HIPOTIROI

DISM

Nichifor Iuliana
Caciuc Mihaela Anca
Balan Elena
Bondar Iuliana Maria
Gr. II E
HIPOTIROIDISM I
o Tiroida hipoactiva (hipotiroidism) este o afectiune in care glanda tiroida nu produce si nu elibereaza
suficient de multi hormoni tiroidieni in fluxul sanguin. Acest lucru face ca metabolismul pacientului sa
incetineasca.
o Tiroida este cea mai mare glanda endocrina a organismului. Ea are forma de fluture si este pozitionata la
baza gatului, chiar sub laringe. Principala sarcina a tiroidei este de a controla metabolismul, procesul prin
care organismul transforma alimentele in energia pe care corpul o foloseste pentru a functiona.
o Tiroida produce hormonii T4 (tiroxina) si T3 (triiodotironina) pentru a putea controla metabolismul.
Acesti hormoni actioneaza la nivelul intregului corp cu scopul de a le spune celulelor cata energie sa
foloseasca. De asemenea, ei controleaza temperatura corpului si ritmul cardiac.
 HIPOTIROIDISM II
o In pofida dimensiunii sale reduse (greutatea este de 30 de
grame, iar lungimea unui lob este de aproximativ cinci
centimetri), glanda tiroida este deosebit de importanta pentru
buna functionare a organismului. Cand aceasta functioneaza
corect, produce hormoni in mod constant, ii elibereaza, apoi
produce, din nou, hormoni pentru a inlocui ceea ce a fost
folosit. Astfel, metabolismul este functional si toate sistemele
corpului sunt sub control. Cand glanda hipofiza simte fie o
lipsa de hormoni tiroidieni, fie prea multi, acesta isi ajusteaza
propriul hormon (hormonul stimulator al tiroidei sau TSH) si
il trimite la tiroida pentru a echilibra cantitatile.
o Cand cantitatea de hormoni tiroidieni este prea mica, intregul
corp are de suferit. In cazul diagnosticului de hipotiroidism,
afectiunea poate pune viata in pericol. Daca pacientul nu
urmeaza urgent un tratament, pot aparea complicatii grave: 
insuficienta cardiaca si respiratorie, depresie severa, boala 
Alzheimer (in special in cazul femeilor), coma si, in cele din
urma, deces.
 HIPOTIROIDISM
CLASIFICARE

În funcție de localizarea afecțiunii, la nivelul glandei tiroide, la nivelul

hipotalamusului sau a glandei hipofize, deosebim:

ohipotiroidismul primar (afecțiune localizată la nivelul glandei

tiroide, întâlnită în proporție de 95% din cazuri)
ohipotiroidismul secundar (afecțiune localizată la nivelul
hipotalamusului sau a glandei hipofize, întâlnită în proporție de 5% din
cazuri).

În funcție de valorile hormonilor tiroidieni (a TSH şi a FT4) şi de

prezența manifestărilor clinice, deosebim:

oHipotiroidismul clinic manifest (TSH crescut peste 10 mUI/l şi FT4

scăzut)
oHipotiroidismul subclinic (TSH între 4,5 şi 10 mUI/l şi FT4
normal).
HIPOTIROIDISM CAUZE I
Hipotirodismul este de obicei cauzat de o boala existenta deja sau de un tratament medical anterior care a facut
ca tiroida sa nu mai functioneze optim. In functie de cauza, hipotiroidismul este permanent sau reversibil.

