Cistita - Infectii Tract Urinar

Tema proiectului pentru examenul de
absolvire:
Îngrijirea a trei pacien ț i cu

CISTITA
1
ABREVIERI
AHC = antecedente heredocolaterale
APF = antecedente personal fiziologice
APP = antecedente personal patologice
b/min = bătăi pe minut
cps = capsule
dl = decilitri
f = fiole
F.O.= foaie de observaţie
fl = flacoane
g = grame
h = ora
Hb = hemoglobină
HHC = hemisuccinat de hidrocortizon
HTA = hipertensiune arterială
i.m. = intramuscular
i.v. = intravenos
L = leucocite
mg = miligrame
ml = mililitri
mm Hg = milimetrii coloană de mercur
O.M.S. = Organizaţia Mondială a Sanătăţii
O
C = grade Celsius
r/min = respiraţii/minut
Rh = sistemul Rhesus
T.A. = tensiune arterială
tb = tablete
TGO = transaminază glutamic-oxaloacetică
TGP = transaminază glutamic-piruvică
To = temperatură
Tr = trombocite
Vit = vitamine
Vit.B1 = tiamina
2
CUPRINS
ARGUMENT/MEMORIU JUSTIFICATIV................................................pag.4
CAPITOLUL I
Noţiuni de anatomie a aparatului renal..............................................................pag.6
CAPITOLUL II
Noţiuni de fiziologie a aparatului
renal............................................................pag.13
CAPITOLUL III
Noţiuni de patologie - cistită acută…………………...…...............…...……pag.18
CAPITOLUL IV
Planuri de ingrijire
Cazul nr. 1 .......................................................................... pag.36
Cazul nr. 2 ............................................................................pag.53
Cazul nr. 3 ......................................................................... pag. 68
Concluzii……...………………......................……………………..…….….pag.83
Bibliografie……………………..............………………..….…..............…..pag.86
Anexe
3
MOTTO:”Învinge: greutăţile profesiunii tale;
Stăpâneşte: supărarea şi nerăbdarea ta;
Gândeşte-te: că cel suferind este: “dezarmat, fără putere şi are nevoie
de ajutorul şi îngrijirea ta!”
Prof.Dr. Masci
4
ARGUMENT/MEMORIU EXPLICATIV
Noua tendinţă ce se manifestă în ziua de astăzi în procesul de îngrijire, de

practicare a unor îngrijiri autonome, nu poate fi redus la simplul act de executare a
unor tehnici de îngrijire, ci implică întregul efort de asigurare a unei stări de bine
persoanei îngrijite, ajutorul acordat acesteia pentru menţinerea stării de sănătate.
Profesiunea de asistent medical presupune din toate punctele de vedere, mai
multe cerinţe. Vorbind de calităţile sale sufleteşti, se referă la: renunţare, răbdare,
altruism, devotament, bună dispoziţie, amabilitate, voioşie, prezenţă de spirit şi
conştiinciozitate.
Pentru a putea suplini familia unui pacient, puterea fizică, psihică şi mentală
care îl părăsete vertiginos în momentele de suferinţă, asistenta medicală va trebui să
întrunească mari calităţi morale şi umane, o deplină disponibilitate afectivă, dar şi
o bună şi continuă pregătire profesională.
Respectând şi iubind oamenii, prin activitatea noastră, ne respectăm pe noi
şi profesia nobilă pe care ne-am ales-o.
Asistentul medical este pregatit printr-un program de studiu care include
promovarea sanătaţii, prevenirea îmbolnăvirilor, îngrijirea pacienţiilor fizic, mental,
a celor cu deficienţe, indiferent de vârsta, în orice unitate sanitară sau în orice
situaţie.
În urma practicii efectuate în spital pe parcursul studiilor, mi-am dat seama
că rolul şi poziţia mea ca asistent este de a umple golul dintre examenul medical
propriu-zis şi îngrijirea bolnavului, înţeleasă în toată complexitatea sa.
Am descoperit şi conştientizat în perioada practicii că scopul activităţii mele
viitoare va fi de a vindeca, sau cel puţin de a ameliora suferinţa bolnavilor şi a
preveni complicaţiile posibile. Numai o muncă cinstită şi conştiincioasă îmi va da
satisfacţii,aşa cum numai un zâmbet al unui om salvat îmi va umple sufletul de
5
fericire.
Pentru aceasta, am conştientizat faptul că la viitorul meu loc de muncă va
trebui să dau dovadă de:
- rezistenţă fizică şi nervoasă;
- devotament, responsabilitate;
- atitudine corectă;
- ţinută impecabilă.
Tot în perioada practicii am descoperit că, asistentul medical, este o verigă
din circuitul muncii de echipă: medic – cadru mediu – bolnav.
Tractul urinar este sistemul de filtrare al organismului, care elimina o parte
din substantele toxice prin intermediul urinei. Deoarece tractul urinar la femei are
dimensiuni mai reduse decat cel al barbatilor, acestea sunt predispuse la infectii
bacteriene care invadeaza tractul urinar si se multiplica. In acest mod se dezvolta
infectiile cunoscute sub denumirea de infectii ale tractului urinar sau ITU- cistite.
Aproximativ 50% dintre femei vor manifesta cel putin o infectie urinara pe
parcursul vietii, desi majoritatea sufera de mai multe. Din fericire, aceste infectii
sunt usor de tratat cu ajutorul antibioticelor. Cu toate acestea, unele femei sunt
predispuse la infectii urinare recurente, acest lucru fiind destul de frustrant pentru
acestea.
Am ales să prezint această temă în cadrul proiectului meu, având in vedere
incidenţa majoră a acestei afecţiuni în rândul pacienţilor.
CAPITOLUL I
NOŢIUNI DE ANATOMIE A APARATULUI RENAL
6
Aparatul renal este sistemul corpului responsabil cu formarea şi excretia
urinei. Rolul de filtru îl joacă rinichiul, care prin filtrarea sângelui dă naştere urinei,
ce este transportată prin sistemul de tuburi, al rinichiului, şi apoi prin uretere la
nivelul vezcii urinare.
Organele renale cuprind:
1.un sistem de organe secretoare reprezentat de cei doi rinichi - cu rol în
producerea urinei (poza anexa)
2.un sistem de canale excretoare care transportă urina produsă de rinichi spre
vezica urinară şi apoi spre exterior format din:(poza anexa)- caliciile mici, caliciile
mari, pelvisul renal, ureterele.
Vezica urinară are rol de rezervor, în care se acumulează urina temporar.
Uretra reprezintă un conduct prin care urina este transportată din vezica
urinară la exterior.
1. RINICHII produc urina, fiind indispenabili vieţii. Reprezintă partea
fundamentală a aparatului renal.
Configuratie exterioara. Rinichii sunt aşezaţi în cavitatea abdominală de o
parte şi de alta a coloanei vertebrale dorsolombare (T11,T12,L1,L2,L3),
retroperitoneal în regiunea lombară, au formă asemănătoare cu cea a unui bob de
fasole (reniformă), culoarea brun-roşcată, lungimea de aproximativ 20 cm, lăţime 6
cm şi grosimea 3 cm .Greutatea fiecărui rinichi este 120 grame. Rinichiul drept este
de obicei mai coborat decât rinichiul stâng.
Spaţiile în care sunt adăpostiţi rinichii se numesc loje renale.
Rinichiul prezintă: - două fete : anterioră şi posterioară
- două extremităţi : superioară şi inferioară
- două margini : laterală şi medială
Rinichii sunt înveliti de capsula renală.
Fata anterioară este străbătută de mezocolonul transvers, dar sub aspectul
raporturilor acestea sunt diferite în stânga şi în dreapta.
7
Fata posterioară vine în raport cu coasta a XII-a, în porţiunea toracică, iar în
porţiunea lombară vine în raport cu planurile regiunii lombare.
Pe marginea medială se găseşte hilul rinichiului în care găsim elementele
pedicului renal şi care se continuă în profunzime cu sinusul renal.
Configuraţia interioară. De la exterior spre interior în structura rinichiului
descriem: -capsula fibroasă
- parenchimul renal alcătuită la periferie dintr-o substanţă numită
corticală, iar în profunzime medulară.
Parenchimul renal are două componenete: corticala renală si medulara
renală - se găseşte în profunzime fiind alcătuită din mai multe fragmente -
piramidele renale - înconjurate de corticală.
Piramidele renale Malpighi au formă conică cu o bază, un vârf-papilă
renală, având aspectul unui imens câmp de formă triunghiulară. Sunt în număr de
7-14 piramide pentru fiecare rinichi. Papila renală se continuă cu un calice mic, în
care se deschid 10-20 de orificii papilare.
Piramidele au consistentă fermă şi sunt separate între ele prin coloane de
substanţă corticală numite coloane renale Bertin.
Corticala rinichiului este de culoare brună-gălbuie sau cenuşie cu aspect
granulat dat de prezenţa glomerulilor renali şi o consistentă mai redusă. Corticala
înveleşte piramidele renale şi se insinuează printre acestea (coloanele Bertin).
Corticala renală se întinde de la baza piramidelor spre capsulă şi se compune
din două ordine de structură: piramidele Ferrein şi labirintul renal.
Piramidele Ferrein sau zona radiata, care se desprind din baza piramidelor
renale şi sunt în număr de 400-500 radiaţii pentru fiecare piramidă Malpighi,
cuprinzând 50 - 100 tubi renali.
Labirintul renal, formează zona convulută, situată între piramidele Ferrein şi
în care se găsesc corpusculii renali, tubii contorţi şi vase sanguine.
Rinichiul este divizat în lobi renali, lobuli şi tubi uriniferi.
8
Lobul renal este format dintr-o piramidă renală împreună cu piramidele
Ferrein corespunzătoare şi corticală. Lobii se împart în lobi corticali alcatuiţi dintr-o
piramidă Ferrein şi substanţa labirintului renal din jur. Lobulii renali sunt în medie
în număr 400-500 pentru fiecare lob. Lobulul renal are o parte centrală în medulară
şi o parte periferică, în corticală în jurul piramidelor Ferrein.
Tubii uriniferi intră în alcătuirea lobulilor renali, fiecare dintre aceştia
functionează independent fiind asimilat cu un mic rinichi.
Deşi parenchimul renal apare ca fiind compact şi dens el este alcătuit dintr-
un sistem de tubi format din două segmente nefronii şi ductele colectoare.
Nefronii sunt asezati în corticală şi au rol secretor, deschizându-se în tubii
colectori. Nefronul este unitatea morfofunctională a rinichiului. Cei doi rinichi
conţin 2,5 milioane nefroni.
Nefronul are două porţiuni: - corpusculul renal şi tubul renal
a) Corpusculii renali Malpighi sunt segmentele iniţiale ale nefronilor,
situaţi în corticală, alcătuiţi din glomerulul renal şi capsulele glomerulilor.
Glomerulul renal este alcătuit dintr-un ghem de anse capilare arteriale
interpus între două arteriole - aferentă ( din artera renală), care se împarte în 3-6
ramuri, si arteriola aferenta. Glomerulul este conţinut într-o capsulă numită capsula
Bowman, cu două foiţe (viscerală şi parietală); între ele se formează spatiul
Bowman unde se varsă filtratul glomerular, spaţiu care se continuă cu lumenul
tubului renal.
b) Tubul renal - este important din punct de vedere funcţional deoarece la
acest nivel filtratul glomerular este transformat calitativ şi cantitativ.
Începe de la nivelul corpusculului renal, după care pătrunde în medulară, prin
piramida renală spre papilă unde formează ansa Henle cu două braţe - ascendent şi
descendent. Se reintoarce apoi în corpusculul renal corespunzător şi se deschide
într-un tub colector. Regiunile tubilor renali situaţi în corticală se numesc tubi
renali contorţi, iar cele situate în medulară tubi renali drepţi.
9
Tubii colectori nu aparţin nefronilor, se găsesc în majoritate în medulară,
având funcţie de colectare şi excreţie a urinei.Toate structurile descrise mai sus:
alcătuiesc tesutul renal propriu-zis, situat într-o structură de tesut conjunctiv
(stroma rinichiului). Stroma are în structura sa elemente conjunctive şi fibre
musculare.
VASCULARIZAŢIA RINICHIULUI
Este asigurată de artera renală, ramură din aorta abdominală care pătrunde în
rinichi prin hil, din ea se desprind arterele interlobale care merg printre piramidele
Malpighi, ajunse la baza piramidei Malpighi, arterele interlobare devin artere acute
şi merg la limita dintre medulară şi corticală.
Din arterele arcuate pornesc în corticală arterele interlobulare din care se
desprind arteriolele aferente care ajung la glomerulul renal, din acesta iese arteriola
eferentă, venele au un traiect invers arterelor şi se varsă în venele renale iar apoi în
vena cavă inferioară două părţi fuziforme de calibru mai mare.
Inervatia rinichiului provine din plexul solar şi nervii splahnici.
2. CAILE EXCRETOARE ALE URINEI
Urina eliminată prin orificiile papilare trece în calicele mici apoi în calicele
mari, pelvisul renal, ureter şi ajunge în vezica urinară.(foto anexa)
CALICELE MICI sunt tuburi musculo-membranoase situate în sinusul
renal, inserate cu un capăt în papilele renale, iar cealaltă extremitate se uneşte cu
celelalte calice mici rezultând calicele mari. Sunt în număr de 6-12, lungi de 10
mm. Au o suprafaţă exterioară in raport cu ramificaţiile arterei şi venei renale şi o
suprafaţă interioară ce continuă papilele renale şi se deschide spre calicele mari.
Extremitatea inferioară are aspectul unui trunchi de con şi participă la formarea
calicelor mari. Extremitatea superioară corespunde papilei renale de care aderă
strâns.
CALICELE MARI sunt două sau trei pâlnii musculo-membranoase situate
în sinusul renal, ce rezultă din unirea celor 6-12 calice mici. Se unesc între ele
10
formând pelvisul renal.
PELVISUL RENAL sau bazinetul este o structură musculo-membranoasă
dilatată în formă de pâlnie turtită dinainte înapoi. Are o lungime de 2-3 cm iar
transversal 1-2 cm ; capacitatea 5-7 ml. Prezintă două porţiuni: - intrarenală şi
extrarenală.
URETERUL este un conduct urinar lung de la pelvisul renal la vezica
urinară; străbate cavitatea abdominală şi cea pelviană, este situat extraperitoneal.
Are o lungime 25-30 cm, două porţiuni - abdominală şi pelviană şi trei curburi
(flexuri): la rinichi, la nivelul liniei marginale a pelvisului osos şi în pelvis.
În porţiunea vezicală prezintă o porţiune intravezicală şi una extravezicală. El
traversează oblic tunica musculară a vezicii urinare şi se deschide printr-un orificiu
ovalar.
Structura căilor excretoare include:
a) tunica externă – adventicea, la exterior este alcătuită din tesut conjunctiv
elastic, se continuă în sus cu capsula fibroasă a rinichiului, iar în jos cu peretele
vezicii urinare
b) tunica musculară - fibre musculare netede cu rol de colectare a urinei din
papilele renale în calicele superioare, iar la nivelul ureterului prin contracţii ritmice
peristaltice împinge urina sub formă de jeturi (1-4/min) în vezică.
c) tunica mucoasă - epiteliu stratificat de tip special
VASCULARIZAŢIA ŞI INERVAŢIA URETERULUI. Ureterul este
vascularizat de sus în jos, de ramuri din artera renală din artera testiculară sau
ovariană, de artera iliacă comună, din arteră rectală medie, din artera uterină şi din
artera vezicală inferioară. Venele sunt afluenţi ai venei testiculare sau ovariene, în
partea abdominală şi hipogastrice, în partea pelviană.
Limfaticele transportă limfa la ganglionii lombari şi iliaci interni. Inervaţia
este dată de fibre simpatice , provenite din plexul hipogastric şi parasimpatice, din
plexul pelvic.
11
3. VEZICA URINARĂ
Este un rezervor musculo-membranos în care urina se acumulează în intervalul
dintre micţiuni, şi apoi este expulzată prin uretră în exterior. Este organ pelvin
situat extraperitoneal. Are o formă piramidală.
Vezica plină are un aspect ovoid cu feţe laterale, anterioară , posterioară,
inferioară. Capacitatea fiziologică maximă a vezicii urinare este de 300-350grame.
Conformatia interioară. Baza vezicii urinare prezintă două părţi: o suprafaţă
triunghiulară denumită trigon vezical Lieutaud delimitat de orificiile ureterale şi
orificiul uretral. Orificiile ureterale se prezintă ca nişte fante dirijate oblic dinapoi
înainte, în jurul cărora unii autori descriu muşchii ureterali.
Orificiul uretral are forma unei fante transversale, este considerat punctul cel
mai decliv al vezicii urinare. Baza propriu-zisă a vezicii urinare este de forma unei
depresiuni elipsoidale dirijată transversal.Pereţii vezicii urinare prezintă o
hieprtrofie neregulată ceea ce le conferă aspectul areolat.
In structura vezicii intra 3 straturi: tunica seroară, tunica musculară şi tunica
mucoasă.
VASCULARIZAŢIA VEZICII URINARE Vezica urinară este vascularizată
de ramurile arterelor ombilicală, hipogastrică, hemoroidală, ruşinoasă şi
obturatoare.
Venele se grupează în plexurile vezico-prostatice, vezico-seminale care
confluează în vena hipogastrică. Limfocitele merg spre ganglionii laterali-vezicali
şi prevezicali iar de la aceştia formează trunchiuri care sunt tributare ganglionilor
hipogastrici, ganglionilor presacraţi, etc.
INERVAŢIA VEZICII vezica are o inervaţie motorie şi o inervaţie senzitivă.
Inervaţia motorie este dată de fibrele simpatice cu originea în cordoanele laterale
din măduva lombară (L2-L4), fibrele parasimpatice cu originea în măduva sacrată
(S1-S3) şi formează nervii pelvieni, fibrele somatice cu originea în coordonatele
anterioare ale măduvei sacrale (S1-S3) formând nervul ruşinos.
12
Fibrele simpatice au rolul să inhibe tonusul tunicii musculare şi să mărească
tonusul sfincterului interni rezultatul fiind reţinerea urinii în vezică.
Fibrele parasimpatice au rolul să contracte muşchii tunicii musculare şi să
relaxeze sfincterul intern, rezultatul este eliminarea urinii din vezică.
Fibrele somatice inervează sfincterul extern vezical care este voluntar.
Inervaţia senzitivă este dată numai de fibrele parasimpatice, senzitive care se află în
nervii pelvieni.
4.URETRA
Uretra este canalul prin care urina este expulzată din vezica urinară, este
ultimul segement al sistemului urinar, care are traiect şi raporturi diferite la bărbat
şi femeie.
Uretra masculină incepe de la orificiul uretral al vezicii - orificiul extern;
este situată în partea inferioară a bazinului şi prezintă trei porţiuni: porţiunea
prostatică, porţiunea membranoasă (diafragmatică), porţiunea spongioasă.
Uretra feminină are o lungime de 4 cm şi diametru de 7-8 mm. Străbate
diafragma urogenitală şi are două orificii :
- intern situat înapoia simfizei pubiene;
- extern- meat urinar
CAPITOLUL II
NOŢIUNI DE FIZIOLOGIE A APARATULUI RENAL
Principalele organe care îndeplinesc funcţia de excreţie a substanţelor

