Turcu Test

CONDUITA IN URGENTE MEDICO -
CHIRURGICALE
Curs 9 – INECUL
ECLAMPSIA
Dr. Gabriela Turcu

INECUL
 Inecul defineste accidentul determinat de asfixia

unei victime aflate cu capul sub apa
 Mecanismul stopului cardiorespirator este

obstructia cailor aeriene cu hipoxie, care determina
secundar stop cardiac
INECUL
Decesul poate aparea prin mai multe mecanisme:

 aspirarea apei – inecul propriuzis, “inec umed”
 “inec uscat” – laringospasm la contactul cu apa (de obicei in apa
rece), fara aspiratie de lichid
 traumatisme grave sub apa sau la suprafata ei – traumatisme
craniene, toracice, abdominale
 evenimente acute survenite in timpul inotului – infarct
miocardic, AVC, criza epileptica
 imersia poate fi secundara altei patologii – criza epileptica,
alterarea starii de constienta datorita consumului de alcool
INECUL
Clinic
 dispnee, datorata epuizarii fizice sau panicii – se

manifesta prin agitatie, inundarea plamanilor cu apa,
HTA, tahicardie, pierderea cunostintei
 apnee reflexa – cu spasm glotic
 stopul respirator, cu relaxare musculara
 stopul cardiac
INECUL
 Particularitatile resuscitarii in cazul inecului
 se efectueaza de catre salvatorii profesionisti, urmarindu-se
minimalizarea riscului salvatorilor
 se suspicioneaza lezarea coloanei vertebrale la toti inecatii
 de preferat sa nu se inceapa resuscitarea in apa
 se va incerca eliminarea apei din plamani, apoi se face respiratie
artificiala cu presiune cat mai mare; daca exista posibilitatea pe mal, se
administreaza oxigen 100%, cu presiune mare
 daca exista de la inceput echipa ce practica suport vital avansat, se face
intubatie traheala si aspiratie traheobronsica
 odata cu aducerea la mal, se incep compresiunile toracice
 se administreaza lichide i.v., dar cu precautie
 in caz de traumatisme se tine seama si de leziunile provocate
ECLAMPSIA SI
PREECLAMPSIA
 Sarcina reprezinta o situatie speciala, datorita modificarilor

fiziologice ce apar: cresterea debitului cardiac, a volumului
sanguin si a consumului de oxigen, compresiunea uterului
gravid, dupa saptamana a 20-a, pe vasele iliace si abdominale
 Eclampsia = forma cea mai grava a disgravidiei tardive, uneori

precedata de un sindrom premergator, preeclampsie
 poate surveni in timpul sarcinii, cel mai adesea in timpul
travaliului si mai rar in primele zile dupa nastere
 practic se produce o vasoconstrictie generalizata si edem
cerebral
Eclampsia
ECLAMPSIA SI
PREECLAMPSIA
Semnele preeclampsiei = sdr neuromuscular de alarma
 Semne principale: edeme, HTA si proteinurie
 pe langa acestea, mai apar:
 cefalee persistenta si intensa
 varsaturi, dureri epigastrice
 tulburari senzoriale – ameteli, acufene, diplopie, uneori
amauroza
 stare de somnolenta / stare de agitatie, polipnee
Eclampsia
ECLAMPSIA SI
PREECLAMPSIA
In eclampsie se descriu 4 etape evolutive, care se succed imediat,
avand durata scurta:
 faza de invazie : 30 sec – 1 min
 convulsii mici la fata, grimase, limba iesita, globii oculari privesc in
sus si inafara, contractii scurte la membrele superioare
 faza de convulsii tonice – 30 sec

 contractura generalizata, inclusiv muschii respiratori, cu apnee
 corpul este rigid, maxilarul inclestat (trismus)
 TA creste pana la 250-270 mm Hg
ECLAMPSIA SI
PREECLAMPSIA
 faza de convulsii clonice – 3-4 minute
 musculatura se destinde, se reia respiratia dar devine zgomotoasa si
sacadata
 apar contractii clonice, mai ales la cap si la membre, din ce in ce mai
ample, dupa care devin lente, pana dispar complet
 faza comatoasa – cateva ore ÷ 1-2 zile

 pierdere totala a constientei si a sensibiltatii, cu respiratie
stertoroasa
 facies violaceu, congestionat, pupile dilatate
 musculatura relaxata, flasca, cu reflexe abolite
 uneori determina deces prin hemoragie cerebrala
ECLAMPSIA SI
PREECLAMPSIA
 Tratament – foarte importanta este profilaxia
 urmarirea TA la 2 saptamani, cu recomandarea regimului hiposodat si
hipocaloric, repaus la pat, hipotensoare in cazuri severe; NU se scade TA
diastolica sub 90 mm Hg !!
 In caz de aparitie a semnelor preeclampsiei, pacineta se interneaza,
repaus la pat, regim alimentar, ceaiuri diuretice, sedative, chiar medicatie
diuretica si hipotensoare daca este cazul
 Instalarea eclapmsiei este o mare urgenta!

 pacienta este imobilizata, se elibereaza caile respiratorii si se
administreaza oxigen pe masca
 se incearca oprirea convulsiilor cu sulfat de magneziu sau benzodiazepine
 scaderea TA cu hidralazin, mai rar furosemid
ECLAMPSIA SI
PREECLAMPSIA
 In caz de stop cardiorespirator, resuscitarea presupune doi salvatori si
deasemeni existenta obstetricianului pt realizarea cezarienei si a
neonatologului pt resuscitarea nou-nascutului
 Cezariana de urgenta se indica in al 3-lea trimestru de sarcina, daca

resuscitarea nu are succes in primele 5 minute, in scopul salvarii atat a
mamei cat si a fatului
 Sub 20 de saptamani, cezariana are rol doar in resuscitarea mamei,

deoarece supravietuirea fatului necesita eforturi medicale deosebite in
conditiile unui prognostic rezervat
CHIRURGICALE
Curs 10 – SOCUL
Dr. Gabriela Turcu

SOCUL
 Socul = insuficienta circulatorie care determina un dezechilibru

intre necesarul si oferta de oxigen, ceea ce va genera anoxia
tesuturilor si acumularea de produsi de catabolism in organism
 Dpdv medical socul reprezinta un sindrom caracterizat de

 insuficienta circulatorie periferica
 hipotensiune
 acidoza
 Oligurie
video
 Practic, socul poate fi interpretat prin prabusirea tensiunii arteriale

SOCUL
In functie de mecanismul de producere, socul poate fi:
 hipovolemic – datorat scaderii volumului sanguin circulant

 cardiogen – datorita perturbarii functiei de pompa a inimii
 distributiv – distributia anormala a fluxului sanguin – aici
sunt incluse tipurile de soc septic, anafilactic si neurogen
 obstructiv – obstructia fluxului sanguin de cauze
extracardiace – embolia pulmonara, tamponada cardiaca,
pneumotorax in tensiune
SOCUL
 Clinic, pacientul in stare de soc prezinta:
 facies palid, uneori cianotic
 transpiratii
 cianoza periferica (extremitati)
 tahicardie, cu puls filiform (>100/min)
 hipotensiune
 polipnee superficiala
 oligurie pana la anurie

SOCUL HIPOVOLEMIC
 datorat scaderii volumului intravascular, rezultat din pierderea de

sange sau plasma.
 Cauze:
 hemoragie de diverse cauze – traumatisme, cauze gastrointestinale
(varice esofagiene, ulcer hemoragic, gastrita), sangerari genitourinare
(sangerare vaginala, neoplasm, avort, metroragii, ruptura uterina, sarcina
extrauterina), cauze vasculare (anevrisme, disectie de aorta)
 hipovolemie absoluta – diaree, varsaturi, febra, poliurie, diuretice,
arsuri
 hipovolemie relativa – deplasarea lichidelor in spatiul interstitial, in caz
de ocluzie intestinala, pancreatita, peritonita, infarct mezenteric, edeme
(se produc edeme ale organelor afectate)
SOCUL HIPOVOLEMIC
Clinic
 identificarea starii de soc, evaluarea gravitatii si stabilirea

