ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU

BOALĂ BASEDOW
MOTTO

,, Rolul esenţial al asistentei medicale constă în a ajuta

persoana bolnavă sau sănătoasă să-şi menţină sau să-şi recâştige
sănătatea(sau să-l asiste în ultimele sale clipe) prin îndeplinirea
sarcinilor pe care le-ar fi împlinit singur, dacă ar fi avut voinţa sau
cunoştinţele necesare”

VIRGINIA HENDERSON
 CUPRINS

ARGUMENT…..……………………………………………………………………………...4

CAPITOLUL I
NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A TIROIDEI……………………….5
Anatomia tiroidei…………………………………………….………………...5
Fiziologia tiroidei..………….……………………………………………........8
NOȚIUNI DESPRE BOALA BASEDOW 14
Generalităţi 14
Epidemiologie 14
Etiopatogenie 14
Patogenie 15
Fiziopatogenie 16
Tablou clinic…………………………………………………………………17
Clasificare …….…………….......…………………………………………...20
Examenul obiectiv……………………………………...……………………21
Examinarea pacientului ………………………………………………22
Investigații………………………………………………………………….. 24
Diagnostic 26
Diagnostic pozitiv 27
Diagnostic diferențial 27
Tratament 28
Evoluție ……………….…………………..…………………………………31
..

Complicaţii 31
Prognostic 32
CAPITOLUL II
CAZUL I……………………………….
……………………………………………...33
CAZUL II 53
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE.....................................................................................78
ANEXE
Tehnici ……………………………………………………………………………….82
..

Medicamente …………………………………………………………………………86
CONCLUZII...........................................................................................................................90
LISTA ABREVIERI................................................................................................................91

3
BIBLIOGRAFIE…………………………………….………………………………………93

ARGUMENT

În activitatea practică pe care am desfăşurat-o pe durata celor 3 ani de practică am

întâlnit multe cazuri de patologie endocrină. Am ales acest subiect deoarece, deşi bolnavul
tiroidian este în cele mai multe cazuri uşor de diagnosticat, tratamentul este destul de dificil.
Bolile tiroidiene sunt cel mai adesea întâlnite la femei şi au tendinţa de a afecta toate
planurile vieţii: familia, cariera, spiritul şi nu în ultimul rând, sănătatea.
Suferinţa, fie ea fizică sau morală, este o parte integrantă din existenţa terestra. Şi nu e
om care să fie scutit de ea. Se pare că într-o anumită măsură măcar ea ne ajută să evoluăm
depăşind anumite limite de intensitate şi timp, ea ne leagă aripile. Şi atunci trebuie să căutăm
să ieşim din impas fie pe propriile puteri fie ajutaţi.
Dar poate că boala nu este un lucru atât de simplu. Ne întrebăm mereu oare de ce
apare? Poate că ea are un rol în viaţa noastră şi nu trebuie asociată cu „ o nenorocire care ne
loveşte din senin”.
Poate este un semn , o lecţie de viaţă sau o încercare care ne este menită să ne
călăuzească spiritual, chiar cu preţul suferinţei fizice.
Motivul pentru care am realizat această lucrare este de a înţelege şi de a reuşi să ajut
persoanele în suferinţă.
Conduita terapeutică în privinţa tulburărilor tiroidiene implică, de regulă, tratament
prelungit, adesea pe toată durata vieţii. Analiza cu sensibilitate mare pentru hormonul de
stimulare a tiroidei are avantaje faţă de testele pentru tiroxină, triiodotironină şi tiroxină
liberă, precum şi faţă de indicele de tiroxină liberă şi de versiunile mai vechi de analiză
radioimunologică a hormonului de stimulare tiroidiană.
„Există un spaţiu gol între noi ca asistenţi medicali şi pacientul diagnosticat cu
disfuncţie tiroidiană în ceea ce priveşte abordarea terapeutică a tulburărilor de tiroidă, spaţiu
în care pacientul tiroidian se pierde. Acest spaţiu trebuie completat cu informaţie specifică”.

4
 NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A TIROIDEI

Anatomia tiroidei
Glandele endocrine sau glandele cu secreţie internă sunt glandele care sintetizează
substanţe chimice, hormonale, care sunt eliberate în sânge sau în spaţiu intercelular, produc
modificări de structură şi funcţii ale unor organe şi ţesuturi.
Ansamblul format din gandele endocrine, hormoni, căile de transport ale hormonilor
şi celulele care sunt influenţate de hormoni, alcătuieşte sistemul endocrin.
Caracterul specific al hormonilor constă în elaborarea lor de către anumite celule cu
structură chimică bine definită.
Reglarea funcţiilor endocrine se face pe cale nervoasă şi umorală.

Fig. 1 Sistemul endocrin.

Localizarea şi configuraţia externă a glandei tiroide

Glanda tiroidă este una dintre cele mai mari glande din organism. Glanda tiroidă face
parte din sistemul endocrin, are secreţie endocrină ceea ce înseamnă că îşi varsă produşii de
secreţie în organsm. Glanda tiroidă este localizată la nivelul gâtului, sub marul lui Adam.
Principalul scop pe care îl are glanda tiroidă este acela de a produce hormoni
toroidieni.Aceşti hormoni controlează creşterea şi metabolismu în cazul adulţilor şi creşterea ,
dezvoltarea şi metabolismul în cazul copiilor.
Glanda tiroidă cântăreşte 15 - 20g şi are capacitatea de a creşte foarte mult în greutate.

5
Situată în regiunea cervicală anterioară, aproximativ la unirea 1/3 inferioarecu 2/3 superioare,
tiroida prezintă 2 lobi ( înălţime 4cm ,lăţime 2 cm, grosime 2,5 cm) uniţi de o bandă fină de
ţesut-istm (lungime 2cm, grosime 0,5 cm).

Tiroida prezintă câteva raporturi

importante în clinică:
-cele 4 glande paratiroide
-traheea
-cartilajul cricoid
-nervii recurenţi laringeali

Fig. 2 . Glanda tiroida

Structura internă a glandei

tiroide
Structura glandei tiroide este reprezentată de foliculi sferici, delimitaţi de un epiteliu
care, în stare de hiperactivitate glandulară, apare cilindric, în activitate, cubic, iar în repaus,
turtit. Cavitatea foliculului conţine un coloid, care reprezintă forma de depozit a substanţei
premergătoare formării hormonilor tiroidieni- tireoglobulina. Polul apical al celulelor
secretoare,repreprezintă vilozităţi care măresc suprafaţa dintre acestea şi coloid. Pe marginea
celulelor foliculare se găsesc un număr mic de celule, parafoliculare.

Fig. 3 Secţiune orizontală a glandei tiroide

6
 Vascularizaţia şi inervaţia glandei tiroide
Vascularizaţia tiroidei este asigurată de arterele tiroidiene superioare, ramuri ale
carotidelor externe, şi arterele inferioare, ramuri ale subclavicularelor. Inervaţia, adrenergică
şi colinergică, este formată în special din fibre postganglionare provenite din ganglionii
cervical şi respectiv din vag. Tiroida este învelită de o capsulă fibroasă, cu prelungiri în
interior ce delimitează pseudolobulilor.

Fig. 4 Vascularizaţia şi inervaţia glandei tiroide

În microscopie optică prezintă foliculi (acini), înconjuraţi de o bogată reţea vasculară şi

nervoasă. Epiteliul acinar, situat pe o membrană bazală, este formt din celule cuboidale
(aşezate într-un strat), plate când sunt inactive şi înalte când sunt active. În interiorul
foliculului se găseşte un gel clar, vâscos-coloidul tiroidian- al cărui constituient principal este
tiroglobulina (Tg). Aproximativ 20-40 de foliculi sunt delimitaţi de ţesut conjunctiv şi
formează un lobul. Apical prezintă microvili care se extind în coloid. Aici are loc iodarea,
exocitoza şi faza iniţială a secreţiei hormonale (resorbţia coloidală).
Tiroida conţine şi o populaţie de celule C, parafoliculare, sursa hormonului
hipocalcemiant – calcitonina diferă de celulele epiteliului folicular prin faptul că nu mărginesc
lumenul folicular şi sunt bogate în mitocondrii şi glicerofosfat dehidrogenaza.

FIZIOLOGIA TIROIDEI

7
 Sinteza şi metabolismul hormonilor tiroidieni
Tiroida sintetizează şi secretă doi hormoni: tiroxina (T4) şi triiodotironina (T3) iar în
sângele venos tiroidian, în afara acestor hormoni, se mai găsesc şi revers triiodotironina, 3,3’,
5’- triiodotironina (r T3). Cantităţile de hormon secretate zilnic sunt:
T4-80µg (103 nmol);
T3- 4µ (7 nmol);
rT3- 2µg (3,5 nmol);

Metabolismul iodului
Pentru sinteza hormonilor, tiroida trebuie să primească, în afara altor constituienţi,
cantităţi adecvate de iod exogen. La adult cantitatea medie necesară este cuprinsă între 150-
300µg pe zi. Alimentaţia aduce iod sub formă organică şi anorganică. În afara sursei exogene,
organismul mai primeste iod eliberat în fondul comun al lichidelor extracelulare prin
deiodarea hormonilor tiroidieni în ţesuturile periferice (aproximativ 40µg/dl) şi prin
,,pierderea” de iod anorganic de catre tiroidă, într-o cantitate de aproximativ 10-15µg/dl
Iodul în organism este repartizat în trei compartimente: iod anorganic plasmatic, iod
tiroidian şi iod hormonal extratiroidian (iod hormonal din plasmă şi ţesuturile periferice).
În compartimentul anorganic plasmatic intră:
- iodul anorganic din dietă – 500 µg/24h;
- iodul anorganic care ,, scapă” din tiroidă – 40 µg/24h;
- iodul rezultat din deiodarea hormonilor tiroidieni în ţesuturile periferice – 60
µg/24h;
Din compartimentul iodului anorganic plasmatic iese iodul captat de tiroidă
( 120µg/24h) şi iodul eliminat urinar (480µg/24h).

Tiroglobulina
Tiroglobulina, matricea şi depozitarul hormonilor tiroidieni, este o glicoproteină cu
moleculă foarte mare, care constituie proteina majoră a coloidului folicular şi reprezintă
aproximativ 75% din greutatea tiroidei, proportie variabilă în funcţie de necesităţile
fiziologice ale glandei. Analiza aminoacizilor terminali ai tiroglogulinei sugerează că ea este
alcătuită din 4 lanţuri peptidice, structură asemănătoare cu a hemoglobinei. Capacitatea de
iodar a tiroglobulinei, deşi cantitatea de reziduri nu diferă mult de cea a altor proteine (3% din
greutate) , se datorează aproprierii de un mecanism celular foarte eficient şimai ales structurii
terţiare a moleculei. Cu toate acestea, numai o porţie redusă din rezidurile tirozinice ale
tiroglobulinei pot fi redate şi anume acelea mai apropiate de suprafaţa lobulară a moleculei.

8
 Tiroperozidaza
Tiroperozidaza este o glicoproteină membranară cu o moleculă de aproximativ
102.000 daltoni şi un compus hem ca şi grupare prostetică a enzimei. Enzima mediază atât
oxidarea ionilor de iod cât şi încorporarea iodului în rezidurile tirozinice ale tiroglobulinei.
Tiroperoxidaza este sintetizată la nivelul reticulului endoplasmatic rugos este transferată către
sufrafaţa apicală a celulei prin intermediul elementelor aparatului Golgi şi veziculelor de
exocitoză. Sinteza tiroperoxidazei este stimulată de către TSH.

Sinteza hormonilor tiroidieni

Biosinteza hormonilor tiroidieni se realizează prin secvenţa a patru etape:
- Captarea iodului din sânge în tireocit;
- Oxidarea iodului la iod elementar (iodinarea);
- Organificarea iodului (oxidarea);
- Cuplarea tirozinelor iodate;

Stocarea şi eliberarea hormonilor tiroidieni

În tiroidă compuşii iodaţi sunt stocaţi extracelular în lumenul folicular la nivelul
moleculei de tiroglobulină.Prin ruperea legăturilor peptidice între rezidurile iodate şi
tiroglobulină se eliberează T4 şi cantităţi mai mici de T3 , care ajung în sânge probabil prin
difuziune.

Transportul hormonilor tiroidieni

Circulaţia hormonilor tiroidieni este realizată în mare măsură de proteine transportoare
sintetizate în ficat: T4 de către TBG (thyroxine-binding globulin ), TBPA ( thyrixine-binding
prealbumine) şi accesoriu de o globulină, iat T3 de TBG (thyroxine-binding globulin ) pentru
T4 este de 10 ori mai puternică decât pentru T3. Fracţiunea liberă, care este activă la nivel
celular şi reglează mecanismul de feed-back hipotalamo-hipofizar. Concentraţia plasmatică a
hormonilor tiroidieni liberi ( FT4, FT3) este un indicator mai bun al statusului funcţional
tiroidian decât concentraţia hormonilor tiroidieni din plasmă.
Metabolismul hormonilor tiroidieni
Ţesuturile care concentrează cantităţi mari de hormoni tiroidieni sunt: ficatul, rinichii,
muşchii scheletici, în timp ce creierul, splina şi gonadele captează cantităţi reduse.
Metabilizarea hormonilor tiroidieni urmează mai multe cai, unele majore, ca deiodarea, altele
minore, ca dezaminarea oxidativă, conjugarea fenolică, decarboxilarea şi clivajul legăturii
eter.
Secreţia zilnică a tiroidei normale este de aproximativ 100 nmoli de T4, aproximativ 5
nmoli de T3 puţin de 5 nmoli de rT3 metabolic inact.Aproximativ 35% din T4 produs de tiro-
9
id se converteşte în ţesuturile periferice în T3; 40% se converteşte în Rt3.

Acţiunile hormonilor tiroidieni

Mecanismul de acţiune a hormonilor tiroidieni

Hormonii tiroidieni pătrund prin membrana celulelor ţintă printr-un mecanism activ şi
se leagă reversibil de receptorii specifici din nucleu, citosol, mitocondrii.
Efectele tisulare ale hormonilor tiroidieni
Hormonii tiroidieni influenţează sinteza şi activitatea a numeroase enzime, ca şi
secreţia şi degradarea a practic tuturor celorlalţi hormoni, intervenind în metabolismul
substraturilor, al vitaminelor şi mineralelor. Hormonul activ este T3, care se implică practic în
toate funcţiile organismului.
Acţiuni metabolice
 Metabolismul oxidativ şi termogeneza
Hormonii tiroidieni stimulează termogeneza.
 Metabolisme intermediare
În doze fiziologice, hormonii tiroidieni au un rol preponderent anabolic. Unele din
efecte sunt însă bifazice, la doze farmacologice predominând activitatea catabolică.
Metabolismul proteic- dozele fiziologice stimulează sinteza a numeroase proteine
structurale, enzime, hormoni, iar în doze mari determină un hipercatabolism proteic.
Metabolismul glucidic – dozele fiziologice potenţează efectul glicogenic al insulinei,
iar dozele mari efectul glicogenolitic al catecolaminelor şi glucagonului, ca şi glucogeneza.
Metabolismul lipidic – stimulează toate etapele: sinteza ( lipogeneza) transportul şi
degradarea ( lipoliza). Nivelul circulant al colesterolului scade.
Efectele hematopoietice – Cererea crescută de O2 în hipertiroidie duce la creşterea
producţiei de eritroietină şi creşterea eritropoiezei.
Efecte gastrointestinale – hormonii tiroidieni stimulează motilitatea intestinală.
Efecte asupra sistemului osos – hormonii tiroidieni stimulează creşterea turnover-
ului osos.
Efectele neuromusculare – în hipertiroidie turnover-ul proteic este crescut, rezultând
pierderi de ţesut muscular şi deci miopatie.
Efectele asupra sistemului nervos – în hipertiroidie apare hiperexcitabiltatea
( nervozitate, tahikinezie), insomnie, tremurături.
Efecte asupra tegumentelor, fanerelor şi glandelor sudoripare
În hipertiroidie creşte fluxul sangvin cutanat ( piele roz, catifelată, caldă ), părul este
subţire, friabil iar la nivelul unghiilor apare onicoliza.
10
 La nivelul glandelor sudoripare este crescută secreţia apoasă şi de asemenea creşte
secreţia sebacee.
Reglarea funcţiei tiroidiene
Autoreglarea funcţiei tiroidiene
Prin autoreglare se asigură menţinerea secreţiei adecvate a hormonilor tiroidieni în
condiţiile unor mari variaţii ale disponibilului de iod.
Reglarea supratiroidiană
Se realizează de la următoarele nivele: - hipotalamic;
- hipofizar;
- de către alţi factori de reglare.

a) Hipotalamic
Reglarea funcţiei tiroidiene se realizează indirect prin controlul secreţiei hipofizare a
aproprierea sistemului port-hipofizar, de aici ajungând la adenohipofiză. T3 face supresia
TRH-ului (thyrotropin-releasing hormone) hipotalamic,dar reglarea feed-back normală a
TRH-ului (thyrotropin-releasing hormone) necesită o combinaţie T3-T4 plasmatică. La
nivelul celulelor tirotrope adenohipofizare, TRH-ul (thyrotropin-releasing hormone)
stimulează secreţia şi descărcările de TSH.

b) Hipofizar
TSH-ul ( thyroid stimulating hormon ) este reglatorul major al stării morfologice şi
funcţionale a tiroidei. Acesta este crescut în hipotiroidie şi scăzut în hipertiroidie.
Controlul secreţiei de TSH se face prin intermediul TRH-ului(thyrotropin-releasing
hormone) hipotalamic, şi printr-un mecanism de feed-back negativ declanşat de variaţiile
concentraţiei plasmatice a hormonilor tiroidieni ( fracţia liberă FT3/FT4 ) .
Timpul de înjumătăţire al TSH-ului este de aproximativ 30 min, iar rata de secreţie
este de aproximativ 40 – 150 mU/zi fiind pulsatilă.
S-au evidenţiat variaţii circadiene: concentraţia de TSH începe să crească înainte de
somn, atinge nivelul maxim la miezul nopţii şi scade progresiv în cursul zilei. Aceste variaţii
ritmice circadiene sunt modulate de influenţe inhibitoare asociate somnului: dacă somnul
începe mai devreme, descărcările de TSH sunt mai scurte şi mai puţin ample decât în cazul
unui somn cu debut întârziat.
Controlul secreţiei de TSH se face prin intermediul TRH-ului (thyrotropin-releasing
hormone) hipotalamic şi printr-un mecanism de feed-back negativ declanşat de variaţiile
concentraţiei plasmatice a hormonilor tiroidieni ( fracţia liberă FT3 /FT4).

11
 Principalele efecte biologice ale TSH-ului:
TSH stimulează secreţia hormonilor tiroidieni după fixarea pe receptorii specifici de
pe membrana celulelor tiroidiene şi activarea AC (activităţii celulare ). Prin analogie cu
acţiunea noradrenalinei mediată, aceste efecte au fost numite beta efecte. Diacilglicerolul ar
putea exercita un feed-back negativ în această cascadă.
TSH determină atât modificări funcţionale cât şi modificări morfologice al celulei
tiroidiene. Efectele sale se realizează prin:
 activarea mecanismului de transport al iodului;
 creşterea exocitozei tiroglobulinei;
 stimulează formarea de pseudopode la nivelul părţii apicale a celulelor
tiroidiene, urmate de endocitoză şi secreţia ulterioară a hormonilor troidieni;
 activează procesele de transcripţie şi translaţie a tiroidei care în condiţiile unei
stimulări cronice, sunt urmate de hiperplazia tiroidei;
 stimulează metabolismul intermediar tiroidian;

c) Alţi factori de reglare

Sunt reprezentaţi de o serie de peptide intratiroidiene cu diverse origini (sedii de
sinteză) care acţionează fie local,fie la nivelul hipofizar (ca somatostatina şi dopamina)
(Cecol).

