Ingrijirea pacientului cu

afectiuni hematologice
 Afectiunile sangelui evolueaza cu
simptomatologie adesea
impresionanta, mijloacele terapeutice
in unele dintre ele neputand prelungi
viata pacientului, obtinandu-se numai
o remitere a simptomelor.
COMPONENTELE SI FUNCTIILE
SANGELUI
 Sangele este un tesut lichid, care reprezinta 6-8% din
greutatea corporala, format din doua sectoare, unul circulant
si altul de formare a celulelor.
 Sectorul circulant - Plasma.
- Elementele figurate reprezinta 45%
din volumul sanguin si sunt:
 - hematii, -care au rolul de a transporta oxigenul catre
tesuturi si C02 catre organele excretoare; de asemenea,
mentin echilibrul acido-bazic. Numarul de hematii -4 500
000-5 000 000/mm3
 leucocitele -au rol in apararea organismului de infectii,
numarul lor fiind de 5 000-8 000/mm3
 trombocitele -intervin in procesul de hemostaza, numarul
lor fiind de 150 000-300 000/mm3.
 Sectorul de formare a celulelor este
reprezentat de organele hematopoietice:
 - maduva osoasa, care formeaza
granulocite, trombocite, eritrocite
 - ganglionii limfatici

 - splina
 -formatiuni limfoide (amigdalele)
HEMATOPOIEZA
  La adult, hematopoieza se realizează
aproape în totalitate, în măduva
vertebrelor, a coastelor, în interiorul
oaselor late şi în extremitatea celor lungi.
Doar monocitele şi limfocitele au o altă
origine; sistemul reticulo-endotelial,
respectiv ganglionii limfatici
ROLUL SANGELUI
  - transportul diferitelor substanţe spre locul
lor de destinaţie; ţesuturi şi celule (substanţe
nutritive, produşi intermediari, enzime,
hormoni, etc.),
   - respiraţia tisulară (transportul oxigenului
dinspre plămâni spre celule şi a dioxidul de
carbon dinspre celule spre plămâni),
   - epurarea organismul (descărcarea din
mediul intern, prin organele de eliminare,
mai ales prin rinichi, a produşilor de
dezasimilaţie şi a toxinelor),
ROLUL SANGELUI
 - transformarea unor substanţe (prin
enzimele pe care le conţine şi mai ales prin
transportul compuşilor spre ficat),
 imunitatea organismului (prin anticorpii pe
care îi conţine),
 repartizarea şi reglarea căldurii în organism,
 reconstrucţii organice, acolo unde este
necesar.
  Deşi sângele se reconstituie în permanenţă,
compoziţia sa rămâne aproape invariabil
constantă. Acest echilibru funcţional, poartă
denumirea de homeostază.
 Homeostaza este controlată şi dirijată de
către sistemul neuro-endocrin cu participarea
organelor hematoformatoare - pe de-o parte şi
a unor aparate (respirator, excretor) - pe de
altă parte. Astfel, prin analize de laborator, se
pot determina valorile multor elemente
circulante, care în mod normal trebuie să
rămână relativ constante.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA - SEMNE
Si SIMPTOME POSIBILE IN BOLILE
HEMATOLOGICE
Modificari de coloratie si integritate a
tegumentelor
 - paliditate in anemii
 - hipercoloratie in poliglobulie
 - tegumente uscate, unghii si par friabile,
prezenta ulceratiilor,in anemiile cronice
 - prezenta elementelor purpurice in diatezele
hemoragice
MANIFESTARI DE DEPENDENTA - SEMNE
Si SIMPTOME POSIBILE IN BOLILE
HEMATOLOGICE

Modificari ale ganglionilor

 - adenopatii ferme, generalizate, sunt
intalnite in boala Hodgkin (latero-
cervicale,
 axilare, inghinale)
 - adenopatii unilaterale, localizate axilar,
inghinal
MANIFESTARI DE DEPENDENTA - SEMNE
Si SIMPTOME POSIBILE IN BOLILE
HEMATOLOGICE