neutilizabile sau dăunătoare organismului sunt rinichiul şi pielea.
Rolul principal al aparatului renal este formarea şi eliminarea urinei.
13
Formarea urinei are loc la nivelul rinichiului, iar eliminarea se face prin căile
urinare. Rinichiul este un organ parenchimatos pereche cu rol vital pentru
organism; îndepărtarea celor doi rinichi este incompatibilă cu viaţa.
Unitatea morfo-funcţionala a rinichiului este tubul urinifer, format din nefron
(partea secretorie) şi tubii drepţi (partea excretorie).
Funcţiile rinichiului:
- rol de epurare a sângelui de produşii de catabolism azotaţi (uree, acid uric,
creatinină);
- rol de menţinere a presiunii osmotice a organismului;
- rol de reglare a echilibrului hidric şi acido-bazic;
- rol antitoxic;
- rol în eritropoieză (secretă eritropoietina);
-rol endocrin (secretă renina).
Majoritatea acestor functii sunt îndeplinite prin procesul de formare a urinei.
Formarea urinei
Urina se formează prin trei mecanisme:
- filtrarea glomerurală;
- reabsorbţia tubulară;
- secreţia tubulară.
A. Filtrarea glomerulară
Este un proces fizic pasiv care are loc la nivelul glomerurului Malpighi. Aici,
endoteliul capilarelor glomerurale împreuna cu foiţa viscerală a capsulei Bowman
formează o membrană ultrafiltrantă (filtrul renal), cu pori de dimensiuni foarte mici.
Prin filtrul renal trec toate componentele plasmei cu excepţia proteinelor. Cea mai
mare moleculă ce poate traversa filtrul renal este hemoglobina, cu masa moleculară
68.000. Albuminele plasmei care au o masă moleculară de 70.000, nu traversează
membrana ultrafiltrantă. Lichidul rezultat se numeşte filtrat glomerular (urina
primară) şi are o compoziţie foarte asemănătoare cu plasma sangvină din care
14
provine (plasma deproteinizată). În fiecare minut se formeaza 125 ml urină primară;
în 24 de ore prin cei doi rinichi se filtrează 180 ml plasmă.
Debitul urinii primare depinde direct de mărimea presiunii efective de
filtrare, iar aceasta depinde de mărimea presiunii sângelui la nivelul capilarelor
glomerurale. Când presiunea hidrostatică din capilare scade sub 40 mmHg,
formarea urinii încetează şi se instalează anuria. Când presiunea hidrostatică din
capilare creşte, are loc o creştere al debitului urinii primare. Fiecare nefron posedă
mecanisme de autoreglare a presiunii hidrostatice capilare, mentinând-o constant în
jur de 70 mmHg.
B. Reabsorbţia tubulară
Reabsorbţia tubulară se desfăşoară la nivelul tubilor contorţi proximali şi
distali, a ansei lui Henle şi a tubilor colectori.
Prin reabsorbţie, celulele tubilor uriniferi selectează şi reţin din urina primară,
toate substanţele necesare organismului (glucide, lipide, aminoacizi, polipeptide,
săruri minerale, apă, vitamine etc. ) şi lasă să treacă substanţele toxice şi
nefolositoare (acizii nevolatili, uree, acid uric, creatinină etc.). Mecanismele de
reabsorbtie sunt pasive si active.
Transportul pasiv se face conform legilor fizice ale difuziunii şi osmozei,
conform gradientelor de concentraţie osmotice în vederea egalizării concentraţiilor;
Transportul activ are un caracter selectiv şi se efectuează cu consum de
energie, deoarece o substanţă este deplasată de la o concentraţie mică spre o
concentraţie mare. Sărurile minerale, substanţele organice din plasmă şi vitaminele
se reabsorb activ în cea mai mare parte la nivelul tubului contort proximal. Astfel,
aminoacizii, polipeptidele, lipidele şi glucoza se reabsorb prin mecanisme active
limitate de o capacitate de transport.
La omul sănătos capacitatea de transport a celulelor tubulare pentru aceste
substanţe este mai mare decât cantitatea de substanţe ultrafiltrate, încât în urina
definitivă ele lipsesc.
15
În cazul creşterii concentraţiei sanguine a glucozei întâlnită în diabetul
zaharat, creşte şi cantitatea de glucoză ultrafiltrată depăşind cantitatea de transport
maximă a celulelor tubulare; în aceste condiţii se produce glucozuria, când o parte
din glucoză apare în urina definitiva.
Dacă ADH este prezent, apa se reabsoarbe şi urina finală îşi reduce volumul
până la 1% din filtratul glomerural. Daca ADH lipseşte, reabsorbţia facultativă a
apei nu mai are loc şi se elimină o urina diminuată, în cantitate foarte mare
(20l/24h), Ionii de calciu se reabsorb sub acţiunea parathormonului care în
acelaşi timp diminuă reabsorbţia fosfaţilor. Ca urmare a reabsorbţiei tubulare urina
primară suportă modificări cantitative şi calitative şi devine urina finală care se
elimină în cantitate de cca. 1,5l/24h.
C. Secreţia tubulară
Secreţia tubulară are loc la nivelul tubilor contorţi distali şi completează
compoziţia urinii finale. Prin acest mecanism rinichiul secretă activ unele substanţe
toxice (amoniac, creatinină), unii ioni (K+, H+) precum şi unele medicamente.
Secreţia de amoniac contribuie atât la detoxifierea organismului cât şi la
combaterea acidozei. Amoniacul se elimină împreuna cu H+ sub forma de NH4+,
crescând astfel posibilitatile rinichiului de a elimina acizii fără o creştere prea mare
a concentraţiei H+ din urină. Amoniacul provine din scindarea glutaminei în acid
glutamic şi NH3.
Acidul glutamic este transportat prin sânge la creier unde leagă amoniacul
cerebral transformându-se în glutamină, care trece în sânge şi la nivelul rinichilor se
desface din nou.
Prin secreţia de H+ şi de K+, rinichiul intervine în menţinerea echilibrului
acido bazic al mediului intern. Astfel rinichii pot forma o urină cu pH foarte
variabil (de la 7,8 în alcaloze pâna la 4,4 în acidoze); Secreţia de K + şi reabsorbţia
de Na+ sunt stimulate de hormonii mineralocorticoizi(aldosteronul).
D.Reglarea formării urinii.
16
Cantitatea şi compoziţia chimică a urinii variază în funcţie de echilibrul
homeostatic al organismului prin mecanisme de reglare neuroumorale.
Reglarea nervoasă se realizează prin intermediul nervilor vegetativi simpatici
şi parasimpatici. Rolul cel mai important îl joacă sistemul nervos vegetativ
simpatic, a cărui excitaţie slabă contractă arteriolele eferente şi creşte presiunea
efectivă de filtrare şi deci şi diureza; o excitaţie mai puternică simpatică contractă
arteriolele aferente şi diureza scade.
Reglarea umorală este mult mai evidentă. Hormonul antidiuretic (ADH sau
vasopresina) se eliberează când creşte presiunea osmotică a mediului intern ( în caz
de pierdere de lichide prin transpiratie, ingestie redusă de lichide sau exces de sare
în alimentaţie).
Când tensiunea arterială scade şi se produce scăderea debitului circulator
renal, aparatul juxtaglomerular secretă renina care are două efecte:
- acţionează direct asupra arteriolei aferente dilatând-o;
- determină hidroliza unei proteine plasmatice şi eliberarea unui polipeptid cu
efect vasoconstrictor foarte puternic (angiotensina I şi II) care produce constricţia
arteriolei eferente; ca urmare presiunea efectivă de filtrare se menţine ridicată.
E.Eliminarea urinii (micţiunea)
Actul de evacuare a vezicii urinare se numeste micţiune şi este de natură
reflexă. La nivelul papilelor renale, urina se adună în calice şi bazinet, iar de aici
prin mişcări peristaltice este transportată în lungul uretrelor spre vezica urinară. Pe
masură ce în vezică se acumulează noi cantităţi de urină, pereţii acesteia se
relaxează progresiv, mărindu-i capacitatea; în acest mod se pot acumula 200-300
ml urina fără ca presiunea din interior să crească. Peste această cantitate, presiunea
din vezică se ridică, declanşând reflexul de micţiune Acest reflex este iniţiat de
baroreceptorii din peretele vezicii urinare; excitantul specific fiind creşterea
presiunii din interiorul vezicii cu peste 18 cm apă. Stimulii nervoşi generaţi de
receptori se transmit pe căi aferente senzitive spre centrii micţiunii din măduva
17
sacrată şi spre scoarţa cerebrală, provocând senzaţia conştientă de necesitate.
Centrii micţiunii sunt localizaţi în maduva sacrată şi aparţin de sistemul nervos
parasimpatic. Comanda micţiunii pleacă de la centrii pe căile eferente
parasimpatice ale nervilor pelvici care determină relaxarea sfincterului uretral neted
(intern) şi contracţia muschiului detrusor (al pereţilor vezicii urinare).
Prin educaţie la om actul mictiunii poate fi controlat voluntar; daca condiţiile
nu permit, micţiunea poate fi împiedicată prin contracţia sfincterului uretral extern,
care este un muşchi striat supus voinţei. În acelaşi timp are loc o relaxare
suplimentară a vezicii urinare sub acţiunea centrilor simpatici din maduva lombară
care comandă relaxarea muşchilor netezi ai peretelui şi contracţia sfincterului
uretral intern determinând o scădere a presiunii din vezică şi sistarea pentru un timp
a senzaţiei de necesitate. Prin conlucrarea mecanismului reflex şi al controlului
cortical voluntar, vezica urinară poate acumula până la 600 ml urină, după care
micţiunea se produce chiar şi împotriva voinţei. În mod normal omul are 4-6
micţiuni în 24 de ore.
CAPITOLUL III
NOŢIUNI DE PATOLOGIE A CISTITEI
DEFINIŢIE
Cistita este un sindrom clinic determinat de inflamaţia microbiană a
mucoasei vezicii urinare.
De cele mai multe ori, inflamaţia este cauzată de o infectie bacteriană, caz în
care aceasta este menţionată ca fiind o infectie de tract urinar. Cistita poate fi
dureroasă şi neplacută si poate deveni o problemă serioasă de sănătate în cazul în
care infecţia se extinde la rinichi.
18
ETIOLOGIE
Boala poate să apară ca o reacţie la anumite medicamente, radioterapie sau
substanţe iritante, cum ar fi produsele parfumate pentru igiena intimă, gelurile care
conţin spermicide sau utilizarea îndelungată a unui cateter. Cistita poate sa se
declanşeze, de asemenea, ca o complicaţie a unei alte afecţiuni.
Originea cistitei poate fi:
- uretro-pielo-renală de aceea în orice cistită trebuie explorate şi căile
urinare superioare care sunt calicele, bazinetul şi ureterele.
- vezicală (ca urmare a unui traumatism produs cu ocazia sondajului vezical,
stază vezicală, tumori, corpi străini, radionecroză vezicală, boli parazitale,
ulceraţii).
- în sfera genitală în special la femeie (uretrite, metrite, bartolinite,
vulvovaginite, traumatisme vulvare, anexite).
- la bărbat (uretrita posterioară, prostatită)
-procese inflamatorii abdominale pelviene (abces apendicular,
perisignoidită supurată).
- cauze generale (sindromul Reiter uretrită, conjunctivită, artrită virotică sau
alergică)
-Agenţii etiologici sunt similari în infecţiile tractului urinar necomplicate
înalte sau joase.
PATOGENIE
Cistitele se datorează infecţiilor cu:
- bacterii care colonizează colonul dintre care Escherichia coli în
aproximativ 75-95% din cazuri
- Klebsiella în aproximativ 5% din cazuri
- Enterobacter
- Proteus
- Pseudomonas.
19
În cazul infecţiilor complicate ale tractului urinar cel mai frecvent se
decelează: Stafilococi şi mult mai rar: Proteus specii; Pseudomonas, Klebsiella,
E.Colli, Enterococi.
În cadrul infecţiilor tractului urinar este considerată relevantă bacteriuria:
- mai > 103 germeni/ml în cistita acută necomplicată la femei.
- mai > 104 germeni/ml în prelonefrita acută necomplicată la femei.
- mai > 105 germeni/ml la femeie, sau mai mult de 10 4 germeni/ml dintr-o
probă de urină la un bărbat sau în cazul unei femei care este sondată vezical pentru
o infecţie acută de tractul urinar complicat.
Bacteriuria asimptomatică este considerată decelarea mai mult de 10 5
germeni/ml în două culturi recoltate la mai mult sau egal de 24h.
FACTORI DE RISC
Factorii de risc care influenţează un potenţial ridicat pentru cistita infecţioasă
complicată sunt:
- sexul feminin;
- vârsta înaintată;
- infecţiile intraspitaliceşti;
- sarcina;
- purtători de cateter urinar;
- anomalii anatomice şi funcţionale ale tractului urinar;
- utilizarea recentă de antibiotice;
- simptomatologie care durează mai mult de şapte zile;
- diabetul zaharat
Este o afecţiune frecventă, aproape toate femeile suferă de cistită la un
moment dat. În schimb, este destul de rar întâlnită la bărbaţi. Acest lucru apare
deoarece uretra este mai scurtă la femei decât la bărbaţi.
PREVENŢIE:
Pentru a preveni apariţia cistitei există câteva reguli de baza ce pot fi
20
respectate cu uşurinţă:
- consumul a cel puţin 2 litri de lichide pe zi;
- toaleta intimă corectă;
- evitarea expunerii la frig;
- după defecaţie trebuie făcută o toaletă corectă (ştergerea se face din faţa în
spate);
- evitarea folosirii unei lenjerii intime prea strânse;
- evitarea folosirii diafragmei că metodă contraceptivă deoarece poate
exacerba recurentele infecţiilor urinare;
CLASIFICARE
- cistita acută;
- cistita cronică- până la 20% dintre femeile cu cistită acută vor face infectii
urinare recurente, când microorganismul răspunzator trebuie identificat prin
urocultură, pentru a se identifica diferenţele care apar între recăderi.
Simptomele sunt similare cu ale cistitelor acute, variind ca severitate.
- cistita interstitială – posibilă datorită unor procese autoimune sau
alergice.
- cistita radică - apare ca efect advers al radioterapiei în cancere.
Simptomele apar dupa luni de zile de la încheierea radioterapiei.
- cistita hemoragică noninfectioasă - poate apărea dupa radioterapie sau
tratament cu Ciclofosfamida.
SIMPTOMATOLOGIE
Cistita se manifestă prin trei semne clinice caracteristice:
- polakiuria (urini mici şi dese)
- piuria (puroi)
- durerea (alguria)
POLAKIURIA reprezintă simptomul cel mai des întâlnit în patologia urinară
21
şi se caracterizează prin micţiuni frecvente şi reduse ca volum.
PIURIA este semnul major al infecţiei căilor urinare. Piuria reprezintă
prezenţa puroiului în urină, urina este tulbure, aspectul tulbure poate avea diferite
grade în funcţie de cantitatea şi felul puroiului care se amestecă în urină, urina fără
luciu, urina care şi-a pierdut transparenţa, urina mată sau intens tulbure, uneori cu
filamente care cad pe fundul borcanului.
DUREREA în cazul cistitei acute apare de obicei o durere terminală la care se
adaugă de obicei tenesme vezicale dureroase. Localizarea durerii are de asemenea o
importanţă deosebită, durerea hipogastrică iradiată pe uretră sau în gland, are
localizare vezicală. De asemenea o deosebită importanţă îl prezintă examenul urinii
la emisie. Când urina este tulbure şi asociată cu durere şi polakiuria se confirmă
diagnosticul de cistită. Durerea este de intensitate variabilă în general destul de vie
şi este prezentă pe tot parcursul micţiunii, exagerându-se spre sfârşitul acesteia. Cu
excepţia cistitei gangrenoase, cistita este epiretică. O cistită febrilă reprezintă de
fapt o pielocistită, febra fiind datorită infecţiei căilor urinare superioare sau a
parenchimului renal. În funcţie de etiologia cistitei, la triada simptomatică enunţată
se mai poate adăuga hematuria, disuria şi durerea lombară.
HEMATURIA reprezintă prezenţa sângelui în urină. Examenul obiectiv în
cazul când se suspectează şi prezenţa unei hematurii începe cu examenul urinii
emisie.
Provenienţa hematuriei se stabileşte prin proba celor trei pahare. Bolnavul
urinează succesiv în trei pahare conice, câteva picături în primul pahar, partea cea
mai abundentă a micţiunii în al doilea pahar, iar ultimele picături în al treilea pahar.
- Dacă hematuria apare numai în primul pahar = iniţială înseamnă că este de
origine uretrală.
- Dacă apare numai în ultimul pahar = terminală este de origine vezicală.
- Dacă apare în toate cele trei pahare = totală este de origine renală.
În cazurile în care examenul clinic dă indicaţii asupra originii hematuriei, se
22
poate prescrie un tratament hemostatic, urmând a continua investigaţiile după
ameliorarea hematuriei.
În cazul în care explorarea clinică nu oferă nici o indicaţie asupra locului de
plecare al hematuriei, cistoscopia devine un examen de urgenţă, ea trebuie făcută la
prezentarea bolnavului în plină hematurie. Uretrocistoscopia în plină hematurie
arată originea vezicală a hemoragiei.
DISURIA reprezintă greutatea la micţiune, golirea cu efort a vezicii, este un
simptom frecvent în cistita acută.
DIAGNOSTIC (CLINIC, PARACLINIC, DIFERENŢIAL)
Pentru diagnosticarea cistitei, medicul specialist recomandă analiza unei
probe de urină(sumar urină şi examenul bacteriologic al urinii (urocultura)
Examenul sumar al urinii se efectuează din prima urină recoltată dimineaţa, a
“jeun” şi cuprinde:
• examenul macroscopic (volum, aspect, culoare, miros)
• examenul fizic (densitate şi pH) şi examenul biochimic (nitriţi, proteine,
glucoză, corpi cetonici, puroi, bilirubină, urobilinogen) – metodă screening, rapidă,
semicantitativă, care se bazează pe reacţii de culoare
• examenul microscopic al sedimentului urinar (celule, cilindrii, floră
bacteriană, cristale)
• examenul bacteriologic al urinii (urocultura)