Hipotiroidismului permanent I
Cand glanda tiroida este afectata permanent, hipotiroidismul rezultat nu poate fi vindecat, insa poate fi tratat cu
succes cu ajutorul medicamentelor pentru tiroida.
• Boala autoimuna. Cea mai frecventa cauza a hipotiroidismului permanent este tiroidita Hashimoto, o
boala autoimuna cronica, in care globulele albe (limfocitele) creeaza anticorpi care, incet si gradual,
distrug glanda tiroida. O alta afectiune autoimuna, tiroidita atrofica, poate determina, de asemenea,
reducerea secretiei de hormoni tiroidieni. In acest caz, anticorpii micsoreaza glanda tiroida.
• Interventiile chirurgicale. Interventiile chirurgicale pentru indepartarea partiala sau totala a tiroidei sunt
uneori necesare la persoanele care au noduli tiroidieni, gusa, cancer tiroidian sau boala Graves. Daca se
indeparteaza in intregime glanda tiroida, persoana va deveni hipotiroidic(a) si va avea nevoie de tratament
de substitutie totala a hormonilor tiroidieni. De asemenea, se sufera de hipotiroidism si daca s-a indepartat
doar o parte din glanda. Uneori, partea ramasa poate produce suficienti hormoni tiroidieni pentru a
mentine normale nivelurile acestora in sange.
 HIPOTIROIDISM CAUZE
II
Hipotiroidism permanent II

•Tratament sau expunere la radiatii. Unele persoane cu hipertiroidism sunt tratate cu iod radioactiv care
distruge o parte sau intreaga glanda tiroida, ceea ce duce la hipotiroidism. Persoanele cu boala Hodgkin,
limfoame sau cancere ale capului si gatului care sunt tratate prin radioterapie cu fascicul extern pot pierde
partial sau total functia glandei tiroide.
•Tulburari ale glandei pituitare. Glanda pituitara, care trimite hormonul de stimulare a tiroidei (TSH) in
sange pentru a transmite tiroidei cati hormoni sa produca, poate, de asemenea, sa aiba probleme ce o fac in
mod eronat sa incetineasca sau sa opreasca productia de TSH. Aceasta duce, in schimb, la secretie insuficienta
din partea tiroidei. Deteriorarea glandei pituitare poate fi cauzata de o tumora, radiatii sau interventii
chirurgicale.
•Hipotiroidism congenital. Uneori fatul se naste fara glanda tiroida, cu o tiroida formata doar partial sau cu o
tiroida care nu se afla in pozitia corecta. In alte cazuri, fatul se naste cu o tiroida completa care nu
functioneaza corespunzator.
HIPOTIROIDISM CAUZE
III
Hipotiroidismului temporar

Unele cauze ale hipotiroidismului sunt reversibile:

oTiroidita ,o inflamatie a glandei tiroide cauzata de un atac autoimun sau uneori de un virus, duce la o
perioada temporara de tireotoxicoza (secretie excesiva de hormoni tiroidieni) urmata de o perioada de
hipotiroidism. In comparatie cu tiroidita Hashimoto, care este o forma pe termen lung de inflamare a tiroidei,
unele forme de tiroidita sunt de relativ scurta durata.
oMedicatia. Medicamente precum amiodarona, litiu, interferon alfa si interleukina pot determina
hipotiroidismul, in special la cei care au o tendinta genetica spre boli tiroidiene autoimune.
oPrea mult iod. Surprusul de iod, fie din alimentatie, fie sub forma de suplimente, este putin probabil sa
constituie o problema, dar poate determina aparitia hipotiroidismului la persoanele care prezinta risc de boli
autoimune sau poate inrautati hipotiroidia existenta.
oPrea putin iod. Deficitul de iod cauzeaza hipotiroidism care poate fi corectat crescand aportul de iod. Acest
deficit nu este intalnit in tarile dezvoltate, insa deficitul sever poate provoca afectare permanenta. La copii,
poate duce la probleme de dezvoltare si retard mental.
 HIPOTIROIDISM CATEGORII DE PERSOANE
AFECTATE SI FACTORI DE RISC
CATEGORII DE PERSOANE AFECTATE
Dupa varsta de 35 de ani, procentajul persoanelor cu
hipotiroidism creste, in special in randul femeilor.
Hipotiroidismul apare la aproximativ 1 din 8 femei cu varsta
intre 35 si 65. Dupa 65 de ani, incidenta creste la 1 din 5
femei.
Persoanele de ambele sexe care au peste 60 de ani si sufera de
afectiuni tiroidiene experimenteaza mai rar simptomele
clasice multiple, cum se intampla in cazul tinerilor, ceea ce
face boala dificil de depistat. In cazul acestei categorii de
varsta, hipotiroidismul se poate manifesta printr-un singur
simptom.
In cazul varstnicilor care experimenteaza simptomele clasice de
crestere in greutate si oboseala, aceste manifestari ale
hipotiroidismului sunt gresit considerate semne de
imbatranire. Doar analizele de sange pot confirma daca
suferi de hipotiroidism, de aceea este important sa cunosti
simptomele si sa ii ceri medicului o evaluare a tiroidei daca
ai peste 60 de ani, ai simptomele sau vreun factor de risc.
FACTORI DE RISC
o principalii factori de risc ai hipotiroidismului:
o istoricul familial;
o sex feminin;
o varsta de peste 60 de ani;
o expunerea la radiatii;
o operatia anterioara a tiroidei;
o istoricul familial de probleme tiroidiene;
o istoricul familial al bolilor autoimune;
o istoricul medical personal (in special prezenta bolilor
autoimune);
o rasele caucaziana si mongoloida;
o schimbarile hormonale care intervin in copilarie, in timpul si
dupa sarcina sau la menopauza;
o anomaliile cromozomiale (sindromul Down sau sindomul
turner);
o anumite tipuri de medicamente.
 HIPOTIROIDISM SEMNE SI
SIMPTOME I
Hormonii tiroidieni asigura functionarea organismului la „viteza” adecvata. Daca tiroida nu produce suficienti hormoni, se
instaleaza hipotiroidismul (tiroida hipoactiva) si, ca rezultat, celulele din intreg corpul isi incetinesc activitatea, cu manifestari
precum oboseala, depresia, luarea in greutate, constipatia sau pielea uscata – simptome care pot fi interpretate eronat ca apartinand
altor boli.

Semne si simptome generale I

oOboseala extrema. Daca nivelurile hormonilor tiroidieni sunt scazute, la fel este si nivelul energiei. Simptomul clasic de
hipotiroidism este epuizarea totala, care se manifesta prin dorinta de a dormi intreaga zi desi ai dormit toata noaptea.
oIntoleranta la frig. Incetinind, celulele au nevoie de mai putina energie, si, prin urmare, corpul produce mai putina caldura. Este
posibil sa constati ca esti cel/cea care vrea intotdeauna sa dea caldura mai tare cand altora le este bine. Vremea rea devine greu de
tolerat si ai nevoie de un strat suplimentar de haine.
oPierderea poftei de mancare. Cand nevoile energetice se reduc, organismul are nevoie de mai putine calorii, deci pofta de mancare
scade.
oCresterea in greutate. Este destul de normal ca cineva care este hipotiroidic sa ia in greutate. Totusi, in hipotiroidism, excesul
ponderal este de cateva kilograme si nu poate fi blamata boala pentru obezitate.
oPuls lent. Nivelurile scazute de hormoni tiroidieni pot incetini functionarea inimii si chiar cauza bradicardia (ritm cardiac scazut),
cu sub 60 de batai pe minut.
oGlanda tiroida marita (gusa). Daca hipotiroidismul este cauzat de tiroidita Hashimoto sau de deficienta de iod, se dezvolta gusa.
 HIPOTIROIDISM SEMNE SI
SIMPTOME II
Semne si simptome generale II

