Curs 1

CONDUITA IN URGENTE
MEDICO – CHIRURGICALE,
SITUATII DE CRIZA SI
DEZASTRE
CURS 1 - Particularitati ale

comportamentului si aspectului
general al pacientului in urgente
medico-chirurgicale
Dr. Gabriela Turcu
Semne de alarma
 Pierderea cunostintei
 Durere brusca sau severa (reg abdominala superioara – infarct?)
 Dificultati de respiratie
 Ameteala, durere severa de cap, tulburari de vedere – instalate brusc
 Slabiciune, neliniste, anxietate
 Paralizie partiala / totala
 Voma / diaree – severe / persistente
 Hemoragii severe
 Relaxare musculara, inclusive sfinctere
 Midriaza, globi ocular imobili
 Transpiratii abundente, paloare / cianoza
Manifestari in urgente
 Sufocarea – blocarea circulatiei aerului (fragmente alimentare,
hemoragii, dinti falsi etc), pac comunica doar prin miscari
necoordonate ale mainilor
 Alte probleme respiratorii – dificultate in respiratie (epiglotita,
bronsita), hiperventilatie
 Atacul de cord – durere toracica intensa, prelungita, cu iradiere
specifica
 Atacul de panica – hiperventilatie, senzatia de lipsa de aer, spasme
ale mainilor, picioarelor, ameteala si furnicaturi in jurul gurii
 Hemoragie interna – stare de slabiciune, anxietate, sete, tahipnee,
respiratie superficiala, puls slab si tahicardic, soc hemoragic
 Traumatisme – fracturi, entorse, luxatii
 Socul – scaderea TA, tegumente palide, reci, puls rapid si superficial,
respiratie rapida si superficiala, senzatie de sete, agitatie, ameteala,
lesin
 Pierdere brusca a starii de constienta – semnal de alarma!
 Urgenta febrila +/- cefalee, varsaturi, convulsii, fotofobie, redoarea
cefei, dificultate in respiratie, agitatie, fontanela bombata etc
 AVC – amorteala, paralizia fetei, bratelor sau picioarelor, dificultati
de vorbire, tulburari de vedere, pierderea echilibrului, tulburari de
deglutitie, cefalee
 Criza hipertensiva – cefalee intensa, tulburari de vedere, dureri

precordiale, greata, varsaturi
 Urgente legate de temperaturi extreme – arsuri solare, insolatie /
hipotermie, degeraturi
 Schimari bruste de personalitate – consum de droguri, tulburari
psihice
Monitorizarea pacientului critic
Etape de monitorizare
Evaluarea primara - ABC
 A – Airway
 B – Breathing
 C – Circulation
Aplicarea primelor masuri
Monitorizare si reevaluare permanenta
Scorul de trauma = FR + TA sist + GCS (scor Glasgow)

 Evaluarea
 Evaluare clinica – semne si simptome
 Evaluare paraclinica – functii vitale, T, saturatie O , constante

2
biologice
 Evaluarea primara
 Airway – deschide si verifica calea aeriana
 Breathing – Priveste, Asculta, Simte
 Circulation – puls periferic
 Evaluarea secundara – stare de constienta, FR, FC, TA, saturatie in O2,

glicemie, temperatura
Monitorizarea respiratiei
Bradipnee / tahipnee
Saturatia de oxigen – pulsoximetrie
Disfunctii respiratorii
 Respiratia Cheyne – Stokes
 Respiratia Kussmaul
 Respiratia Biot
 Respiratia Bouchut
 Respiratia agonica
 Respiratia stertoroasa
Monitorizarea cardio-circulatorie
Puls
 frecventa bradicardie: infarct miocardic, icter mecanic,
hipertensiune intracraniana, tulburari electrolitice tahicardie: boli febrile, in
stari de soc, insuficienta cardiaca, endocardite, pericardite etc.
 ritmul aritmic intermitent - extrasistole
aritmic total - fibrilatia atriala + deficit de puls periferic
Tegumente – normale / palide, reci
TA – hipertensiune / hipotensiune
Diureza
Activitatea electrica a cordului – electrocardiograma, in urgenta de preferat cu
electrozii din padele

Temperatura
Temperatura centrala – intrarectal, intraesofagian, oral
Temperatura cutanata – axilar, cutanat
Hipertermia - poate indica o infectie microbiana sau cu un parazit

(malarie) sau chiar un soc septic, o intoxicatie cu anumite substante
 poate aparea in deshidratarea acuta grava la copil
 poate indica o leziune centrala la nivelul centrului termoreglarii
Hipotermia - poate aparea in toate tipurile de soc prin colaps
vascular periferic, in expunere prelungita la frig, in leziuni la nivel

central etc.
Constantele biologice
Glicemie
Uree
Electroliti – Na+, K+, Cl-
Markeri de sepsis
Markeri de necroza musculara

Modificari de atitudine si comportament
Modificari ale starii de constienta
Starea confuzionala = reducere a luciditatii insotita de

dezorientarea spatio-temporala si tulburarea procesului de
gandire
Letargia se manifesta prin somn anormal, profund si prelungit,
din care bolnavul poate fi trezit prin excitatii foarte puternice

SINCOPA = pierdere de scurta durata a constientei, a tonusului
muscular si a functiilor vegetative, ca urmare a scaderii irigarii

cerebrale
Letargia
Atitudine in sincopa
Sincopa
Sincopa
Cauze
 mecansimele vasoconstrictoare – hipotensiune posturala, sincopa vaso-
vagala
 scaderea debitului cardiac – stenoza aortica, infarctul miocardic,
tamponada pericardica
 scaderea intoarcerii venoase – tuse, mictiune
 tulburarile de ritm cardiac – bradicardie sinusala, blocuri atrio-
ventriculare, tahicardia paroxistica, fibrilatia atriala

 modificari ale compozitiei sangelui – anemia, hipoxia, hipoglicemia
 tulburari de circulatie cerebrala – insuficienta vertebro-bazilara,
encefalopatia hipertensiva
 tulburari emotionale
Sincopa
 Sincopele reflexe = peste 50% din cazurile de sincopa, pot sa
apara chiar si la un individ sanatos, sau aparent sanatos, in
conditiile unor:
 emotii puternice
 dureri puternice
 punctii
 extractii dentare
 la trecerea brusca din clinostatism in ortostatism
 la tuse
 chiar la mictiune
Sincopa
Tratament
 Tratamentul crizei – cat mai repede din criza (>4 minute → tulburari
nervoase ireversibile)
 membrele inferioare deasupra nivelului corpului si cu capul la nivelul
corpului, sau ceva mai jos

