MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

LICEUL TEOLOGIC „EPISCOP MELCHISEDEC”

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ, LOCALITATEA ROMAN,
JUDEȚ NEAMȚ

PROIECT

EXAMENUL DE ABSOLVIRE A ȘCOLII POSTLICEALE

Calificarea profesională: asistent medical generalist

PROFESOR ÎNDRUMĂTOR: ABSOLVENT:

Asistent medical generalist, BORDEA A. SIMONA
TRIFAN DANIELA TATIANA

PROMOȚIA 2020
 TEMA PROIECTULUI PENTRU EXAMENUL DE
ABSOLVIRE

PROCES DE ÎNGRIJIRE A TREI PACIENTE CU CISTITĂ

 CUPRINS

ARGUMENT EXPLICATIV...................................................................................................1

CAPITOLUL I. NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE ALE APARATULUI

EXCRETOR (URINAR)..........................................................................................................2

CAPITOLUL II. NOȚIUNI DE PATOLOGIE – CISTITA..................................................8

2.1. Definiție....................................................................................................................8
2.2. Etiologie...................................................................................................................8
2.3. Simptomatologie.....................................................................................................9
2.4. Diagnostic................................................................................................................9
2.5. Diagnostic diferențial.............................................................................................9
2.6. Tratament..............................................................................................................10
2.7. Complicații............................................................................................................10
2.8. Metode de prevenire a Cistitei.............................................................................11
2.9. Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienților cu Cistită...........................11

CAPITOLUL III. PLANURI DE INGRIJIRE

3.1. CAZUL 1...............................................................................................................12
3.2. CAZUL 2...............................................................................................................20
3.3. CAZUL 3...............................................................................................................30

CONCLUZII............................................................................................................................39

FIȘE TEHNICE......................................................................................................................42

PREGĂTIREA BOLNAVULUI PENTRU EXPLORAREA RADIOLOGICĂ A

APARATULUI RENAL.........................................................................................................44

BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................50
 MOTTO:

„Ai grijă de corpul tău, pentru că este singurul loc unde va trebui să trăiești.”
Jim Rohn
 LISTĂ ABREVIERI

F.O. = foaie de observații;

F.V. = funcții vitale;
T.A. = tensiune arterială;
P = puls; problemă (în funcție de context);
R = respirație;
T = temperatură;
Î = înălțime;
G = greutate;
E = etiologie;
S = simptomatologie;
I.A.A.M. = infecții asociate actului medical;
B.T.S. = boală cu transmitere sexuală;
B.I.P. = boală inflamatorie pelvină;
V.S.H. = viteza de sedimentare a hematiilor;
Hlg = hemoleocogramă;
i.v. = intravenos;
i.m. = intramuscular;
f = fiolă;
cp = capsulă;
tb = tabletă.
 ARGUMENT EXPLICATIV

Lucrarea de față completează setea de informare și cunoaștere, nu numai a viitorilor

specialiști în ocrotirea și îngrijirea femeii, dar și a tuturor categoriilor de persoane
interesate să-și îmbogățească cunoștințele într-un domeniu atât de important ca acela al
prevenirii și combaterii infecțiilor aparatului genitor-urinar.
Competența corpului sanitar, pusă în valoare de o bună organizare și dotarea asistenței
de urgență, impune, din partea medicilor și a cadrelor medii, o continuă pregătire și
perfecționare prin cunoașterea teoretică și practică a întregului arsenal terapeutic venit să pună
stavilă morții și să ofere șanse optime pentru viață.
Sănătatea femeii este condiția esențială a împlinirii sale ca personalitate. Ce înseamnă din
această perspectivă a fi sănătoasă?
În conformitate cu definiția OMS, sănătatea este o stare de bine exprimată în
trinomul bio-psiho-social.
Când spunem că o femeie este sănătoasă ne gândim deopotrivă, la normalitatea
parametrilor biologici, la sănătatea sa psihică și la aceea a mediului în care trăiește și
muncește, adică la calitatea relațiilor interumane în care se integrează. Vorbim frecvent și de
,,starea de afect”, ca o componentă a stării de sănătate. În contrast, boala apare ca produs al
unui dezechilibru cu răsunet asupra celor trei dimensiuni – biologică, psihologică și socială –
sau cu efect ,,zgomot” asupra întregului organism. Desigur, acest dezechilibru se poate
manifesta într-o diversitate de forme și la cele mai diferite niveluri. Nu de puține ori, acest
dezechilibru nu e receptat ca atare neputând conștientiza întotdeauna din ce direcție vine
agresorul; putând produce o serie de perturbări ale sănătății, un fel de efect de sistem pentru
că poate să deregleze, mai întâi psihicul și apoi fizicul.
Profesia de asistent medical presupune din toate punctele de vedere mai multe
cerințe: răbdare, devotament, amabilitate, bună dispoziție, prezența de spirit și
conștiinciozitate în procesul de îngrijire al femeii cu această afecțiune.
În perioada practicii am descoperit că asistentul medical este o verigă din circuitul
muncii în echipa: medic – asistent medical – pacient.

1
 CAPITOLUL I
1. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE ALE APARATULUI EXCRETOR
(URINAR)

1.1. Anatomia aparatului excretor (urinar)

1.1.1. Rinichii
Rinichii sunt organe pereche așezați profund în cavitatea abdominală, simetric de o
parte și de altă a coloanei vertebrale în regiunea lombară. Rinichiul drept este situat mai jos cu
aproximativ o jumătate de vertebră față de cel stâng din cauza prezenței ficatului în partea
dreaptă.
Rinichii au o formă asemănătoare cu cea a unui bob de fasole, de culoare brun-roșcată,
lungă de aproximativ 12 cm și lățimea de 6 cm, grosimea de 3 cm, iar greutatea medie a
fiecărui rinichi este în jur de 120 g.
Structura rinichiului:
Rinichiul este alcătuit din două părți:
 Capsula renală;
 Țesutul sau parenchimul renal.
Capsula renală se prezintă sub formă unui înveliș fibro-elastic care acoperă toată
suprafață rinichiului și care aderă la parenchimul subiacent.
Parenchimul renal este alcătuit din două zone:
 Zona centrală numită medulară;
 Zona periferică numită corticală.
În zona medulară se găsesc piramidele lui Malpighi, iar în zona corticală se găsesc
piramidele Ferrein.
Unitatea anatomică și funcțională a rinichiului este nefronul. Numărul lor este mai
mare, mai mult de un milion pentru fiecare rinichi. În alcătuirea unui nefron intră două părți:
1. Capsula Bowman – porțiunea inițială a nefronului;
2. Sistemul tubular – în continuarea capsulei Bowman format din:
 Tub contort proximal;
 Ansa Henle;
 Tub contort distal.
Vascularizația rinichiului:
Este asigurată de artera renală, ramura viscerală din aorta abdominală.

2
 Artera renală pătrunde în rinichi prin hilul renal. Sângele venos este colectat de
capilare dispuse la periferie. Limfa rinichiului este colectată de vase limfatice care merg cu
venele și care o drenează în ganglionii aortici. Rinichiul are o inervație vegetativă simpatică și
parasimpatică.
1.1.2 Căile urinare
Căile urinare sunt: unele intrarenale şi altele extrarenale.
Cele intrarenale sunt reprezentate de:
 Calicele renale mici;
 Calicele renale mari;
 O parte din bazinet.
Căile extrarenale cuprind:
 Partea dinspre vârf a bazinetului;
 Ureterul;
 Vezica urinară;
 Uretră.
Calicele renale mici sunt situate la vârful piramidelor Malpighi, iar numărul lor este de
7-14, se unesc în trei calice renale mari. La rândul lor calicele renale mari se unesc și
formează bazinetul.
1.1.3. Bazinetul sau pelvisul renal.
Bazinetul sau pelvisul renal este un conduct mai dilatat a cărei porțiune bazală este
situată în rinichi și aparține căilor urinare intrarenale. Partea din vârf este situată în afara
rinichiului și aparține căilor urinare extrarenale. Vârful bazinetului se continuă cu ureterul.
1.1.4. Ureterul
Este un organ tubular lung de 25-30 cm, care se întinde oblic în jos și înspre medial de
la vârful bazinetului până la vezica urinară.
Ureterul are un perete alcătuit din trei tunici:
1.Una externă, fibroasă numită adventice;
2.Una mijlocie, musculară cu fibre muscular netede;
3.Una internă, mucoasa, care căptușește lumenul ureterului.
Vascularizația ureterului este asigurată de arterele ureterale care în porțiunea
superioară vin din arteră renală, iar cea inferioară din arterele vezicale. Sângele venos este
colectat de venele ureterale satelite arterelor. Inervația este vegetativă simpatică și
parasimpatică.

3
 1.1.5. Vezica urinară
Este un organ musculo-cavitar fiind porțiunea cea mai dilatată a căilor urinare. Ea
acumulează urină care se elimină în mod continuu prin uretere și o evacuează în mod
discontinuu de 3-6 ori în 24 de ore prin actul micțiunii.
Vezica urinară este așezată în pelvis la adult și are o formă globulară prezentând două
fețe, două margini, o bază și un vârf orientat în sus. Fețele sunt una anterioară și una
posterioară. La femei, vezica urinară vine în raport posterior cu uterul. Între cele două,
peritoneul formând fundul de sac vezico-uterin, iar la bărbat vine în raport cu rectul, de care
este despărțită prin peritoneu care formează aici fundul de sac retrovezical sau Douglas.
Marginile vezicii urinare sunt una dreaptă și una stângă.
Baza (fundul vezicii), este situată în jos la femei, vine în raport cu vaginul și colul
uterin, iar la bărbat vine cu prostata, veziculele seminale și canalele deferente.
Peretele vezicii este alcătuit din trei tunici:
1. Tunica externă, seroasă reprezentată de peritoneu;
2. Tunica mijlocie, musculară, alcătuită din trei straturi de fibre musculare netede;
3. Tunica internă, mucoasă, căptușește vezica urinară și este cutată.
Vascularizația vezicii urinare este asigurată de arterele vezicale din artera iliacă intimă
și de vezica superioară din partea permeabilă a arterei ombilicale. Sângele venos este colectat
de venele vezicale satelite ale arterelor. Ele conduc sângele în vena iliacă internă.
Limfa e colectată de vasele limfatice care urmează traiectul venelor și ajunge în
ganglionii iliaci. Inervația vezicii este vegetativă și asigurată de sistemul nervos simpatic și
parasimpatic din plexul vezical cu originea în plexul hipogastric.
1.1.6. Uretra
Uretra este un conduct care la bărbat are o lungime de 14-16 cm, iar la femeie de 4-5
cm. Reprezintă segmentul evacuator al aparatului excretor prin care se elimină urina din
vezica urinară în timpul micțiunii.
La bărbat, uretra este un organ comun atât a aparatului urinar cât și celui genital
servind pentru micțiune și pentru ejaculare, având un lumen mai îngust.
La femeie, uretra este un organ care servește numai pentru eliminarea urinei din vezica
urinară și are un lumen mai larg.
Uretra la femei prezintă două segmente:
1. Un segment pelvin, situat în pelvis, anterior de rect și înapoia vaginului;
2. Un segment perineal care străbate perineul și se deschide în vulvă.