cauzei (plagi, fracturi, hematemeza, melena)
 diminuarea pulsului, paloare, tahicardie, agitatie, oligurie
 presiunea venoasa si tensiunea arteriala cresc rapid odata cu
umplerea volemica si cu oprirea pierderilor
SOCUL HIPOVOLEMIC
Tratament
 evaluarea si rezolvarea ABC-ului
 oxigenoterapia cu flux crescut 10-15 l
 controlul hemoragiilor externe – ridicarea extremitatilor, bandaj
compresiv, rezolvare chirurgicala
 inlocuirea pierderilor – abord venos periferic si central,
inlocuirea volumului intravascular cu solutii cristaloide (ser
fiziologic, Ringer, sol. hipertona de NaCl) si coloide (Dextran 40-
70, HES, Haemacel, Voluven, plasma), inlocuirea transportorului
de oxigen cu derivati de sange, corectarea anomaliilor de
coagulare
SOCUL ANAFILACTIC
 Socul din cursul unor reactii alergice grave, datorita unei
descarcari masive de histamina. Anafilaxia este o reactie
sistemica severa, caracterizata prin exudarea unei cantitati mari
de lichid in spatiul interstitial si de vasodilatatie importanta,
mecanisme ce vor duce la prabusirea TA.
 Cauze:
 medicamente – peniciline si alte ATB, aspirina, biseptol, AINS,
substante de contrast din radiologie (pe baza de iod)
 alimente si aditivi – fructe de mare, soia, nuci, faina, lapte, oua,
tartrazina, nitriti si nitrati
 intepaturi de insecte, muscatura de sarpe
SOCUL ANAFILACTIC
 Clinic – la aprox. 60 de min de la expunerea la alergen
 urticarie, edem al tesuturilor moi; piele calda, eritematoasa

 angioedem; hipotensiune prin vasodilatatie
 dureri abdominale nesistematizate, greata, varsaturi, diaree
 lipotimie sau palpitatii
 wheezing secundar bronhospasmului; stridor secundar edemului
laringeal
 in cazuri severe, pierderea starii de constienta, midriaza,
incontinenta urinara, compromiterea caii aeriene
Urticarie Angioedem
SOCUL ANAFILACTIC
 Tratament
 intreruperea contactului cu alergenul
 realizarea ABC-ului
 oxigenoterapie 5-10 l/ min, eventual ventilatie asistata
 acces venos – minim doua linii venoase, administrarea de solutii
cristaloide
 administrarea de adrenalina, antihistaminice, cortizon
 Anafilaxia se poate repeta la 12-24 ore dupa episodul initial,

astfel incat se recomanda internarea pacientilor cu anafilaxie
severa sau tinerea lor sub observatie
SOCUL SEPTIC
 Socul septic se datoreaza unui sepsis ce induce hipotensiune, in

ciuda incarcarii volemice adecvate
 Sepsis = SIRS + infectie confirmata
 SIRS (sindrom de raspuns inflamator sistemic) = cel putin doua

dintre urmatoarele:
 tahipnee > 20 resp/min
 temperatura > 38 sau < 36 grade Celsius
 tahicardie – puls > 90 batai/minut
 GA > 12.000/mmc sau < 4000/mmc
SOCUL SEPTIC
 Cauze
 bacterii gram-negative (cel mai frecvent), dar si gram-pozitive,
virusuri, fungi sau toxine absorbite sistemic
 orice focar infectios: abces, pneumonie, peritonita, pielonefrita,
celulita
 Socul se datoreste efectului endo- si exotoxinelor microbiene, care

vor determina eliberarea de mediatori ai inflamatiei; intre efectele
nedorite ale acestor mediatori sunt: depresia miocardului,
vasodilatatie, disfunctia endoteliului vascular, hipotensiune
refractara la tratament
SOCUL SEPTIC
Clinic
 aspect general – confuzie, letargie, agitatie, coma,
febra/hipotermie, extremitati calde, petesii
 cardiovascular – tahicardie, debit cardiac scazut
 pulmonar – sindrom de detresa respiratorie, edem pulmonar
toxic
 renal – insuficienta renala acuta, oligurie, sediment urinar
modificat
 SNC – alterarea statusului mental pana la coma
 sursa infectiei nu este intotdeauna depistata
SOCUL SEPTIC
Tratament
 oxigenoterapie si securizarea caii aeriene

 reechilibrare volemica si continuarea administrarii de fluide in
functie de parametrii de monitorizare: TA, frecventa cardiaca,
diureza
 dopamina, noradrenalina
 antibioterapie cu antibiotice cu spectru larg
 corectarea dezechilibrelor acidobazice si metabolice
MEDICATIA DE URGENTA
Antiaritmice de clasa I
 Clasa Ia – Procainamida, Chinidina
 rec: tahicardia ventriculara (TV), tahicardia paroxistica
supraventriculara (TPSV), fibrilatia atriala (FbA)

 Clasa Ib – Lidocaina (xilina)
 rec: in aritmii ventriculare si pentru mentinere dupa
defibrilare
 Clasa Ic
 Propafenona – in FbA recent instalata
 Flecainida – in FbA recent instalata (mai rar)

Antiaritmice de clasa II – betablocante
 scad frecventa cardiaca, controleaza ritmul cardiac in
diverse tahicardii, reduc riscul mortii subite dupa infarct
 folosite pentru tratamentul HTA
 contraindicate la pacientii cu astm bronsic, cu exceptia
celor cardio-selective
 Metoprolol – 50-100 mg x 2/zi
 Propranolol – 40-80-160 mg / zi,in 2 prize
 Sotalol – 160 – 320 mg / zi

Antiaritmice de clasa III
 Amiodarona – in tahicardia ventriculara si fibrilatia
ventriculara, fibrilatia atriala si flutterul atrial (FlA)
 in urgente – admin iv 300 mg initial si apoi continuat cu
150mg, in admin orala indelungata se face incarcare

initiala cu 800 – 1600 mg, apoi 200 – 600 mg doza unica
pe zi
 efecte adverse – tulb tiroidiene, fibroza pulmonara,
decolorare tegumenara, disfunctie hepatica

 Ibutild – pentru conversia FbA sau FlA recent instalate,
admin doar in perfuzie
Antiaritmice de clasa IV
 Diltiazem – i.v. pt conversia rapida a TPSV, oral pt
tratamentul anginei si hipertensiunii
 Verapamil – pt controlul anginei, profilaxia TPSV si
antihipertensiv
Alte antiaritmice
 Adenozina – pt trat de urgenta al TPSV
 Digoxin – creste forta contractiilor cardiace si incetineste
frecventa, efic in ICC si boli cardiace aterosclerotice
 Magneziu – in torsada varfurilor, aritmii ventriculare
Medicamente vasoactive
 Atropina - parasimpaticolitic – stimuleaza activitatea
cardiaca
 in tratamentul bradicardiei sinusale – 0,5 mg iv, la 3-5
min
 in asistola – 1 mg iv la fiecare 3-5 min
 Dobutamina – simpatomimetic – creste contractilitatea

miocardului si vasodilatatie sistemica
 in socul cardiogen - 2-20 µg/kg/min in perfuzie
continua
 Dopamina
 doze mici – vasodilatatie renala, coronariana, cerebrala
 doze intermediare – creste contractilitatea inimii
 doze mari – vasoconstrictie periferica si cresterea TA
 doze foarte mari – si vasoconstrictie renala
 admin doar in perfuzie continua 0,5 – 20 µg / kg / h
 Adrenalina – creste frecventa si contractilitatea inimii

 soc anafilactic
 exacerbari astmatice acute
 stop CR – 1 mg iv la fiecare 3-5 min

 Noradrenalina – simpatomimetic
 vasoconstrictie si stimulare cardiaca
 initial 2µg / min, max 12 µg / min in perfuzie continua
 Vasopresina – antidiuretic si in doze mari determina

vasoconstrictie pe vasele mici
 este eficienta si in stopul cardio-respirator
 Nitroglicerina – venodilatatie la doze mici si arteriolodilatatie la

doze mari
 profilaxia si controlul anginei pectorale si in IC acuta decomp
 admin sublingual, spray, ung topic, piv, patch transdermic

Diuretice – tratamentul IC si EPA
 Furosemid – creste rapid excretia de apa
 40 mg iv initial, daca nu apare efect, la 30 min se dubleaza doza
 Spironolactona – economiseste K
 pt IC clasele III si IV
 50-150 mg / zi
Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei IECA
 Enalapril – reduce TA si frecventa cardiaca
 iv – 0,625 – 1,25 mg in bolus
 per os – 2,5, 5, 10 max 40 mg/zi
 Captopril
 in HTA si IC congestiva
 are efect rapid in administrarea per os
 25 – 150 mg / zi, in 3 doze

Inhibitorii receptorilor de angiotensina II
 Losartan – in tratamentul urgentelor hipertensive
 tb de 10, 25 si 50 mg (50 mg cel mai eficient)
 Agenti fibrinolitici
 in tromboza acuta – determina liza fibrinei
 la pac cu IMA, daca se admin la mai putin de 6-12 h de
la debut
 risc de hemoragie, in special intracraniana
 Streptokinaza – 1,5 mil UI in 50-250 ml SF iv, in 60 de min