 capul - intors intr-o parte pentru a preveni caderea limbii si obstructia
cailor aeriene
 se verifica caile aeriene superioare si, la nevoie, se trece la eliberarea lor
 se incearca stimulari usoare, prin stropirea cu apa sau usoara flagelare a
obrajilor
 dupa 15-30 de secunde, se va incepe resuscitarea cardio-respiratorie
 Atitudinea pacientului - flasca (sincopa, coma, unele

intoxicatii) / contractura a unui segment sau generalizata
( convulsii, epilepsie)
 Motilitatea - miscari spontane (amplitudine, forta musculara)

/ deficit partial (pareza) sau total (paralizie)
Reflexele
 Reflexele cutanate – palmo-mentonier, reflex cutanat plantar
(Babinski)
 Reflexe osteo-tendinoase – rotulian, achilian
ROT
Semnul
Babinsky
Reflexele
 Reflexele pupilare:
 fotomotor (de reactie la lumina) – normal pupilele se micsoreaza la
lumina puternica = mioza
 de acomodare la distanta – la apropierea degetului, pupila se
micsoreaza, iar la departarea lui se dilata = midriaza
 Mioza - in paralizia nervului simpatic cervical, intoxicatii cu opiacee
 Midriaza poate aparea in intoxicatii cu cocaina, la muribunzi etc.
 Anizocoria = inegalitatea pupilara
 Hippusul pupilar = modificari de diametru ale pupilelor
 Nistagmusul = instabilitatea motorie involuntara a globilor oculari; poate
aparea in leziuni vestibulare, in intoxicatii cu alcool
Anizocorie
Reflex pupilar fotomotor
Redoarea
cefei
Reflexele
 La nivelul pleoapelor
 ptoza pleoapei superioare – in paralizia nervului oculomotor
comun
 lagoftalmia – largirea fantei palpebrale, cu imposibilitatea
inchiderii pleoapelor, in paralizia nervului facial
 Redoarea cefei = imposibilitatea flexiei anterioare a extremitatii

cefalice, prin limitare algo-contracturala (contractura dureroasa)
 apare in meningite, dar poate aparea si in hemoragia meningee
Modificari de semne si simptome
Aspectul tegumentelor
 palide (hemoragii, anemii, in faza initiala a sincopei, soc etc)
 cianotice - cresterea concentratiei de carboxihemoglobina
 faciesul de culoare rosie – carminata, “ca cireasa” - in intoxicatia cu
oxid de carbon
Cianoza
Paloare
 hemoragii cutanate - sub forma de petesii sau echimoze
 papule eritematoase - in alergodermii
 circulatia colaterala dezvoltata = obstacol pe:
 vena cava inferioara (circulatia colaterala mai dezvoltata pe
abdomen – tumora abdominala, ascita)

 vena cava superioara (retea venoasa predominant pe torace,
insotita uneori de cianoza si edem “in pelerina”
Echimoze
Petesii
 jugulare turgescente obstacol in intoarcerea venoasa

 prezenta sau absenta edemului si dispozitia acestuia
 marimea si consistenta pliului cutanat, in special in urgentele
pediatrice
 halena
Jugulare turgescente
Circulatie colaterala Edeme
abdominala
Urgente medico-chirurgicale
 Urgențe ale aparatului respirator: insuficienţa respiratorie , criza
astmatică, starea de rău astmatic, pneumotorax, hemoptizia gravă
 Urgențe ale aparatului cardiovascular:

 EPA (edem pulmonar acut), embolie pulmonară, infarct miocardic
acut (atac de cord), angină pectorală, encefalopatia hipertensivă,
criză hipertensivă.
 Boli cardiace primare: boala cardiacă ischemică, cardiomiopatii,
valvulopatii, cardiopatii congenitale.
 Boli cardiace secundare: diabet zaharat, dislipidemie, disecție de
aortă, aritmii severe
 Stop cardio-respirator – oprirea mișcărilor respiratorii toracice şi abdominale,
absenţa pulsului la artera carotidă, încetarea bătăilor inimii, paloarea
tegumentelor, mioză/midriază cu globii oculari imobili, pierderea cunoștinței.
 Şocul: cardiogen, hipovolemic, hemoragic, septic, anafilactic
 Come: neurologice, metabolice (hipoglicemie, diabetică, hiperosmolară),

endocrine (tireotoxică, mixedematoasă), comele din intoxicaţii exogene.
 Intoxicaţii: alcool etilic, alcool metilic, medicamente, substanţe caustice,

ciuperci, monoxid de carbon, pesticide, droguri.
 Arsuri grave: termice, chimice, electrice, radiaţii.
 Accidentele electrice → electrocutarea şi trăsnetul
 Hipotermia
 Inecul
 Spanzurarea
 Politraumatisme: craniene, coloană vertebrală, toracice,
abdominale, ale membrelor, maxilo-faciale, ORL, oculare,
sindromul de strivire, sindromul de explozie etc.
 Urgențe obstetricale: preeclampsia, eclampsia, stopul cardio-
respirator din sarcină.
CONDUITA IN URGENTE MEDICO -
CHIRURGICALE
Curs 5 – URGENTELE
CARDIOVASCULARE
Dr. Gabriela Turcu

SINDROMUL CORONARIAN ACUT
ANGINA PECTORALA
 Angorul pectoral = sindrom clinic determinat de un dezechilibru
intre necesitatea de oxigen a muschiului inimii si aportul de sange
coronarian
 Se caracterizeaza prin crize dureroase paroxistice, localizate inapoia

sternului, cu iradiere in umarul stang pana la ultimele doua degete
 Criza dureroasa apare dupa efort, emotii, mese copioase, dureaza

