie, n 3
forme:
- intestinal (70%) cu structura de adenocarcinom tubular sau papilifer,
bine difereniat, asemntor adenocarcinoamelor de colon, ce se dezvolt pe o
mucoas gastric cu metaplazie intestinal; -caracteristici:
23
___________________________________________________________________________
_
- coeziune celular crescut;
- leziunile de tip intestinal sunt frecvent ulcerative;
- apare la nivelul antrului i a micii curburi;
- este precedat de stri precanceroase;
- predomin la populaiile din zonele cu risc crescut;
- este frecvent la brbai i la pacienii peste 60 de ani;
- d metastaze hepatice;
- din punct de vedere clinic sngerarea i ulceraiile sunt manifestri
frecvente
- difuz (20%) alctuit din celule mucosecretante. Caracteristici:
- coeziunea celular este absent;
- e mai frecvent la tineri i femei;
- cuprinde ntreg stomacul determinnd scderea distensi-bilitii peretelui
gastric;
- se asociaz cu un prognostic prost;
- incidena sa este egal n populaie, fiind totui mai frecvent ntlnit n
zonele cu risc sczut pentru cancer gastric;
- se asociaz cu grupul sangvin AII;
- prezint extensie pe cale peritoneal;
- mixt (6%) cu celule din cele 2 forme.
- mixt (6%) cu celule din cele dou forme.
d) Goseki N. i colab. face clasificarea cancerelor gastrice n raport de
gradul de difereniere i cantitatea de mucus precum i de posibilitile de
diseminare i recidive, n 4 categorii:
- cancere tubulare (30%), srace n mucus;
- cancere tubulare bogate n mucus (15%);
- cancere difereniate cu mucus redus (27,5%) cu metastazare osoas;
24
___________________________________________________________________________
_
- cancere difereniate bogate n mucus (27,5%) cu extensie ganglionar i
invazia organelor vecine i a peritoneului.
Aceast clasificare a ptruns foarte mult n practic, ntruct, prin gradul
de difereniere i cantitatea de mucus, are i o importan prognostic.
SIMPTOMATOLOGIA
Simptomatologia cancerului gastric este necaracteristica.
Perioada initiala. Cancerul gastric debuteaza insidios, cu semne clinice

neprecise. In aceasta perioada se disting urmatoarele forme clinice:
a) Formele total latente in care primul semn este dat de tumoarea

epigastrica, sau o complicatie de tipul hemaiemezei, perforatiei si stenozei, care
poate sa apara pe langa inoperabilitatea cazului respectiv. Uneori existenta
cancerului poate fi relevata de o metastaza.
b) Formele nedureroase in cadrul carora se disting:
- forma de debut progresiv , in care micile semne ale lui SAVITKI

('sindromul de alarma') trebuie atent si corect interpretate. Inapetenta sau
anorexia electiva nemotivata, pierderea ponderala, slabirea fortei fizice, scaderea
capacitatii de munca, modificarea tranzitului in sensul diareei sau constipatiei
trebuie sa atraga atentia;
- forma dispeptica in care bolnavii sunt etichetati ca biliari, constipati

sau colitici;
- formele complicate cu hemoragie digestiva, disfagie, obstructie

pilorica si flebite sunt mai rare, complicatia putand fi tardiva.
Formele dureroase
25
___________________________________________________________________________
_
Desi sunt considerate frecvente, trebuie bine interpretata notiunea de
durere, deoarece nu orice disconfort gastric atrage atentia bolnavului. Aceste
forme vor fi rezervate mai ales ulcero - cancerului.
Perioada de stare prezinta trei semne subiective de baza:
- durerea epigastrica manifestata prin greutate epigastrica permanenta;
- anorexia totala, urmaia de slabire progresiva;
- varsaturile alimentare, insotite de mici hemoragii sau 'apa

canceroasa'.
EXTENSIA CANCERULUI GASTRIC
Propagarea tumorii se realizeaz pe urmtoarele ci:

- cale direct (prin extensie local, interesnd structurile normale
adiacente);
- cale limfatic;
- cale sangvin;
- cale peritoneal.
Propagarea pe cale direct, extensiv sau prin contiguitate (cancer
infiltrativ), are loc n suprafa i n profunzime, de-a lungul i n grosimea
peretelui, cuprinznd stomacul n totalitate. Extensia n profunzime se face la
seroas i de aici la nivelul organelor vecine stomacului, funcie de localizarea
gastric. Astfel, n localizarea antral i a micii curburi sunt invadai ficatul,
vezica biliar, pancreasul, iar localizrile pe marea curbur i faa ventral,
colonul i pediculul splenic. Infiltrarea esofagului abdominal, a aortei
abdominale sau pilierilor diafragmului este ntlnit n localizrile cardio-
tuberozitare.
26
___________________________________________________________________________
_
Invazia pe cale limfatic se face pe cile limfatice interesnd cele 16 grupe
ganglionare dup localizarea tumorii: proximal, mijlocie, distal. n Japonia s-a
evaluat relaia interesarea metastatic ganglionar - sediul tumorii.
Invazia pe cale sangvin duce la apariia de metastaze hepatice,
pulmonare, osoase, cerebrale, meningeene, cutanate. Apariia metastazelor crete
mortalitatea pn la 9,5% n primele 12 luni.
Invazia pe cale peritoneal duce la apariia de celule neoplazice n spaiul
intraperitoneal, cu generare de metastaze epiploice, peritoneale, peritoneo-
viscerale (printre care metastazele ovariene bilaterale tumorile Krukenberg, sau
carcinomatoza peritoneal, cu ascit).
STADIALIZAREA CARCINOMULUI GASTRIC
Stadializarea TNM: - se aplic numai pentru carcinoame;

- trebuie s existe confirmarea histologic a bolii.
T = tumora
N = nodulii limfatici
M = metastazele
Investigaiile pentru aprecierea categoriilor T, N, M sunt:
- pentru T: examenul clinic, imagistic, endoscopic, biopsie i/sau
explorarea chirurgical;
- pentru N: examenul clinic, imagistic, i/sau explorarea chirurgical;
- pentru M: examenul clinic, imagistic i/sau explorarea chirurgical.
T - tumora primar
Tx - tumora primar nu poate fi apreciat;
To - tumora primar nu este evideniat;
27
___________________________________________________________________________
_
Tis- carcinom "in situ": tumora intraperitoneal fr invazia laminei
propria
T.l - tumora invadeaz lamina propria sau submucoasa;
T.2 - tumora invadeaz musculara proprie sau subseroasa;
T.3 - tumora invadeaz seroasa (peritoneul visceral) fr invazia struc-
turilor adiacente;
T.4 - tumora a invadat structurile adiacente.
*Tumora poate penetra stratul muscular cu extensie n ligamentele gastro-
colic i gastro-hepatic sau n micul sau marele oment fr perforaia peritoneului
visceral ce acoper aceste structuri. In acest caz tumora se clasific ca T.2. Dac
exist perforarea peritoneului visceral ce acoper ligamentele gastrice sau
omentul, tumora e clasificat ca T.3.
*Structurile adiacente stomacului sunt: splina, colonul transvers, ficatul,
diafragmul, pancreasul, peretele abdominal, glandele suprarenale, rinichiul,
intestinul subire i retroperitoneul.
N - ganglionii limfatici regionali reprezentai de nodulii micii i marii

curburi, de cei ai arterelor gastric stng, hepatic comun, splenic, trunchi
celiac, ligamentul hepato-duodenal.
Nx - ganglionali limfatici regionali ce nu pot fi apreciai;
N0 - fr metastaze n ganglionii regionali;
N1 - metastaze n 1-6 ganglioni regionali.
N2 - metastaze n 7-15 ganglioni regionali.
N3 - metastaze n peste 15 ganglioni regionali.
Japonezii identific 16 grupe ganglionare limfatice, mprite n 3 staii
Grupul 1 - paraesofagian drept;
2 - paraesofagian stng;
3 - de-aiungul curburii mici;
28
___________________________________________________________________________
_
4 - de-alungul marii curburi;
5 - suprapiloric drept (a. gastric dreapt);
6 - subpilorici;
7 - de-alungul arterei gastrice stngi;
8 - satelii ai arterei hepatice comune;
9 - ai trunchiului celiac;
10 - din hilul splinei;
11 - de-alungul arterei splenice;
12 - din ligamentul hepato-duodenal;
13 - retroduodenopancreatici;
14 - la originea arterei mezenterice superioare;
15 - de-alungul arterei colice medii;
16 - paraaortico-cavi.
Aceste grupe au fost divizate n 3 staii:
I - grupele 1-6.
II - grupele 7-11.
III - grupele 12-16.
n raport de sediul tumorii i de cile de drenaj limfatic, ali autori
consider 4 stadii gangiionare:
I - pn la 3 cm de tumor;
II - ntre 3-5 cm;
III - ntre 5-10 cm;
IV - la distan.
M - metastaze la distan.
Mx - nu pot fi evaluate.
M0 - fr metastaze la distan.
M1 - prezena metastazelor la distan.
29
___________________________________________________________________________
_
Clasificarea exact se face postterapeutic, se noteaz cu simbolul pTNM i
corespunde categoriilor de T, N i M. Pentru stabilirea categoriei N 0 este
obligatorie examinarea a cel puin 15 noduli limfatici.
Pe baza acestor elemente, carcinoamele gastrice au fost grupate n 4 stadii (tabel I).
Stadiul 0 Tis N0 M0
Stadiul IA T1 N0 M0
IB T1 N1 N0
Stadiul II T1 N2 M0
T2 N1 M0
T3 N0 M0
Stadiul IIIA T2 N2 M0
IIIB T3 N1 M0
T4 N0 M0
Stadiul IV T4 N1,2,3 M0
T1,2,3 N3 M0
T1-4 N0-3 M1
n afar de aceti parametri, n clasificarea TNM se are n vedere i

gradingul histopatologic ai tumorii.
G - gradul histopatologic.
Gx - gradul de difereniere nu poate fi precizat.
G1 - tumori bine difereniate.
G2 - tumori moderat difereniate.
G3 - tumori slab difereniate.
G4 - tumori nedifereniate
Dup actul chirurgicale se apreciaz dac exist esut tumoral restant: R -
esut tumoral restant.
Rx - nu se poate aprecia prezena de resturi tumorale.
R0 - nu exist esut tumoral restant macroscopic.
R1 - prezena de esut tumoral microscopic.
30
___________________________________________________________________________
_
R2 - esut tumoral restant,apreciat macroscopic.
Clasificarea japonez, mparte carcinoarnele gastrice n 4 stadii, n raport
cu profunzimea tumorii i invazia ganglionilor limfatici: /
- Stadiul I: tumori ce nu invadeaz subseroasa i fr invazie ganglionar.
- Stadiul II: tumori ce ajung n subseroasa cu invazia ganglionilor locali.
- Stadiul III: tumori ce cuprind seroasa cu invazia ganglionilor regionali;
- Stadiul IV: tumori cu invadare ganglionar la distan i metastaze.
FORME CLINICE DE CANCER GASTRIC

