SCOALA POSTLICEALA FEG BRASOV

Ingrijirea pacientului cu afectiuni hematologice

(Referat)

Elev: Secarea (Folea) Diana Florentina

Anul II

BRASOV
2019
 Ingrijirea pacientului cu afectiuni hematologice
Afectiunile sangelui evolueaza cu simptomatologie adesea impresionanta, mijloacele
terapeutice in unele dintre ele neputand prelungi viata pacientului, obtinandu-se numai o remitere
a simptomelor.
Componentele si Functiile Sangelui
Sangele este un tesut lichid, care reprezinta 6-8% din greutatea corporala, format din
doua sectoare, unul circulant si altul de formare a celulelor.
Sectorul circulant format din plasma si elementele figurate. Acestea reprezinta 45% din
volumul sanguin si sunt:
 hematiile: au rolul de a transporta oxigenul catre tesuturi si C02 catre organele
excretoare; de asemenea, mentin echilibrul acido-bazic. Numarul de hematii -4
500 000-5 000 000/mm3:
 leucocitele: au rol in apararea organismului de infectii, numarul lor fiind de 5
000-8 000/mm3;
 trombocitele: intervin in procesul de hemostaza, numarul lor fiind de 150 000-
300 000/mm3.

Sectorul de formare a celulelor este reprezentat de organele hematopoietice:

 maduva osoasa, care formeaza granulocite, trombocite, eritrocite;
 ganglionii limfatici;
 Splina;
 formatiuni limfoide (amigdalele)

Hematopoieza
 La adult, hematopoieza se realizează aproape în totalitate, în măduva vertebrelor, a
coastelor, în interiorul oaselor late şi în extremitatea celor lungi. Doar monocitele şi limfocitele
au o altă origine; sistemul reticulo-endotelial, respectiv ganglionii limfatici.
Rolul Sangelui
 Transportul diferitelor substanţe spre locul lor de destinaţie; ţesuturi şi celule (substanţe
nutritive, produşi intermediari, enzime, hormoni, etc.);
 Respiraţia tisulară (transportul oxigenului dinspre plămâni spre celule şi a dioxidul de
carbon dinspre celule spre plămâni);
 Epurarea organismul (descărcarea din mediul intern, prin organele de eliminare, mai ales
prin rinichi, a produşilor de dezasimilaţie şi a toxinelor);
 Transformarea unor substanţe (prin enzimele pe care le conţine şi mai ales prin
transportul compuşilor spre ficat);
 Imunitatea organismului (prin anticorpii pe care îi conţine);
 Repartizarea şi reglarea căldurii în organism;
 Reconstrucţii organice, acolo unde este necesar.
Deşi sângele se reconstituie în permanenţă, compoziţia sa rămâne aproape invariabil
constantă. Acest echilibru funcţional, poartă denumirea de homeostază. Homeostaza este
controlată şi dirijată de către sistemul neuro-endocrin cu participarea organelor
hematoformatoare - pe de-o parte şi a unor aparate (respirator, excretor) - pe de altă parte. Astfel,
prin analize de laborator, se pot determina valorile multor elemente circulante, care în mod
normal trebuie să rămână relativ constante.
Evaluarea morfo- functionala a sangelui si a organelor hematoformatoare
Examene de laborator
 Examenul sangelui: - pentru explorarea seriei albe: numararea leucocitelor si stabilirea
formulei leucocitare;
- pentru explorarea seriei rosii: numararea hematiilor, hematocrit,
hemoglobina, numararea reticulocitelor, stabilirea rezistentei globulare,
electroforeza hemoglobinei, sideremia, si bilirubinemia;
- pentru explorarea functiei de coagulare: numararea trombocitelor,
fibrinemiei, T.S., T.C., timp de protrombina, test Coombs, timp Howell
alte examene: V.S.H., proteinemia.
 Alte examene: - examenul parazitologic (pentru ascaridioza, giardioza):
- examenul urinei pentru evidentierea hematuriei microscopice;
- examenul sucului gastric: pentru determinarea chimismului gastric
(hiposi anaciditatea gastrica sunt cauze de anemie) pentru reactia Adler.
 Explorarea organelor hematoformatoare: - punctie osoasa;
- punctie (biopsie) ganglionara;
- punctie splenica;
- scintigrama hepatica;
- scintigrama splenica;
- ecografie abdominala.
Manifestari de dependenta - semne si simptome posibile in bolile hematologice
Modificari de coloratie si integritate a tegumentelor:
- paliditate in anemii;
- hipercoloratie in poliglobulie;
- tegumente uscate, unghii si par friabile, prezenta ulceratiilor, in anemiile
cornice;
- prezenta elementelor purpurice in diatezele hemoragice.