2-3 minute, pana la maximum 10 minute si dispare spontan sau la
administrarea de nitroglicerina
Ingustarea diametrului
arterei coronare in angina
pectorala
ANGINA PECTORALA
Cauze
 Determinante - ateroscleroza coronariana, cardiopatii
valvulare (stenoza aortica, stenoza mitrala), cord pulmonar
cronic, coronarita reumatismala
 Favorizante – DZ, HTA, tulburari de ritm, bolile aparatului

digestiv (litiaza biliara, colecistite cronice, ulcerul gastric si
duodenal), unele medicamente, fumatul
ANGINA PECTORALA
Simptome
 Durerea coronariana cu elementele ei caracteristice :
 Sediul – retrosternal, in jumatatea inferioara a sternului si putin la stanga, sau
precordial, pe o suprafata mare, indicata de bolnav cu intreaga palma; atipic in
epigastrul superior, axila stanga, manubriul sternal
 Iradierea - umarul stang, marginea cubitala a bratului, antebratului, palmei si
ultimelor doua degete de la mana stanga, omoplati, regiunea
interscapulovertebrala, epigastru, mandibula, ureche
 Intensitatea si calitatea (tipul) - slaba sau moderata (rareori foarte mare), are
caracter constrictiv (“gheara”, “menghina”, “greutate”) si se insoteste de
anxietate, spaima, neliniste sau chiar de senzatia de moarte iminenta
 Durata este scurta, obisnuit 2-5 minute (rar pana la 10-15 min); dupa instalarea
relativ brusca, se mentine in platou cu aceeasi intensitate
ANGINA PECTORALA
 Frecventa acceselor - variabila

 Factorii de declansare: a) efortul fizic (mersul, urcatul scarilor), digestiv (mese
copioase), de defecare, mictiune si cel sexual; b) emotiile; c)frigul, vantul,
umezeala si caldura excesiva; d) fumatul; e) tahicardia (de orice natura);
f) cresterile bruste ale TA; g) hipoglicemia
 Conditiile de disparitie: a) repausul fizic – aparitia durerii determina instinctiv
bolnavul sa se opreasca din mers sau lucru (“spectator de vitrina”); b)
nitroglicerina – sublingual (30-90 sec)
 Caracterele negative (cele care nu trebuie sa existe): durerea nu este pulsatila
sau oscilanta, nu este influentata de miscarile respiratorii, nu se accentueaza
la palpare (presiunea) regiuniii dureroase si nu se insoteste de palpitatii.
Durerea in angina
pectorala
video
ANGINA PECTORALA
Conduita in urgenta
 repaus si inlaturarea stresului psihic
 nitroglicerina sublingual
 primul acces de angina major trebuie considerat ca o stare de
preinfarct, iar bolnavul trebuie internat de urgenta
 schimbarea caracterului unui angor pectoral vechi: survine
mai frecvent, cu durata mai mare, cu raspuns terapeutic
diminuat la administrarea de NTG, trebuie considerata
urgenta si internata (angor instabil).
INFARCTUL MIOCARDIC ACUT
 IMA = zona de necroza ischemica in miocard, produsa prin
obliterarea unei ramuri coronariene
Cauze - ateroscleroza coronariana (90-95%)

 factori de risc: varsta, sex, HTA, DZ, hiperlipemia,
obezitatea, fumatul, stresul, sedentarismul
 factori declansatori: efort, mese copioase, stres, infectii
respiratorii acute, factori meteorologici
Artera coronara
in infarct
video
video
Simptome
 Durerea de tip anginos - sediul si iradierea asemanatoare cu cele din
A.P., dar mai extinse
 Intensitatea - foarte mare (“lovitura de pumnal”, “sfasiere” – una din
cele mai mari dureri din patologia clinica)
 Durata durerii - minute, ore si chiar 1-2 zile; in general, depaseste 30
minute, reprezentand principalul caracter diferential cu A.P.
 Conditii de aparitie - obisnuit, in repaus (spre deosebire de A.P.), in
timpul somnului si, mai rar, la efort sau in alte conditii de suprasolicitare
a inimii (emotii, masa copioasa)
 Conditii de disparitie - nu cedeaza la nitroglicerina si nici la repaus;
obisnuit, cedeaza la opiacee (morfina, mialgin)
Simptome asociate
 simptome digestive: greturi, varsaturi, meteorism abdominal
 simptome si semne de soc, cu intensitate variata de la un caz la
altul: transpiratii reci, ameteli, paloare, tahicardie, scaderea TA,
agitatie psihomotorie (bolnavii se plimba agitati, spre deosebire
de cei cu angina pectorala, care raman nemiscati)
 febra moderata sau stare subfebrila
 de multe ori starea de soc domina tabloul clinic de la inceput:
paloare, tegumente reci si umede, puls rapid si filiform,
alterarea starii generale, oligurie grava
video
Conduita in urgenta
 in prespital - decubit dorsal si repaus total, sedarea durerii cu
algocalmin, morfina, mialgin, fortral (la indicatia medicului si cu
supravegherea pacientului), psihoterapie, oxigenoterapie, urmarirea
si mentinerea TA si a pulsului, mentinerea permeabilitatii cailor
respiratorii, transportul rapid la spital
 in spital – sedarea durerii, combaterea anxietatii (sedative),
oxigenoterapie, monitorizarea ECG si TA, recoltarea de probe
sanguine pt dozarea enzimelor de necroza miocardica, terapia
trombolitica, efectuata de medic (streptokinaza, urokinaza)
 In caz de stop cardiac, se va trece la resuscitare cardio-pulmonara
Primul ajutor in
urgente cardiace
EDEMUL PULMONAR ACUT
(E.P.A.)
 Edemul pulmonar acut survine prin inundarea brutala a

alveolelor cu un transudat sanguinolent necoagulabil din
capilarele pulmonare
 Procesul este determinat de cresterea presiunii sangelui