Formele clinice ale cancerului gastric sunt foarte numeroase, variind dup
localizare, simptome i evoluie.
Forme anatomo-clinice
Cancerul antro-piloric este localizarea cea mai frecvent (60%). n
cadrul acestei localizri sunt:
forme cu tumor localizat iniial la orificiul piloric, ajungnd rapid la
instalarea unei stenoze primitive;
forme juxtaorificiale, ce invadeaz secundar orificiul piloric, realiznd mai
trziu strmtoarea orificiului printr-o stenoz secundar.
Evolueaz cu dureri, dispepsie i vrsturi tardive, ajungnd la stenoza
piloric i clapotaj. Tumora se palpeaz mai trziu, dar la palparea profund se
observ accentuarea durerii la dreapta liniei mediene i chiar o mpstare a
regiunii epigastrice nsoit de contractur care mpiedic ptrunderea n
profunzime. Studiul coninutului gastric arat prezena unui lichid de staz mai
abundent, cu resturi alimentare, uneori chiar de 2-3 zile. Examenul radiologic
arat lacune regiunii pilorice, adeseori ulcerat i ntrzierea evacurii gastrice.
Fibrogastroscopia evideniaz tumora i permite biopsia.
Cancerul cardio-tuberozitar (15%) este mai rar i dificil de diagnosticat.
Dac produce de la nceput stenoza orificiului gastric superior va mbrca forma
31
___________________________________________________________________________
_
cancerului extremitii inferioare a esofagului cu: disfagie precoce, vrsturi
imediat postprandial, regurgitaie, absena tumorii la palpare, uneori
hematemez. Radiografia eso-gastric, n Trendelenburg, evideniaz semnele
stazei esofagiene, prezena lacunei i refluxul gastro-esofagian datorit
infiltraiei neoplazice. Fibrogastroscopia precizeaz diagnosticul.
Cancerul feelor stomacului i al curburilor evolueaz cu semne terse i o
mare laten clinic ce ntrzie diagnosticul. Tumora se palpeaz tardiv n
epigastru. Radiologic se eviideniaz lacuna sau ulceraia, endoscopia fiind
examenul de elecie.
Cancerul cu stenoz medio-gastric este o form de biloculare n care
cele dou pungi, superioar i inferioar sunt unite printr-un canal de
comunicare, lung, neregulat, central, aezat axial, expresia localizrii procesul
neoplazic n zona medio-gastric. Examenul radiologic d imaginea
caracterisitic de clepsidr.
Linita plastic (schirul gastric sau cancerul tottal al stomacului) invadeaz
precoce orificiile, infiltreaz pereii i ngusteaz lumenul gastric. Semnle
frecvente sunt senzaiile de saietate precoce i vrsturile, mpstarea
epigastric. Tranzitul baritat arat cavitatea gastric foarte ngustat, rigiditatea
pereiolor, tergerea pliurilor, absena contraciilor peristaltice.
Forme simptomatice
Forma anemic se caracterizeaz prin instalarea precoce a unei anemii de
tip feripriv, ca urmare a sngerrilor mici i repetate, cu apariia tardiv a
semnelor de impregnaie neoplazic.
Forma dispeptic (cu manifestri nespecifice, dar accentuate) mprumut
aspecte pseudoulceroase i pseudohepatobiliopancreatice, urmate de scdere
ponderal i astenie.
Forma gastralgic reprezint neoplaziile cu metastaze dureroase,
posterioare, invadante pancreatic i celiac.
32
___________________________________________________________________________
_
Forma febril este mai frecvent la tineri, gravide cu evoluie rapied
metastazant. Apare ca urmare a necrozelor tumorale i resorbiei de pirogeni i
prezint metastaze precoce.
Forma caectic caracterizat prin slbire progresiv i anemie marcat,
apare n stadii avansate de boal.
METODE DE EXPLORARE N CANCERUL GASTRIC
Examenul radiologic - este o metod de diagnostic valoroas pentru

depistarea cancerului gastric n perioade timpurii i utile. Radiografiile de
ansamblu i seriate ale stomacului pot fi obinute prin dou tehnici radiologice
eseniale:
- radiografia gastric n strat subire (realizat cu ajutorul compresiunii
dozate sau postural) n formele incipiente, superficiale
- radiografia gastric n repleie total.
Cancerul gastric, att clinic, ct i radiologie, mbrac dou forme
principale:
- cancerul gastric incipient;
- cancerul gastric avansat.
Cancerul gastric incipient poate mbrca trei forme macroscopice crora le
corespund imagini radiologice caracteristice:
- cancerul gastric infiltrant sau schiros:
- se traduce macroscopic prin placard;
- radiologic - prin rigiditate.
- cancerul ulcerat
- macroscopic - crater
- radiologic - ni
- cancerul vegetant
- macroscopic - proeminene, ecrescene.
33
___________________________________________________________________________
_
- radiologic - lacun
Clasificarea Gutmann - Bertrand pentru cancerul gastric la debut este:
- cancerul infiltrant - se localizeaz:
-n partea vertical a micii curburi (determin rigiditatea micii curburi,
tradus radiologic prin aspect imobil i liniar al segmentului infiltrat; undele
peristaltice se opresc la partea superioar a zonei rigide i reapar sub aceast
zon - aspect de scndur pe valuri),
-la nivelul unghiului micii curburi (se observ lrgirea unghiului micii
curburi),
-prepiloric (se traduce prin ngustarea lumenului antral i rigiditatea
pereilor)
- cancerul ulcerat:
- cel mai frecvent se traduce prin "ni n platou" al crei fund are caracter
liniar, contur rigid i e denivelat de mica curbur. Fundul niei poate fi situat pe:
linia ipotetic a curburii normale; n afara liniei curburii normale -
supradenivelat; subdenivelat - ni ncastrat. Pliurile mucoasei sunt modificate,
tinznd s convearg spre leziune, sunt rigide i nu se deformeaz la apsare, iar
prezena ulceraiei le ntrerupe.
- cancerul vegetant - aspecte:
- lacuna de substan opac cu un contur discontinuu spre mica curbur;
- pliurile mucoasei nu sunt mpinse i deviate ca n tumorile benigne, ci
ntrerupe brusc la periferia leziunii; sunt ngroate i rigide;
- cancerul vegetant ce se dezvolt n suprafa (en nappe) nu proemin
prea mult n lumenul gastric; se observ o lips de precizie a conturului i aspect
mltinos (la compresiunea n strat subire).
Cancerul gastric avansat
- cancerul corpului gastric
- formaiune vegetant - pe mica curbur: pierdere de substan marginal;
34
___________________________________________________________________________
_
- pe una din fee: lacun;
- formaiune ulcerat - ni de dimensiuni mari, zdrenuit, cu tonaliti
neomogene;
- cancerul prepiloric
- pentru leziunea dezvoltat n inel (virol)
- pierdere se substan marginal, prin ngustarea lumenului antral, lumen
ce poate ajunge la dimensiunile unui creion (sau cotor de mr). Bariul se scurge
continuu prin acest traiect rigid;
- ngustarea poate merge la stenoz (bariul nu trece din poriunea vertical
n cea orizontal - poriune "amputat").
- cancerul ulcerant - ni cu "rdcini;"
- cancerul infiltrant - apare schirul gastric ce se ntinde de la antru spre
sinus i corpul gastric. Radiologie stomacul e mai mic i mai sus situat, are
forma de plnie, curburile infiltrate sunt rigide i prezint trepte, pilorul e
incontinent.
-cancerul cardiei
- n cancerul vegetant tumora se observ ca o formaiune de pri moi,
opac, ce transpare prin luminozitatea camerei cu aer;
- n cancerul infiltrant, cnd cardia e rigid i deschis, aerul din fornix e
eliminat i la ecran se constat dispariia camerei cu aer.
Endoscopia cu biopsie intit

Endoscopia cu biopsie este examenul cei mai performant pentru
diagnosticul de cancer gastric, fiind indicat pentru depistarea n mas
(screening) depistare individual i monitorizarea persoanelor cu risc. n plus,
endoscopia poate deveni i o metod terapeutic.
Prin aceast metod japonezii au reuit s descopere cancer incipient
(early cancer) n 40% din cazurile de cancer gastric.
35
___________________________________________________________________________
_
Cancerul gastric incipient (limitat la mucoas si submucoas) prezint,
dup clasificarea Murakami, (1972) urmtoarele aspecte:
- forma proeminent (protruziv);
- forma superficial cu trei variante:
- elevat;
- plat;
- depresionat.
- forma excavat
Fig. nr. Clasificarea endoscopic a cancerului incipient

(Chiri I. Cancerul gastric, 13/1984
In tipurile proeminent i superficial biopsiile (multiple) se recolteaz din

plin leziune; n tipul escavat biopsiile se recolteaz din margine.
Cancerul gastric avansat
- tipul l Borrmann (forma vegetant) se prezint la examenul endoscopic
sub forma unor ecrescente de diferite dimensiuni, de culoare albicioas, cenuie
sau rou aprins. Tumora e de obicei unic, neregulat, conopidiform, friabil,
snger uor la atinigerea cu endoscopul.
- tipul II Borrmann se prezint ca un ulcer cu margini elevate i infiltrate,
congestionate, elevate i infiltrate cu delimitare net de mucoasa din jur.
Dimensiunile sunt mari: 3-5 cm; biopsia trebuie prelevat din marginea intern a
ulcerului;
36
___________________________________________________________________________
_
- tipul III Borrmann (forma ulcero-infiltrativ) - este forma de ulcer pe
proces infiltrativ i se prezint la endoscopie sub aspectul mucoasei infiltrate,
congestionate, elevate i friabile pe care se gsete un ulcer neregulat, profund,
craterul murdar, cu sfaceluri. Biopsia este pozitiv att din mucoasa din jurul
ulcerului/ct i din craterul ulceros i din marginea acestuia.
- tipul IV Borrmann (forma infiltrativ) - se prezint sub aspectul pliurilor
gastrice mari, ngroate, rigide, de culoare rou aprins (contrastnd cu mucoasa
din jur), friabile la biopsie, cu ulceraii pe suprafa. Prelevarea biopsic se face
din zone multiple, din profunzimea leziunii.
Numrul de biopsii ce trebuie realizat pentru a obine o acuratee crescut
a diagnosticului este de 6-10 (cu pozitivitatea biopsiei de 95%).
Aspectele endoscopice de cancer apar sub forma de:
- polipi adenomatoi dezvoltai de obicei, pe o gastrit atrofic (80%),
unici sau multipli, cu risc de malignizare dac diametrul depete 2 cm. Polipii
hiperplastici i granulo-chistici au un risc mai mic de malignizare. Biopsiile
multiple pot evidenia benignitatea sau malignitatea leziunii. In cazul unui polip
solitar (sau 2-3 polipi) cu baz mic de implantare se poate face electrorezecia
endoscopic pn la seroas. Dac nu exist invazie n muscularis mucosae,
bolnavul va fi urmrit periodic, n caz contrar se recomand intervenia
operatorie;
- ulceraii ale mucoasei cu margini estompate sngernde i rigide, cu
pliuri divergente n jur, din care se vor lua fragmente (din margini i din fundul
ulceraiei) pentru examen histopatologic ce are o sensibilitate de 96%;
- infiltraii ale mucoasei, greu de identificat, n cele localizate, mucoasa
apare ridicat, ondulat i ngroat cu limita net fa de zona normal, n stadii
avansate, stomacul este rigid, nu se dilat, fr peristaltic cu ulceraii
superficiale i placarde alb-gibui. Datorit infiltrrii, biopsia este dificil;
37
___________________________________________________________________________
_
- asociere de ulceraii de dimensiuni variabile cu tumori de vecintate i
hipertrofia pliurilor caracteristice pentru limfoame. Cercetarea Helicobacter
pilory este obligatorie;
- mici tumorete roii, localizate n special, n zona fundic, pe fondul unei
gastrite atrofice, se ntlnesc n carcinoide;
- noduri submucoi, cu baza larg, ulcerai n vrf, caracteristici pentru
leiomiosarcoame i schwanoame, cu biopsii, adesea negative.
n tumorile mici, sub 2 cm diametru, se va ncerca electrorezecia lor, pn
n zona sntoas cu excizia bazei i examen histopatologic.
Ecoendoscopia
Ecoendoscopia ofer date importante n tumorile infiltrative, apreciind
profunzimea i ntinderea acesteia. Minisonda de ultrasonografie se introduce
prin fibrogastroscop i se exploreaz tumora i zonele limitrofe.
Ecoendoscopia aduce informaii privind:
- mrimea leziunii;
- invazia tumoral local;
- adncimea invaziei:
- ganglionii limfatici locali invadai;
- vizualizeaz organele vecine
Are abilitatea de a arta att extensia intramural ct i pe cea extramural,
favoriznd o diagnosticare corect a rezecabilitii locale a tumorii. Cel mai mult
se folosete n realizarea stadializrii cancerelor de esofag, stomac i rect. Datele
cunoscute din literatura de specialitate demonstreaz c ecoendoscopia este cea
mai bun metod imagistic pentru evaluarea adncimii invaziei tumorale (T) i
existena adenopatiei de vecintate. Este o metod sensibil i n detectarea
cancerelor gastro-intestinale recurente de la nivelul anastomozei chirurgicale.
38
___________________________________________________________________________
_
Ecografia abdominal transparietal nu are valoare dect n formele
avansate, unde poate evidenia o mas tumoral gastric i prezena metastazelor
hepatice.
Tomografia computerizat - aduce informaii privind stadiul bolii.