4
 Ea are un orificiu interior la nivelul vezicii urinare și altul exterior în vestibulul
vaginal, fiind prevăzută cu un sfincter extern striat.
Principalele organe care îndeplinesc funcția de excreție a substanțelor neutilizabile sau
dăunătoare organismului sunt rinichiul și pielea. Rolul principal al aparatului urinar este
formarea și eliminarea urinei. Formarea urinei are loc la nivelul rinichiului iar eliminarea se
face prin căile urinare.
Rinichii, organele secretoare ale urinei au formă de boabe de fasole și sunt situați de o
parte și de altă a coloanei lombare.
Fiecare rinichi, înconjurat de un strat celulo-adipos și învelit de o capsulă
inextensibilă, este situat în loja renală. Rinichii au marginea externă convexă, o margine
internă concavă și doi poli: unul superior și altul inferior. Pe partea concavă se află hilul renal,
alcătuit din artera și vena renală, limfaticele, nervii, joncțiunea uretero-bazinetală.
Rinichiul drept este ceva mai jos situat decât cel stâng. Loja renală este limitată în sus
de diafragm, în spate de ultimele două coaste și dedesubtul lor de mușchi și aponevroze
lombare, iar înainte, de viscerele abdominale. Situarea lombo-abdominală a rinichiului explică
de ce durerile renale pot fi resimțite lombar, abdominal sau pelvin, de ce tumorile renale se
evidențiază ca o masă abdominală și de ce flegmoanele perinefretice cu evoluție superioară
îmbracă simptomatologie toracică.
Unitatea anatomică și fiziologică a rinichiului este nefronul, alcătuit din glomerul
(polul vascular) și tubul urinifer (polul urinar). Numărul nefronilor din cei doi rinichi se
evaluează la două milioane. Glomerulul (primul element al nefronului) este alcătuit dintr-un
ghem de capilare care rezultă din ramificațiile unei arteriole aferente, provenită din artera
renală. Capilarele se reunesc apoi și formează o arteriolă aferentă, care se capilarizează din
nou în jurul primei porțiuni a tubului urinifer. Tubul urinifer (al doilea element al nefronului)
se prezintă sub forma unui canal lung de 50 mm format din următoarele segmente: capsula
Bowman, tubul contort proximal, ansa Henle, tubul contort distal si tubii colectori.
Capsula Bowman are forma unei cupe care înconjoară glomerulul și este alcătuit din
două foițe. Capsula Bowman, împreună cu glomerulul pe care-l conține, poartă numele de
corpuscul Malpighi. Din tubii contorți distali, prin canalele colectoare și canalele comune,
care se deschid în papilele renale, urina formată trece în calice și de aici in bazinet. Legătura
bazinetelor cu vezica urinară (organ dotat cu o musculatură puternică și situat în pelvis)
înapoia pubisului este realizata prin cele două uretere. Traiectul abdomino-pelvian al
ureterelor explică posibilitatea compresiunii acestora de către fibroame, chisturi ovariene sau

5
cancere recto-sigmoidiene. Uretra (canalul excretor al vezicii) are la femeie un traiect foarte
scurt, de unde posibilitatea compresiunii uretrale, ca răsunet asupra întregului arbore urinar.
1.2. Fiziologia aparatului excretor
Rinichii au două funcții majore:
1. De a excreta cea mai mare parte a produșilor de metabolism ai organismului;
2. De a controla concentrațiile majorității constituenților organismului contribuind la
menținerea homeostaziei și a echilibrului acido-bazic al organismului.
Mai au și următoarele roluri:
 Formarea și eliberarea reninei;
 Activarea vitaminei D;
 Gluconeogeneza;
 Formarea și eliminarea eritropoietinei.
1.2.1. Formarea urinei
Urina se formează prin trei mecanisme:
1. Filtrarea glomerulară;
2. Reabsorbția tubulară;
3. Secreția tubulară.
Filtrarea glomerulară este un proces fizic pasiv care are loc la nivelul glomerulului
Malpighi. Endoteliul capilarelor glomerulare, împreună cu foița viscerală a capsulei Bowman
formează filtrul renal pe unde trec toate componentele plasmei cu excepția proteinelor.
Filtrarea glomerulară este rezultatul jocului dintre foițele favorabile filtrării și ale celor
opozante.
Debitul urinei primare depinde direct de mărimea presiunii efective de filtrare, iar
acesta depinde de mărimea presiunii sângelui la nivelul capilarelor glomerulare. Când
presiunea hidrostatică din capilare scade sub 40 mmHg, formarea urinei primare încetinește și
se instalează anuria. Când acesta crește are loc o creștere a debitului urinei.
Reabsorbția tubulară: se desfășoară la nivelul tubului contort proximal, distal și a ansei
Henle. Prin reabsorbție, celulele tubilor uriniferi selectează și rețin din urină primară toate
substanțele necesare organismului (glucide, lipide, aminoacizi, apă, vitamine etc.) și lasă să
treacă substanțele toxice și nefolositoare organismului (uree, acid uric, creatinină).
Mecanismele de absorbție sunt active și pasive.
Secreția tubulară: are loc la nivelul tubului contort distal și completează compoziția
urinei finale. Prin aceste mecanisme rinichiul secretă activ unele substanțe toxice (amoniac,
creatinină) unii ioni, precum și unele medicamente.
6
 1.2.2. Compoziția și proprietățile urinei
Cantitatea de urină eliminată în termen de 24 ore se numește diureză. Ca urmare a
celor trei procese ia naștere urina definitivă cu o compoziție mult diferită fată de cea a plasmei
sanguine.
Dintre proprietățile urinei reținem: pH-ul care este între 4, 5-8, densitatea cuprinsă
între 1.015-1.035, acesta scade paralel cu creșterea diurezei. Culoarea se datorează
pigmenților biliari, iar mirosul caracteristic se datorează amoniacului.
1.2.3. Eliminarea urinei (micțiunea)
Este actul de evacuare a conținutului din vezica urinară și este de natură reflexă. La
nivelul pelvisului renal, urina se adună în calice și bazinet, iar de aici prin mișcări peristaltice
este transportată de-a lungul ureterelor spre vezica urinară. Pe măsură ce în vezica se
acumulează noi cantități de urină, pereții acesteia se relaxează progresiv mărindu-i
capacitatea. În acest mod se pot elimina 200-400 ml urină fără că presiunea din interior să
crească. Peste această cantitate, presiunea din vezică se ridică treptat declanșând reflexul de
micțiune. Comanda micțiunii pleacă de la centrii nervoși pe căile eferente parasimpatice ale
nervilor pelvieni care determină relaxarea sfincterului uretral neted și constricția mușchiului
(al pereților vezicii urinare). Astfel are loc micțiunea prin reflex involuntar la copiii mici.
Prin educație, la om, actul micțiunii poate fi controlat voluntar. În mod normal, omul
are 3-6 micțiuni în 24 ore, una producându-se în timpul nopții.

7
 CAPITOLUL II
NOȚIUNI DE PATOLOGIE – CISTITA

2.1. Definiție
Cistita reprezintă inflamația acută, de cauză infecțioasă a mucoasei vezicii urinare, ca
urmare a pătrunderii bacteriilor prin uretră, canalul prin care se elimină urină.
Ea este confundată foarte des cu anexită din cauza simptomelor asemănătoare și
afectează în special femeile.
2.2. Etiologie
Agentul bacterian responsabil de 80-95 % dintre cistitele acute este Escherichia Coli.
Pe lângă acest agent bacterian avem și următorii factori favorizanți ce determină apariția
cistitei acute: refluxul vezico-ureteral și stază urinară urmate de:
 Raporturi sexuale frecvente;
 Modificările hormonale;
 Contact sexual recent;
 Utilizarea recentă a unei diafragme cu spermicide;
 Istoric de infecţii de tract urinar inferior recurente.

Datorită specificității organelor uro-genitale feminine, uretra, canalul prin care se

elimină urina din organism, este mai scurt, aproximativ 4 cm decât la sexul bărbătesc, unde
uretra este de circa 16-20 cm, motiv pentru care microbii ajung mai rapid la vezica urinară a
femeii inflamând-o.
Cistita este cauzată frecvent și de sarcină, care aduce o presiune mai mare asupra
ureterului, și astfel vezica nu este eliminată complet, încurajând astfel dezvoltarea bacteriilor.
Și diabetul poate fi o cauză a apariției cistitei pentru că urina conține o cantitate mai
mare de zahăr care favorizează dezvoltarea bacteriilor.
De asemenea, persoanele care suferă de LITIAZĂ RENALĂ (,,pietre la rinichi’’),
femeile care au avut implantat un DIU (sterilet) pe o perioadă mai îndelungată de timp, dar și
cele care prezintă anumite tumori la nivelul vezicii urinare sunt mult mai expuse riscului de a
face Cistită.

8
 2.3. Simptomatologie
Fără a fi o problema gravă, cistita se manifestă într-un mod extrem de supărător,
astfel:
 Manifestări urinare ca: disurie, polakiurie, nicturie, urinări cu urină tulbure, urât
mirositoare, enurezis nocturn;
 Dureri suprapubiene;
 Frisoane, febră cu transpirații;
 Dureri lombare joase – semnul GIORDANO – prezent;
 Tenesme vezicale, hematurie de scurtă durata, disurie;
 Senzație de arsură accentuată la nivelul micțiunii, micțiuni imperioase.
Simptomele debutează de obicei după un contact sexual (Cistită – din ,,luna de
miere”).
2.4. Diagnostic
Cistita nu este o boală periculoasă, dar netratată poate duce la probleme grave de
sănătate atunci când infecția ajunge la rinichi.
Pentru diagnosticarea Cistitei, medicul specialist recomandă următoarele analize
medicale:
 Analiza unei probe de urină: sumarul de urină, se trimite un eșantion de 100-150
ml;
 Analize de sânge: VSH și hemoleucograma completă;
 Pentru a determina exact ce bacterie a determinat infecția, recomandă efectuarea
unei uroculturi; TESTUL ADDIS-HAMBURGER, CILINDRURIA;
 Efectuarea ecografiei abdominale, cistoscopiei, urografiei renale simple,
RADIOGRAFIE RENALĂ SIMPLĂ sau PIELOGRAFIE RETROGRADĂ,
CISTOURETROGRAFIA MICȚIONALĂ.
2.5. Diagnostic diferențial
Cistita acută necesită diagnostic diferențial cu alte afecțiuni urogenitale acute cum ar
fi:
 F – Vaginita;
 F – Uretrita- boli cu transmitere sexuală (infecția cu virus herpes simplu);
 B – Prostatita;
 B – Sindrom uretral;
 F/B – Pielonefrita acuta.