Splenomegalie
 intalnita in boala Hodgkin
 intalnita in leucemia cronica
Petesii, echimoze
-petesiile sunt hemoragii subtegumentare sau submucoase; se
manifesta sub forma unor pete rosii violacee, care nu dispar la
presiune
- echimozele sunt hemoragii subtegumentare, rotunde sau
lenticulare, mai mari, care, de asemenea, nu dispar la presiune
- aceste elemente sunt intalnite in sindroamele hemoragipare
 Astenie intensa
 Pruritul : in boala Hodgkin, poliglobulie, limfoblastom
 Anorexie
 Hemoragie nazala
 Febră
 Lipotimie
 Tulburări de echilibru
 Scădere exagrată în greutate în procesele
neoplazice
 Inapetență
PROBLEME DE DEPENDENTA

 intoleranta la activitate;
 risc inalt de infectie, risc inalt de sangerare, risc de complicatii prin
compresiuni produse de hematoame (paralizii, cangrene, necroze); risc de
pierdere a constientei, de soc hemoragic;
 vulnerabilitate crescuta fata de pericolele din mediu;
 alterarea integritatii mucoaselor si tegumentelor;
 alimentatie inadecvata ( prin deficit);
 alterarea funcției respiratorii;
 comunicare ineficienta la nivel afectiv, senzorial-motor;
 tulburari ale ciclului menstrual;
 deficit de cunostinte privind autoingrijirea; prevenirea complicaiilor;
 alterarea termoreglării
 deficitul de volum lichidian;
 circulatie inadevata;
 disconfort (abdominal; prurit tegumentar);
 devalorizare/alterarea imaginii de sine: modificarea schemei corporale (in
leucemia limfoida cronieca), prin prezenta adenopatiilor.
 SURSE DE DIFICULTATE

 de ordin fizic (modificari ale elementelor figurate, proliferari ale sistemului

hematopoetic);
- traumatisme;
- medicatia antiinflamatoare (determina hemoragii digestive);
- hemoragii in antecedentele personale ale femeilor;
- persoane cu antecedente personale ca: gastrectomie, lambliaza, reactie Adler
pozitiva in scaun;
- persoane cu afectiuni cardiace congenitale;
- persoane cu insuficienta cardiaca si pulmonara;
- persoane cu antecedente heredocolaterale de hemofilie;
- prezenta hemoragii lor la traumatisme mici (periajul dinfilor);
- nou-nascuti cu intarzierea hemostazei dupa taierea cordonului ombilical;
 de ordin psihologic (anxietate, stres);
 de ordin social (alimentatie cu carenta de fier, conditii de munca inadecvate, mediul
toxic; expunere la radiatii; consumatori de tutun, alcool);
 lipsa de cunostinte.
EXERCIUȚIU !
În funcție de simptomele prezentate
anterior și în baza problemelor de
dependență prezente în afecțiunile
hematologice alcătuți diagnostlicele de
nursing după formula PES !
OBIECTIVELE NURSING

 pacientul sa prezinte circulatie si respiratie adecvata varstei;

 pacientul sa afirme starea de bine fizic si psihic;
 pacientul sa-si mentina tegumentele integre, normal colorate;
 pacientul sa poata comunica eficient la nivel afectiv si senzorial;
 sa inlature riscul complicatiilor;
 pacientul sa prezinte perioade de remisiune cat mai lungi, ceea ce
prelungeste durata de viata;
 in perioadele terminale, pacientul sa fie sustinut de familie, anturaj si
sa beneficieze de o moarte demna si linistita;
 pacientul sa fie ferit de traumatisme, hemoragii;
 sa se previna complicatiile invalidante, determinate de compresiunea
hematoamelor;
 pacientul sa fie constientizat cu privire la modul sau de viata si stie sa
se autoingrijeasca in caz de hemoragii.
PRIORITATI DE INGRIJIRE:

 supravegherea funcjiilor vitale si vegetative, a

sangerarilor, profilaxia infectiilor si a complicatiilor.
INTERVENTII:
a) INTERVENTII AUTONOME: comunicare,
alimentare, igiena, mobilizare/transport, protectie,
profilaxie, educatie.
b) INTERVENTII DELEGATE: pregatirea pentru
investigatii si analize, administrarea tratamentului.
EVALUAREA MORFO- FUNCTIONALA A SANGELUI
SI A ORGANELOR HEMATOFORMATOARE
 pentru explorarea seriei
albe: numararea leucocitelor
Examene de si stabilirea formulei
laborator leucocitare
 pentru explorarea seriei
rosii: numararea
I. Examenul sangelui hematiilor,hematocrit,
hemoglobina, numararea
reticulocitelor, stabilirea
rezistentei globulare,
electroforeza hemoglobinei,
sideremia, si bilirubinemia
 pentru explorarea functiei
de coagulare: numararea
trombocitelor, fibrinemiei,
T.S., T.C., timp de
protrombina, test Coombs,
timp Howell
 alte examene: V.S.H.,
proteinemia
Valori normale ale hemoglobinei:
la barbati = 13-16 g la 100 ml sange;
la femei = 11-15 g la 100 ml sange.
Valori normale ale numarului de globule
rosii:
barbati = 4,2-5,6 milioane pe 1 mm cub;
femei =3,7-4,9 milioane pe 1 mm cub;
copii (1-5 ani) = 4,5-4,8 milioane pe 1 mm
cub.
O scadere sub 4 milioane de eritrocite la
barbati si 3,5 milioane la femei indica o
anemie, care trebuie tratata.
Valori normale ale numarului de globule albe:
leucocite: 4500-10000 celule/microlitru.
la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub.
la copii (1-6 ani) = 4000-1000 pe 1 mm cub.
 Un numar crescut de leucocite (leucocitoza) se
intalneste in infectiile acute cu microbi sau
paraziti, in infectiile cronice si in general in toate
bolile insotite de febra. Un numar foarte crescut
de leucocite peste 20000/mm cub se intalneste
atat in ale bolile sangelui cat si in infectii
deosebit de grave, peritonite, septicemii,
 Scaderea numarului de leucocite sub 3 000/mm
cub se intalneste in unele infectii cu virusuri, in
anemii, la organisme tarate fara capacitatea de a
mai lupta impotriva infectiilor, in imbolnavirea
maduvei osoase - structura responsabila cu
producerea acestora.
 Formula leucocitara. Globulele albe din sange
nu sunt toate la fel fiind foarte va­riate ca forma,
structura si functii. Dupa modul in care ele se
coloreaza cu coloranti s-au descris mai multe
tipuri de globule albe, fiecare avand un anumit
rol in orga­nism si o semnificatie.
 Trombocitele, cele mai mici elemente solide ale sangelui, au rolul
important de a produce coagularea sangelui, Valori normale ale trombocitelor:
150 000-300 000/ mm3.
Hematocritul -reprezinta masa de hematii (globule rosii) dintr-un anumit
volum de sange.
Valori normale ale hematocrituiui:
- la barbati = 40-48%;
- la femei = 36-42%;
- la copii 2-15 ani = 36-39 %.
Cresterea hematocrituiui se intalneste rar, cand se pierde multa apa din
corp prin transpirate, prin febra, prin varsaturi (deshidratare) precum si in boala
care se caracterizeaza prin cresterea exagerata a numarului de globule rosii
(poliglobulie).
Scaderea hematocrituiui se observa in anemii, in pierderea de sange
sau cand se consume multe lichide inainte de recoltarea sangelui.
Hematocritul, alaturi de numaratoarea globulelor rosii si de dozarea
hemoglobinei, ajuta la punerea unui diagnostic mai precis de anemie.
 Timpul de coagulare (T.C.). Clasic se determine pentru a aprecia puterea de coagulare a
sangelui tn cazul unei hemoragii sau in vederea unei operatii chi-rurgicale.
Valori normale ale timpului de coagulare sunt de: 8-12 minute.
 Timpul de sangerare (T.S.). Este o analiza carese efectueaza tot in scopul cercetarii
puterii de coagulare a sangelui.
Valori normale ale timpului de sangerare: 3-4 minute.
Prelungirea T.S. indica o perturbare in mecanismul de coagulare a san­gelui, cu tendinta la
hemoragie: hemofilie, afibrinogenie.
 Timpul Quick-timpul de protrombina. Exploreaza capacitatea de coagulare a sangelui.
Valori normale ale timpului Quick: 12-15 secunde sau 80-100.
 Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH )
Valori normale ale vitezei de sedimentare a hematiilor:
 -la babati = 3-10 mm, la o ora; 5-15 mm la 2 ore;
 -la femei = 6-13 mm la o ora; 1-20 mm la 2 ore;
 -la copii mici = 7-11 mm la o ora.
 ALTE EXAMENE  examenul parazitologic
(pentru ascaridioza,
giardioza)
 examenul urinei pentru
evidentierea hematuriei
microscopice
 examenul sucului gastric:
- pentru determinarea
chimismului gastric (hipo- si
anaciditatea gastrica sunt
cauze de anemie)
 examenul materiilor
fecalepentru reactia Adler.
Explorarea organelor
hematoformatoare
 punctie osoasa
 punctie (biopsie) ganglionara
 punctie splenica
 scintigrama hepatica
 scintigrama splenica
 ecografie abdominala
Punctia osoasa

 Definitie

Crearea unei comunicari intre mediul extern si zona spongioasa a

osului,strabatand stratul sau cortical,prin intermediul unui ac.