Folosind CT se face evaluarea extensiei tumorii prin determinarea ngrorii
peretelui gastric (folosind o substan de contrast - gastrografin).
Moss i colab., bazndu-se pe aspectele CT, au mprit carcinomul gastric
n 4 stadii:
- stadiul I - mase intraluminale fr ngroarea peretelui gastric;
- stadiul II - ngroarea peretelui gastric (mai mult de l cm) i mase
exofitice;
- stadiul III - ngroarea peretelui gastric i nsmnarea prin continuitatea
tumorii n organele adiacente: pancreas, splin, ficat, mezocolon transvers,
esofag;
- stadiul IV - ngroarea peretelui gastric i metastaze distale.
Rezonana magnetic nuclear ofer relaii mai de finee dect C.T. prin
imagini tridimensionale ce evideniaz masele tumorale, invazia de vecintate i
ganglionar precum i prezena metastazelor hepatice (prin injectare i.v. de oxid
de fier).
Citologia exfoliativ
Examenul microscopic al sedimentului obinut prin extragerea lichidului
de lavaj gastric, dup aplicarea unei tehnici de exfoliere mecanic (periaj) a
mucoasei gastrice, poate pune n eviden celule atipice corespunztoare tipului
de cancer. Examenul citologic permite aprecierea numrului i calitii mitozelor,
iar n unele cazuri descoper i conglomerate celulare (cuiburi celulare) ce cresc
39
___________________________________________________________________________
_
valoarea diagnostic a acestei metode. Examenul citologic al lichidului de
spltur gastric dup administrarea de tetraciclin n doze de l g/zi, timp de 4-5
zile, ofer n plus ansa detectrii fluorescenei selective n lumina ultraviolet a
celulelor tumorale. Testul fluorescenei la tetraciclin se bazeaz n principal pe
faptul c celulele neoplazice fixeax tetraciclin care le confer un grad de
fluorescen) pentru o perioad mai mare dect celulele gastrice normale.
Date de laborator orienteaz spre diagnosticul de cancer gastric pe baza

unor explorri hematologice i biochimice.
viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) este crescut, fr a fi un semn
patognomonic (>100 mm/h);
anemia microcitar, hipocrom, feripriv este important, ntruct ea este
prezent i n formele incipiente, ca urmare a pierderilor mici i repetate de
snge;
testul hemocult", (hemoragii oculte n scaun) prezent i n alte sngerri
digestive, poate orienta medicul spre investigaii suplimentare;
chimismul gastric evideniaz hipo sau anaciditatea, cu prezena
germenilor microaerofiii (Boas-Oppler) iar citologia din sediment (dup
centrifugare) poate descoperi prezena celulelor atipice.
Markerii tumorali au rol n monitorizarea postoperatorie, pentru apariia

recidivelor locoregionale sau a metastazelor.
Markerii imunologici prezeni n sucul gastric sau n plasm au un rol
redus n diagnosticul cancerului, avnd o specificitate redus, i nu au intrat n
practica curent. Dintre ei citm:
- o glicoprotein ce inhib secreia de pepsinogen;
- modificri cantitative i calitative ale secreiei de mucus;
- beta-glicuronidaza i LDH care au o specificitate mai mare;
40
___________________________________________________________________________
_
- antigenul fetal sulfoglicoproteic (FSA) legat de un antigen de grup
sangvin.
Markerii tumorali au specificitate mai mare prin dozarea anticorpilor
monoclonali
- Antigenul carcino-embrionar (ACE) este o glicoprotein compus din
45% proteine i 55% hidrai de carbon, prezeni normal n intestinul, pancreasul
i ficatul ftului, n primele 3 luni de gestaie. Anticorpii monoclonali, pun n
eviden prezena ACE n esuturi non-oncofetale, n special n colon, pulmon i
sn. ACE se dozeaz prin tehnici de imunoradiometrie i este un bun marker
pentru urmrire postoperatorie fr a oferi date pentru un cancer incipient.
Dozarea sa se folosete pentru:
- screeningul persoanelor cu risc crescut fa de anumite localizri ale
cancerului (n special colon);
- aprecierea prognosticului bolii; n general, bolnavii cu nivele
preoperatorii mari ACE seric sunt n stadii mai avansate ale bolii i prognosticul
lor e mai rezervat dect a bolnavilor cu nivele mai sczute;
- aprecierea eficacitii tratamentului (scderea ACE seric post-terapeutic
la nivele normale sugereaz eficiena terapiei);
- decelarea precoce a metastazelor
DIAGNOSTICUL I EVOLUIA CANCERULUI GASTRIC
Diagnosticul precoce - reprezint singura modalitate de mbuntire a

prognosticului. Supravieuirile peste 5 ani sunt invers proporionale cu stadiul de
evolutivitate al bolii. Accesibilitatea stomacului pentru explorri clinice,
radiologice, endoscopice, citologice i histologice favorizeaz stabilirea
diagnosticului precoce.
41
___________________________________________________________________________
_
Diagnosticul pozitiv
n faza de debut diagnosticul pozitiv prezint numeroase dificulti,
deoarece simptomatologia clinic este nespecific, iar explorrile paraclinice de
mare rezoluie diagnostic (ca examenul radiologic i endoscopic) nu reuesc s
asigure certitudinea diagnostic a unui cancer gastric posibil sau probabil, n
toate cazurile. Singura modalitate care ne poate preciza cert diagnosticul unui
cancer incipient (care are diametrul mai mare de 5 mm) este asocierea
examenului radiologie cu endoscopia i biopsia intit. De asemeni, o condiie
esenial n realizarea unui diagnostic pozitiv n forma incipient este urmrirea
activ a bolnavilor suspeci de cancer gastric din punct de vedere clinic i a celor
cu risc crescut.
n stadiile avansate diagnosticul pozitiv comport mai puine dificulti; el
se bazeaz pe datele clinice i pe metodele paraclinice moderne de explorare.
Diagnosticul diferenial - se face cu alte afeciuni gastrice
n faza de debut - trebuie s se evite punerea tulburrilor dispeptice pe
seama unei dispepsii banale sau toxice, a unei gastrite etilice, a unei ptoze
gastrice, a unei ciroze n faza preascitic sau a unor suferine ale vezicii biliare
(calculoz, inflamaie). Aspecte particulare de diagnostic comparat prezint
cancerul gastric - forma ulcerat i ulcerul gastric- deoarece simptomatologia lor
este uneori foarte asemntoare; examenul radiologic i endoscopia cu biopsie
pot preciza diagnosticul n majoritatea cazurilor.
n faza de stare - diagnosticul este mai uor, deoarece, de cele mai multe
ori, n afara sindromului gastro-canceros se poate percepe prezena tumorii.
Pentru tumor stabilim localizarea i caracterul pentru ca apoi s realizm un
diagnostic diferenial cu o tumor hepatic (benign sau malign), o vezic
biliar litiazic sau neoplazic, o tumor colic, a marelui epiploon sau o
42
___________________________________________________________________________
_
splenomegalie, tumori benigne gastrice. i n aceast faz radiografia mpreun
cu endoscopia i biopsia dau certitudinea diagnosticului.
Evoluie i complicaii
Evoluia este n general lent i progresiv, adesea asimptomatic pn n
stadiul avansat, primele simptome aprnd dup aproximativ 6-24 luni de la
debutul proliferrii maligne. Faza asimptomatic se poate ntinde uneori pe mai
muli ani. Cancerele corpului i ale marii tuberoziti evolueaz mult timp latent,
nednd tulburri mecanice i funcionale. Dup apariia simptomelor, evoluia
este rapid n majoritatea cazurilor, decesul producndu-se la aproximativ un an
de la stabilirea diagnosticului n cancerele neoperate. Din momentul descoperirii
metastazelor supravieuirea este de cteva luni, evoluia fiind cu att mai rapid
cu ct bolnavul e mai tnr. Odat cu dezvoltarea tumorii, tabloul clinic devine
tot mai bogat i survin complicaii variate. Acestea constau n:
- perforaia acut cu peritonit generalizat;
- perforaie cronic cu invazia organelor vecine;
- fistul gastro-intestinal;
- hemoragie masiv: hematemeze, melene
- stenoz piloric malign cu instalarea vrsturilor tardive;
- stenoza cardiei accentuarea disfagiei i regurgitaiilor
- abces perigastric;
- complicaii provocate de leziunile metastatice.
Prognostic
Pentru cancerul gastric avansat prognosticul este rezervat datorit
depistrii n faze tardive, inoperabile i slabei eficaciti a metodelor terapeutice
adjuvante. durata de supravieuire la 5 ani limitndu-se la 10-20% din ansamblul
bolnavilor.
43
___________________________________________________________________________
_
Diagnosticul bolii n faze incipiente prin screening al populaiei cu risc ar
conduce la descoperirea de cancere superficiale, prognosticul fiind foarte bun (n
Japonia).
Factorii de prognostic individuali sunt:
- factorii de risc preoperator;
- sexul;
- clasificarea Borrmann;
- diametrul tumorii;
- adncimea invaziei tumorale (pT);
- gradingul tumoral;
- invazia vascular i limfatic a tumorii;
- disocierea celulelor tumorale n frontul de invazie;
- ploidia ADN:
- numrul ganglionilor limfatici interesai (pN);
- numrul ganglionilor limfatici rezecai;
- metastazele distale (pM);
- splenectomia;
- tumora rezidual;
- complicaiile postoperatori
44
___________________________________________________________________________
_
CAPITOLUL III
ROLUL AUTONOM SI DELEGAT AL ASISTENTULUI

MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTULUI
1. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE

INTRAMUSCULARA SI INTRAVENOASA
INJECTIA INTRAMUSCULARA
Injecia intramuscular constituie introducerea unor soluii izotonice,
uleioase sau a unei substane coloidale n stratul muscular prin intermediul unui
ac ataat la sering.
Scop : introducerea n organism a unor substane medicamentoase.
Locuri de elecie - regiunea superextern fesier, deasupra marelui
trohanter; faa extern a coapsei, n treimea mijlocie, faa extern a braului n
muchiul deltoid.
Materiale necesare:
Tvi renal
Casolet cu tampoane sterile sau comprese de tifon, alcool
Seringi de unic folosin de mrime corespunztoare cantitii substanei
de
administrat
2 3 ace de unic folosin
pile de metal pentru deschiderea fiolelor
fiole cu substane de administrat.
Tehnica:
asistenta i spal minile
pregtirea psihic a bolnavului
se aeaz bolnavul n decubit ventral, lateral, poziie seznd sau n picioare
se degreseaz locul injeciei cu un tampon de vat cu eter i se dezinfecteaz
cu un alt tampon cu alcool
45
___________________________________________________________________________
_
se invit bolnavul s-i relaxeze musculatura i s se neap perpendicular
pielea cu rapiditate i siguran, cu acul montat la sering
se verific acul, poziia acului prin aspirare
se injecteaz lent soluia
se retrage brusc acul cu seringa i se dezinfecteaz locul
se maseaz uor locul injeciei pentru a activa circulaia favoriznd rezoria
dup injecie bolnavul se aeaz n poziie comod, rmnnd n repaus fizic
5-10 minute.
Incidente i accidente
durere vie, prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale
paralizie prin lezarea nervului sciatic
hematom prin lezarea unui vas : - ruperea acului , supuraia septic
embolie, prin injectarea accidental ntr-un vas de snge n suspensie
Intervenii
Retragerea acului, efectuarea injeciei n alt zon (se evit prin respectarea
zonelor de elecie )
extragerea manual sau chirurgical
se previne prin folosirea unor ace suficient de mici pentru a ptrunde n masa
musculatur
se verific prin verificarea poziiei acului
DE TIUT
injecia se poate executa i cu acul detaat de sering respectndu-se msurile
de asepsie
poziia acului se controleaz, n cazul soluiilor colorate, prin detaarea
seringii de la ac, dup introducerea acului n masa muscular
infiltraia dureroas a muchilor se previne prin alterarea locurilor injeciilor.
INJECIA INTRAVENOAS
Injeciea intravenoas = introducerea unei soluii medicamentoase n
ciculaia
venoas. Pe aceast cale se introduc soluii izotermice i hipertronice care nu
sunt caustice pentru testul muscular sau subcutanat.
Nu se introduc soluii uleioase produc embolii grsoase i consecutiv
moartea.
Injecia intravenoas se efectueaz prin puncia venoas i injectarea
medicamentului intravenos.
Locul de elecie venele de la plica cotului.
Materiale necesare
2-3 ace de 25 mm.diametru, de 6/10, 7/10
fiole, flacoane cu substane de administrat
46
___________________________________________________________________________
_
1-2 seringi de unic folosin
tampon cu alcool
garou.
Tehnica :
asistenta i spal minile
se aeaz bolnavul n decubit dorsal, cu braul n extensie, pe o mic pern
protejat de muama, alez sau prosop
se alege locul punciei
se dezinfecteaz locul punciei
se leag garoul
se leag puncia venoas
se controleaz dac acul este n ven
se ndeprteaz staza venoas prin desfacerea uoar a garoului
se injecteaz lent, innd seringa n mna stng, iar cu policele minii drepte
se apas pe piston
se verific, periodic, dac acul este n ven
se retrage brusc acul, cnd injecia s-a terminat, la locul punciei se aplic
tamponul mbibat in alcool, compresiv
se menine compresiunea la locul punciei cteva minute
se supravegheaz n continuare starea general .
Incidente i accidente
injectarea soluiei n esutul perivenos, manifestat prin tumefierea esuturilor,
durere
flebalgia produs prin injectarea rapid a soluiei sau a unor substane iritante
valuri de caldur, senzaia de uscciune n faringe
hematom prin strpungerea venei
ameeli, lipotomie, colaps.
Intervenii
se ncearc ptrunderea acului n cumenul vasului, continundu-se injecia sau
se ncearc alt ac
injectarea lent
se ntrerupe injecia
se anun medicul
DE TIUT
n timpul injectrii se va supraveghea locul punciei si starea general
(respiraia, culoarea feei)
vena are nevoie pentru refacere de repaus de cel puin 24 de ore, de aceea nu
se vor repeta injeciile in acea ven n intervale scurte
47
___________________________________________________________________________
_
dac pacientul are o singur ven accesibil i injeciile trebuie s se repete,
punctiile se vor face ntotdeauna mai central fa de cele anterioare
DE EVITAT
ncercrile de a ptrunde n ven dup formarea hematomului, pentru ca
aceasta, prin volumul su, deplaseaz traiectul obinuit al venei
RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE
IONOGRAMA apreciaz funcia renal de meninere constant a