Activatorul tisular al plasmonigenului
 Pt liza cheagurilor, mai eficiente decat streptokinaza
 Ateplaza - mai eficient, risc mai mare de hemoragie

cerebrala
 Reteplaza
 Tenecteplaza-Metalyze – mai usor de administrat si risc
mai mic de hemoragie intracraniana
Agentii antiplachetari – impiedica agregarea plachetara
Inhibitori de glicoproteina IIβ/IIIα – Abciximab, Eptifibatina,
Tirofiban
Aspirina – 160 – 325 mg / per os; dozele mai mici sunt eficace pe
termen lung
 efecte adverse – gastrointestinale
Antagonisti ai receptorilor de adrenozin-difosfat


 Clopidogrel – 75 mg/zi
 Ticlopidina – 250 mg in 2 prize

Antitrombotice
 Heparina – scade riscul de IMA si deces in angina instabila

 bolus initial 60-70 UI/kg, ulterior perfuzie 12-15
UI/kg/h
 Enoxaparina – heparina cu greutate moleculara mica

 la pacientii cu angina pectorala in urgenta
 1mg / kg, s.c, la 12 h

CHIRURGICALE
Curs 11 – IDENTIFICAREA
SITUATIILOR DE CRIZA SI
DEZASTRE
Dr. Gabriela Turcu
DEZASTRELE
 Hazardul este un eveniment amenințător și reprezintă probabilitatea de
apariție într-o anumită perioadă a unui potențial factor dăunător pentru om,
pentru bunurile produse de acestea și pentru mediu.
 Dezastrul - un hazard este considerat dezastru dacă sunt înregistrate cel puțin zece
pierderi de vieți omenești sau 50 de persoane rănite și pierderi materiale de peste un
milion de dolari.
 Dezastrul actual produce o multitudine de distrugeri asupra populației în

termeni de pierderi de vieți omenești și bunuri materiale. Acestea constituie
rezultatul direct a ceea ce este denumit primul dezastru.
 Impactul primului dezastru produce al doilea val de distrugeri declanșat de

lanțul de evenimente legate de primul dezastru printr-o relație cauză-efect,
ce rezultă în afectarea indirectă a oamenilor la distanță de dezastrul original.
Acesta poate fi denumit al doilea dezastru.
DEZASTRELE
 Riscul reprezintă nivelul probabil al pierderilor de vieți omenești, al numărului

de răniți, al pagubelor aduse proprietăților și activităților economice de către un
anumit fenomen natural într-un anumit loc și într-o anumită perioadă.
 Vulnerabilitatea reprezintă măsura în care un sistem poate fi afectat în urma

impactului cu un hazard
 Capacitatea de rezistență reprezintă totalitatea forțelor și a resurselor cu

ajutorul cărora societatea poate să facă față unui hazard
 Situația de urgență (situație extremă) este un alt termen relativ similar cu cel
de dezastru
DEZASTRELE
 O urgenţă în masă sau un incident cu victime în masă este o situaţie

tipică în care există o discrepanţă bruscă între nevoile acute şi resursele
disponibile local, adică distrugerile şi rănirile depășesc capacitatea
comunităţii de a face faţă consecinţelor acesteia
 Un dezastru medical se produce atunci când efectele destructive ale

forțelor naturale sau produse de om depășesc capacitatea unei arii date de a
satisface cererile de îngrijiri medicale
 succesiunea manifestărilor unui eveniment extrem este: hazard – risc –

amenințare – impact/ dezastru – faza post-impact.
DEZASTRELE - CLASIFICARE
În funcție de geneză
A. Hazarde naturale
Hazardele endogene - erupțiile vulcanice și cutremurele
Hazardele exogene se diferențiază în:


 hazarde climatice (tornade, furtuni, fulgere, grindină, polei, secetă
etc)
 hazarde geomorfologice (eroziune, deplasări de teren)
 hazarde hidrologice (inundațiile)
 hazarde oceanografice (ridicarea nivelului oceanului planetar)
 hazarde biologice (epidemii, invazii de insecte și rozătoare)
 hazarde biofizice (focul)
 hazarde astrofizice (căderea meteoriților)

B. Hazardele antropice - generate de diferite activități umane
accidentele din industrie

accidente din agricultură
accidente din transporturi
războaiele
dezastrele tehnologice, în special cele legate de materialele chimice și
radioactive
poluarea cu metale grele datorată activităților miniere și a celor din
industria metalurgică
În funcție de suprafața afectată
hazarde globale, sistemice - tendința de încălzire a climei din cauza efectului de

seră artificial, reducerea stratului de ozon, tendința de creștere a nivelului
Oceanului Planetar
hazarde globale cu efecte regionale - deșertificarea și eroziunea solurilor


hazarde regionale - afectează suprafețe întinse pe continente și oceane și

cuprind furtunile, poluarea apei, aerului și solului
hazarde locale și punctuale - alunecările de teren, erupțiile vulcanice,

cutremurele; deși se manifestă pe suprafețe restrânse aceste hazarde pot să aibă
efecte deosebit de puternice.
În funcție de mărimea efectelor
Hazarde cu efecte reduse - produc pagube mici ce pot fi remediate prin forțe
locale.
Hazarde cu efecte severe - produc perturbări ale funcționării societății, pagube

importante și răniri de persoane ce necesită intervenția formațiunilor de
protecție civilă și a altor organisme abilitate
Dezastre (catastrofe) - produc întreruperea sau perturbarea gravă a

funcționării societății și generează victime omenești, mari pagube materiale
și distrugeri ale mediului; aceste efecte depășesc capacitatea societății de a
reacționa eficient prin folosirea resurselor locale, fiind necesare intervenții și
ajutoare pe plan național și internațional.
Tipuri de dezastre care produc victime în masa
Dezastre naturale – cutremurele, inundațiile, alunecările de teren etc.


Dezastre tehnologice – marile accidente industriale și de transport

(feroviare, rutiere, marine sau aeriene)
Dezastre sociale – conflictele armate, războiul, exploziile de bombe,

violența urbană sau în aglomerări și terorism
Dezastre ecologice - scurgeri de substanțe chimice


ANALIZA SITUATIILOR DE
CRIZA SI DEZASTRE
 Urgențele clasice de rutină includ
 evenimentele bine cunoscute cu o scară limitată
 mai ușor de gestionat și mai ușor de adus sub control
 proceduri de urgență bine definite
 număr mic de participanți, cuprinși în organizații bine cunoscute
 Incident cu victime în masă

 o situaţie tipică în care există o discrepanţă bruscă între nevoile
acute şi resursele disponibile local

 distrugerile şi rănirile depășesc capacitatea comunităţii de a face
faţă consecinţelor acesteia

ANALIZA SITUATIILOR DE
CRIZA SI DEZASTRE
 Un eveniment catastrofic este substanțial diferit
 o cantitate enormă de probleme care produc o prăbușire a aranjamentelor

normale ce rezultă într-o urgență „în care nu se joacă după reguli”
 generează multiple și variate proceduri și inițiative care caută să
soluționeze problema, majoritatea dintre ele inadecvate, învechite sau
contraproductive
 implică un mare număr de oameni, mulți dintre ei aparținând
organizațiilor care nu sunt familiarizate unele cu altele cu roluri și
responsabilități în conflict
 semnificația unui eveniment catastrofal depinde de resursele disponibile
pentru a îngriji toate victimele
PRIORITATI DE INTERVENTIE
RAPIDA SI EFICIENTA
 Capacitatea precoce de răspuns de urgență medical la momentul producerii
dezastrelor majore și a dezastrelor cu victime în masă este formată din:
 capacitatea de salvare
 capacitatea de transport
 capacitatea de tratament medical
 sunt dependente de capacitatea dispozitivului prespitalicesc de intervenție