Modificari ale ganglionilor:

- adenopatii ferme, generalizate, sunt intalnite in boala Hodgkin (laterocervicale,
- axilare, inghinale);
- adenopatii unilaterale, localizate axilar, inghinal.

Splenomegalie:
- intalnita in boala Hodgkin;
- intalnita in leucemia cronica Petesii, echimoze
Petesiile: sunt hemoragii subtegumentare sau submucoase; se manifesta sub forma unor
pete rosii violacee, care nu dispar la presiune - echimozele sunt hemoragii subtegumentare,
rotunde sau lenticulare, mai mari, care, de asemenea, nu dispar la presiune - aceste elemente sunt
intalnite in sindroamele hemoragipare.
Astenie intense:
- Pruritul : in boala Hodgkin, poliglobulie, limfoblastom;
- Anorexie;
Hemoragie nazala
Grupele Sangvine
Grupele sangvine diferentiaza persoanele in functie de prezenta sau absenta unui antigen
ereditar pe suprafata celulelor rosii ale sangelui. 
Cele mai importante fiind sistemele ABO si Rh care sunt considerate sisteme majore.
Sistemul ABO este determinat de antigenele care se gasesc pe suprafata hematiilor care
se numesc aglutinogene si se noteaza : A si B. Acestea apar inca din timpul vietii intrauterine si
se mentin apoi nemodificate toata viata.
In functie de repartizarea acestor antigene A si B pe hematii rezulta grupele sanvine : 
GRUPA O : cuprinde indivizii care se caracterizeaza prin lipsa aglutinogenelor A si B pe
suprafata hematiilor . In plasma indivizilor cu grupa O pot coexista ambele aglutinine anti – A
( alfa )α , anti – B ( beta )β  GRUPA A : cuprinde indivizi care au pe suprafata hematiilor
aglutinogenul A iar in plasma aglutinina anti – B (beta)GRUPA B : cuprinde indivizii care au
prezent aglutinogenul B pe suprafata hematiilor si aglutinina anti – A (alfa) in plasma
GRUPA AB : cuprinde indivizi care au ambele aglutinogene : A si B pe hematii si nici o
aglutinina in plasma.
Potrivit regulii excluderii aglutininelor cu aglutinogenul omolog, nu pot exista indivizi
posesori de aglutinogen si aglutinina omoloaga. Intalnirea lor ar conduce la un conflict imun
antigen-anticorp si la distrugerea hematiilor.
Sistemul Rh
S-a observat ca uneori, chiar in cadrul compatibilitatii de sistem ABO pot aparea, la
indivizii ce primesc transfuzii repetate, accidente posttransfuzionale.  Acest fapt a fost explicat
de Landsteiner in 1937 care descopera, pe suprafata hematiilor de maimuta si umane, un
antigen , numit Rh, care da si numele sistemului sangvin.
Persoanele care au in sange factorul Rh (aglutinogenul D ) se numesc Rh(+) - 85%, iar
cei care nu il au sunt Rh(-) - 15%.  Denumirea Rh provine de la antigenele Rh care se gasesc si
pe suprafata hematiilor maimutei Macaccus Rhesus.  Oamenii Rh(-) nu au in sange anticorpi
anti Rh (aglutinine), dar pot sa le sintetizeze, prin izoimunizare, daca primesc o prima transfuzie
cu sange Rh(+).  La a doua transfuzie cu sange Rh(+), acesti anticorpi vor reactiona cu
aglutinogenele Rh de pe suprafata hematiilor si vor produce aglutinarea hematiilor si hemoliza
lor in prezenta unui factor numit complement.
O alta modalitate de izoimunizare consta in nasterea fetilor Rh negativi de catre mamele
R pozitive.  In cazul mamelor Rh (-) al caror sot este Rh (+), datorita caracterului dominant al
genei care codifica sinteza aglutinogenului Rh, copiii rezultati vor mosteni caracterul Rh (+). 
Prima sarcina poate evolua normal, deoarece, in mod obisnuit, hematiile Rh(+) ale fatului nu pot
traversa placenta si deci nu ajung in circulatia materna.
La nastere insa, prin rupturile de vase sangvine ce au loc in momentul dezlipirii placentei
de uter, o parte din sangele fetal trece la mama si stimuleaza productia de aglutinine anti Rh. 
La o noua sarcina, aceste aglutinine patrund in circulatia fetala si pot distruge hematiile fatului ,
uneori ducand chiar la moartea acestuia, atunci cand aglutininele sunt in concentratie mare.
Determinarea grupelor de sange
Metoda Beth-Vincent -consta in determinarea aglutinogenelor primitorului -se pune in
contact singele cu antigen necunoscut cu seruri hemotest cu aglutinine O (anti A,anti-B), A (anti-
B), B (anti-A). Daca apare aglutinare (lipirea antigenului si anticorpului urmata in final de
hemoliza), rezulta ca grupa primitorului contine antigen opus anticorpului care a aglutinat.
Metoda Simonin - consta in determinarea aglutininelor din serul de grupa necunoscuta
pune in contact serul cu aglutinine necunoscute cu eritrocite test O,A,B. (continand aglutinogen
cunoscut)
Determinarea factorului rh
Se folosesc: ser test anti-Rh, eritrocite test Rh pozitiv si Rh negativ (martori), camera
umeda, lame, pipete. Daca apare aglutinarea picaturii din mijloc concomitent cu prima picatura
(marcata cu Rh pozitiv) sangele este Rh pozitiv. Daca nu apare aglutinarea, sangele este Rh
negativ