 SCOP:

-terapeutic :

 administrare de medicamente,lichide hidratante si nutritive

 transfuzia intraosoasa
 recoltarea maduvei de la persoane sanatoasein vederea transplantarii

-explorator

 recoltarea maduvei osoase hematogene pentru examinare.

 Locul PUNCTIEI: - la
nivelul sternului -la
5 cm inapoia spinei postero-superioara,antero-superior pe creasta iliaca,
-pe fata interna a tibiei,
-la mijlocului osului calcaneu,pe
fata interna perpendicular pe suprafata,
-apofizele spinoase ale ultimelor vertebre
dorsale si primelor vertebre loimbare.
MATERIALE NECESARE:

 nesterile(materiale pentru protectia

patului,materiale pentru dezinfectie
tip II,sticla de ceasornic,lame de
microscop)

 materiale sterile(ace de punctie de 5

cm lungime,cu diametrul de 1-2 ml
varful scurt ascutit prevazute cu
mandrin,seringi de 10-20 ml,ace si
seringa pentru anestezie locala,pense
tampoane,comprese,camp
chirurgical)

 medicamente-anestezice,ser
fiziologic,solutii perfuzabile
Pregătirea pacientului

 Psihică
 Fizică
TEHNICA:

Medicul:

Se spala se dezinfecteaza,stabileste locul punctiei,face anestezia,executa punctia,retrage

acul de punctie.

ASISTENTA I:

Se spala,se dezinfecteaza,pregateste locul punctiei,dezinfectie tip II

serveste seringa incarcata cu anestezic 2-5 ml sol novocaina,manusile chirurgicale,camp

chirurgical,dezinfecteaza locul punctiei,serveste acul de punctie medicului,serveste
seringa pentru aspiratie sau seringa cu medicamente,dezinfecteaza locul punctiei si face
compresiune cu un tampon steril.

ASISTENTA II:

Se spala se dezinfecteaza,protejeaza patul,dezbraca regiunea,aseaza pacientul in pozitia

corespunzatoare locului ales,mentine pacientul in pozitie fixa,il supravegheaza,aplica
comprese sterile pe locul punctiei,imbraca pacientul si il aseaza comod in pat
ACTIUNI ULTERIOARE TEHNICII:

 Se asigura repaos la pat

 se supravegheaza starea generala,semnele vitale si se observa aspectul pansamentului

ACCIDENTE/INCIDENTE:

 perforatii ale organelor interne(inima,plaman)

 fracturi

 pneumotorax

 hemoragie

 hematoame

 infectii ale osului

 tulburari de crestere la copii dupa punctia tibiala

PUNCTIA BIOPSICA

 DEFINITIE:

-reprezinta introducerea unui ac de punctie intr-un organ perenchimatos pentru

recoltarea unui fragment de tesut.

 SCOP:

-EXPLORATOR (pentru stabilirea calitatilor histo-patologice a tesuturilor)

 INDICATII:

-Punctia splenica este indicata in sindroame hematologice cu splenomegalie.

-Punctia ganglionara este indicata in adenopatii(boala a glandelor sau a

ganglionilor limfatici care se manifesta prin cresterea in volum si inflamarea
acestora)
LOCUL DE EXECUTIE:

 punctia splenica-in spatiul 7-9 intercostal stang intre linia axilara anterioara si cea
medie,in afara rebordului costal

 punctia ganglionara locul se alege in functie de masa ganglionara.