Substanţă Stimulează Inhibă Fără

SN
VIP +
PHI (peptid) +
Subst.P +
Celule C
Calcitonina +
Somastostatina +
Katacalcină +
GRP (gastrine) +
Celule foliculare +
Noradrenalină +
Estrogeni +
Androgeni +
ACŢIUNEA FIZIOLOGICĂ A HORMONILOR TIROIDIENI

 Efectul calorigen, de intensificare a proceselor oxidative celulare, este

caracteristic pentru acţiunea biologică a hormonilor tiroidieni. Aproximativ 40% din
producţia de căldură a organismului este sub control tiroidian.
 Hormonii tiroidieni influenţează creşterea organismului şi diferenţierea
organelor. Tiroidectomia în perioada de

12
  Creştere, conduce la încetinirea dezvoltării, mai ales a creerului (cretinism), a
oaselor genitale (hipogonadism).
 Hormonii tiroidieni stimulează creşterea, dar nu şi când sunt secretaţi în doze
excesive.
Hormonii tiroidieni influenţează sistemul nervos astfel:
 insuficienţa tiroidiană apărută în cursul dezvoltării sistemului nervos, are ca
efect reducerea mielinizării, scăderea numărului de neuroni şi diminuarea procentului de apă
în SNC.
 producţie endogenă exagerată sau o administrare exogenă excesivă de hormoni
tiroidieni, conduce la creşterea excitabilităţii sistemului nervos, creşterea emotivităţii şi
hiperreflexiei (tremur, teamă, nelinişte).
Hiperexcitabilitatea SNC, interesează atât simpaticul cât şi parasimpaticul: accelerarea
pulsului, creşterea debitului circulator, dilatarea pupilelor, secreţie sudorală, hipermotilitate şi
hipersecreţie digestivă.
Activitatea tiroidei se află sub control adenohipofizar: hormolul tireotrop ( TSH)
stimulează producerea şi secreţia hormonilor tiroidieni.
Scăderea hormonilor tiroidieni în sânge, stimulează prin hipotalamus şi mai puţin prin
adenohipofiză, secreţia de TSH ; creşterea lor inhibă secreţia de TSH.
La rândul ei, concentraţia sanguină a TSH este în primul rând dependentă de centrii
hipotalamici, secretori de factor eliberator de tirotropină .

BOALA BASEDOW GRAVES

Definiție

Boala Basedow este o boala autoimună,este numită si guşă exoftalmică. Este o

afecţiune a gandei tiroide produsă prin hiperfuncţia acesteia,cu manifestări specfice mai ales
la nivel oftalmologic ( oftalmopatie) şi dermatologic ( dermopatie). Boala Basedow afectează
persoanele tinere ( până în 30 - 40 de ani, mai rar după această vârstă ) şi mai ales pe cele de
sex feminin.

13
 Generalităţi
Boala Basedow – Graves o boală tiroidiană autoimună, care determină hiperfuncţie
tiroidiană ( hipertiroidism ). Prin boală autoimună se înţelege o afecţiune în care organismul
produce anticorpi împotriva propriilor structuri, care sunt confundate cu cele străine şi
generează astfel autoanticorpii menţionaţi anterior. Sutoanticorpii se vor lega de receptorii
pentru TSH de la nivelul tiroidian şi vor stimula activitatea acestuia ducând la hiperproducţie
de hormoni tiroidieni. Deci aceşti autoanticorpi au acelaşi efect stimulator asupra glandei
tiroide ca şi TSH-ul.

Epidemiologie
Boala afectează în principal persoanele de sex feminin ( raport B:F=1:7 ) aflate la
vârstă mijlocie ( 30-50 ani ), dar poate apărea şi la adolescenţi, în timpul sarcinii sau a
menopauzei.

Etiopatogenie
Factorul determinant în etiopatogenia guşii exoftalmice este carenţa de iod în solul
zonelor endemice, consecinţa este un aport zilnic deficitar ( sub 50 µgr/zi ) în raport cu
necesarul care se situează la 100 – 200 µgr/zi ).
Această teorie este susţinută de cel puţin trei observaţii certe:
 existenţa unei relaţii de proporţionalitate între gradul deficitului şi prevalenţa guşii
 scăderea incidenţei guşii prin administrare prifilactică de sare iodată
 producerea experimentală a guşii printr-unregim carenţat de iod.
Factorii de mediu care potenţează deficitul de iod:
- sărurile minerale de magneziu, litiu, calciu, fluor au rol etiopatogenia guşii fie prin
alterarea absorţiei intestinale a iodului fie prin blocarea sintezei şi a eliberării hormonale;
- substanţe guşogene prezente în diferite alimente vegetale (goitrine) influenţează
negativ sinteza şi eliberarea de hormoni tiroidieni. Ele agravează de obicei un deficit de iod;
- excesul de iod în zonele de litoral (Japonia, China) din unele alimentemarine cu
- conţinut mare în iod duc la apariţia ,, guşei endemice de coastă,, sau guşa iodată prin
efectul de inhibiţie a eliberării hormonilor tiroidieni ( Wolff-Chaickoff).
Alţi factori implicaţi în etiopatogenia bolii Basedow Graves sunt:
 Carenţă proteică potenţează efectele deficitului de iod;
 Defecte cogenitale ale hormonosintezei ducând la o scădere a sintezei hormonale.

Patogenie

14
 Este reprezentată de prezenţa de anticorpi anti – receptori pentru TSH de pe suprafaţa
celulelor foliculare tiroidiene, care determină stimularea receptorilor şi secreţia excesivă de
hormoni tiroidieni.
Exoftalmia în boala Basedow nu este pe deplin clarificată. Se discută rolul unui factor
exoftalmiant, secretat de hipofiza anterioară, o subfracţiune a TSH-ului. Exoftalmia pare a fi
rezultatul unui proces autoimun, de sensibilizare a limfocitelor, de către un antigen localizat la
nivelul ţesutului retroorbitar. Conflictul imunologic duce la infiltrarea limfoplasmocitară şi cu
mucopolizaharide a ţesutului conjunctiv retrobulbar şi a musculaturii globilor oculari
Exoftalmia ( oftalmopatia
Basedow) reprezintă protruzia
anormală a globilor oculari,
numărându-se printre cele trei
manifestări clinice caracteristice
bolii Basedow, alături de guşă
( hipertrofia tiroidei) şi
tirotoxicoză.
Fig.5 Exoftalmia

Adenomul toxic tiroidian se caracterizează

prin apariţia unui nodul „ fierbinte” ce secretă
autonom hormoni tiroidieni în exces, restul
ţesutului tiroidian fiind inhibat funcţional .
Etiologia reprezentată de mai multe mutaţii
punctiforme ale genei receptorului TSH ( mai
frecvent în a treia buclă transmembranară), care
duc la activarea intrinsecă a receptorului TSH în absenţa TSH-ului. Este o formă clinică de
Fig. 6 Exoftalmia
hipertiroidism caracterizată prin: fenomene de tirotoxicoză, foarte intense sau paroxistice, cu
evoluţie rapidă spre visceralizări de tipul cardiotireozei şi alte dereglări metabolice, cu
pierdere mare în greutate, până la caşexie.
Este de menţionat capacitatea homonilor tiroidieni de a decupla fosforilarea de oxidare
la nivelul lanţului respirator mitocondrial, nefiind car dacă hormonii tiroidieni au capacitatea
de a activa enzima de decuplare. Ţesuturile cele mai afectate sunt cel adipos şi muscular,
explicându-se astfel scăderea în greutate, amiotrofia şi miastenia, precum şi termofobia,
transpiraţiile şi subfebrilităţile bolnavilor cu hipertiroidism.

15
 De asemenea, hormonii tiroidieni au capacitatea de a fi permisivi pentru acţiunea
adrenalinei şi noradrenalinei. Prin acest mecanism se explică cea mai mare parte a
modificărilor de tip adrenergic din hipertiroidism: cardiovasculare, irascibilitate, tremurături.
Creşterea motilităţii gastrointestinale determină scăderea absorbţiei, fenomen ce
participă la scăderea în greutate a bolnavilor. Creşterea reactivităţii adrenergice, la care se
adaugă scaderea diferenţei arteriovenoase în oxigen, cu toate că fluxul cerebral este crescut,
explică modficările neurologice frecvente din hipertiroidism. Hormonii tiroidieni în exces
împiedică consmul de oxigen la nivel cerebral. Eliminarea crescută de potasiu şi magneyiu stă
la baza apariţiei miopaticii şi a paraliziei periodice (mai ales la membrele inferioare).
Capacitatea hormonilor tiroidieni de a modifica nivelul hormonilor sexuali, cuplată cu
cea de eliminare a calciului, poate explica simptomatologia legată de alopecie difuză,
ginecomastie, de scăderea libidului şi a potenţei.
Demineralizarea osoasă cu osteoporoză se explică prin pierderea proteinelor matricei
osoase şi printr-o balanţă negativă a calciului.

Fiziopatogenie
Cauzele bolii rămân încă necunoscute, dar fiind boală autoimună, există un ANTIGEN
(sau factor declanşator, străin organismului) şi răspunsul sistemului imun la aşa zisa agresiune
a antigenului asupra organismului, răspunsul fiind dat prin generarea de ANTICORPI.
Se presupune că în boala Basedow Graves, receptorul TSH este recunoscut ca fiind un
antigen (străin organismului), şi în consecinţă sistemul imun va genera anticorpi impotriva
antigenului. Se discută despre o predispoziţie genetică, existând anumite gene ce predispun fie
la apariţia bolii Basedow Graves, fie la apariţia tiroiditei Hashimoto fie la ambele.Pe lângă
predispoziţia genetică se discută şi despre factorii de mediu (epigenetica) ce pot determina
apariţia bolii Basedow Graves (stres, fumat, infecţii).
Studiile discută despre numeroase infecţii ce ar putea avea legătură cu boala Basedow
Graves şi anume Yersinia enterocolitica, virusul herpes simplex, rubeola congenitală,
virusul hepatitei B, virusul hepatitei C.
Se discută şi despre microchimerismul fetal intratiroidian şi anume, în timpul sarcinii,
celule din circulaţia maternă ajung la făt sau celule fetale pot ajunge la mamă şi se reia tot
cercul vicios antigen tiroidian-anticorp antitiroidian şi aşa se explică de ce bolile autoimune
sunt mai frecvente la femei, faţă de bărbaţi.

16
 Tablou clinic
Boala Basedow se caracterizează prin hipertrofia glandei tiroide (prezenţa guşei),
prezenţa semnelor de exces al hormonilor tiroidieni la nivelul ţesuturilor şi organelor
(tirotoxicoza) şi a exoftalmiei.
Debutul bolii este insidios, dar uneori poate fi brusc până la forma tirotoxică, în cazul
unui stres puternic, infecţii, traume psihice sau fizice etc., care stimulează producţia de TSH
implicate în patogenia bolii.
Semne şi simptome
 guşa difuză
 tireotoxicoza
 scăderea în greutate
 transpiraţie excesivă
 astenie
 prurit
 sete excesivă ( polidipsie)
 edeme ale gambelor
 tahicardie însoţită de palpitaţii
 oboseală
 nervozitate, iritabilitate
 par moale
 creşterea apetitului
 scăderea potenţei la bărbaţi
 osteoporoza
 exoftalmie
- protuzia globilor oculari datorită măririi ţesutului retrobulbar, edem supra- şi
infraorbital, congestie şi edemul conjunctivei.
 Dermopatie infiltrativă prin conţinut crescut de acid hialuronic şi condroiti-
nă sulfat.
 +/- suflu la auscultaţia glandei tiroide
 +/- semne şi simptome date de compresiunea mecanică a unor formaţiuni
de vecinătate:
 Disfonie
 voce bitonală ( cauzată de comprimarea nervului laringeu recurent)
 disfagie ( datorită comprimării esofagului)
 sidromul Claude- Bernard- Horner ( mioza, enoftalmie, staza palpebrală ,
datorită comprimării ganglionului simpatic cervical inferior)
 dispnee ( datorită comprimării traheei)
 cianoza
 turgescenţa jugulară ( cauzată de comprimarea venelor jugulare)
Simptomele exoftalmie sunt:
 fotofobia
 durere oculară
 vedere înceţoşată
 diplopie
17
  senzaţie de corp străin
Semnele exoftalmiei:
 înroşirea ochilor
 chemozis ( edem al conjunctivei)
 proptosis
 scăderea acuităţii vizuale
Persoanele cu boala Basedow prezintă adesea simptome asociate cum ar fi:
 guşa, o tiroidă mărită, nedureroasă şi moale
 unghiile groase care bombează patul unghial
 mixedemul (tegumente roşii, infiltrate, îngroşate cu noduli pretubial şi pe
faţa superioară a plantelor).
 hipocratism (degete cu terminaţii bombate)
 oftalmopatia lui Basedow ce constă în ochi bulbucaţi (exoftalmie), înroşiţi
pe lângă alte simptome.
Manifestărie neuropsihice sunt reprezentate prin: labilitate psihoafectivă, lipsa de
concentrare, fuga de idei, reducerea activităţii intelectuale, insomnii, tremurături fine şi
frecvente ale extremităţilor, hiperchinezi( mişcări involuntare) . Mişcările motorii fine se fac
cu dificultate, reflexele sunt accentuate, apare astenia muşchilor proximali ai membrelor.
Uneori se instalează atrofia musculară progresivă (miopatia tirotoxică), confirmată prin
creatinina serică crescută datorită unei proteolize musculare excesive. În cazuri severe, apare
paralizia periodică tirotoxică.
Encefalopatia toxică se manifestă prin :confuzie, agitaţie extremă, hipertermie, comă,
deces.
Disvegetoza se manifestă prin hiperamfotonie (hiperactivitate a sistemului nervos
simpatic şi parasimpatic) o suferinţă atât a sistemului vegetativ simpatic cât şi a celui
parasimpatic.
Tulburări de ritm sunt: tahicardia sinusală, tahicardia paroxistică, fibrilaţia atrială,
extrasistolele supraventriculare. Tahicardia se asociază cu dispnee în timpul efortului fizic
obişnuit. Datorită vasodilataţiei periferice şi a deschiderii unor anastomoze arteriovenoase,
tensiunea arterială este divergentă, cu creşterea maximei ( datorită debitului sistolic) şi
scăderii minimei. Creşterea vitezei de circulaţie a sângelui duce la apariţia suflurilor
funcţionale, ce dispar odată cu retrocedarea semnelor de hiperfuncţie tiroidiană. Debitul
cardiac este crescut, datorită amplificării proprietăţii contractile a miocardului ce duce la
creşterea raportului volum/ bătaie, la scăderea rezistenţei periferice şi accelerarea ritmului
inimii. În decursul bolii apare visceralizarea cardiacă ( cardiotireoza). Miocardul este afectat
atât de excesul de hormoni tiroidieni, cât şi de catecolaminele care acţionează sinergic

18
stimulând cordul, crescând neeconomic glicoliza, epuizând rezervele energetice cardiatice şi
precipitând astfel insuficienţa cardiacă ( cu debit crescut).
Manifestările digestive. Apetitul este crescut, dar nu duce la creşterea în greutate.
Anorexia apare numai în formele severe de tirotoxicoză. Peristaltismul intestinal accentuat
datorită hipervagotoniei explică scaunele frecvente. Uneori apar dureri abdominale şi
vărsături. În cazurile de tirotoxicoză severă apare alterarea morfofuncţională a celulei
hepatice. Apariţia icterului agravează prognosticul.
Manifestările renale. Hipertiroidismul se caracterizează prin poliurie moderată,
datorită creşterii fluxului sanguin renal şi a filtratului glomerular. Creşte eliminarea urinarăa
magneziului, cu scăderea lui serică.
Manifestările respiratorii. Capacitatea vitală pulmonară este scăzută datorită asteniei
muşchilor respiratori. Dispneea este un simptom frecvent în hipertiroidism, având o cauză
pulmonară şi/ sau cardiacă.
Funcţia de reproducere. La sexul masculin apar tulburări de dinamică sexuală, iar la
sexul feminin apar tulburări de ciclu menstrual, până la amenoree.
Osteoporoza. Este frecventă în hipertiroidismul sever, mai ales la femeile în vârstă.
Excesul de hormoni tiroidieni creşte ritmul de primenire osos, dar cu un deficit
relativ în refacerea completă a structurii osoase. Generalizarea osteoporozei este considerată
un semn de visceralizare a hipertiroidei.
Manifestări oculare. Din punct de vedere clinic şi atogenic, se descriu două forme
distincte ale oftalmopatiei: forma retractilo-palpebrală şi forma infiltrativă.
Forma retractilo- palpebrală implică o retracţie palpebrală marcată a pleoapei
superioare, secundară hipersimpaticotoniei. Acesta interesează musculatura extrinsecă
oculară. Fanta palpebrală apare lărgită. La privirea în jos, pleoapa superioară rămâne în urma
globului ocular. La închiderea pleoapelor se observă un tremor fin.
Forma infiltrativă se constată clinic la aproximativ 60% dintre cazuri. Este interesată
atât musculatura extrinsecă, cât şi cea intrinsecă oculară. Asociat se constată hipertrofia
ţesutului retrobulbar, bogat în mucopolizaharide şi infiltrate cu celule imunocomponente. Prin
hipertrofia conţinutului orbitar, globul ocularsuferă o protruzie, cu instalarea exoftalmiei.
Exoftalmia este bilaterală, simetrică sau predominantă la un ochi. Bolnavii acuză:
fotofobie, lăcrimare, senzaţie de corp străin intraocular, durere sau arsură retrobulbară,
diplopie, manifestări ce sunt mai pronunţate dimineaţa.

19
 Fig.7 Exoftalmia bilaterală
Exoftalmia este – împreună cu guşa şi tireotoxicoza – un simptom important în boala
Basedow. Exoftalmia poate evolua spre forma malignă. Tulburările oculare se accentuează şi
există riscul de pierdere a vederii.
Oftalmopatia infiltrativă îşi poate continua evoluţia autonomă şi după tratamentul
hipertiroidei.

Clasificare
Werner clasifică modificările oculare din boala Basedow în următoarele stadii:
1. Nu apar semne/ simtome oculare;
2. Apar: retracţia pleoapei superioare, privirea fixă, lărgirea fantei palpebrale,
asinergismul de convergenţă şi oculopalpebral;
3. Semne şi simtome ale ţesuturilor moi, secreţia crescută lacrimală, edemul
palpebral, fotofobia, senzaţia de nisip în ochi, edemul conjuctival, protruzia globilor oculari
până la 21 mm;
4. Protruzia globilor oculari peste 21 mm, asociată cu simptome din stadiul 1 şi 2;
5. Afectarea muşchilor oculomotori prin edem muscular, cu tulburări în mişcările
sus-jos;
6. Apariţia leziunilor corneene, deoarece globii ocularinu sunt acoperiţi de
pleoape, protruzia globilor oculari ajungând până la 32 mm;
7. Pierderea vederii datorită afectării nervului optic.
Guşa constituie una dintre cele mai caracteristice semne ale bolii Basedow. Tiroida
poate fi moale, difuză sau fermă, nodulară, în funcţie de vechimea guşii. În edemul toxic, guşa
nu se dezvoltă prodgesiv şi este formată dintr-un singur nodul, de consistenţă fermă, mai rar
din mai mulţi noduli. La început, guşa este dependentă de hormonul tireotrop, dar ulterior
devine autonomă, secretând cantităţi apreciabile de hormoni tiroidieni. Se complică adesea cu
insuficienţă cardiacă şi fibrilaţie atrială.

20
 Fig. 8 Bolnavă cu guşa

Examenul obiectiv
Examenul obiectiv al bolnavilor cu boala Basedow evidenţiază tegumente umede,
calde, catifelate, datorită creşterii fluxului sanguin cutanat şi metabolismului bazal exagerat,
cu creşterea producţiei de căldură. Caracteristice sunt transpiraţiile profuze la peste 50 % din
bolnavi, datorită hipersimpaticotoniei.
Hiperpigmentaţia tegumentelor apare frecvent în tirotoxicoză, datorită
hipercatabolismului proteic ce scade nivelul cortizolemiei, atrăgând prin mecanism de „feed-
back” o secreţie în exces de ACTH( hormon adrenocorticotrop) şi MSH ( melanocito
stimulator hormon), cu stimularea melanogenezei la nivelul melanocitelor. În aceste cazuri
apar şi alte semne de hipocorticism, ca: astenie, adinamie musculară pronunţată, hipotensiune
arterială.
Unghiile pacienţilor prezintă o accelerare a creşterii, cu accentuarea striaţiilor
longitudinale şi aplatizarea suprafeţei. În 10% din cazuri se constată onicoliza(dezlipirea
uneia sau mai multor zonă variabilă ca întindere), cu aspect de regenerare la baza unghiilor.
Uneori apar deformări ale unghiilor care iau aspectul de sticlă de ceasornic. Realizarea acestui
hipocratism digital poate mima osteopatia hipertrofiantă pneumică şi poartă denumirea de
acropatie tiroidiană.
Într-o proporţie de 5% pacienţii cu boala Basedow prezintă edem pretibial, localizat
pe faţa anterioară a gambei. Aceasta constă din placarde roşii, lucioase, care se lărgesc
ajungând la diametru 10/2 cm, având o formă rotundă, ovală sau neregulată nefiind dureroase.
Edemul pretibial se datorează unui proces autoimun, ce duce la infiltrarea cu
mucopolizaharide a straturilor profunde din derm. Din punct de vedere clinic este de obicei,
bilateral şi debutează printr-un placard sau nodul, pentru ca în final să se constituie o
infiltraţie dermo-epidermică, care este localizată la jumătatea inferioară a gambelor, pretibial.
Zona afectată este bine delimitată de zonele sănătoase şi este tumefiată, iar pielea are
asectul de coajă de portocală, este hiperpigmentată, nedureroasă şi pruriginoasă. Placardul
21
pretibial respectă dosul piciorului, cu limita inferioară la nivelul articulaţiei tibio-tarsiene. La
palpare, tegumentele sunt îngroşate, dure nu lasă godeu şi se mobilizează faţă de planurile
profunde. Rareori, infiltraţia poate trece de articulaţia tibio-tarsiană, ajungând până la haluce,
dând aspectul de „ elefantiazis”.
Examenul clinic al glandei tiroide evidenţiază un proces de hipertrofie, ce cuprinde
uniform lobii şi istmul. Guşa poate fi mică, mijlocie, voluminoasă sau compresivă.
Consistenţa în general este elastică înainte de tratament şi fermă după aplicarea tratamentului
prelungit cu antitiroidiene de sinteză. Mai rar, guşa poate fi plurinodulară. Datorită
vascularizaţiei abundente se percep sufluri la nivelul tiroidei hipertrofiate, semn de agravare a
bolii.
Adenomul toxic tiroidian apare mai frecvent la persoanele de peste 50 ani, cu o
frecvenţă crescută la femei. Afecţiunea apare după 40 de ani. Adenomul toxic tiroidian poate
suferi o necroză centrală şi hemoragie spontană, determinând remiterea tirotoxicozei. Tabloul
clinic este dominat de manifestări cardiovasculare: fibrilaţie atrială şi insuficienţă cardiacă
( cardiotireoză).
Examinarea paientului:
1. manifestările hipertiroidiei: agitaţie, palpitaţie, transpiraţie, pierdere în
greutate, etc.
2. prezenţa exoftalmiei şi a altor elemente ale oftalmopatiei din boala Basedow;
3. mărirea de volum a tiroidei: guşa caracteristică pentru boala Basedow;

Fig.9 Adenom tiroidian

Aspect tipic pentru boala Basedow sunt evidente exoftalmia şi mărirea de volum a
tiroidei
Modificări metabolice
Dezechilibrul energetic se caracterizează printr-o stimulare a catabolismului, creşterea
metabolismului bazal şi a producerii de căldură, ce determină termofobia pacienţilor.