1. EXAMENUL MACROSCOPIC AL URINII
1.1. Volumul urinii (diureza) - reprezintă volumul de urină emis/24 ore. Variază în
funcţie de starea echilibrului hidric, respectiv raportul dintre volumul de lichide
ingerate şi volumul de apă eliminată pe cale renală şi extrarenală (digestivă,
cutanată) şi de funcţia rinichiului, respectiv de capacitatea rinichiului de
economisire şi epurare renală a apei (alterate în insuficienţa renală).
Valoare normală: 1200 - 2000 ml/24 h (valoare medie 1500 ml/zi)
23
- volum < 500 ml/24 h = oligurie
- volum < 150 ml/24 h = anurie
- volum > 2500 ml/24 h = poliurie
Orarul emisiilor se modifică mai ales în cazul infecţiilor căilor urinare:
- inversarea raportului emisiilor de urină zi / noapte = nicturie
- micţiuni reduse cantitativ, dar frecvente = polakiurie
- micţiuni dificile = disurie
1.2. Aspectul urinii - urina normală este clară şi limpede. În urina lăsată în repaus,
la temperatura camerei, apare un nor fin (nubeculă) format din celule epiteliale
descuamate şi mucus.
• urina tulbure apare în prezenţa sărurilor în exces (fosfaţi, uraţi, carbonaţi,
oxalaţi), a puroiului (piurie), a lipidelor (lipidurie) sau a limfei (chilurie).
1.3. Culoarea urinii - urina normală are culoarea galben deschis datorită
conţinutului de pigmenţi (urocrom, urobilină, porfirină). Culoarea se modifică în
funcţie de densitate, compoziţie, timpul trecut de la recoltare şi pH-ul urinar (urina
diluată sau alcalină este deschisă la culoare, urina concentrată sau acidă este mai
închisă la culoare), alimentaţie şi consumul unor medicamente.
1.4. Mirosul urinii – urina proaspătă are un miros caracteristic datorită substanţelor
„urinoide”.
• mirosul urinii se poate modifica după cum urmează: miros amoniacal (infecţii
urinare cu bacteriile care descompun ureea în amoniac), mere fermentate (prezenţa
corpilor cetonici), fetid (infecţii severe ale vezicii urinare, fistule recto-vezicale),
putrid (cancer vezical)
2. EXAMENUL FIZIC AL URINII
2.1. Densitatea urinii (D) - exprimă capacitatea rinichilor de a concentra şi de a
dilua urina.
Densitatea variază invers proporţional cu starea de hidratare şi diureza şi direct
proporţional cu cantitatea de solviţi excretată de rinichi.
24
Valoare normală: 1,015-1,025 g/cm 3
• densitate > 1,025 g/cm3 = hiperstenurie - prezenţa în urină a glucozei (diabetul
zaharat) sau a proteinelor (sindromul nefrotic), deshidratare (febră, vărsături,
diaree)
• densitate < 1,015 g/cm3 = hipostenurie - insuficienţa renală (pierderea capacităţii
de concentrare a urinii), hiperhidratare, diabet insipid, administrare de diuretice
• densitate = 1,010 – 1,011 g/cm3 constantă (fixă) la determinări repetate/24ore =
izostenurie - insuficienţa renală în stadiul terminal (pierderea capacităţii de
concentrare şi de diluţie)
2.2. Reacţia urinii (pH) - exprimă capacitatea rinichiului de acidifiere a urinii
Valoare normală: pH - 6 (limite 5,5 – 7,5). Variază fiziologic în următoarele
situaţii:
- alimentaţia bazată pe consumul de carne determină un pH = 5 - 5,5 (mai
acid)
- alimentaţia strict vegetariană determină un pH = 7 - 7,5 (mai alcalin)
- în contact cu aerul se produce fermentaţie amoniacală,iar urina devine
alcalină
• pH acid< 5,5 - prezenţa în urină a corpilor cetonici (cetoacidoză din diabetul
zaharat decompensat metabolic, inaniţie), infecţia urinară cu Escherichia Coli
• pH neutru sau uşor acid (5,5 – 7) - insuficienţa renală (scăderea capacitatea
rinichiului de acidifiere a urinii)
• pH alcalin > 7,5 - în alcalozele sistemice (vărsături, stare febrilă prelungită),
acidozele tubulare renale (scăderea capacităţii de acidifiere a urinii), infecţia urinară
cu Proteus
Controlul pH-ului urinar este important în infecţia urinară pentru a reduce
dezvoltarea florei bacteriene, în cazul infecţiei urinare cu Escherichia Coli urina
trebuie menţinută alcalină, iar în cazul infecţiei cu urinare cu Proteus urina trebuie
menţinută acidă
25
3. EXAMENUL CHIMIC AL URINII
3.1. Nitriţii – orice nitrat prezent în urină este transformat prin reducere de către
bacterii într-un nitrit.Urina normală NU conţine nitriţi - test negativ (-)
• în infecţia urinară - test pozitiv (+) sau intens pozitiv (++)
• absenţa nitriţilor NU exclude infecţia bacteriană - în proba de urină recoltată
bacteriile nu au avut timp (< 4 ore) să transforme nitratul în nitriţi sau infecţia
urinară este cu germeni care nu reduc nitratul (ex:Enterococi, Gonococi,
Mycobacteria,TBC)
3.2. Proteinele – se filtrează glomerular şi se reabsorb în totalitate la nivelul TCP.
• urina normală conţine cantităţi REDUSE de albumine (< 30 mg/zi) - test
negativ (-). Cantitate de 30 – 300 mg/zi = MICROALBUMINURIE – caracteristică
pentru nefropatia diabetică, dar nu poate fi evidenţiată în cadrul examenului sumar
de urină.Cantitate > 300 mg/zi = PROTEINURIE (ALBUMINURIE) (alterarea
filtrării glomerulare şi/sau a reabsorbţiei tubulare) ? test pozitiv de la 1 (+) la 4(+)
(15 – 500 mg/dl).
Proteinuria poate fi:
- fiziologică (tranzitorie) - după emoţii puternice, efort fizic intens, expunere
la frig, ortostatism prelungit, stări febrile
- patologică (persistentă) - de cauză renală (nefropatii), postrenală (inflamaţia
căilor urinare) şi extrarenală (boli infecţioase acute şi situaţii clinice cu tablou acut,
cum ar fi colici, crize epileptice, infarct, accident vascular cerebral, traumatisme,
postoperator) uşoară < 1 g/zi (fiziologică, infecţia căilor urinare, nefropatia
litiazică), medie 1-3 g/zi (nefropatii glomerulare şi tubulo - interstiţiale) şi severă >
3,5 g/zi (sindrom nefrotic)
3.3. Glucoza – se filtrează glomerular şi se reabsoarbe în totalitate la nivelul TCP.-
urina normală NU conţine glucoză - test negativ (-).Prezenţa în urină a glucozei =
GLICOZURIE test pozitiv de la 1 (+) până la 4(+) (50 – 1000 mg/dl).
26
Glicozuria poate fi:- fiziologică - sarcină, ingerarea unor cantităţi mari de glucide,
stres emoţional- patologică - depăşirea pragul renal de 180 mg/dl al glucozei (DZ
decompensat metabolic)
3.4. Corpii cetonici - acetonă, acidul beta-hidroxibutiric, acidul acetilacetic. urina
normală conţine cantităţi REDUSE (15 - 30 mg/zi) - test negativ (-).cetonuria este
cel mai important parametru pentru monitorizarea echilibrului glicemic la subiecţii
diabetici deoarece corpii cetonici apar în urină înainte de a creşte semnificativ în
plasmă. cetonuria apare în vărsături accentuate (de sarcină, la copii), inaniţie,
alimentaţie bogată în lipide şi săracă în carbohidraţi
3.5. Puroiul - amestec de bacterii moarte şi leucocite.Urina normală NU conţine
puroi - test negativ (-). Prezenţa puroiului în urină = PIURIE - infecţie urinară.
3.6. Pigmenţii biliari – forma de eliminare a produşilor de degradare ai
hemoglobinei. BILIRUBINA - urina normală conţine cantităţi REDUSE de
bilirubină directă (< 0,02 mg/dl) - test negativ (-); test pozitiv de la 1(+) până la
3(+) în sindromul icteric
3.7.Urobilinogen
• urina normală conţine cantităţi REDUSE de urobilinogen (0,1 – 1 mg/dl) -
test pozitiv (+)
3.8. Sângele- urina normală NU conţine sânge - test negativ (-)
4. EXAMENUL MICROSCOPIC AL SEDIMENTULUI URINAR

În funcţie de solubilitatea la cald, în HCl şi acid acetic se descrie: (a)
sedimentul organizat, insolubil, care cuprinde elemente fiziologice (celule, cilindrii)
şi elemente patologice (floră bacteriană, paraziţi, celule neoplazice), şi (b)
sedimentul neorganizat, solubil, care cuprinde cristale.
• Leucocitele (granulocite neutrofile) – în urina normală < < 5 leucocite/HPF. Un

număr crescut de leucocite = LEUCOCITURIE - pielonefrite, infecţia căilor urinare
• Hematiile - în urina normală < < 5 hematii/HPF. Un număr crescut de hematii =
27
HEMATURIE - Hematuria poate fi macroscopică (urina roşie) şi microscopică
(urina limpede)
• Celulele epiteliale - în urina normală sunt absente sau rare (1-3 celule
epiteliale/HPF). Celule epiteliale frecvente - nefropatia tubulo – interstiţială,
infecţia căilor urinare
• Cilindrii – reprezintă mulaje ale lumenului tubilor renali alcătuite din proteine
(proteina Tamm- Horsfall), elemente celulare (hematii, leucocite, celule epiteliale)
şi detrisuri tisulare. În urina normală se admite 1 cilindru hialin/HPF. Un număr
crescut de cilindrii = CILINDRURIE, cu semnificaţie patogenică doar dacă este
însoţită de proteinurie şi modificări ale sedimentului organizat.
• Flora microbiană - în urina normală NU există floră bacteriană. Floră bacteriană

prezentă, apreciată ca rară, moderată sau abundentă = BACTERIURIE. Aceasta se
asociază cu urocultura (+) nefropatii tubulo-interstiţiale (ex: pielonefrite) şi infecţii
comune ale căilor urinare sau urocultura (-) infecţia urinară cu Chlamidia
• Cristalele - în urina normală cristalele sunt rare. Un număr crescut de cristale =
CRISTALURIE - nefropatia litiazică. Urina acidă poate conţine acid uric (gută),
oxalat de calciu, iar urina alcalină poate conţine cristale de fosfaţi de calciu şi
magneziu, respectiv carbonat de calciu
Metoda Addis-Hamburger (sedimentul urinar minutat) - se efectuează din urina
de dimineaţă, recoltată pe 3 ore, în condiţiile în care există suspiciunea unei
suferinţe renale, dar, în cadrul examenului sumar de urină, sedimentul urinar este
normal.
Valori normale: hematii: 0-100/min/ml, leucocite: 0-500/min/ml, cilindrii: 0-

7/min/ml
5.EXAMENUL BACTERIOLOGIC AL URINII (UROCULTURA)

Este indicată pentru decelarea agentului etiologic al infecţiilor urinare.
Insămânţarea urinii proaspete se face pe medii de cultură pentru aerobi şi/sau
28
anaerobi, precum şi pe medii speciale.
Urocultura este pozitivă dacă se identifică un număr de peste 100.000 de
germeni/ml. Infecţia urinară este improbabilă dacă numărul de germeni este mai
mic de 10.000/ml. Intre 10.000/ml şi 100.000/ml vorbim de infecţie urinară
probabilă.
După identificarea germenului, se testează sensibilitatea acestuia la
antibiotice, fapt ce permite stabilirea unei atitudini terapeutice corecte.
Aceasta reprezintă însămânţarea germenilor pe un mediu de cultură, dacă
urocultura efectuată pe medii obişnuite este negativă această piurie „amicrobiană”
poate fi o tuberculoză urinară, infecţie fuzospirilară, infecţie virotică sau parazitară
care va necesita examene de laborator complementare.
Prin examenul bacteriologic al urinii se identifică germenul şi sensibilitatea lui
la antibiotice. Prezenţa germenilor banali nu arată însă şi cauza cistitei, aşa cum
prezenţa bacilului Koch arată sigur o tuberculoză. Urocultura va releva cresterea a
mai mult de 100.000 microorganisme per mililitrul de urină. Cu toate acestea,
100.000 microorganisme/ml poate fi predictivă pentru o cistită.
Radiografia renovezicală poate descoperi uneori cauza cistitei într-o litiază
vezicală sau pielouretrală, un corp străin intravezical, un rinichi mare, metastazele
osoase ale unui cancer al prostatei.