in capilarele venoase pulmonare, de cresterea
permeabilitatii membranei alveolo-capilare si de alte
cauze
(E.P.A.)
Cauze
 E.P.A. cardiogen - insuficineta ventriculara stanga, infarctul
miocardic acut, cardiopatie ischemica, hipertensiune
arteriala, cardiopatiile valvulare, tulburari de ritm
paroxistice
 E.P.A. lezional (necardiogen) – este afectata structura si, in
consecinta, permeabilitatea membranei alveolo-capilare:
gaze toxice, cauze infectioase, neurologice, cauze iatrogene,
E.P.A. la inecati, la uremici, in bronhoalveolita de deglutitie
E.P.A.
(E.P.A.)
Simptome
 dispnee intensa, severa, aparuta mai ales noaptea, cu
polipnee, ortopnee, sete de aer, tuse uscata initial urmata la
scurt timp de expectoratie spumoasa, rozata, aerata
 transpiratii, cianoza, turgescenta jugularelor
 ascultator cardiac- tahicardie
 ascultator pulmonar – raluri subcrepitante
 TA poate fi crescuta, normala sau scazuta
(E.P.A.)
Conduita de urgenta
 Masurile de prim ajutor se aplica inca de la domiciliul pacientului, in timpul
transportului si in spital
 adoptarea pozitiei sezande, cu gambele atarnand
 oxigenoterapie si permeabilizarea cailor respiratorii prin aspirarea secretiilor,
la nevoie intubatie si respiratie artificiala
 morfina, mialgin in caz de TA normala sau crescuta, nu in caz de hipoTA
 diuretice – furosemid
 emisie de sange prin venesectie
 masuri specifice cauzei, pe langa celelalte generale: scoaterea din mediu
toxic si eventual antidot in intoxicatii, antibiotice si corticoterapie in caz de
infectii; intubatie, aspiratie bronsica si ventilatie mecanica in EPA la inecati
EMBOLIA PULMONARA
 Embolia pulmonara = obstructia cu un embol a arterei
pulmonare sau a unor ramuri ale acesteia rapid
insuficienta cardiaca dreapta = cord pulmonar acut
 obstructia este data de mobilizarea unor cheaguri(trombi),

care au ca punct de plecare, de cele mai multe ori, o tromboza
venoasa a membrelor inferioare
 embolie gazoasa in urma unor manevre iatrogene
 embolie grasoasa in cazul fracturilor osoase
EMBOLIA PULMONARA
EMBOLIA PULMONARA
Simptome
 durere constrictiva, intensa, sub forma de junghi, cu

anxietate marcata
 dispnee cu polipnee superficiala, cianoza
 stare de soc – extremitati reci, cianotice, hipotensiune
arteriala cu tahicardie (100-160 batai/min)
 hepatomegalie, cu turgescenta jugularelor
EMBOLIA PULMONARA
Conduita de urgenta
 electrocardiograma diagnostic
 pacientul trebuie internat, deoarece evolutia emboliei pulmonare
poate fi foarte grava, multi pacienti decedand imediat sau in
cateva ore
 repaus absolut si combaterea durerii cu mialgin sau fortral i.m.
 oxigenoterapie
 vasoconstrictoare in caz de soc – dopamina, noradrenalina
 anticoagulante – heparina si trombolitice – streptokinaza si
urokinaza
CRIZA HIPERTENSIVA CU
ENCEFALOPATIE
 Encefalopatia hipertensiva = sindrom clinic care consta din simptome si
semne neurologice cu caracter acut, tranzitoriu, determinat de o criza
hipertensiva (cresterea brusca a TA)
 Encefalopatia hipertensiva se asociaza cu trei mari modificari

hemodinamice:
 cresterea brusca a TA
 scaderea fluxului sanguin cerebral
 vasoconstrictie arteriolara cerebrala video
 Are loc deci o ischemie cerebrala ce determina manifestarile clinice ale

encefalopatiei hipertensive
ENCEFALOPATIE
 Simptome
 cefalee intensa, violenta, pulsatila, insotita de convulsii

si tulburari mentale
 varsaturi, ameteli, vertij, obnubilare, eventual coma
 tulburari de vedere – fotofobie, diplopie, vedere
incetosata si tulburari de auz – acufene, hipoacuzie
ENCEFALOPATIE
 Conduita de urgenta
 evitarea muscarii limbii in caz de convulsii, evitarea accidentarii

prin cadere in caz de coma
 se administreaza i.v. rezerpina (raunervil) sau diazoxid impreuna
cu furosemid pt scaderea TA
 sulfat de magneziu si solutii hipertone pt reducerea edemului
cerebral
 fenobarbital pt calmarea pacientului
 cel mai eficient este nitroprusiatul de sodiu, dar necesita
monitorizare atenta a pacientului
ARITMII CARDIACE
Cauze
 boli cardio-vasculare – cardiopatii ischemice, cardiopatii
hipertensive, leziuni valvulare, boli congenitale, boli ale
pericardului
 boli extracardiace – boli infectioase, digestive, boli
pulmonare, neuropsihice, boli endocrine, intoxicatii
medicamentoase
 la pacientii sanatosi – intoxicatii cu tutun, cafea, alcool,
stres
video
video
Tahicardie paroxistica
Extrasistole ventriculare
Extrasistole atriale
ARITMII CARDIACE
Simptome
 tulburari functionale: palpitatii, dispnee, ameteli, lipotimii, dureri
precordiale, tulburari de vedere, mioza, midriaza, tulburari de auz,
cefalee, greturi, transpiratii
 tulburari de irigatie cerebrala – anxietate, ameteli, lipotimie, sincopa
 tulburari de irigatie coronariana – dureri anginoase
 tulburari de irigatie mezenterica – greturi, varsaturi, distensie
abdominala
 tulburari de irigatie renala – oligurie, poliurie
 semne de insuficienta circulatorie acuta perferica – hipoTA, stare de soc
Fibrilatie atriala
Fibrilatie
ventriculara
ARITMII CARDIACE
Conduita de urgenta – functie de tipul aritmiei
 extrasistole atriale – indepartarea cauzelor, eventual propranolol
 TPSV – stimulare vagala prin manevra Valsalva, sub supraveghere, digoxin 1-2 fiole
i.v. lent, verapamil, soc electric extern
 flutterul atrial si fibrilatia atriala – soc electric extern cand exista posibilitatea,
digitalizare (digoxin)
 tahicardia ventriculara paroxistica – lovitura precordiala, xilina, soc electric extern,
procainamida
 fibrilatie ventriculara – soc electric extern, tratament cu xilina
 bloc atrio-ventricular – in functie de gradul blocului se administreaza atropina,
izoprenalina
 in criza Adam-Stokes (bloc atrio-ventricular total) – resuscitare cardio-respiratorie
cu masaj cardiac extern, respiratie artificiala, electrostimulare cardiaca
CONDUITA IN URGENTELE
MEDICO - CHIRURGICALE
RESPIRATORII
Dr. Gabriela Turcu