concentraiei de ioni
Metode de recoltare
Bolnavul nu mnnc nainte. Se recolteaz prin puncie venoas 5 ml de
snge simplu.
Valori normale:
Na + - 134 147 mEq/e(300-335mg%)
K+ - 3,5-5mEq/e(15-21mg%)
Cl -95-110mEq/e(350-390mg%)
GLICEMIE
Metoda de recoltare
Prin puncie venoas pe florura de natriu cu 2-3ml de snge
Valori normale:
65-110mg%
EXPLORAREA SINDROMULUI DE HEPATOCITOLIZA

urmrete alterarea integritii hepato-celulare.n acest scop se recolteaz
TGP (transominaza gutamico-prinvica)
se recolteaz 2-3 ml snge simplu prin puncie venoas.
Valori normale:
4-13 UI/l
TGO(transominaza glutamico-oxalat-acetic)
se recolteaz 2-3 ml snge simplu prin puncie venoas
Valori normale:
5-17UI/l
BILURUBINA
Metode de recoltare : prin puncie venoas snge simplu 2ml
Valori normale:
BILT - 0,7-1mg%
BILD - 0-0,25mg%
48
___________________________________________________________________________
_
CREATININA
Metoda de recoltare : dimineaa pe nemncate prin puncie venoas 2-3 ml
snge
Valori normale: 0,5-1,2mg%
TESTE DE COAGULARE
TIMP QUITICK
Metoda de recoltare - snge venos 4,5 ml 0,5 oxalat dee Na
Valori normale:
12-16 sec.
TIMP HOWEL
Metoda de recoltare snge venos 4,5 ml; 0,5 oxalat de Na
Valori normale:
60 120 minute
SPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE
Sistemul nervos vegetative controleaza si supravegheaza functiile vitale

ale organismului, cum ar fi:
- activitatea cardiaca
- presiunea sangvina
- procesul de schimburi de gaze-respiratia
-procesul de digestie Aceasta insemnand ca regleaza activitatea viscerela,a
organelor interne,deci pentru a putea urmarii activitatea intregului organism se
vor monitoriza TA, pulsul,frecventa respiratiilor, temperature fiecare dintre
acestea vor oglindii activitatea organismului.
Monitorizarea pacientilor se poate face cu ajutorul monitoarelor care pot
in aceelasi timp sa urmareasca toate aceste valori ale functiilor vitale,permitand o
fluiditate mai buna a activitatii cadrelor medicale, dar aceasta monitorizare se
poate face si classic cu ajutorul tensiometrelor montate pe 1/3 medie a bratului
bolnavului si cu ajutorul stetoscopului,a monitorizarii pulsului la nivelul fetei
interne a bratului, la nivelul regiunii radio-carpiene prin compresia degetelor
cadrului medical pe antebratul bolnavului,iar temperatura cu termometru.
Monitorizarea pacientilor se face prin 3 modalitati:
monitorizarea clinica-care insemneaza supravegherea poermanenta a
comportamentului bolnavului, a evolutiei bolii,inregistrarea acestor date in foaia
de observatie dupa un orar bine stabilit de medic,astfel vor fi notate TA, pulsul,
temperatura, frecventa respiratiilor, diureza, bilantul hidric.
49
___________________________________________________________________________
_
Exista si o monitorizare biologica care pune in evidenta un grafic al
valorilor biologice in decurs de 24-72 ore prin recoltarea diferitelor seturi de
analize.
Monitorizarea instrumentara este cea care se poate face cu ajutorul
aparatelor ECG, EEG, monitorizarea pulsului, presiunii arteriale si a
functionalitatii aparatului de ventilatie artificiala aceasat metoda fiind rezervata
acelor pacienti care prezinta un potential evolutiv nefavorabil. Pot sa apara in
timpul supravegherii pacientilor diferite schimbari ale functiilor vitale, astfel:
- bradicardie sau tahicardie
- tulburari de ritm respirator, sau respiratie zgomotoasa, dispnee,
tahipnee, polipnee, dispnee Kusmal, dispnee Cheyene Stokes
- febra sau hipertermie
- hipotensiune arteriala
- hipertensiune arteriala.
Asistenta medicala supravegheaza TA si pulsul pentru a urmarii si
satisfacerea nevoii de a avea o buna circulatie,iar pentru urmarirea nevoii de a
avea o buna respiratie pentru functionarea eficienta a aparatului respirator prin
frecventa respiratiilor se determina si integritatea cailor respiratorii si a
muschilor respiratorii, sau a centrilor nervosi responsabili de functionalitatea
aceastei nevoi.
Toate aceste modalitati de supraveghere a pacientilor au ca scop
posibilitatea de a surprinde orice evolutie nefavorabila a starii de sanatate sau a
bolii asfel incat sa se poata gasi solutii rapid pentru imbunatatirea starii de
sanatate,dar si pentru a putea evita agravarile si complicatiile.
1.Observarea i notarea respiraiei
Scopul:
Evaluarea funciei respiratorii a pacientului fiind un indiciu alevoluiei
bolii,al apariiei unor complicaii i al prognosticului.
Respiratia reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigenul din
mediulinconjurator,necesar proceselor de oxidare din organism si de a elimina
dioxidul de carbon rezultat in urma arderilor celulare.
Elemente de apreciat:
- tipul respiraiei, amplitudinea micrilor respiratorii, ritmul, frecvena.
Materiale necesare:
- ceas cu secundar, pix de culoare verde, foaie detemperatur/carnetel
individual.
Interveniile asistentei:
50
___________________________________________________________________________
_
- aezarea pacientului n decubit dorsal,fr aexplica tehnica ce urmeaz a
fi efectuat.
Plasarea minii cu faa palmar pe suprafaa toracelui.
Numrarea inspiraiilor timp de un minut.
Consemnarea valorii obinuite printr-un punct pe foia detemperatur
(fiecare linie orizontal a foii reprezint o respiraie).
Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioar pentru
obinereacurbii.
n alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obinut,ct
icaracteristicile respiraiei; ex: Rd=20 resp./min Rs=18 resp./min
Aprecierea celorlalte elemente ale funciei respiratorii se face prin
simplaobservare a micrilor respiratorii.
Interpretarea rezultatelor:
-frecvena micrilor respiratorii variaz n funcie de sex, vrst, poziie,
temperatura mediului ambiant, starea de veghe sau somn.
-n stare fiziologic, curba respiratorie merge paralel cu cea a temperaturii
i a pulsului
-n stare patologic
-respiraia dificil (sete de aer):
1.dispnee cu accelerarea ritmului respirator-tahipnee (polipnee)
2.dispnee cu rrirea ritmului respirator-bradipnee (12-10-
8resp./min);
3.dispnee cu perturbarea ritmic i periodic a respiraiei-dispnee
Cheyne-Stokes-respiraii cu amplitudini crescnd pn la apnee ce dureaz
10-20 secunde.
4.Dispnee Kusmaul-respiraie n patru timpi a inspiraiei profunde,
urmat de o scurt pauz i o expiraie scurt zgomotoas, dup care
urmeaz oalt pauz.
VALORI NORMALE ALE FRECVENTEI RESPIRATORII

-la nou nascut: 30-50 r/min
-la doi ani: 25-35r/min
-la 12 ani:15-25 r/min
-adult:14-16-18 r/min
-varstnic: 15-25 r/min
51
___________________________________________________________________________
_
CAPITOLUL IV
PROCESUL DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI DUPA
DEMERSUL DE INGRIJIRE NURSING
CAZUL I
1. CULEGEREA DATELOR
Informaii sociale:
Numele i prenumele :O.F.
Vrsta: 60 ani
Sex: masculin
Starea civil: cstorit
Religie: ortodox
Naionalitate: romn
Ocupaia: pensionar
52
___________________________________________________________________________
_
Date variabile :
Condiii de locuit: salubre
Condiii psihosociale: nu fumeaz, nu consum alcool, cafea 1 ceasca/zi,
nu folosete sedative, colaboreaz cu echipa medical pe perioada culegerii
datelor.
Data internrii: 25.02.2013;
Data externrii: 08.03.2013;
II ANAMNEZA MEDICAL
Date antropometrice: 69 kg
nlime: 165 m
Grup sanguin: AII Rh pozitiv
Alergii: nu are
Somnul: doarme 6-7 ore / zi
Diurez: normal
Antecedente herdocolaterale: neag bolile infecto-contagioase i
dermato-venerice .
Antecedente personale patologice: neoplasm gastric depistat in 2008
Diagnostic la internare: Neoplasm gastric stenozat.
Diagnostic la 72 de ore:
1. Neoplasm gastric cvasitotal, stenozat, mediogastric, perforat cu

peritonita generalizata si metastaze peritoneale (operat);
2. Cerc vicios si fistula anastomotica postoperatorie;
3. Pneumonie bazala stanga.
Motivele internarii:
53
___________________________________________________________________________
_
- dureri epigastrice iradiate dorsal;
- varsaturi post-prandiale tardive cu alimente vechi, nedigerate;
- slabire in greutate.
Istoricul bolii
In luna aprilie 2008 a fost tratat in sectia Medicala II din cadrul Spitalului
Judetean de Urgenta Tulcea pentru o suferinta dispeptico - dureroasa epigastrica
si o anemie moderata. In urma explorarilor executate s-a stabilit diagnosticul de
neoplasm gastric, pentru care a fost transferat in Serviciul Chirurgie, in vederea
operatiei. Bolnavul insa refuza interventia si paraseste spitalul fara acordul
medicului curant. Continua sa prezinte dureri, nu se alimenteaza corespunzator,
scade in greutate. Cu cinci zile inainte de internare durerile devin permanente si
vomita dupa fiecare tentativa de alimentare. S-a prezentat la spital si a fost
operat.
Examen clinic general:
- tegumente si mucoase: palide;
- sistemul musculo-adipos: normal reprezentat;
- sistemul ganglionar-limfatic: nu se palpeaza;
- sistemul osteoarticular. Integru;
- aparatul respirator: torace emfizemaios, cu excursii respiratorii

normale; vibratiile vocale se transmit normal; hipersonoritate toracica; murmurul
vezicular prezent, diminuat;
- aparatul cardio-vascular: soc apexian in spatiul V intercostal stang

54
___________________________________________________________________________
_
pe linia medioclaviculara; zgomotele cardiace ritmice, bradicardie fara sufluri;
- puls: 60 batai/minut;
- aparatul digestiv: abdomen suplu elastic, dureros la palpare in

epigastru, subombilical; ficat si splina nepalpabile;
- aparatul urogenital: - mictiuni normale;
- urina limpede;
- lojile normale libere nedureroase la palpare;
- organele genitale externe normale.
Examenul preanestezic
Diagnosticul de neoplasm gastric perforat la pacient in varsta fara

antecedente analgetice sau algice. Starea generala precara asociata cu cardiopatie
ischemica cu frecvente extrasistolice ventriculare, semiinanitie neoplazica,
paraclinic in curs de investigare propus pentru laparatomie, operatie impusa de
urgenta, risc VIII, acceptat anestezie generala tip analgetic.
Interventie chirurgicala
1. Sutura perforatiei cu plombaj epiploic.
2. Biopsie gastrica. Triplu drenaj periodic.
Plan de ingrijire pe 24 de ore
1. Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura
Diagnostic de nursig P.E.S.;