Urografia poate evidenţia cauza cistitei şi unele leziuni ale aparatului urinar
care nu au fost bănuite clinic:
• leziuni renale tuberculoase
• hipotonia pielocaliceală dintr-o pielonefrită
• absenţa imaginii pielocaliceală datorită unei pionefraze.
• răsunetul ureteropielorenal datorit unui obstacol vezical sau subvezical
(tumoare malignă vezicală în vecinătatea orificiului uretral, refluxul vezicouretral,
uretre, în cârlig de undiţă, datorită unui adenom al prostatei cu evoluţie
29
intravezicală tumoare a prostatei, stricturi uretrale).
Cistografia urografică dă indicaţii asupra gradului hipertoniei vezicale
(vezică
rotundă) sau asupra apariţiei ţesutului de scleroză (vezică asimetrică), şi uneori
arată şi cauza cistitei:
• imaginea lacunară a unei tumori vezicale
• proeminenţa unei tumori a postatei
• prezenţa calculilor de acid uric
• proeminenţa datorită unei dilataţi chistice ureterale
• răsunetul vezical al unui obstacol subvezical
• diverticuli.
Cu ocazia urografiei se poate face şi o uretrografie micţională, care poate arăta
modificările uretrei prostatice datorite unui adenom sau unui cancer al prostratei,
stricturi uretrale. O radiografie vezicală făcută după micţiune poate pune în
evidenţă un rezidiu vezical.
Cistoscopia sau uretrocistoscopia este ultimul examen în cazul când celelalte
investigaţi sunt neconcludente. Cistoscopia poate arăta unele cauze ale cistitei care
nu au putut fi evidenţiate prin celelalte examene şi de asemenea, aspectul leziunilor
mucoase şi localizarea lor. Astfel se pot identifica leziuni difuze, greu de interpretat
şi care necesită repetarea cistoscopiei după un tratament intens cu antibiotice şi
instilaţii cu soluţie de nitrat de argint 1%, leziuni localizate în trigon sau calotă
(cistită de origine renală sau sigmoidiană) localizate la col (cistită de origine
uretrogenitală localizate pe feţele laterale sau pe faţa posterioară (cistită de origine
pelviană, anexială apendiculară, sigmoidiană sau rectală).
TRATAMENT
Cistita tratată incorect sau insuficient poate evolua generând afectarea
rinichiului, uneori cu pierderea funcţiei acestuia.
Tratamentul cistitei poate varia între 3 si 7 zile în functie de severitatea şi tipul
30
de bacterie depistată la analiza specifică a urinii (urocultura).
Tratamentul constă în administrarea de antibiotice. Poate fi folosită o schemă
de tratament de 3 zile în cazul femeilor tinere, active sexual sau se poate aplica
schema standard de 7-10 zile.
Schema de tratament standard de 7-10 zile este recomandata la:
- femeile insarcinate
- varstnici
- barbati
- copii
- persoanele cu infectii de tract urinar recurente
- diabetici
- persoanele cu simptome durand de mai mult de o saptamana, care au risc
crescut de pielonefrita.
Tratamentul profilactic
Constă în asanarea tuturor focarelor de infecţie, intervenţie chirurgicală pentru
îndepărtarea obstacolelor care provoacă staza urinară, tratamentul bolii cauzale.
Tratament curativ:
- regim igienico-dietic, repaus la pat, regim alimentar uşor: lichide în cantitate
mare precum şi lapte, fructe şi zarzavaturi;
- controlul tranzitului intestinal asigură: de multe ori vindecarea procesului
acut, băi calde de şezut;
- spălături vaginale calde
- comprese calde care uneori atenuează durerile.
Când urina este prea acidă – pH sub 5,5 se administrează bicarbonat de sodiu
în doză de 20g/zi. Dacă există un reziduu vezical, sonda vezicală ameliorează la
rândul ei durerea.
În general, cu acest tratament medical simplu fenomenele vezicale se liniştesc
în 2-3 zile. În acest timp se execută urocultura şi explorările radiologice pe baza
31
cărora se va putea indica apoi un tratament corect ţinându-se seama de faptul că
tratamentul cauzal este obligatoriu în orice formă de cistită.
Tratament medicamentos
Ineficienţa unei cure de tratament de 3 zile indică, adesea, o infecţie în tractul
urinar superior (rinichi) şi necesită o cura de antibiotice de 10-14 zile.
Ineficienţa după cea de-a 14 zi de tratament sugerează o infecţie renală
profundă şi necesită o cura de antibiotice de 4-6 săptămâni.
Următoarele antibiotice pot fi folosite, atât în schemele de tratament scurte (3
zile), cât şi în cele lungi (7-10 zile):
- Trimetoprim-sulfametoxazol - se administrează per os, fiind un
medicament
preferat în general
- Florochinolone - Ciprofloxacin 250-500 mg/zi per os; Levofloxacin 250-
500 mg/zi per os; Norfloxacin 1 g/zi per os.
- Cefalosporine orale -Cefalexin 250-500 mg/zi per os.
- Nitrofurantoin - 50-100 mg/zi seara, în timpul mesei, deoarece absorbţia
este crescută în acest mod.
- Alte antibiotice - Doxiciclina 100mg/zi per os timp de 7 zile,
Amoxicilina-
Acid clavulanic (un medicament compus din două componente), deoarece
Amoxicilina singură are o eficienţă inferioară.
În cazul în care rezultatul uroculturii (aflat după începerea tratamentului
antibiotic) indică rezistenţa microorganismului la antibioticul prescris, se
recomandă
schimbarea antibioticului, doar în cazul în care pacientul este încă simptomatic.
Când fenomenele acute ale cistitei nu cedează la tratamentul medical este
indicată asocierea tratamentului urologic. Dacă urina cu tot tratamentul aplicat se
menţine tulbure se pot face spălături vezicale cu soluţii antiseptice slabe nitrat de
32
Argint 2 gr/ 00 , Acid Boric 40 gr/ 00 .
Dacă urina este prea acidă şi are mult mucus se poate folosi pentru spălături
soluţie de bicarbonat de sodiu 40gr/ 00 sau chiar: apă distilată, soluţie clorurosodică
izotonică.
Spălăturile au scopul să detaşeze falsele membrane şi depozitele purulente de
pe mucoasa vezicală. În acelaşi scop se pot utiliza şi instalaţiile cu: chemotripsină
Streptokinaza,streptodornaza.
În cistitele colului vezical frecvente la femei, care nu au cedat la tratamentul
medical se pot prescrie instilaţii vezicale cu 10-15 ml oleu gomenolat 5% introdus
cu un instilator fără sodă, zilnic sau la două zile, în total 10 instilaţii. Dacă totuşi nu
se obţine o ameliorare evidentă şi urocultura este pozitivă, iar germenul este
sensibil la un antibiotic se vor prescrie creioane ureterale cu antibioticul respectiv
(în general 50- 1000mg/creion, cantitatea se micşorează dacă antibioticul este
iritat), care se vor introduce pe uretră zilnic sau la două zile, după trecerea unui
Beniguee drept numărul 38-40.
În concluzie tratamentul unei cinstite poate fi foarte simplu sau, dimpotrivă
foarte complicat. Rezultatele sunt fie bune de la început, fie mediocre.
Antibioticele şi chimioterapicele constituie medicaţia comună a tuturor
infecţiilor urinare, aplicându-se după cum s-a prezentat anterior si în cazul cistitei
acute.
Pentru ca antibioterapia şi chimioterapia să fie eficiente sunt necesare
următoarele condiţii:
- germenii să fie sensibili la antibioticul utilizat;
- să nu existe malformaţii congenitale sau alte cauze de stază urinară;
- dacă există condiţii care să favorizeze staza urinară acestea să fie îndepărtate;
- dozele de antibiotice să asigure o concentraţie eficientă în sânge;
- în formele acute, grave să se asocieze mai multe antibiotice;
- tratamentul să fie continuat până la sterilizarea urinii.
33
Antibioticele şi chimioterapicele sunt substanţe antimicrobiene care în multe
cazuri pot omorî germenii (acţiune bactericidă) sau le pot opri multiplicarea
(acţiune
bacteriostatică). Cu condiţia ca în sânge să existe o concentraţie medicamentoasă
destul de mare (concentraţie inhibantă) şi să aibă un tip de contact cu germenii
suficient de lung, în aceste condiţii infecţia poate fi jugulată dar sindromul
postinfecţios (sclerozele şi alte sechele) trebuie urmărit şi tratat.
În infecţiile localizate germenii care se află în ţesuturi necrozate, în depozite
fibrinoase sau în colecţii purulente nu sunt influenţaţi de antibiotice. Acestea fie că
nu pot ajunge la ei sau chiar dacă ajung, doza este prea mică şi nu poate avea
influenţă asupra lor datorită existenţei unor inhibitori sau inactivatori ai
antibioticelor.
De asemenea pH-ul mediului poate fi neprielnic medicamentelor. Astfel
Cefalosporinele, Cloramfenicolul, Rifampicina, Neoxazolul, Sulfametinul sunt
active la un pH neutru. Pentru alcanizarea urinii se foloseşte bicarbonat de sodiu 4-
10gr/zi şi citrat de sodiu 2-4gr/zi.
Când germenul este bine cunoscut tratamentul va începe cu un singur
antibiotic, de preferinţă cel mai activ cu efect bactericid şi cu sfera de acţiune cea
mai îngustă, cu acţiune directă asupra agentului patogen cauzal. În infecţia urinară
există posibilitatea de infecţii succesive şi de suprainfectări cu diverşi germeni,
dacă în cursul tratamentului cu antibiotice sau cu chimioterapice, cauzele
favorizante nu au fost suprimate.
La bolnavii cu sonde vezicale sau ureterale, nefrostomii, căile excretoare
fiind în legătură cu exteriorul se produc schimbări ale germenilor patogeni se
întâlnesc la aceşti bolnavi succesiv infecţia colibacilară, apoi infecţie cu proteus,
pioceanic, Klebsiella. Este necesar ca în cursul tratamentului să se repete
uroculturile, să se testeze sensibilitatea germenilor şi să se utilizeze antibioticele cu
sferă îngustă de acţiune.
34
Tratamentul cu antibiotice şi chimioterapie în cistita acută până la
cunoaşterea rezultatului uroculturii. În asemenea cazuri, tratamentul medicamentos
antimicrobian nu poate fi decât empiric, în practică există situaţii în care urgenţa şi
gravitatea cazului pot justifica iniţierea unui tratament empiric până la primirea
rezultatelor de laborator.
Tratamentul va fi început cu antibiotice cu sferă largă de acţiune sau cu
asocieri de antibiotice, sperând ca unul dintre ele să aibă acţiune asupra
germenului, se vor prefera antibiotice neutilizate încă de bolnav până la acea dată.
Dozele vor fi mari sau maxime de la început şi urmărind bolnavul 24-36 ore se
poate trage o concluzie asupra eficacităţii tratamentului.
COMPLICAŢII
Dacă sunt tratate prompt şi corect, infecţiile vezicii urinare rareori determina
complicaţii. Fără tratament adecvat, acestea se pot agrava.
Complicaţiile pot include:
- Infecţii ale rinichilor. O infecţie urinară netratată poate afecta rinichii
(pieonefrita). Infecţiile renale pot leza permanent rinichii. Cea mai mare
predispoziţie în această direcţie o au adulţii în vârsta şi copiii, întrucât simptomele
acestora sunt adesea trecute cu vederea sau confundate cu alte afecţiuni;
- Sânge în urină (hematurie). Uneori, urina persoanelor care sunt diagnosticate
cu cistită conţine celule sanguine, care pot fi văzute doar cu microscopul şi care, de
obicei, dispar fără tratament. Deşi sângele în urină care poate fi vizualizat cu ochiul
liber (macroscopică) este destul de rar întâlnită mai ales în formele tipice de cistită
bacteriană, acest semn nu este neobişnuit în cazul cistitei cauzate de chimioterapie
sau cea indusă de radiaţii (cistita hemoragică). Creşterea consumului de lichide
este, de obicei, prima măsură de tratament. Sângerarea severă este tratată cu
medicamente sau, dacă este necesar, prin transfuzie de sânge.
- Pielonefrita ascendentă de obicei prin reflux vezico ureteral.
Semnele de gravitate ale cistitei sunt:
35
- intensitatea durerilor
- frecvenţa micţiunilor
- eliminarea de grunji purulenţi şi sfacele
- alterarea stării generale.
CAPITOLUL IV
PLANURI DE ÎNGRIJIRE
CAZUL NR.1
Plan de îngrijire al unei paciente cu cistta acuta
Culegerea datelor
Nume : B
Prenume : I
F.O. : SC-21053
Data naşterii : 22.05.1978
Sex : feminin
Naţionalitate : română
Nivel de educaţie : liceu
Religie : ortodoxă
Stare civilă : căsătorită
Profesia : vânzătoare
Condiţii de viaţă : locuieşte cu soţul într-un apartament cu 2 camere
Domiciliu : Piatra Neamţ ; judeţul Neamţ
Data internării : 12.04.2014 ora : 07,50
36
Data externării : 17.04.2014 ora : 14,00
Durata spitalizării : 5 zile
Diagnostic medical : CISTITA ACUTA
Motivele internării : usturimi micţionale, urină tulbure, hipertermie, tenesme
vezicale,disurie, anxietate
Istoricul bolii: bolnava prezintă această simptomatologie de aproximativ 2
luni fără a consulta un medic specialist şi fără a urma nici un tratament
medicamentos. Pacientei în urmă cu 2 zile i s-au accentuat următoarele simptome:
urină tulbure, hipertermie, usturimi micţionale, disurie,stare anxioasa, motiv
pentru care se prezintă la Spitalul din Piatra-Neamţ în secţia Urologie pentru
investigaţii şi conduită terapeutică.
Obişnuinţe de viaţă :
alimentaţie corespunzătoare
cafea : una/zi
alcool : ocazional
tutun : ocazional
mişcare : autonom
somn : 7 ore/noapte
igienă : autonom
Constante biologice :
respiraţie : 18 r/min scaun : normal 1/24h
T.A. : 120/80 mmHg grup sanguin : A(II)
puls : 89 b/min Rh : pozitiv
temperatură : 38,5oC alergii cunoscute : neagă
greutate : 56 kg AHC : neagă TBC şi boli
înălţime : 167 cm cronice în familie
diureză : 1300 ml/24h APF : -
37
APP : - a avut toate bolile - Infecţii urinare repetate
infecto contagioase
Investigaţii:
- Consult cardiologic la o clinică privată care infirmă orice problemă
documentul medical s-a ataşat la F.O. );
- Examen echo: vezica urinară normală
- Cistoscopia: tablou cistită hemoragică
Examene de laborator
Explorări efectuate Valori obţinute Valori normale
L 5900/mm3 4000 – 8000/mm3
Hb 14,3 g/dl 15 ± 2 g/dl
Tr 193 mii/mm3 150 – 400 mii/mm3
Glicemie 95 mg/dl 70 – 116 mg/dl
Creatinină 1,03 mg/dl 0,6 – 1,2 mg/dl
Uree 28,7 mg/dl 20 – 40 mg/dl
TGP 18 U.I./L 2 – 16 U.I./L
TGO 20 U.I./L 2 – 20 U.I./L
Ex sumar urina -Urina (DocUReader2)
ANALIZE REZULTATE INTERVAL BIOLOGIC DE
REFERINTA / UM
Ph 6 5-7
Densitate 1.025 1.015 - 1.025
Bilirubina Negativ mg/dl negativ / mg/dl
Urobilinogen Normal mg/dl normal / mg/dl
Corpi cetonici Negativ mg/dl negativ / mg/dl
Acid ascorbic Negativ mg/dl negativ / mg/dl
Glucoza Negativ mg/dl negativ / mg/dl
Proteine Pozitiv mg/dl negativ / mg/dl
Hematii 500ery/?l negativ / ery/dl
Leucocite 700 leuc/?l negativ / leuc/?l
Nitriti pozitiv negativ
Sediment: Prezente
Celule epiteliale plate
Celule epiteliale rotunde Prezente
38
Leucocite Camp plin
Hematii Prezente
Flora microbiana Prezenta
BACTERIOLOGIE Urocultura -Urina
ANALIZE Prezenta STAPHYLOCOCCUS AUREUS > 100 000 UFC/mL INTERVAL BIOLOGIC DE
REFERINTA / UM
Urocultura. Prezenta STAPHYLOCOCCUS AUREUS>100 000 UFC/mL <1000UFC/mL urina

<1000UFC/mL urina (Nu s-a dezvoltat flora microbiana) (Nu s-a dezvoltat
flora microbiana)
Observatii Pentru antibiograma sunt testati, conform
CLSI 2012, reprezentanti ai unor clase de
antibiotice
Gentamicina Sensibil
Norfloxacin Sensibil
Nitrofurantoin Sensibil
Amoxicilina+ rezistent
Ac. clavulanic
Cefuroxim rezistent
Tratament Prescris :
- Norfloxacin 2x1/ zi
- Propantelină 2x1/zi
- Colimicin 3x1000000/zi la 8 ore
- Indometacin supozitoare 2x1/zi
- Extraveral o tabletă seara
Evaluare iniţială:
→ Înălţime=l67 cm;
→ Greutate=57 kg;
→ TA = 130/60 mmHg;
39
→ AV = 80 bat/min;
→ Respiraţie = 18 r/min.;
→ Dificultate de a elimina – datorită eliminarii inadecvate calitativ si cantitativ;
→ Tranzit intestinal prezent;
→ Temperatura corpului în limite normale: 38,5°C;
→ Numărul orelor de somn: 7 ore/24h;
→ Durere – prezintă disurie;
→ Cunoştinţe - insuficiente datorită lipsei de informaţii;
→ Comunicare - ineficientă la nivel afectiv, este apatica.
Analizând datele culese, consider că pacienta este dependenta la următoarele
nevoi fundamentale :
 Nevoia de a evita pericolele
 Nevoia de a elimina
 Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale
 Nevoia de a se alimenta si hidrata
 Nevoia de a comunica
 Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea
Nr. NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIV

crt AFECTATA INGRIJIRE
1 Nevoia de a evita Vulnerabilitatea fata de Bolnava să benificieze de un mediu
pericolele pericole -risc de de siguranţă să fie ferit de pericole
complicaţii şi infecţii reducerea sau suprimarea riscurilor.
nosocomiale
2 Nevoia de a elimina Eliminare urinara Pacienta să aibă o diureză normală
inadecvata calitativ si/sau şi să prezinte micţiuni spontane
calitativ (urini in cantitate nedureroase
mica, transpiraţii)
3 Nevoia de a se Alimentare inadecvata prin Mentinerea unei stari nutritionale
alimenta si hidrata deficit prin alimente si lichde in cantitate si
calitate corespunzatoare, cae sa-I
asigure necesarul de calorii
4 Nevoia de a menţine Hipertermie
temperatura corpului în Pacienta să-şi menţină temperatura
40
limite normale corpului în limite fiziologice
5 Nevoia de a comunica Comunicare ineficienta la pacienta să comunice eficient la
nivel afectiv nivel afectiv
6 Nevoia de a învăţa cum Cunoştinţe insuficiente si Pacienta să cunoască noţiuni despre
să-ţi păstrezi sănătatea incorecte despre boală , boală , regim igieno-dietetic ,
evoluţie si tratament tratament , măsuri de prevenire ,
complicaţii