oDepresie. Hipotiroidismul si depresia au multe caracteristici comune. Oboseala, pierderea poftei de mancare si cresterea in
greutate sunt adesea simptome de depresie. Unele persoane care sunt hipotiroidice prezinta si o stare permanenta de nefericire
(disforie) care este adesea interpretata gresit drept depresie clinica. Un studiu estimeaza ca tiroidita autoimuna este prezenta la 20%
din pacientii diagnosticati cu depresie, in comparatie cu 5%-10% din populatia sanatoasa. Depresia este mai des intalnita la cei care
au un istoric familial de hipotiroidism, dar ramane o afectiune separata, care nu este cauzata de hipotiroidism.
oPiele uscata si unghii fragile. Glandele sudoripare asigura pielii umezeala naturala. Dar, in hipotiroidism, corpul produce mai
putina caldura, iar transpiratia este redusa si pielea devine uscata si se exfoliaza usor. Pielea crapata poate sa apara in zona coatelor
si a genunchilor. De asemenea, unghiile pot deveni fragile, cu santuri aspre.
oCaderea parului. In hipotiroidism, parul poate sa cada in manunchiuri, de pe cap sau de pe restul corpului.
oConstipatie. Procesul digestiv se deruleaza intr-un ritm metabolic incetinit, ceea ce poate duce la scaune dure, uscate si crampe
abdominale care inceteaza prin defecatie.
oDureri vagi. Multe persoane cu hipotiroidism prezinta dureri musculare si articulare care seamana cu durerile cauzate de artrita
reumatoida.
oModificari menstruale. La femeile tinere, menstruatiile tind sa devina mai consistente si mai frecvente. In unele cazuri, apar si
schimbari in ovulatie ce pot face conceptia dificila.
oNivel ridicat al colesterolului. Glanda tiroida hipoactiva poate determina cresterea nivelului colesterolului. Aceasta se intampla
atunci cand nivelurile scazute ale hormonilor tiroidieni determina ficatul sa produca mai putini receptori LDL. Acestea sunt
molecule care extrag colesterolul LDL („rau”) din sange.
 HIPOTIROIDISM SEMNE SI
SIMPTOME III
Semne si simptome ale hipotiroidismului la varstnici

oColesterol marit inexplicabil. Colesterolul crescut este uneori singura dovada a unei tiroide hipoactive la persoanele mai in varsta,
ceea ce inseamna ca problema poate fi diagnosticata ca tulburare de colesterol mai curand decat hipotiroidism.
oInsuficienta cardiaca. Volumul redus de sange, contractiile mai slabe ale miocardului si ritmul cardiac mai lent — toate, produse
de nivelurile scazute ale hormonilor tiroidieni  — pot contribui la insuficienta cardiaca, o afectiune grava care rezulta din fluxul
redus de sange catre muschi si organe. Pomparea ineficienta cauzeaza, de asemenea, retragerea sangelui in venele care il trimit inapoi
catre inima. Sangele se intoarce in plamani, ceea ce determina congestia acestora cu lichid.
oModificari de tranzit intestinal. Varstnicii cu hipertiroidism ar putea suferi de constipatie din cauza contractiilor reduse ale
intestinului. Dureri articulare sau musculare. Durerea articulara vaga este un simptom clasic de hipotiroidism. Adesea, este
singurul simptom de hipotiroidism la pacientii varstnici, desi multi prezinta o durere musculara generala, in special la nivelul
grupelor mari de muschi.
oProbleme psihiatrice. Ca si in cazul tinerilor, depresia clinica este frecventa in randul varstnicilor cu tiroida hipoactiva. Diferenta
este faptul ca la varstnici acesta poate fi singurul simptom. De asemenea, persoana in varsta poate dezvolta psihoza si chiar
comportament delirant sau halucinatii.
oDementa. Pierderile de memorie debilitante (scad rezistenta la efort sau imbolnaviri) — uneori, dar nu intotdeauna, insotite de
depresie sau o forma de psihoza — pot aparea, de asemenea, ca unic simptom. Daca tu sau cineva apropiat este investigat pentru
dementa, asigura-te ca medicul a evaluat si functia tiroidei.
oProbleme de echilibru. Anomaliile din cerebel (numit si „creierul mic”, situat in zona cefei) care se produc in cadrul
hipotiroidismului, pot cauza probleme de miscare la persoanele varstnice.
 HIPOTIROIDISIM
DIAGNOSTIC
Daca pacientul manifesta simptome specifice hipotiroidismului, medicul va face anamneza, examinarea fizica,
precum si o serie de teste pentru a verifica functiile glandei tiroide. Analizele de sange sunt extrem de
eficiente in stabilirea diagnosticului de hipotiroidism.
Unii oameni pot avea niveluri crescute de TSH, in timp ce au niveluri normale de T4. Aceasta se
numeste hipotiroidism subclinic (usor) si poate reprezenta un stadiu incipient pentru hipotiroidism. De
multe ori, nu prezinta simptome. Specialistii inca dezbat daca astfel de cazul cer administrarea unui
tratament.
Atunci cand analizele indica un TSH ridicat si un T4 scazut, va confruntati cu hipotiroidism primar, iar
problema de sanatate este localizata la nivelul grandei tiroide.
Daca testele de laborator arata ca aveti valori scazute atat pentru TSH, cat si pentru T4, diagnosticul va fi
de hipotiroidism central sau secundar. In astfel de cazuri, problema este localizata in afara tiroidei, la
nivelul glandei hipofize sau a hipotalamusului.
Specialistul mai poate solicita teste pentru anticorpi tiroidieni. Prezenta anticorpilor anti-TPO indica tiroidita
Hashimoto. De asemenea, astfel de analize sunt decisive in cazul pacientilor diagnosticati cu hipotiroidism
usor. El stabileste daca exista riscul ca afectiunea sa avanseze si poate influenta medicul sa inceapa o
schema de tratament.
Atunci cand se doreste investigarea unor eventuali noduli, se efectueaza o ecografie tiroidiana.
 HIPOTIROIDISIM
COMPLICATII