P: dureri epigastrice iradiate dorsal
55
___________________________________________________________________________
_
E: - neintegrarea de alimente;
- oboseala datorata transportului.
S: - scade in greutate, astenie, inapetenta, paloare, adinamie
Obiective preoperatorii:
- menajarea bolnavului de traumatisme psihice si lamurirea lui asupra
felului cum decurge operatia;
- explorarea capacitatii de aparare a organismului, a gradului de rezistenta
fata de socul operatiei;
- intarirea organismului prin echilibrare hidroelectrolitica;
- favorizeaza miscarile permise
- transporta pacientul pentru examinari si tratamente de specialitate
Interventii tratamente:
- am masurat P, R, TA, T si le-am notat in foaia de temperatura;
- am recoltat sange prin punctie venoasa pentru efectuarea examenelor de
laborator;
- am aerisit salonul si l-am pregatit pentru vizita medicala;
- am asistat la vizita medicala;
- am ajutat la servirea mesei bolnavilor;
- am ajutat la efectuarea clismei evacuatorii;
- am masurat functiile vitale;
- am efectuat mobilizarea bolnavului;
- am asigurat respectarea tratamentului;
- am montat o perfuzie;
- am indrumat bolnavul sa-si recolteze expectoratia;
- am insotit bolnavul la radiologie pentru examenul baritat;
- am masurat functiile vitale.
Tratamente:
- glucoza 10%, aminosteril 1000 ml., sange 250 ml., gr.: B3, rh+,
fitomenadion.
- 2f. gastrozepin 4 tb., vitamina C 2 f., vitamina A 1 f., KCL 74 100 ml.,
digoxin l2 f., xilina 10 ml., metronidazol 1,5 gr., penicilina 10 ml. u.i.
Evaluare:
- evolutie clinica nesatisfacatoare;
- se mentin momente de stenoza;
- varsatura in zat de cafea;
- subfebril;
56
___________________________________________________________________________
_
- hemodinamic compensat;
- D=2200 ml; Td.37,2C; Ts 38,3C;
- abdomen suplu;
- tranzit prezent pentru clisma;
- drenaje abdominale moderate cu caracter seros;
- tuse muco-purulenta;
- pulmonar raluri crepitante;
- dreneaza zat de cafea;
- limba uscata;
- D 1900 ml
Diagnostic de nursig P.E.S.:

P: - dureri epigastrice iradiate dorsal;
- contractura abdominala cu diminuarea capacitatii vitale;
E: - caracterul invaziv al interventiei chirurgicale;
S: - scadere in greutate;
- astenie; inapetenta; paloare; adinamism; tulburari de tranzit intestinal;
durere abdominala violenta;
Obiective postoperatorii:
- pregatirea salonului si a patului;

- supravegherea bolnavului dupa operatie;
- asigurarea unei pozitii comode;
- mobilizarea bolnavului;
- efectuarea miscarilor active si pasive;
- individualizeaza planul specific pacientului;
Tratamente:
- sange izogrup 250ml;

- digoxin 12fiole;
- ampicilina
- dipidolor 1 fiola;
- ser fiziologic 1000 ml.
57
___________________________________________________________________________
_
- am servit masa bolnavului;
- am supravegheat bolnavul dupa operatie;
- am asistat la efectuarea sondajului vezical;
- am injectat novocaina;
- am schimbat pozitia bolnavului;
- previn escarele de decubit, anchilozarea;
- combat staza venoasa;
- efectuez progresiv miscarile de mobilizare necesare atingerii
independentei in satisfacerea nevoii.
Evaluare:

- varsaturi, sughit, abdomen relativ suplu;
- tuse cu expectoratie;
- febrilitate;
- tegumente moderat palide;
- extremitati calde;
- abdomen suplu;
- peste o ora bolnavul este adinamic, afebril;
- ventilat mecanic;
- TA 110/60 mmHg
- evolutie mediocra, paloare;
- stare generala alterata;
- la cererea familiei bolnavul este externat.
1. Nevoia de a se alimenta si hidrata
Diagnostic nursing P. E. S.:
P: - inapetenta;
- dureri in zona epigastrului;

- anxietate;
- tulburari de asimilare;
58
___________________________________________________________________________
_
- deficit de acomodare;
- inapetenta selectiva pentru anumite mancaruri;
E: - transport inadecvat;
- stenoza pilorica.
S: - melena;
- scadere in greutate;
- astenie;
- paloare;
- adinamism;
- tuse.
- lamurirea pacientului asupra felului cum decurge operatia;

- menajeaza organele bolnave;
- calculeaza necesarul zilnic, realizand regim de crutare;
- favorizeaza miscarile permise;
- transporta pacientul pentru examinari si tratamente de specialitate;
- observa prezenta reflexelor de deglutitie,etc;
- asigura conditii de mediu favorabile unei bune ingestii;
- efectueaza o alimentatie in scop terapeutic;
- cunoaste regimurile dietetice;

- am notat necesitatea regimului dietetic;
Tratamente:
- glucoza 10%, aminosteril 1000 ml., sange 250 ml., gr: B3, rh+,
fitomenadion 2 f., gastrozepin 4 tb., vitamina C 2f.,vitamina A 1 f., KCL 74
100 ml., digoxin l/2 f., xilina 10 ml. metronidazol 1,5 gr., penicilina 10 ml.
59
___________________________________________________________________________
_
u.i.
Evaluare:

- subfebril;
- abdomen suplu;
- limba uscata;
- prezenta in continuare a gretei si a inapetentei;
- ramane inadaptarea la noul regim dietetic;
P: - inapetenta;

- anxietate;
- deficit de acomodare.
E: - stenoza pilorica;
S: - melena;
- astenie;
- paloare;
- adinamism;
- tuse;
- observa prezenta reflexului de deglutitie;

60
___________________________________________________________________________
_
- favorizeaza miscarile permise pentru obtinerea unei pozitii corecte in
timpul mesei;
- cunoaste modurile de alimentatie activa, pasiva, artificiala.

- previn varsaturile postprandialeprin administrarea de Emetiral;
- am instalat sonda gastrica;
- am asigurat respectarea tratamentului si a regimului alimentar;
- efectuez o alimentatie cu scop terapeutic;
- am efectuat o perfuzie cu glucoza;
- tratamentul ramane acelasi;
Evaluare:

- varsaturi;
- sughit;
- abdomen relativ suplu;
- febrilitate;
- abdomen suplu;
- evolutie mediocra;
- paloare;
- stare generala alterala;
- la cererea familiei bolnavul este externat;
1. Nevoia de a elimina
61
___________________________________________________________________________
_
P: - inapetenta;

- anxietate;
- inapetenta selective ducand la un transit slabit cu staza intestinala;
- lipsa fibrelor;
S: - melena;
- scaderea in greutate;
- astenie;
- paloare;
- adinamism;
- durere abdominala;
Asistentul va actiona pentru ameliorarea tranzitului intestinal;
- calculeaza necesarul zilnic realizand regim de crutare;

- lamurirea pacientului asupra felului in care decurge operatia;
- asigura conditii de mediu favorabile unei eliminari lipsite de factori
stresanti;
- cunoaste regimurile dietetice care favorizeaza eliminarea;

Tratamente:
fitomenadion 2 f., gastrozepin 4 tb., vitamina C 2 f., vitamina A 1 f.,
62
___________________________________________________________________________
_
KCL 74 100 ml., digoxin l/2 f., xilina 10 ml., metronidazol 1,5 gr.,
penicilina 10 ml. u.i.
Evaluare:

- varsaturi in zat de cafea;
- subfebril;
- abdomen suplu;
- inapetenta;
- varsaturi in continuare datorita stenozei;
- raluri bronsice expectoratie mucopurulenta.
Diagnostic nursing P. E. S.
P: - inapetenta;

- anxietate;
- astenie;
- inapetenta;
- paloare;
- adinamism;
- tulburari de tranzit intestinal;
- durere abdominala violenta;
- masoara, interpreteaza si noteaza varsaturile si ingrijeste pacientul in

63
___________________________________________________________________________
_
aceasta situatie, ia masuri de suplinire prin sondaje, spalaturi, clisme,
puncii, drenaj, stoma;
- verifica daca in final pacientul a ajuns la independenta in satisfacerea
nevoii, daca apar modificari ale imaginii de sine ale statutului social,
observa nivelul de cunostinte sau alte semne asociate;
- amelioreaza edemele periferice realizand o diureza normala;
- previn varsaturile postprandiale;

- am schimbat pozitia bonavului;
- impiedic staza venoasa;
Evaluare:
- eliminari insuficiente;
- potential de deshidratare sau acumulare excesiva de lichide in tesuturi,

edeme;
- inapetenta;
- raluri bronsice expectoratie mucopurulenta;
64
___________________________________________________________________________
_
CAPITOLUL V
CAZUL II
1. Culegerea datelor
Date de identitate:
Nume i prenume G.Z
Vrsta : 61 ani
Sex: masculin
Religie: ortodox
Naionalitate: romn
Stare civil: necstorit
65
___________________________________________________________________________
_
Ocupaia: pensionar
Date variabile:
Condiii de locuit: salubre
Condiii psihosociale: - fumtor de aproape 25 ani, fumeaz ~ 10 tigri/zi
- consum ocazional alcool
- cafea 2 ceti/zi
- consum alimente condimentate
- igien personal riguroas
Data - internrii : 17.01.2013
- externrii: 27.01.2013
II. ANAMNEZ MEDICAL
Date antopometrice: greutate 73 kg

nlime 180 cm
Grup sanguin: 0(I) Rh pozitiv
Alergii: nu are
Somnul doarme 6 ore/zi
Diurez normal
Antecedente herdo-colaterale
- mama gastrit hiperacid
Antecendente personale: T.B.C. pulmonar 1975;
Diagnostic la internare: neoplasm gastric.
Diagnostic la 72 de ore:
66
___________________________________________________________________________
_
- neoplasm gastric extins;
- anemie secundara grava;
- suspect de metastaze gastrice.
Diagnostic la externare:
- neoplasm gastric corporeoantral, forma vegetanta, stadiul III, p T4, p

N1, p MO;
- decapsulare intraoperatorie a splinei.
Interventie chirurgicala
1. gastrectomie subtotala T- L REICHEL - POLYA;
2. gastro - jejuno anastomoza;
3. splenectomie de necesitate. Dublu drenaj.
Motivele internarii
- varsaturi repetate;
- gust amar;
- astenie, adinamie;
- scaderea in greutate, 12 kg/ 3 luni;
- anorexie.
Istoricul bolii
67
___________________________________________________________________________
_
Boala actuala debuteaza in urma cu trei luni prin inapetenta pentru toate
alimentele, scadere in greutate 13 kg/ 3 luni, gust acru la 2 - 3 ore
postalimentare. In urma cu trei saptamani apar brusc varsaturi alimentare insotite
de greata la 2 - 3 ore dupa ingestia de alimente.
Varsaturile cresc in frecventa ajungand la 10 - 12/zi. Initial sunt

alimentare, apoi contin suc gastric.
Examenul clinic general:
- stare generala alterata, astenie;
- faces necaracteristic;
- tegumentele si mucoasele palid - teroase;
- tesut celular subcutanat slab reprezentat (distrofie). Pliu cutanat

persistent;
- sistemul ganglionar superficial - micricidenopatie laterocervicala;
- aparatul respirator:
- torace alungit;
- miscari respiratorii simetrice;
- murmur vezical inasprit cu crepitante la baza;
- aparat cardiovascular: - zgomote cardiace, ritmice bine batute,

diminuate ca intensitate, fara sufluri;
- puls cu amplitudine mica, moale 84 batai/minut;
68
___________________________________________________________________________
_
- T.A. 90 mm. Hg./60 mm. Hg.;
- aparatul digestiv: - abdomen suplu, spontan nedureros;
- formatiune tumorala epigastrica cu diametrul de 9 - 10 cm., dura,

neregulata;
- absenta clapotajului;
- ficat 2 cm. sub rebord, margine neregulata, consistenta ferma,

nedureros;
- splina nepalpabila;
- aparatul urogenital: - lojii renale libere;
- mictiuni spontane;
- aparatul osteo-ligamentar: integru, mobil;
- sistemul nervos: orientat tempospatial.
Examen preanestezic
Diagnosticul de neplasm gastric la pacient varstnic, fara antecedente

anestezice sau alergice. Stare generala precara, denutritie neoplazica, anemie,
insuficienta respiratorie obstructiva dupa T.B.C. pulmonar. Propus pentru
laparotomie, rezectie gastrica, interventie mare. Bolnavul accepta operatia. Risc
anestezic IV.
Investigatiile paraclinice
Radiografia pulmonara:
69
___________________________________________________________________________
_
- valoare difuza intens;
- 2/3 inferioare ale hemitoracelor ceva mai accentuate cu aspect de

staza.
Examen de laborator:
- sideremie 15 mg. %;
- scaun Addler = pozitiva;
- morfologie eritrocitara;
- reticulozitati 0,7 %.
- proteinograma senica:
- albumine (55 - 65 %) = 46,0 %
- 1 globuline (3 - 5 %) = 7,6 %;
- 2 globuline (7,5 - 9,5 %) = 12,8 %;
- globuline (9 11 %) = 16,2 %;
- globuline (13 - 18 %) = 17,4 %.
Raportul albumine/globuline (1,2 2 %) = 0,85 %.
Proteina totala = 5,7 g. %.
- VDRL = negativ;
- TGP = 15 u.i./ml.;
70
___________________________________________________________________________
_
- TGO = 7 u.i./ml.;
- glicemie = 85 mg. %;
- VSH = 32 mm./h.;
- Hb = 11,14 g./dl.;
- HF = 35 %;
- ureea = 22 mg. %.
- Formula leucocitara:
- neutrofile nesegmentate 6 %;
- neutrofile segmentate 57 %;
- euzinofile 3 %;
- bazofile 0 %;
- leucocite 27 %;
- monocite 7 %.
Evolutia postoperatorie favorabila.
Se externeaza ameliorat.
Se recomanda:
- evitarea eforturilor fizice mari timp de 2 luni;
- regim igienico - dietetic;
71
___________________________________________________________________________
_
- brofimen solutie 4 x 1 lingurite/zi.
1. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