22
 Atât proteosinteza, cât şi proteoliza sunt crescute, predominând proteinoliza cu balanţă
azotată negativă, având ca urmare astenia şi reducerea masei musculare.
Acţiunea hiperglicemiantă a hormonilor tiroidieni duce la hiperstimulare de durată a
aparatului beta+insular, cu epuizarea lui şi în final la apariţia diabetului zaharat
„metatiroidian”.
Diabetul zaharat preexistent este agravat de hipertiroidie.
Sinteza şi degradare trigliceridelor sunt crescute în hipertiroidism. Se mobilizează
acizii graşi liberi, prin lipoliza crescută. Nivelul colesterolului şi trigliceridelor este scăzut
(prin catabolism crescut).
Nivelul seric al vitaminei A este scăzut, apărând manifestări de hipovitaminoză, uneori
cu diminuarea adaptării la întuneric ( hemeralopie). Metabolismul riboflavinei (B2) şi
conversiunea în coenzime active care sunt accelerate în hipertiroidism. Activarea vitaminelor
B6 şi E este redusă.
Criza tirotoxică constituie o urgenţă în endocrinologie. Se întâlneşte la bolnavii cu
boala Basedow sau adenom toxic netratat sau incomplet tratat. Factorii favorizanţi sunt
reprezentaţi de: infecţii, intervenţii chirurgicale, pregătire preoperatorie incompletă, diabet
zaharat, toxemie gravidică, naşteri, traumatisme,stări de stres.
Clinic se caracterizează prin agravarea rapidă a simptomelor de tirotoxicoză:
accentuarea labilităţii psihoafective şi irascibilităţii, comă, febră până la 41 grade C, vărsături,
deshidratare, transpiraţii profuze, tahicardie 150-160 b/min, prăbuşirea tensiunii arteriale,
colaps, edem pulmonar acut. Este o urgenţă endocrinologică ce necesită terapie intensivă.

Investigaţii (explorări paraclinice)

- dozarea nivelului T4, T3 circulant prin metoda RIA( Radio Immuno Assay-
Determinare imunologică) are cea mai mare valoare clinică. În hipertiroidism valorile T4, T3
sunt crescute iar TSH scăzut, chiar nedetectabil ( uzual sub 0,1mU/L)
- scintigrama tiroidiană această metodă este foarte utilă în diagnosticul adenomului
toxic tiroidian sau în depistarea nodulilor reci (necaptaţi) într-o guşă multinodulară.Procedeele
izotopice sunt frecvent supuse erorilor. Astfel, radioiodocaptarea troidiană poate fi blocată de
adminstrarea unor preparate cu iod sau de alte medicamente zise „ blocante” ale fixării de iod,
cum sunt: Levotiroxină, Liotironină, sedativele, tranchilizantele, tonicardiacele, unele
antibiotice. Pe de altă parte, radioiodocaptarea poate fi crescută în absenţa unui hipertiroidism,
în cazul unei guşi avide de iod.

23
 - gradarea exoftalmiei se face cu ajutorul exoftalmometrului Hentel ( valorile
normale ale oftalmometriei sunt între 14 şi 16 mm).Prezenţa imunoglobulinelor G
tiroidostimulente ( TSI) în serul bolnavilor sustine diagnosticul de boala Basedow.Creşterea
creatininei serice confirmă miastenia tirotoxică.În hipertiroidism, singura formă
etiopatogenetică ce are un aspect ecografic specific este boala Basedow, în care, pe lângă
creşterea în volum a glandei, se constată o structură omogenă, hipoecogenă, faţă de
ecogenitatea normală a ţesutului tiroidian. Guşa hipertiroidizată realizează, uneori un aspect
de noduli izo- sau hiperecogeni pe un ,, fond” hipoecogen.
Investigaţiile de specialitate pentru boala Basedow încep cu detectarea clară a
hipertiroidiei, astfel că:
- Medicul va pune întrebări pentru a afla antecedentele medicale, va face un examen
obiectiv şi alte teste paraclinice pentru a diagnostica hipertiroidismul;
- Test de stimulare a hormonului tiroidian (TSH);
- Teste pentru măsurarea hormonilor tiroidieni T3 şi T4;
- Un test pentru anticorpii antitiroidieni;
- Teste de încărcare cu iod radioactiv sau un CT tiroidian
- Pacientul cu oftalmopatie Basedow i se poate recomanda un RMN sau un CT pentru a
verifica starea ochiului.
cul bolilor autoimune tiroidiene. În boala Basedow Graves dozajul cantitativ al
- prezenţa anticorpii anti-tiroidieni reprezintă în prezent o metodă utilă pentru diagnosti-
anticorpilor poate fi un element de ajutor pentru a conduce tratamentul, permite evoluţia şi
riscul recidivei bolii.
- dozarea iodului proteic
- citologie prin aspiraţie cu ac fin
- teste care reflectă utilizarea periferică a hormonilor tiroidieni: EKG, metabolis bazal,
reflexograma achiliană , colesterolemie.
- teste de funcţionalitate tiroidiană:
o testul de inhibiţie la T3 (proba Werner)
o testul de stimulare TSH (proba Querido-Stanburg)
Procedeele izotopice sunt frecvent supuse erorilor. Astfel, radioiodocaptarea tiroidiană
poate fi blocată de administrarea unor preparate cu iod sau de alte medicamente zise ,,
blocante” ale fixării de iod, cum sunt: sedativele, tranchilizantele, tonicardiacele, unele
antibiotice. Pe de altă parte, radioiodocaptarea poate fi crescută în absenţa unui hipertiroidism,
în cazul unei guşi avide de iod.
În acest caz tirostatul este intact, fiind inhibat de T3 . În caz contrar, se confirmă
hipertiroidismul, care se însoţeşte de dereglarea tireostatului nonsupresibil prin administrarea
de T3. Testul de inhibiţie cu T3 se utilizează şi pentru aprecierea în timp a eficacităţii terapiei
cu tireostatice.

Paraclinic
24
 a) Teste de laborator:
Modificări ale explorărilor de laborator în Boala Basedow Graves(tabelul 1)

Investigaţia Modificări induse de tireotoxicoză

Microcitoză, policitemie, scăderea conţinutului de
Hemoleucograma hemoglobină, neutropenie, creşterea numărului
eozinofilelor şi a limfocitelor, reducerea
trombocitelor.
Teste biochimice:
-glicemia -creşte
-colesterol -scade
-trigliceride -scad
-transaminaze -cresc
-proteine serice totale -scad
-ionograma serică -hipercalcemie
-fosfataza alcalină -creşte

Dozări hormonale:-TSH -scade

-FT4,FT3 -cresc
Markerii autoimunităţii
tiroidiene:
-Anticorpii anti-TG şi
anti- TPO -pozitivi (nu sunt specfici)
-Anticorpii
anti- receptori TSH -pozitivi
Tabelul 1

b) Ecografia tiroidiană oferă posibilitatea de a cuantifica volumul guşii şi relevă un as-

pect marcat hipoecogen al parenchimului tiroidian (determinat de modificările autoimune in-
filtrat limfocitar) , iar examinarea Dopller evidenţiază hipervascularizaţia.
c) Scintigrafia tiroidiană este mai puţin folosită în prezent pentru diagnosticul bolii
Basedow, deoarece aspectul ecografic şi dozările hormonale sunt relevate pentru diagnostic.
Scintigrafia este necesară pentru diagnosticul diferenţial cu un adenom toxic (clinic: -guşa
nodulară şi hipertiroidie). În boala Basedow scintigrafia relevă o hipertrofie difuză tiroidiană
cu hipercaptare difuză a radiotrasorului.
d) EKG: -tahicardie sinusală, fibrilaţia atrială
- interval PR alungit
- tulburări de conducere (blocuri de ramură sau fasciculare)
e) Osteodensitometrie osoasă(DEXA): osteoporoza/ osteopenie
f) Examenul oftalmologic: va include oftalmoscopia, aprecierea acuităţii vizuale, exof-
talmometria, campimetria, tonometria, aprecierea amplitdinii mişcărilor globilor oculari,
RMN orbite.

25
 Diagnostic
În boala Basedow diagnosticul se stabileşte pe baza examenului clinic , al ecografiei
tiroidiene şi al analizelor tiroidiene specifice.
Afecţiunea se manifestă prin slăbiciune, scădere ponderală în pofida păstrării
apetitului, instabilitate emoţională, tremur, intoleranţă la căldură, transpiraţie, palpitaţii şi
accelerarea tranzitului intestinal.
Investigaţiile de laborator în acest caz relevă TSH nedeductibil şi valori ale
hormonilor tiroidieni crescute T4, T3, FT4, FT3.
În cazurile mai puţin severe în special când lipseşte oftalmopatia, diagnosticul poate
fi mai dificil pentru că simptomele sunt similare cu ale altor afecţiuni.
Determinarea titrului de anticorpi antireceptor TSH este extrem de utilă deoarece
Dozarea TRAb şi
confirmă diagnosticul (anticorpi antireceprori
dă detalii TSH) şi ATPObolii.
legate de prognosticul (anti-tiroidperoxidaza).
Dacă de la început titrul
acestor anticorpi este mare rata de recidivă după oprirea tratamentului este destul de mare. De
asemenea un titru crescut în sarcină se poate corela cu riscul de tireotoxicoză la nou născut.
Radiocaptarea este crescută în Boala Basedow.
Ecografia tirodiană – tiroida apare intens neomogenă, mărită ca volum şi intens
vascularizată.
Pentru evaluarea pacientului cu Boala Basedow este necesar pe lângă dozarea
hormonilor, un set complet de analize care sa cuprindă:
- Parametrii funcţiei renale
- Parametrii funcţiei hepatice
- HLG
- Profilul lipidic

Diagnosticul pozitiv:
Clinic:
- anamneză detaliată;
- examenul fizic,care să includă:măsurarea frecvenţei cardiace,a tensiunii
arteriale, a frecvenţei respiratorii şi a greutăţii corporale, examinarea guşii, a prezenţei
edemelor periferice, edemul pretibial sau a manifestărilor oculare.

Diagnostic diferenţial.
Diagnosticul diferenţial al hipertiroidismului se face cu:
- Guşa simplă reprezintă o creştere în dimensiune a tiroidei , de natură benignă,
non inflamatorie, fără distiroidie; deci se exclud din această definiţie malignităţile, tiroiditele,
hiper şi hipotiroidiile, cu toate că ultimele două se asociază frecvent cu guşa.
- Troidite sunt inflamaţii acute, subacute sau cronice ale glandei tiroide.
- Cancer tiroidian este o boală în care celulele canceroase (maligne) se
dezvoltă în ţesuturile glandei tiroide. Este cea mai comună formă de cancer endocrin.
Cancerul tiroidian este unul dintre cele mai rapide forme de cancer la bărbaţi şi femei.
26
 - Disvegetoza hipersimpaticotonă, ce se caracterizează prin astenie, palpitaţii,
insomnie, irascibilitate, etc.; guşa este absentă iar dozarea de T4, T3 prezintă valori normale;
- Feocromocitomul, în care apar irascibilitate, transpiraţii tahicardie, hiper gli
cemie, glicozurie, etc.; guşa lipseşte, valorile T4, T3 sunt normale, iar adrenalina din ser şi
acidul vanilmandelic din urină sunt crescute;
- În bronhopneumopatia cronică obstructivă datorită retenţiei de CO2 se consta-
tă extremităţi calde, tremurături şi tahicardie;
- Diabetul zaharat decompensat, în care apar scădere în greutate, astenie,
adinamie,
- Tulburări digestive, dar T4, T3 sunt în limite normale.
Exoftalmia unilaterală se pretează la diagnostic diferenţial cu tumorile intraorbitare,
intracraniene şi tromboza de sinus cavernos, iar în cazul exoftalmiei bilaterale, cu miozită
orbitară cronică, cu granulomatoza Wegener, cu limfoamele maligne.
Diagnosticul diferenţial al guşei necesită eliminarea altor tiropatii guşogene care pot
prezenta hipertiroidie pasageră, ca tiroidita subacută şi unele forme de boală Hashimoto
(hashitoxicoză).
Sindromul oftalmic poate să apară şi în alte boli endocrine sau non endocrine.
TBC (pierdere ponderală, diaforeza, tahicardie).

TRATAMENT

I . Tratament igenodietetic:
- evitarea produselor pe bază de iod
- evitarea eforturilor fizice şi psihice

II. Tratament curativ:

Tratamentul medicamentos cu antitiroidiene de sinteză este de elecţie în boala
Basedow.
Acţiune:
- blochează hormonosinteza tiroidiană
- blochează transformarea periferică a T4 în T3
- acţiune imunosupurativă în doze mari
Indicaţii: tineri, cazuri fără guşă sau cu guşă mică, gravide, pregătirea preoperatorie
Contraindicaţii: agranulocitoza, colestaza intra- şi extra hepatică
Avantaje: efecte prompte, toleranţa bună, posibilitatea aplicării sale în ambulator,
efecte secundare reduse.
Efecte secundare: reacţii cutanate alergice, leucopenie, agralunocitoză (foarte rar)
Durata tratamentului: 1-2 ani

27
 Doza de atac este de 10-40 mg Tiamazol/zi. După aproximativ 3 saptămâni dozele se
scad treptat până la cele de întreţinere.
Diverse preparate de antitiroidiene de sinteză sunt prezente în tabelul de mai jos.

Preparate antitiroidiene ( tabelul 2 ):

DOZA DE ATAC DOZA DE ÎNTREŢINERE
PREPARAT(doza/tabletă)
(mg/zi) (mg/zi)
Tiamazol (5mg, 10mg, 20mg) 10-40 2,5-10
Carbimazol (5mg, 10mg, 15-60 5-15
20mg)
Propiltiouracil (50 mg) 150-300 50-200
Perclorat 1200-2000 100-400
Tabelul 2
Tratament simptomatic:
- sedative
- beta-blocante
(ameliorează palpitaţiile,tremurăturile şi semnele neuro-vegetative).

Tratamentul chirurgical
Indicaţii: guşi voluminoase şi nodulare ( cu sau fără fenomene compresive),
suspiciune de malignitate, evoluţie nefavorabilă sub tratamentul antitiroidian.
Pregătire preoperatorie cu ATS până la obţinerea eutiroidiei, iar cu 10-14 zile
preoperator se administrează soluţie Lugol.
Intervenţia chirurgicală constă în tiroidectomie totală. Postoperator se instituie tratament
substitutiv.

Tratament cu Iod radioactiv (I131)

Indicaţii: absenţa răspunsului la ATS, efecte secundare severe ale ATS,
contraindicaţiile curei chirurgicale, guşi recidivate postoperator.
Contraindicaţii: oftalmopatie activă severă, sarcină, alăptare, guşi voluminoase,
asocierea de noduli suspecţi de malignitate. Pacientul are vârsta mai mică de 20 de ani;Femeia
este însărcinată sau doreşte să rămână însărcinată la 6 luni după începerea tratamentului;
Alăptatul; Persoana are tiroidită sau alt tip de hipertiroidism care este adesea o situaţie
temporară;Oftalmopatie, pe care o agravează;
Efectele terapeutice se instalează relativ tardiv (6-12 luni), motiv pentru care în acest
interval se recomandă administrarea de ATS.
Complicaţii: hipotiroidia
28
 Tratamentul cu I131 se administrează numai la persoanele de peste 40 ani, prezentând
afecţiuni asociate grave ( cardiopatii, nefropatii) ce cresc riscul intervenţiei chirurgicale.
Tratamentul cu I131 distruge o parte din celulele tiroidiene, reducând astfel hormono-
sinteza tiroidiană. Doza administrată se calculează în funcţie de volumul tiroidei şi RIC.
În general, dozele aplicate se situează între 5000- 7000 razi. Eficacitatea terapiei cu
I131 este mai mare dacă se asociază şi doze moderate de antitiroidiene de sinteză, timp de 2-3
luni.Terapia cu iod radioactiv, I131 este o opţiune preferabilă, mai ales pentru pacienţii în
vârstă.
Dezavantajul major al acestei terapii este apariţia hipotiroidiei, în 80 % din cazuri.Cel
mai mare dezavantaj al tratamentului cu I131 impune o selecţionare riguroasă a cazurilor.
De asemenea, se administrează betablocante, glucocorticoizi, sedative, antitermice. Se
asociază vitamine în special din grupa B. Insuficienţa cardiacă va fi tratată cu tonicardiace şi
diuretice.
Deosebit de importantă este atitudinea anturajului faţă de aceşti bolnavi. Cei care îi
îngrijesc trebuie să ţină seama că hipersensibilitatea şi susceptibilitatea crescută, la aceşti
bolnavi, sunt manifestări ale tireotoxicozei. De aceea ei trebuie menajaţi, trataţi cu blândeţe şi
răbdare şi feriţi de emoţii puternice şi de supărări.
Asigurarea condiţiilor de linişte şi de odihnă, împreună cu un regim alimentar
adecvat constând în mese uşoare şi dese completează cu succes tratamentul medical.

Tratamentul exoftalmiei este complex şi va ţine cont de starea de activitate a bolii,

gravitatea manifestărilor oculare şi starea funcţiilor tiroidiene.
Exoftalmia malignă necesită, alături de tirostatice, un tratament energic cu doze mari
de glucocorticoizi (30-40 mg/ zi), în doze de 5-6 săptămâni, repetate de 3-4 ori/ an, ducând la
reducerea exoftalmiei prin diminuarea inflitraţiei retrobulbare, dezinfiltrarea musculaturii
globilor oculari şi ameliorarea motilităţii lor. În caz de leziuni corneene se indică blefarorafia,
pentru a evita panoftalmia.
În exoftalmia malignă se pot face infiltrări retrobulbare cu glucocorticoizi sau
radioterapie locală retrobulbară antiinflamatorie.
Corticoterapia sistemică ca atare sau în asociere cu radioterapia orbitară constituie
terapia de primă intenţie a exoftalmiei uşoare sau moderate, în timp ce în formele severe sau
complicate se impun măsuri terapeutice de tipul pulsterapiei cu doze înalte de
metilprednisolon sau analogi de somatostatină.
Tiroidectomia are indicaţii majore în cazurile de adenom toxic tiroidian, guşi mari
compresive, la copii şi în boala Basedow care nu se remite după 6-12 luni de tratament corect

29
cu antitiroidiene de sinteză. În prealabil se face pregătire preoperatorie cu Lugol ( 5- 10
picături/ zi), pentru a micşora vascularizaţia tiroidei şi a preveni criza tirotoxică.
Tiroidectomia recunoaşte drept complicaţii hipotiroidismul post operator(prin excizia
unui volum prea mare de gandă), hipoparatiroidism ( prin ablaţia accidentală a paratiroidelor),
lezarea nervului recurent, cicatrice cheloidă.

Tratamentul ambulatoriu
Este important să se facă vizite periodice la medic astfel încât acesta să se asigure că
tratamentul recomandat funcţionează, că pacientului i se administrează doza corespunzătoare
de tratament şi că nu are efecte secundare. Dacă pacientul primeşte medicamente
antitiroidiene este foarte important să se administreze la aceeaşi oră în fiecare zi.
Dacă prezintă oftalmopatia Basedow pacientul poate avea nevoie de picături pentru
ochi şi să folosească ochelari pentru protecţia şi umectarea ochilor.