9
 2.6. Tratament
2.6.1. Tratament igieno-dietetic
 Un prim pas în tratarea cistitei este creșterea aportului de lichide care vor curăță
vezica urinară de bacteria în mod natural;
 Igienă intimă trebuie să fie riguroasă prin concentrarea atenției în zona perianală și
periuretrală;
 Igienă vestimentației, îndeosebi lenjerie intimă curată și de bumbac;
 De evitat constipația;
 De evitat contactul sexual neprotejat, cu diferiți parteneri.
Mersul la toaletă trebuie să se facă ori de câte ori este nevoie pentru a evita stagnarea
urinei în vezică, deoarece în doar 20 de minute numărul germenilor Escherichia Coli se poate
dublă.
2.6.2. Tratamentul medicamentos
Tratamentul cistitei poate varia între 3-7 zile în funcție de severitatea și tipul de
bacterie depistată la analiza specifică a urinei (urocultură).
Tratamentul de elecţie este antibacterian- constă în administrarea de antibiotice pe
baza antibiogramei, ca de exemplu:
• Antibiotice: BISEPTOL, CIPROFLOXACINĂ sau AMPICILINĂ;
• Cefalosporine: CEFOTAXIM, CEFORT, (conform antibiogramei uroculturii)
asociat cu:
• Analgezice, cum ar fi: ALGIFEN, ALGOCALMIN;
• Antispastice: NO-SPA, SCOBUTIL; Antiinflamatoare nesteroidiene:
DICLOFENAC, KETONAL.
2.7. Complicații
Complicațiile pot include:
• Infecții ale rinichilor. O infecție urinară netratată, poate afecta rinichii
(pielonefrită). Infecțiile renale pot leza permanent rinichii.
• Sânge în urină (hematurie). Uneori urina persoanelor diagnosticate cu Cistită
conține hematii, care pot fi văzute doar cu microscopul și care, de obicei, dispar fără
tratament. Dacă acestea sunt prezente și după terapie, este necesară intervenția specialiștilor
pentru a se determina dacă există alte cauze care stau la baza acestui simptom. Deși sângele în
urină care poate fi vizualizat cu ochiul liber (macroscopic), este destul de rar întâlnit mai ales
în formele tipice de cistită bacteriană. Proveniența hematuriei se stabilește prin proba celor 3

10
pahare. Bolnavul urinează succesiv in 3 pahare conice. Daca hematuria apare numai în primul
pahar (inițială), este de origine uretrală; dacă apare numai în ultimul (terminală), este vezicală.
Dacă apare în toate cele 3 pahare (totală), este de origine renală.
• Calculii urinari care apar frecvent în absența unui tratament corespunzător.
2.8. Metode de prevenire a Cistitei
Pentru a preveni Cistita există câteva reguli de bază ce pot fi respectate cu ușurință:
 Consumul de cel puțin doi litri de lichide pe zi;
 Toaleta intimă efectuată corect;
 Evitarea expunerii la frig;
 După defecație efectuarea unei toalete corecte: ștergerea efectuându-se din față în
spate;
 Evitarea folosirii unei lenjerii intime strânse, folosirea lenjeriei din bumbac;
 Tratarea afecțiunilor ginecologice.
2.9. Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienților cu Cistită
Asistenta medicală face educația sanitară pacientului recomandându-i:
 Evitarea frigului, umezelii, ortostatismul;
 Igiena corespunzătoare a zonei genito-urinare, dar și anale;
 Hidratarea corespunzătoare;
 Gimnastica musculaturii abdominale și perianale pentru menținerea tonusului
muscular al vezicii urinare și al sfincterului uretral- exerciții KEGEL;
 Asistentă medicală îi recomandă repaus fizic la pat asigurând CONDIŢII DE
MICROCLIMAT (confortul termic, camera aerisită, curată), lenjerie de pat curate
și uscată;
 Administrează lichide călduțe din abundență (ceai, limonadă, suc natural de
fructe);
 Recomandă băi călduțe, o alimentație ușor digerabilă, să evite alimente bogate în
săruri minerale și exces de proteine;
 Monitorizează funcțiile vitale: P, TA, R, T și le notează în Foaia de observație;
 Pregătește și informează pacientul pentru explorările ce urmează a fi executate:
explorările radiologice și ecografice, obține consimțământul;
 Recoltează sânge și urină pentru examenul de laborator la indicația medicului;
 Administrează medicația recomandată de medic în doză, orarul, calea și ritmul
prescris;

11
  Urmărește evoluția pacientului în urmă administrării tratamentului, iar în caz de
depistare a unor accidente (reacții alergice, reacții adverse) informează medicul;
 Susține și încurajează pacientul oferindu-i exemple de pacienți care au avut o
evoluție favorabilă a bolii;
 Explică pacientului necesitatea respectării tratamentului și dietei.

CAPITOLUL III
3. PLANUL DE ÎNGRIJIRE A PACIENŢILOR CU CISTITĂ
3.1. CAZUL 1

CULEGEREA INFORMAŢIILOR
Date de identificare:
- Nume: P
- Prenume: E
- Vârstă: 46 ani
- Sex: feminin
- Naționalitate: română
- Religie: ortodoxă
- Ocupația: îngrijitoare, asigurată
- Domiciliul: Ruginoasa
- Data internării: 08.05.2019, Spitalul Municipal de Urgență Roman, secția
Obstetrică-Ginecologie, F.O. 991, Reg. central-8084
- Data externării: 10.05.2019
- Diagnostic de internare: Cistită acută, BPI.
- Motivele internării: dureri pelviene și lombare, disurie, polakiurie, tenesme vezicale
- Antecedente personale, fiziologice și patologice: menarhă la 14 ani, cicluri
regulate, la 28 zile, flux normal, ușor dureroase, 6-7 zile, N = 1, AV = 2.
- Antecedente heredo-colaterale: neagă SIFILIS, SIDA, TBC, DZ.
- Condiții de viață: relative bune.
- Obișnuințe de viață: bea zilnic cafea, nu fumează, consumă băuturi alcoolice
ocazional.
- Situația familială și socială: salariată, căsătorită, locuiește cu soțul și copilul într-un
imobil cu două camere.

12
 - Istoricul bolii: pacienta se internează în serviciul Obstetrică-Ginecologie prezentând
dureri pelviene și lombare, polakiurie, stare generală alterată, anxietate, U.M. = 10/04/2018.
- Medicația de fond administrate înaintea internării: CIPROFLOXACIN
recomandat de medicul de familie.
- Observarea inițială: tegumente normal colorate, țesut celular subcutanat bine
reprezentat, I = 1,68 m, G = 74 Kg, TA = 115/60 mmHg, Temp. = 36,7°C, Resp. = 18 r/min,
Puls = 75 b/min, ritmic, grupa sanguină A II, Rh pozitiv, fără alergii, agitație, anxietate.

Examene paraclinice:
Denumirea analizei Rezultat Valori normale
VSH 19 mm/ora 7-15 mm/ora
Hemoglobina 13,4 g/dl 12-15 g %
Hematocrit 38,9 g/dl 40-45 g %
Leucocite 8900/mm 6000-8000/mm³

Examen urină: Celulele epiteliale plate, numeroase, rare leucocite libere și grupate,
urocultura negativă.
Pacienta prezintă dependență în satisfacerea următoarelor nevoi fundamentale:
1. Nevoia de a elimina;
2. Nevoia de a evita pericolele;
3. Nevoia de a dormi și a se odihni;
4. Nevoia de a se mișca și a avea o buna postură;
5. Nevoia de a comunica;
6. Nevoia de a învăța cum sa-și păstreze sănătatea.

1. Nevoia de a elimina
P = Eliminare inadecvată
E = Inflamația vezicii urinare
S = Disurie, polakiurie, stare generală alterată, anxietate, somn insuficient,
neodihnitor, oboseala diurnă.
Obiective:
- Pacienta să prezinte micțiuni spontane, nedureroase;
- Pacienta să manifeste confort fizic și psihic.

13
 Intervenții autonome:
- Am pregătit fizic și psihic pacienta în vederea oricăror intervenții;
- Am recomandat pacientei repaus la pat, să evite frigul și umezeala;
- Am învățat pacienta sa-și efectueze în mod corespunzător toaleta organelor
genitale pentru a preveni eventualele infecții;
- Am calculat zilnic bilanțul hidric pentru a constata dacă pacienta are un aport
normal de lichide/diureza corespunzătoare;
- Am urmărit culoarea, aspectul și cantitatea urinei;
- Am aplicat căldura locală în regiunea lombară;
- Am asigurat lichidele necesare administrării parenterale la temperatura camerei;
- Am educat pacienta să consume lichide călduțe și să le evite pe cele reci;
- Am ajutat pacienta în satisfacerea nevoilor alterate.
Intervenții delegate:
- La indicația medicului, după obținerea consimțământului informat și explicarea
tehnicii, recoltez urina pentru examenul de laborator, sumar de urina și urocultura;
- Administrez medicația recomandată de medic în doza și regimul prescris: ser
fiziologic 500 ml/zi cu vitamine: B1 – 1 f, B6 – 1 f, C – 2 f, antispastice: NO-SPA – 1 f,
ALGIFEN prin perfuzie i.v. administrată lent, URISAN – 2 plicuri/zi adm. per os.
Evaluarea:
- În urma intervențiilor autonome și delegate, pacienta prezinta micțiuni fiziologice
fără durere;
- Pacienta este echilibrată fizic și psihic.

2. Nevoia de a evita pericolele

P1 = disconfort fizic si psihic
E = inflamația vezicii urinare
S = dureri pelviene și lombare, disurie, stare generală alterată.
P2 = potențial de complicații
E = evoluție nefavorabilă
S = riscul apariției Pielonefritei sau cronicizarea Cistitei
P3 = risc de I.A.A.M.
E = mediu spitalicesc
S = posibil contractarea agenților patogeni, mediul spitalicesc

14
 P4 = anxietate
E = teama de evoluție nefavorabilă, mediu spitalicesc
S = agitație, frică, facies crispat
Obiective:
- Combaterea durerii si anxietății
- Pacienta să nu prezinte complicații
- Pacienta să nu contacteze infecții asociate actului medical
- Pacienta să fie echilibrată fizic și psihic

Intervenții autonome:
- Am asigurat repausul la pat și poziția antalgică a pacientei;
- Am măsurat funcțiile vitale: TA, puls, respirație, temperatură și le notez in Foaia
de temperatură;
- Am verificat culoarea tegumentelor și mucoaselor și favorizez adaptarea
pacientei la noul mediu;
- Am asigurat controlul fizic și psihic al pacientei prin crearea unui mediu de
protecție și de siguranță: salon curat, aerisit, lenjerie de pat și de corp curate;
- Am utilizat toate mijloacele psihologice care pot influența în bine starea
pacientei, (o încurajez, îi acord înțelegerea și susținerea psihică);
- Am discutat cu pacienta, am ascultat-o, oferindu-i ocazia să-și exprime
sentimentele de câte ori dorește;
- Am adoptat un comportament ferm si profesional pentru a-i oferi siguranța și
încredere;
- Am ajut-o să privească realist problemele sale și să le împărtășească echipei
medicale de încredere;
- Am învățat pacienta să folosească tehnici de relaxare: exerciții respiratorii,
gimnastică- exerciții KEGEL;
- Am oferit informații despre foste paciente cu aceeași problemă care au trecut cu
bine peste aceste probleme;
- Am pregătit fizic și psihic pacienta înaintea oricărei intervenții și îi ofer
informații despre necesitatea, scopul și efectele ei;
- Am obținut consimțământul;
- Am ajutat pacienta să aibă încredere în echipa medicală de pe secție;
- Am respectat și am asigurat repausul impus;