Daca nu este tratat medicamentos, hipotiroidismul poate avea o serie de consecinte precum:
Aparitia gusei – in incercarea de a produce mai multi hormoni tiroidieni, glanda tiroida prea lenta
isi va mari dimensiunile, ceea ce inseamna ca va aparea gusa. De cele mai multe ori, aceasta nu
cauzeaza probleme, insa in unele cazuri poate fi necesara indepartarea chirurgicala a acesteia.
Afectiuni cardiace – hipotiroidismul creste riscul de afectiuni cardiovasculare prin marirea
nivelului de colesterol “rau” (LDL colesterol) din sange.
Depresia – hipotiroidismul afecteaza si modul in care creierul functioneaza, declansand adesea
probleme, precum depresia ori ceata “mintala”.
Nasterea unui copil cu defecte – femeile insarcinate care nu isi trateaza boala tiroidiana de care
sufera pot naste un copil cu malformatii.
Alte posibile complicatii ale hipotiroidismului netratat sunt: infertilitatea, neuropatia periferica.
 HIPOTIROIDISM
TRATAMENT

oHipotiroidismul este o afectiune care poate fi tinuta sub control prin administrarea unui tratament medicamentos. Nu este o conditie
curabila, insa folosirea pe viata a unei terapii de substitutie hormonala va elimina simptomele si riscul de complicatii si va reda pacientului
calitatea vietii.
oAre drept scop readucerea TSH şi a FT4 la valori normale, menținerea funcției tiroidiene în parametrii normali, prevenirea şi/sau
tratamentul complicațiilor, în funcție de caz.
Tratamentul trebuie instituit tuturor bolnavilor cu valori ale TSH de peste 10 mUI/l şi presupune substituția medicamentoasă cu hormoni
tiroidieni (levotiroxină). Tratamentul se administrează în funcție de vârstă, gen şi greutatea corporală a persoanei în cauză.
Doza de levotiroxină administrată este mai redusă în cazul persoanelor vârstnice şi mai crescută la copiii. Levotiroxina (LT4) se
administrează dimineața, în doză unică, înainte de mâncare, la un interval de aproximativ 30-60 de minute înainte de luarea micului dejun,
pentru a obține absorbția maximă a substanței medicamentoase.
Pot fi utilizate şi preparate medicamentoase combinate T3 şi T4 (Novothyral). Acestea nu au însă beneficii suplimentare față de
levotiroxină şi sunt contraindicate în sarcină.
Tratamentul cu levotiroxină trebuie instituit şi în cazul bolnavilor cu hipotiroidism subclinic, în următoarele situații: prezența anticorpilor
anti-tireoperoxidază, apariția simptomelor clinice, apariția insuficienței cardiace, apariția dislipidemiei, în cazul femeilor care îşi doresc să
rămână însărcinate pe viitor.
În cazul femeilor cu hipotiroidism însărcinate boala trebuie tratat datorită riscului crescut de avort, hipertensiune arterială gestațională, 
eclampsie, greutate mică la naştere a fătului şi lipsa dezvoltării neurologice a fătului. În cazul hipotiroidismului apărut în rândul femeilor
însărcinate, singura opțiune terapeutică este levotiroxina
HIPOTIROIDISM REMEDII
NATURALE