MATERIALE NECESARE

-de protectie a mesei de operatie -

pentru dezinfectia pielii tip III
-lame de microscop
-hartie de filtru
-vas cu 50 ml ser fiziologic,tavita renala

-ace lungi de 10 cm cu bizoul alungit pentru punctia splenica si ace cu diametrul de 1-2 ml
si lungimi diferite pentru punctia ganglionara,seringi de 5/20 ml,ace pentru
anestezie,campuri chirurgicale,manusi,comprese,tampoane,trusa de perfuzie,pense
hemostatice.
 PREGATIREA FIZICA SI PSIHICA

 TEHNICA:

-este efectuata de catre medic ajutat de 1-2 asistente medicale

-se desfasoara in sala de tratament

 MEDICUL:

-se spala,se dezinfecteaza,alege locul punctiei

-face anestezia locala
-protejeaza locul punctiei cu camp steril
-executa punctia
-aspira tesutul
-
departeaza acul prin aspiratie.
 ASISTENTA I: - I-si spala mainile,se dezinfecteaza
-pregateste locul punctiei,dezinfectie tip III
-serveste medicului seringa cu anestezie -serveste campul
chirurgical,acul de punctie,seringa pentru aspiratie -badijoneaza locul punctiei cu tinctura de iod
-aplica pansament uscat compresiv

 ASISTENTA II: -se spala,se dezinfectează

-aseaza pacientul in pozitie corespunzatoare
-mentine pozitia pacientului -supravegheaza
pacientul(P,R,culoarea fetei)

 INGRIJIRI ULTERIOARE:

 -pentru punctia splenica pacientul ramane la pat 24-48 ore in DD

 -punctia ganglionara repaus la pat 4-5 ore

  

 ACCIDENTE/INCIDENTE:

 -tuse instantanee

 -hemoragie

 -infectii

  
INGRIJIRI ULTERIOARE:

pentru punctia splenica pacientul ramane la pat 24-48 ore in DD

punctia ganglionara repaus la pat 4-5 ore

ACCIDENTE/INCIDENTE:

tuse instantanee

hemoragie

infectii
 GRUPELE SANGVINE

          Grupele sangvine diferentiaza

persoanele in functie de prezenta sau
absenta unui antigen ereditar pe
suprafata celulelor rosii ale sangelui.
 Cele mai importante fiind sistemele
ABO si Rh care sunt considerate
sisteme majore.
 GRUPELE SANGVINE

  Sistemul ABO este determinat

de antigenele care se gasesc pe
suprafata hematiilor care se numesc
aglutinogene si se noteaza : A si B.
Acestea apar inca din timpul
vietii intrauterine si se mentin apoi
nemodificate toata viata.
 GRUPELE SANGVINE
  In functie de repartizarea acestor antigene A
si B pe hematii rezulta grupele sanvine :
   GRUPA  O : cuprinde indivizii care se
caracterizeaza prin lipsa aglutinogenelor A
si B pe suprafata hematiilor . In plasma
indivizilor cu grupa O pot coexista ambele
aglutinine anti – A ( alfa )α , anti – B
( beta )β
     GRUPA  A : cuprinde indivizi care au pe
suprafata hematiilor aglutinogenul A iar in
plasma aglutinina anti – B (beta)
 GRUPELE SANGVINE

  GRUPA  B :  cuprinde indivizii care au

prezent aglutinogenul B pe suprafata
hematiilor si aglutinina anti – A (alfa) in
plasma
  GRUPA  AB : cuprinde indivizi care
au ambele aglutinogene : A si B pe
hematii si nici o aglutinina in plasma.
 GRUPELE SANGVINE
 Potrivit regulii excluderii
aglutininelor cu
aglutinogenul omolog,
nu pot exista indivizi
posesori de aglutinogen
si aglutinina omoloaga.
Intalnirea lor ar conduce
la un conflict imun
antigen-anticorp si la  
distrugerea hematiilor.
 Sistemul Rh

  S-a observat ca uneori, chiar in cadrul

compatibilitatii de sistem ABO pot aparea, la
indivizii ce primesc transfuzii repetate,
accidente posttransfuzionale.
             Acest fapt a fost explicat de
Landsteiner in 1937 care descopera, pe
suprafata hematiilor de maimuta si umane, un
antigen , numit Rh, care da si numele
sistemului sangvin.
 