și adunare și stabilizare a victimelor (dezvoltarea medicinei de urgenţă şi a
serviciilor de ambulanță)
 în acţiunile organizate pentru rezolvarea unor accidente cu victime în masă,

trimiterea de echipe la faţa locului ar fi cea mai bună cale de asigurare a
unui tratament efectiv şi rezonabil.
PRIORITATI DE INTERVENTIE
RAPIDA SI EFICIENTA
 Salvarea - reprezintă ansamblul de acţiuni tehnice constând în a sustrage
una sau mai multe victime dintr-un mediu în care sunt în pericol vital.
 Primul ajutor - este ansamblul de acţiuni foarte specifice, care se aplică

rapid în profitul persoanelor victime ale unui accident, pentru a le asigura
supravieţuirea şi să limiteze consecinţele leziunilor
 Îngrijirile medicale constau în ansamblul de tehnici medicale realizate de

medici pentru a asigura tratamentul unei victime şi constau în îngrijiri
medicale de urgenţă, când leziunile produse pot determina un risc vital
rănitului
 Necesită coordonare şi comandă unică
IERARHIZAREA ACTIUNILOR
 Cele trei acţiuni, salvarea, ajutorul şi îngrijirile medicale, sunt distincte,

dar şi complementare
 Elementele managementului dezastrelor

 Aprecierea și evaluarea riscurilor și a vulnerabilităților
 Răspunsul la dezastru (avertizare, securitate, comunicare și
managementul informațiilor, logistică și aprovizionare, apreciere post-

dezastru, cercetare și salvare a supraviețuitorilor, asistență
postdezastru, managementul operațiunilor de urgență)
 Aprecierea dezastrului
 Reabilitarea și reconstrucția
LIMITAREA SI INLATURAREA
EFECTELOR DEZASTRULUI
 operațiunile desfăşurate de un dispozitiv de prim-ajutor în teren =
LANȚUL DE PRIM AJUTOR
Faze
 Alarmarea şi transmiterea
 Angajarea primului ajutor
 Recunoaşterea şi amplasarea în teren a dispozitivului
 Detectarea şi degajarea victimelor
 Triajul victimelor şi primele îngrijiri
 Evacuarea
 Primirea în spital
Alarmarea - transmiterea situației de la emițător (primul martor ce ia

cunoștință de accident) la receptor (cel care decide intrarea în
funcțiune a formațiilor şi echipelor de intervenţie).
 Emițătorul este un martor al evenimentului
 Receptorul trebuie să aibă caracteristici speciale pentru a asigura
recepția corectă a alarmei şi interpretarea rapidă a tuturor informaţiilor
primite
 Transmiterea se face
 orizontal – către organele și serviciile implicate
 vertical – către organele superioare (coordonare și întăriri)

 Angajarea ajutorului are ca scop:
 acționarea asupra dezastrului
 reducerea consecințelor umane și materiale
 Angajarea ajutorului
 se face de regulă pe cale terestră
 unitățile necesită autonomie de deplasare și funcționare
 se folosesc module specifice pentru diverse tipuri de
intervenții
Recunoaşterea - operațiuni efectuate pe teren pentru obţinerea de informaţii
asupra dezastrului şi a consecinţelor lui:
natura şi amploarea dezastrului
limitele topogeografice aproximative
persistenţa sau nu a zonelor periculoase
importanţa distrugerilor materiale
deteriorări ale lucrărilor rutiere şi feroviare (poduri, viaducte, șosele)
deteriorări ale mijloacelor de legătura telefonică, ale liniilor de transport ale apei şi
energiei
evaluarea chiar şi aproximativă a numărului de victime și situaţia generală a victimelor
natura principalelor leziuni observate
zonele de aterizare pentru elicoptere şi avioane, locuri de adunare pentru vehicule şi
mijloace de transport şi evacuare

 Sectorizarea reprezintă împărțirea zonei de dezastru în funcţie de
posibilitățile tehnice de amplasare a mijloacelor de ajutor, stabilindu-se pe
baza unui caroiaj ce va delimita
 ariile de intervenţie în funcţie de importanţa intervenţiei
 mijloacele susceptibile de a fi angajate
 distanțele între diferitele echipe ce intervin şi distanțele dintre echipe
şi posturile de comandă
 mijloacele şi facilitățile de comunicare între diferitele echipe
 obstacole naturale sau artificiale dintre echipele ce intervin
 căile de acces pentru mijloacele de ajutor
 căile de evacuare ale victimelor şi personalului (în caz de pericol
iminent).
 Șantierul reprezintă un punct de lucru al locului catastrofei în care
acţionează o echipă sub autoritatea unui responsabil și presupune:
 activitatea simultană a mai multor persoane de specialităţi diferite
 cercetarea şi degajarea victimelor
 punerea la adăpost a populaţiei
 limitarea riscului evolutiv
 marcarea şi balizarea accesului echipelor de întărire şi a materialelor
 amplasarea unei zone de depozitare a materialelor şi a unei zone de
staționare a vehiculelor
 Cartierul reprezentând ansamblul șantierelor deschise la locul catastrofei
 Sectorul reprezintă ansamblul cartierelor, situate într-o zonă geografică delimitată
de mijloacele terestre şi de legături.
 Degajarea presupune:
 ridicarea victimelor - când accesibilitatea este totală şi imediată, după semnalare
 degajarea - când accesibilitatea este parţială sau nulă şi poate fi simplă sau
complexă (deblocare când victimele sunt îngropate sub dărâmături , salvare când
victimele sunt găsite în mediul acvatic, salvare în cazul unui incendiu)
 Degajarea poate fi:
 fără medicalizare prealabilă dacă victima nu este accesibilă îngrijirilor medicale
înaintea degajării, datorită poziţiei şi situației

 cu medicalizare prealabilă - când victimele sunt parţial accesibile în urma
degajării, iar starea leziunilor necesită îngrijiri prealabile care pot favoriza
degajarea
 urmată de gesturi de prim ajutor - când starea victimelor nu necesită ajutor
medical specializat, iar gesturile de prim ajutor sunt realizate de personalul care
asigură salvarea şi degajarea
 Triajul victimelor – permite categorisirea victimelor pe grupe, care să
stabilească prioritatea lor pentru tratament și transport către facilitățile de
tratament definitive
 Categorii de triaj
 prima prioritate – urgență – culoarea roșie - nevoia imediată de
tratament
 prioritatea a doua – urgentă – culoarea galben - tratamentul poate fi
întârziat pentru o perioadă limitată de timp fără o mortalitate sau

morbiditate semnificativă
 prioritatea a treia – neurgență – culoarea verde - nu are nevoie de
ambulanță, tratamentul poate fi întârziat până ce ceilalți pacienți au

fost rezolvați
 al patrulea grup – negru este folosit pentru a marca pacienții decedați
 Fișa Medicală de Triaj de Urgență este utilizabilă universal, oricare ar fi
limba vorbită de salvatori, din cauză că toate notațiile posibile sunt ilustrate
și prin imagini
 Notațiile includ
 data și ora
 numele pacientului ca și adresa de domiciliu
 tratamentul inițial administrat
 tipul de rănire
 harta semnelor vitale (TA, a pulsului și a FR în trei momente diferite)
 indicarea rănirilor vizibile - pe o diagramă a corpului din față și din

spate
 la marginea inferioară sunt 4 benzi colorate și detașabile care permit
determinarea priorității prin detașarea benzilor specifice priorității
stabilite.
Probleme puse de triaj
Probleme etice
 tratamentul trebuie să fie aplicat cât mai rapid posibil pentru cât mai
multe victime posibil

 decedații trebuie certificați și marcați adecvat
Probleme de randament
 înainte de a se trata orice victimă este obligatoriu să ne luăm suficient
timp pentru a examina pacienții unul câte unul individual în scopul de a

putea separa pacienții sever răniți de ceilalți
Probleme de organizare materială


 resursele medicale, personalul, materialele și facilitățile trebuie să fie
alocate pentru a asigura cel mai mare bine pentru un număr cât mai mare
 Probleme de capacitate de intervenție
 Îngrijirile acordate la locul incidentului - eliberarea căilor aeriene
sau oprirea unei hemoragii majore, reducerea unor fracturi,

corecția sau prevenția hipovolemiei, protecția plăgilor și controlul
durerii.
 Formula mnemotehnică BASIC
 Hemoragia (Bleeding)
 controlul căilor aeriene (Airway)
 prevenirea șocului (Shock)
 imobilizarea adecvată (Immobilization)
 Clasificarea (Classification).
 Probleme de transport
 repartizarea fiecarui pacient la un spital adecvat, în funcție de starea
sănătății
 stabilirea celui mai adecvat mijloc de transport
 alocarea răniților trebuie să țină seama de capacitățile de tratament și

specificul spitalelor din împrejurimi
 transportul victimelor rănite către spital în mod obișnuit este executat de
către serviciile locale sau regionale de ambulanță, SMURD sau serviciilor
private de ambulanță
 coordonarea este esențială pentru a asigura respectarea priorităților de triaj
și alocarea adecvată a fiecărui pacient către facilitățile potrivite
MEDICINA DE DEZASTRE
 medicina de dezastre oferă un mod eficient de intervenție la fața
locului sau în structuri, întotdeauna mobile, transport sau amenajate
ad-hoc cât mai aproape de locul dezastrului
 acţiunile organizate pentru rezolvarea unor accidente cu victime în
masă, trimiterea de echipe la faţa locului ar fi cea mai bună cale de
asigurare a unui tratament efectiv şi rezonabil
 organizarea răspunsului medical la un incident cu victime în masă
începe cu o echipă medicală de prim ajutor ce ajunge la faţa locului
 întregul management de la faţa locului se ghidează după principiul
că este o nevoie pentru o conducere clară la faţa locului
 Intervenție la fața locului
 Prima sarcina – informarea imediată a centrului de comandă
 A doua sarcină - evaluarea dimensiunii generale a problemelor medicale cu
ajutorul unui pompier şi a unui ofițer de poliție
 A treia sarcină - începerea punerii în aplicare a unei organizări medicale
 Structuri provizorii mobile:

 Spitale mobile
 Camere de urgențe gonflabile
Mijloace de protecție colectivă
Adăposturi de protecție civilă special construite - in subsolurile noilor
construcţii (capacitate 100 – 300 de persoane), în stațiile de metrou,

garaje, pasaje, unele depozite, tuneluri
 intrările – tâmplărie metalică, garnituri de cauciuc
 instalații de ventilație, cu filtrare pentru gaze toxice, radioactive si
agenți patogeni
 prevăzute cu surse de energie si toalete
Adăposturi simple – subsolurile construcțiilor existente, tranșee, bordeie
Spații naturale de adăpostire – grote, peșteri, saline, tunele părăsite,

saline
 Fiecare dintre noi are propriile limite de suportabilitate față de

factorii agresori de zi cu zi și propriul mod de a reacționa la
stres
 Dacă am ajuns într-un punct al vieţii în care ne simțim epuizați
psihic, atunci sigur se cere făcută cel puțin o schimbare
 Anularea factorului de stres este cel mai important lucru și cu
asta ar trebui început, iar principalele măsuri au în vedere
schimbări în mediul de viață
 În acest sens, psihoterapia poate ajuta la găsirea celor mai bune
soluții de adaptare
 Medicina de dezastru = medicină globală = medicină de echipă
pluridisciplinară
 integrează toate aspectele medicale: somatice, comportamentale și psihice
 necesita prezența mai multor specialiști cu pregătiri multiple și reclamă
niveluri de calificare diferite: anesteziști-reanimatori, chirurgi cu pregătire
pluridisciplinară, dar și medici generaliști, igieniști, psihologi și psihiatri,
asistenți medicali și paramedici.
 Medicina de dezastre = medicina de mase = număr mare de victime

 Medicina de dezastre = medicină de doctrină = împrumută pe
plan sanitar de la alte specialități medicale
 Medicina militară – număr mare victime, triajul lor,
transportul victimelor, prioritizarea

 Regulile chirurgiei de campanie - simple, standardizate, care
pot în scurt timp să fie realizate pe etape de evacuare

 Medicina de urgență – se acţionează pe baza principiilor bine
precizate
 Alte specialităţi medicale - epidemiologia, toxicologia,
medicina legală
Alte particularități
Diversitatea victimelor
Polimorfismul problemelor
 politraumatisme
 sindrom de strivire, arsuri, degerături, gangrene,
intoxicații, înecați, deshidratați

 victime secundare – gravide, parturiente, avorturi
 tulburări majore de ritm cardiac
 panica
CHIRURGICALE
Curs 8 – TRAUMATISMELE
Dr. Gabriela Turcu

TRAUMATISME CRANIO - CEREBRALE
 Reprezinta totalitatea manifestarilor ce apar ca urmare

a actiunii unui agent traumatic asupra cutiei craniene si
a continutului acesteia
 Traumatismele cranio-cerebrale inchise

deschise
TRAUMATISME CRANIO – CEREBRALE
TRAUMATISMELE INCHISE
Comotia cerebrala – se manifesta prin intreruperea

brusca a constientei, de scurta durata (cateva minute),
imediat dupa impact, cu sau fara modificari ale functiilor
vitale, tot de scurta durata, manifestari total reversibile,
intrucat nu exista o leziune organica
 Accidentatul va fi mentinut in repaus culcat, necesitand

doar repaus fizic si psihic, sub supraveghere 24 de ore
Contuzia cerebrala – nu exista leziuni organice ale creierului

 Simptome
 contuzia cerebrala minora – alterarea starii de constienta de maxim
cateva ore, modificari minore si tranzitorii ale functiilor vitale, modificari
de reflexe, cefalee, ameteli, vertij
 contuzie cerebrala moderata – alterarea sau abolirea starii de
constienta de pana la 24 ore, dispnee, tahicardie, rar oscilatii ale TA,
redoarea cefei, cefalee, vertij, varsaturi
 contuzie cerebrala grava – alterari profunde si de lunga durata a starii
de constienta, dispnee, tahicardie, hipertermie, varsaturi, puseu de HTA,
deglutitie dificila sau abolita, uneori convulsii generalizate, midriaza sau
mioza, miscari pendulare ale globilor ocular, lcr intens sanguinolent
Conduita in urgenta – ABC –ul primului ajutor, punerea

accidentatului in pozitie de siguranta
 se urmareste permanent TA, respiratia, pulsul si

temperatura, acestea dand indicii asupra evolutiei
 in cazuri grave – intubatie orotraheala, respiratie

artificiala, oxigenoterapie, combaterea hipotermiei si a
edemului cerebral
TRAUMATISMELE DESCHISE
Includ:
 plagi cranio-cerebrale nepenetrante – intereseaza partile moi si
oasele, dar nu trec de dura mater
 plagi cranio-cerebrale penetrante si perforante – ajung in
profunzime, interesand si creierul
 se insotesc cel putin de o contuzie minora, daca nu chiar de o

contuzie grava, deci primul ajutor va viza si aceste aspecte
 plaga se curata, se dezinfecteaza, se panseaza de protectie si
nu cu pansament compresiv, nu se indeparteaza aschiile osoase
si se transporta de urgent la spital
FRACTURI ALE BAZEI CRANIULUI
 sunt fracturi grave

 se manifesta prin scurgere de lcr initial, apoi de substanta
cerebrala prin orificiile naturale (nas, gura, urechi), se
poate instala starea de coma, apar echimoze in ochelari,
bilateral, la 2-4 zile de la accident, leziuni nervoase care pot
ajunge pana la paralizii ale nervilor cranieni
 primul ajutor este la fel ca in cazul traumatismelor deschise

TRAUMATISME VERTEBRO -
MEDULARE
 Traumatismele coloanei vertebrale pot da leziuni ale

maduvei:
 comotie sau contuzie medulara

 compresiune prin fragmente osoase
 hematom
 sectiune totala sau partiala a maduvei
MEDULARE
Simptome
 dureri datorate fracturii unei vertebre, contractura musculara de
vecinatate, tumefactie, echimoza, eventual crepitatii osoase
 fractura la nivelul coloanei cervicale capul este in flexie si este sustinut
cu ambele maini de catre pacient +/- tulburari de respiratie
 daca fractura se insoteste de sectiune medulara, simptomele sunt functie
de sediul fracturii: daca leziunea este la nivelul coloanei cervicale se
instaleaza tetraplegia, daca este sub C7 se instaleaza paraplegia
 apar tulburari de sensibilitate in regiunile situate sub focarul de fractura
 pot sa apara tulburari cardiace si respiratorii (sectiuni cervicale superioare),
tulburari sfincteriene, abolirea reflexelor osteo-tendinoase in etajele
subiacente
MEDULARE
Conduita in urgenta
 se evita manevrarea pacientului ce presupune miscari ale
coloanei
 va fi pus pe targa de trei personae ce mentin coloana in ax
 se remediaza manifestarile caracteristice socului
traumatic
 se asigura permeabilizarea cailor respiratorii si respiratie
artificiala la nevoie
 transportul de urgenta la spital
TRAUMATISME MAXILO - FACIALE
Plagile partilor moi – se manifesta prin:
 hemoragie – apar sangerari abundente datorita

vascularizatiei bogate
 soc – stare de lesin, cu paloare a fetei, din care isi revin
repede, uneori putand evolua spre soc
 asfixie – datorata unor obstacole pe caile aeriene:
cheaguri de sange, corpi straini, fragmente osoase
Plagile partilor moi
 Conduita in urgenta
 scoaterea accidentatului din mediu
 ABC-ul primului ajutor
 asezarea in pozitie de siguranta
 hemostaza, combaterea socului, abia in final ingrijirea plagii
Fracturi ale maxilarelor

 durere locala, manevre de mobilizare imposibile din cauza
durerii
 mobilitate osoasa anormala, masticatie imposibila
 modificarea conturului osos si a partilor moi, disfonie
 Conduita in urgenta – se rezolva mai intai urgentele legate de