Ingrijirea pacienţilor cu anemii şi poliglobulii

Anemia reprezintă scăderea numărului de hematii şi/sau a hemoglobinei. Anemiile se pot
produce:
1. Prin pierdere de hematii: - Anemii posthemoragice
- hemoragii externe sau interne prin traumatisme,
- Anemii hemolitice= sunt stări patologice în care
distrugerea hematiilor depășește capacitatea de refacere a
hematiilor (anemia hemolitică a nounăscutului şi prin
incompatibilitatea de sânge în sistemul AOB)
2. Prin insuficienţă de producerea hematiilor şi hemoglobinei:
- Anemia feriprivă (prin lipsă de fier);
- Anemia Biermer(pernicioasa);
- Anemie cronică datorată atrofie mucoasei gastrice, cu dispariția factorului
intrinsec, care antrenează o tulburare de resorbție a Vit B12.
Poliglobuliile sunt boli caracterizate prin hiperplazia sistemului eritropoetic.(creșterea numărului
hematiilor și hemoglobinei în sângele periferic.)

Anemia acuta
Manifestari de dependenta: ameteli, paloarea tegumentelor instalata brusc, tahicardie,
puls filiform, hipotensiune arteriala, dispnee, lipotimie, tulburari digestive (greata, meteorism,
tulburari de tranzit).
Probleme de dependenta: alterarea respiratiei si circulatiei, risc de pierdere a constientei,
risc de soc hemoragic.