 Sistemul Rh
  Persoanele care au in sange factorul Rh (aglutinogenul
D ) se numesc Rh(+) - 85%, iar cei care nu il au sunt
Rh(-) - 15%.
   Denumirea Rh provine de la antigenele Rh care se
gasesc si pe suprafata hematiilor maimutei Macaccus
Rhesus.
   Oamenii Rh(-) nu au in sange anticorpi anti Rh
(aglutinine), dar pot sa le sintetizeze, prin izoimunizare,
daca primesc o prima transfuzie cu sange Rh(+).
    La a doua transfuzie cu sange Rh(+), acesti anticorpi
vor reactiona cu aglutinogenele Rh de pe suprafata
hematiilor si vor produce aglutinarea hematiilor si
hemoliza lor in prezenta unui factor numit complement.
 Sistemul Rh
 O alta modalitate de izoimunizare consta in
nasterea fetilor Rh negativi de catre mamele R
pozitive.
  In cazul mamelor Rh (-) al caror sot este Rh
(+), datorita caracterului dominant al genei
care codifica sinteza aglutinogenului Rh, copiii
rezultati vor mosteni caracterul Rh (+).
  Prima sarcina poate evolua normal, deoarece,
in mod obisnuit, hematiile Rh(+) ale fatului nu
pot traversa placenta si deci nu ajung in
circulatia materna.
 Sistemul Rh

  La nastere insa, prin rupturile de vase

sangvine ce au loc in momentul dezlipirii
placentei de uter, o parte din sangele
fetal trece la mama si stimuleaza
productia de aglutinine anti Rh.
   La o noua sarcina, aceste aglutinine
patrund in circulatia fetala si pot distruge
hematiile fatului , uneori ducand chiar la
moartea acestuia, atunci cand
aglutininele sunt in concentratie mare.
DETERMINAREA GRUPELOR DE
SANGE
  Metoda Beth-Vincent
-consta in determinarea aglutinogenelor
primitorului
-se pune in contact singele cu antigen
necunoscut cu seruri hemotest cu aglutinine
O (anti A,anti-B), A (anti-B), B (anti-A).
 -daca apare aglutinare (lipirea antigenului si
anticorpului urmata in final de hemoliza),
rezulta ca grupa primitorului contine antigen
opus anticorpului care a aglutinat.
DETERMINAREA GRUPELOR DE
SANGE
Metoda Simonin

 -constain determinarea aglutininelor

din serul de grupa necunoscuta

 -sepune in contact serul cu

aglutinine necunoscute cu eritrocite
test O,A,B. (continand aglutinogen
cunoscut)
DETERMINAREA GRUPELOR DE
SANGE
DETERMINAREA FACTORULUI
RH
Se folosesc:
 ser test anti-Rh
 eritrocite test Rh pozitiv si Rh negativ (martori)
 camera umeda, lame, pipete
 Daca apare aglutinarea picaturii din mijloc
concomitent cu prima picatura (marcata cu Rh
pozitiv) sangele este Rh pozitiv
 Daca nu apare aglutinarea, sangele este Rh
negativ
Ingrijirea pacienţilor cu anemii şi
poliglobulii
 Anemia reprezintă scăderea numărului de hematii
şi/sau a hemoglobinei.
 Anemiile se pot produce:
1. Prin pierdere de hematii:
 - Anemii posthemoragice -hemoragii externe sau
interne prin traumatisme,

 - Anemii hemolitice= sunt stări patologice în care

distrugerea hematiilor depășește capacitatea de
refacere a hematiilor (anemia hemolitică a nou-
născutului şi prin incompatibilitatea de sânge în
sistemul AOB)
Ingrijirea pacienţilor cu anemii şi
poliglobulii
 2. Prin insuficienţă de producerea
hematiilor şi hemoglobinei
 - Anemia feriprivă (prin lipsă de fier)
 - Anemia Biermer(pernicioasa) -anemie
cronică datorată atrofie mucoasei
gastrice, cu dispariția factorului intrinsec,
care antrenează o tulburare de resorbție
a Vit B12.
Ingrijirea pacienţilor cu anemii şi
poliglobulii
 Poliglobuliile sunt boli caracterizate prin
hiperplazia sistemului eritropoetic.
(creșterea numărului hematiilor și
hemoglobinei în sângele periferic.)
 Anemia acuta

Manifestari de dependenta
 -ameteli
 - paloarea tegumentelor instalata brusc
 -tahicardie
 - puls filiform
 - hipotensiune arteriala
 - dispnee
 - lipotimie
 - tulburari digestive (greata, meteorism, tulburari de
tranzit)
 Anemia acuta

Probleme de dependenta
 - alterarea respiratiei si circulatiei
 - risc de pierdere a constientei
 - risc de soc hemoragic
 Anemia cronica