Se pot folosi si unele remedii naturale in caz de hipotiroidism, insa acestea nu vindeca aceasta
afectiune, ci sustin organismul pacientului, in paralel cu tratamentul hormonal administrat
zilnic. Este obligatoriu sa te consulti cu medicul endocrinolog inainte de a folosi asemenea
remedii.
Probioticele, de pilda, pot fi utile in tratarea hipotiroidismului. Acestea pot fi consumate fie sub
forma de surse alimentare care contine probiotice (iaurt, chefir, muraturi), fie sub forma de
supliment alimentar.
Turmericul este un alt remediu ce poate fi folosut de catre pacientul cu hipotiroidism, intrucat
combate inflamatia de la nivelul glandei tiroide.
Vitamina D poate fi si ea necesara mai ales daca hipotiroidismul este cauzat de tiroidita Hashimoto,
care creste riscul de deficit. Medicul tau iti va spune daca e cazul sa iei suplimente cu vitamina
D.
 HIPOTIROIDISM STIL DE VIATA SI
PREVENIRE
Stil de viata recomandat pacientului cu hipotiroidism
Pacientul care sufera de hipotiroidism ar trebui sa adopte un stil de viata cat mai sanatos si echilibrat. Dieta acestuia trebuie sa fie bazata
pe alimente sanatoase, de preferat de provenienta organica, precum fructele, legumele, carnea slaba, cerealele integrale, nucile si
semintele. Trebuie evitate alimentele foarte procesate, zaharurile, sarea in exces, precum si prajelile.
Intrucat hipotiroidismul predispune pacientul la ingrasare, este indicat ca pacientul sa nu depaseasca numarul zilnic de calorii permise.
Sportul trebuie sa faca si el parte din viata pacientului care sufera de hipotiroidism, asta pentru ca efortul fizic accelereaza
metabolismul, care este incetinit de lipsa hormonilor tioridieni specifica acestei afectiuni.
Stresul este un factor care contribuie la accentuarea simptomelor hipotiroidismului, de aceea e bine sa eviti expunerea la stres sau macar
sa iti imbunatatesti capacitatea de a face fata la situatiile stresante. Yoga, exercitiile de respiratie sau psihoterapia te pot ajuta in
acest sens.
Prevenirea hipotiroidismului
Intrucat nu este o afectiune ale carei cauze se cunosc, nu exista o metoda sigura de preventie a hipotiroidismului. Se pot lua, insa, niste
masuri de preventie care vor estompa factorii de risc pe cat posibil, astfel incat pacientul sa fie mai putin expus acestei afectiuni:
• Se va adopta o dieta sanatoasa, care sa asigure organismului aportul zilnic necesar de iod (daca se consuma sare iodata e mai mult
decat suficient).
• Se va practica sportul in mod regulat.
• Se va evita expunerea la stres.
• Se vor face controale medicale periodice.
 BIBLIOGRAFIE :

 Victor Stoica, Viorel Scripcaru, COMPENDU DE SPECIALITĂȚI MEDICO-

CHIRURGICALE vol.I, Editura Medicală, Bucureşti, 2018
 Manualul MERCK, Ediția a-XVIII-a, Editura All, Bucureşti, 2014
 Borundel Corneliu – Medicina Interna
 Lungu Petru Mihail - Manual de medicina interna pentru scolile sanitare postliceale si
asistenti medicali.