Problema 1 : durere (disurie )
Etiologie : procesul inflamator
Semn/Simptom : facies crispat, anxietate
Obiectiv : Pacienta să resimtă scăderea intensităţii durerii în 6-8 ore
Intervenţii cu rol propriu :
apreciez caracterul durerii : localizare , intensitate , durată , frecvenţă;
ajut pacienta să descrie corect durerea şi să sesizeze momentele de remisie şi
exacerbare;
asigur pacientei o pozitie antalgică;
aplic comprese calde pe regiunea pelvină pentru a combate durerea;
 pregatesc materiale sterile pentru recoltare
Intervenţii cu rol delegat :
 administrez tratament medicamentos si recolez sange pentru examene
biochimise, urina pentru sumar urina si urcultura
Evaluare : După 24 h durerea (disuria) a început să dispară.
Problema 2 : risc de complicaţii şi infecţii nosocomiale
Etiologie: ascensiunea infecţiei spre ureter,procesul inflamator
Semn/Simptom : posibile complicaţii şi infecţii nosocomiale
Obiectiv : Pacienta să benificieze de un mediu de siguranţă, să fie ferita de
pericole, de reducerea sau suprimarea riscurilor.
41
 am monitorizat ( măsurat şi notat ) funcţiile vitale şi vegetative ( puls -80
b/min, T.A. – 130/60 mmHg , temperatură- 38,5◦ C , respiratie – 18 r/min,
diureză , scaun ) ale pacientei pe durata aflării în stagiul practic ;
 am urmărit starea pacientei şi am informat medicul asupra evoluţiei sale;
am urmărit să nu existe în apropiere pacienţi cu potenţial de transmitere a unei
boli infecţioase ( cu viroze );
 am informat aparţinătorii despre necesitatea respectări orelor de vizită şi
respectarea măsurilor aseptice (purtarea pelerinei , să nu intre în contact cu
pacientul dacă aparţinătorul prezintă o viroză sau altă boală infecţioasă);
 am convins pacienta să respecte recomandările medicului referitoare la
tratament şi am explicat pacientei ca există riscul să apară complicaţii dacă nu va
respecta aceste indicaţii , am verificat starea de curăţenie în salon;
 am respectat regulile de asepsie , antisepsie , circuitul materialelor , regulile
de colectare şi păstrare a deşeurilor;
 am verificat termenul de valabilitate a medicamentelor şi a materialelor;
Evaluare : în urma intervenţiilor aplicate bolnavei nu a prezentat complicaţii.
Problema 3 : anxietate
Etiologie : mediul spitalicesc , disurie,usturimi micţionale
Semn/Simptom : agitaţie, îngrijorare, frică
Obiectiv : pacienta să nu mai prezinte o stare anxioasă si să manifeste o stare
de siguranta pe durata spitalizării.
 am rugat pacienta să-şi exprime temerile ce îi provoacă starea de anxietate ,
ascultând cu atenţie pentru a-i caştiga încrederea şi a spori colaborarea pacientei cu
membrii echipei de îngrijire;
 am răspuns la chemarea pacientei şi a familiei acesteia când am fost
solicitată;
42
 am convins pacienta că se află într-un loc sigur şi este îngrijită de specialişti
cu experienţă , că membrii echipei de îngrijire sunt bine pregătiţi şi sunt la
dispoziţia pacientei pentru a-i acorda îngrijirile necesare ;
 am informat pacienta despre structura secţiei Urologie ( cabinete , saloane ,
grup sanitar , intrare/ieşire ) pentru a se putea orienta în timpul deplasărilor;
 am prezentat pacientei necesitatea efectuării procedurilor medicale şi în ce
constau şi am obţinut semnătura acesteia, sub supravegherea asistentei medicale
(consimţămăntul informat ).
 supraveghez bolnava şi-i urmăresc faciesul în urma administrări
tratamentului;
 aduc rezultatele de la laborator şi le prezint medicului;
 efectuiez toate tehnicile corect, la timp în condiţii perfecte de asepsie si
antisepsie;
 am însoţit pacienta la radiologie pentru efectuarea ecografiei;
 la indicaţia medicului am recoltat conform F.O.:
- SANGE pentru:VSH, Ht, Hb, uree, creatinină;
- URINĂ pentru examen sumar de urină si proba de urina pentru examen
de urocultura;
- etichetez probele şi le duc la laborator în vederea efectuări lor;
 administrez medicaţia prescrisă de medic : - Norfloxacin 2x1/ zi, Propantelină
2x1/zi, Piafen supozitor 2x1/ zi,Colimicin 3x1000000/zi la 8 ore , Indometacin
supozitoare 2x1/zi, Extraveral o tabletă seara
Evaluare : După 24 h starea psihică a pacientei s-a îmbunătăţit semnificativ ,
anxietatea s-a diminuat până la starea de siguranţă şi durerea a început să dispară.
Problema 1 : Eliminare urinara inadecvata calitativ si/sau cantitativ:
43
Etiologie : procesul infectis
Semn/Simptom: discomfort urinar (polakiurie; disurie; nicturie; durere
lombara; piurie; )
Obiectiv : Bolnava sa prezinte eliminari fiziologice in limitele normale.
 monitorizez funcţiile vitale
 am supravegheat în permanenţă pacienta şi am susţinut-o psihic vorbindu-i
cu calm şi blândeţe;
 recomand consum crescut de lichide (2,5 l);
 conduc bolnava la grupul sanitar, îi ofer urinarul,îi explic necesitatea
colectări urinei şi o colectez în vasul special, într- o incăpere întunecoasă şi
răcoroasă;
 aplic comprese calde pe regiunea pelvina;
 măsor şi notez diureza;
tratamentului;
 schimb lenjeria de corp şi de pat şi-i şterg tegumentele cu prosopul
personal;
 mă asigur de conforul său;
 supraveghez in permaneţă bolnava, observ satarea tegumentelor;
 am aerisit salonul ;
 am hidratat pacienta corespunzător;
 am făcut băi calde de şezut pacientei cu ceai de muşeţel;
 am învăţat-o poziţia favorabilă pentru golirea completă a vezicii
 la indicaţia medicului am administrat următoarele medicamente sub
supravegherea asistentei medicale din salon: - Norfloxacin 2x1/ zi, Propantelină
44
Evaluare: în urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat pacienta nu mai prezinta
micţiuni dureroase şi are o diureză normală
Problema : hipertermie
Etiologie : procesul infecţios, proces inflamator
Semn/Simptom : creşterea temperaturii peste valorile normale (38,5 oC) ,
tegumente calde
Obiectiv : Bolnava să-şi recapete şi să-şi menţină temperatura corpului în
limitele fiziologice.
 monitorizez ( măsor şi notez ) în permanenţă funcţiile vitale;
 aerisesc încăperea , mă asigur că pacienta are în permanenţă lenjeria de pat şi
de corp curată, uscată şi adecvată;
 aplic metode nefarmacologice pentru scăderea temperaturii (aplic comprese
reci pe frunte timp de 2h cu pauză de 30 min timp de 24 h);
 asigur ceai pentru reechilibrarea permanentă a bolnavei şi administrez
cantităţile necesare la intervale regulate după necesităţi;
 aerisesc salonul, temperatura=21oC ;
 discut cu bolnava şi-i recomand consum ridicat de lichide(2,5 l) îi ofer co

cană de ceai de merisor cu miere;
 am incǎlzit pacienta la aparitia frisoanelor cu pǎturi, pernǎ electric;
 schimb lenjeria de corp şi de pat, şterg tegumentele bolnavei cu prosopul
personal;
 menţin tegumentele bolnavei curate şi uscate;
45
tratamentului;
ma asigur de confortul ei;
 la indicatia medicului am administrat medicamentele sub supravegherea
asistentei medicale din salon: - Norfloxacin 2x1/ zi, Propantelină 2x1/zi, Piafen
supozitor 2x1/ zi,Colimicin 3x1000000/zi la 8 ore , Indometacin supozitoare 2x1/zi,
Extraveral o tabletă seara
Evaluare : în urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat temperatura după 6
ore a ajuns la normal.
 Nevoia de a se alimenta si hidrata
Problema : Alimentatie inadecvata prin deficit
Etiologie : refuzul pacientei de a bea lichide şi de a se alimenta cauzat de
prezenţa durerilor micţionale
Semn/Simptom : durerilor micţionale, inapetenţa, anxietate; stare generala
alterata;
Obiectiv : Bolnava să se alimenteze şi să se hidrateze conform nevoilor sale
şi să respecte regimul impus.
 explic pacientei necesitatea alimentarii si hidratarii;
 am asigurat un climat liniştit şi cald;
 am urmărit cantitatea şi calitatea de lichide ingerate de pacientă;
 am administrat pacientei o alimentaţie săracă în proteine, am administrat
lichide, ceai, suc natural, compot;
 am măsurat tensiunea arterială, pulsul şi le-am notat în foaia de temperatură
 am aerisit salonul , cu grijă să nu se formeze curenţi de aer şi să nu deranjeze
pacienţii , câte 5-10 minute de mai multe ori pe zi;
 am asigurat un aport suficient de lichide pe 24 de ore;
46
 am însoţit pacienta ori de câte ori a avut nevoie.
 la indicaţia medicului am administrat următoarele medicamente sub
supravegherea asistentei medicale din salon : - Norfloxacin 2x1/ zi, Propantelină
Evaluare : pacienta se hidratează şi se alimentează corespunzător nevoilor
organismului
Problema 1 : comunicare ineficientă la nivel afectiv
Etiologie : mediul spitalicesc , teama de complicaţii,lipsa de cunostinte
Semn/Simptom : tristete;teamă de evoluţie a bolii;anxietate;
Obiectiv: Bolnava să fie echilibrata psihic şi să comunice cu restul echipei
de îngrijire conform stării sale.
Intervenţii cu rol propriu
 încerc să câştig încrederea pacientei având un comportament care să reflecte
atitudine de acceptare , capacitate de ascultare şi empatie , atitudine de respect;
 familiarizez pacienta cu topografia secţiei, cu salonul în care stă , îi dau
informaţii despre componenţa echipei de îngrijire;
 liniştesc pacienta cu privire la starea sa de sănătate , explicându-i scopul şi
natura investigaţiilor recomandate de medicul curant;
 furnizez explicaţii scurte , precise asupra investigaţiilor programate iar
înaintea oricărei examinări sau tratament aduc la cunoştinţă pacientei asupra căror
semne trebuie să fie atenta şi ce va simţi;
 o incurajez să pună întrebări şi să solicite ajutorul ori de câte ori este
necesar;
47
 dau posibilitatea pacientei să-şi exprime nevoile, sentimentele , ideile ,
dorinţele sale şi să ia singura decizii;
 observ în fiecare zi schimbările survenite în dispoziţia pacientei , în expresia
verbală şi nonverbală , în stabilirea legăturilor cu alte persoane;
 port discuţii cu bolnava pentru a o linişti explicându-i scopul şi natura
intervenţiilor;
 asigur un mediu de siguranţă, liniştit;
 o încurajez să-şi exprime emoţiile şi să comunice cu cei din jurul său (echipa
de ingrijire, colegele de salon);
 evaluez capacitatea de înţelegere a bolnavei;
 îi explic bolnavei importanţa acumulari de noi cunoştinţe în ceea ce priveşte
afecţiunea sa;
 asigur întrevederea cu cei dragii;
Evaluare: Bolnava înţelege, colaborează şi comunică eficient cu echipa de
îngrijire, familia.
Problema : cunoştinţe insuficiente şi incorecte despre boală, evoluţie şi
tratament
Etiologie : lipsa de informaţii, ignoranţă
Semn/Simptom : pacienta prezintă nelămuriri , nu conştientizează
importanţa tratamentului medicamentos şi igieno-dietetic recomandat
Obiectiv : pacienta să cunoască noţiuni despre boală , regim igieno-dietetic ,
tratament , măsuri de prevenire , complicaţii.
Intervenţii cu rol propriu:
 explorez nivelul de cunoştinţe ale pacientei privind boala, modul de
manifestare , măsurile preventive şi curative , modul de participare la intervenţii;
 organizez activitati de educatie pentru sanatate –pliante,filme
48
 motivez importanţa acumularii de noi cunoştinţe;
 indenific obiceiurile şi deprinderile bolnavei şi le corectez pe cele
dăunătoare sănătăţii;
 incurajez şi ajut bolnava la dobândirea noilor deprinderii;
 conştientizez pacienta asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea
informandu-o despre :
Stilul de viaţă :
 să evite suprasolicitările fizice şi psihice , stress-ul şi să evite pe cât posibil
schimburile de noapte la serviciu
 să respecte orele de somn ( 8 ore seara şi 2 ore după-amiaza );
 să practice activităţi recreative şi plimbări în aer liber cel puţin 2 ore pe zi;
 să stie să-şi dozeze efortul pentru a-şi păstra echilibrul biologic;
 să evite frigul , umiditatea , oboseala , traumatismele , agenţii toxici
 să poarte îmbracaminte şi încălţăminte lejeră pentru a facilita circulaţia
sângelui;
Regimul alimentar :
 să reducă consumul de sare , de grăsimi animale şi numărul de calorii;
 să cunoască foarte bine modul de consum al alimentelor nu prea reci şi nu
prea fierbinţi
 explic pacientei să evite consumul de alimente prăjite , condimentate ,
sărate , acre , afumate , a sosurilor grase , a mezelurilor , a tocăturilor , am dat
exemple de alimente care nu trebuiesc consumate în exces ( carne de porc ,
conserve de carne , slănină , mezeluri , brănzeturi grase , etc. ) şi alimente
recomandate ( cereale integrale , fructe cu conţinut mic de zahăr , legume cu
conţinut mic de sodiu , lapte degresat , peşte de apă dulce , carne de pui şi de vită ,
etc. )
49
 să consume minimum 1,5-2 litri de lichide pe zi preferabil apa plată , ceaiuri
amestecate cu miere şi lamâie , sau siropuri natural şi să renunţe la consumul de
băuturi carbogazoase
 să aibă 3 mese principale pe zi şi câte o gustare între mese pentru o
alimentaţie cât mai eficientă şi să evite mesele copioase înainte de culcareş
 îi explic avantajele modului de preparare a hranei (de preferabil fiert , nu
prăjit)
 îl sfătuiesc cu ce să înlocuiască unele alimente nocive cu altele sănătoase
cum ar fi zahărul cu mierea de albine , uleiul de floarea-soarelui cu uleiul de
măsline, pâinea normală albă cu cea integrală.
Tratament :
 îi explic că trebuie să evite automedicaţia si sa astepte rezultatul la urcultura;
 îi explic că trebuie să se prezinte la medicul de familie şi medicul specialist
pentru controale periodice;
 am verificat dacă pacienta a înţeles corect mesajele transmise şi dacă şi-a
însuşit cunoştinţele necesare , în dese rânduri fiind necesară repetarea unor
informaţii.
Evaluare : în urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat , pe parcursul celor 5
zile de spitalizare pacienta a devenit receptiva la informaţiile furnizate, a înţeles
importanţa respectării unui regim de viaţă sănătos şi a acumulat suficiente
cunoştinţe cu privire la afecţiunea sa.
Evaluare finală
Pacienta B. I. în vârstă de 35 ani se internează în secţia Urologie cu
diagnosticul medical de : Cistita acuta prezentând următoarele simptome :
usturimi micţionale, urină tulbure, dureri hipogastrice, tenesme
vezicale,hipertermie, disurie. Am monitorizat funcţiile vitale ale pacientei ( T.A.:
130/60 mmHg, puls : 80 b/min, temperatură: 38oC , respiraţie : 18 r/min ) .
50
La internare după efectuarea analizelor şi identificarea agentului patogen s-a
instituit pacientei tratament cu:
- Norfloxacin 2x1/ zi
- Propantelină 2x1/zi
- Piafen supozitor 2x1/ zi
În urma tratamentului ginecologic nu s-au constatat modificări în sfera
genitală. Se instituie următorul tratament:
- Colimicin 3x1000000/zi la 8 ore

- Indometacin supozitoare 2x1/zi
- Extraveral o tabletă seara
Investigaţii de laborator:
- Sânge în limite normale
- Examen de urină: microhematurie
- Urocultură: Staphylococcus aureus
- Examen echo: vezica urinară normală
- Cistoscopia: tablou cistită hemoragică
În urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat starea fizică şi psihică a
pacientei s-a îmbunătaţit vizibil. Comunică eficient la nivel afectiv, posedă
cunoştinţe suficiente despre afecţiune , investigaţii , tratament ș i complicaţii .
Se externează cu recomandările :
- Tratament conform reţetei prescrise:
-Meteramină 3x1/zi
-URO-VAXOM – 1cps/dimineata, pe stomacul gol,10 zile pe luna,3 luni
consecutiv
- cură de diureză 2-3 l/zi
- Evitarea expunerii la frig ţi umezeală
- Să respecte regimul igieno-dietetic
51
- Control peste 7-10 zile
Am explicat bolnavei necesitatea respectării recomandărilor medicale pentru
a evita prelungirea perioadei de convalescenţă sau apariţia recidivelor.
CAZUL NR. 2
Plan de îngrijire al unei paciente cu cistita acuta