INSUFICIENTA RESPIRATORIE
ACUTA
 Insuficienta respiratorie acuta = incapacitatea plamanilor de a

face fata schimburilor fiziologice de gaze, in conditii de repaus
si efort hipoxemie (scaderea O2 din sange) +/- hipercapnie
(cresterea CO2 din sange)
 Insuficienta tulburari de ventilatie

respiratorie tulburari de difuziune alveolo-capilara
acuta tulburari de transport a gazelor sanguine
video
Schimb de gaze la nivel pulmonar
ACUTA
Cauze
 de origine bronhopulmonara
 stenoza cailor aeriene superioare (laringe, trahee) – corpi straini, edem
Quincke, laringite acute, crup difteric, traumatisme mecanice, stenoze
postcaustice, neoplasme
 crize de astm bronsic
 bronhoalveolite de deglutitie – regurgitarea in caile aeriene a
continutului gastric
 reducerea campului respirator – pneumonie masiva,
bronhopneumonie, pneumotorax spontan, pleurezie masiva,
tuberculoza miliara, fibroza pulmonara, neoplasm bronhopulmonar
Pneumotorax
Pneumonie
Pleurezie
ACUTA
Cauze
 de origine extrapulmonara
 cauze cardiace – astm cardiac, infarctul de miocard, edemul pulmonar acut,
embolia pulmonara, socul cardiogen
 alterarea functiei centrului respirator – intoxicatii, acidoza sau alcaloza
metabolica (in coma diabetica sau uremica), AVC, meningita, tumori
 afectarea cutiei toracice – fracturi costale cu volet, traumatisme toracice,
miastenia gravis, tetanos, traumatisme medulare
 afectiuni abdominale – ascite acute masive, peritonite acute, operatii
laborioase pe abdomen
 alte afectari generale – intoxicatii, medicamente sau toxice convulsivante
(compusi organo-fosforici, CO2, CO), anemie importanta brusc instalata
ACUTA
Simptome
 dispnee
 bradipnee inspiratorie, insotita de tiraj si cornaj, in obstructia cailor aeriene
superioare
 bradipnee expiratorie – criza de astm bronsic
 bradipnee sau polipnee mixta
 respiratie Kussmaul, respiratie Cheyne-Stoke
 cianoza desaturarea in O2 a sangelui arterial, urmata de crestrea CO2 in
sange, apare la buze, unghii si apoi se generalizeaza
 modificarea amplitudinii miscarilor respiratorii - rare si ample sau frecvente si
superficiale
 tahicardia – apare ca fenomen compensator
Cianoza
periferica
ACUTA
Simptome
 durerea toracica – aparitia si caracterul ei depind de cauza insuficientei
respiratorii: retrosternal sau precordial in afectare coronariana,
mediastinala, traheala; la baza hemitoracelui in pneumotorax spontan sau
pleurezie
 tulburari neurologice – somnolenta, stare confuzionala, obnubilare,

iritabilitate, fasciculatii, tremuraturi, convulsii, coma
 alte semne generale – transpiratii abundente, hipersalivatie

 modificari ascultatorii pulmonare – hipersonoritate, matitate, raluri
ACUTA
Conduita de urgenta
 asigurarea permeabilitatii cailor aeriene superioare si inferioare si
mentinerea acestei permeabilitati
 respiratie artificiala atunci cand pacientul nu respira spontan sau cand

respiratia spontana poate epuiza pacientul
 oxigenoterapia – se utilizeaza in toate formele de insuficienta respiratorie

acuta
 mijloace terapeutice specifice cauzei – evacuarea revarsatelor pleurale,
evacuarea aerului in pneumotorax, bronhodilatatoare, combaterea acidozei
respiratorii, HHC in edem laringian, etc.
CRIZA DE ASTM BRONSIC
 Astmul bronsic = boala caracterizata prin crize de dispnee paroxistica

expiratorie, provocate de stenoza functionala spastica a bronhiilor
 Dispneea se datoreaza contractiei musculaturii bronsice, edemului mucoasei si

hipersecretiei bronsice obstructie bronsica dificultate la eliminarea
aerului in timpul expirului
 Hiperreactivitatea bronsica poate fi influentata de:

 factori endogeni: acetilcolina, catecolaminele si histamina stresul
 factori exogeni - pneumalergenii din praful de casa, polenul, fulgii, mucegaiurile, fumul,
pulberile industriale, vaporii, ceata si aerul rece
 unele medicamente cum sunt aspirina, beta-blocantele (propranolol) si factorii infectiosi
Bronhospasm
in criza de
astm bronsic
video
video
Simptome
 Criza apare brusc, mai frecvent noaptea, la 2-3 ore dupa adormire, sau in
timpul zilei dupa expunerea la factori alergici, stresuri psihice sau efort
fizic; uneori criza este precedata de iritabilitate, rinoree, stranuturi
repetate, care corespund unei faze prodromale
 dispneea expiratorie - expir fortat, prelungit, suierator, de obicei cu

bradipne, ce determina pacientul sa adopte o pozitie specifica – ortopnee –
cu capul inclinat spre spate si sprijinit in maini; dispneea este urmata de
tuse cu expectoratie mucoasa, filanta, care ii da senzatia de eliberare
 facies caracteristic, ce exprima spaima, sete de aer (exoftalmie, gura
intradeschisa), palid-cenusiu, cu transpiratii reci
Starea de rau astmatic

 forma grava de astm bronsic in care crizele se repeta la intervale foarte
scurte sau dureaza peste 24 de ore sindrom asfixic
 starea de rau astmatic se manifesta prin tuse chinuitoare urmata de

absenta tusei
 ortopnee cu polipnee, respiratie superficiala
 transpiratii profuze
 tahicardie, cresterea tensiunii arteriale
 stare de epuizare, somnolenta
 encefalopatie respiratorie
 coma hipercapnica.
Conduita de urgenta
 oxigenoterapie cu oxigen umidificat, 6-8 l/min