 Manifestari de dependenta
- Ameteli ,cefalee, astenie
-palpitatii, dureri precordiale
- dispnee, paloarea buzelor
- paloarea palmelor, paloarea plantelor
- mucoasa bucala atrofiata
- unghii si par friabile
-febra39°C
- amenoree
 Anemia cronica

Probleme de dependenta
 - intoleranta la activitatea fizica
 - alterarea respiratiei si circulatiei
 - tulburari de memorie
 - hipertermie
 - tulburari ale ciclului menstrual
 - deficit de cunostinte privind autoingrijirea
 - risc de alterare a integritatii pielii si
mucoaselor
Ingrijirea pacienţilor cu anemii şi
poliglobulii
Obiective
 -pacientul sa prezinte respiratie si circulatie
adecvata varstei
 - pacientul sa afirme starea de bine fizica si
psihica
 -pacientul sa-si mentina tegumentele integre,
normal colorate
 - pacientul sa poata comunica eficient la nivel
afectiv si sensorial
 - sa se inlature riscul complicatiilor
INGRIJIREA PACIENTULUI CU
LEUCEMIE
Leucemiile sau leucozele sunt
hemopatii maligne caracterizate prin
hiperplazia tesuturilor hematopoietice
(mieloid si limfoid) si metaplazia lor.
 Prin metaplazie tesutul leucozic ia locul
seriei rosii si numai are cine forma
hematii; apar si tulburari de coagulare.
 LEUCEMIA ACUTA
Manifestari de dependenta - apar trei
sindroame
 sindromul anemic (paloare, astenie,
dispnee)
 sindromul infectios (febra, frison, curbatura)
 sindromul hemoragic (gingivoragii,
epistaxis, metroragii)
 ulceratii ale cavitatii bucale
 manifestari pseudoneoplazice, scaderea
apetitului, a greutatii corporale, transpiratii,
prurit.
 LEUCEMIA ACUTA

Probleme de dependenta
 - hipertermia
 - intoleranta la efort fizic
 - deficitul de volum lichidian
 - alterarea integritatii mucoasei bucale
 - incapacitatea de hidratare, alimentare
 - risc de alterare a starii generale, exitus
prin complicatii hemoragice si
septicemice.
 LEUCEMIA CRONICA

Manifestari de dependenta
- dureri osoase si in hipocondrul stang
 - prurit tegumentar
 - disconfort abdominal
 - pierderea imaginii de sine
 - modificarea schemei corporate (in
leucemia limfoidă cronică),prin
prezenta adenopatiilor
 LEUCEMIA CRONICA

 Probleme de dependenta
 - intoleranta la activitatea fizica
 - dureri osoase si in hipocondrul stang
 - prurit tegumentar
 - disconfort abdominal
 - pierderea imaginii de sine
 - modificarea schemei corporate (in
leucemia limfoidă cronică),prin prezenta
adenopatiilor
  Obiective
- pacientul sa prezinte perioade de remisiune
cat mai lungi ceea ce prelungeste durata de
viata.
(remisiune= ameliorare sau disparitie
temporara a manifestarilor unei boli)
- in perioadele terminale, pacientul sa fie
sustinut de familie, anturaj si sa beneficieze de
o moarte demna si linistita.
INGRIJIREA PACIENTULUI CU SINDROAME
HEMORAGICE SAU STARI PRODUSE DE
TULBURAREA HEMOSTAZEI

 Acestea pot fi determinate de tulburarile

vasculare, trombocitare, de coagulare.
 1.Sindroame hemoragice prin tulburări
vasculare-se datoresc creșterii permeabilității
sau fragilității vasculare,datorită acțiunii unor
factori toxici carențiali,alergici sau congenitali.
 2.Sindroame hemoragice prin tulburări
trombocitare (trombopatii)- constau fie în
scăderea numărului trombocitelor ,fie în
insuficiența funcțională a trombocitelor
 3. Sindroame hemoragice prin tulburări de
cooagulare(coagulopatii)ex. hemofilia
INGRIJIREA PACIENTULUI CU SINDROAME
HEMORAGICE SAU STARI PRODUSE DE
TULBURAREA HEMOSTAZEI