Culegerea datelor:
Nume, Prenume : A.C.
F.O. : SC-21128
Varsta: 35 ani
Sex : feminin
52
Nationalitate : română
Nivel de educatie : studii universitare
Religie : ortodoxă
Stare civilă : căsătorita
Profesia : inginer textilist
Loc de munca: fabrica de textile
Conditii de viată : locuieşte cu sotul si copiii
Domiciliu : Localitatea – Mărgineni ; judetul Neamt
Durata spitalizării : 3 zile
Diagnostic medical : Cistita acuta
Diagnostic la externare : Cistita acuta
Motivele internării: Pacienta se prezintă la secţia Urologie a spitalului
Judeţean, pentru tulburări micţionale de tip polakiurie,hematurie,piurie, usturimi
micţionale,cefalee. Acestea au apărut în urmă cu 6 luni şi s-au accentuat în ultimul
timp ceea ce a determinat bolnava să se prezinte la medicul specialist pentru
internare. Pe baza simptomatologiei şi a examenului clinic i se pune diagnosticul
de cistita acută.
Istoricul bolii : - Bolnava este cunoscută cu infecţii urinare repetate, cu 4 internări.
- Episodul actual a debutat in urmă cu 6 luni şi s-a accentuat în
urmă cu o săptămână, când a început să prezinte urini tulburi cu micţiuni frecvente
si cu usturimi si reduse ca volum.
- Pofta de mâncare este uşor scăzută,
- Pacienta lucrează într-un mediu umed.
 respiraţie : 16 r/min  puls : 60 b/min
 T.A. : 120/50mmHg  temperatură : 36,8 oC
53
 greutate : 45 kg  grup sanguin : A(II)
 înăltime : 164 cm  Rh : pozitiv
 diureză : 1300 ml/24h  alergii cunoscute : neagă
 scaun : normal 1/24h
AHC : - Tatăl HTA.
- Mama HTA
APP : - Prima menstruaţie la 13 ani.
- A avut toate bolile infecto-contagioase ale copilăriei.
- A prezentat infecţii urinare repetate cu Escherichia Colli
 alimentaţie: corespunzătoare  mişcare : autonom
 cafea: neagă  somn : somn 8-10h/zi, somn
 alcool: ocazional agitat
 tutun : neagă  igiena: autonom
- Inălţime = l64 cm;
- Greutate = 45 kg;
- TA = 120/50mmHg
- AV = 80 bat/min;
- Respiraţie = 18 r/min.;
- Aparat respirator: torace normal conformat.
- Temperatura corpului în limite normale: 36,8°C;
- Numărul orelor de somn: somn 8-10h/zi, somn agitat
- Durere – prezintă cefalee;
- Cunoştinţe - este interesată de boală si de vindecarea ei
- Comunicare - pacienta este comunicativă,dar are cunostinte insuficiente
La internare, la examenul clinic se observă:
54
 tegumente şi mucoase palide;
 sistem osteo-articular - integru anatomic;
 sistem respirator - torace normal conformat;
 aparat cardio-vascular - cord în limite normale;
 aparat digestiv - abdomen suplu, nedureros, spontan, ficat şi splină în limite
normale.
Investigaţii: Examen echo: vezica urinară normală
Explorări efectuate Valori obţinute Valori normale
Vsh 12 10mm
Uree sangvină 12,35 mg/dl 20 – 40 mg/dl
Creatinină sangvină 0,8 mg/dl 0,6 – 1,2 mg/dl
Tr 168 mii/mm3 150 – 400 mii/mm3
Hb 13 g/dl 15 ± 2 g/dl
Ex sumar urina -Urina (DocUReader2)
REFERINTA / UM
Ph 6 05/07/14
Densitate 1.025 1.015 - 1.025
Corpi cetonici Negativ mg/dl negativ / mg/dl
Acid ascorbic Negativ mg/dl negativ / mg/dl
Glucoza Negativ mg/dl negativ / mg/dl
Proteine Pozitiv mg/dl negativ / mg/dl
Hematii 500ery/?l negativ / ery/dl
Leucocite 700 leuc/?l negativ / leuc/?l
Nitriti pozitiv negativ
Sediment: Prezente
Celule epiteliale plate
55
Leucocite Camp plin
Hematii Prezente
ANALIZE Prezenta ESCHERICHIA COLI > 100 000 UFC/mL INTERVAL BIOLOGIC DE
REFERINTA / UM
Urocultura. Prezenta ESCHERICHIA COLI > 100 000 <1000UFC/mL urina

UFC/mL <1000UFC/mL urina (Nu s-a dezvoltat (Nu s-a dezvoltat flora
flora microbiana)
microbiana)
Observatii Pentru antibiograma sunt testati, conform CLSI
2012, reprezentanti ai unor clase de antibiotice
Amoxicilina+Ac. rezistent
clavulanic
Cefuroxim rezistent
- antiseptice urinare,
- antibiotice,
- antialgice Neoxazol 2tb/4 ore,(6g/24 h)
Analizând datele culese, consider că pacientul este dependent la
următoarele nevoi fundamentale :
Nevoia de a elimina
Nevoia de a evita pericolele
Nevoia de a se mişca şi a menţine o postură corectă
Nevoia de a dormi si a se odihni
Nevoia de a comunica
Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea
Nr. NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIV
crt AFECTATA INGRIJIRE
1 Nevoia de a Eliminare urinara pacienta să prezinte micţiuni
56
elimina inadecvata calitativ si spontane, nedureroase, să evacueze
cantitativ o urină limpede fără sânge şi
puroi
2 Nevoia de a evita durere ( cefalee ) pacienta să resimtă scăderea
pericolele risc de complicatii si intensitătii durerii în 6-8 ore si să
infectii nosocomiale cedeze total în 24 h
anxietate pacienta să nu prezinte complicatii
si infectii nosocomiale
pacienta să nu mai prezinte o stare
anxioasă si să manifeste o stare de
siguranta pe durata spitalizări
4 Nevoia de a se adinamie şi astenie Pacienta să beneficieze de o bună
mişca şi a postură si de a se misca fără a fi
menţine o obstructionată de simptomele bolii
postură corectă
5 Nevoia de a dificultate în a dormi si a pacienta sa fie odihnita , să doarmă
dormi si a se se odihni suficient ca durată si calitate
odihni
6 Nevoia de a comunicare ineficientă la pacienta să comunice eficient la
comunica nivel afectiv nivel afectiv
7 Nevoia de a unostinte insuficiente si pacienta să-si exprime interesul de
învăţa cum să-ţi incorecte despre boală , a învăta, să aibă un stil de viată cât
păstrezi sănătatea evolutie si tratament mai sănătos, să cunoască
complicatiile ce pot apărea.
· Nevoia de a elimina
Problema 1: Eliminare urinara inadecvata calitativ si cantitativ
Etiologie: proces infectios
Semn/Simptom : senzatia de urina, polakiurie,hematurie, disurie – eliminare
cu durere si mare greutate,hematurie, piurie
Obiectiv : pacienta să prezinte micţiuni spontane, nedureroase, să evacueze o
urină limpede fără sânge şi puroi
· am hidratat pacienta corespunzator
· am schimbat lenjeria de pat şi de corp
· am introdus bazinetul cald sub bolnava
57
· am învăţat pacienta poziţia corectă pentru uşurarea micţiunii şi golirea
complectă a vezicii urinare (şezând aplecat în faţă)
· am asigurat o atmosfera calda in salon
·am măsurat diureza prin bilanţul lichidian şi am notat-o în foaia de temperatură
· am făcut băi calde de şezut pacientei cu ceai de muşeţel
· am supravegheat în permanenţă pacienta şi am susţinut-o psihic vorbindu-i cu
calm şi blândeţe;
· am monitorizat functiile vitale de 2 ori pe zi pe durata aflării în stagiul practic;
· am convins pacienta să rămană in repaus la pat, pentru a reduce efortul fizic si
psihic;
· am asigurat un aport suficient de lichide pe 24 de ore;
·am încercat stimularea evacuării prin introducerea bazinetului cald sub bolnavă
· am aplicat comprese calde pe regiunea pubiană
· notez rezultatului examenului sumar de urină recoltat în dimineaţa zilei
Interventii cu rol delegat :
· am recoltat bolnavei sânge şi urină pentru următoarele analize: Vsh, uree
sangvină, creatinină sangvină, ex sumar de urină, urocultură
· la indicatia medicului am administrat următoarele medicamente sub
supravegherea asistentei medicale din salon:
- antibiotice,
- antalgice
Neoxazol 2tb/4 ore,(6g/24 h); Uro-Vaxom 1 cps/zi;Urisan 2 cps/zi
Evaluare: în urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat pacienta apreciază că
urinările s-au redus iar usturimea si durerea s-au diminuat
· Nevoia de a evita pericolele
Problema 1: durere ( cefalee )
58
Etiologie: procesul inflamator
Semn/Simptom : facies crispat , agitatie
Obiectiv : pacienta să resimtă scăderea intensitătii durerii în 6-8 ore si să
cedeze total în 24 h
 am asigurat măsurile igieno-dietetice;
 notez si masr parametrii (puls, temeratura, respiratie, tensiune)
 am efectuat toaleta regiunii perineală pentru a evita pătrunderea microbilor în
tractul urinar;
 am asigurat lenjerie de pat şi de corp curată
 i-am explicat pacientei sa-si faca toaleta regiuni perineale zilnic cu apă şi
săpun
 am administrat tratamentul cu antibiotice conform antibiogramei la
recomandarea medicului
Problema 2 : risc de complicatii si infectii nosocomiale
Etiologie : ascensiunea infecţiei prin ureter spre rinichii , mediul spitalicesc
Semn/Simptom : posibile complicatii si infectii nosocomiale
Obiectiv : pacienta să nu prezinte complicatii si infectii nosocomiale
· am monitorizat ( măsurat si notat ) funciile vitale si vegetative ( puls -60 b/min ,
T.A. – 120/50 mmHg , temperatură - 36,8 C , respiratie – 16 r/min, diureză ,
scaun ) ale pacientei pe durata aflării în stagiul practic;
· am urmărit starea pacientei si am informat medicul asupra evolutiei sale;
· am urmărit să nu existe în apropiere pacienti cu potential de transmitere a unei
boli infectioase ( cu viroze );
· am verificat starea de curătenie în salon;
59
· am informat apartinătorii despre necesitatea respectări orelor de vizită si
respectarea măsurilor aseptice (purtarea pelerinei , să nu intre în contact cu
pacientul dacă apartinătorul prezintă o viroză sau altă boală infectioasă );
· am convins pacienta să respecte recomandările medicului referitoare la tratament
si am explicat pacientei ca există riscul să apară complicatii dacă nu va respecta
aceste indicatii;
· am respectat regulile de asepsie , antisepsie , circuitul materialelor , regulile de
colectare si păstrare a deseurilor;
· am verificat termenul de valabilitate a medicamentelor si a materialelor folosite;
· am educat educarea pacienta pentru prevenirea recidivelor: lenjerie curată, igienă
riguroasă a regiuni perianală şi genital,hidratare corespunzătoare
·plasarea pacientei într-un salon suferind de aceeaşi afecţiune pentru a evita
contactarea bolilor infecţioase
Evaluare : în urma interventiilor aplicate bolnava nu a prezentat complicatii.
Etiologie : mediul spitalicesc , procesul inflamator, durerea
Semn/Simptom : agitatie, îngrijorare, frică
Obiectiv : pacienta să nu mai prezinte o stare anxioasă si să manifeste o stare
de siguranta pe durata spitalizări
· am rugat pacienta să-si exprime temerile ce îi provoacă starea de anxietate,
ascultând cu atentie pentru ai castiga încrederea si a spori colaborarea pacientei cu
· am răspuns la chemarea pacientei si a familiei acesteia când am fost solicitata;
60
· am convins pacienta că se află într-un loc sigur si este îngrijita de specialisti cu
experientă, că membrii echipei de îngrijire sunt bine pregătiti si sunt la dispozitia
pacientei pentru ai acorda îngrijirile necesare si pentru ai asigura un mediu
securizant pe durata spitalizării;
· am informat pacienta despre structura sectiei Urologie (cabinete, saloane , grup
sanitar, intrare/iesire ) pentru a se putea orienta în timpul deplasărilor;
·am prezentat pacientei necesitatea efectuării procedurilor medicale si în ce
constau si am obtinut semnătura acesteia, sub supravegherea asistentei medicale
(consimtămăntul informat).
·la indicatia medicului am recoltat sânge pentru examen de laborator;
·am însoţit bolnava la radiologie pentru efectuarea unei radiografii renale simple
·la indicatia medicului am administrat următoarele medicamente sub
supravegherea asistentei medicale din salon:
- antibiotice,
- antialgice Neoxazol 2tb/4 ore,(6g/24 h)
Evaluare : După 24 h starea psihică a pacientei s-a îmbunătătit semnificativ,
anxietatea s-a diminuat până la starea de sigurantă si durerea a început să dispară.
· Nevoia de a se mişca şi a menţine o postură corectă
Problema 1 : adinamie şi astenie
Etiologie : mediul spitalicesc, durerea , nicturia
Semn/Simptom : dificultate in a se deplasa
Obiectiv : Pacienta să beneficieze de o bună postură si de a se misca fără a
fi obstructionată de simptomele bolii
 am însotit pacienta ori de câte ori a avut nevoie;
61
 Pregatesc psihic pacienta, in vederea tehnicilor de ingrijire;
 redau increderea pacentei ca imobilitatea sa este o stare trecatare,datorita
disuriei,si ca isi va relua mersul;
 Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale, ii servesc la pat cele
necesare
 Administrarea medicaţiei prescrise de medic conformă cu rezultatele
uroculturii si antibiogramei;
Evaluare : în urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat începând din a 2 a zi
pacienta nu a mai prezentat adinamie si astenie
· Nevoia de a dormi si a se odihni
Problema 1 : dificultate în a dormi si a se odihni
Etiologie : mediul spitalicesc, durerea, nicturia
Semn/Simptom : ochi încercănati , oboseală
Obiectiv : pacienta sa fie odihnita , să doarmă suficient ca durată si
calitate
· observ calitatea si cantitatea somnului;
· am convins pacienta să respecte repausul la pat , să se mobilizeze numai în
caz de nevoi fiziologice sau alte solicitări din partea echipei de îngrijire;
· am explicat că somnul este foarte important în procesul de refacere;
· am rugat pacientele din salon să păstreze linistea;
· diminuez stimulii auditivi si vizuali (zgomote, radio, lumină intensă );
· sfătuiesc pacienta sa-si golească vezica urinară înainte de culcare si să-si
efectueze igiena corporală înainte de a dormi pentru a avea un somn linistit;
· am rugat vizitatorii să respecte orarul vizitelor si implicit orele de odihnă ale
pacientei;
62
· am aerisit salonul , m-am asigurat că pacientei nu-i este frig si se află în
conditii de confort;
· m-am asigurat că lenjeria de pat este asezată adecvat si că este curată;
· m-am asigurat ca nu există mirosuri neplăcute în salon;
· îi recomand pacientei să adopte o pozitie confortabilă în pat , să respire lent,
să se gandescă la ceva plăcut pentru a reduce orice tensiune din organism la
minimum;
· îi ofer pacientei o cană de ceai cald înainte de culcare
· la indicatia medicului am administrat următoarele medicamente:
- antibiotice,
- antalgice Neoxazol 2tb/4 ore,(6g/24 h)
Evaluare : în urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat pacienta prezintă în
prima zi dificultate în a dormi si a se odihni , iar în restul zilelor de spitalizare
pacienta se odihneşte cantitativ şi calitativ corespunzător organismului.
· Nevoia de a comunica
Problema : comunicare ineficientă la nivel afectiv
Etiologie : mediul spitalicesc , întreruperea activitătilor cotidiene , teama de
complicatii
Semn/Simptom : închidere în sine , apatie
Obiectiv : pacienta să comunice eficient la nivel afectiv
· încerc să câstig încrederea pacientei având un comportament care să reflecte
atitudine de acceptare , capacitate de ascultare si empatie , atitudine de respect;
· familiarizez pacienta cu topografia sectiei , cu salonul în care stă , îi dau
informatii despre componenta echipei de îngrijire;
63
· linistesc pacienta cu privire la starea sa de sănătate , explicându-i scopul si
natura investigatiilor recomandate de medicul curant;
· furnizez explicatii scurte , precise asupra investigatiilor programate iar înaintea
oricărei examinări sau tratament aduc la cunostintă pacientei asupra căror semne
trebuie să fie atenta si ce va simti;
· o incurajez să pună întrebări si să solicite ajutorul ori de câte ori este necesar;
· dau posibilitatea pacientei să-si exprime nevoile , sentimentele , ideile , dorintele
sale si să ia singura decizii;
· observ în fiecare zi schimbările survenite în dispozitia pacientei , în expresia
verbală si nonverbală , în stabilirea legăturilor cu alte persoane;
·întotdeauna îi multumesc pacientei pentru colaborare.
Evaluare : în prima zi pacienta a fost mai retrasa , dar din a 2 zi pacienta stabileste
relatii corespunzătoare cu echipa de îngrijire si cu colegele de salon.
· Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea
Problema 1 : cunostinte insuficiente si incorecte despre boală , evolutie si
tratament
Etiologie : lipsa de informatii
Semn/Simptom : pacienta prezintă nelămuriri, nu constientizează importanta
tratamentului medicamentos si igieno-dietetic recomandat
Obiectiv : pacienta să-si exprime interesul de a învăta, să aibă un stil de viată
cât mai sănătos , să cunoască complicatiile ce pot apărea.
·verific modul de participare la interventii si la procesul de recuperare;
·constientizez pacienta asupra propriei responsabilităti privind sănătatea
Stilul de viată :
· infectiile bacteriale sunt stimulate de zahar, deci va trebui sa işi limiteze
64
consumul de zahar,sa evite alimentele care devin acide, cum este carnea si ouale; sa
manance in schimb fructe, legume si inlocuieste painea alba si pastele cu variante
facute din cereale integrale.
· Explic pacientei sa bea multa apa, ceai sau limonada pentru a elimina bacteria
care sta pe peretii vezicii biliare - in general, fluidele dilueaza concentratia bacteriei
din urina si ajuta la o urinare deasa, astfel incat sa scapi cat mai repede de
organismele nefaste. Sucul de merisoare sau afine ajuta pentru ca impiedica
bacteria sa ramana lipita de peretele vezicii biliare. El trateaza infectia si previne
infectiile viitoare;
·Explic pacientei sa-si goleasca vezica regulat ca să previna apariţia infecţiilor în
urina ce stagnează.
·Evitaţi frigul, răceala, umezeala. Să aveţi extremităţile bine îmbrăcate. Mâinile
şi picioarele reci scad dramatic eficienţa sistemului imunitar.Un amănunt referitor
la igiena personală: la femei, ştergerea după efectuarea scaunului trebuie realizată
de la vulvă înspre anus şi nu invers, împiedicând astfel contaminarea cu bacterii a
uretrei.
Tratament :
· îi explic că trebuie să evite automedicatia;
· îi explic că trebuie să se prezinte la medicul de familie si medicul specialist
pentru controale periodice
· am verificat dacă pacienta a înteles corect mesajele transmise si dacă si-a
însusit cunostintele necesare , în dese rânduri fiind necesară repetarea unor
informatii.
65
Evaluare : în urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat, pe parcursul celor 5
zile de spitalizare pacienta a devenit receptiva la informaţiile furnizate, a înţeles
importanţa respectării unui regim de viaţă sănătos înţelege şi colaborează: prezintă
interes , a acumlat cunoştinţe noi cu privire la boala sa şi la procesele de
recuperare.
Evaluare finală
Pacientul A. C. în vârstă de 35 ani se internează în sectia Urologie. Cu
diagnosticul medical: Cistita acuta prezentând următoarele simptome : tulburări
micţionale de tip polakiurie, usturimi micţionale , cefalee , agitatie , stare generală
modificată . Am monitorizat functiile vitale ale pacientei ( T.A.: 120/50 mmHg,
puls : 80 b/min, temperatură: 36,8 oC , respiraţie : 16 r/min ) . S-a instituit tratament
cu : - antiseptice urinare, - antibiotice, - antalgice, Neoxazol 2tb/4 ore,(6g/24
h),URO-VAXOM 1 cps/dimineata, Urisan 2 cps/zi.. În urma intervenţiilor cu rol
propriu şi delegat starea fizică şi psihică a pacientei s-a îmbunătaţit vizibil.
Comunică eficient la nivel afectiv, posedă cunoştinţe suficiente despre afecţiune ,
investigaţii , tratament si complicaţii
- să se ferească de frig , umiditate
- să se prezinte la control la data stabilită de medic.
Sub un tratament cu Neoxazol două tablete la 4 ore ( 6g/24 h) apoi la 3 ore o tabletă
(4g/24h) urina a început să se limpezească şi sa continuat tratamentul încă 10 zile
până la sterilizarea ei.
Simptomele s-au ameliorat încă din încă din primele zile de spitalizare.
În ziua a 5- a de spitalizare la vizita efectuată împreună cu medicul de salon,
acesta a hotărât externarea pacientei urmând a reveni la control după 14 zile, timp
în care va continua un tratament cu:
- Biseptol 2 tablete dimineaţa, 2 seara
66
- se va feri de expunere la frig şi umezeală
- regim hidric 2-3 l pe zi .
CAZUL NR.3
Plan de îngrijire al unei paciente cu cistita acuta, viroză respiratorie