Anemia cronica
Manifestari de dependenta: ameteli, cefalee, astenie, palpitatii, dureri precordiale,
dispnee, paloarea buzelor, paloarea palmelor, paloarea plantelor, mucoasa bucala atrofiata,
unghii si par friabile, febra39°C, amenoree.
Probleme de dependenta: intoleranta la activitatea fizica, alterarea respiratiei si
circulatiei, tulburari de memorie, hipertermie, tulburari ale ciclului menstrual, deficit de
cunostinte privind autoingrijirea, risc de alterare a integritatii pielii si mucoaselor.

Obiective - pacientul sa prezinte respiratie si circulatie adecvata varstei.

- pacientul sa afirme starea de bine fizica si psihica,
- pacientul sa-si mentina tegumentele integre, normal colorate
- pacientul sa poata comunica eficient la nivel afectiv si sensorial
- sa se inlature riscul complicatiilor

Ingrijirea pacientului cu leucemie

Leucemiile sau leucozele sunt hemopatii maligne caracterizate prin hiperplazia tesuturilor
hematopoietice (mieloid si limfoid) si metaplazia lor. Prin metaplazie tesutul leucozic ia locul
seriei rosii si numai are cine forma hematii; apar si tulburari de coagulare.

Leucemia acuta
Manifestari de dependenta: apar trei sindroame: sindromul anemic (paloare, astenie,
dispnee), sindromul infectios (febra, frison, curbatura), sindromul hemoragic (gingivoragii,
epistaxis, metroragii), ulceratii ale cavitatii bucale, manifestari pseudoneoplazice, scaderea
apetitului, a greutatii corporale, transpiratii, prurit.
Probleme de dependenta: hipertermia, intoleranta la efort fizic, deficitul de volum
lichidian, alterarea integritatii mucoasei bucale, incapacitatea de hidratare, alimentare, risc de
alterare a starii generale, exitus prin complicatii hemoragice si septicemice.

Leucemia cronica
Manifestari de dependenta: dureri osoase si in hipocondrul stang, prurit tegumentar,
disconfort abdominal, pierderea imaginii de sine, modificarea schemei corporate (in leucemia
limfoidă cronică), prin prezenta adenopatiilor.
Probleme de dependenta: intoleranta la activitatea fizica, dureri osoase si in hipocondrul
stang, prurit tegumentar, disconfort abdominal, pierderea imaginii de sine, modificarea schemei
corporate (in leucemia limfoidă cronică), prin prezenta adenopatiilor
 Obiective: - pacientul sa prezinte perioade de remisiune cat mai lungi ceea ce
prelungeste durata de viata. (remisiune= ameliorare sau disparitie temporara a
manifestarilor unei boli);
- in perioadele terminale, pacientul sa fie sustinut de familie, anturaj si
sa beneficieze de o moarte demna si linistita.

Ingrijirea pacientului cu sindroame hemoragice sau stari produse de tulburarea

hemostazei
Acestea pot fi determinate de tulburarile vasculare, trombocitare, de coagulare.
1. Sindroame hemoragice prin tulburări vasculare -se datoresc creșterii permeabilității
sau fragilității vasculare,datorită acțiunii unor factori toxici carențiali,alergici sau
congenitali.
2.Sindroame hemoragice prin tulburări trombocitare (trombopatii)- constau fie în
scăderea numărului trombocitelor ,fie în insuficiența funcțională a trombocitelor
3. Sindroame hemoragice prin tulburări de cooagulare(coagulopatii) ex. hemofilia