 miofilin 1-2 fiole i.v. (bronhodilatator) si hemisuccinat de hidrocortizon 50
—200 mg i.v.
 simpaticomimetice sub forma de inhalatii – berotec, salbutamol
 pacientul cu stare de rau astmatic va fi internat, i se explica importanta
faptului de a tusi si expectora si nevoia de a ramane pe cat posibil, in stare
de veghe
 in cazurile de gravitate extrema - intubatie traheala, aspiratie bronsica si
ventilatie mecanica pana la restabilirea pacientului
HEMOPTIZIA
 Hemoptizia = expectoratia unei cantitati variabile de sange,
provenind din caile respiratorii
HEMOPTIZIA
Cauzele hemoptiziei pot fi:

 tuberculoza pulmonara
 bronsiectazia
 cancerul bronhopulmonar
 stenoza mitrala si staza pulmonara din insuficienta cardiaca
 anevrismul aortic (prin erodarea unei bronhii)
 traumatisme toracice si pulmonare
 alte afectiuni ale aparatului respirator, afectiuni cardio-
vasculare, intoxicatii etc
Tuberculoza Cancer pulmonar
Bronsiectazie
HEMOPTIZIA
Simptome
 debutul - senzatie de gadilare a larigelui, caldura retrosternala si
gust de sange in gura
 prezinta intotdeauna tuse iritativa, soldata cu expulzia sangelui;
sangele este rosu-aprins, aerat, spumos, putand fi amestecat cu
un continut mucos sau mucopurulent
 hemoptiziile mari si mijlocii fenomenele vegetative
caracteristice hemoragiilor: paloare, anxietate, transpiratii,
tahipnee, tahicardie, scaderea tensiunii arteriale
 diagnostic diferential: hematemeza, epistaxisul si hemoragia de
origine faringiana, dentara
HEMOPTIZIA
Conduita de urgenta
 repaus absolut, in pozitie semisezanda si repaus vocal
absolut
 se recomanda respiratia pe nas, lenta si profunda
 se administreaza lichide reci intern si pungi cu gheata
extern
 se combate tusea si se administreaza hemostatice i.v. –
clorura de calciu, vitamina K, venostat, etamsilat, cantitati
mici de solutii hipertone
PNEUMOTORAXUL SPONTAN
 Pneumotoraxul este caracterizat de patrunderea aerului

in cavitatea pleurala
 tablou clinic dominat de durere toracica violenta si

dispnee severa, la care se pot adauga o serie de
fenomene circulatorii care pot merge pana la colaps
Pneumotorax video
Pneumotorax
Cauze
 penetratia pleurei viscerale de catre o serie de procese inflamatorii, pneumonii,
bronhopneumonii, abcese pulmonare
 penetratia pleurei parietale de catre o serie de factori traumatici, care fac posibila
patrunderea aerului in cavitatea pleurala
 tuberculoza pulmonara
 emfizem pulmonar
 bronsiectazii
 bronsite cronice
 pneumotoraxul idiopatic benign – cu etiologie necunoscuta
 penumotorax traumatic (sau hemopneumotorax) – se poate produce prin plagi
penetrante, fracturi costale (cand un fragment osos poate perfora pleura), acte
chirurgicale
Simptome
 junghi toracic violent, care apare brusc, dupa un efort sau acces de tuse
 dispnee accentuata cu polipnee si fenomene de insuficienta respiratorie
 anxietate, cianoza
 uneori soc pleural, cu manifestarile caracteristice socului: tahicardie, puls
mic si rapid, paloare cu cianoza extremitatilor, transpiratii reci
 la inspectie se constata bombarea si imobilizarea hemitoracelui interesat
 ascultator exista abolirea murmurului vezicular si hipersonoritate
 Pneumotoraxul spontan si, in special, cel “cu supapa” reprezinta urgente

mari deoarece produc asfixie si colaps vascular, care pot evolua cu deces
Conduita de urgenta
 adoptarea pozitiei semisezande, cu repaus complet,

inclusiv vocal
 oxigenoterapie
 combaterea durerii cu algocalmin, fortral injectabil
 administrarea de anxiolitice - diazepam
CHIRURGICALE
Curs 7 – INTOXICATII
ARSURI
Dr. Gabriela Turcu

INTOXICATII MEDICAMENTOASE
 cel mai frecvent - clasa barbituricelor (fenobarbital, ciclobarbital) si

benzodiazepinelor ( diazepam, meprobamat)
 intoxicatii accidentale la copii si voluntare la adulti
 alte medicamente – intoxicatia digitalica, intoxicatia cu antibiotice
 pentru aparitia intoxicatiei cu barbiturice prezinta importanta

momentul ingestiei in legatura cu alimentatia, intrucat absorbtia
este lenta dupa mese, rapida pe nemancate si foarte rapida in
asociere cu alcoolul
Simptome – depind de doza ingerata
 in doze moderate: hipotonie, dificultati de vorbire, somnolenta,

uneori agitatie
 in doze mari: bradipnee, hipotensiune arteriala, pierderea
cunostintei, cianoza, hipotermie
 in formele grave: coma profunda cu insuficienta respiratorie si
circulatorie acuta si mioza, care este semn de gravitate; moartea
se produce datorita insuficientei respiratorii si circulatorii acute.
 Tratament in urgenta – indepartarea cat mai rapida a toxicului
 daca starea pacientului permite: provocarea varsaturilor, spalatura
gastrica, administrare de purgativ
 perfuzare cu solutii macromoleculare pt mentinerea TA, cu manitol
sau glucoza hipertona pt fortarea diurezei, hidratare cu Ringer
 Pacient in coma - se mentin manevrele de mai sus (mai putin
provocarea varsaturii), administrarea de oxigen 6-8l/min, dupa
eliberarea cailor respiratorii, eventual intubatie traheala sau
traheostomie
 in caz de insuficienta respiratorie acuta sau stop respirator se
instituie respiratie artificiala
INTOXICATIA CU MONOXID
DE CARBON
 cel mai frecvent accidental, in mediu industrial, casnic, incendii
 CO = gaz incolor, inodor, produs prin arderea incompleta a unor
materiale cum ar fi lemnele, carbunii, gazul metan
 Manifestari clinice
 neurologic – oboseala, vertij, greata, varsaturi, labilitate emotionala,
parestezii, letargie, somnolenta, cefalee, coma, convulsii, stop respirator
 cardiovascular – durere toracica, palpitatii (aritmii), hipotensiune, stop
cardiac la concentratii mari de carboxiHb
 alte efecte – necroza tubulara acuta, edem pulmonar toxic, coagulare
intravasculara diseminata, leziuni tegumentare (flictene)
INTOXICATIA CU MONOXID
DE CARBON
 ABC, eventual resuscitare cardiopulmonara in caz de stop