Evoluţie
- cardiotireoză: fibrilaţie atrială, flutter, insuficienţă cardiacă;
- oculare: oftalmopatie severă;
- osteoporoza, mai severă la femei în menopauză;
- criza acută tireotoxică.

Complicaţii
Principalul efect advers al medicamentelor antitiroidiene este leucopenia. Mult mai
rar poate fi prezentă agranolocitoza care poate debuta brusc.
Nu s-au evidenţiat efecte carcinogene sau leucemogene ale iodului radioactiv
administrat la adulţi în doze uzuale pentru hipertiroidie.
Riscurile tiroidectomiei subtotale includ complicaţii imediate cum ar fi accidentele
anestezice, hemoragiile care produc uneori obstrucţia căilor respiratorii însoţite de afectarea
nervului laringean recurent ce determină paralizia corzilor vocale.
Complicaţiile tardive sunt infectarea plagii, hemoragia, hipotiroidia şi
hipoparatiroidia.
Oftalmopatia Basedow este o complicaţie frecventă a hipertiroidismului. Poate debuta
înainte, în timpul sau după apariţia simptomelor specifice hipertiroidismului. Persoanele cu
oftalmopatia Basedow au probleme oftalmologice ca sensibilitatea la lumină, vedere
inceţoşată sau dublă ( diplopie).

30
 Fumătorii au şanse mai mari să dezvolte oftalmopatie Basedow. Dacă o persoană
prezintă oftalmopatie tratamentul asociat cu iod radioactiv o poate agrava. Pe de altă parte se
poate imbunătăţii dacă se urmează tratament cu antitiroidiene.
Complicaţiile care pot surveni la exoftalmia netratată sunt:
- Expunerea corneană;
- Stabismul;
- Presiunea pe nervul optic;

PROGNOSTIC
În general evoluţia bolii sub tratament este bună. Folosirea unuia dintre cele două
tratamente definitive (operaţia sau iodul radioactiv) rezolvă hipertiroidismul, care în această
afecţiune este de multe ori sever. După aceea pacientul trebuie urmărit periodic pentru a
evalua eficienţa tratamentului de substituţie.
Oftalmopatia este de cele mai multe ori controlată cu metodele expuse la tratamentul
exoftalmiei. De obicei este mai activă în primii ani de boală, ulterior intrând într-o fază
cronică ( staţionară). Există totuşi forme severe (5-10% din cazuri) care sunt dificil de tratat şi
la care boala evoluează în ciuda tratamentelor aplicate.
Dacă boala nu este tratată, există risc crescut de complicaţii cardiace severe ( fibrilaţie
atrială, insuficienţă cardiacă) sau osoase (osteoporoza). În plus calitatea vieţii pacientului
netratat este de multe ori scăzută. Oftalmopatia poate şi ea evolua cu ameninţarea vederii în
cazurile severe.

31
 CAPITOLUL II
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU BOALĂ BASEDOW
CAZUL 1

I. Culegerea datelor

Nume: M
Prenume: R
Domiciliu : comuna Independenţa judeţul Galaţi
Sex: feminin
Religia: creştin ortodoxă
Naţionalitatea: română
Ocupaţia: agricultoare
Stare civilă: căsătorită are 2 copii
Vârsta: 62 ani
Grupa sanguină: O (I), Rh (+)
Locuinţa: Locuieşte împreună cu familia, condiţii de viaţă corespunzătoare.
Data internării: 08.02.2019
Data externării: 15.02.2019

Diagnostic de internare: Hipertiroidism

Diagnostic principal la externare: - Boala Basedow Graves

- HTA

Diagnostic secundar la externare: - Gonartroză bilaterală

Motivele internării: - fatigabilitate

- cefalee
- ameţeli la schimbarea din decubit în ortostatism
- scădere ponderală cu 10 kg în 1 lună
- insomnie
- tahicardie
- respiraţie dificilă la efort, diplopie

32
 - edem anterocervical şi durere la nivelul gâtului
II. Informaţii medicale

a. Antecedente heredocolaterale - tata diagnosticat cu Hipertiroidism

b. Antecedente personale fiziologice: menarha 14 ani, menopauză 50 ani ,2 nașteri .
 Antecedente personale patologice : Hipertiroidism , HTA, Gonartroză.
Istoricul bolii: Pacienta C. L în vârstă de 62 ani se prezintă la medicul de familie în data
de 04.02.2019 acuzând: stare de oboseală permanentă, cefalee, dureri la nivelul gâtului care-i
dau senzaţia de sufocare simptome care se menţin de câteva zile. În urma unui consult
medical amănunţit acesta îi recomandă un consult medical de specialitate la secţia
Endocrinologie. Pacienta se ştie cu hipertiroidism a observat apariţia guşi in urmă cu 8 ani
însa din lipsă de timp nu şi-a mai facut nici o reevaluare a bolii iar situaţia pare ca s-a agravat.
Istoricul socio-cultural: Pacienta are un aspect plăcut, este o fire liniştită. Pacienta
fumează 10 ţigări/zi, nu consumă alcool, dar uneori bea cafea. Este o persoană comunicativă,
se adaptează uşor la mediul spitalicesc, dar îi este frică de orice investigaţie, de ce i se face.
Declară că duce o viaţă liniştită dar este expusă datorită profesiei la intemperii,curenţi de aer
rece, eforturi fizice majore.
Medicaţie administrată înainte de internare:- Metimazol,
- Nifedipin
III. Examenul clinic general

Informaţii fizice

Capul :
- tegumente calde, palide.
- par murdar, gras, neîngrijit.
- inflamaţia conjunctivelor-diplopie.
- urechi neîngrijite.
- mucoasa bucală roz şi umedă.
- limba roz.
- unghii concave, subţiri, friabile şi neîngrijite.
- îşi efectuează singură toaleta bucală
Trunchi:
- fără semne particulare.
- tegumente calde, palide.
- ţesut adipos - slab prezentat.
- probleme cardiace - hipertensiune arterială, tahicardie.

33
 - probleme respiratorii – tahipnee.
Membre:
- fără semne particulare, piele umedă, subţire.
- articulaţii mobile nedureroase
Sistem osteo-articular:
- aparatul osteo-articular integru din punct de vedere anatomic.
- scăderea forţei musculare.
- dificultate în deplasare din cauza durerilor manifestate prin mers uşor aplecat.
Sistem ganglionar: - ganglioni nepalpabili
Aparat respirator:
- prezintă zgomote respiratorii, torace normal conformat.
- ambele hemitorace prezintă, aceeaşi mişcare de ridicare şi coborâre în timpul
inspiraţiei şi expiraţiei.
- mucoasa respiratorie este umedă, cu secreţii reduse, transparente,dense.
- respiraţie ritmică amplă, profundă,de tip abdominal, R-19 resp/min.
Aparat cardiovascular:
- artere periferice pulsatile
- cord în limite normale zgomote cardiace ritmice, accelerate
- valoarea tensiunii arteriale 160/70 mm Hg, puls : 92 bat/min, tahicardie
Aparat digestiv:
- tulburări de deglutiţie
- tonus muscular al stomacului prezent
- ficat de consistenţă crescută, nedureros la palpare, mobil cu mişcări respiratorii
- splină în limite normale
- apetit crescut
Aparat renal:
- loje renale nepalpabile.
- diureza 1200ml/24 ore.
- manevra Giordano negativă.
Sistem endocrin:
- glanda tiroidă mărită, de consistenţă scăzută.
Sistemul nervos
- orientare temporo-spaţială bună.
- reflexe osteo-tendinoase prezente bilateral.
- ROT prezent bilateral.
34
 - fără semne de iritaţie meningeană.
Elemente de igenă

Legate de alimentaţie
-modificarea programului meselor care era în număr de 2 mese, din cauza creşterii
apetitului, ajungând la 4 mese pe zi şi 2 gustări
-alimentaţie inadecvată prin surplus din cauza modificărilor hormonale
Legate de eliminare
Scaun: - grup sanitar.
- tranzit intestinal accelerat, semnele sunt în număr de 3 zi, dimineaţa
Micţiuni:
- micţiuni fiziologice, 4-5 pe zi
- urina are culoare galben deschis până la galben închis, de aspect normal, clar
- mirosul este de urină proaspătă
- reacţia este acidă > cu pH-ul 5,5; densitate: 1015
Obiceiuri de igenă individuală
- este preocupată de propria sa persoană
- somnul este diminuat cantitativ şi calitativ populat de coşmaruri
- durata somnului pe 24 ore: pacienta doarme circa 6-8 ore/noapte
Greutatea corporală: 63 kg
Înălţimea corporală: 1,68 m
Temperatura corpului: 37,4 º C
Comunicare verbală: - limbaj corect, inteligibil
Comunicare nonverbală: - se orientează în timp şi spaţiu, se adaptează uşor la
condiţiile spitaliceşti
Atitudinea familiei faţă de pacientă- manifestă interes faţă de pacientă

IV. Investigaţii paraclinice:

Ecografia tiroidiană:
- tiroida prezintă contur net, cu creşterea circulaţiei la (CFD) color flow doppler.
- la nivelul parenchimului sunt prezente câteva formaţiuni nodulare hipoecogene: 8 mm în
lobul drept şi 6-10 mm în lobul stâng.

Radiografia cervicală: -rectitudine în plansagital

35
 Scintigrafia- arată întreaga glandă hipertrofiată cu contur de organ păstrat şi
hipercaptantă; BEI- iodul extras pe butamol crescut.
Reflexograma achiliană -durata contractiei musculare dupa percuția tendonului este
scurta, sub 250-300 m/s.
Radiografia de sea turceasca–glanda hipofiza crescută.
Radioiodocaptarea tiroidiana (RIC) - crescuta (N=0-4, 5% la 10min, 20+/- 5% la 2
ore și 40+/-5% la 24 ore) .
Exoftalmometrie –apex cornean 19,4 mm – Interpretare – exoftalmie medie .

Pacienta prezintă funcţii vizuale şi auditive în conformitate cu vârsta:

-TA= 160/70 mm Hg
-P =92 bat/min, tahicardie
-R = 19 resp/min
-T C=37,4ºC, G=50 Kg, H=1,68 m, IMC 17,72

REZULTATELE ANALIZELOR DE LABORATOR ALE PACIENTEI M.R 62 ANI

Nr crt DATA ANALIZA VALOAREA VALOAREA

CERUTĂ OBŢINUTĂ NORMALĂ
1 08.02.2019 Hemoglobina 13,2 g% 14-16 g%
2 Leucocite 7800mm³ 4000-
10.000mm³
3 VSH 23 mm/h 24h: 25-50mm
2h:5-10 mm
4 Hematocrit 46% 45%
5 Glicemie 88mg/dl 80-120mg/dl
6 Uree 32mg/dl 20-50 mg/dl
7 Creatinina 1,0 mg/dl 0,6-1,2 mg/dl
8 Bilirubina totală 0,6 mg/dl 0,6-1,0 mg/dl
9 TGO 28 U/L 2-20 U/L
TGP 17 U/L 2- 16 U/L
10 Fibrinogen 488 mg/dl 200-400mg/dl
11 Ac.anti TPO 101 0-100
12 TSH 0,3 mU/l 0,6-4,6 mU/l
13 T3 5,52 nmol/l 1,2-3,2 nmol/l
14 T4 188,2 nmol/l 60-182nmol/l
15 FT3 7,22 pmol/ 4-6,7 pmol/l
16 FT4 24,2 pmol/ 12-22 pmol/l
17 Hemocultura Cultura- Cultura-
negativă, pe negativă
mediile uzuale
şi selective în
condiţii de

36
 aerobioză nu s-
au dezvoltat
germeni
patogeni
ANALIZA DATELOR PE NEVOI DE ÎNGRIJIRE
PE TOATĂ DURATA SPITALIZĂRII M.R 62 ANI

NEVOI AFECTATE MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună
circulaţie
2. Nevoia de a bea şi a mânca
3. Nevoia de a elimina
Manifestări: Tahicardie, puls aritmic, stare de
oboseală nejustificată, tegumente reci.
Sursa de dificultate: cunoştinţe insuficiente
despre boală, teamă.
Manifestări: Apetit mărit,dificultăţi de a
respecta dieta recomandată, ingestie de
alimente ce depăşesc nevoile organismului.
Sursa de dificultate: insuficiente cunoştinţe
despre valorile nutritive ale alimentelor,
obiceiuri alimentare deficitare.
Manifestări: Scaune dese, oligomenoree,
transpiraţii excesive.
Sursa de dificultate: dezechilibru endocrin

Manifestări: Tremor, mâncărimi la nivelul

4. Nevoia de a evita pericolele
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni
6. Nevoia de a comunica
întregului corp, proeminenţa guşii
mobilitate redusă.
Sursa de dificultate: incapacitatea de a
înţelege boala, perturbarea stimei de sine,
afectarea cartilajului articular.
Manifestări: Nervozitate, iritabilitate, somn
insuficient calitativ şi cantitativ cu coşmaruri.
Sursa de dificultate: Stare depresivă, lipsa de
cunoştinţe a mijloacelor de favorizare a
somnului.
Manifestări: Anxietate
Sursa de dificultate: insuficiente cunoştinţe
despre boală.

Manifestări: Păr murdar, gras, urechi

7. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a murdare, urechi neîngrijite.
proteja tegumentele şi mucoasele Sursa de dificultate: anxietate

Manifestări: Inactivitate, plictiseală,tristeţe.

8. Nevoia de a se recrea
Sursa de dificultate: neplăcerea de a efectua
activităţi recreative.
9. Nevoia de a învăţa cum să-ţi Manifestări: Lipsa de informaţii, nesiguranţa,
păstrezi sănătatea frica de necunoscut, lipsa interesului de a
învăţa.
37
 Sursa de dificultate: lipsa de cunoştinţe, lipsa
interesului de a învăţa.

38
 PLAN DE ÎNGRIJIRE
PACIENTA M.R 62 ANI DIAGNOSTICATĂ CU BOALA BASEDOW

Nevoia Diagnostic
Obiective Intervenţii de nursing Evaluare
afectată de nursing
1. Nevoia de a Modificări ai Pacienta să prezinte Intervenţii autonome: În urma îngrijirilor
respira şi a parametrilor vitali un ritm AV fiziologic, -asigur un microclimat corespunzător cu o cameră acordate, pacienta
avea o bună din cauza cunoştinţe ritmic, iar starea de liniştită, lipsită de excitanţi cu o temperatură optimă (în reuşeşte să îşi
circulaţie insuficiente despre oboseală să fie jur de 22ºC), umiditate adecvată (70%); menţină circulaţia
boală, teamă, ameliorată. -asigur o comunicare adecvată cu pacienta încercând ca adecvată şi respiraţia
manifestat prin Pacienta să nu mesajul verbal să fie cât mai clar şi pe înţelesul doamnei; în limite fiziologice
tahicardie, puls prezinte modificări ale -ascult pacienta cu atenţie lasand-o sa-şi exprime Ora 1000
39

aritmic, stare de TA. sentimentele şi să spună ce o preocupă; R- 19 resp/min

oboseală Pacienta să îşi menţină -încurajez pacienta, asigurand-o că starea ei de sănătate se P – 92 bat/min
nejustificată. funcţiile cardiorespira- va ameliora în urma tratamentului; TA -160/90 mm Hg
torii la nivel optim. -asigur pacientei repaus la pat
-asigur pacientei un aport optim de lichide pe 24 h Ora 1600
-informez aparţinătorii asupra stării de sănătate a R- 17 resp/min
pacientei şi îi învăţ să nu îi aducă veşti proaste care o pot P – 68 bat/min
nelinişti TA -125/80 mm Hg
-învaţ pacienta să poarte haine lejere pentru a nu stânjeni
circulaţia
-măsor funcţiile vitale de cel puţin 2 ori pe zi şi notez

39
 valorile obţinute în FO
Intervenţii delegate:
-administrez medicamentele indicate de medic,
respectând doza, ritmul şi calea de administrare urmărind
şi eventualele efecte secundare
-la indicaţia medicului administrez pacientei medicaţia
fragmentată astfel:
Carbimazol 60 mg/zi, după masă per oral,
Iodură de potasiu în doza unică, 130mg/zi
după masă cu cantitate mare de apă, per oral,
40

Propanolol 40 mg, 3×1/2/zi per oral.

Indapamid 1,5mg 1 tb / zi – dimineața
-la indicaţia medicului s-au recoltat pacientei examen de
sânge pentru: hemoleucogramă, ionograma, uree,
creatinina, glucoza, calciu,nivelul de ACTH din organism
examen de urină pentru dozări hormonale.
-însoţesc pacienta la indicaţia medicului pentru efectuarea
de EKG, radiologie toracică.
2.Nevoia de a Alimentaţie Pacienta să cunoască Intervenţii autonome: Pacienta s-a hidratat
bea şi a mânca exagerată cantitativ dieta recomandată în -explic pacientei importanţa unei alimentaţii adecvate şi şi alimentat pe
şi calitativ cauzată de afecţiunea sa. necesitatea unei hidratări corespunzătoare perioada spitalizării
insuficiente -determin funcţiile vitale şi vegetative şi le notez în FO conform indicaţiilor.
cunoştinţe despre -acţionez pentru creşterea aportului de potasiu prin:
40
 valorile nutritive ale încurajarea consumului alimentelor care conţin potasiu Pacienta nu refuză
alimentelor, obice- ( citrice, pepene galben, babana, cartofii,fasole) regimul impus și a
iuri alimentare defici- -calculez bilanţul ingesta-excreta pe 24 h înțeles necesitatea
tare.manifestată prin: -administrez pacientei alimentaţie pasată, semisolidă, regimului alimentar.
-apetit mărit hipocalorică, hiposodică
-dificultate de a -servesc pacienta cu alimente prezentate atrăgător şi Bilanțul ingesta
respecta dieta împreună alcătuim regimul alimentar. excreta se
recomandată - căntăresc zilnic pacienta. normalizeaza după a
-ingestie de alimente Intervenţii delegate: 4-a zi de spitalizare
ce depăşesc nevoile -la indicaţia medicului se colaborează cu dieteticianul şi
organismului familia pacientei Greutatea se
41

-montez o PEV cu SG 5% 500 ml şi SF 0,9% 500ml. menține constantă pe

Thyrozol 5 mg 1/2×2/zi oral, perioada spitalizării.
Antacid 3 tab/zi
- vitaminoterapie cu: Vitamina B12 1 f/zi i.m, Rata metabolică
VitaminaB6 1 f / zi im bazală: 1169 kcal/zi
Vitamina C 200 3 tab/zi p.o
3.Nevoia de a Obişnuinţe Pacienta să prezinte o Intervenţii autonome: Tegumentele
elinina alimentare stare de bine cu un -asigur pacientei un mediu corespunzător pacientei se menţin
defectuoase cauzate tranzit intestinal -ajut pacienta să îşi menţină tegumentele şi mucoasele intacte.
de dezechilibrul fiziologic și fără curate şi uscate.
nutrițional,manifesta transpiraţii. -fac toaleta tegumentelor ori de câte ori este necesar. Tranzitulintestinal se
te prin: scaune dese. -schimb lenjeria de pat şi de corp. normalizează dupa a
41
 -învăţ pacienta să suporte numai lenjerie absorbantă din 3-a zi de spitalizare
bumbac, asigur îmbrăcăminte uşoară şi comodă pacientei,
Disconfort datorită menţin o igenă riguroasă a tegumentelor insistând mai
transpiraţiilor mult în zona plicilor. Intrări
excesive. -monitorizez funcţiile vitale şi bilanţul hidric pe 24 h Lichide - 2000 ml
-administrez lichide calde în cantitate suplimentară pentru Alimente - 1000ml
a evita deshidratarea. Metabolism-300ml
-execut bilanţul hidric al pacientei măsurând raportul Ieşiri
ingesta-excreta zilnic Urina - 2500ml
Intervenţii delegate: Scaun - 400ml
-continui schema terapeutică în doza și orarul stabilit de Transpirații-300 ml
42

medic. Pierderi insensibile

- urmăresc efectul terapeutic al tratamentului și informez - 600ml
medicul de orice schimbare survenită în starea pacientei.
4.Nevoia de a Vulberabilitatea faţă Pacienta să Intervenţii autonome: Pacienta acuză dureri
evita pericolele de pericole cauzată de beneficieze de un -ajut pacienta să descrie starea de disconfort pe care o vii la nivelul
incapacitatea de a în- mediu de siguranţă. simte datorita pruritului generalizat,evaluez caracteristi- genunchilor dar care
ţelege boala, pertur- cile mâncărimii: intensitate, durată, frecvenţă, iradiere, cedează la tratament.
barea stimei de sine. Pacienta sa fie factorii care îi cresc sau îi diminuează intensitatea.
manifestată prin: echilibrată psihic. -voi manifesta înţelegere faţă de suferinţa pacientei.
-tremor, -recomand pacientei repaus la pat cât mai mult timp.
- mâncărimi la nive- -ofer pacientei informaţii despre modul de producere a Pacienta a înțeles
lul întregului corp stării de diconfort. toate informațiile
42
 - proeminenţa guşii, - ofer informații cu privire la tratament( ritmul de primite și respectă
- exoftalmie. administrare şi efectul medicamentelor) întocmai regimul de
- identific hipovolemia şi semnele de deshidratare prin viată impus pentru a
Durere articulară la măsurarea TA şi a pulsului în decubit, şezând şi preveni eventualele
nivelul genunchilor, ortostatism. complicații.
cauzată de afectarea - asigur condiţii de mediu adecvate, înlăturând factorii
cartilajului articular , negativi care ar putea influenţa starea pacientei Funcțiile vitale se
manifestată prin - liniştesc şi încurajez pacienta, explicându-i toate mențin în limite
mobilitate redusă tehnicile la care va fi supusă. normale
- ajut pacienta în satisfacerea nevoilor fundamentale şi îi
explic că toate sunt necesare pentru a putea obţine o stare
43

de satisfacţie corespunzătoare.
- educ pacienta cu privire la modul în care trebuie să-și
îngrijească ochii pentru preveni lezarea corneei și anume :
 purtarea ochelarilor fumurii pentru reducerea
intensităţii luminii, protecţia împotriva vântului şi a
curenţilor, permite camuflarea exolftamiei;
 pacientul este sfătuit să doarmă cu capul mai sus
(două perne) ceea ce permite reducerea edemului
palpebral;
Intervenţii delegate:
- administrez la indicaţia medicului antiinflamatorii şi
miorelaxante: Diclofenac 50mg 2 tb / zi
Mydocalm50mg 3tb / zi,
43
 - pentru menţinerea umidităţii corneei se aplică comprese
îmbibate în serfiziologic.