15
 - Am respectat circuitele funcționale din spital, regulile de asepsie și antisepsie;
- Am luat măsuri sporite de evitare a transmiterii infecțiilor asociate;
- Am ajutat pacienta să-și recunoască anxietatea și să o depășească prin furnizarea
de informații de care această are nevoie;
- Am susținut psihic pacienta și favorizez întâlnirea cu familia și prietenii.
Intervenții delegate:
- Am recoltat sânge pentru examenele de laborator: VSH. hemoglobină,
hematocrit, leucocite, urocultură, secreții vaginale;
- Am însoțit pacienta în vederea efectuării examenului ecografic;
- Am administrat medicație recomandată de medic în doza, calea, orarul și ritmul
prescris conform F.O.: antibiotic: CEFOTAXIM – 1 g/12 ore i.v (după rezultatul negativ la
testarea intradermică)., antispastice: NO-SPA – 1 f/12 ore (18-06), ALGIFEN – 1 f/12 ore!
(18- 06) – i.m., după anamneza corectă privind posibilele reacții alergice la medicamente,
respectând orele de odihnă (18-06). Am urmărit apariția posibilelor reacții adverse (tulburări
cardiace – aritmii, ale sistemului nervos- cefalee , amețeli, gastro- intestinale- greață,
vărsături, dureri abdominale, anorexie; tulburări renale – alterarea funcției renale (creșterea
uremiei, creatinemiei, NEFRITĂ INTERSTIȚIALĂ) tulburări generale (bronhospasm, ŞOC
ANAFILACTIC) și la nivelul locului de administrare: inflamație, flebită, durere, eritem,
indurație, hepatobiliare (creșterea TGO, TGP, fosfatazei alcaline, bilirubinei).
Evaluare:
- În urma intervențiilor autonome și delegate, durerea s-a diminuat, evoluția fiind
favorabilă;
- Pacienta nu a făcut complicații;
- Pacienta nu a contactat nici o infecție asociată actului medical;
- Pacienta este echilibrată fizic și psihic.

3. Nevoia de a dormi și a se odihni

P = alterarea somnului
E = nicturie, polakiurie, disurie, mediu spitalicesc, anxietate;
S = somn perturbat, întrerupt de patologie, oboseală.
Obiective:
 Pacienta sa prezinte un somn corespunzător și odihnitor, calitativ și cantitativ
de 8 ore.

16
 Intervenții proprii:
 Am recomandat pacientei să consume cel puțin 2 litri de lichide;
 Am învățat pacienta să practice tehnici de relaxare precum exerciții;
respiratorii timp de câteva minute înainte de culcare, să citească o carte;
 Am asigurat confortul pacientei prin oferirea condițiilor bune de microclimat:
camera aerisită, încălzită corespunzător, lenjerie uscată și curată;
 Am întocmit un program de odihnă al organismului împreună cu pacienta și
am respectat programul de somn.
Intervenții delegate:
 Am administrat medicația recomandată de medic în doza și ritmul prescris:
antispastice: NO-SPA, antiinflamatoare: REFEN, sedative: DIAZEPAM.
Evaluarea:
 În urma intervențiilor autonome și delegate pacienta a reușit să se odihnească
corespunzător, a avut un somn de 8 ore;
 Pacienta este echilibrată psihic.

4. Nevoia de a se mișca si a avea o bună postură

P = postură inadecvată
E = durere colicativă
S = poziție inadecvată, colicativă (pacienta e in decubit lateral cu genunchii flectați
pe abdomen), facies crispat.
Obiective:
 Pacienta să prezinte confort fizic și psihic;
 Pacienta să aibă o postură adecvată;
Intervenții proprii:
 Am susținut fizic si psihic pacienta;
 Am așezat pacienta în pat în poziție antalgică;
 Am monitorizat funcțiile vitale: TA, puls, respirație, temperatură și le notez în
F.O. anunțând medicul de gardă de modificările apărute;
 Am asigurat confortul pacientei;
 Am pregătit psihic și fizic pacienta în vederea oricărei tehnici recomandate de
medic (urografie, ecografie), o programez și obțin consimțământul;
 Am aplicat căldură locală in zona lombară;

17
  Am recomandat plimbări ușoare prin salon și am sprijinit pacienta în
deplasarea acesteia pe distanțe mici;
 Am recomandat exerciții respiratorii, exerciții KEGEL.
Evaluare:
 În urma intervențiilor autonome și delegate, pacienta prezintă o postura
adecvată;
Pacienta manifestă confort fizic și psihic.
5. Nevoia de a comunica
P = comunicare ineficienta la nivel afectiv
E = anxietate, lipsa de cunoaștere a mijloacelor eficace de a comunica, mediu
spitalicesc
S = neîncredere în sine, apatică
Obiective:
 Pacienta să comunice cu cadrele medicale și cu personalul cu care intră în contact;
 Pacienta să prezinte confort fizic și psihic.
Intervenții autonome:
 Am oferit posibilitatea pacientei să-și exprime nevoile, sentimentele, ideile și
dorințele sale;
 Am oferit posibilitatea pacientei să ia singură decizii;
 Am antrenat pacienta în diferite activități care să-i dea sentimentul de utilitate, de
încredere;
 Am învățat pacienta tehnici de relaxare, de afirmare de sine, să citească o carte, să
vizioneze programe TV, plimbări în aer liber;
 Am ajutat pacienta să identifice posibilitățile sale de a asculta, de a schimba idei
cu ceilalți din jur, de a crea legături semnificative;
 Am supravegheat pacienta și am urmărit evoluția bolii și schimbarea
comportamentului.
Evaluarea:
 În urma intervențiilor autonome, comportamentul ei față de cadrele medicale și
cei din jur s-a îmbunătățit;
 A existat o atitudine de receptivitate fiind cooperantă și dornică de comunicare,
dovedind o asimilare rapidă a informațiilor;
 Pacienta manifestă confort fizic și psihic.

18
 6. Nevoia de a învață cum să-și păstreze sănătatea
P = lipsa de cunoaștere
E = dezinteres față de informațiile primate legate de boală, apatică
S = cunoștințe insuficiente despre boala, evoluție, complicații și modul ei de
prevenire.

Obiective:
 Pacienta să dobândească atitudini, obiceiuri și descoperiri noi pentru
recuperarea sănătății;
 Pacienta să fie conștientă de complicațiile bolii;
 Pacienta să fie echilibrată fizic și psihic.
Intervenții autonome:
 Am explorat nivelul de cunoștințe al pacientei privind boală, modul de
manifestare, măsurile preventive și curative, modul de participare la intervenții
și la procesul de recuperare;
 Am identificat obiceiurile greșite ale pacientei și le-am corectat;
 Am recomandat evitarea frigului, umezelii, efectuarea toaletei genitale după
fiecare eliminare;
 Am recomandat să folosească lenjerie de corp de bumbac;
 Am stimulat dorința de cunoaștere;
 Am ajutat pacienta să conștientizeze asupra propriei responsabilități privind
sănătatea;
 Am organizat activități educative folosind metode de învățare cunoscute;
 Am verificat dacă pacienta a înțeles corect mesajul transmis și dacă și-a însușit
noile cunoștințe;
 Am încurajat și am ajutat pacienta la dobândirea noilor deprinderi.
Evaluare:
În urma intervențiilor autonome, pacienta și-a însușit corect mesajul transmis și noile
cunoștințe despre prevenirea apariției acestei afecțiuni.
Evaluarea finală:
Pacienta P.E în vârstă de 46 de ani, domiciliată în Ruginoasa, județul Neamț, s-a
internat în secția Obstetrică- Ginecologie cu diagnosticul de Cistită acută, BPI.

19
 La internare pacienta a prezentat următoarele simptome:
 polakiurie;
 disurie;
 dureri abdominale și lombare;
 teamă, astenie.
În urma intervențiilor clinice și paraclinice i s-a stabilit diagnosticul de Cistită
acuta și am elaborate planul de îngrijire, stabilind următoarele probleme de dependență:
 Durere;
 Anxietate;
 Eliminare inadecvată;
 Alterarea somnului.
Din prima zi de internare pacienta a urmat tratament cu:
 Antiinflamatoare: REFEN;
 Antibiotice: Cefotaxim 1 g/8h – i.v.;
 Antispastice: NO-SPA.
După acordarea îngrijirilor autonome și delegate, am constatat că:
 Durerea a diminuat în intensitate;
 Pacienta prezinta micțiuni fiziologice;
 Pacienta prezinta somn odihnitor;
 Pacienta nu prezinta complicații infecții asociate.
La externare, pacienta a primit informații in ceea ce privește păstrarea sănătății si a igienei.

3.2. CAZUL 2

CULEGEREA INFORMAȚIILOR
– Date de identificare:
 Nume: P
 Prenume: G
 Vârsta: 32 ani
 Sex: feminin
 Naționalitate- română
 Religie- Romano-Catolică
 Ocupația- salariată

20
  Domiciliul- Icușești, Jud. Neamț.
– Data internării: 03.05.2019, Spitalul Municipal de Urgență Roman, secția
Obstetrică-Ginecologie, F.O. 964, Reg. central-7904
– Data externării: 05.05.2019
– Diagnostic de internare: Cistită acută, stare febrilă, BPI.
– Motivele internării: leucoree abundentă muco-purulentă, dureri pelviene și
lombare, disurie, polakiurie, agitație psiho-motorie.
– Antecedente personale, fiziologice si patologice: menarhă la 14 ani, cicluri
regulate, la 30 zile, flux normal, ușor dureroase, 5-6 zile, UM-09/04/2019.
– Antecedente heredo-colaterale: neagă: LUES, TBC, DZ.
– Condiții de viață: bune.
– Obișnuințe de viață: nu fumează, nu consumă băuturi alcoolice.
– Situația familială și socială: căsătorită, locuiește cu soțul și copilul într-o casă cu
două camere.
– Istoricul bolii: pacienta se internează în serviciul Obstetrică- Ginecologie
prezentând dureri lombare, polakiurie, stare generală alterată, anxietate, insomnie.
– Observarea inițială: tegumente hiperemice, țesut celular subcutanat bine
reprezentat, Î = 1,63 m, G = 79 Kg, TA = 120/60 mmHg, Temp. = 38,7 °C, Resp. = 17
r/min, Puls = 85 b/min, aritmic, grupa sanguină AB IV, Rh pozitiv, fără alergii, agitație,
anxietate.
Examene paraclinice:
Denumirea analizei Rezultat Valori normale
VSH 27 mm/ora 7-15 mm/ora
Hemoglobina 14,4 g/dl 12-15 g %
Hematocrit 38,9 g/dl 40-45 g %
Leucocite 10600/mm 6000-8000/mm³
Examen urină: Celulele epiteliale plate, numeroase, leucocite libere și grupate
frecvente, urocultura negativă
Pacienta prezintă dependență în satisfacerea următoarelor nevoi fundamentale:
1. Nevoia de a elimina;
2. Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale;
3. Nevoia de a evita pericolele;
4. Nevoia de a dormi și a se odihni;

21
 5. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură;
6. Nevoia de a comunica;
7. Nevoia de a învăța cum sa-și păstreze sănătatea.