cardio-respirator
 in forme usoare se administreaza oxigen, eventual intubatie
orotraheala in cazul comei sau insuficientei respiratorii
 in forme severe se administreaza oxigen hiperbar
INTOXICATII CU CIUPERCI
 Exista peste 30 de specii de ciuperci care pot da intoxicatii
 ciuperci cu perioada scurta de incubatie simptomele apar

la 15 min – 3 ore de la ingestie
 ciuperci cu perioada lunga de incubatie simptomatologia

apare la 5 – 12 ore de la ingestie, sau chiar mai mult (20 de ore)
intoxicatii de o mare gravitate, de
regula mortale.
Simptome
 intoxicatia cu ciuperci cu perioada scurta de incubatie:

hipersalivatie, greata, diaree, dureri abdominale, lacrimare,
transpiratii, dispnee, stare de agitatie, convulsii, tremuraturi,
confuzie, halucinatii, bradicardie, hipotensiune, mergand pana la
coma
 intoxicatia cu ciuperci cu perioada lunga de incubatie: greturi,

varsaturi, colici abdominale, diaree sanguinolenta, icter,
hepatomegalie, oligoanuire, cefalee, confuzie, convulsii, coma
Tratament in urgenta
 provocarea de varsaturi si spalatura gastrica – pt cele cu actiune

rapida
 perfuzii cu solutii glucozate si clorurate, mialgin sau antispastice pt

calmarea colicilor, tratarea insuficientelor hepatice si renale acute si
tratamentul socului care poate surveni
INTOXICATIA ETANOLICA
Simptomatologia - evolueaza in 3 faze:

 faza de excitatie – logoree, volubilitate, tendinta la violenta, facies congestiv,
congestie conjunctivala
 faza de incordare motorie – confuzie, agitatie psihomotorie, tulburari de
echilibru si coordonare, tulburari de vorbire, contractura musculara accentuata
 faza de coma etilica – relaxarea musculaturii corporale, areflexie, midriaza,
relaxare sfincteriana, facies vultuos, uneori paloare cadaverica, puls tahicardic
si aritmic, hipotensiune arteriala, halena alcoolica
 exista riscul asfixiei prin aspiratia varsaturii gastrice sau aparitia
bronhopneumoniei de aspiratie; decesul poate surveni prin deprimarea
respiratiei de cauza centrala, obstructie respiratorie, edem pulmonar acut,
accident vascular cerebral
INTOXICATIA ETANOLICA
Conduita in urgenta
 in formele usoare - provocarea de varsaturi, spalatura

gastrica sau doze succesive de cafea concentrata; in caz
de coma, spalatura gastrica se face dupa intubatia
traheala
 perfuzie cu solutii macromoleculare, glucoza, vitamina

B1, B6, eventual diazepam
MUSCATURA DE SARPE
 Vipere - venin cu actiune hemolitica si hemoragica, foarte toxic

 Simptome
 locale – durere intensa, ca o arsura, eritem perilezional (piele inrosita cu
tendinta la innegrire) si edem care se extinde foarte repede; in 12-24 ore
apar flictene cu continut serohematic, echimoze, petesii, care duc la necroza
tesuturilor si gangrena
 generale – slabiciune, ameteala, senzatie de lesin, greturi, varsaturi
sanguinolente, hemoragii in 24-48 de ore: epistaxis, hematemeza, melena,
hematurii, gingivoragii; pupile dilatate cu tulburari de vedere, obnubilare,
coma, stare de soc
 moartea apare la 3-4 zile prin hemoragii, insuficienta renala acuta,
stop respirator
MUSCATURA DE SARPE
Tratament in urgenta
 pt incetinirea ritmului de intrare in circulatie a veninului, se linisteste
accidentatul, se aplica garouri superior si inferior de plaga, se fac incizii pe cele 2
puncte de muscatura sau o incizie intre cele 2 puncte ale muscaturii, urmata de
aspirarea lichidului din plaga; deasemeni injectarea unui vasoconstrictor local
in paralel cu aplicatii reci
 se va incerca neutralizarea veninului cu ser antiviperin, in paralel cu

administrarea de ATPA si antibiotice cu spectru larg
 se vor trata manifestarile care apar – tratarea socului; in caz de hemoragii –

transfuzii, corticoizi; in caz de coagulare intravasculara diseminata – heparina;
tratarea insuficientei renale si respiratorii
ARSURILE
 In functie de mecanismul de producere, arsurile pot fi:
 termice – lichide fierbinti, gaze sau vapori supraincalziti,

corpuri incandescente, flacara, radiatii
 chimice – acizi, baze
 electrice – date de flama electrica
 Gravitatea unei arsuri - functie de suprafata si de

profunzimea arsurii
ARSURILE
 Profunzimea se exprima in patru grade:
 GR.I – eritem, edem, caldura locala, usturime; vindecare in 7 zile

 GR.II – “flictena alba” cu continut serocitrin, limpede, transparent,
eritem, edem; vindecare cu “restitutio ad integrum” in 14 – 21 de zile
 GR.III – “flictena rosie”, continut sanguinolent, tulbure, vindecare cu
cicatrice, escara subtire, elastica, de obicei alba
 GR.IV – escara dermica totala, cu epiderm si derm distruse in
totalitate, cu distrugerea muschilor, osului, cu evolutie spre escara;
vindecare imposibila, necesita grefa cutanata
Arsuri
ARSURILE
 Pt aprecierea suprafetei arsurii, se utilizeaza “regula lui 9”,
care se bazeaza pe faptul ca segmentele corpului pot fi
evaluate prin cifra 9 sau multipli ai acestuia. Astfel:
 capul si gatul reprezinta aprox. 9% din suprafata corpului
 fiecare membru toracic – 9%
 fiecare membru plevin – 18%
 trunchiul anterior si posterior – fiecare cate 18%
 Prognosticul unei arsuri care depaseste 30% este rezervat.