5.Nevoia de a Stare de tensiune Pacienta să Intervenţii autonome: Pacienta a dormit 1 h

dormi şi a se psihică cauzată de beneficieze de confort -învăţ pacienta să practice exerciţii de relaxare în cursul zilei iar
odihni starea depresivă, lipsa psihic, să beneficieze -aerisesc salonul în care se află pacienta menţinând o noaptea 6h.
de cunoştinţe a de somn temperatură ambiantă de 20 º C În urma
mijloacelor de corespunzător -observ şi notez calitatea, orarul somnului, gradul de intervenţiilor
favorizare a vantitativ şi calitativ satisfacere a celorlalte nevoi aplicate, calitatea şi
somnului,manifestată -creez un climat de încredere, încurajez şi liniştesc cantitatea somnului
44

prin nervozitate, pacienta pentru a-şi recăpăta echilibrul psihic s-au mai imbunătăţit,
iritabilitate , ore -observ şi notez toate schimbările ce survin în pacienta are un somn
insuficiente de somn stareapacientei odihnitor, cu
insoțit de coșmaruri. -asigur pacientei pe cât posibil liniştea nocturnă prin ameliorarea
înlăturarea posibilelor surse de zgomot (uşi, radio, TV) coşmarurilor.
-întocmesc cu pacienta un program de somn
corespunzător vârstei
-asigur pacientei îmbrăcăminte lejeră, curată atât cât a
fost posibil.
- indrum pacienta să practice tehnici de relaxare, exerciţii Starea de tensiune se
respiratorii înainte de culcare. ameliorează dupa 24

44
 -apreciez somnul pacientei din punct de vedere cantitativ ore de la inceperea
şi calitativ. tratamentului
Intervenţii delegate:
-la indicaţia medicului administrez :
Hidroxizin 25m g 4 tb/zi-p.o .
Bromazepam 1,5 mg 1 tb /zi – p.o.-seara la culcare
6. Nevoia de a Alterarea Pacienta să se poată Intervenţii autonome: Pacienta devine
comunica comunicării, afirma să aibă -favorizez adaptarea pacientei la mediul spitalicesc, încrezătoare în
datorită afecţiunii percepţie pozitivă asigurând un climat de calm şi securitate. echipa medicală şi în
tiroidiene, despre sine. -încurajez pacienta să discute despre teama şi anxietatea evoluţie favorabilă a
manifestată prin ei cu privire la evoluţia bolii. bolii.
45

anxietate, cunoştinţe Pacienta să fie ferită -prevăd o perioadă de timp zilnică pentru a permite
insuficiente despre de pericole. pacientei să îşi exprime sentimentele şi să fie sigură de Gradul de axietate se
boală. prezenţa mea. reduce de la o zi la
-explic pacientei calm, folosind cuvinte simple tehnica alta.
tuturor examinărilor clinice şi paraclinice.
-încurajez pacienta să comunice cât mai mult cu membrii
familiei sale, cât şi cu personalul medical.
-informez pacienta şi familia acesteia cu privire la
metodele avansate de tratament şi rezultatele excelente
ale acestora.
-dau posibilitatea pacientei de a-şi exprima nevoile,
sentimentele, dorinţele sale.
45
 -cercetez posibilităţile de comunicare ale pacientei şi
furnizez noi mijloace de comunicare.
-învăţ pacienta să utilizeze mijloace de comunicare
conform posibilităţilor sale.
-ajut pacienta să-şi identifice posibilităţile sale de a
asculta.
Intervenţii delegate:
-transmit medicului toate informațiile primite în urma
discuțției cu pacienta și continui terapia medicamentoasă.
7.Nevoia de a fi Carenţa de igenă Pacienta să-şi Intervenţii autonome: Pacienta a înţeles
curat , îngrijit, cauzată de anxietate, redobândească stima -aerisesc salonul în care se află pacienta zilnic de 2 ori pe regulile de prevenire
46

de a proteja manifestată prin: de sine. zi şi ori de câte ori este nevoie. a infecţiilor şi le-a
tegumentele și -păr murdar, gras -pregătesc materialele necesare în funcţie de starea respectat pe toată
mucoasele. -urechi murdare, Pacienta să prezinte generală a pacientei şi efectuează toaleta regiunii. perioada spitalizării.
neîngrijite tegumentele şi -asigur temperatura camerei de 20-22º C, şi a apei de 37-
mucoasele curate și 38ºC.
integre . -asigur pacientei în permanenţă lenjerie de pat şi corp
curată.
-ajut pacienta să se îmbrace şi să-şi facă toaleta cavităţii Pacienta acceptă
bucale, să îşi taie unghiile. ajutorul în acordarea
-conştientizez pacienta în legătură cu imprortanţa îngrijirilor .
menţinerii curate a tegumentelor pentru evitarea
complicaţiilor. Pacienta a fost
46
 -asigur menţinerea tegumentelor într-o perfectă stare de igenizată pe tot
igenă prin toaleta zilnică pe regiuni. parcursul internării a
-urmăresc permanent starea tegumentelor şi mucoaselor fost cooperantă,
pacientei. chiar a simţit plăcere
-explic pacientei necesitatea acordării îngrijirilor igenice. în a face baie.
-ajut pacienta în funcţie de starea sa generală să-şi facă
baie sau duş sau dacă nu poate îi efectuez toaleta pe
reguni.
-observ intergritatea tegumentelor şi a mucoaselor în
timpul efectuarii toaletei sau a altor tehnici.
-explic pacientei necesitatea intervenţiilor şi o incurajez
47

permanent.
-informez pacienta despre boală şi modul de tratare al
acesteia.
-educ pacienta să nu imprumute şi să nu folosească
obiecte personale ale unei alte persoane.
-folosesc echipament de protecţie pentru îngrijirile
acordate pacientei.
-asigur respectarea intimităţii pacientei prin izolarea
patului cu paravan de restul salonului
-schimb lenjeria de corp şi pat zilnic sau ori de câte ori
este nevoie.
-evit oboseala în timpul efectuarii igenei pacientei
47
 -conştientizez pacienta în legătură cu importanţa
menţinerii curate a tegumentelor pentru prevenirea
complicaţiilor.
-asigur respectarea măsurilor de prevenire a escarelor.
-colaborez cu familia şi infirmiera în satisfacerea acestei
nevoi.
-observ integritatea tegumentelor şi mucoaselor pacientei
în timpul efectuarii toaletei sau altor tehnici

9.Nevoia de a se Neadaptarea la rolul Pacienta să prezinte o Intervenţii autonome: Pacienta se uită la

recrea de bolnav şi boala bună stare de -am explorat ce activităţi recreative îi produc plăcere TV, dar numai la
48

cauzată de neplăcerea dispoziţie şi să îşi pacientei. imagini fără a

de a efectua activităţi recapete încrederea în -am antrenat pacienta în activităţi recreative amenajând înţelege. Îi place
recreative,manifestată forţele proprii. camera de recreere: vizionare TV, audiţii muzicale. totuşi să asculte
prin: -am notat reacţiile şi manifestările pacientei cu referire muzică la căşti.
- inactivitate, directă la starea de intoleranţă.
- plictiseală, Pacienta să prezinte -explorez ce activităţi produc plăcere pacientei şi le Pacienta a descoperit
- tristeţe. interes pentru planific împreună cu aceasta şi stabilesc dacă aceste audițiile muzicale ca
activitățile recreative activităţi sunt în concordanţă cu starea fizică şi psihică a fiind plăcute, chiar
pacientei. încearcă să
-organizez activităţi specifice vârstei notez reacţiile şi fredoneze.
manifestările pacientei cu privire la starea sa de
plictiseală sau tristeţe. Dispoziţie bună spre
48
 -câştig încrederea pacientei şi o ajut să depăşească ameliorare.
momentele dificile.
-păstrez consecvenţa în planificarea şi organizarea
activităţilor şi asigur o creştere graduală a dificultăţilor
acestor activităţi.
-am supravegheat permanent pacienta, punându-i în
valoare capacităţile, talentele şi realizările.
-am dat posibilitatea pacientei să ia singură decizii şi să-şi
exprime dorinţele, emoţiile
-am antrenat bolnava în diferite activităţi care să-i dea
sentimentul de utilitate.
49

-stimulez bolnava în efectuarea unor activităţi prin

stabilirea unui program de activităţi agreate de bolnavă
pentru a preveni plictiseala.
-previn izolarea pacientei prin stimularea relaţiilor
interpersonale. TSH=0,6 U/L
-supraveghez permanent pacienta, punându-i în valoare T3=3,2 nmol/l
capacităţile, talentele şi realizările. T4=172 nmol/l
-ajut pacienta să identifice posibilităţile sale de a asculta. FT3=6,7 pmol/l
Intervenții delegate : FT4=22,3 pmol/l
- recoltez produse bilogice pentru monitorizarea Colesterol=245mg/dl
raspunsului pe care organismul îl are la tratamentul Trigliceride=205mg/dl
inițiat..
49
 9.Nevoia de a Lipsa de cunoştinţe, Pacienta să acumuleze Intervenţii autonome: Pacienta a înţeles
învăţa cum să- priceperi, deprinderi cunoştinţe noi. -informez pacienta despre factorii favorizanţi ai bolii şi importanţa
ţi păstrezi pentru menţinerea consumul de lichide fracţionat . respectării regimului
sanătatea sau recuperarea Pacienta să -evaluez capacitatea pacientei de a înţelege. alimentar şi a unei
sănătăţii cauzată de dobândească atitudini, - pun în legatură pacienta cu echipa de îngrijire vieţi ordonate.
lipsa de cunoştinţe, obiceiuri şi deprinderi -discut cu pacienta tratamentul, alimentaţia şi importanţa
lipsa interesului de a noi. lor în menţinerea stării de sănătate.
învăţa, manifestată -explorez nivelul de cunoştinţe al pacientei privind boala
prin: Pacienta să şi modul de manifestare.
-lipsa de informaţii recunoască evoluția -conştientizez pacienta asupra propriei responsabilităţi
-nesiguranţă nefavorabilă a privind sănătatea.
50

-frica de necunoscut evoluției bolii. -identific obiceiurile şi deprinderile greşite ale pacientei
-lipsa interesului de -corectez deprinderile dăunătoare pentru sănătatea
a învăţa. pacientei.
-explic pacientei tehnicile de tratament
-verific dacă pacienta a înţeles corect mesajul transmis şi
dacă si-a însuşit noi cunoştinţe .
-discut cu pacienta despre complicaţiile afecţiunii şi cum
să se ferească de ele.
-educ pacienta să apeleze la medicul de familie ori de câte
ori apar modificări chiar şi minoare în starea sa de
sănătate- îi explic orarul ți ritmul administrării
medicamentelor , semnele care prevestesc o evoluție
50
 nefavorabilă a bolii, riscurile la care se supune dacă nu
urmează terapia sau face întreruperi ăn schema de
tratament.
- îi explic necesitatea monitorizării indicilor hormonali
periodi, precun și reevaluarile periodice la medicul
endocrinolog.
- educ pacienta să-ți verifice periodic greutatea ,pentru că Pacienta pe perioada
o creștere sau o pieredere bruscă în grreutate poate fi un internării a prezentat
indice în evoluția nefavorabilă a bolii. o creștere ponderală
Intervenții delegate : de 200 g.
- administrez statine în doza recomandată de medic:
51

Atoris 20mg – 1 tb seara

Lipantil160 mg – 1 tb seara

51
 EPICRIZA

Pacienta M.R în vârstă de 62 ani, cunoscută cu antecedente tiroidiene , s-a internat pe

data de 08.02.2019 pentru următoarele manifestări de dependenţă: fatigabilitate, cefalee,
ameţeli la schimbarea din decubit în ortostatism, scădere ponderală 10 kg, insomnie,
tahicardie, respiraţie dificilă la efort, edem anterocervical şi durere la nivelul gâtului.
În urma anamnezei, examenelor clinice și paraclinice se stabilește diagnostul de boală
Basedow .
Datorită intervenţiilor cu rol propriu şi delegat acordate obiectivele de îngrijire au fost
realizate. Pacienta prezintă stare generală bună, afebrilă, tranzit intestinal prezent, micţiuni
fiziologice, mişcare şi postură adecvată, somn fiziologic, odihnitor, echilibrat şi fără
complicaţii.
Plan de recuperare:

- evitarea efortului fizic excesiv;

- alternarea perioadelor de efort cu ceve de repaus;
- evitarea factorilor precipitanţi ai exacerbărilor ( frig, umezeală, noxe respiratorii);
- utilizarea corectă a terapiei;
- controlul lunar la medicul de familie;
- respectarea tuturor recomandărilor date de medic la ieşirea din spital;
- continuarea tratamentului prescris de medic conform reţetei:
- Carbimazol 60mg/zi
- Propanolol 40 mg 3tb ×1/2 zi
- Indapamid1,5mg 1 tb / zi
- Sortis 20mg - 1 tb seara
- Lipantil 160mg - 1 tb seara
- Bromazepam 1,5 mg- 1 tb seara
- reevaluare endocrinologică peste 6 luni; reevaluare cardiologie pentru a stabili
conduita treapeutică antihipertensivă;
- repetarea constantelor hormonale și a profilului lipidic la o lună de la externare .
Educ pacienta asupra măsurilor pe care trebuie să le aplice pentru evitarea
complicaţiilor şi verific dacă a înţeles informaţiile primite.
Întrucât evoluţia a fost favorabilă, pacienta va fi externată în data de 15.02.2019 cu
menţiunea de a respecta întocmai prescripţiile medicale.

52
 CAZUL II

I. Culegerea datelor

Nume: S
Prenume: V
Domiciliu: Judetul Galaţi
Sex: F
Religie: Creştin Ortodox
Naţionalitate: Română
Loc de muncă: casnică
Stare civilă: Căsătorită
Vârsta: 33 ani
Grup sanguin:O(1), Rh (+)
Locuinţa: Comuna Tudor Vladimirescu
Data internării: 03.04.2019
Data externării:10.04.2019

Diagnosticul de internare: Hipertiroidie ,

Tulburare anxioasă .

Diagnosticul principal la externare: Boala Basedow Graves / Tireotoxicoză.

Exoftalmie

Diagnosticul secundar la externare: Spondiloză cervicală,

Anemie .
Motivele internării:
- dureri ale membrelor inferioare şi lombare,
- oboseală accentuată la trezire dimineaţa,
- transpiraţii,
- febră 38,8° C, frisoane,
- senzaţie de greaţă, vărsături,
- senzaţie de ameţeală la ridicarea din poziţie semişezândă,
- inapetenţă, scădere ponderală 10 kg în 2 luni,
- tremurături discrete la nivelul membrelor superioare,
- exoftalmie cu senzația de nisip în ochi.
- dispnee .
53
 II. Informaţii medicale

a) Antecedente heredo-colaterale - fără importanţă

b) Antecedente personale fiziologice – boli ale copilăriei, menarhă 16 ani, o naștere
prematură.
 Antecedente personale patologice: amigdalectomie 2010, hipotiroidism descoperit
imediat după naștere, menstruație neregulată.
Istoricul bolii: Pacienta S.V în vârstă de 33 ani se prezintă la medicul de familie
acuzând o stare de oboseală fizică şi intelectuală mai accentuată dimineaţa, somn neliniştit,
palpitaţii, ameţeli, sughiţ, greaţă, vomă, scădere ponderală marcată (4-5 kg într-o lună), febră
38,8°C, frisoane, disfagie, mialgii, artralgii,asatenie, dispnee. Examenul local evidenţiază
protruzia glogilor oculari,tegumentele sunt eritematoase, foarte dureroase la palpare. A fost
diagnosticata în urmă cu 8 ani cu hipotiroidism însă din lipsă de timp şi neglijenţă aceasta nu
s-a mai preocupat să îsi mai facă periodic controlul atâa a constantelor hormonale cât și cel de
specialitate. În urma unui examen local amănunţit al pacientei medicul de familie îi sugerează
să se prezinte îa secţia de Endocrinologie pentru investigații.
Istoricul socio-cultural: Pacienta S.V locuieşte împreună cu soţul copilul şi mama
într-un în Comuna Tudor Vladimirescu într-o casă cu 4 camere plus dependințe. Este casnică ,
dar lucrează pământul pe care îl are în proprietate de la părinți.
c) Medicamente administrate înaintea internării:
-automedicație Euthyrox100mg2tb/zi, antiinflamatorii, analgezice.
III. Examen clinic general

Capul
- tegumente şi mucoase palide, uşoară hiperestezie la atingere.
- ochi încercănaţi,inroșiți , cu deschiderea fantei palpebrale .
- fose nazale libere.
- păr scurt, îngrijit.
- işi face igena cavităţii bucale.
Trunchi
- tegumente calde, roz, fără semne particulare.
- intoleranţă la cald, toleranţă crescută la frig.
- ţesut celular adipos absent, pliu abdominal 2 cm.
Membre
-fără semne particulare.
-unghii friabile cu striațiuni transversale.
Sistem osteoarticular

54
 - mobilitate articulară păstrată prezintă însă senzaţie de oboseală musculară.
- dificultate în deplasare din cauza artralgiilor,mialgiilor.
Sistem ganglionar
-uşor palpabil, mobili, uşor dureroşi la palpare.
Aparat respirator
- torace normal conformat, cu mişcări respiratorii simetrice.
- amplitudini profunde.
- murmur vezicular prezent în ambele arii pulmonare.
- respiraţia= 15 respiraţii/min ritmică, superficială de tip costal superior.
Aparat cardiovascular
- loja precordială normal conformată.
-cord în limite normale, zgomote cardiace ritmice, accelerate.
-TA-145/100mmHg, P-80 bat/min, palpat la arterele periferice, ritmic.
- puls perceptibil, şoc apexian prezent în spațiul V intercostal.
Aparat digestiv
- abdomen suplu la palpare, punctul cistic sensibil.
- splina nepalpabilă, limba umedă.
- apetit exagerat.
- tranzit intestinal prezent.
- ficat şi splină în limite normale.
Aparatul renal
- loje renale libere, nedureroase, micţiuni frecvente.
- manevra Giordano-negativă.
Sistem nervos
-ROT prezent bilateral, fără semne de iritaţie meningeană.
-prezintă tremurături discrete la nivelul membrelor superioare.
Sistemul endocrin-glanda tiroidă mărită

 Elemente de igenă

Legate de alimentaţie
- inapetenţă din cauza greţurilor manifestată prin scădere ponderală de la 71 kg la 67
kg în decurs de 2 luni.
- alimentaţie inadecvată din cauza modificărilor hormonale.
Legate de eliminare
55
 Scaun
-tranzitul inestinal este prezent, scaunele sunt în număr de 1/zi, dimineaţa de cele mai
multe ori .Mai sunt și episoade de 1 scaun la 2-3 zile.
Micţiuni
- micţiuni fiziologice, 5-6 zi.
- urina are culoare galben deschis până la galben închis, de aspect normal, clar.
- mirosul este de urină proaspătă .
- reacţia este acidă > cu Ph-ul 5,7; densitate -1018.
- diureza 1300 ml(anamnestic);
Menstruație - flux menstrual neregulat.
Legate de odihna individuală
- somnul este agitat, superficial , întrerupt.
-durata somnului pe 24 ore: pacienta doarme circa 5-6 ore /noapte.
Comunicare verbală-limbaj corect, inteligibil
Comunicare nonverbală- se orientează în timp şi spaţiu, se adaptează uşor la condiţiile
spitaliceşti.
Atitudinea familiei faţă de pacientă-manifestă interes faţă de pacientă
Pacienta prezintă funcţii vizuale şi auditive în conformitate cu vârsta:
- TA= 145/100 mm Hg
- P = 80 bat/min, tahicardie
- R = 15 resp/min
- T C= 38,8ºC, G=50 Kg, H=1,67 m, IMC 17,93

IV . Investigații paraclinice
Ecografie tiroidiană:
- tiroida prezintă contur net
- la nivelul parenchimului sunt prezente câteva formaţiuni nodulare
hipoecogene: 8 mm în lobul drept şi 6-10 mm în lobul sâng
Ecografie abdominală+ pelvis:
- ficat:consistență redusă cu lob cudat 1,2cm,ecodens,LDH 14 cm,LHS 7,1 cm.
- splina dimensiuni : 12/6/5 cm , leziuni focale absente
- colecist : absent
- pancreas: - contur regulat ,structură omogenă
- leziuni focale absente
- rinichi dr : dimensiuni normale

56
 - rinichi stg : dimensiuni normale
- uter : corp uterin deplasat înapoi cu contur regulat, trompa uterină cu struc-
tură neomogenă de 7/7cm, col înschis, anexe suple, nepalpabile, fundurile de sac vaginale
suple.
- vezica urinară: - pereți cu grosime normală
- conținut transonic pur
Radiografie cervicală- arată calcifieri ale glandei.
Scintigrafie - arată intreaga glandă hipertrofiată cu contur de organ păstrat şi hipercap-
tantă cu o curbă a iodocaptării tipică (fixare ridicată în prima oră, urmată de o descreştere
rapidă ,, în pantă de fugă,, ca expresie a utilizării iodului rapid în cursul sintezei tiroxinei).
Examen oftalmologic:
- la inspecție -deschiderea fantei palpebrale,protruzia globilor oculari bilateral.
- la plpare – edem palpebral.
 Exoftalmomerie – apex cornean de 24 mm.
Interpretare – exoftalmie mare .