Hemofilia este un sindrom hemoragic ereditar, determinat de absenta factorilor VIII-IX ai

coagularii. Boala este intalnita la barbati si se caracterizeaza prin hematoame dupa traumatisme
minime.
Manifestari de dependenta: hemoragii abundente la traumatisme mici, situate la nivelul
tegumentelor mucoaselor, articulațiilor; ameteli, astenie, prezenta hemartrozelor( acumulare de
sânge la nivelul articulațiilor)
Probleme: intoleranta la activitatea fizica, tulburari de mobilitate, cauzate de hemartroze
(maini, genunchi, coate), deficit de cunostinte pentru prevenirea complicatiilor, risc de
complicatii prin compresiuni produse de hematoame (paralizii, gangrene, necroze).
Obiective: - pacientul sa fie ferit de traumatisme, hemoragii;
- sa se previna complicatiile invalidante determinate de compresiunea
hematoamelor,
- pacientul sa fie constientizat cu privire la modul sau de viata, sa stie sa se
autoingrijeasca in caz de hemoragii.

Interventii autonome si delegate in bolile hematologice:

 asigură repausul la pat al pacientului în saloane liniştite, luminoase, călduroase: repausul
la pat este obligatoriu pentru pacientul febril, dispneic, adinamic prin condiţiile din salon,
trebuie să asigure prevenirea infecţiilor intercurente, intraspitaliceşti, având în vedere
rezistenţa scăzută la infecţii a pacienţilor cu boli hematologice în caz de hemartroză,
articulaţia să fie relaxată asigură igiena tegumentelor şi mucoaselor asigură prevenirea
escarelor de decubit, în cazul pacienţilor gravi, prin mijloacele cunoscute;
 asigură alimentaţia pacientului în funcţie de nevoile sale cantitative şi calitative,
modificate de boală: -în perioadele febrile - regim hidric, hidrozaharat, lactat - în anemii -
alimente bogate în fier, calciu, vitamine, bazate pe carne (viscere), legume verzi şi fructe
-în poliglobulie se reduce cantitatea de carne monitorizează temperatura, pulsul,
tensiunea, arterială, respiraţia, la intervale de timp în funcţie de gravitatea cazului,
consemnând datele în foaia de temperature;
 sesizează apariţia elementelor hemoragice pe tegumente şi mucoase - peteşii, echimoze,
hematoame;
 informează medicul aplică comprese reci pe articulaţie, în cazul hemartrozei
-supraveghează eliminările prin scaun şi urină, pentru evidenţierea ascarizilor în scaun, a
 hematuriei nocturne face bilanţul ingesta/excreta, în cazul pacienţilor febrili cu
transpiraţii abundente şi a celor care prezintă vărsături recoltează produsele pentru
examene de laborator (sânge; urină, suc gastric, materii fecale) şi pregăteşte pacientul şi
instrumentarul pentru puncţia biopsica;
 administrează tratamentul prescris:. transfuzia de sânge integral sau a derivatelor lui
(masă eritrocitară, plasmă, concentrat de factor VIII, plasmă antihemofilică sesizează
apariţia accidentelor transfuziei preparate de fier pe cale orală (soluţii, tablete, granule),
între mese sau în timpul mesei preparate de fier pe cale parenterală, prin injecţii
intramusculare profunde tratamentul antihemoragic - vitaminele C, Kşi tratamentul
hormonal prescris tratamentul citostatic intravenos sau în perfuzii intravenoase;
 sesizează efectele scundare ale administrării citostaticelor (anorexie, greţuri, vărsături,
diaree);
 susţine psihic pacientul în perioada în care se produc modificări ale schemei corporale
(căderea părului);
 menajează psihicul pacientului, devenind suportul lui moral; are în vedere că majoritatea
bolilor sunt incurabile (susţine pacientul în stările terminale);
 ia legătura cu kinoterapeutul care învaţă pacientul mişcările pe care le poate face în cazul
artrozelor cauzate de hemartroză;
 pregăteşte preoperator şi îngrijeşte postoperator pacientul căruia i se aplică tratament
chirurgical (splenectomie, extirparea ganglionilor sau tratament ortopedic).
BIBLIOGRAFIE :

1. Tehnica ingrijirii bolnavului si elemente de prim ajutor primar si specializat :de GH.
NICULESCU SI D. MANASTIREANU.
2. www. scoala cantemir.ro