hemoragie, soc, asfixie, dupa care se face imobilizarea
provizorie a oaselor fracturate; apoi se transporta la o unitate
spitaliceasca
TRAUMATISME TORACICE
inchise – contuziile peretelui toracic, fracturi si luxatii ale
scheletului toracic
plagi – plagi nepenetrante, plagi penetrante, plagi ale
organelor mediastinale
 In cazul unui traumatism toracic, este importanta descoperirea si
rezolvarea temporara a leziunilor cu risc vital imediat: obstructia
respiratorie, volete costale mobile, pneumotoraxul deschis,
pneumotoraxul compresiv ( cu supapa), hemotoraxul masiv,
tamponada cardiaca, plagile cardiace
 In fata unui astfel de pacient, intr-o prima etapa se verifica ABC-ul:
permeabilitatea cailor respiratorii, jetul respirator, pulsul
 in caz de insuficienta respiratorie prin obstructia cailor aeriene, data de

inundarea cailor aeriene cu sange, cu secretii, corpi straini; se
indeparteaza obstacolele prin tuse (secretii) sau prin aspiratie, instalarea
pipei Guedel sau intubatie la comatosi si oxigenoterapie
 in caz de insuficienta respiratorie prin instabilitate toracica – se produce
prin fracturarea unui numar mare de coaste, volete costale; pacientul
prezinta cianoza, tahipnee si bineinteles durere; se aseaza pacientul in
pozitie semisezanda, se calmeaza durerea cu algocalmin sau infiltratii cu
novocaina sau xilina, se incearca imobilizarea fracturilor si voletului, se
administreaza oxigen, se combate socul
 in caz de insuficienta respiratorie prin pneumotorax deschis – cel mai
important este acoperirea plagii prin orice mijloace: comprese sterile,
apoi vata sau chiar bucati de panza curata si apoi un strat impermeabil, la
spital urmand sa se faca sutura plagii
 in caz de insuficienta circulatorie si respiratorie prin hemotrax

masiv (se produce prin ruperea unor vase), apar fenomene de
insuficienta circulatorie acuta (hTA, puls frecvent, stare
lipotomica) si insuficienta respiratorie acuta; se punctioneaza
cavitatea pleurala si se dreneaza sangele, se instituie perfuzie
pt inlocuirea pierderilor, se transporta de urgenta la spital
 in caz de tamponada cardiaca – acumularea sangelui in

pericard; accidentatul este palid cianotic, puls filiform, TA
prabusita, zgomote cardiace asurzite; se face punctie
pericardica pt evacuare
TRAUMATISME ABDOMINALE
Traumatisme abdominale inchise - produc leziuni ale peretelui (echimoze,

hematoame) sau leziuni ale organelor abdominale (abdomen acut
chirurgical inchis traumatic)
 Decesul se poate produce

 in cateva minute – prin lezarea unui vas mare (aorta, vena cava)
 in cateva ore – prin hemoragii determinate de ruperea unor organe
parenchimatoase (ficat, splina)
 in cateva zile – prin hemoragie in doi timpi: ruptura mica a unui organ –
hematom subcapsular – ruperea capsulei dupa cateva zile din cauza
presiunii si hemoragia continua putand provoca deces
Simptome
 generale:
 paloare intensa, transpiratii reci, sete intensa
 puls rapid si slab, TA scazuta
 tahipnee si respiratii superficiale
 locale:
 durere moderata pana la violenta
 aparare musculara si contractura musculara
 varsaturi, sughit, meteorism, pneumoperitoneu, hematurie
Conduita in urgenta
 asezarea in decubit dorsal, cu membrele inferioare
flectate
 se instituie o perfuzie de substitutie, dar nu se
administreaza calmante deoarece mascheaza
simptomatologia
 punga cu gheata pe zona abdominala dureroasa
Traumatisme
abdominale inchise
Traumatisme
deschise
Traumatisme abdominale deschise – pot fi:

 plagi nepenetrante – intereseaza doar peretele abdominal
 plagi penetrante simple – este lezat peretele abdominal, inclusiv
peritoneul, fara organe interne
 plagi penetrante cu leziuni viscerale – sunt lezate si organele interne
Conduita in urgenta
 daca avem doar plaga a peretelui abdominal – se ingrijeste plaga, se
face profilaxia antitetanica
 in caz de plaga penetranta – daca se insotesc de evisceratie
posttraumatica nu se vor reduce ansele in interior, acestea vor fi
acoperite cu campuri imbibate cu solutie izotonica
 vor fi transportati la spital
TRAUMATISMELE BAZINULUI
Simptome
 durere pe crestele iliace, pubis, arcada inghinala sau prin apasarea
marelui trohanter
 poate aparea contractura muschilor abdominali – semn de gravitate
 exista impotenta functionala relativa a membrelor inferioare
 in fracturi totale de bazin apare o scurtare aparenta a membrului inferior
pe partea lezata si rotatia externa a acestuia
 se urmaresc pulsul, TA, aspectul urinii si posibilitatea de a mictiona
spontan; in caz de ruptura vezicala se constata lipsa globului vezical
Conduita in urgenta
 sedarea bolnavului si combaterea starii de soc
 transportul la spital se face pe targa obisnuita sau targa tare, iar
asezarea pacientului pe targa se face de catre 4 persoane, in bloc
TRAUMATISMELE MEMBRELOR
 Pot fi:
 leziuni osteo-articulare – entorse, luxatii, fracturi
 leziuni ale partilor moi – plagi, rupturi musculare, ligamentare
 leziuni neuro-vasculare – ale vaselor si nervilor
 Fracturile pot fi :
 fracturi inchise – segmentele osoase sunt acoperite integral de piele
 fracturi deschise – tegumentele au fost lezate si osul ajunge in contact
cu exteriorul; fracturile deschise pot fi produse din interior spre
exterior, leziunile fiind provocate de capetele taioase ale fragmentelor
fracturate, sau din afara spre interior, fiind determinate de impactul
cu agentul vulnerant
Simptome
 Semne generale – determinate de socul traumatic
 Semne locale
 durerea – apare in focarul de fractura sau la distanta, spontana sau
provocata
 echimozele – apar si in entorse, contuzii sau luxatii; in fracturi tardiv
 deformarea regiunii si impotenta functionala
 mobilitate anormala – existenta unei miscari acolo unde nu exista
natural
 crepitatii osoase sau frecatura osoasa
 lipsa transmiterii miscarilor dincolo de fractura
 intreruperea continuitatii unui os
 in caz de fracturi deschise se asociaza hemoragia
Conduita in urgenta
 hemostaza imediata, toaleta si pansarea plagilor

 imobilizarea provizorie a fracturii
 calmarea durerii cu scopul prevenirii socului
CONDUITA IN URGENTE
MEDICO – CHIRURGICALE,
SITUATII DE CRIZA SI
DEZASTRE
CURS 12 – INTERVENȚII
MEDICALE ÎN SITUAȚII DE CRIZĂ
ȘI DEZASTRE
Dr. Gabriela Turcu

TRIAJUL MEDICAL ÎN SITUAȚII DE CRIZĂ
Triajul este un sistem de evaluare şi clasificare a pacienţilor care se

prezintă în structurile de primire a urgenţelor în vederea stabilirii
priorității şi a nivelului de asistenţă medicală necesară
Clase de triaj
„resuscitare” – pacienții au o problemă care le pune viaţa sau integritatea

corporală în pericol imediat
„critici” –pacienții care necesită îngrijire imediată, dar care pot aștepta
până la câteva ore dacă este necesar

„nonurgenţi” – pacienții care au probleme ce necesită atenţie, dar timpul
nu este un factor critic

Triajul se efectuează în zona special amenajată pentru acest scop
 Aria de triaj – caracteristici:
 amplasată la intrarea în acea parte a instituţiei care a fost desemnată pentru
gestionarea urgenţelor
 permite evidența tuturor pacienţilor
 permite un control strict al accesului către zonele specifice de diagnostic şi
tratament al tuturor acelor pacienţi care se prezintă pentru acordarea

asistenţei medicale de urgenţă.
Parametri:
 momentul în care pacientul a intrat în UPU – ora preluării
 momentul preluării pacientului în zona de tratament – ora primului consult
Recomandare: Timpul mediu de triaj nu trebuie să fie mai mare de 2


minute/pacient
Mobilizarea resurselor umane
Triajul se efectuează de asistentul medical de triaj, cu abilități corespunzătoare:
 abilitatea de a recunoaşte pacientul bolnav versus non-bolnav
 abilitatea de a anticipa şi a avea planuri de rezolvare pentru diferite situaţii care
pot să apară
 abilităţi interpersonale şi de comunicare (soluționarea conflictelor, luarea
deciziilor)
 îndemânarea spre prioritizare excelentă
 capacitate de gândire critică
 abilităţi de organizare
 flexibilitate, adaptabilitate
 capacitate de adaptare la stres
 tact, răbdare
minim 2 asistenţi de triaj pe tură

