Andrie Albert Raimondo Lullo

Raimondo Lullo, filosof, teolog, mistic i misionar catalan (Palma de Mallorca 1233 / 1235 - probabil Insula Mallorca 1315), declarat doctor illuminatus. Numeroasele sale lucrri sunt scrise n catalan, latin i arab. Elementul fundamental al gndirii sale a fost ideea misionar de convertire a evreilor i musulmanilor la cretinism: n aceast perspectiv a elaborat propria gndire, logic universal, capabil s descopere i s dovedeasc adevrul n termeni simpli, combinndu-i ntr-un mod matematic. Logica combinat a lui Lullo i tehnicile sale de memorie a avut o larg influen pn n sec. al XVII- lea. Nscut ntr-o familie nobil, la vrsta de 30 de ani, dup o criz religioas, a decis s se dedice convertirii necredincioilor. A studiat artele liberale i teologia, limba i cultura arab. Perspectiva fundamental a gndirii sale este ideea de misiune (acesta este un moment n care musulmanii i ttarii presau graniele cretinismului), pentru a converti necredincioii i de a stabili unitatea credinei: n aceasta perspectiv trebuie s se alture i ideea central ce vrea s ofere o metod de un discurs capabil s mplineasc opera lui de convertire. In modelul su de baz arta lui Lullo vrea s stabileasc elemente simple i principale (nu doar logice ci i ontologice: logica lulliana coincide cu metafizica pentru c vrea sa ating nsi structura realitii) reprezentate n litere sau alte simboluri (n cazul n care este clar i influena tradiiei cabalistice) i s dea metode de combinaie de anumite elemente prime (litere, cercuri, figuri mobile, etc.) ce permit punerea n relaie i construirea unui discurs analitic-sintetic. Arta prin stabilirea cu principiile i modalitile rapoartelor lor ar trebui s indice toate combinaiile posibile i s ofere o viziune total a realitii constituind o tiin unitar (prin urmare, legtura dintre art i enciclopedie, deja prezent la Lullo, se va reface n toat tradiia secolelor urmtoare arta sa), din care nu rmn excluse nici tiinele fizice i nici teologia (domeniul va demonstra adevrurile fundamentale). Armando Lullo a avut o mare influen; la moartea sa erau deja stabilite grupuri de adepi (la Paris, ntre artiti, o deosebit importan a avut Thomas Le Mysier, care a adunat o bibliotec lullian i a scris un Electorium pentru a face cunoscute ideile maestrului), i in special n sfera franciscanilor spirituali. Triumful Lullism ncepe n sec. al XV- lea i o s dureze pn n sec. al XVII- lea.