1. Nevoia de a elimina
P = eliminare inadecvată
E = inflamația vezicii urinare
S = disurie, polakiurie, stare generală alterată, anxietate, astenie.
Obiective:
 Pacienta să prezinte micțiuni spontane, nedureroase:
 Pacienta să manifeste confort fizic și psihic.
Intervenții autonome:
 Am pregătit fizic și psihic pacienta în vederea oricăror intervenții;
 Am recomandat pacientei repaus la pat, să evite frigul și umezeală;
 Am învățat pacienta să-și efectueze în mod corespunzător toaleta organelor
genitale pentru a preveni eventualele infecții;
 Am calculat zilnic bilanțul hidric pentru a constată dacă pacienta are un aport
normal de lichide;
 Am urmărit culoarea, aspectul și cantitatea urinei;
 Am aplicat căldură locală în regiunea lombară;
 Am asigurat lichidele necesare administrării parenterale la temperatura camerei;
 Am educat pacienta să consume lichide călduțe și să le evite pe cele reci.
Intervenții delegate:
 La indicația medicului am recoltat urină pentru examenul de laborator, sumar de
urină și urocultură;
 Am administrat medicația recomandată de medic în doză și regimul prescris: ser
fiziologic 500 ml/zi cu vitamine, antispastice, antalgice prin perfuzie i.v.
Evaluarea:
În urma intervențiilor autonome și delegate:
 Pacienta prezintă micțiuni fiziologice fără durere;
 Pacienta manifestă confort fizic și psihic;

22
 2. Nevoia de a menține temperatura corpului in limite normale
P = Hipertermie
E = Proces infecțios urinar
S = T = 38,7 °C, tegumente calde, transpirate, hiperemice, stare generală alterată,
anxietate.
Obiective:
 Pacienta să prezinte temperatura corpului în limite fiziologice;
 Pacienta să fie echilibrată fizic și psihic;
Intervenții autonome:
 Am aplicat comprese reci pe frunte;
 Am asigurat lenjerie de pat și de corp uscată;
 Am asigurat condiții de microclimat prin: umiditate corespunzătoare, mediu
liniștit, atmosferă liniștită;
 Am măsurat funcțiile vitale ori de câte ori este necesar și le-am notat în F.O.;
 Am recomandat pacientei să consume cantități suficiente de lichide: ceai
călduț, apă plată, lapte;
 Am recomandat să evite curenții de aer reci, umezeala, pentru a nu i se
înrăutăți starea de sănătate;
 În aplicarea tehnicilor am respectat regulile de asepsie și antisepsie pentru a
evita apariția infecțiilor asociate;
 Am pregătit psihic pacienta în vederea oricărei tehnici recomandate de medic
și o programez;
 Am obținut consimțământul.
Intervenții delegate:
 Am efectuat testarea la antibioticul recomandat de medic;
 Am administrat medicația recomandată în doză și ritmul prescris: antibiotic:
AMPICILINĂ – 1 g/6 ore; antitermice: ALGOCALMIN – 1 f i.m., Perfuzie
cu NaCl de 250 ml de 2 ori pe zi;
 Am recoltat produsele biologice și patologice pentru examenele de laborator;
 Am supravegheat permanent funcțiile vitale (TA, Puls, Respirație,
Temperatura).

23
Evaluarea:
În urma intervențiilor autonome și delegate:
 Pacienta prezintă temperatura corpului în limitele fiziologice;
 Pacienta manifestă confort fizic și psihic;

3. Nevoia de a evita pericolele

P1 = disconfort fizic si psihic
E = inflamația vezicii urinare
S = dureri pelviene și lombare, disurie, stare generală alterată.

P2 = potențial de complicații
E = evoluție nefavorabilă
S = riscul apariției Pielonefritei sau cronicizarea cistitei

P3 = risc de infecții asociate actului medical

E = mediul spitalicesc
S = posibil contractarea agenților patogeni, mediul spitalicesc

P4 = anxietate
E = teama de evoluție nefavorabilă, mediu spitalicesc
S = agitație, frică, facies crispat
Obiective:
 Combaterea durerii și anxietății;
 Pacienta să nu prezinte complicații;
 Pacienta să nu contacteze infecții asociate;
 Pacienta să fie echilibrată fizic si psihic.
Intervenții autonome:
 Am obținut consimțământul pacientei;
 Am asigurat repausul la pat și poziția antalgică a pacientei;
 Am monitorizat funcțiile vitale: TA, puls, respirație, temperatura și le-am notat în
F.O;
 Am verificat culoarea tegumentelor și mucoaselor și favorizez adaptarea pacientei
la noul mediu;

24
 Am asigurat controlul fizic și psihic al pacientei prin crearea unui mediu de
protecție și de siguranță: salon curat, aerisit, lenjerie de pat și de corp curate și
uscate;
 Am utilizat toate mijloacele psihologice care pot influența în bine starea pacientei,
am încurajat-o, acordându-i înțelegerea și susținerea psihică;
 Am discutat cu pacienta, am ascult-o, oferindu-i ocazia să-și exprime sentimentele
de câte ori dorește;
 Am adoptat un comportament ferm și profesional pentru a-i oferi siguranță și
încredere;
 Am ajut-o să privească realist problemele sale și să le împărtășească echipei
medicale de încredere;
 Am învățat pacienta să folosească tehnici de relaxare: exerciții respiratorii,
gimnastică- exerciții KEGEL, audiții medicale, vizionarea de programe TV;
 Am oferit informații despre foști pacienți cu aceleași probleme care au trecut cu
bine peste acestea;
 Am pregăti fizic și psihic pacienta înaintea oricărei intervenții și am oferit
informații despre necesitatea, scopul și și efectele ei în vederea obținerii
consimțământului informat;
 Am ajutat pacienta să aibă încredere în echipa medicală de pe secție;
 Am respectat repausul impus;
 Am respectat circuitele funcționale din spital, regulile de asepsie și antisepsie;
 Am luat măsuri sporite de evitare a transmiterii infecțiilor asociate;
 Am ajutat pacienta să-și recunoască anxietatea și să o depășească prin furnizarea
de informații de care această are nevoie;
 Am susținut psihic pacienta și am favorizat întâlnirea cu familia și prietenii.
Intervenții delegate:
 Am recoltat sânge pentru examenele de laborator: VSH, hemoglobină, hematocrit,
leucocite, secreții vaginală, urocultură;
 Am însoțit pacienta în vederea efectuării examenului ecografic;
 Am administrat medicație recomandată de medic în doză, orarul, calea și ritmul
prescris conform F.O.: antibiotic: CEFORT i.v., antispastice: NO-SPA, ALGIFEN
i.m., respectând orele de odihnă.

25
 Evaluare:
În urma intervențiilor autonome și delegate:
 Durerea s-a diminuat, evoluția fiind favorabilă;
 Pacienta nu a făcut complicații;
 Pacienta nu a contactat nici o infecție asociată;
 Pacienta este echilibrată fizic și psihic;
 Pacienta are încredere în echipa medicală și în sine.

4. Nevoia de a dormi și a se odihni

P = alterarea somnului
E = nicturie, polakiurie, disurie, mediu spitalicesc, anxietate;
S = somn perturbat, întrerupt de patologie, oboseală.
Obiective:
– Pacienta să prezinte un somn corespunzător și odihnitor, cantitativ și calitativ de
8 ore.
Intervenții autonome:
 Am recomandat pacientei să consume cel puțin 2 litri de lichide;
 Am învățat pacienta să practice tehnici de relaxare precum exerciții respiratorii
timp de câteva minute înainte de culcare, să citească o carte;
 Am asigurat confortul pacientei: camera aerisită, încălzită corespunzător, lenjerie
uscată și curate;
 Am întocmit un program de odihnă organismului împreună cu pacienta și respect
programul de somn.
Intervenții delegate:
 Am administrat medicația recomandată de medic în doză și ritmul prescris:
antispastice: NO-SPA – 2 f/zi, antialgice: REFEN – 1 f/zi; sedative: DIAZEPAM.
Evaluarea:
În urma intervențiilor autonome și delegate:
 Pacienta a reușit să se odihnească corespunzător, să doarmă 8 ore pe noapte;
 Pacienta este echilibrată fizic și psihic.

26
 5. Nevoia de a se mișcă și a avea o bună postura
P = postura inadecvată
E = durere colicativă
S = poziție inadecvată, pacienta e în decubit lateral cu genunchii flectați pe
abdomen, mialgii (dureri musculare), artralgii (dureri articulare).
Obiective:
 Pacienta să prezinte confort fizic și psihic;
 Pacienta să aibă o postura adecvată;
Intervenții autonome:
 Am susținut fizic și psihic pacienta;
 Am așezat pacienta în pat respectând pozițiile anatomice ale diferitelor segmente
ale corpului;
 Am monitorizat funcțiile vitale: TA, puls, respirație, temperatura și le-am notat în
F.O;
 Am asigurat confortul pacientei;
 Am pregătit psihic pacienta în vederea oricărei tehnici recomandate de medic și am
programat-o;
 Am obținut consimțământul;
 Am aplicat căldură locală în zona lombară;
 Am recomandat plimbări ușoare prin salon și sprijin pacienta în deplasarea
acestora pe distanțe mici;
 Am recomand exerciții respiratorii și exerciții KEGEL.
Evaluare:
În urma intervențiilor autonome:
 Pacienta prezintă o postura adecvată;
 Pacienta manifestă confort fizic și psihic.

6. Nevoia de a comunica
P = comunicare ineficientă la nivel afectiv
E = anxietate, lipsa de cunoaștere a mijloacelor eficace de a comunica
S = neîncredere în sine, ignoranța.

27
 Obiective:
 Pacienta să comunice cu cadrele medicale și cu personalul cu care intră în contact;
 Asigurarea confortului fizic și psihic.
Intervenții autonome:
 Am oferit posibilitatea pacientei să-și exprime nevoile, sentimentele, ideile și
dorințele sale;
 Am oferit posibilitatea pacientei să ia singură decizii;
 Am antrenat pacienta în diferite activități care să-i dea sentimentul de utilitate, de
încredere;
 Am învățat pacienta tehnici de relaxare, de afirmare de sine, să citească o carte, să
vizioneze programe TV, plimbări în aer liber;
 Am ajutat pacienta să identifice posibilitățile sale de a ascultă, de a schimbă ideii
cu ceilalți din jur, de a crea legături semnificative;
 Am supravegheat pacienta și urmăresc evoluția bolii și schimbarea
comportamentului.
Evaluarea:
În urma intervențiilor autonome:
 Comportamentul ei față de cadrele medicale și cei din jur s-a îmbunătățit;
 A existat o atitudine de receptivitate, fiind cooperantă și dornică de comunicare,
dovedind o asimilare rapidă a informațiilor;
 Pacienta manifestă confort fizic și psihic.

7. Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea

P = lipsa de cunoaștere/ignoranța
E = dezinteres față de boală
S = cunoștințe insuficiente despre boală, evoluție, complicații și modul ei de
prevenire.
Obiective:
 Pacienta să dobândească atitudini, obiceiuri și descoperiri noi pentru recuperarea
sănătății;
 Pacienta să fie conștientă de complicațiile bolii;
 Pacienta să fie echilibrată fizic și psihic.