REZULTATELE ANALIZELOR DE LABORATOR ALE PACIENTEL S.V 33 ANI

Nr.crt Data Analiza Cerută Valoarea obţinută Valoarea normală
1 03.04.2019 Hemoglobina 13,1 g% 14-16 g%
2 Leucocite 4800mm³ 4000-10000 mm³
3 VSH 13 mm/h 24h: 25-50 mm
2h: 5-10 mm
4 Hematocrit 47% 45%
5 Glicemie 90mg/dl 80-120mg/ dl
6 Uree 31mg/dl 20-50 mg/dl
7 Creatinina 0,8 mg/dl 0,6-1,2 mg/dl
8 Bilirubina Totală 0,8 mg/dl 0,6- 1,0 mg/dl
9 TGO 26U/L 2-20U/L
TGO 20U/L 2-16U/L
10 Fibrinogen 492 mg/dl 200-400 mg/dl
11 T.Quick 13,2 sec 12-14 sec
T.Howell 1min 46 sec 1min30sec-
2min30 sec
12 AntiTPO 102 0-100
13 T3 4,9 1,2-3,2nmol/l
14 T4 191 60-182 nmol/l
15 FT3 8,1 4-6,7 pmol/l
16 FT4 26 12-22pmol/l
17 TSH 1,1 0,6-4,6mU/l
18 Colesterol 179mg/dl 150-200 mg/dl
19 Trigliceride 98mg/dl 75-150mg/dl
20 Examen urină Normal Normal
21 Hemocultură Cultura-negatvă, pe Cultura-negativă
mediile uzuale şi
57
 selective în condiţii
de aerobioză nu s-au
dezvoltat germeni
patogeni

 Alte investigaţii paraclinice

Radiografia Toracică- trahee şi mediastin normal prezentate.

Pasajul baritat- arată situaţia esofagului fără modificări.
Reflexograma Achiliană - durata contracţiei musculare după percuţia tendonului este
scurtă, sub 250-300 ms
Radiografia de Sea Turcească-glanda hipofiză crescută.

ANALIZA DATELOR PE NEVO FUNDAMENTALE ALE PACIENTEI S.V. 33 ANI

58
 NEVOI AFECTATE
1.Nevoia de a respira şi a
avea o bună circulaţie
2.Nevoia de a bea si a mânca
3.Nevoia de a elimina
4.Nevoia de a se mişca şi a
avea o bunăpostură
5.Nevoia de a menţine
temperatura în limite
normale
6.Nevoia de a fi curat,
îngrijit, de a priteja
tegumentele şi mucoasele
7.Nevoia de a se îmbrăca şi a
se dezbrăca
8.Nevoia de a dormi şi a se
odihni
9.Nevoia de a evita pericolele
10.Nevoia de a comunica
11.Nevoia de a acţiona
conform propriilor
convingeri şi valori, de a
practica religia
12.Nevoia de a fi preocupat în Sursa de dificultate: anxietate, dependență la nivelul
vederea realizării
MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ
Manifestări: valori tensionale peste limita fiziologică,
senzaţie de sufocare
Sursa de dificultate: dezechilibru endocrin.
Manifestări: aport caloric crescut, pirozis, sete intensă.
Sursa de dificultate: dezechilibru endocrin.
Manifestări: transpiraţii diurne și nocturne ,balonări,
neliniște, tranzit intestinal accelerat.
Sursa de dificultate : dezechilibru tiroidian și ovarian
Manifestări: durere la nivelul membrelor inferioare,
deplasare cu dificultate
Sursa de dificultate: prezenţa tulburărilor vizuale cauzate de
exoftalmie.
Manifestări: Frisoane, temperatura corporală ridicată
38,8°C, tegumente umede, calde.
.Sursa de dificultate: creșterea metabolismului bazal
determinată de creșterea T3
Manifestări: Fatigabilitate, astenie, slăbiciune musculară.
Sursa de dificultate: intoleranţă la efort
Manifestări: dezinteres fata de aspect ,imagine și respectul
de sine.
Sursa de dificultate: incertitudinea evoluției și a
prognosticului bolii.
Manifestări: ochi încercănaţi, insomnie, stres, oboseală
marcată adoarme greu
Sursa de dificultate: anxietate,
Manifestări: durere vie la nivelul gâtului , neliniște ,agitație.
Sursa de dificultate: edem anterocervical
Manifestări: teamă , neliniște , mutism.
Sursa de dificultate: Lipsa de informație.
Manifestăi: frustrări
Sursa de dificultate : anxietate.
Manifestăi: neputință, lipsa motivației
nevoilor fundamentale, tulburări de gândire.

Manifestări: dificultate în a se concentra

13.Nevoia de a se recreea
Sursa de dificultate: anxietate
Manifestări: dorință de cunoaștere a bolii și a tratamentului
14.Nevoia de a învăţa cum să-
acesteia.
şi păstreze sănătatea
Sursa de dificultate: Deficit de cunoştinţe despre afecţiune

59
 PLAN DE ÎNGRIJIRE PACIENTA S.V 33 ANI : BOALA BASEDOW GRAVES CU TIREOTOXICOZĂ

NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢII DE NURSING EVALUARE

AFECTATĂ NURSING
1.Nevoia de a Alterarea respiraţiei
Pacienta să prezinte o Intervenţii autonome: În urma îngrijirilor
respira şi a avea şi circulaţiei din circulaţie adecvată, să - asigur repausul la pat al pacientei şi îi explic care este acordate pacienta a
o bună circulaţie cauza dezechilibrului respire eficient şi să se cauza acestor manifestări. tolerat
endocrin, manifestată observe ameliorarea - aşez pacienta într-o poziţie care să-i favorizeze respiraţia, medicamentul; nu a
prin valori TA peste semnelor clinice. să-i asigure confortul fizic şi expansiunea plămânilor. prezentat reacţii
limita fiziologică . - măsor funcţiile vitale de cel puţin 2 ori/zi şi notez valorile adverse;
Pacienta să îşi menţină obţinute în foaia de observaţie. Pacienta este
funcţiile - hidratez corespunzător pacienta, calculând pierderile de echilibrată psihic.
60

cardiorespiratorii la lichide prin perspiraţie şi transpiraţie. Monitorizez

nivel optim. - educ pacienta să-şi păstreze sănătatea prin evitarea frecvent fucțiile
factorilor nocivi cu influenţă asupra bolii vitale –la 2 ore.
- administrez medicamentele indicate de medic, respectând
doza, ritmul şi calea de administrare, urmărind şi eventualele
efecte secundare. Ora 1800
- arăt paciente iimportanţa exerciţiilor fizice şi respiratorii Funcțiile vitale sunt
pentru creşterea toleranţei la efort a organismului. în limite fiziologice :
- asigur un microclimat corespunzător cu o cameră liniştită, TA 135/95mmHg
lipsită de excitanţi cu o temperatură optimă (în jur de 22° C), AV 78 p / min
umiditate adecvată (70%). R 16 r / min

60
 - pregătes fizic ți psihic pacienta pentru toate investigațiile T0C 38,8 0 C
paraclinice.
Intervenţii delegate:
- a indicaţia medicului administrez pacientei:medicaţie
fragmentată astfel:
Thyrozol 5 mg 1/2 tbx4 /zi, după masă p.o.
KI 130 mg /zi după masă cu cantitate mare de apă p.o
Propanolol 40 mg, 3×1/2/zi per oral,
- la indicaţia medicului s-au recoltat parcientei examen de
sânge pentru: hemoleucogramă, ionogramă, uree, creatinină,
glucoză, calciu, nivelul de ACTH din organism dimineaţa şi Rx toracic și EKG-ul
61

seara şi examen de urină pentru dozări hormonale. – nu înregistrează

- însoţesc pacienta la indicaţia medicului pentru efectuarea modificări.
de EKG, radiografie toracică.
2.Nevoia de a Dezechilibru Pacienta să prezinte Intervenţii autonome: Pacienta s-a
bea și a mânca. nutrițional cauzat de un echilibru -determin înălţimea, greutatea pacientei şi evaluez cantitativ alimentat şi hidratat
dezechilibrul nutrițional în şi calitati, alimentele ingerate pentru evidenţierea pe perioada
endocrin manifestat conformitate cu eventualelor dezechilibre. spitalizării conform
prin creșterea vârsta. - calculez IMC-ul și calculez numărul de kilocalorii în indicaţiilor medicale
aportului caloric, funcție de vârst, greutate , înălțime și sex.
scăderea în greutate, -calculez bilanţul ingesta-excreta pe 24 h
sete intensă. -observ capacitatea pacientei de a se alimenta singură .

61
 -explic pacientei importanţa unei alimentări adecvate şi a Pacienta nu prezintă
unei hidratări corespunzătoare semne de
-conştientizez pacienta asupra importanţei regimului deshidratare,
alimentar şi a consumului de fructe şi legume proaspete pacienta s-a
pentru menţinerea sănătăţii alimentat şi hidratat
-ofer pacientei alimente în cantităţi mici dar cu valoare conform indicaţiilor
nutritivă mare, hiperproteice, hipercarbonate, hiposodate dieteticianului şi a
-asigur un mediu sănătos prin aerisirea camerei, îndepărtarea echipei medicale.
resturilor menajere şi a murdăriei
-realizez un program de îngrijiri care să evite oboseala IMC 17.93
pacientei înainte de alimentaţie Interpretare :
62

-susţin pacienta şi o încurajez oferindu-i un mediu de Subponderal

securitate masa normală: 56-
-educ pacienta să se spele pe mâini înainte şi după fiecare 70 kg (Rata
masă, să renunţe la obiceiuri dăunătoare (cafea, fumat în metabolică bazală:
exces) 1362 kcal/zi)
Intervenţii delegate:
-administrez lichide pe cale parenterală la indicaţia
medicului.
PEVcuSG 5% 500 ml x2 /zi
SF 0,9% 500ml,
-hidratare orală,

62
 - vitaminoterapie B12 1 f/zi i.m.,
Vit C 1tb x/3/zi p.o,
Vit A 1 f x 2/zi p.o.
3.Nevoia de a Durere abdominală Pacienta să prezinte Intervenţii autonome: Tegumentele

elimina cauzată de eliminări fiziologice. - educ pacienta pentru a mânca încet şi a mesteca foarte bine pacientei se menţin
dezechilibrul alimentele indiferent de consistenţă. intacte.
tiroidian și ovarian Pacienta să-şi - educ pacienta pentru a evita conversaţiile în timpul mesei şi
manifestată prin diminueze emisiile de a înghiţii mai puţin aer. În urma
balonare , tranzit gaze şi să nu prezinte - educ pacienta să evite consumul alimentelor care balonează tratamentului şi
intestinal accelerat, disconfort abdominal. (ceapa, leguminoasele). îngrijirilor aplicate,
nelinişte, transpiraţii - recomand pacientei consumul de usturoi care are pacienta încă mai
63

nocturne şi diurne proprietăţi împotiva balonărilor. prezintă transpiraţii

- încurajez consumul de ceaiuri de plante cu efect inhibitor Intrări
asupra balonărilor (anason, coada şoricelului). Parenteral 1500ml
Lichide-1500ml
- educ pacienta pentru stimularea mişcărilor peristaltice,
Alimente-800ml
efectuarea mișcărilor în aer liber cel puțin o oră /zi, activităţi Metabolism-200ml
fizice, gimnastică abdominală, băi de şezut, masajul regiunii
Ieşiri
abdominale.
Urină-2500ml
- execut bilanţul hidric al pacientei măsurand raportul Scaun-350ml
Pierderi insensibile-
ingesta-excreta
500ml
- umăresc emisiile de urină şi materii fecale pentru a observa Transpitație 400 ml
Menstruație 250ml
aspectul, culoarea şi consistenţa acestora.

63
 Intervenţii delegate:
- continui administrarea medicamentelor în doza și orarul
stabilit de medicul curant.
- urmăres efectul terapeutic, dar și eventualele reacții
adverse care pot apărea.
4.Nevoia de a se Alterarea Pacienta să prezinte Intervenţii autonome: Pacienta se
mişca şi a avea mobilităţii cauzată creşterea gradului de - stabilesc gradul de mobilitate al pacientei şi abilitatea de a deplasează cu
o bună postură de prezența dependenţă. se mişca ( mişcări pasive, active, capacitatea de a sta în dificultate, dar se
tulburărilor vizuale şezut, în ortstatism, capacitatea de a se deplasa ). mobilizează uşor
determinate de Pacienta să aibă - învăţ pacienta şi efectuam împreună aceste exerciţii active prin salon.
exoftalmie, manifes- tonusul şi forţa şi pasive fără să provoc apariţia durerii.
64

tată prin durere la musculară păstrată. - asigur igiena tegumentelor şi a lenjeriei de pat şi de corp. Pacienta înţelege
nivelul membrelor - aşez pacienta în pat, respectând diferite poziţii anatomice necesitatea efectuarii
inferioare, deplasare ale diverselor segmente anatomice ale corpului. exerciţiilor şi
cu dificultate. - asigur un mediu de securitate asezând pacienta într-o colaborează în acest
poziţie comodă care să îi faciliteze şi respiraţia. sens.
-păstrez o igenă riguroasă a tegumentelor şi mucoaselor,
observ coloraţia, aspectul şi starea de hidratare a pacientei Durerle își pierd din
-planific un program de exerciţii fizice în funcţie de cauza intensitate odată cu
imobilizării şi de capacitaţile pacientei. administrarea
-liniştesc pacienta când este agitată şi o ajut în satisfacerea tratamentului
nevoilor fundamentale dacă acesta nu poate. antiiflamator.

64
 Intervenţii delegate:
-la indicaţia medicului administrez pentru calmarea durerii
Algifen 500 mg 1 comp x2 /zi p.o
- efectuez masaj la nivelul membrelor şi inferioare cu
unguent antiinflamator .
Clafen50 mg / gr( gel) 1 aplicație seara
5.Nevoia de Hipertermie din Pacienta să prezinte o Intervenţii autonome: În urma îngrijirilor
a-şi păstra cauza disfuncţiei temperatură corporală - asigur repausul la pat al pacientei pe toata perioada febrilă acordate s-a observat
temperatura glandei tiroide în limite fiziologice, - măsor funcţiile vitale şi în special temperatura corporală la scăderea temperaturii
corpului în manifestată prin cu tegumente şi intervale regulate de timp, monitorizând cu atenţie valorile corporale cu 1° C în
limite frisoane, temperatura mucoase integre respective. prima zi , după care
65

fiziologice.
corporală ridicată, -aplic comprese reci pe frunte și extremități, în caz de se normalizează
tegumente umede și temperatură foarte ridicată.
calde. - în caz de frisoane, încălzesc pacienta învelind-o cu una sau Frisonul dispare
mai multe pături. după prima oră de la
- hidratez pacienta permanent în funcţie de bilanţul administrarea
hidroelectrolitic. tratamentului.
- măsor temperatura corporală a pacientei la fiecare oră.
- asigur pacientei repaus la pat pentru conservarea energiei
-aerisesc încăperea şi se asigură o temperatură răcoroasă a
ambientului.
-asigur pacientei îmbrăcaminte lejeră din bumbac și o

65
 schimb ori de câte ori este nevoie.
- schimb lenjeria de ori de câte ori este nevoie.
- menţin igena tegumentelor şi urmăresc temperatura a cărei
valoare o notez în FO.
Intervenţii delegate:
-la indicaţia medicului administrez medicaţie antiemetică:
Paracetamol 500 mg 1 x 3/zi
6.Nevoia de a fi Dificultate în Pacienta să devină Intervenţii autonome: Pacienta a înţeles
curat, îngrijit, efectuarea igenei autonomă în acordarea - asigur condiţii de mediu favorabile pentru acordarea regulile de prevenire
de a proteja din cauza îngrijirilor personale. îngrijirilor pacientei. a infecţiilor şi le-a
tegumentele şi intoleranței la efort - asigur temperatura camerei 20-22° C şi a apei 37-38° C. respectat pe toată
66

mucoasele manifestată prin - ajut pacienta la efectuarea toaletei personale. perioada spitalizării.
fatigabilitate , Pacienta să respecte -identific împreună cu pacienta cauzele şi motivaţia
astenie, slăbiciune prescripţiile de igenă. preocupării pentru aspectul fizic şi îngrijirilor igenice. Pacienta acceptă
musculară. - schimb lenjeria de pat şi de corp ori de câte ori este nevoie ajutorul asistentei în
ajut pacienta în realizarea toaletei zilnice pe care o acordarea îngrijirilor
completez cu pieptănatulde câte ori este nevoie. igenice.
- asigur respectarea intimităţii pacientei prin izolarea patului
cu un paravan de restul salonului. Pacienta a fost a fost
- evit oboseala în timpul efectuarii igenei pacientei igenizată.; pe tot
- conştientizez pacienta în legatura cu importanţa menţinerii parcursul igenizării a
curate a tegumentelor pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi fost cooperantă,

66
 complicaţiilor chiar a simţit plăcere
- observ integritatea tegumentelor şi mucoaselor pacientei în în a face baie.
timpul efectuarii toaletei sau altor tehnici
Intervenţii delegate:
- continui administrarea tratamentului pe toată perioada
spitalizării conform indicațiilor primite.
7.Nevoia de a se Alterarea imaginii Pacienta să-şi Intervenţii autonome: Pacienta nu
îmbrăca şi de sine cauzată de recâştige independenţa - identific imobilitatea şi diminuarea capacităţii pacientei de manifestă interes
dezbrăca incertitudinea de a se îmbrăca şi a se îmbrăca şi dezbrăca. pentru ţinuta
evoluției și a dezbrăca singură, să -respect obiceiurile preferinţele şi apartenenţa religioasă vestimentară, dar
prognosticului bolii se poată încălţa şi privind vestimentaţia pacientei. cooperează la
67

manifestat prin descălţa singură. - supraveghez pacienta şi îi asigur piesele vestimentare procesul de
deznteres faţă de - educ pacienta şi familia acesteia să poarte pise îmbrăcare
aspect, imagine şi Pacienta să-şi exprime vestimentare comode uşor de manipulat şi facilităţi de
respectul de sine. interesul pentru încheiere şi încălţare.
îmbrăcăminte şi - ajut pacienta la procesul de îmbrăcare şi dezbrăcare
încălţăminte folosind mişcări blânde, pline de siguranţă şi protecţie, învăţ
pacienta privind educaţia vestimentaţiei în identificarea
personalităţii.
- notez zilnic interesul pacientei pentru a se îmbrăca şi
dezbrăca.
-explic pacientei legătura dintre ţinuta vestimentară, imagine

67
 şi stima de sine .
- identific capacităţile şi limitele fizice ale pacientei
- acord timp suficient pacientei pentru a se îmbrăca şi
dezbrăca.
-solicit pacientei să se îmbrace, vorbind-i clar, distinct, cu
respect şi răbdare, respectând ritmul acesteia
8.Nevoia de a Tulburarea somnului Pacienta să Intervenţii autonome: Pacienta este
dormi şi a se şi a odihnei din beneficieze de un - recunosc nevoile fiziologice de somn ale pacientei. neliniştită, suspicios
odihni. cauza anxietății număr de ore - învăţ pacienta să respecte programul zi-noapte şi programul dar cooperantă cu
manifestată prin ochi suficiente de somn şi somn-odihnă. echipa de îngrijire.
încercănați, să-şi exprime -înlătur excitanţii aditivi, vizuali, olfactivi şi gustativi, cu
68

insomnie, oboseală diminuarea stării de efecte negative asupra sistemului nervos. Adoarme greu şi se
marcată, adoarme oboseală în decurs de - înlătur posibilele cauze de producere a zgomotelor trezeşte obosită,
greu.. 2-3 zile. ( scârţâit de uşi, robinete deschise, comportamentul celorlalţi agitată după primele
pacienţi, al vizitatorilor). 2 zile de spitalizare..
Pacienta să fie - respect somnul pacientei deoarece somnul reprezintă un
odihnită cu tonus fizic factor terapeutic important.
şi psihic bun în decurs - observ şi comunic medicului dacă perioada de odihnă şi
de 3 zile, să somn sunt suficiente pentru pacientă.
beneficieze de confort - asigur condiţiile de favorizare a somnului; semioscurizarea
fizic şi psihic. indepărtarea factorilor perturbatori şi rog şi ceilalţi membrii
ai echipei la îngrijire să procedeze asemănător.