Culegerea datelor
Nume, Prenume : D.L.
F.O. : SC-21453
Sex : feminin
Naţionalitate : română
Nivel de educaţie : şcoală profesionala
Religie : ortodoxă
Stare civilă : necasătorită
Profesia : nu lucreaza
67
Condiţii de viaţă : locuieşte cu părinţii la casă
Domiciliu : Bicazul Ardelean ; judeţul Neamţ
Durata spita lizării : 5 zile
Diagnostic medical : Cistita acuta , Viroză respiratorie
Motivele internării : disurie, nicturie, plakiurie, febră moderată, transpiratii
reci, agitaţie, stare generală modificată, dispnee, tuse seacă, cefalee.
Istoricul bolii : pacienta s-a prezentat la internare cu o stare generală
alterată, acuză de aproximativ o săptămână disurie, nicturie, polakiurie, febră
moderată însoţită de dureri în regiunea suprapubiana, dificultate in a respira, tuse
seacă , cefalee. Pacienta a fost plecată într-o excursie la munte unde a făcut baie
intr-un lac cu apă foarte rece. Se prezintă la spitalul din Piatra-Neamţ în secţia
Urologie pentru investigaţii şi conduită terapeutică
 alimentaţie corespunzătoare
 cafea: una/zi
 alcool : ocazional
 tutun : 10 ţigări /zi
 mişcare : autonom
 somn : 7 ore/noapte
 igienă : autonom
 respiraţie : 18 r/min  greutate : 62 kg
 T.A. : 110/60 mmHg  înălţime : 170 cm
 puls : 60 b/min  diureză : 1300 ml/24h
 temperatură : 38,8oC  scaun : normal 1/24h
68
 grup sanguin : A(II)  alergii cunoscute : neagă
 Rh : pozitiv
AHC : neagă TBC şi boli cronice în familie
APF : -
APP : - bolnava a prezentat infecţii urinare repetate cu colibacili în urmă cu
3 luni
- nu a fost supusă nici unei intervenţii chirurgicale, naşteri = 0
→ Înălţime = l70cm;
→ Greutate = 62 kg;
→ TA = 110/60 mmHg;
→ AV = 60 bat/min;
→ Respiraţie = 18 r/min.;
→ Dificultate de a respira – dispnee;
→ Tranzit intestinal prezent;
→ Temperatura corpului – prezintă febră: T = 38,8°C;
→ Numărul orelor de somn: 7 ore/24h;
→ Durere – prezintă cefalee,disurie;
→ Cunoştinţe - insuficiente datorită lipsei de informaţii;
→ Comunicare - ineficientă la nivel afectiv, este anxiosasa
InvestigaţiI: Examen echo: vezica urinară normală
Radioscopie toraco-pulmonară : fară leziuni evolutive pleuro-pulmonare
HEMATOLOGIE SI BIOCHIMIE
69
Examen sumar urina -Urina (DocUReader2)
REFERINTA / UM
Ph 6 5-8
Densitate 1020,0 1.015 - 1.025
Corpi cetonici +pozitiv negativ / mg/dl
Acid ascorbicefectuate
Explorări Negativ
Valori mg/dl
obţinute negativnormale
Valori / mg/dl
Glucoza L Negativ mg/dl 3
5900/mm 4000 / mg/dl 3
– 8000/mm
negativ
ProteineHb 14,3 g/dl
pozitiv mg/dl 15 ± 2/ g/dl
negativ mg/dl
Hematii
Tr 193 mii/mm3
500ery/?l
150negativ
– 400 /mii/mm
ery/dl
3

Leucocite 500 leuc/?l negativ / leuc/dl
Creatinină 0,81 mg/dl 0,6 – 1,2 mg/dl
NitritiUree pozitiv
38,7 mg/dl 20 –negativ
40 mg/dl
Sediment: TGP 18 U.I./L
Prezente 2 – 16 U.I./L
Celule epiteliale
TGO plate 20 U.I./L 2 – 20 U.I./L
Leucocite +++pozitiv
Hematii Prezente

ANALIZE Prezenta ESCHERICHIA COLI > 100 000 UFC/mL INTERVAL BIOLOGIC DE
REFERINTA / UM
Urocultura. Prezenta ESCHERICHIA COLI > 100 000 <1000UFC/mL urina

UFC/mL <1000UFC/mL urina (Nu s-a dezvoltat (Nu s-a dezvoltat flora
flora microbiana) microbiana)
Observatii Pentru antibiograma sunt testati,
70
conform CLSI 2012, reprezentanti ai
unor clase de antibiotice
Amoxicilina+Ac. rezistent
clavulanic
Cefuroxim rezistent
- CIPROFLOXACIN 2 tb/6 h per os;
- GENTAMICINǍ 1f/6 ore i.m.;
- ALGOCALMIN 2f/zi i.m.;
- Paracetamol (1tabletă - 500 mg ) 2\zi per oral ,
- Vitamina C – I.V. -1g/24h ,»Paracetamol (1tabletă - 500 mg ) 2\zi
peroral
Analizând datele culese, consider că pacientul este dependent la
următoarele nevoi fundamentale :
 Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie.
 Nevoia de a dormi şi a se odihni
Nr. NEVOIA AFECTATA DIAGNOSTIC DE OBIECTIV

crt INGRIJIRE
1 Nevoia de a evita -durere pacienta să resimtă
pericolele -risc de complicaţii şi scăderea intensităţii
infecţii nosocomiale durerii în 6-8 ore
2 Nevoia de a elimina Eliminare urinara Pacienta să aibă o diureză
inadecvata calitativ si normală şi să prezinte
71
cantitativ micţiuni spontane
nedureroase
3 Nevoia de a respira si a -dispnee pacienta să nu mai
avea o buna circulatie prezinte dificultate in a
respira
4 Nevoia de a menţine febra moderata pacienta să-şi menţină
temperatura corpului în temperatura corpului în
limite normale limite fiziologice
5 Nevoia de a dormi si a se dificultate în a dormi şi a se pacienta sa fie odihnita, să
odihni odihni doarmă suficient ca durată
şi calitate.
6 Nevoia de a comunica comunicare ineficientă la pacienta să comunice
nivel afectiv eficient la nivel afectiv
7 Nevoia de a învăţa cum Cunoştinţe insuficiente şi Pacienta să cunoască
să-ţi păstrezi sănătatea incorecte despre boală , noţiuni despre boală,
evoluţie şi tratament regim igieno-dietetic,
tratament , măsuri de
prevenire , complicaţii

Problema 1: durere ( cefalee )
Etiologie: procesul inflamator
Semn/Simptom : facies crispat , agitaţie
Obiectiv : pacienta să resimtă scăderea intensităţii durerii în 6-8 ore
 apreciez caracterul durerii : localizare , intensitate , durată , frecvenţă
 ajut pacienta să descrie corect durerea şi să sesizeze momentele de remisie şi
exacerbare
Evaluare : în urma intervenţiilor aplicate bolnavei durerea a început să dispară.
Problema 2 : risc de complicaţii şi infectii nosocomiale
Etiologie : disuria, mediul spitalicesc, stare generală alterată
Semn/Simptom : posibile complicatii (riscul extinderii infectiei spre rinichi),
şi infecţii nosocomiale
72
Obiectiv : pacienta să nu prezinte complicaţii si infectii nosocomiale
 am monitorizat ( măsor şi notez ) funcţiile vitale şi vegetative ( puls -60
b/min , T.A. – 110/60 mmHg , temperatură- 38,8 C , respiratie – 18 r/min , diureză ,
scaun ale pacientei pe durata aflării în stagiul practic
 am urmărit starea pacientei şi am informat medicul asupra evoluţiei sale;
 am separat pacienta , într-un salon pentru cei cu infecţii respiratori
 am verificat starea de curăţenie în salon;
 am informat aparţinătorii despre necesitatea respectări orelor de vizită si
respectarea măsurilor aseptice ( purtarea pelerinei , să nu intre în contact cu
pacienta dacă aparţinătorul prezintă altă boală infecţioasă );
 am convins pacienta să respecte recomandările medicului referitoare la
tratament şi am explicat pacientei ca există riscul să apară complicatii dacă nu va
respecta aceste indicatii;
 am respectat regulile de asepsie , antisepsie , circuitul materialelor , regulile
de colectare şi păstrare a deşeurilor;
 am verificat termenul de valabilitate a medicamentelor şi a materialelor
folosite;
Evaluare : în urma intervenţiilor aplicate bolnavei nu a prezentat complicatii.
Etiologie : mediul spitalicesc , nicturia , durerea
Semn/Simptom : agitaţie , îngrijorare , frică
Obiectiv : pacienta să nu mai prezinte o stare anxioasă şi să manifeste o stare
de siguranţă pe durata spitalizării.
73
 am rugat pacienta să-şi exprime temerile ce îi provoacă starea de anxietate ,
ascultând cu atenţie pentru ai caştiga încrederea şi a spori colaborarea pacientei cu
 am răspuns la chemarea pacientei şi a familiei acesteia când am fost
solicitata;
 am convins pacienta că se află într-un loc sigur şi este îngrijita de specialişti
cu experienţă , că membrii echipei de îngrijire sunt bine pregătiţi şi sunt la
dispoziţia pacientei pentru a-i acorda îngrijirile necesare şi pentru a-i asigura un
mediu securizant pe durata spitalizării;
 am informat pacienta despre structura secţiei de Urologie ( cabinete , saloane
, grup sanitar , intrare/ieşire ) pentru a se putea orienta în timpul deplasărilor;
 am prezentat pacientei necesitatea efectuării procedurilor medicale şi în ce
constau si am obţinut semnătura acesteia, sub supravegherea asistentei medicale
(consimţămăntul informat ).
 la indicaţia medicului am recoltat sânge pentru analize biochimice;
 am însoţit pacienta la radiologie pentru efectuarea radioscopiei pulmonare si
radiografiei renale;
 administrez medicaţia prescrisă de medic :
Paracetamol (1tabletă - 500 mg ) 2\zi per oral ,
Vitamina C – I.V. -1g/24h
Evaluare : în urma intervenţiilor aplicate bolnavei anxietatea s-a diminuat
până la starea de siguranţă şi durerea a început să dispară.
74
Problema 1: eliminare urinara inadecvata calitativ si cantitativ
Etiologie : procese intravezicale,cistita
Semn/Simptom : polakiurie,disurie,nicturie
Obiectiv : pacienta să nu mai prezinte eliminare urinara inadecvata calitativ
si cantitativ
 asigur aport lichidian adecvat, in functie de bilantul hidric (mai mare in
prima jumatate a zilei)
 asigur o igiena corporala riguroasa
 schimb lenjeria de pat si de corp, ori de cate ori este nevoie
 invat pacienta pozitia corecta pentru usurarea mictiunii si golirea completa a
vezicii
 monitorizez functiile vitale si vegetative si le noteaz in foaia de observatie
 am masurat diureza prin bilantul lichidian si am notat-o in foaia de
temperatura
 am supravegheat în permanenţă pacienta şi am susţinut-o psihic vorbindu-i
cu calm şi blândeţe;
 am aerisit salonul;
 am hidratat pacienta corespunzător;
 administrez antiseptice urinare, sulfamide, antibiotice, conform
antibiogramei,la indicatia medicului
 asist şi ajut medicul (16.07.2013) la efectuarea radiografiei (19.07.2013)
 am recolat urina pentru examene chimice si bacteriologice
 la indicatia medicului am administrat următoarele medicamente sub
supravegherea asistentei medicale din salon
Evaluare: în urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat pacientul nu mai
75
prezintă tulburari mictionale.
 Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
Problema 1 : dispnee
Etiologie: procese inflamatorii la nivelul căilor respiratorii superioare
Semn/Simptom: dificultate de a respira , tuse seacă
Obiectiv : pacienta să nu mai prezinte dificultate in a respira
 am monitorizat T.A. de 2 ori pe zi pe durata aflării în stagiul practic;
 am convins pacienta să rămană în repaus la pat , pentru a reduce efortul fizic
şi psihic;
 am aerisit salonul , cu grijă să nu se formeze curenţi de aer şi să nu deranjez
pacienţii , câte 5-10 minute de mai multe ori pe zi ;
 am asigurat un aport suficient de lichide pe 24 de ore;
 am aplicat comprese reci pe frunte timp de 2 h cu pauză de 30 de minute
timp de 24h;
 la indicatia medicului am administrat medicamentelre sub supravegherea
asistentei medicale din salon:
Evaluare : în urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat pacienta nu mai
prezinta dificultate in a respira
Problema 1 : febra moderata
Etiologie : procesul infectios
Semn/Simptom : creşterea temperaturii peste valorile normale (38,8 oC) ,
tegumente calde
Obiectiv : pacienta să-şi menţină temperatura corpului în limite
fiziologice
76
 monitorizez ( măsor şi notez ) în permanenţă funcţiile vitale;
 aerisesc încăperea , mă asigur că pacienta are în permanenţă lenjeria de pat şi
de corp curată, uscată şi adecvată;
 aplic metode nefarmacologice pentru scăderea temperaturii (aplic comprese
reci pe frunte timp de 2h cu pauză de 30 min timp de 24 h);
 asigur ceai pentru reechilibrarea permanentă a bolnavei şi administrez
cantităţile necesare la intervale regulate după necesităţi;
asistentei medicale din salon :
- Paracetamol (1tabletă - 500 mg ) 2\zi per oral ,
- Vitamina C – I.V. -1g/24h
Evaluare : în urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat temperatura după 6 ore a
ajuns la normal.
 Nevoia de a dormi şi a se odihni
Problema 1 : dificultate în a dormi şi a se odihni
Etiologie : mediul spitalicesc , stresul , nicturie,febra
Semn/Simptom : oboseală, irascibilitate,somn perturbat, intrerupt
Obiectiv : pacienta sa fie odihnita , să doarmă suficient ca durată şi calitate.
 observ calitatea si cantitatea somnului;
 am convins pacienta să respecte repausul la pat , să se mobilizeze numai în
caz de nevoi fiziologice sau alte solicitări din partea echipei de îngrijire;
 am explicat că somnul este foarte important în procesul de refacere;
77
 am rugat pacientele din salon să păstreze liniştea;
 diminuez stimulii auditivi şi vizuali ( zgomote , radio , telefoane , lumină
intensă );
 sfătuiesc pacienta sa-si golească vezica urinară înainte de culcare şi să-şi
efectueze igiena corporală înainte de a dormi ;
 am rugat vizitatorii să respecte orarul vizitelor şi implicit orele de odihnă ale
pacientei;
 am aerisit salonul , m-am asigurat că pacientei nu-i este frig şi se se află în
condiţii de confort;
 m-am asigurat că lenjeria de pat este aşezată adecvat şi că este curată;
 m-am asigurat ca nu există mirosuri neplăcute în salon;
 îi recomand pacientei să adopte o poziţie confortabilă în pat , să respire lent ,
să se gandescă la ceva plăcut pentru a reduce orice tensiune din organism la
minimum;
 îi ofer pacientei o cană de ceai cald înainte de culcare.
asistentei medicale din salon
Evaluare : în urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat pacienta prezintă
în prima zi dificultate în a dormi şi a se odihni , iar în restul zilelor de spitalizare
pacienta se odihneşte cantitativ şi calitativ corespunzător organismului.
Problema 1 : comunicare ineficientă la nivel afectiv
Etiologie : mediul spitalicesc, întreruperea activităţilor cotidiene, teama
de complicaţii
Semn/Simptom : închidere în sine , apatie
Obiectiv : pacienta să comunice eficient la nivel afectiv
78
 încerc să câştig încrederea pacientei având un comportament care să reflecte
atitudine de acceptare , capacitate de ascultare şi empatie , atitudine de respect;
 familiarizez pacienta cu topografia secţiei , cu salonul în care stă , îi dau
informaţii despre componenţa echipei de îngrijire;
 liniştesc pacienta cu privire la starea sa de sănătate , explicându-i scopul şi
natura investigaţiilor recomandate de medicul curant;
 furnizez explicaţii scurte , precise asupra investigaţiilor programate iar
înaintea oricărei examinări sau tratament aduc la cunoştinţă pacientei asupra căror
semne trebuie să fie atenta şi ce va simţi;
 o incurajez să pună întrebări şi să solicite ajutorul ori de câte ori este
necesar;
 dau posibilitatea pacientei să-şi exprime nevoile , sentimentele , ideile ,
dorinţele sale şi să ia singura decizii;
 observ în fiecare zi schimbările survenite în dispoziţia pacientei , în expresia
verbală şi nonverbală , în stabilirea legăturilor cu alte persoane;
 întotdeauna îi multumesc pacientei pentru colaborare.
Evaluare : în primele 2 zile pacienta a fost mai retrasa , dar din a 3 a zi
acesta stabileşte relaţii corespunzătoare cu echipa de îngrijire si cu colegele de
salon.
Problema 1 : cunoştinţe insuficiente şi incorecte despre boală , evoluţie
şi tratament
Etiologie : lipsa de informaţii , ignoranţă
Semn/Simptom: pacienta prezintă nelămuriri , nu conştientizează
importanţa tratamentului medicamentos şi igieno-dietetic recomandat
79
Obiectiv : pacienta să cunoască noţiuni despre boală , regim igieno-
dietetic, tratament , măsuri de prevenire , complicaţii
 invat pacienta ca trebuie sa existe o relatie intre nevoile de a bea, a manca, a
face exercitii fizice si a elimina, pentru a-şi stabili propriul orar de ingestie si
eliminare
 explorez nivelul de cunoştinţe al epacientei privind boala , modul de
manifestare , măsurile preventive şi curative , modul de participare la intervenţii şi
la procesul de recuperare;
 explic pacientei cum sa-ti faca igiena ştergandu-se dinspre anterior spre
posterior după evacuarea vezicii urinare, evitând astfel contaminarea regiunii
uretrale cu bacterii din regiunea anală.
 Explic pacientei sa-şi menţina o igienă intimă exemplară.
 Explic pacientei sa-şi goleasca vezica urinară cât mai repede posibil după un
contact sexual.
 Explic pacientei sa evite produsele igienice şi cosmetice potenţial iritante.
Uzul deodorantelor, a pudrei de talc şi a gelurilor de duş în regiunea genitală
pot irita uretra. De asemenea, alimentele picante şi cafeaua sunt iritante
uretrale.
 Consumul unui pahar de suc de merişor sau unui supliment ce conţine
extract concentrat de merişor zilnic scade incidenţa unei infectii urinare
joase (cistita), având ca mecanism scăderea aderenţei bacteriei E. coli la
pereţii tractului urinar, aderenţă care este o condiţie obligatorie pentru înmulţire
şi infecţie.
 conştientizez pacienta asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea
Stilul de viaţă :
80
 să renunţe la obiceiurile nocive de viaţă ( tutun , alcool , cafea )
 să evite suprasolicitările fizice şi psihice , stresul
 să respecte orele de somn ( 8 ore seara şi 2 ore după-amiaza )
 să practice activităţi recreative şi plimbări în aer liber cel puţin 2 ore pe zi
 să stie să-şi dozeze efortul pentru a-şi păstra echilibrul biologic
 să evite frigul , umiditatea , oboseala , traumatismele , agenţii toxici
Regimul alimentar :
 să reducă consumul de sare , de grăsimi animale şi numărul de calorii;
 să cunoască foarte bine modul de consum al alimentelor nu prea reci şi nu
prea fierbinţi;
 explic pacientei să evite consumul de alimente prăjite , condimentate ,
sărate , acre, afumate , a sosurilor grase , a mezelurilor , a tocăturilor , am dat
exemple de alimente care nu trebuiesc consumate în exces ( carne de porc ,
conserve de carne , slănină , mezeluri , brănzeturi grase , etc. ) şi alimente
recomandate ( cereale integrale , fructe cu conţinut mic de zahăr , legume cu
conţinut mic de sodiu , lapte degresat , peşte de apă dulce , carne de pui şi de vită ,
etc. );
 să consume minimum 1,5- 2 litri de lichide pe zi, preferabil apă plată ,
ceaiuri amestecate cu miere şi lamâie , sau siropuri naturale şi să renunţe la
consumul de băuturi carbogazoase;
 să evite mesele copioase înainte de culcare;
 să aibă 3 mese principale pe zi şi câte o gustare între mese pentru o
alimentaţie cât mai eficientă;
 îi explic avantajele modului de preparare a hranei, de preferabil fiert, nu
prăjit;
 o sfătuiesc cu ce să înlocuiască unele alimente nocive cu altele sănătoase
cum ar fi zahărul cu mierea de albine , uleiul de floarea soarelui cu uleiul de
81
măsline , pâinea normală albă cu cea integrală.
Tratament :
 îi explic ca trebuie să evite automedicatia
 îi explic că trebuie să se prezinte la medicul de familie si medicul specialist
pentru controale periodice
 am verificat dacă pacienta a înteles corect mesajele transmise si dacă şi-a
însuşit cunoştinţele necesare , în dese rânduri fiind necesară repetarea unor
informaţii
Evaluare : în urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat , pe parcursul celor
5 zile de spitalizare pacienta a devenit receptiva la informaţiile furnizate, a înţeles
importanţa respectării unui regim de viaţă sănătos şi a acumulat suficiente
cunoştinţe cu privire la afecţiunea sa.
Evaluare finală
Pacienta D. L. în vârstă de 28 ani se internează în secţia Urologie. cu diagnosticul