28
 Intervenții autonome:
 Am explorat nivelul de cunoștințe al pacientei privind boală, modul de
manifestare, măsurile preventive și curative, modul de participare la intervenții și
la procesul de recuperare;
 Am identificat obiceiurile și dependențele greșite ale pacientei și le-am corectat;
 Am recomandat evitarea frigului, umezelii, efectuarea toaletei genitale după
fiecare eliminare;
 I-am recomandat să folosească lenjerie de corp de bumbac;
 Am stimulat dorința de cunoaștere;
 Am ajutat pacienta să conștientizeze asupra propriei responsabilități privind
sănătatea;
 Am organizat activități educative folosind metode de învățare cunoscute;
 Am verificat dacă pacienta a înțeles corect mesajul transmis și dacă și-a însușit
noile cunoștințe;
 Am încurajat și ajutat pacienta la dobândirea noilor deprinderi;
Evaluare:
 În urma discuțiilor purtate și a activităților educative, pacienta și-a însușit corect
mesajul transmis și noile cunoștințe despre prevenirea apariției acestei afecțiuni.
Evaluarea finală:
Pacienta B.G. în vârstă de 32 de ani, domiciliată în Icușești, județul Neamț, s-a
internat în secția Obstetrică-Ginecologie cu următoarele simptome: leucoree abundentă,
astenie, polakiurie, dureri abdominale și lombare, febra moderată.
În urmă intervențiilor clinice și paraclinice i s-a stabilit diagnosticul de cistită
acută și am întocmit planul de îngrijire, stabilind următoarele probleme de dependență:
 Durere;
 Febră moderată;
 Eliminare inadecvată;
 Alterarea somnului.
După acordarea îngrijirilor autonome și delegate, am constatat că:
 Durerea a diminuat în intensitate;
 Pacienta prezintă micțiuni fiziologice fără dureri;
 Pacienta prezintă somn odihnitor;
 Pacienta nu prezintă complicații infecții asociate;

29
  Pacienta prezintă temperatura corpului în limitele normale;
 Pacienta a învățat să își păstreze sănătatea și să-și diminueze temerile;
 Pacienta a fost o bună colaboratoare cu echipa medicală.

3.3. CAZUL 3

CULEGEREA INFORMAȚIILOR
Date de identificare:
– Nume: S
– Prenume: F
– Vârsta: 23 ani
– Sex: feminin
– Naționalitate – Română,
– Religie – Catolică
– Ocupația: –/neasigurată
– Domiciliul: Buhuși
– Data internării: 02.05.2019, Spitalul Municipal de Urgența Roman, secția
Obstetrică-Ginecologie, F.O. 957, Reg. central-7806, CPU-13726.
– Data externării- 04.05.2019
– Diagnostic de internare: Cistită acuta
– Motivele internării: dureri abdominale și lombare, disurie, polakiurie, tenesme
vezicale.
– Antecedente personale, fiziologice și patologice: menarhă la 12 ani, cicluri
regulate, la 28 zile, flux normal, ușor dureroase, 3-5 zile.
– Antecedente heredo-colaterale: nu prezintă.
– Condiții de viată: bune.
– Obișnuințe de viată: bea rar cafea, fumează, nu consumă băuturi alcoolice.
– Situația familială și socială: salariată, căsătorită, locuiește cu soțul.
– Istoricul bolii: pacienta se internează în serviciul Obstetrică-Ginecologie prezentând
dureri lombare, polakiurie, stare generala alterată, anxietate. U.M. = 29.04.2019.
– Medicația de fond administrată înaintea internării: BISEPTOL
– Observarea inițială: tegumente normal colorate, țesut celular subcutanat bine
reprezentat, Î = 1,67 m, G = 60 Kg, TA = 124/60 mmHg, Temp. = 36,9 °C, Resp. = 16 r/min,

30
Puls = 71 b/min, aritmic, grupa sanguină I, Rh pozitiv, fără alergii alimentare si
medicamentoase.
– Examene paraclinice:
Denumirea analizei Rezultat Valori normale
VSH 19 mm/ora 7-15 mm/ora
Hemoglobina 16,4 g/dl 12-15 g %
Hematocrit 38,9 g/dl 40-45 g %
Leucocite 9700/mm 6000-8000/mm³
Glicemie 82 mg/dl 90-120 mg/dl
Creatinina 0,64 mg 0,6-1,3 mg %

– Examen urină: Celulele epiteliale plate, numeroase, rare leucocite,

– Urocultura – negativă
– Radiografie renala simplă – nu prezintă calculi caliceali.
– Pacienta prezintă dependență in satisfacerea următoarelor nevoi
fundamentale:
1.Nevoia de a elimina;
2.Nevoia de a evita pericolele;
3. Nevoia de a dormi și a se odihni;
4. Nevoia de a se mișca și a avea o nouă postură;
5. Nevoia de a comunica;
6. Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea.

1. Nevoia de a elimina
P = eliminare inadecvată
E = Inflamația vezicii urinare
S = Disurie, polakiurie, tenesme vezicale, stare generala alterată, anxietate.
Obiective:
 Pacienta să prezinte micțiuni spontane, nedureroase;
 Pacienta să manifeste confort fizic și psihic.
Intervenții autonome:
 Am pregătit fizic și psihic pacienta în vederea oricăror intervenții;
 Am recomandat pacientei repaus la pat, să evite frigul și umezeală;

31
 Am învățat pacienta să-și efectueze în mod corespunzător toaleta organelor
genitale pentru a preveni eventualele infecții;
 Am calculat zilnic bilanțul hidric pentru a constata dacă pacienta are un aport
normal de lichide/diureza corespunzătoare;
 Am urmărit culoarea, aspectul și cantitatea urinei;
 Am aplicat căldura locală în regiunea lombară;
 Am asigurat lichidele necesare administrării parenterale la temperatura camerei;
 Am educat pacienta să consume lichide călduțe și să le evite pe cele reci;
 Am ajutat pacienta în satisfacerea nevoilor alterate.
Intervenții delegate:
 La indicația medicului am recoltat urina pentru examenul de laborator, sumar de
urină și urocultură după ce am explicat tehnica corectă de recoltare;
 Am administrat medicația recomandată de medic în doză, calea, orarul și ritmul
prescris: ser fiziologic 500 ml/zi cu antispastice, antalgice, vitaminele, prin
perfuzie i.v.
Evaluarea:
 În urma intervențiilor autonome și delegate, pacienta prezintă micțiuni fiziologice
fără durere;
 Pacienta este echilibrată fizic și psihic.

2. Nevoia de a evita pericolele

P1 = durere
E = inflamația vezicii urinare
S = dureri lombare, disurie, stare generala alterata, tenesme vezicale.

P2 = potențial de complicații
E = evoluție nefavorabilă
S = riscul cronicizării Cistitei sau apariției Pielonefritei

P3 = risc de infecții asociate actului medical

E = mediu spitalicesc
S = posibil contractarea agenților patogeni, din mediul spitalicesc

32
 P4 = anxietate
E = teama de evoluție nefavorabilă, mediu spitalicesc
S = agitație psiho-motorie, frica, facies crispat
Obiective:
 Combaterea durerii și anxietății;
 Pacienta să nu prezinte complicații;
 Pacienta să nu contacteze infecții asociate;
 Pacienta să fie echilibrată fizic și psihic.
Intervenții autonome:
 Am asigurat repausul la pat și poziția antalgică a pacientei;
 Am monitorizat funcțiile vitale: TA; puls, respirație, temperatură și le-am notat in
F.O. și supraveghez funcțiile vegetative;
 Am verificat culoarea tegumentelor și mucoaselor și favorizez adaptarea pacientei
la noul mediu;
 Am asigurat confortul fizic și psihic al pacientei prin crearea unui mediu de
protecție și de siguranța: salon curat, aerisit, lenjerie de pat și de corp curate și
uscate;
 Am utilizat toate mijloacele psihologice care pot influenta în bine starea pacientei
(am încurajat-o, i-am acordat înțelegerea și susținerea psihică);
 Am discutat cu pacienta, am ascultat-o, oferindu-i ocazia să-și exprime
sentimentele de câte ori dorește;
 Am adoptat un comportament ferm și profesional pentru a-i oferi siguranță și
încredere;
 Am ajutat-o să privesc realist problemele sale și să le împărtășească echipei
medicale de încredere;
 Am învățat pacienta să folosească tehnici de relaxare: exerciții respiratorii,
gimnastica, reviste medicale, pliante;
 Am oferit informații despre foste paciente cu aceeași problema care au trecut cu
bine peste aceste probleme;
 Am pregătit fizic și psihic pacienta înaintea oricărei intervenții și i-am oferit
informații despre necesitatea, scopul și efectele ei în vederea obținerii
consimțământului informat;
 Am ajutat pacienta să aibă încredere în echipa medicală de pe secție;

33
  Am respectat și asigurat repausul impus;
 Am respectat circuitele funcționale din spital, regulile de asepsie și antisepsie;
 Am luat măsuri sporite de evitare a transmiterii infecțiilor asociate;
 Am ajutat pacienta să-și recunoască anxietatea și să o depășească prin furnizarea
de informații de care aceasta are nevoie;
 Am susținut psihic pacienta și am favorizat întâlnirea cu familia și prietenii.
Intervenții delegate:
 Am recoltat sânge pentru examenele de laborator: VSH, hemoglobina, hematocrit,
leucocite, urocultură, secreții vaginală;
 Am însoțit pacienta în vederea efectuării examenului ecografic;
 Am administrat medicație recomandată de medic în doză, calea, orarul și ritmul
prescris conform F.O.: antibiotic: CEFORT 1g – i.v., antispastice: NO-SPA,
ALGIFEN – i.m., URIPREV – 2 plicuri pe zi per os, respectând orele de odihnă.
Evaluare:
 În urma intervențiilor autonome și delegate, durerea s-a diminuat, evoluția fiind
favorabilă;
 Pacienta nu a contactat nici o infecție asociată;
 Pacienta este echilibrată fizic și psihic;
 Pacienta nu a făcut complicații.

3. Nevoia de a dormi și a se odihni

P = alterarea somnului
E = nicturie, polakiurie, disurie, mediu spitalicesc, anxietate
S = somn perturbat, întrerupt de patologie, oboseala diurnă, iritabilitate.
Obiective:
 Pacienta să prezinte un somn corespunzător și odihnitor, să doarmă 8 ore pe noapte;
 Pacienta să fie echilibrată fizic și psihic.
Intervenții autonome:
 Am recomandat pacientei să consume cel puțin 2 litri de lichide;
 Am învățat pacienta să practice tehnici de relaxare precum exerciții respiratorii
timp de câteva minute înainte de culcare, să citească o revista;
 Am asigurat confortul pacientei: camera aerisită, încălzită corespunzător, lenjerie
uscată și curată;

34
  Am întocmit un program de odihnă organismului împreună cu pacienta și am
respectat programul de somn.
Intervenții delegate:
 Am administrat medicația recomandată de medic în doza și ritmul prescris:
antispastice: Urisan – 2 cp/zi, NO-SPA – 2 tb/zi, antiinflamatoare: REFEN – 2 f/zi
i.m, sedative: DIAZEPAM – 1 tb h20.
Evaluarea:
 În urma intervențiilor autonome și delegate pacienta a reușit să se odihnească
corespunzător;
 Pacienta este echilibrată psihic.

