Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CA ND I D A T
Motivația alegerii temei
Capitolul II
NOȚIUNI
GENERALE DE
HEMOTORAX
Capitolul I
NOŢIUNI DE
ANATOMIE ŞI Capitolul III
FIZIOLOGIE A CAZURI CLINICE
APARATULUI
RESPIRATOR
Îngrijirea
pacientului
cu
hemotorax
Aparatul respirator
Aparatul respirator este format
din totalitatea organelor care
contribuie la realizarea schimburilor
de gaze dintre organism si mediul
extern.
Aparatul respirator este alcătuit din:
căile respiratorii: organe care au
rol în vehicularea aerului, cavitatea
nazală şi faringele formeaza căile
respiratorii superioare , iar
laringele ,traheea si bronhiile –
căile respiratorii inferioare.
plămânii: organe la nivelul cărora
are loc schimbul de gaze –oxigen şi
dioxid de carbon-
.
Simptome
Cauze Prezența și severitatea semnelor și
simptomelor depind de o serie de factori –
Cea mai frecventă cauză este cea
cantitatea și severitatea sângerării, existența
traumatică: plaga împușcată, și severitatea bolii de fond, existența altor
penetrantă cu pătrunderea leziuni în hemotorax posttraumatic și
mecanismul de producere.
sângelui în cavitatea pleurală. Există astfel două tipuri de manifestări –
Există însă și alte cauze respiratorii și hemodinamice.
nontraumatice responsabile de Manifestările respiratorii apar din cauza
acumulării de sânge în cavitatea pleurală.
producerea unui hemotorax : Pacientul poate prezenta lipsă de aer
rupture de aortă, anevrism de (dispnee), tuse, junghi toracic.
aortă toracică, mamară, de Manifestările hemodinamice sunt cauzate de
În urma evaluării celor trei cazuri s-a constatat că datorită îngrijirilor
corespunzătoare oferite de către asistentul medical, pacientii nu au prezentat
complicații majore.
Pe tot parcursul spitalizării, fiecare pacient a beneficiat de îngrijiri medicale
care au fost aplicate conform planului de îngrijire elaborat de către asistentul
medical. Acesta a explicat fiecărei paciente în parte manifestările de dependență
care pot apărea.
Planurile de îngrijire efectuate de către asistentul medical au fost aplicate cu
strictețe și starea celor trei paciente a evoluat foarte bine fără să prezinte
complicații deosebite. Asistentul medical a avut grijă să explice și să învețe fiecare
pacientă în parte tot ceea ce trebuie să știe pentru a putea preîntâmpina
posibilele probleme după ce acestea vor fi externate. Prin aplicarea îngrijirilor
planificate conform planului de îngrijire, în urma evaluării s-a putut constata
atingerea obiectivelor propuse.
Asistentul medical a explicat, de asemenea, familiei importanța ajutorului de
care pacienta trebuie să beneficieze, dar și în plan emoțional.
Concluzii