Măsuri generale în caz de risc biologic, radiologic,
chimic, nuclear
 Semnalul de ALARMĂ CHIMICĂ -5 impulsuri a 16 secunde cu pauză de 10

secunde timp de 2 minute
 măsuri de restricție a circulaţiei şi limitarea accesului în zonele afectate cu
excepţia forțelor de specialitate care intervin

 Contaminarea chimică și contaminarea radiologică
 limitarea accesului personalului medical și a aparținătorilor în zonele contaminate
 limitarea accesului vehiculelor în perimetrul spitalului
 solicitarea asistenței de urgență a instituțiilor cu competențe în domeniu
 solicitarea livrării de urgență (din rezervele de stat sau prin achiziție de urgență) a
substanțelor necesare decontaminării și tratamentului intoxicațiilor

 Contaminarea biologică
 directorul medical va asigura prezența în CPU a personalului din cadrul
Serviciului de Prevenire și Control a Infecțiilor Nozocomiale

chimic, nuclear
 Mijloace individuale speciale de protecţie

 masca contra gazelor; măşti izolante; aparate izolante
 Mijloace individuale improvizate de protecţie

 pentru căile respiratorii: mască de tifon sau pânză suprapuse, între care se
introduce vată, se umezesc şi se aplică peste nas şi gură legându-le la ceafă;

 pentru protecţia pielii: costume de lucru din pânză cauciucată; pelerine de
ploaie; hainele se vor încheia până sub gât, se vor lega cu sfoară sau elastic
la manșete şi mâneci
 pentru protecţia capului: eșarfe, căciuli, șepci, prosoape peste care se pun
folii
 pentru protecţia picioarelor: cizme de cauciuc, cizme şold de pescar, galoși,
șoșoni, bocanci de schi sau de iarnă, cizme şi ghete de piele

 pentru protecţia mâinilor şi palmelor: mănuşi de cauciuc, menajere, de
vopsit sau de piele

chimic, nuclear
 Mijloace de protecţie colectivă

 adăposturile de la agenţii economici / din subsolurile clădirilor
 galerii subterane , tuneluri
 spaţii naturale
 Mijloace pentru combaterea contaminării

 truse sanitare
 antidoturi
 radioprotectori
 alte mijloace specifice pentru decontaminarea personalului,
echipamentului, mijloacelor de transport

 Protecţia bunurilor materiale - evacuare; adăpostire; vopsire;
ignifugare; containerizare, crearea de perdele de apă, spumă
chimic, nuclear
Substanțe de neutralizare
Pentru amoniac – soluţii de acid clorhidric sau acetic
Pentru clor – soluţii de bisulfit şi sulfat de fier, hiposulfit de sodiu în soluţii
concentrate, lapte de var

Pentru acid clorhidric, acid cianhidric, hidrogen sulfurat, dioxid de sulf
– soluţii alcaline de hidroxid de sodiu, lapte de var, praf de var nestins

Pentru sulfura de carbon – sulfura de carbon împrăștiată se absoarbe în
nisip sau pulbere şi se acoperă cu apă

Pentru acidul sulfuric – se va înlătura acidul cu multă apă sau cu lapte de
var
Pentru cianuri – se foloseşte hipoclorit de sodiu, clor sau apă oxigenată
Algoritmul de triaj
Primul ajutor postdezastru
RESUSCITARE –
cod rosu
CRITIC – cod
galben
URGENT –
CONSULT –
cod verde
cod alb
NON-URGENT – cod albastru

Algoritmul de triaj
Nivel I – RESUSCITARE (cod roşu)
Pacientul necesită ACUM intervenţie salvatoare de viaţă
Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 0 minute
Intervenţii salvatoare de viaţă:
Căi aeriene / respiraţie
 ventilaţie de urgență pe mască şi balon
 susţinere avansată a căilor aeriene (intubare)
 rezolvarea chirurgicală a căii aeriene
 manevra Heimlich
Terapie electrică
 defibrilare / cardioversie de urgenţă
Proceduri
 decompresia pneumotoraxului sufocant / toracotomie de urgenţă
 pericardiocenteză
 compresiuni toracice externe

Algoritmul de triaj
 Intervenţii hemodinamice
 resuscitare volemică cu fluide i.v. / administrare de sânge
 controlul sângerărilor majore
 Medicamente salvatoare de viață: Naloxona, Glucoză 33%, Dopamină,

Atropină, Adenozină, Adrenalină
 Exemple de situaţii de nivel I:
 stopul cardiorespirator
 insuficienţa respiratorie severă. SpO2<90%
 pacienţii sever traumatizați care nu răspund la stimuli verbali
 pacienţii cu traumatisme care necesită resuscitare volemică imediată
 pacienţi cu durere toracică, palizi, cu transpiraţii profuze, TA<70mmHg
 puls slab filiform, FC<30
 copil hiporeactiv, obnubilat, letargic
 hipoglicemie cu alterarea statusului mental

Algoritmul de triaj
Nivel II – CRITIC (cod galben)
Pacientul care prezintă o situaţie cu risc major sau status mental alterat (modificare
acută) sau orice durere severă sau disconfort major
Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 10 minute
 Situaţii cu risc major: starea clinică ce se poate deteriora rapid sau necesită
tratament imediat, afectarea gravă a stării funcţionale sau a structurii unui organ sau a
unui segment anatomic
Durere severă: apreciată clinic sau de către pacient ca fiind mai mare de 7 pe scala
analog vizuală a durerii (0-10)
Status mental alterat: GCS = 6-14
Disconfort major: poate fi fizic sau psihologic (victima violenţei domestice, abuz
etc )
Algoritmul de triaj
Exemple de situaţii de nivel II

Abdomen: durere abdominală la vârstnic , sângerare, deshidratare
Cardiac: durere toracică, ocluzie arterială acută, istoric de angioplastie cu durere
toracică, revărsat pericardic, endocardită infecţioasă

General: pacienţi imunocompromişi: pacienţi oncologici, transplant
Genito-urinar: torsiune testiculară, insuficienţă renală acută
Ginecologic: sarcină ectopică, avort spontan
Neurologic: suspiciune de meningită, accident vascular cerebral, pacient
conştient cu convulsii recente

Pediatric: vomă, diaree, imposibilitate de a mânca, bronşiolita acută, criza de
astm, suspiciune de meningită

Respirator: epiglotită acută, astm sever, revărsate pleurale, pneumotorax
spontan
Traumă: accident cu pierderea tranzitorie a conştienţei
Algoritmul de triaj
Nivel III – URGENT (cod verde)
pacientul cu funcţii vitale stabile, dar care necesită corectarea a 2 sau mai multe
dintre semnele vitale
timpul maxim de preluare în zona de tratament: 30 minute
Semnele vitale utilizate sunt:
 pulsul
 frecvenţa respiratorie
 tensiunea arterială
 saturaţia în oxigen
 temperatura - pentru orice copil cu vârsta mai mică de trei ani
Reevaluarea pacientului

 la fiecare15 min
 daca apar modificări semnificative în starea pacientului.

Algoritmul de triaj
Nivel IV – NON-URGENT (cod albastru)
Pacient cu prezintă funcţii vitale stabile


Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 60 minute


Reevaluarea pacientului

 la fiecare 30 min
 daca apar modificări semnificative în starea pacientului

Algoritmul de triaj
Nivel V – CONSULT (cod alb)
Pacientul nu necesită asistenţă medicală de urgenţă

Persoane care se prezintă pentru
 vaccinare
 caz social fără acuze clinice
 probleme clinico-administrative (certificate medicale, rețete
etc.)
Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 120 minute


Măsuri imediate pentru
menținerea în viață
Protecție și intervenții în caz de inundații
În cazul când inundația v-a surprins acasă:

 blocați ferestrele încât să nu fie sparte de vânturi puternice, de apă etc
 evacuați animalele și bunurile de valoare în locuri de refugiu
Dacă inundația este iminentă procedați astfel:
 mutați obiectele care se pot mișca în partea cea mai de sus a casei
 deconectați aparatele electrice
 părăsiți locuința si deplasați-vă spre locul de refugiu
În cazul în care se trece la evacuare:
 respectați ordinea de evacuare stabilită: copii, bătrâni, bolnavi
 înainte de părăsirea locuinţei întrerupeți instalaţiile de alimentare cu apă, gaze,
energie electrică și închideți ferestrele

 la părăsirea locuinţei luaţi documentele personale, rezervă de alimente, apă,
trusa sanitară, mijloc de iluminat, îmbrăcăminte mai groasă