P: - varsaturi repetate;
- anorexie;
E: - deshidratare;
- dezinteres fata de alimente;
S: - astenie;
- adinamie;
- gust amar;
- murmur vezical;
- tegumente palid teroase;
- tulburari de tranzit;
Obiective:
- Preoperatorii: - explorarea capacitatii de aparare a organismului, a
gradului de rezistenta fata de socul operatiei;
- previn tulburarile din imobilizare;
- atrofia musculara combatuta prin favorizarea miscarilor
permise, efectuarea de exercitii de catre pacient in acest
sens;
- atentie deosebita pentru prevenirea escarelor, a stazei
venoase prin intermediul miscarilor active si pasive;
- individualizarea programului pentru fiecare pacient;
- informeaza, evita acumularea stresului, transporta
pacientul pentru examinari.
- am pregatit salonul pentru vizita medicala;
- am masurat si notat P, R, TA,T;
- am servit masa bolnavilor ;
- am asigurat respectarea tratamentului si a odihnei bolnavilor ;
- am ajutat bolnavul sa se ridice din pat, l-am ajutat in timpul varsaturii, i-
am oferit cana cu apa pentru clatirea gurii ;
- am pregatit patul pentru cand va fi adus de la sala de operatie;
72
___________________________________________________________________________
_
- am asigurat conditii prielnice in camera, semiobscuritate, temperatura de
20oC , in liniste;
Tratament:
- metoclopramid 2 f., glucoza 10 % 1500 ml., sange 1500 ml., calciu 1 f.,
vitamina C 2 f., kanamicina 1 g., penicilina 10 ml., miostin 3 f., atropina 2
f.
Evaluare:
- stare generala mediocra se mentine tratamentul parenteral;
- varsaturi cu o zi inainte, abdomen suplu nedureros, clapotaj gastric;
- stare de hidratare buna;
- tegumente palide;
- reactie de dezinteres fata de mobilizare si importanta tratamentului
preoperator, pierdere minora in greutate;
- intra in supraveghere preoperatorie.
1. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

P: - stare de confuzie;
- oboseala;
- dureri abdominale;
E: - stare tipica dupa interventia chirurgicala;
- astenie;
- gust amar;
- inapetenta;
- paloare;
Obiective:
Postoperatorii: - evitarea complicatiilor pulmonare care apar frecvent;
- se recomanda EKG;
- evitarea dezechilibrului hidroelectrolitic a hipovolemiei;
- folosirea medicatiei pararenale ca metoda de maxima
eficienta pentru diminuarea deficitului de proteine;
- se evacueaza bariul prin spalaturi gastrice;
73
___________________________________________________________________________
_
- efectuarea miscarilor active si pasive.
- efectuez progresiv miscarile de mobilizare necesare atimgerii
independentei in satisfacerea nevoii;
- am efectuat IM pentru calmare;
- am efectuat gimnastica respiratorie, masaj la nivelul toracelui, comprese
reci pentru evitarea sughitului;
- am mobilizat membrele inferioare.
Evaluare:
- tegumentele si mucoasa periferica palide, limba umeda, extremitati calde,
echilibrat hemodinamic
- agitatie in timpul noptii, apatie, adinamic, febril, se indica clisma, tub de gaze,
apar varsaturi
- sughit
- prezenta in continuare a gretei si inapetentei
- inadaptarea la noul regim dietetic.
1. Nevoia de a se alimenta si de a se hidrata

P: - inapetenta;
- anxietate;
- transport inadecvat;
S: - adinamism;
74
___________________________________________________________________________
_
- melena;
- astenie;
- paloare;
- tuse;
Obiective:
Preoperatorii: - lamurirea pacientului asupra felului cum decurge operatia;
- transporta pacientul pentru examinari si tratamente de specializate;
- observa prezenta altor afectiuni gradul stenozei;
- am notat necesitatea regimului dietetic.
Tratament:
- glucoza l0 % 1500 ml., algocalmin 2 f., MG SO4, 1 f. Kanamicina, penicilina
l0 ml., metronidazol 3 fl., atropina 2 f.
Evaluare:
Analize: - trombocite 150000, Ht. 26 %, Hb. 8,28 %, amilaza 314, amilazurie

571, leucocite 15800.
- stare generala relativ buna;
- stare de hidratare buna;
- tegumente palide;
75
___________________________________________________________________________
_
- pierdere minora in greutate;
-subfebril;
- abdomen suplu;
- limba uscata;
- intra in supraveghere preoperatorie.
1. Nevoia de a se alimenta si de a se hidrata

P: - inapetenta;
- anxietate;
E: - efectele bolii de baza;
S: - melena;
- astenie;
- paloare;
- tuse;
- adinamism;
- tulburari de tranzit;
- tegumente palide.
Obiective:
Postoperatorii: - observa prezenta reflexului de deglutitie;
76
___________________________________________________________________________
_
- asigurarea conditiilor de mediu favorabile unei bune ingestii;
timpul mesei;
- cunoasterea modurilor de alimentatie activa, pasiva si artificiala;

- previn varsaturile post prandiale;
- am efectuat o perfuzie cu glucoza, tratamentul se mentine acelasi;
Evaluare:
- evolutie clinica satisfacatoare;
- varsaturi;
- sughit;
- febrilitate;
- tegumente moderat colorate;
- abdomen suplu;
- prezenta senzatiei de greata;
- se mentine distensia pulmonara;
- echilibrat hemodinamic;
77
___________________________________________________________________________
_

P: - apetenta selectiva ducand la un tranzit slabit cu staza intestinala;
- anxietate;
- inapetenta;
- lipsa fibrelor;
S: - melena;
- astenie;
- paloare;
- tuse;
- adinamism;
Obiective:
Preoperatorii: - asigura conditii de mediu favorabile unei eliminari lipsite de

factori stresanti;
- se va ameliora tranzitul intestinal;

- menajeaza organele bolnave folosind alimente permise;
- am ajutat sa vomeze, i-am oferit cana pentru a se clati;
78
___________________________________________________________________________
_
- am notat necesitatea regimului dietetic pentru alimentarea postoperatorie.
Evaluare:
- evolutie clinica nesatisfaca-toare;
-subfebril;
- abdomen suplu;
- inapetenta;

P: - tulburari de asimilare;
- anxietate;
- inapetenta;
S: - inapetenta;
79
___________________________________________________________________________
_
- astenie;
- paloare;
- adinamism;
Obiective:
Postoperatorii: - masoara, interpreteaza si noteaza varsaturile si ingrijeste

pacientul in aceasta situatie, ia masuri de suplinire prin sondaje, spalaturi,
clisme, punctii, drenaj, stoma;

- previn varsaturile post prandiale;
80
___________________________________________________________________________
_
- impiedic staza venoasa.
Evaluare:
- potential de deshidratare sau acumulare excesiva de lichide in tesuturi

edem;
- inapetenta;
- raluri bronsice - expectoratie mucopurulenta;
- dureri toracale.
81
___________________________________________________________________________
_
CAPITOLUL VI
CAZUL III
1. Culegerea datelor
Numele i prenumele H.M.
Vrsta: 50 ani
Sex: masculin
Religie: ortodox
Stare civil: cstorit
Ocupaia: profesor
Date variabile
Condiii de locuit salubre
Condiii psiho-sociale: fumtor de 20 ani, aproximativ 10 tigri/zi
Consum alcool ocazional, cafea 2cni/zi
Consum alimente condimentate, afumturi, buturi carbogazoase
Colaboreaz cu echipa medical
Data - internrii 10.02.2013
- internrii 20.02.2013
II ANAMNEZA MEDICAL
Date antropometrice
Greutate 77 kg
nlime 183 cm
Grupa sanguin 0I Rh pozitiv
Alergii nu are
Antecedente herdo-colaterale tatl, ulcer gastric
82
___________________________________________________________________________
_
Antecedente personale fiziologice neag boli infecto-contagioase
Antecedente personale patologice fara importanta clinica
Diagnostic la internare:
- neoplasm de cap de pancreas cu metastaze hepatice;
- icter mecanic;
- rinichi atrofic drept.
Diagnostic la externare:
- neoplasm al micii curburi gastrice invadat in canalul pancreasului cu

metastaze hepatice multiple, extinse;
- icter mecanic prin obstructie coledociana.
Interventia chirurgicala:
- rezectie pulmonara superioara;
- coledocoduodenostomie L - L transversala;
- biopsie hepatica; drenaj subhepatic.
Motivele internarii:
- astenie; fatigabilitate;
- dureri in ipohondrul drept;
- icter clero-tegumentar.
Istoricul bolii
83
___________________________________________________________________________
_
Boala actuala a debutat insinuos in urma cu o luna prin astenie,
fatigabilitate, greturi, varsaturi, dureri in hipocondrul drept. Asociat a prezentat
de circa 10 zile aparitia unui icter clero-tegumentar. A fost internat in Serviciul
de boli contagioase unde in urma investigatiilor efectuate se transfera in sectia
Chirurgie a Spitalului Judetean de Urgenta Tulcea.
Examen clinic general:
- tegumentele si mucoasele icterice;
- tesut celular subcutanat normal reprezentat;
- sistemul ganglionar nepalpabil;
- sistem osto-articular mobil, drept;
- aparatul respirator:
- torace normal conformat;
- sonoritate;
- murmur vezicular.
Diagnostic de nursig P.E.S.;

P: dureri epigastrice iradiate dorsal
E: - neintegrarea de alimente;
- oboseala datorata transportului.
S: - scade in greutate, astenie, inapetenta, paloare, adinamie

84
___________________________________________________________________________
_
- menajarea bolnavului de traumatisme psihice si lamurirea lui asupra
felului cum decurge operatia;
- explorarea capacitatii de aparare a organismului, a gradului de rezistenta
fata de socul operatiei;
- intarirea organismului prin echilibrare hidroelectrolitica;
- favorizeaza miscarile permise
- transporta pacientul pentru examinari si tratamente de specialitate
- am recoltat sange prin punctie venoasa pentru efectuarea examenelor de
laborator;
- am asigurat respectarea tratamentului;
- am montat o perfuzie;
- am indrumat bolnavul sa-si recolteze expectoratia;
- am insotit bolnavul la radiologie pentru examenul baritat;
- am masurat functiile vitale.
Tratamente:
- glucoza 10%, aminosteril 1000 ml., sange 250 ml., gr.: B3, rh+,
fitomenadion.
- 2f. gastrozepin 4 tb., vitamina C 2 f., vitamina A 1 f., KCL 74 100 ml.,
digoxin l2 f., xilina 10 ml., metronidazol 1,5 gr., penicilina 10 ml. u.i.
Evaluare:
- subfebril;
- hemodinamic compensat;
- D=2200 ml; Td.37,2C; Ts 38,3C;
- abdomen suplu;
- drenaje abdominale moderate cu caracter seros;
- tuse muco-purulenta;
- pulmonar raluri crepitante;
85
___________________________________________________________________________
_
- dreneaza zat de cafea;
- limba uscata;
- D 1900 ml
Diagnostic de nursig P.E.S.:

P: - dureri epigastrice iradiate dorsal;
- contractura abdominala cu diminuarea capacitatii vitale;
- astenie; inapetenta; paloare; adinamism; tulburari de tranzit intestinal;
durere abdominala violenta;

- efectuarea miscarilor active si pasive;
- individualizeaza planul specific pacientului;
Tratamente:
- sange izogrup 250ml;

- digoxin 12fiole;
- ampicilina
- dipidolor 1 fiola;
- ser fiziologic 1000 ml.