 Hemofilia este un sindrom hemoragic

ereditar, determinat de absenta factorilor
VIII-IX ai coagularii. Boala este intalnita
la barbati si se caracterizeaza prin
hematoame dupa traumatisme minime.
 Manifestari de dependenta
 - hemoragii abundente la traumatisme
mici, situate la nivelul tegumentelor
mucoaselor, articulațiilor;
 -ameteli
 -astenie
 - prezenta hemartrozelor( acumulare de
sânge la nivelul articulațiilor)
 Probleme:
 - intoleranta la activitatea fizica
 - tulburari de mobilitate, cauzate de
hemartroze (maini, genunchi, coate)
 - deficit de cunostinte pentru prevenirea
complicatiilor
 - rise de complicatii prin compresiuni
produse de hematoame (paralizii,
gangrene, necroze).
 Obiective
 - pacientul sa fie ferit de traumatisme,
hemoragii
 - sa se previna complicatiile invalidante
determinate de compresiunea
hematoamelor
 - pacientul sa fie constientizat cu privire
la modul sau de viata, sa stie sa se
autoingrijeasca in caz de hemoragii.
Interventii autonome si delegate in
bolile hematologice

 asigură repausul la pat al pacientului în saloane

liniştite, lumi­noase, călduroase:
 repausul la pat este obligatoriu pentru pacientul febril,
dispneic, adinamic
 prin condiţiile din salon, trebuie să asigure prevenirea
infecţiilor intercurente, intraspitaliceşti, având în
vedere rezistenţa scăzută la infecţii a pacienţilor cu
boli hematologice
 în caz de hemartroză, articulaţia să fie relaxată
 asigură igiena tegumentelor şi mucoaselor
 asigură prevenirea escarelor de decubit, în cazul
pacienţilor gravi, prin mijloacele cunoscute
Interventii autonome si delegate in
bolile hematologice
 asigură alimentaţia pacientului în funcţie de nevoile
sale cantitative şi calitative, modificate de boală:
 -în perioadele febrile - regim hidric, hidrozaharat, lactat
 - în anemii - alimente bogate în fier, calciu, vitamine,
bazate
 pe carne (viscere), legume verzi şi fructe
 -în poliglobulie se reduce cantitatea de carne
 monitorizează temperatura, pulsul, tensiunea,
arterială, respiraţia, la intervale de timp în funcţie de
gravitatea cazului, consemnând datele în foaia de
temperatură
Interventii autonome si delegate in
bolile hematologice
 sesizează apariţia elementelor hemoragice pe
tegumente şi mucoase - peteşii, echimoze,
hematoame - şi informează medicul
 aplică comprese reci pe articulaţie, în cazul
hemartrozei
 -supraveghează eliminările prin scaun şi urină, pentru
evidenţierea ascarizilor în scaun, a hematuriei
nocturne
 face bilanţul ingesta/excreta, în cazul pacienţilor febrili
cu transpiraţii abundente şi a celor care prezintă
vărsături
 recoltează produsele pentru examene de laborator
(sânge; urină, suc gastric, materii fecale) şi pregăteşte
pacientul şi instrumentarul pentru puncţia biopsică
Interventii autonome si delegate in
bolile hematologice
 administrează tratamentul prescris:.
 transfuzia de sânge integral sau a derivatelor
lui (masă eritrocitară, plasmă, concentrat de
factor VIII, plasmă antihemofilică
 sesizează apariţia accidentelor transfuziei
 preparate de fier pe cale orală (soluţii, tablete,
granule), între mese sau în timpul mesei
 preparate de fier pe cale parenterală, prin
injecţii intramusculare profunde
 tratamentul antihemoragic - vitaminele C, Kşi
tratamentul hormonal prescris
Interventii autonome si delegate in
bolile hematologice
 tratamentul citostatic intravenos sau în perfuzii intra- venoase
 sesizează efectele scundare ale administrării citostaticelor
(anorexie, greţuri, vărsături, diaree)
 susţine psihic pacientul în perioada în care se produc
modificări ale schemei corporale (căderea părului)
 menajează psihicul pacientului, devenind suportul lui moral;
are în vedere că majoritatea bolilor sunt incurabile (susţine
pacientul în stările terminale)
 ia legătura cu kinoterapeutul care învaţă pacientul mişcările
pe care le poate face în cazul artrozelor cauzate de hemartroză
 pregăteşte preoperator şi îngrijeşte postoperator pacientul
căruia i se aplică tratament chirurgical (splenectomie,
extirparea ganglionilor sau tratament ortopedic).
Vă mulțumesc!