4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură

P = postura inadecvata
E = durere
S = poziție inadecvată, pacienta e în decubit lateral cu genunchii flectați pe
abdomen.
Obiective:
 Pacienta să prezinte confort fizic și psihic;
 Pacienta să aibă o postura adecvată.
Intervenții autonome:
 Am asigurat poziția antalgică a pacientei;
 Am susținut fizic și psihic pacienta;
 Am monitorizat funcțiile vitale: TA, puls, respirație, temperatură și am urmărit
funcțiile vegetative – le notez in F.O.;
 Am asigurat confortul pacientei;
 Am pregătit psihic pacienta în vederea oricărei tehnici recomandate de medic și am
programat-o. Am obținut consimțământul;
 Am aplicat căldura locală în zona lombară;
 Am recomandat plimbări ușoare prin salon și sprijin pacienta în deplasarea
acestora pe distanțe mici;
 Am recomandat exerciții respiratorii.
Evaluare:
 În urma intervențiilor autonome, pacienta prezintă o postură adecvată;

35
 Pacienta manifestă confort fizic și psihic.

5. Nevoia de a comunica
P = comunicare ineficientă la nivel afectiv
E = anxietate, lipsă de cunoaștere a mijloacelor eficace de a comunica
S = neîncredere în sine, agitație psiho-motorie, iritabilitate.
Obiective:
 Pacienta să comunice cu cadrele medicale și cu personalul cu care intră în contact;
 Pacienta să beneficieze de confort fizic și psihic.

Intervenții autonome:
 Am oferit posibilitatea pacientei să-și exprime nevoile, sentimentele, ideile și
dorințele sale;
 Am pregătit pacienta pentru CISTOGRAFIE;
 Am învățat pacienta tehnici de relaxare, de afirmare de sine, să citească o carte, să
vizioneze programe TV, plimbări în aer liber;
 Am ajutat pacienta să identifice posibilitățile sale de a asculta, de a schimba idei cu
ceilalți din jur, de a crea legături semnificative;
 Am supravegheat pacienta și urmăresc evoluția bolii și schimbarea
comportamentului;
 Am explicat pacientei necesitatea respectării recomandărilor medicului în vederea
prevenirii apariției complicațiilor;
 Am sfătuit familia să aibă răbdare cu pacienta.
Evaluarea:
 În urma intervențiilor autonome, comportamentul ei față de cadrele medicale și cei
din jur s-a îmbunătățit;
 A existat o atitudine de receptivitate, fiind cooperantă și dornică de comunicare,
dovedind o asimilare rapidă a informațiilor;
 Pacienta manifestă confort fizic și psihic.

36
 6. Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea
P = lipsa de cunoaștere
E = dezinteres față de boală
S = cunoștințe insuficiente despre boală, evoluție, complicații și modul ei de
prevenire.
Obiective:
 Pacienta să dobândească atitudini, obiceiuri și descoperiri noi;
 Pacienta să fie conștientă de complicațiile bolii;
 Pacienta să fie echilibrată fizic și psihic.
Intervenții autonome:
 Am explorat nivelul de cunoștințe al pacientei privind boală, modul de
manifestare, măsurile preventive și curative, modul de participare la intervenții și
la procesul de recuperare;
 Am identificat obiceiurile și dependențele greșite ale pacientei și le corectez;
 Am recomandat evitarea frigului, umezelii, efectuarea toaletei genitale după
fiecare eliminare;
 I-am recomandat să folosească lenjerie de corp de bumbac;
 Am stimulat dorința de cunoaștere;
 Am ajutat pacienta sa conștientizeze asupra propriei responsabilități privind
sănătatea;
 Am organizat activități educative folosind metode de învățare cunoscute;
 Am verificat dacă pacienta a înțeles corect mesajul transmis și dacă și-a însușit
noile cunoștințe;
 Am încurajat și ajutat pacienta la dobândirea noilor deprinderi.
Evaluare:
 În urma intervențiilor autonome, pacienta și-a însușit corect mesajul transmis și
noile cunoștințe despre prevenirea apariției acestei afecțiuni, este mai responsabilă,
este echilibrată psihic.
Evaluarea finală:
Pacienta S.F. în vârstă de 23 de ani, domiciliată în Buhuși, județul Bacău, s-a
internat în secția Obstetrică-Ginecologie.

37
 La internare pacienta a prezentat următoarele simptome:
 leucoree abundentă;
 disurie;
 polakiurie;
 dureri abdominale și lombare;
 astenie.
În urma intervențiilor clinice i paraclinice și s-a stabilit diagnosticul de Cistita acută și
am elaborat planul de îngrijire, stabilind următoarele probleme de dependență:
 Durere;
 Anxietate;
 Eliminare inadecvată;
 Alterarea somnului.
Din prima zi de internare pacienta a urmat tratament cu:
 Antiinflamatoare: REFEN;
 Antibiotice: CEFORT 1G;
 Antispastice: NO-SPA;
 vitaminoterapie: B1, B6.
După acordarea îngrijirilor autonome și delegate, am constatat că:
 Durerea a diminuat în intensitate;
 Pacienta prezinta micțiuni fiziologice;
 Pacienta prezintă somn odihnitor;
 Pacienta nu prezintă complicații- infecții asociate.
La externare, pacientă a primit informații în ceea ce privește păstrarea sănătății și a
igienei.

38
 3.4. CONCLUZII

Cistita reprezintă inflamația acută, de cauza infecțioasă a mucoasei vezicii urinare. Nu

este o boală periculoasă, dar este o boală ce majoritatea femeilor o vor manifestă pe parcursul
vieții, deoarece tractul urinar are dimensiuni mai reduse comparative cu tractul urinar al
bărbaților.
Dacă nu este tratată la timp, poate duce la probleme grave de sănătate atunci când
infecția ajunge la rinichi.

CAZUL 1
P.E. 46 de ani, sex feminin, croitoreasă, se internează în secția Obstetrică-Ginecologie
cu dureri pelviene și lombare, disurie, polakiurie, stare generală alterată, anxietate.
În urmă investigațiilor proprii și delegate, simptomatologia cedează în intensitate,
pacienta reușește să se odihnească și să-și recapete bună dispoziție și să-și însușească
recomandările privind metodele de păstrare a sănătății și de prevenire a complicațiilor.
Pacienta a impresionat prin receptivitate și dorința de a cunoaște tot mai multe lucruri
despre metodele de recuperare și menținere a stării de sănătate, precum și prevenirea
complicațiilor.
S-a externat vizibil ameliorată și mulțumită de îngrijirile primate în spital.

CAZUL 2
P.G. 32 de ani sex feminin, salariata, se internează în secția de Obstetrică-Ginecologie,
prezentând leucoree abundentă, dureri pelviene și lombare, disurie, polakiurie, stare generală
alterată.
În urmă investigațiilor s-a stabilit diagnosticul de Cistită acută, stare febrile, vaginită
mixtă. După aplicarea intervențiilor proprii și delegate, durerea s-a ameliorat, iar pacienta a
prezentat eliminarea fiziologică pe cale urinară fără dureri. Pe parcursul internării am ajutat
pacienta în satisfacerea nevoilor fundamentale de care era parțial dependență. A trebuit să
insist la ameliorarea confortului psihic, pacienta fiind puțin reticență, situație ce a făcut că
fenomenele dureroase să cedeze mai greu.
S-a externat cu stare generală vizibil ameliorată și totodată pacienta era mulțumită de
îngrijirile care i-au fost acordate în spital.

39
 CAZUL 3
S.F. 23ani, sex feminin, casnică, s-a internat în secția Obstetrică-Ginecologie,
prezentând dureri lombare, disurie, polakiurie, tenesme vezicale, leucoree, anxietate și
agitație.
În urmă investigațiilor se stabilește diagnosticul de Cistită acută. După aplicarea
intervențiilor proprii și delegate, pacienta a prezentat confort fizic și psihic, durerile s-au
ameliorat prezentând eliminări în limite fiziologice.
La externare pacienta a fost mulțumită de îngrijirile primare devenind o persoană mai
optimistă și mai comunicativă, acceptând cu ușurință nouă imagine de sine.
În perioada spitalizării și tratării celor trei paciente am ținut cont de afecțiunile
fiecăreia, cu particularitățile lor, de modul lor de accepta afecțiunea și de a se comporta, dar și
de obișnuințele de viață ale fiecăreia.
În tot acest timp, mi-au confirmat că suferință lor se datorează neglijării ținutei în
timpul lucrului, lipsei de mișcare, expunerii prelungite la frig și umezeală, curenților de aer,
lipsei alimentației raționale, și în general vieții dezechilibrate.
Pacientele au impresionat echipa medicală prin receptivitatea și dorința lor de a
cunoaște cât mai multe lucruri despre metodele de recuperare și menținere a stării de sănătate,
precum și a prevenirii complicațiilor.
Un rol important din activitatea profesională a unei asistente medicale este educația
sanitară a bolnavilor. Asistenta medicală petrece o mare parte din timpul activității medicale
cu pacienții. Astfel că activitatea de educație sanitară să poată desfășura concomitent cu
efectuarea tehnicilor de îngrijire începând cu ziua în care s-a internat pacientul și până la
externare. În cazul celor internați la zi sau în ambulatoriu, educația se efectuează în timpul
recoltării analizelor și administrării medicației, așteptării rezultatelor de la analize.
Rolul autonom al asistentului medical constă în:
 comunicare;
 alimentație și hidratare;
 asigurarea igienei;
 primirea și repartizarea bolnavilor internați în saloane în condițiile aplicării măsurilor
de prevenire și combatere a infecțiilor nosocomiale;
 informarea bolnavilor despre programul clinicii și aducerea la cunoștință a
regulamentului de ordine interioară;

40
 asigurarea condițiilor de spitalizare, cazare în salon, rezerve cu paturi prevăzute cu
toate accesoriile necesare;
 educație sanitară privind necesitatea respectării regimului igieno-dietetic, evitarea
efortului fizic intens, necesitatea controalelor medicale periodice la medicul de familie
și la specialistul nefrolog, reluarea activității progresiv.
Rolul delegat al asistenului medical constă în:
 recoltarea produselor patologice;
 pregătirea pentru investigații radiologice (RADIOGRAFIE RENALĂ SIMPLĂ,
CISTOGRAFIE);
 asigurarea și administrarea tratamentului complet (curativ, preventiv și de recuperare)
individualizat și diferențiat în raport cu starea bolnavului;
 asigurarea și administrarea medicamentelor indicate pe toate căile prescrise, în doză
orarul ritmul indicate;
 urmărirea efectului medicației administrate;
 monitorizarea funcțiilor vitale;
 supravegherea funcțiilor vegetative;
 supravegherea aportului de NA în dietă – restricția nejustificată de NA duce la
deshidratare extracelulară, iar excesul de NA duce la supraîncărcarea sectorului
extracelular;
 cântărirea zilnică a pacientului;
 păstrarea medicamentelor la patul bolnavului este interzisă;
 participarea la vizitele medicale și executarea indicațiilor medicilor cu privire la
explorări și investigații diagnostice, la tratament, la regim alimentar și igienă
bolnavilor.