68
 - observ şi notez calitatea, cantitatea somnului, gradul de Pacienta se simte
satisfacere al celorlalte nevoi. mai liniştită, spune
Intervenţii delegate: că a reuşit să
-administrez pacientei seara la culcare anxiolitice ăn doza adoarmă
recomandată de medic
Alprazolam 0,25 mg 1 tb / seara
9. Nevoia de a Durere din cauza Pacienta să afle despre Intervenţii autonome: Pacienta acuză dureri
evita pericolele edemului starea sa de sănătate, - ajut pacienta să descrie corect durerea şi să adopte poziţii vii la nivelul gâului
anterocervical despre boală să nu fie care să o diminueze. dar care nu cedeazăla
manifestată prin jenă îngrijorată şi să stie la - evaluez caracteristicile durerii: intensitate, durata, calmante. Pacienta
la nivelul gâtului, ce se poate aştepta . frecvenţa, iradierea, factorii care îi cresc sau îi diminuează acuză dureri
69

neliniște, agitație. intensitatea. ocazionale doar la

- voi manifesta înţelegere faţă de suferinţa pacientei. anumite mişcări.
Pacienta să - reduc intensitatea durerii prin aplicarea unor tehnici de Pacienta prezintă
beneficieze de un relaxare. stare de bine fără
mediu de siguranţă pe - recomand pacientei repaus la pat cât mai mult timp. durere.
perioada spitalizării și - ajut pacienta să descrie corect durerea şi să adopte poziţii
să prezinte diminuarea care să o diminueze.
durerilor la nivelul - evaluez caracteristicile durerii: intensitate, durata,
gâtului. frecvenţa, iradiere, factorii care îi cresc sau îi diminuează
intensitatea.
- voi manifesta înţelegere faţă de suferinţa pacientei

69
 - recomand pacientei repaus la pat cât mai mult timp.
- ofer pacientei informaţii despre modul de producere a
durerii, despre ritmul de administrare şi efectul
medicamentelor.
- asigur condiţii de mediu adecvate, înlăturând factorii
negativi care ar putea influenţa starea pacientei.
- liniştesc şi încurajez pacienta, explicându-i toate tehnicile
la care va fi supusă.
- ajut pacienta în satisfacerea nevoilor fundamentale şi îi
explic că toate îngrijirile sunt necesare pentru a putea obţine
o stare de satisfacţie corespunzătoare.
70

Intervenţii delegate:
- administrez la indicaţia medicului antialgice:
Algocalmin 1g/2ml 1 f/ zi adm. im.
10. Nevoia de a Anxietate din cauza Pacienta să-şi exprime Intervenţii autonome: Pacienta devine
comunica lipsei de informaţie temerile, să - favorizez adaptarea pacientei la mediul spitalicesc, încrezătoare în
manifestată prin beneficieze de asigurând un climat de calm şi securitate. echipa medicală şi în
teamă, nelinişte și siguranţa psihologică. - încurajez pacienta să discute despre teama şi anxietatea ei evoluţia favorabilă a
mutism. cu privire la evoluţia bolii. bolii.
Pacienta să comunice - prevăd o perioadă de timp zilnică pentru a permite
eficient cu personalul pacientei să îşi exprime sentimentele şi să fie sigură de
de îngrijire și cu prezenţa mea.

70
 pacientele din salon. - explic pacientei calm, folosind cuvinte simple tehnica
tuturor examinărilor clinice şi paraclinice.
- încurajez pacienta să comunie cât mai mult cu membrii
familiei sale, cât şi cu personalul medical.
- informez pacienta şi familia acesteia cu privire la metodele
avansate de tratament şi rezultatele excelente ale acestora.
- favorizez discuții cu paciente care au acelașii diagnostic și
care prezintă o evoluție favorabilă.
11. Nevoia de a Incapacitatea de a-şi Pacienta să-şi recapete Intervenţii autonome: Pacienta încă
acţiona practica religia din încrederea în sine în - am ajutat pacienta să identifice cauza frustrării. prezintă sentimentul
conform acuza tulburărilor decurs de 3-4 zile. - am căutat modalităţi de practicare a religiei dându-i chiar o de vină și vede boala
71

propriilor anxioase, manifestate cruciuliţă pe care să o poarte. ca pe o pedeapsă.

convingeri şi prin frustrare. Pacienta să aibă o - structurez comunicarea cu pacienta în termeni apropiaţi
valori şi de a
stare psihică bună în acesteia şi sistemului său de valori şi credinţe.
practica
decurs de 3-4 zile - dezvolt cu pacienta o relaţie bazată pe încredere, ceea ce îi
religia.
reduce acesteia sentimentul de izolare şi îi îmbunătăţeşte
starea sa spirituală.
- evaluez implicaţiile spirituale ale bolii şi tratamentului
prescris .
- susţin speranţa pacientei de a face faţă realităţii şi de a o
accepta aşa cum este.
- facilitez comunicarea între pacientă familie sau alţi

71
 apropiaţi ai acesteia T3 = 3,4 nmol/l
T4= 179nmol/l
- învăţ pacienta să vorbească despre schimbările sale să-şi
FT3=7,1pmol/l
asume responsabilităţile TSH=2U/L
FT4= 20pmol/l
- învăţ pacienta să-şi amelioreze adaptarea psiho-socială, să
Hb=13,5%
manifeste optimism. Ht=47%
VSH=10mm/h
Intervenții delegate :
Leucocite=4900mm3
- recoltez produse biologice pentru a obține informaţii de
bază privind buna funcţionare a organelor, cât şi stadiul de
dezvoltare a anumitor afecţiuni trădate de valorile probelor
indicate de medical specialist.
12. Nevoia de a Incapacitatea de a Pacienta să-şi recapete Intervenţii autonome: Pacienta prezintă o
72

fi preocupat lua decizii singură încrederea în sine în - am identificat prin observaţii cauza neputinţei pacientei. ameliorare a stării
în vederea din cauza anxietăţii, următoarele zile. - observ starea generală a pacientei şi comportamentul său. sale, a stimei de sine,
realizării. dependenţa la - ajut pacienta să-şi exprime sentimentele privind problema iar sentimentele de
nivelul nevoilor sa. inutilitate şi
fundamentale - pun în valoare capacităţile, talentele şi realizările anterioare inferioritate au
manifestata prin ale pacientei. scăzut în intensitate.
neputinţă. Pacienta să poată reali- - discut cu pacienta pentru a evalua starea de spirit a acesteia.
za şi aprecia obiectiv - stimulez pacienta să-şi exprime sentimentele, să comunice
activităţile sale în cu familia şi echipa medicală.
următoarele zile. - stimulez pacienta în efectuarea unor activităţi care să-i
înlăture sentimentul de inutilitate şi inferioritate.

72
 Alterarea capacităţii - încurajez pacienta să aibă încredere în echipa medicală şi Pacienta se implică
de realizare din forţele proprii în lupta cu boala. în stabilirea
cauza tulburării de - învăţ pacienta tehnici de afirmare de sine, de comunicare, legăturilor cu cei din
gândire manifestată de relaxare. jur
prin lipsa motivaţiei. - culeg informaţii pertinente, succinte, cu amănunte de la
pacientă, familie sau din documentele acesteia.
- ajut pacienta săidentifice motivele dificultăţilor sale
- încerc să aflu date de la familia acesteia despre anturaj, sau
alte atitudini nefavorabile care au contribuit la declanşarea
bolii.
13. Nevoia de a Intoleranţa la Pacienta să prezinte o Intervenţii autonome: Pacienta este
73

se recreea. activităţi de recreere stare de bună - am explorat ce activităţi recreative îi produc placere interesată se
din cauza anxietăţii dispoziţie în zilele pacientei. informații desprea
manifestată prin următoare - am antrenat pacienta în activităţi recreative amenajând afecțiunea sa și cere
dificultate în a se camera de recreere: vizionare TV, audiţii muzicale. reviste sau orice altă
concentra. - am notat reacţiile şi manifestările pacientei cu referire sursa de informare
directă la starea de intoleranţă. pentru a citi.
- explorez ce activităţi produc plăcere pacientei şi le planific
împreună cu aceasta şi stabilesc dacă aceste activităţi sunt în
concordanţă cu starea fizică ţi psihică a pacientei. Dispoziţie este bună
- organizez activităţi specifice cu vârsta pacientei. spre ameliorare.
- notez reacţiile şi manifestările pacientei cu privire la starea

73
 sa de plictiseală şi tristeţe. Pacienta își stabilește
- câştig încrederea pacientei şi o ajut să depăşească un program pentru
momentele dificile. activitățile zilnice pe
- păstrez consecvenţa în planificarea şi organizarea perioada spitalizării ,
activităţilor şi asigur o creştere graduală a dificultăţii acestor care constau în
activităţi. plimbări în aer liber
- am supravegheat permanent pacienta, punându-i permanent în curtea spitalului,
în valoare capacităţile, talentele şi realizările. socializare cu
- am dat pacientei posibilitatea pacientei să ia singură decizii diferite paciente pe
şi să-şi exprime dorinţele, emoţiile. teme culinare sau pe
- am antrenat bolnava în diferite activităţi care să-i dea teme vestimentare .
74

sentimentul de utilitate.
- stimulez bolnava în efectuarea unor activităţi prin stabilirea Pacienta citește din
unui program de activităţi agreate de bolnavă pentru a revistele pe care i le-
preveni plictiseala. am pus la dispoziție
- previn izolarea pacientei prin stimularea relaţiilor (Viața medicală)
interpersonale.
- supraveghez pacienta permanent, punându-i în valoare
capacităţile, talentele şi realizările.
- ajut pacienta să identifice posibilităţile sale de a asculta, de
a schimba idei cu alte paciente, de a creea legături
semnificative.

74
 Intervenții delegate:
- administrez antiroidiene după noua schemă de tratament la
indinațiile medicului
Thyrozol 5mg1/2 x 3 /zi
14. Nevoia de a Cunoştinţe Pacienta să Intervenţii autonome: Pacienta a înţeles
învăţa despre insuficiente despre dobândească - informez pacienta despre factorii favorizanţi ai bolii şi importanţa
boală boală manifestată cunoştinţe suficiente consumul de lichide fracţionat. respectării regimului
prin dorinţa de despre boală, - evaluez capacitatea pacientei de a întelege. alimentar şi a unei
cunoaştere a bolii şi tratament, importanţa - pun în legătură pacienta cu echipa de îngrijire. vieţi ordonate.
a tratamentului regimului alimentar. - discut cu pacienta tratamentul, alimentaţia şi importanţa lor
acesteia. în menţinerea stării de sănătate.
75

- explorez nivelul de cunoştinţe al pacientei privind boala şi

modul de manifestare .
- conştientizez pacienta asupra propriei responsabilităţi
privind sănătatea.
- identific obiceiurile şi deprinderile greşite ale pacientei.
- corectez deprinderile dăunătoare pentru sănătatea pacientei
- explic pacientei tehnicile de tratament.
- verific dacă pacienta a înţeles corect mesajul transmis şi
dacă şi-a însuşit noi cunoştinţe.
- discut cu pacienta despre complcaţiile afecţiunii şi cum să
se ferească de ele.

75
 - educ pacienta şi familia privind prevenirea infecţiilor şi
recidivelor
- educ pacienta să apeleze la medicul de familie ori de câte
ori apar modificări chiar şi minore în starea de sănătate a
pacientei
Educ pacienta cu privire la :
- alimentaţia să fie bogată în : vitamine şi proteine şi regim
fără sare.
- să continue tratamentul zilnic conform indicaţiilor
medicului
- sfătuiesc pacienta să reducă la început efortul fizic la
76

minumul posibil, să-şi reia treptat activitatea, să alterneze

odihna cu efortul fizic.
- să evite consumul de cafea, tutun, alcool.
- să efectueze coantroale periodice.
- să-și efectueze determinările concentrațiilor hormonale în
sânge periodic și să efectueze reevaluările la medicul
specialist.

76
 EPICRIZA

Pacienta S.V în vîrstă de 33 ani, cunoscută cu antecedente de hipotiroidism se

internează pe data de 03.04.2019 pentru următoarele manifestări de dependenţă: dureri
localizate în regiunea anterioară gâtului cu iradiere spre ceafă sau torace anterior, febră
38,8°C, frisoane, disfagie, mialgii, artralgii, astenie, scădere ponderală.
Pacienta afirmă că afecţiunea s-a manifestat în urmă cu aproximativ 2 lini, prin apariţia
transpiraţiilor palmelor, răguşeală, scădere ponderală în condiţiile unui apetit crescu, tulburări
de vedere și confirmă că nu a mai facut un control de specialitate de aproximativ 2 ani , timp
în care a urmat un tratament cu hormoni de substituție fără o monitorizare regulată.
În urma examenului clinic diagnosticul de hipertiroidie , iar în urma investigațiilor
paracline se confirmă diagnosticul deboala Basedow Graves. Datele culese sunt analizate şi
interpretate definindu-se problemele de dependenţă, diagnosticele de îngrijire şi obiectivele de
îngrijire.
Datorită intervenţiilor cu rol propriu şi delegat acordate obiectivele de îngrijire au fost
realizate. Pacienta prezintă stare generală bună, afebrilă, tranzit intestinal prezent, micţiuni
fiziologice, mişcare şi postură adecvată, somn fiziologic, odihnitor, echilibrată psihic şi fără
complicaţii.
Întrucât evoluţia a fost favorabilă, pacienta va fi externată în data de 10.04.2019 cu
următoarele recomandări:
- evitarea efortului fizic excesiv, alternarea perioadelor de efort cu cele de repaus.
- evitarea factorilor precipitanţi ai exacerbărilor ( frig, umezeală, noxe respiratorii ) .
- respectarea tuturor recomandărilor date de medic la ieşirea din spital.
- continuarea tratamentului prescris de medic:
- Thyroxol 5 mg 1tb x 2/zi
- Propranolol 40 mg 1/2 x 2/zi
- Vitamax 1 caps/ zi
- Doreta 75mg / 650 mg 1 x 2/zi (la nevoe
- reevaluare endocrinologică peste 1 lună , cu analizele recomandate de medic
efectuate.
Educ pacienta asupra măsurilor pe care trebuie să le aplice pentru evitarea
complicaţiilor şi verific dacă a înţeles informaţiile primite.

77
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE
ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU BOALA BASEDOW

Condiții de spitalizare
Pacienţii sunt internaţi în saloane cu 4-6 paturi. Saloanele au faianţă pe jumătate din
perete, gresie pe jos care trebuie spălată şi dezinfectată de câte ori este necesar, paturile sunt
rulante şi prevazute cu dispozitive de ridicare şi coborâre; stative pentru perfuzii.

Fig.10 Rolul asistentei medicale la diagnosticarea afecţiunii

Recoltarea analizelor uzuale şi cele specifice bolii:

a) Hemoleucograma: Hemoglobina (12-18g %); Hematocrit (36-52%);
Trombocite (150 000-400 000/mm3); Fibrinogen (200-400 mg %);
Leucocite (4.500-11 000/mm3)
b) Coagulograma: Timp Quick şi
Timp Howell (1-2 mm)
c) Biochimie:
Calciu (8,5 - 10,5 mg/dl);
Colesterolul (120- 220 mg/dl);
Creatinina (0,5-1,2 mg/dl);
Glicerina (70-120 mg/dl);
Acid uric ( 3,5-7,2 mg/dl)
d) Viteza de sedimentare a Fig.11 Recoltează prin puncţia venoasă cu sistem
vacutainer
hematiilor (VSH):
- la bărbaţi este 3-8
mm/1/oră,
78
 - la femei este 6-11 mm/1/oră.
e) Urocultura
f) Sumar de urină
g) Dozarea hormonilor tiroidieni :
-TSH,FT3,FT4,TPO (anticorpi anti-tireoperoxidaza)
-TRAb,TT4 ( tiroxina serică totală), T3 ( triiodotironina serică totală)
Tuburile vacutainer se utilizează în funcţie de codul de culoare a dopului de cauciuc astfel:
Roşu şi portocaliu: pentru chimie clinică
- teste de disproteinemie;
-electroforeză, transaminaze, amilazemie, fosfataza, uree sanguină, glicemie,
acid uric, creatinina, bilirubinemie, calcemie, fosforemie, sideremie, lipemie, rezervă alcalină,
imunogramă, proteină ,, C” reactivă, Latex, Helicobacter;
-antigen Australia;
-Waler-Rose, Rh, Grup sanguin;
-ASLO, RBW
Negru: pentru determinare VSH-ului (se agită după recoltare printr-o mişcare lentă).
Bleo: pentru determinări de coagulare
- fibrinogen
- timp de protrombină ( se agită după recoltare cu mişcări lente)
Mov: pentru determinări hematologice- EDTA-K3
- hematocrit, HLG cu formula leucocitară
- indici eritrocitari VEM, HEM, CHEM
- rezistenţa globulară (se agită după recoltare prin mişcări lente)
Verde: vacuumtainer cu litiu heparină pentru analize biochimice.

 când se recoltează mai multe probe de la

acelaşi pacient, umplerea tuburilor
vacuumtainer se face în urmtoarea
ordine:
- tuburi fără aditivi;
- tuburi pentru probe de coagulare;
- alte tuburi cu diverşi aditivi.
Urocultura apreciază prezenţa Fig.12 Tipuri de vacutainere , holder
și ace de puncți cu capete bicolore.
bacteriilor în urină. Recoltarea urinei pentru
urocultură se poate executa direct din mijlocul jetului urinar, 10-20 ml urină, într-o eprubetă
sterilă cu dop de vată sau prin sondaj vezical; se aruncă primele picături de urină, se introduce
10-20 ml de urină în eprubeta sterilă prin sondă.
Îngrijirea bolnavilor este o mare răspundere, care reclamă cunoştinţe profesionale
temeinice şi calităţi morale deosebite.
Cunoştinţele profesionale ale asistentei medicale trebuie să corespundă profilului
sanitar în care lucrează. Deprinderile practice şi priceperea profesională trebuie să fie bine
însuşite pentru că manopera să fie executată corect, rapid, curat, frumos şi elegant.
 Funcţiile asistentei medicale

79
 Asistenta medicală trebuie să cunoască: principiile nursing de îngrijire a bolnavilor
pentru examinări complementare, tehnica tratamentului modern, dar în acelaşi timp să
cunoască evoluţia bolilor, toate complicaţiile posibile în cursul evolutiv, precum şi măsurile
de urgenţă care trebuie luate până sosirea medicului. Este necesar ca asistenta să cunoască
simptomele şi epidemiologia bolilor infecto-contagioase, precum şi modul de prevenire a
infecţiilor intraspitaliceşti.
Asistenta trebuie să fie o bună gospodină, care gospodăreşte locul ei de muncă. O
însuşire de căpetenie a cadrelor medicale trebuie sa fie punctualitatea. Asistenta trebuie să
respecte exact timpul şi spaţiul prevăzut pentru efectuarea unui lucru. Administrarea
medicamentelor mai târziu, nerespectarea dozelor prescrise, schimbarea cu întârziere a
pamsamentelor, recoltarea de cantităţi imprecise, nerespectarea regimului prescris bolnavilor,
nerespectarea asepsiei unei manevre dăunează şi pot avea efecte neplăcute. Păstrarea
secretului profesional este o altă datorie fundamentală a cadrelor sanitare. Tot ceea ce
asistenta află despre bolnav sau boala lui de la medic, din analizele de laborator, buletinul de
examinare sau din foaia de observaţie, confidenţele făcute de bolnav sau de familia sa, date
culese cu ocazia vizitelor la domiciliu, date relative la modul de viaţă, locuinţă, etc.... a celor
vizitaţi şi luaţi în supraveghere, constituie obiectul secretului profesional. Atitudinea justă faţă
de bolnav- hotărăşte alături de tehnicitatea şi pregătirea medicală- calitatea şi valoarea muncii
asistentei. Ea trebuie să fie întotdeauna atentă şi binevoitoare şi amabilă fată de bolnavi,
independentă de îngrijirile ei proprii.
Cadrele medii trebuie să cunoască psihologia bolnavului pentru a câştiga încrederea
sa. Bolnavul mai ales dacă este în stare gravă are în permanenţă bănuiala că i se ascunde ceva
asupra stării lui. Din acest motiv, trebuie să se evite discuţiile sau comunicările şoptite
medicului în faţa bolnavului. Atitudinea faţă de familiile bolnavilor trebuie să fie de asemenea
principală. Câştigarea încrederii familiei este aproape tot atât de importantă ca şi a bolnavului.
Rolul asistentei medicale:inves-
tigarea bolnavilor prin examenul radi-
ologic al sistemului osteoarticular nu
necesită o pregătire deosebită. Pansamen-
tele vor fi ridicate de pe porţiunile
examinate, iar unguentele sau alte forme
medicamentoase vor fi indepartate prin
spălare cu alcool căci prin substanţele
radioopace pe care eventual le conţine, ele Fig.13 Participarea asistentei medicale la
pot produce opacitate de imagine. Pentru examenul radiologic
80
executarea radiografiilor, bolnavul va fi culcat pe masa de radiografie.Medicul radiolog va
stabii poziţia adecvată bolnavului pentru examinare, iar asistenta va trebui să ajute bolnavul
pentru ocuparea şi menţinerea acestei poziţii. Dacă mişcările îi provoacă dureri, atunci înainte
de eaminare, bolnavul va primi un medicament analgezic.Asistenta medicală va respecta doza
prescrisă, somnul fiziologic al bolnavului. Va evita incompatibilitatea dintre medicamente.
De exemplu, când administrează oxacilină şi gentamicină în acelaşi timp se va
administra prin injecţii separate deoarece cele două combinate precipită.
Dacă intervin greşeli în administrarea medicamentelor va anunţa imediat medicul. Va
avea grijă să administreze imediat medicamentele deschise deoarece se alterează repede va
preveni infecţiile intraspitaliceşti prin respectarea măsurilor de asepsie şi igenă pentru fiecare
cale de administrare.