 La reîntoarcerea acasă:
 nu intrați în locuinţă în cazul în care aceasta a fost avariată sau a
devenit insalubră
 nu atingeți firele electrice
 nu consumați apa direct de la sursă, ci numai după ce a fost fiartă
 consumați alimente numai după ce au fost curățate, fierte și după caz
controlate de organele sanitare

 nu folosiți instalaţiile de alimentare cu apă, gaze, electricitate decât
după aprobarea organelor de specialitate

 sprijiniți moral și material oamenii afectați de inundații prin găzduire,
donare de bunuri materiale, alimente, medicamente

Protecție și intervenții în cazul descoperirii munițiilor

neexplodate
nu le atingeți
nu le loviți sau mișcați
nu le introduceți în foc
nu demontați focoasele sau alte elemente componente
nu ridicați, transportaţi sau introduceți munițiile neexplodate în încăperi,
locuințe sau grămezi de fier vechi

în zonele unde se presupune că ar exista muniții neexplodate nu executați
lucrări de îmbunătățiri funciare, săpături manuale, nu aprindeți focul și

interziceți circulaţia vehiculelor, oamenilor și animalelor
când se execută lucrări și se depistează muniții neexplodate se sistează
imediat lucrările, se îndepărtează personalul din zona periculoasă și se anunță
organele de intervenţie
Protecție și intervenții în cazul unui cutremur
Ce trebuie să știi și să faci înainte de producerea unui cutremur

 să-ți însușești regulile minimale pentru ați salva viața în caz de cutremur
 să nu depozitezi în locuință materiale combustibile, explozivi sau substanțe
toxice
 să fixezi mobilierul și alte obiecte încât acestea să nu se răstoarne, să alunece
sau să se prăbușească devenind surse de pericol

 să cunoașteți locurile celor mai apropiate unități medicale, sediul poliției,
protecției civile și alte adrese utile

În cazul în care clădirea a fost afectată de cutremure anterioare
 este necesară expertizarea acesteia de către un expert tehnic
 executarea lucrărilor de consolidare
 este bine să închei o asigurare a clădirii

 În cazul producerii unui cutremur

 păstrați-vă calmul
 închideți sursele de foc
 depărtați-vă de ferestre sau balcoane
 adăpostiți-vă sub o grindă lângă un perete de rezistență, toc de ușă, sub birou
sau masă
 nu fugiți pe uși, nu săriți pe geam, nu alergați pe scări, nu utilizați liftul
 dacă sunteți pe stradă, depărtați-vă de clădiri, stâlpi sau alte obiecte cu
echilibru precar
 deplasați-vă cât mai departe de clădiri, evitați aglomerația, nu alergați
 nu blocați străzile, lăsați cale liberă pentru mașinile salvării și echipelor de
intervenţie
 ascultați anunțurile posturilor de radio și televiziune și recomandările
organelor în drept
 Ce trebuie să faci imediat după cutremur

 nu părăsi imediat locul în care te afli
 la părăsirea locuinţei luați-vă actele de identitate
 închideți instalația de gaz și electrică
 acordă primul ajutor celor afectați
 calmează persoanele intrate în panică sau speriate, în special copii
 îmbracă-te corespunzător anotimpului
 după seism părăsește cu calm clădirea fără a lua lucruri inutile
 dați prioritate celor răniți, copiilor, bătrânilor și femeilor
 combateți zvonurile, știrile false, panica și dezordinea
 evita pe cât posibil circulaţia pe străzi
 ajută echipele specializate de intervenție respectând dispozițiile
acestora
Cooperarea şi interacționarea structurilor
medico-sanitare cu celelalte structuri
specializate în intervenția în situaţii de dezastru
 Situaţia de urgenţă = un eveniment excepțional, cu caracter non militar,

care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei,
mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru
restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi
acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul
unitar al forțelor şi mijloacelor implicate.
 fiecare unitate administrativ-teritorială are obligația să înființeze, să doteze

şi să pregătească un Serviciu Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă
propriu
 operatorii economici trebuie să înființeze, după caz, Serviciu Privat pentru

Situaţii de Urgenţă
Cooperarea şi interacționarea structurilor
medico-sanitare cu celelalte structuri
specializate în intervenția în situaţii de dezastru
 Pentru prevenirea, localizarea şi lichidarea situațiilor de urgență și în

funcţie de amploarea fiecărei situaţii de urgenţă, de dispunerea în teren a
forțelor de intervenţie precum şi de capacitatea de răspuns a acestora, sunt
trimise să intervină gradual, serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă,
serviciile private pentru situaţii de urgenţă sau serviciile profesioniste
pentru situaţii de urgenţă
 Cooperarea serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă cu

serviciile profesioniste de intervenţie în situaţii de urgenţă se realizează în
baza planurilor de intervenţie întocmite pe timpul stării de normalitate.

Turcu Test

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Turcu Test

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONDUITA IN URGENTE MEDICO -

Dr. Gabriela Turcu

 Inecul defineste accidentul determinat de asfixia

 Mecanismul stopului cardiorespirator este

Decesul poate aparea prin mai multe mecanisme:

 dispnee, datorata epuizarii fizice sau panicii – se

 Sarcina reprezinta o situatie speciala, datorita modificarilor

 Eclampsia = forma cea mai grava a disgravidiei tardive, uneori

 varsaturi, dureri epigastrice

 tulburari senzoriale – ameteli, acufene, diplopie, uneori

 faza de convulsii tonice – 30 sec

 faza comatoasa – cateva ore ÷ 1-2 zile

 Instalarea eclapmsiei este o mare urgenta!

 Cezariana de urgenta se indica in al 3-lea trimestru de sarcina, daca

 Sub 20 de saptamani, cezariana are rol doar in resuscitarea mamei,

Dr. Gabriela Turcu

 Socul = insuficienta circulatorie care determina un dezechilibru

 Dpdv medical socul reprezinta un sindrom caracterizat de

 Practic, socul poate fi interpretat prin prabusirea tensiunii arteriale

 hipovolemic – datorat scaderii volumului sanguin circulant

 cianoza periferica (extremitati)

 tahicardie, cu puls filiform (>100/min)

 oligurie pana la anurie

 datorat scaderii volumului intravascular, rezultat din pierderea de

 identificarea starii de soc, evaluarea gravitatii si stabilirea

 Clinic – la aprox. 60 de min de la expunerea la alergen

 urticarie, edem al tesuturilor moi; piele calda, eritematoasa

 Anafilaxia se poate repeta la 12-24 ore dupa episodul initial,

 Socul septic se datoreaza unui sepsis ce induce hipotensiune, in

 SIRS (sindrom de raspuns inflamator sistemic) = cel putin doua

 Socul se datoreste efectului endo- si exotoxinelor microbiene, care

 oxigenoterapie si securizarea caii aeriene

supraventriculara (TPSV), fibrilatia atriala (FbA)

 Flecainida – in FbA recent instalata (mai rar)

 Propranolol – 40-80-160 mg / zi,in 2 prize

 Sotalol – 160 – 320 mg / zi

150mg, in admin orala indelungata se face incarcare

decolorare tegumenara, disfunctie hepatica

 Dobutamina – simpatomimetic – creste contractilitatea

 doze intermediare – creste contractilitatea inimii

 doze mari – vasoconstrictie periferica si cresterea TA

 doze foarte mari – si vasoconstrictie renala

 admin doar in perfuzie continua 0,5 – 20 µg / kg / h

 Adrenalina – creste frecventa si contractilitatea inimii

 exacerbari astmatice acute

 stop CR – 1 mg iv la fiecare 3-5 min

 initial 2µg / min, max 12 µg / min in perfuzie continua

 Vasopresina – antidiuretic si in doze mari determina

 Nitroglicerina – venodilatatie la doze mici si arteriolodilatatie la

 admin sublingual, spray, ung topic, piv, patch transdermic

 per os – 2,5, 5, 10 max 40 mg/zi

 are efect rapid in administrarea per os

 25 – 150 mg / zi, in 3 doze

 la pac cu IMA, daca se admin la mai putin de 6-12 h de

 Streptokinaza – 1,5 mil UI in 50-250 ml SF iv, in 60 de min

 Ateplaza - mai eficient, risc mai mare de hemoragie

Antagonisti ai receptorilor de adrenozin-difosfat

 Ticlopidina – 250 mg in 2 prize

 Heparina – scade riscul de IMA si deces in angina instabila

 Enoxaparina – heparina cu greutate moleculara mica

 1mg / kg, s.c, la 12 h

 Dezastrul actual produce o multitudine de distrugeri asupra populației în

 Impactul primului dezastru produce al doilea val de distrugeri declanșat de