86
___________________________________________________________________________
_
- efectuez progresiv miscarile de mobilizare necesare atingerii
independentei in satisfacerea nevoii.
Evaluare:

- varsaturi, sughit, abdomen relativ suplu;
- febrilitate;
- abdomen suplu;
- peste o ora bolnavul este adinamic, afebril;
- ventilat mecanic;
- TA 110/60 mmHg
- evolutie mediocra, paloare;
- la cererea familiei bolnavul este externat.
P: - inapetenta;

- anxietate;
E: - transport inadecvat;
- stenoza pilorica.
87
___________________________________________________________________________
_
S: - melena;
- astenie;
- paloare;
- adinamism;
- tuse.

- transporta pacientul pentru examinari si tratamente de specialitate;
- observa prezenta reflexelor de deglutitie,etc;

Tratamente:
fitomenadion 2 f., gastrozepin 4 tb., vitamina C 2f.,vitamina A 1 f., KCL 74
100 ml., digoxin l/2 f., xilina 10 ml. metronidazol 1,5 gr., penicilina 10 ml.
u.i.
Evaluare:

88
___________________________________________________________________________
_
- subfebril;
- abdomen suplu;
- limba uscata;
- prezenta in continuare a gretei si a inapetentei;
- ramane inadaptarea la noul regim dietetic;
P: - inapetenta;

- anxietate;
- deficit de acomodare.
S: - melena;
- astenie;
- paloare;
- adinamism;
- tuse;
- observa prezenta reflexului de deglutitie;

timpul mesei;
- cunoaste modurile de alimentatie activa, pasiva, artificiala.
89
___________________________________________________________________________
_

- previn varsaturile postprandialeprin administrarea de Emetiral;
- tratamentul ramane acelasi;
Evaluare:

- varsaturi;
- sughit;
- febrilitate;
- abdomen suplu;
- evolutie mediocra;
- paloare;
- stare generala alterala;
- la cererea familiei bolnavul este externat;
P: - inapetenta;

- anxietate;
90
___________________________________________________________________________
_
- inapetenta selective ducand la un transit slabit cu staza intestinala;
- lipsa fibrelor;
S: - melena;
- scaderea in greutate;
- astenie;
- paloare;
- adinamism;
Asistentul va actiona pentru ameliorarea tranzitului intestinal;

- lamurirea pacientului asupra felului in care decurge operatia;
- asigura conditii de mediu favorabile unei eliminari lipsite de factori
stresanti;

Tratamente:
fitomenadion 2 f., gastrozepin 4 tb., vitamina C 2 f., vitamina A 1 f.,
KCL 74 100 ml., digoxin l/2 f., xilina 10 ml., metronidazol 1,5 gr.,
penicilina 10 ml. u.i.
Evaluare:

91
___________________________________________________________________________
_
- varsaturi in zat de cafea;
- subfebril;
- abdomen suplu;
- inapetenta;
Diagnostic nursing P. E. S.
P: - inapetenta;

- anxietate;
- astenie;
- inapetenta;
- paloare;
- adinamism;
- masoara, interpreteaza si noteaza varsaturile si ingrijeste pacientul in

aceasta situatie, ia masuri de suplinire prin sondaje, spalaturi, clisme,
puncii, drenaj, stoma;
92
___________________________________________________________________________
_
- previn varsaturile postprandiale;

- am schimbat pozitia bonavului;
- impiedic staza venoasa;
Evaluare:
- potential de deshidratare sau acumulare excesiva de lichide in tesuturi,

edeme;
- inapetenta;
- raluri bronsice expectoratie mucopurulenta;
93
___________________________________________________________________________
_
CAPITOLUL VII
EDUCATIE PENTRU SANATATE PRIVIND
CANCERUL GASTRIC
INGRIJIREA POSTOPERATORIE
A BOLNAVULUI
Numim perioada postoperatorie intervalul dintre sfarsitul operatiei si

completa vindecare a bolnavului. Aceasta perioada dureaza de la cateva zile la
cateva luni.
Obiectivele urmarite in ingrijirea postoperatorie:
1. Pregatirea salonului si a patului
Inca din timpul operatiei se pregateste salonul si patul pentru primirea

bolnavului. Pentru a-i proteja sistemul nervos, dupa operatie este bine sa fie
plasat intr-o camera cat mai izolata, cu putine paturi. Lumina sa fie redusa si
difuza; in primele ore se va pastra chiar o stare de semiobscuritate. Daca
interventia s-a facut in narcoza si bolnavul doarme in primele ore lumina
semiobscura il va ajuta in perioada de trecere la somnul fiziologic. Temperatura
din salon nu va depasi 20C. O temperatura prea ridicata produce transpiratie si o
usoara tahipnee, ceea ce contribuie la deshidratarea bolnavului. Patul se
pregateste cu lenjerie curata, musama, traversa si se incalzeste cu termofoare
electrice sau sticla cu apa calda, care se vor indeparta din pat la sosirea
94
___________________________________________________________________________
_
bolnavului pentru a nu-i produce vasodilatatie generalizata cu scaderea
consecutiva a tensiunii arteriale sau arsuri.
Langa patul bolnavului se pregateste sursa de oxigen cu umidificator,

seringa si substante medicamentoase calmante, cariotonice, pansamente, garou,
vata, alcool, punga cu gheata, tavita renala, plosca, urinarul.
2. Transportul bolnavului de la sala de operatie in salon se face cu targa

sau caruciorul port-targa. Bolnavul este invelit cu grija, fata va fi protejata cu
tifon pentru a fi ferita de curenti de aer si a peintampina complicatiile pulmonare.
3. Ingrijirea bolnavului in perioada postnarcotica. In perioada

postnarcotica, pana la revenirea completa a cunostintei, bolnavul va fi
supravegheat. El nu poate fi lasat nici-un minut singur, caci dupa narcoza pot
surveni complicatii:
- caderea inapoi a limbii;
- tulburari de respiratie si circulatie;
- asfixie.
Cateodata bolnavul are numai greata si face numai eventual eforturi pentru
a voma, alteori elimina continutul stomacal: suc gastric, bila, eventual mucozitati
faringiene.
Functiile scoartei cerebrale nefiind inca restabilite, bolnavul se poate

scula, poate intra in agitatie, incearca sa-si desfaca pansamentul.
4. Asigurarea unei pozitii comode. Pozitia bolnavului aflat inca sub

influenta anesteziei va fi cea orizontala, in decubit dorsal fara perna. Aceasta
pozitie este favorabila in special pentru bolnavii care au fost operati cu
95
___________________________________________________________________________
_
rahianestezie. Pozitia in decubit dorsal fund obositoare, dupa trezirea bolnavului
el este asezat intr-o pozitie pe care o suporta mai usor.
Inca din seara zilei in care s-a facut operatia se recomanda pozitia
FOWLER. Bolnavul are genunchii flectati (sustinuti pe perna moale, sub
regiunea politee), pozitia care asigura relaxarea musculaturii abdominale in
scopul atenuarii durerilor locale.
5. Mobilizarea bolnavului. Se face cat mai precoce, gradat, chiar din

prima zi dupa interventia chirurgicala (pentru a preveni unele complicatii
pulmonare, renale etc.), este necesar mobilizarea membrelor inferioare insotite
de miscari de respiratie.
Cu ajutorul unor haturi se va efectua mobilizarea activa in pat; se inlatura

astfel contractura peretelui abdominal.
6. Compensarea pierderilor de lichide:
- se administreaza pe cale parenterala solutii hidroelectrolitice cu aport

caloric (glucoza 5%, ser fiziologic, clorura de potasiu);
- se administreaza pe cale orala apa sau alte lichide (ceaiuri,

compoturi), cu lingurita (600 - 700g).
7. Supravegherea functiilor vitale si vegetative. Se masoara si se

inregistreaza zilnic in foaia de observatie temperatura, pulsul, respiratia, T.A.,
diureza.
8. Asigurarea regimului alimentar. In primele trei - patru zile dupa

interventiile intraabdominale nu se vor da lichide indulcite, lapte (prin
fermentatie produc balonari).
96
___________________________________________________________________________
_
Dupa rezectie sau anastomoza jejunala regimul va fi constituit astfel:
a) in primele doua zile bolnavul nu va ingera absolut nimic,

administrandu-i-se pe cale parenterala solutii cu electroliti si proteine;
b) in ziua a treia i se vor da bolnavului cateva inghitituri de ceai

indulcit (l/2 l. in 24 h.);
c) in zilele urmatoare i se vor da treptat oua, iaurt, bulion de carne, in

functie de reluarea tranzitului intestinal.
ATENTIE! Dupa rezectia gastrica, bolnavii vor fi alimentati cu cantitati

mici de alimente calde, la intervale de doua - trei ore.
9. Combaterea complicatiilor. Complicatiile digestive cele mai des

intalnite sunt varsaturile si balonarea postoperatorie.
Varsaturile cedeaza in majoritatea cazurilor repede dupa ingrijirile

curente. Camera se aeriseste, in jurul gatului se pun comprese reci. Daca
varsaturile nu cedeaza la aceste ingrijiri, la indicatia medicului se administreaza
medicamente antivomitive (Emetiral, Torecan, Droperidol) sau prin
administrarea de neuroleptice. Cand voma este provocata de staza gastrica, se
goleste stomacul prin spalatura gastrica, indepartandu-se in acest fel din stomac
o cantitate mare de substanta narcotica, ceea ce dezintoxica organismul si
restabileste motricitatea stomacului. Spalatura gastrica se poate repeta la nevoie
de doua - trei ori pe zi.
Balonarile datorate parezei intestinului si hipertoniei sfincterelor se

combat prin introducerea tubului de gaze, prin administrarea intravenos a solutiei
de clorura de potasiu, prin administrarea extractului de lob posterior de hipofiza.
97
___________________________________________________________________________
_
Sughitul se combate prin aplicarea pungii cu gheata pe regiunea
epigastrica, prin comprimarea regiunii sino-carotidiene, prin administrarea peros
de tinctura de valeriana (3 x 20 picaturi pe zi), prin administrarea intravenos a
solutiei de clorura de sodiu (20 - 60 ml. 20 %) sau administrarea de novocaina (1
% - 20 ml.).
Complicatiile pulmonare se previn prin efectuarea gimnasticii

respiratorii, masajului la nivelul toracelui, schimbarea pozitiei, mobilizarea
precoce, combaterea preoperator a infectiilor (acute sau cronice) cailor
respiratorii, prin administrarea de antibiotice, expectorante, aspirarea secretiilor
din caile respiratorii.
Evisceratia (se poate produce la sfarsitul primei saptamani dupa

interventia chirurgicala, manifestandu-se printr-o durere vie aparuta brusc la
nivelul plagii imediat dupa un efort de tuse, stranut, varsaturi) se previne printr-o
comprimare moderata a plagii operatorii cu palmele. In cazul in care s-a produs
se impune refacerea imediata a straturilor, chirurgicale.
Pregatirea constiincioasa a bolnavului pentru interventie si ingrijirea lui

atenta pentru operatie previn majoritatea complicatiilor postoperatorii.
REGIMUL ALIMENTAR IN CANCER GASTRIC
REGIM PREOPERATOR
Cu cateva zile inainte de operatie se vor administra mese mici, fractionate

de preferinta, lichide si semisolide, evitand alimentele greu digerabile (sosuri
nedietetice, rantasuri, grasimi, prajeli, varza, castraveti, ridichi, sarmale),
condimente, alcool si alimente bogate in celuloza care produc meteorism
abdominal. Cu cel putin 12 ore inaintea interventiei chirurgicale se suspenda
alimentatia orala si se administreaza carbune medicinal si Cisapride (sau cel
98
___________________________________________________________________________
_
putin Metroclopramid sau Donperidona).
Daca bolnavul prezinta preoperator insuficienta evacuatorie gastrica sau