ANEXE
 Tehnici utilizate

1) Măsurarea înălţimii şi greutăţii corpului:

Scop: - aprecierea stării de nutriţie a pacientului

- stabilirea necesităţilor valorice
- stabilirea dozei terapeutice de medicamente
- urmărirea evoluţiei unei afecţiuni
Indicaţii: toţi pacienţii internaţi în spital
81
 Contraindicaţii : - infarct miocardic acut
- tromboflebite
- hemoragii
- stări de şoc
Execuţie
Greutate: - se verifică funcţionalitatea (fig 14) balanţei;
- se echilibrează la nevoie;
- se aşează greutăţi la aproximativ greutatea pacientului;
- se aşează pacientul pe cântar ;
- se deschide braţul balanţei şi se echilibrează;
- se citesc valorile obţinute;
- se notează în foaia de observaţie;
- se invită pacientul în salon.
Fig. 14 Cântar medical

Înălţimea:- se solicită pacientului să se descalţe;

- se aşează sub cursorul taliometrului (fig. 15);
- se coboară cursorul până ajunge la vertex;
- se citeşte înălţimea;
- se încalţă, se invită în salon.

Fig. 15 Taliometru
2) Măsurarea pulsului
Definiție: Pulsul:expansiunea ritmică a arterelor , care se comprimă pe un plan osos şi
este sincronă cu sistola ventriculară.
Scop: - evaluarea funcţiei cardio-vasculare
- determinare număr bătăi cardiace/min
- informaţii despre activitatea inimii
Elemente de apreciat:
Frecvenţa: - Puls tahicardic
- Puls bradicardic
Ritmicitate: - Puls ritmic
- Puls aritmic
82
Aplitudine: - Puls cu amplitudine mică
- Puls cu amplitudine crescută
Celeritate : - Puls săltăreţ
- Puls tard
Locuri de măsurat:
 pe orice arteră accesibilă palpării care poate fi comprimată pe un plan osos:
- artera temporală
- artera carotidă
- artera apicală
- artera humerală
- artera radială
- artera femurală
- artera poplitee
- artera tibială
- artera pedioasă

Fig. 16 Artere accesibile palpării

Materiale: -ceas cu secundar;

(fig. 17) -pix roşu;
-foaie de temperatură.
Valori: - nou-născut 130-140 b/min;
- copil 100-120 b/min;
- adult 60-80 b/min.
Pregătire pacient:
a)Psihică
- se informează pacientul, i se explică tehnica şi se obţine colaborarea acestuia.
b)Fizică
- se aşează pacientul într-o poziţie cât mai confortabilă în funcţie de starea lui de
sănătate.
Efectuarea tehnicii:
- se spală asistenta pe mâini/ se dezinfectează
83
 -se reperează artera
-se fixează degetele palpatoare (index, mediu, inelar) pe traiectul arterei
-se exercită o uşoară presiune asupra peretelu arterial cu vârful degetelor
-se măsoară pulsaţiile 1 min şi se reţine valoarea
-se consemnează printr-un punct de culoare roşie ţinând cont că fiecare linie orizontală
a foii reprezintă 4 pulsaţii
-se uneşte valoarea prezentă cu cea anterioară cu o linie pentru obţinerea unei curbe
-în alte documente se notează cifric

Fig. 17 Mareriale necesare

3) măsurării Administrarea
și notării pulsușui
medicamentelor pe cale orală

Definiție: Medicamentele se pot resorbi la nivelul mucoasei bucale, gastrice,

intestinelor gros şi subţire.
Scop: Terapeutic
Efecte locale:
-favorizarea cicatrizării, leziunilor mucoasei dugestive
-protecţia mucoasei gastrice şi intestinale
-înlocuiesc fermenţii digestivi şi secreţia gastrică când acestea lipsesc
-dezinfectarea tubului digestiv
Efecte generale:
-medicamentele se absorb la nivelul mucoasei digestive, apoi pătrund în sânge
prin care ajunge la organe, aparate şi sisteme organice în funcţie de nevoi
84
 Contraindicaţii: - când medicamentul este inactivat de secreţiile gastrice
- medicamentul este iritant pentru mucoasa gastrică
- refuzul medicamentului per os
- se urmăreşte un efect mai rapid
- când se impune evitarea circulaţiei portale
- când medicamentele nu se resorb pe cale digestivă
- când există intoleranţă digestivă
- pacientul prezintă tulburări de deglutiţie sau intervenţii chirurgicale
Forme de prezentare ( fig18 ):
- solide ( capsule, drajeuri, pulberi);
- lichide ( tincturi, infuzii, mucilagii).
Pregătirea administrării:
1. Pacientul,
2. Identificarea,
3. Obţinerea consimţământului,
4. Este aşezat în poziţie şezând.
Fig. 18 Forme de prezentare
Materiale: medicamente
- pahare şi linguriţe de unică
folosinţă;
- măsură dozatoare ( seringi dozatoare, linguriţe dozatoare, pahare dozatoare);
- administrarea pentru lichide măsuri dozatoare, se pot dilua cu apă sau ceai, se pot
administra ca atare; solidele se aşează pe limba pacientului
sau sub limba acestuiapulberile se
îmoaie
 Medicamente administrate

1) Thyrozol (fig.19) – acest medicament conţine

tiamazol.El controlează producerea în exces de hormoni
tiroidieni, la nivelul glandei tiroide, indiferent de cauză.
a. Thyrozol este utilzat pentru a trata producerea în Fig. 19 Thyrozol
exces de hormoni tiroidieni.
- dacă aveţi nevoie să luaţi un medicament pentru tratamentul glande tiroide care
funcţionează în exces, în special dacă aveţi o guşă mic ( o umflătură în faţa gâtului) sau nu
aveţi guşă;
- dacă urmează sa vi se efectueze o operaţie la glanda tiroidă;
- dacă urmează să vi se efectueze un tratament care utilizează iod radioactiv, în special
în cazurile sever de producere în exces de hormoni tiroidieni,
- după tratamentul cu iod radioactiv, până când efectul iodului radioactiv s-a stabilizat
total.

85
 - este utilizat pentru prevenirea producerii în exces de hormoni tiroidieni, înainte de a
trebui sa urmati o procedură care implică expunerea la iod , cum este o examinare cu
substanţe de contrast care conţin iod
- dacă aveţi o uşoară producere în exces de hormoni tiroidieni,fără alte simptome
suplimentare
- dacă glanda dumneavoastră tiroidă are anumite zone care produc hormoni
- dacă aţi mai avut, mai devreme în cursul vieţii, producere în exces de hormoni
tiroidieni
b. Nu utilizaţi Thyrozol
- dacă sunteţi alergic ( hipersensibil ) la tiamazol, la orice substanţe înrudite ( derivaţi
de tioamidă ) sau la oricare dintre celelalte componente ale Thyrozol
- dacă testele de laborator arată că aveţi o reducere a umărului unor celule din sânge
( granulocitopenie )
- dacă vezicula dumneavoastră biliară este blocată înainte de începerea tratamentului
cu Thyrozol
- dacă aţi avut măduva osoasă afectată după tratamentul anterior cu tiamazol sau
carbimazol
c. Doza uzuală
În funcţie de cât de gravă este boala dumneavoastră , medicul va decide doza
dumneavoastră
Adulţiindividuală.
Doza iniţială este cuprinsă între 10 – 40 mg Thyrozol pe zi ( sau mai mare la anumiţi
pacienţi ) până când funcţia tiroidiană revine la normal. Doza de întreţinere este fie cuprinsă
între 5 şi 20 mg Thyrozol pe zi, în asociere cu hormonii tiroidieni, fie între 2,5 şi 10 mg
Thyrozol pe zi, fară hormoni tiroidieni
Copii
La copii, doza iniţială este de 0,5 mg Thyrozol pe kg zilnic. Ulterior, medicul
dumneavoastră va decide dacă este suficientă o doză de întreţinere mai mică şi dacă este
necesară suplimentarea cu hormoni tiroidieni.

86
 2) Propanolol

Propranololul ( fig.20 ) este un medica-

ment din clasa beta-blocantelor, folosit în
tratamentul hiperten- siunii arteriale,
hipertiroidism profilaxia cri- zelor de angină
pectorală, migrenă etc. Este folosit pentru
Fig . 20 Propranolol
prevenirea durerilor de cap datorate migrenei,
ca profilactic pentru pacienţii cu angină
pectorală sau care au suferit un infarct
miocardic.
Contraindicaţii:
- hipersensibilitate la propanolol sau la oricare dintre excipienţi;
- reacţii de tip anafilactic în antecedente;
- astm bronşic ;

87
 - insuficienţă cardiacă necontrolată terapeutic

Doze şi mod de administrare

 Adulţi
Hipertensiune arterială şi profilaxia crizelor de angină pectorală: iniţial 2
comprimate Propanolol 40 mg ( 80 mg/zi ), fracţionat în 2 prize.
Tulburări de ritm cardiac : 1-2 comprimate Propanolol 40 mg ( 40-80 mg /zi )
fracţionat.
Stări de anxietate datorate hiperactivităţii simpatoadrenergice: 1 comprimat
Propanolol 40 mg.
Tulburări cardiovasculare datorate hipertiroidiei: 1-2 comprimate Propanolol 40 mg
( 40-80 mg/zi ) în mai multe prize.

 Copii
Hipertensiune arterială: iniţial 1 mg propanolol/kg şi zi în 2- 4 prize; doza uzuală este
de 2-4 mg propanolol/kg şi zi în 2 prize.
Aritmii, hipertiroidism : 0,75 – 2 mg propanolol/kg şi zi în 2-3 prize.
 Propanolol 40mg este contraindicat copiilor cu vârsta sub 6 ani.

3) Bromazepam

a.Bromazepam ( fig, 21) face parte din familia

benzodiazepinelor. Acesta reduce tensiunea psihică şi
stările de agitaţie, are efect sedativ şi favorizare a
somnului, relaxează musculatura încordată şi are efect Fig .21 Bromazepam
anticonvulsivant.
b. Se utilizează la copii cu vârsta peste 6 ani şi
adulţi pentru:
- tratamentul diferitelor forme de anxietate ( stări intense de teamă care pot afecta
sentimentele, dispoziţia, comportamentul sau modul de a gândi)
- anxietate posttraumatică şi asociată unor afecţiuni somatice severe sau dureroase
- prevenirea şi tratamentul manifestărilor din alcoolism cronic sau din abstinenţă de
alcool
Mod de administrare

88
  Adulţi
În afecţiuni usoare, tratate în ambulator, doza uzuală este cuprinsă între 6-18 mg
bromazepam pe zi, administrată în mai multe prize, conform recomandării medicului.
În afecţiuni severe doza uzuală este cuprinsă între 24-36 mg bromazepam pe zi,
administrată fracţionat, conform recomandării medicului.
Durata totală a tratamentului nu trebuie să depăşească 8-12 săptămâni, incluzând şi
perioada de scădere treptată a dozei. În anumite cazuri, medicul dumneavoastră poate prelungi
tratamentul.
 Copii
La copii cu vârsta peste 6 ani, la vârstnici şi la pacienţii cu afectare renală medicul
poate decide ajustarea dozei, la aproximativ jumătate din doza medie a adultului.

CONCLUZII

Influenţa glandei tiroide este extrem de importantă în ceea ce priveşte funcţionarea

normală a organismului uman, deoarece aceasta afectează pulsul şi tensiunea arterială, nivelul
de colesterol, nivelul energetic, tonusul muscular, văzul, starea psihică şi multe altele. În
pofida importanţei sale, tiroida şi afecţiunile sale nu sunt cunoscute suficient de populaţie.
Boala Basedow este o afecţiune care se caracterizează prin excesul de hormoni
tiroidieni.
Tiroida este o glandă endocrină, de forma unui fluture, ce cântăreşte mai puţin de 30
grame şi este situată la baza gâtului. Glanda tiroidă secretă triiodotironină (T3) şi tiroxină
(T4) care reglează metabolismul, controlează temperatura corpului, influenţează ritmul
cardiac, iar calcitonina este un hormon care reglează cantitatea de calciu din organism.
Secretul de tiroxină şi de triiodotironină este controlată de glanda hipofiză şi de
hipotalamus. Aceasta acţionează asupra hipofizei, determinând-o să secrete un hormon numit
tireostimulină hipofizară (TSH). Secreţia de TSH depinde de nivelul de tiroxină şi de
triiodotironina din sânge.
89
 În cazul producţiei în exces de hormoni tiroidieni, afecţiune numită Boala Basedow
metabolismul devine accelerat, provocând pierderea în greutate, ritm cardiac rapid sau
neregulat, transpiraţie abundentă, nervozitatea şi iritabilitae.
Tratamentul pentru Boala Basedow poate consta în administrarea de medicamente
antitiroidiene sau de iod radioactiv, pentru a reduce secreţia de hormoni tiroidieni.În unele
cazuri tratamentul este chirurgical, constând în ablaţia parţială a tiroidei. Tratat corect,
corespunzător, cu o complianta mare a pacienţilor la consultaţiile periodice si tratament,
marea majoritate a pacienţilor răspund la tratament, cu corelaţia excesului de hormoni,şi în
cele mai multe situaţii, vindecarea afecţiunii.

LISTĂ ABREVIERI

AC - activităţi celulare KI – iodură de potasiu

90
ANTI-TG - Anti-Trigliceride Μg-microgram
ANTI-TPO - Anti-tiroidperoxidaza μU/L - microunități pe litru
ASLO - Anticorpi antistreptolizina O μgr/zi - microgram/zi
ATPO - anti tiroidperoxidaza mm - milimetrii
ATS - antitiroidiene de sinteză MSH- melanocito stimulator hormon
ACTH - hormonsdrenocorticotrop ml -mililitrii
b/min - Bătăi/minut mmHg – milimetri coloană mercur
β - beta nmol-nanomol
B6 - vitamina B6 pmol -picomoli
B:F - bărbaţi/ femei O2- oxigen
cm - centimetrii PHI-peptid
Ca2 - calciu PR - perioada măsurată în milisecunde
CT - computer tomograf PEV- perfuzie endovenoasă
CO2 - dioxid de carbon p.o.- adminstrat pe cale orală
CHEM - concentraţia medie de RIA-Radio Immuno Assay Determinare
hemoglobin immunologică
CFD-color flow doppler RIC - radioiodocaptare
dl - decilitrii rT3 - Reverse triiodotironină
etc =eccetera RMN - Rezonanţă magnetic nucleară
EKG=electrocardiograma RBW- Reacţia Bodet Wassermann
EPS-electroforeza proteinelor serice ROT- reflexe osteo tendinoase
FT4-tiroxina liberă SN - sistem nervos
FT3 - triiodotironină TBC - tuberculoza
FO - foaie de observaţie Tg-tiroglobilina
GRP - Gastrine T4- Tiroxina
G- greutate T3 - Triiodotironina
h-oră TBG- thyroxine-binding globulin
Hb – hemoglobină TBPA - thyrixine-binding prealbumine
HLG-hemoleucograma TRH - Thyrotropin releasing hormone
HEM-hematocrit TSH - Hormon stimulare tiroidiană
Ht - hematocrit TT4- tiroxina serică totală
I131- iod TRAb - anticorpi antireceptori
i. m - intramuscular TSI - Tiroidostimulente
kg - kilogram U/L- unităţi litru
LATS-Anticorpi Anti Receptor de VIP - Peptid intestinal vasoactiv
Tireostimulină

91
 BIBLIOGRAFIE

1. E. Aburel , “Obstetrica și Ginecologie “ Bucuresti , 1971.

2. Cernea, Nicolae, Ovarul-funcţii şi disfuncţii,Editura Medicală Universitară,Craiova,
2000.
3. Crişan,Nicolae, Nanu, Dimitrie, Ginecologie, Editura Ştiinţă şi Tehnică, Bucureşti, 1995.
4. Cezar Niculescu, Bogdan Voiculescu - „Anatomia şi fiziologia omului”, Editura Corint,
Bucureşti 2007.
5. Georgeta Baltă:­,,Tehnici de îngrijire generală a bolnavilor”Editura didactică şi
pedagogică, Bucuresti 1983.
6. Heinrich Martiu - „Manual de obstetrică-ginecologie”,Editura Medicală, Bucureşti1966.
7. Ioan Negruţ,Octavian Rusu „Ginecologie şi obstetrică”,Editura Naţional,Bucureşti 2008.
8. Lucreţia Titircă „Urgenţe medico-chirurgicale”, Sinteze pentru asistenţii medicali,
Ediţia a II-a, Editura Medicală, Bucureşti 2009.
9. Lucreția Titircă -“Ghid de nursing I – Tehnici de evaluare și îngrijiri corespunzătoare
nevoilor fundamentale “,Editura Viața Medicală Românească, București, 2001.
10. Lucreţia Titircă – „Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţiimedicali”,
Ghid de nursing Volumul II, Editura Viaţa medicală românească, Bucureşti 2008.
11.Lucreţia Titircă–„Breviar de explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate
bolnavului”, Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti 2008.
12. Luca V. - „Conduita și diagnostic în afecțiuni ginecologice”
Editura medicală, București 1989.
13. Mihai Pricop -„Curs de obstetrică şi ginecologie”,Volumul II, Editura European 2008.
14. Pandele A. - „Conduita in afectiunile ginecologice”, Editura IMF, Bucuresti 1981.
15. Rădulescu, C-tin, Ginecologie, Editura Medicală, Bucureşti, 1995.
16. Râcă, Nicolae, Curs de ginecologie, Editura de Sud, Craiova, 1998.
17. Vasile Niţescu -„Obstetrică şi ginecologie”,Editura didactică şi pedagogică, București
2002.
18. Titircă, Lucreţia, Ghid de Nursing 1999.
19. Titircă, Lucreţia, Tehnici de Nursing 2000.
20. Titircă Lucreția “ Manual de Îngrijiri Speciale Acordate Pacienților de Asistenții
Medicali “1999.
21. www.anm.ro / www.crează.ro / www.esănătos.ro.
22. www.scribd.com / www.sfatulmedicului.ro / www.wikipedia.com.
23. WWW.AVC.ro - Planșele , imaginile din lucrarea de diplomă. Atlas ADAM.

92