41
 FIȘE TEHNICE
Examen sumar de urină

Definiție Reprezintă recoltarea urinei pentru o analiză de rutină ce poate depista

afecțiunile renale prin prezența albuminei; diabetul zaharat prin constatarea
prezenței glucozei și elementelor patologice.
Scopul Explorator pentru diagnosticul afecțiunilor renale, depistarea și dozarea
glicozuriei.
Sumarul de urină se recoltează obligatoriu la toți bolnavii internați în spital în
orice secție.
Materiale Recipient din plastic de unică folosință curat.
necesare
Pregătirea Se informează pacientul cu o seară înainte și se explică tehnica.
psihică
Pregătirea Se efectuează toaleta organelor genitale externe cu apă și săpun înainte de
fizică recoltare.
Execuție Se recoltează dimineața la prima micțiune câțiva mililitri de urină într-un
recipient din plastic de unică folosință din mijlocul jetului de urină.
Se etichetează și se trimite la laborator pentru determinarea albuminei, glucozei
și sedimentului urinar.
Interpretare Prezența albuminei indica o afecțiune renală
Prezența glucozei indică un diabet zaharat
Elemente patologice în sediment: numeroase leucocite frecvente hematii,
germeni, cristale, oxalați
Prezența urobilinogenului (Valoare normală – urme slabe)
Prezența mare a pigmenților biliari indică o hepatită virală (urina are culoare
brun închis asemănătoare cu berea).

Urocultură

Definiție Urocultura este examenul bacteriologic din urină pentru depistarea germenilor
patogeni.
Scop Diagnosticul infecțiilor urinare, pielonefrita prin evidențierea germenilor patogeni

42
 din urină.
Materiale Recipient din plastic steril de unică folosință cu capac, hârtie igienică, bilet de
necesare trimitere la laborator, mănuși sterile.
Pregătirea Se informează pacientul cu o seară înainte și se explică tehnica.
psihică
Pregătirea Se efectuează toaleta organelor genitale externe cu apă și săpun înainte de
fizică recoltare.
Execuție Se recoltează dimineața la prima micțiune, după toaleta organelor genitale externe
cu apă și săpun;
Se recoltează într-un recipient din plastic steril de unică folosință;
Se invită bolnavul să urineze în recipientul steril recoltându-se urina din mijlocul
jetului sau “din zbor” o cantitate de câțiva mililitri;
Se va lăsa să curgă în afara primului jet de urină pentru ca să se spele flora
microbiană saprofită, care se găsește în mod normal pe meatul urinar;
Se acoperă imediat recipientul cu capac;
Se completează fisa de transport cu numele si prenumele bolnavului, vârsta,
salonul, clinica, examenul cerut-urocultura, se transportă recipientul cu urină la
laboratorul de bacteriologie pentru identificarea germenului patogen care a produs
infecția.
Normal urina recoltată reprezintă 1000 germeni/ml.
Interpretare Normal urocultura este negativă.
Patologic sunt prezenți germeni patogeni, după identificarea germenului,
laboratorul determină și antibiograma.
Urocultura este pozitivă atunci când sunt peste 100 000 germeni/ml.

Măsurarea diurezei

Definiție Diureza reprezintă eliminarea cantității de urină pe 24 ore. Micțiunea este un act
fiziologic conștient prin care se declanșează eliminarea urinei.
Scopul Explorator, de diagnostic
Evaluarea funcției renale
Materiale Cilindru gradat de 300-400 ml, tăviță renală, hârtie de filtru, hârtie igienică,
necesare recipient de colectare (vas), mănuși sterile, bandelete reactive tip dipstick.

43
Pregătirea Se explică necesitatea, se informează pacientul și se ia consimțământul.
psihică
Pregătirea Se sfătuiește pacientul să urineze dimineața într-un recipient la prima micțiune
fizică
Execuții Se explică pacientului că pentru a cunoaște cantitatea de urină pe care o elimină
in 24 de ore trebuie să micționeze în recipient cu capacitate cunoscută (vas de 500
ml-1000 ml) începând de la ora 800 până a doua zi dimineață la aceeași oră.
Cantitatea de urină eliminată la fiecare micțiune va fi adunată într-un vas mai
mare. Acest vas se păstrează acoperit. Suma cantităților de urină eliminată la
fiecare micțiune indică valoarea diurezei. Normal, volumul urinar este la adult
intre 1200-1800 ml/24 de ore; volumul urinar este în funcție de cantitatea de
lichide ingerate
Notare Diureza se notează în foaia de temperatură cu un creion albastru sub formă de
coloană hașurată (o pătrățică = 100 ml urină) sau se mai poate nota cifric în
rubrica corespunzătoare diurezei.

I. PREGĂTIREA BOLNAVULUI PENTRU EXPLORAREA

RADIOLOGICĂ A APARATULUI RENAL

Explorarea radiologică a rinichilor și căilor urinare se efectuează prin:

 radiografie renală simplă;
 pielografie;
 urografie;
 cistografie;
 arteriografie;
 retropneumoperitoneu.
Această explorare este deosebit de importantă pentru:
 stabilirea diagnosticului îmbolnăvirilor;
 un mijloc de evaluare a metodelor de tratament utilizate, medicale sau chirurgicale,
ajutând ameliorarea rezultatelor obținute.
Scop:
 evidențierea conturului rinichilor;

44
  evidențierea cavităților pielocaliceale ale acestora;
 evidențierea căilor urinare.

1. PREGĂTIREA BOLNAVULUI PENTRU RADIOGRAFIA RENALĂ SIMPLĂ

Radiografia renală simplă – explorare radiologică fără substanțe de contrast care poate
evidenția conturul și poziția rinichilor, calculi renali, ureterali sau vezicali radioopaci (care
conțin săruri de calciu).
Materiale necesare:
 cărbune animal;
 ulei de ricin;
 materiale necesare efectuării unei clisme evacuatorii.

Etape de execuție:
• Pregătirea materialelor necesare
– Se pregătesc toate materialele necesare menționate mai sus
• Pregătirea psihică a bolnavului
– Se anunță bolnavul și i se explică importanța tehnicii pentru stabilirea
diagnosticului;
– Se explică bolnavului tehnica investigației și regimul alimentar necesar pentru
reușita acesteia;
– Obțin consimțământul.
• Pregătirea alimentară a bolnavului
– Cu 2-3 zile înaintea examinării, bolnavul va consuma un regim fără alimente care
conțin celuloză și dau reziduri multe (fructe, legume și zarzavaturi, paste făinoase, pâine) și
ape gazoase;
– În ziua precedentă examenului, bolnavul va consuma un regim hidric (supe,
limonade, ceai, apă negazoasă);
– În seara precedentă, bolnavul va consuma o cană cu ceai și pâine prăjită;
– Înaintea examenului bolnavul nu va mânca și nu va consuma lichide;
– După examen, bolnavul poate consuma regimul său obișnuit.

45
 2. PREGĂTIREA BOLNAVULUI PENTRU CISTOGRAFIE
Cistografia – metodă de explorare radiologică a vezicii urinare care se poate executa
prin:
 radiografie simplă vezicală (după evacuarea vezicii urinare);
 radiografie după umplerea vezicii urinare cu o substanță de contrast sterilă
(iodură de sodiu, 10-20%, 100-200 ml, cu ajutorul seringii Guyon), eventual
amestecată cu aer.
Radiografia simplă a vezicii urinare poate pune în evidentă calculii intravezicali.
Metoda nu necesită o pregătire prealabilă a bolnavului.
Cistografia cu substanța de contrast
Materiale necesare:
 materiale pentru efectuarea unei clisme;
 sonda Nélaton sterilă;
 soluție sterilă de acid boric;
 seringă Guyon sterilă;
 substanță de contrast: iodură de sodiu 10% sterilă sau soluție Odiston;
 pensă hemostatică;
 mănuși de cauciuc sterile;
 tăviță renală.

Etape de execuție:
• Pregătirea materialelor necesare
- Se pregătesc toate materialele necesare.
• Pregătirea bolnavului
- Se anunță bolnavul și se explică necesitatea tehnicii. Se obține consimțământul;
- Se efectuează bolnavului o clismă evacuatoare cu apă caldă;
- Bolnavul este condus la serviciul radiologic, ajutat să se dezbrace și să se așeze în
decubit dorsal pe masa radiologică.
• Participarea la cistografie
- Spălarea mâinilor și punerea mânușilor sterile;
- Se introduce sonda Nélaton sterilă în vezica urinară;
- Se captează urina prin sondă în tăvița renală și se spală vezica cu soluție sterilă de
acid boric;

46
 - În seringa Guyon se aspiră 100-200 ml iodură de sodiu 10% sterilă sau Odiston și se
introduc în vezică;
- Se închide sonda cu o pensă hemostatică;
- Bolnavul este rugat să nu urineze decât după terminarea examenului cistografic;
- Medicul execută imediat radiografia.
Rețineți!
Vezica urinară poate fi evidențiată cu ocazia urografiei: la 1-2 ore după injectarea
substanței de contrast, ea se colectează în vezică, dând posibilitatea să fie radiografiată.
Vezica urinară mai poate fi evidențiată prin pneumocistografie; vezica se umple cu aer
și apoi se injectează substanța opacă prin sondă. Bolnavul este pregătit ca și pentru o
radiografie simplă: cu 10-12 ore înaintea examinării i se restrânge consumul de lichide și
înaintea examinării vezica va fi golită, se va spăla și apoi cu ajutorul seringii Guyon se
introduc 100-150 ml aer; se închide sonda cu o pensă hemostatică și apoi se injectează
substanța de contrast în vezică prin puncționarea sondei cu un ac.

47
COMPONENTELE APARATULUI EXCRETOR

48
49
 BIBLIOGRAFIE

 Borundel C. – Manual de medicină internă pentru cadre medii, Ed. BIC ALL,
București, 2002;
 Costin Anca și Coruga Ana Maria – Curs de medicină internă pentru asistenții
medicali, Ed. PIM;
 Doctor M. Beuran – Ghid de manevre medicale și colaborare medic asistent. Ed.
Scriptas, București 1999;
 Foaie de Observație Clinică Generală nr.957/7806, Secția Obstetrică – Ginecologie,
Spitalul Municipal de Urgență Roman;
 Foaie de Observație Clinică Generală nr.964/7914, Secția Obstetrică – Ginecologie,
Spitalul Municipal de Urgență Roman;
 Foaie de Observație Clinică Generală nr.1991/8184, Secția Obstetrică – Ginecologie,
Spitalul Municipal de Urgență Roman;
 Ioana Ariniș – Anatomia și fiziologia omului, Genetică și ecologia umană, Ed. ART
2008;
 Șuțeanu S., Proca E, Stamatoiu L. – Diagnosticul și tratamentul bolilor interne, Ed.
Medicală Bucureşti 1982;
 Titircă Lucreția – Tehnici de evaluare și îngrijire acordate de asistenții medicali, vol.
I (ghid de nursing) Ed. Viață Medicală Romanescă, București 2006;
 Titircă Lucreția – Manual de îngrijiri special acordate de către asistenții medicali, Ed.
Viață Medicală Romanescă, București 2001;
 Titircă Lucreția – Ghid de nursing cu tehnici de evaluare și îngrijiri corespunzătoare
nevoilor fundamentale, Ed. Viață Medicală Romanescă, București 2001;
 Virginia Henderson – Principii fundamentale ale îngrijirii bolnavilor, Ed.
Danemarca, 1955.

50