numai varsaturi care nu cedeaza dupa antiemetice va fi alimentat parenteral (cu
solutii glucozate de NaCl 0,9 %, aminoacizi si lipide injectabile intravenoase) si
se va introduce o sonda de aspiratie gastrica. Vor fi corectate tulburarile
hidroelectrolitice si acidobazice. Daca bolnavul are preoperator hemoragie
digestiva superioara se suspenda de asemenea alimentatia orala, este perfuzat
parenteral, asigurandu-se cel putin 800 Kcal./zi, iar daca anemia este severa (sub
8 g. ghemoglobulina/l00 ml. sange) va fi transfuzat, de preferinta cu masa
eritrocitara, iar daca nu exista, cu sange integral izogrup, izo-Rh.
REGIMUL POSTOPERATOR
Doua - trei zile postoperator alimentatia se va face parenteral, avand grija

sa asiguram cel putin 200 g. de hidrati de C, se vor administra solutii glucozate
de NaCl 0,9 %, iar daca avem posibilitatea si solutii de aminoacizi si lipide
perfuzabile intravenos circa 1500 - 2000 ml./24 h.).
In urmatoarele doua - trei zile se va incepe realimentarea orala, initial cu

cantitati mici de ceaiuri, lapte (50 ml. din doua in doua ore), supe strecurate de
legume, ulterior mese mici cu piureuri, smantana, gris cu lapte, oua moi, branza
de vaci, unt, iar dupa inca trei - patru zile se pot adauga paine alba, biscuiti,
carne alba fiarta, sote de legume, budinci.
Daca evolutia este favorabila bolnavul va fi alimentat in continuare cu

mese mici, fractionate (cinci - sase/zi) care sa asigure un raport caloric de circa
920 - 1550 Kcal./zi, asemanator cu cel din boala ulceroasa in perioada de
acalmie, dar cu evitarea consumului excesiv de lichide in timpul si imediat dupa
masa, precum si alimentelor hiperosmolare (dulciuri concentrate, alimente sarate
99
___________________________________________________________________________
_
excesiv sau alimente bogate in celuloza dura) pentru a evita un sindrom
postprandial precoce (DUMPING).
Alimente permise:
- paine alba veche de o zi;
- cartofi piure, fierti, copti;
- paste fainoase;
- orez;
- gris;
- fructe fara coaja si fara samburi sub forma de compot, coapte sau
crude, dar de preferinta rase;
- legume taiate si fierte;
- lapte de vaca, smantana, iaurt;
- carne slaba de vita, peste slab, gaina fiarta sau friptura;
- branza de vaci, telemea desarata;
- ulei, unt.
Alimentele nu vor fi consumate fierbinti si nici foarte reci (ideal la 48 C).

Ele vor fi bine masticate.
Alimente interzise:
- condimente (piper, boia, hrean, otet, mustar);
100
___________________________________________________________________________
_
- alcool, tutun;
- sosuri nedietetice, rantasuri, grasimi prajite;
- cafea in exces;
- varza, castraveti, ridichi;
- fructe cu coaja sau samburi;
- miere si alte dulciuri concentrate.
Dupa trei saptamani de la operatie ratia calorica va fi adaptata in functie

de varsta, sex, talie si profilul activitatii desfasurate.
INGRIJIRI SPECIFICE
Asistenta medicala, pe langa efectuarea tratamentului indicat de medic, are

un rol foarte important in satisfacerea nevoilor bolnavului. Principalele nevoi ce
trebuie satisfacute in cadrul procesului terapeutic sunt:
1. Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura;
2. Nevoia de a se alimenta si hidrata;
3. Nevoia de a elimina.
Pentru satisfacerea acestei nevoi la un bolnav de cancer gastric

asistentul trebuie sa previna tulburarile provenite din imobilizare.
101
___________________________________________________________________________
_
Sa previna atrofia musculara si sa favorizeze miscarile permise.
Respecta planul de imobilizare activa si pasiva).
Combate staza venoasa.
Previne escarele de decubit, anchilozarea.
Efectueaza miscari active si pasive.
Exercitii de corectare a pozitiilor vicioase.
Determina valorile P, R, TA.
Individualizeaza programul specific fiecarui bolnav.
Informeaza si pregateste psihic pacientul pentru efectuarea progresiva a

miscarilor.
Evita reactiile de aparare a pacientului nefortand exercitiile si dovedind

rabdare.
Transporta pacientul pentru examinari si tratamente de specialitate.
Alege in mod optim timpul in care se efectueaza mobilizarea

pacientului.
Pentru satisfacerea acestei nevoi asistentul calculeaza necesarul de

calorii pe 24 ore in functie de starea si varsta bolnavului.
Favorizeaza procesul de vindecare prin menajarea organelor bolnave.
102
___________________________________________________________________________
_
Efectueaza o alimentatie cu scop terapeutic pentru a influenta
simptomatologia clinica progresul evolutiv prin regim rational.
Asistentul efectueaza o nutritie modificata prin subalimentatie datorita

capacitatii slabe de ingerare a bolnavului realizand un regim de crutare.
Recupereaza deficitul ponderal respectand dieta impusa cunoscand

grupele alimentare si continutul in factori nutritivi.
Asistentul va alimenta artificial in situatii speciale pacientul.
Diferentiaza tulburarile de apetit anorexie, disfagie, greata, inapetenta.
Intocmeste foaia de alimentatie.
Cunoaste regimurile dietetice si modul de preparare al alimentelor.
Asigura conditii de mediu in vederea servirii hranei norme de igiena,

circuitul alimentelor.
Cunoaste modurile de alimentatie activa, pasiva, artificiala aplicate.
Folosirea sondei gastrice a fistulei.
In evaluarea ingrijirilor asistentul observa prezenta sau absenta

reflexului de deglutitie a nivelului de nutritie, modificarile de apetit, obisnuintele
alimentare tranzitul intestinal, greutatea corporala, nivelul de cunostinte, sau alte
semne asociate.
Pentru satisfacerea acestei nevoi asistentul observa modificari ale

eliminarilor de urina prin retentie - glob vezical, incontinenta - totala functionala,
103
___________________________________________________________________________
_
reflexa stimulanta sau de stres.
Potential de deshidratare sau acumulare excesiva de lichide in tesuturi

edem.
Eliminari insuficiente.
Asistentul va actiona pentru ameliorarea tranzitului intestinal.
Amelioreaza edemele periferice realizand o diureza normala.
Pacientul trebuie sa elimine un scaun fara dificultate, sa inceteze a fi

incontinent.
Asistentul inregistreaza diureza determinarea ei cantitativa.
Masoara, interpreteaza si noteaza varsaturile si ingrijeste pacientul in

aceasta situatie, ia masuri de suplinire prin sondaje, spalaturi, clisme, punctii,
drenaj, stoma.
Verifica daca in final pacientul a ajuns la independenta in satisfacerea

nevoii, daca apar modificari ale imaginii de sine ale statutului social, observa
nivelul de cunostinte sau alte semne asociate.
104
___________________________________________________________________________
_
ANEXA 1
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA STOMACULUI SI A
DUODENULUI
105
___________________________________________________________________________
_
106
___________________________________________________________________________
_
107
___________________________________________________________________________
_
ANEXA 2
CANCERUL GASTRIC
108
___________________________________________________________________________
_
ANEXA 3
TEHNICA INJECTARII INTRAMUSCULARE
109
___________________________________________________________________________
_
BIBLIOGRAFIE
URGENE MEDICO-CHIRURGICALE - Lucreia Titirc

BREVIAR DE EXPLORRI FUNCIONALE I DE NGRIJIRI SPECIALE -
Lucreia Titirc
AGENDA MEDICAL 1999
TEHNICI SPECIALE DE NGRIJIRI - Dr. A. Balt
TEHNICA NGRIJIRILOR BOLNAVULUI C. Mozes
MANUAL DE ANESTEZIE I TERAPIE INTENSIV Dr. Nicolae Radu
MEDICIN GENERAL - Dr. Marin Voiculescu
CHIRURGIE I SPECIALITI NRUDITE - D. Vasile i M. Grigoriu
CHIRURGIE PENTRU CADRE MEDII - M. Mihilescu
MANUAL DE MEDICIN INTERN PENTRU ASISTENII MEDICALI - C.
Borundel
DICIONARUL SNTII - Acad. Eugen Pora
TERAPIA INTENSIV N URGENELE MEDICO-CHIRURGICALE - Z. Filipescu
NGRIJIREA SPECIAL A BOLNAVILOR - C. Mozes
ANESTEZIE I TERAPIE INTENSIV - G. Constantinescu
110

Cancerul Gastric

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cancerul Gastric

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SCOALA POSTLICEALA SANITARA

SFANTUL LUCA TULCEA

INDRUMATOR: PROF. AS. SIMIONOV ADRIANA

Capitoulul I Anatomia si fiziologia stomacului si a duodenului......... 4

Capitoulul II Cancerul gastric..... 17

Capitolul III Rolul autonom si delegat al asistentului

Capitolul V Cazul II.... 64

Capitoulul VI Cazul III 80

Capitolul VII Educatie pentru sanatate privind lcancerul gastric.......92

In fata pacientului neoplazic o ridicare neputincioasa a umerilor este

"Executia prescriptiilor medicale cu competenta si constiinciozitate

1. ANATOMIA STOMACULUI SI A DUODENULUI

Aparatul digestiv cuprinde un grup de organe a caror functie principala

Glandele anexe ale tubului digestiv.

Fiziologia aparatului digestiv.

Aparatul digestiv are ca functie principala digestia si absortia substantelor

Totalitatea transformarilor mecanice si chimice pe care le sufera alimntele

Stomacul este un organ abdominal al tubului digestiv, situat intre esofag si

Stomacul are 2 fete, 2 margini si 2 extremitati:

fetele stomacului sunt una anterioara si una posterioara, orientate in

marginile stomacului - dreapta sau mica curbura, cu concavitatea

extremitatile stomacului - superioara, orificiul cardia si inferioara,

Anatomo-functional, stomacul are 2 portiuni:

verticala sau digestiva care se imparte in:

- fundul sau fornixul stomacului, situat deasupra planului orizontal

- corpul stomacului - pana la incizura angulara.

orizontala sau de evacuare care cuprinde:

Stomacul, din punct de vedere al mijloacelor de fixare, este mentinut la

Structura stomacului cuprinde cele 4 tunici intalnite la tubul digestiv:

seroasa - reprezentata de peritoneul visceral

musculara - formata din fibre musculare netede dispuse in 3 straturi:

- peristaltice, de inantare a continutului gastric spre pilor.

submucoasa - care contine reteaua vasculonervoasa a stomacului si

mucoasa - care captuseste fata interna a stomacului, avand o grosime de

Aparatul glandular este format din glande unicelulare, raspandite printre

Glandele gastrice se impart in:

glande fundice - la nivelul fornixului, formate din trei tipuri de celule:

- principale sau zimogene care secreta pepsinogenul (profermentul

- parietale care secreta HCl

- accesorii, care secreta factorul intrinsec Castle sau antianemic.

glande cardiale - care secreta mucus, la nivelul orificiului cardia.

glande pilorice - care predomina la nivelul micii curburi si a canalului

glande Brunner - asemanatoare celor din duoden.

Aceste doua sisteme, simpatic si parasimpatic, formeaza plexul nervos

In fiziologia stomacului si duodenului, sau in fiziologia digestiei si

Functia principala a stomacului este de a depozita alimentele ingerate si de a

Motilitatea gastrica este coordonata nervos-vegetativ prin nervul vag care

CANCERUL GASTRIC: este un proces proliferativ de neoformatie a

INCINDENTA CANCERULUI GASTRIC

Cancerul gastric reprezinta cea mai frecventa forma de tumora maligna a

Cauza cancerului ramane inca necunoscuta, desi in geneza lui au fost

Exista numeroase observatii clinice in care membrii unei anumite familii

De asemenea sunt suficiente dovezi care atesta persoanele cu grupa

De asemenea bolnavii cu acanthosis nigricans (o afectiune dermaiologica

2. FACTORI LOCALI (leziuni gastrice 'precanceroase') Afirmatia

Din acesti factori locali amintim:

Bolnavii cu gastrita Menetrier si rezectii gastrice dupa ulcer gastric sau

Ulcerul gastric poate fi considerat stadiu precanceros cu o frecventa de

- continutul solului in minerale - au fost incriminati pe baza incidentei

Fig. nr. Aspecte endoscopice de cancer gastric superficial

Simptomatologia cancerului gastric este necaracteristica.

Perioada initiala. Cancerul gastric debuteaza insidios, cu semne clinice

a) Formele total latente in care primul semn este dat de tumoarea