medical de : Cistita acuta (ITU) , Viroză respiratorie prezentând următoarele
simptome : disurie,nicturie, polakiurie, febra moderata , stare generală modificată ,
tuse seacă , cefalee . Am monitorizat funcţiile vitale ale pacientEI ( puls – 60 b/min
, T.A. – 110/60 mmHg , temperatură- 38,8 ºC ,respiraţie – 18 r/min ) . S–a instituit
tratament cu perfuzie, ser fiziologic 9%,500ml;
Paracetamol (1tabletă - 500 mg ) 2\zi per oral ,Vitamina C – I.V. -1g/24h , .
În urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat starea fizică şi psihică a pacientei s-a
îmbunătăţit vizibil. Comunică eficient la nivel afectiv, posedă cunoştinţe suficiente
despre afecţiune, investigaţii, tratament şi complicaţii.
82
 să respecte regimul igieno-dietetic;
 consumul unei cantitati crescute de apa, alaturi de ceaiurile de merisoare,
aceasta va determina formarea unei urini mai putin concentrate si spalarea
tractului de bacteriile ce pot cauza infectie
 urinarea frecventa si golirea completa a vezicii urinare de fiecare data,
pentru estomparea durerii se recomanda fie o baie calda de sezut, fie punerea
unei perne electrice in zona genitala
 să se ferească de frig , umiditate;
- Să se prezinte la control la data stabilită de medic
CONCLUZII
Pentru întocmirea acestei lucrări, am luat în studiu trei cazuri de Cistita

acuta , iar îngrijirile sunt structurate pe cele 14 nevoi fundamentale ale persoanei
umane, individualizate şi adaptate momentului bolii. Problemele derivă din
afectarea nevoilor şi intensitatea cu care se manifestă, dar în strânsă legătură cu
receptivitatea fiecăruia faţă de boală, de starea generală a organismului şi de starea
psihică.
În planul de îngrijire cu numărul unu am prezentat cazul pacientei B. I. cu
vârsta de 35 de ani care s-a prezentat cu următoarea simptomatologie: usturimi
micţionale, urină tulbure, hipertermie, tenesme vezicale,disurie, anxietate. Se
stabileşte diagnosticul medical de ITU - cistita. În urma intervenţiilor cu rol propriu
şi delegat pe parcursul celor 5 zile de spitalizare, starea pacientei se îmbunătăţeşte
şi se stabileşte externarea, aducându-se la cunoştinţa pacientei recomandările pe
care trebuie să la respecte.
Planul de îngrijire cu numărul doi, pacienta A. C. în vârstă de 29 de ani se
prezintă la spital cu: tulburări micţionale de tip polakiurie, usturimi micţionale ,
83
cefalee , agitatie , stare generală modificată si esti diagnosticat cu ITU –cistita
acuta. În urma îngrijirilor acordate cu rol propriu şi delegat pe parcursul celor 5
zile de spitalizare, se stabileşte externarea cu respectarea recomandărilor prescrise
de medic
În planul de îngrijire cu numărul trei, pacienta D. L. în vârstă de 28 de ani
care s-a prezentat cu disurie, nicturie, plakiurie, febră moderată, transpiratii reci,
agitaţie, stare generală modificată, dispnee, tuse seacă, cefalee. S-a stabilit
diagnosticul medical de cistita acuta, viroză respiratorie. În urma îngrijirilor
acordate cu rol propriu şi delegat pe parcursul celor 5 zile de spitalizare, s-a stabilit
externarea, impunându-se câteva recomandări: evitarea expunerii la frig, umezeală;
să respecte regimul igieno-dietetic ; să se prezinte la control la data stabilită de
medic.
Bolnavii îngrijiţi de mine au înţeles necesitatea acţiunilor desfăşurate:
investigaţii de laborator, examene clinice şi paraclinice , administrarea
medicamentelor prescrise de medic. Nu am neglijat acţiunile ce se referă la
educaţia pentru sănătate: dietă, igienă, activitate, odihnă.
Evoluţia şi prognosticul sunt favorabile în contextul în care tratamentul este
aplicat corect şi factorii favorizanţi sunt îndepărtaţi.
În concluzie, am înţeles gravitatea bolii, importanţa îngrijirilor medicale
acordate la timp şi corect, importanţa respectării tratamentului igieno-dietetic
prescris, dar şi asigurarea unui confort psihic pacientei.
84
BIBLIOGRAFIE
1. Agatha Thrash, Calvin Thrash - ,, Tratamente Naturale ” , Un nou stil de viaţă, Ed.
Alege Viaţa, Bucureşi 2006
2. Carol,Mozeş: ,, Tehnica îngrijirii bolnavului ”, Ed. Medicală, Bucureşti 2009.
3. Cezar TH. Niculescu, Bogdan Voiculescu, Cristian Niţă, Radu Cărmaciu, Carmen
Sălăvăstru , “ Anatomia şi Fiziologia Omului “ Editura Corint ,Bucureşti 2009
4. Ciomu N. “Ureterul, Vezica urinară, Uretra. „Bucureşti. Editura Cermaprint 2005;
52-72, 82-97.
5. Catalin Pricop, Dan Mischianu. Urologie" - Ed. Tehnopress, Iasi - 2000
6. Didier Sicard şi Thlerrz Guez - ,, Dicţionar de examinări medicale ” ediţia a II-a,
Corint – Bucureşti 2007.
7. Dr. Mircea Ifrim şi prof. Dr. Gh. Niculescu : „ Compendiu de anatomie ” , Ed.
Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1988.
8. Gheorghiu V, C. Costache, V. Radu. „Urologie" - VUMF "Gr.T.Popa", Iasi - 2002
9. Ianculescu, G. Mogoş: ,, Compendiu de anatomie şi fiziologie ” , Ed. Ştiinţifică,
Bucureşti 1999.
10.Rusu,I., Istrati, C.- ,, Enciclopedia Corpului Uman ”- Ed. Corint, Bucureşti 2006.
11.Jordi Vigue şi Dr. Emilio Martin Orte : ,, Atlas al corpului uman ” , Ed. Prut
85
Internaţional, Chişinău 2006.
12.Lucreţia Titircă - ,, Tehnici de evaluare şi ingrijiri acordate de asistenţii medicali ”
– Ediţia a V-a , Editura Viaţa Medicală Românească,
13.Lucreţia Titircă: Ghid de nursing,Ed.Viaţa Medicală Românească,Bucureşti1999.
14.Lucreţia Titircă:Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri
corespunzătoare nevoilor fundamentale,Ed.Viaţa Medicală Românească,
Bucureşti 2006.
15.Lucreţia Titircă: ,, Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţi ” , Ed.
Viaţa Medicală Românească, Bucureşti 2000.
16.Lucreţia Titircă .Urgenţe Medico- Chirurgicale ., Ed. Medicală, Bucureşti 2006.
17.Lucreţia Titirică : ,, Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii
medicali ” , Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti 2008.
18.Lucreţia Titirică: ,, Breviar de explorări funcţionale şi de îngrijiri speciale
acordate bolnavului ” , Ed. Viaţa Medicală Românească , Bucureşti 2008.
19.Lucreţia Tititică : ,, Dicţionar de termeni medicali pentru asistenţii medicali ” ,
Ed. Viaţa Medicală Românească , Bucureşti 2001.
20.Michael von Straten - ,, Ghidul Alimentelor Sănătoase ” , Ed. Lileria Internaţional,
2009.
21.Nicolae Angelescu „Tratat de Patologie Chirurgicala" -. Ed. Medicala, Bucuresti,
2000
22.Papilian V. „Anatomia omului”, Vol. II Splahnologia, Editura Bicall 2001.
23.Prof. Dr. I.Mincu - ,, Manualul de dietetică pentru cadrele medii sanitare” ,
Bucureşti 1973.
24.Prof. Univ. Dr. Alexandu Ispas: ,, Anatomia şi fiziologia omului cu aplicaţii
Practice ” , Ed. Pedagogică şi Didactică, Bucureşti 2000.
25.Scârneciu I, Lupu S, Scârneciu C, „Urologie clinică” Editura Universităţii
Transilvania Braşov 2006.
26.Daţchievici,S ;,Mihai Mihăilescu - “ Chirurgie “ Editura medicală , Bucureşti
86
2010
27.Udma Florica, Ecaterina Gulie: ,, Proceduri de nursing ” , Ed. Ponto 2008.
28.Viorel T. Mogoş - ,, Nutriţie şi dietetică ” , Editura didactică şi pedagogică, R.A. –
Bucureşti , 1995.
29.*** - ,, Analize medicale explicate ” , Ed. a III-a ETNA, 2007
30.*** - ,, Atlas de Anatomie ” , Ed. Steaua Nordului 2006.
31.*** - ,, Tehnici de Evaluare şi Îngrijiri Acordate de Asistenţii Medicali ”, Ed.
Viaţa Medicală Românească, Bucureşti 2008, vol. II
87

Cistita - Infectii Tract Urinar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cistita - Infectii Tract Urinar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tema proiectului pentru examenul de

Îngrijirea a trei pacien ț i cu

Noua tendinţă ce se manifestă în ziua de astăzi în procesul de îngrijire, de

NOŢIUNI DE ANATOMIE A APARATULUI RENAL

NOŢIUNI DE FIZIOLOGIE A APARATULUI RENAL

Principalele organe care îndeplinesc funcţia de excreţie a substanţelor

NOŢIUNI DE PATOLOGIE A CISTITEI

• examenul bacteriologic al urinii (urocultura)

4. EXAMENUL MICROSCOPIC AL SEDIMENTULUI URINAR

• Leucocitele (granulocite neutrofile) – în urina normală < < 5 leucocite/HPF. Un

• Flora microbiană - în urina normală NU există floră bacteriană. Floră bacteriană

Valori normale: hematii: 0-100/min/ml, leucocite: 0-500/min/ml, cilindrii: 0-

5.EXAMENUL BACTERIOLOGIC AL URINII (UROCULTURA)

osoase ale unui cancer al prostatei.

BACTERIOLOGIE Urocultura -Urina

Urocultura. Prezenta STAPHYLOCOCCUS AUREUS>100 000 UFC/mL <1000UFC/mL urina

Nr. NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIV

 Nevoia de a evita pericolele

 aerisesc salonul, temperatura=21oC ;

 discut cu bolnava şi-i recomand consum ridicat de lichide(2,5 l) îi ofer co

- Colimicin 3x1000000/zi la 8 ore

Plan de îngrijire al unei paciente cu cistita acuta

Urocultura. Prezenta ESCHERICHIA COLI > 100 000 <1000UFC/mL urina

Plan de îngrijire al unei paciente cu cistita acuta, viroză respiratorie

Glicemie 90 mg/dl 70 – 116 mg/dl

BACTERIOLOGIE Urocultura -Urina

Urocultura. Prezenta ESCHERICHIA COLI > 100 000 <1000UFC/mL urina

Nr. NEVOIA AFECTATA DIAGNOSTIC DE OBIECTIV

 Nevoia de a evita pericolele

Pacienta D. L. în vârstă de 28 ani se internează în secţia Urologie. cu diagnosticul

Pentru întocmirea acestei lucrări, am luat în studiu trei cazuri de Cistita

S-ar putea să vă placă și