ARSURILE
In evolutia unui ars se deosebesc 4 etape, incomplet delimitate:
 std I – primele 3 zile, corespunzatoare socului postcombustional: sdr.
de deshidratare (hipovolemie, edem, oligoanurie), sdr. digestiv (varsaturi,
hemoragii)
 std II – primele 3 saptamani – in arsuri severe complicatii
infectioase, hepatice, digestive, insuficienta renala acuta, sindrom
hemoragic; la sfarsitul acestei etape: arsurile de gr. I si II sunt
vindecate, cele de gr. III au escarele in curs de eliminare
 std III – primele 60 de zile – cresc sansele de vindecare, se pot aplica grefe
 std IV – pacientii arsi, ce nu au fost tratati precoce si corect, la care persista
plagile; organismul este epuizat si sensibil la agresiuni minore, putandu-se
decompensa ireversibil
ARSURILE
Conduita in urgenta
 degajarea victimei din focar, stingerea flacarilor,
indepartarea hainelor cand este posibil
 linistirea pacientului si calmarea durerilor cu
algocalmin, romergan, mialgin
 resuscitarea cardiorespiratorie, atunci cand este
nevoie
 se administreaza oxigen, se prinde o linie
venoasa pe care se administreaza glucoza, se
face ATPA
 se instaleaza o sonda urinara si se face toaleta
chirurgicala a plagii
INSOLATIA
 Consecinta expunerii prelungite sau necontrolate la soare
 Manifestari insolatia propriu – zisa
sincopa calorica
Insolatia propriu-zisa
 Clinic – cefalee, ameteli, fotofobie, dureri ale globilor oculari,
congestia fetei, neliniste
 greturi, varsaturi, inapetenta, la care se pot adauga rigiditatea
cefei si coma, in insolatiile grave
INSOLATIA
Conduita
 scoaterea de sub influenta razelor, comprese reci pe cap
 administrarea de antalgice – aspirina, vitamina C
 in caz de coma se asigura libertatea cailor aeriene si se
administreaza oxigen
 se face hidratarea prin perfuzii cu ser fiziologic, Ringer, dextran
in caz de hipotensiune
 combaterea edemului cerebral prin diureza fortata cu manitol
si furosemid
HIPOTERMIA - DEGERATURILE
 Degeraturile sunt leziuni tisulare consecutive actiunii frigului
Clinic
 degeraturile intereseaza mai ales extremitatile: nas, urechi,
fata, maini si picioare
 manifestarile clinice merg de la senzatia de arsura locala la
cea de durere importanta, in functie de severitatea leziunilor
In functie de severitate - 4 grade:

 gr.I – eritem, edem, hiperemie, prurit local, descuamare
tegumentara in 5-10 zile
 gr.II – eritem, edem, flictene clare, descuamare pielii cu formare d
escare
 gr. III – afectare profunda pana la tesutul subcutanat, edem,
tegumente de culoare gri-albastrui, flictene violacee sau
hemoragice, necroza tegumentara, gangrena in cateva zile
 gr. IV – gangrena uscata - sunt afectati muschi, tendoane, oase,
tesuturile sunt uscate, cianotice, necrozate, cu flictene, edem,
gangrena apare in cateva ore
Tratament
 in prespital: combaterea hipotermiei si a deshidratarii,

scoaterea hainelor umede si reci, evitarea pierderilor
de caldura, reincalzire treptata
 in spital – baie calda, analgezice parenteral

Hipotermia generalizata – scaderea temperaturii rectale sub

35oC duce la instalarea hipotermiei paralitice
 manifestari - imobilitate, astenie musculara, somnolenta,

bradicardie, bradipnee, hiporeactivitate
 stadiul de coma hipotermica se instaleaza cand temperatura
centrala rectala tinde spre 30oC
 temperatura compartimentului exterior este cu 10 grade mai
mica decat cea a compartimentului interior.
Hipotermia generalizata
 Conduita – impiedicarea pierderii de caldura prin plasarea accidentatului
intre doi salvatori
 se evita mobilizarea activa sau pasiva a persoanelor aflate in hipotermie
mai avansata, deasemeni se evita frictionarile energice deoarece se
amesteca sangele periferic, cu cel putin 10 grade mai rece decat cel
central si poate surveni moartea prin scaderea temperaturii viscerale
 incalzirea se va face treptat, cu monitorizarea functiilor vitale, se
administreaza perfuzii, oxigen
 ingestia de alcool este posibila numai daca temperatura rectala a atins 35
o
C.
CONDUITA IN URGENTE
MEDICO – CHIRURGICALE,
SITUATII DE CRIZA SI
DEZASTRE
Curs 2 – Stopul cardio-

respirator, SVB, SVA, terapia
postresuscitare
Dr. Gabriela Turcu
STOPUL CARDIO - RESPIRATOR
 Stopul cardio-respirator poate aparea datorita unei probleme

la nivelul cailor aeriene, respiratiei sau circulatiei
 Cea mai frecventa cauza de deces = boala ischemica cardiaca
 82,4% dintre cazurile de stop cardiac inafara spitalului sunt
datorate unei afectiuni cardiovasculare
 9% accidente - cazurile de trauma, asfixie, inec, intoxicatii si
diverse alte cauze suicidare
 doar 8,6% = afectiuni endogene non-cardiace: pulmonare,
cerebrovasculare, renale, neoplazii, hemoragii
gastrointestinale, diabet, cauze obstetricale si epilepsie
 Stopul cardio-respirator poate aparea datorita unei

probleme la nivelul cailor aeriene, respiratiei sau
circulatiei
 Sistemul respirator si cel circulator se afla in

interdependenta
 hipoxemia alterarea functiei cardiace
 afectiunile severe ale cordului cresterea
consumului de oxigen si implicit a travaliului respirator
 stopul respirator fara oprirea inimii, deci cu prezenta

pulsului bun la carotida, permite ca, pe un interval de 3-10
minute, sa poata avea loc reanimarea respiratorie cu
succes
 stopul cardiac (oprirea inimii) initial este urmat invariabil
de stopul respirator in 20-30 secunde
 practic, poate exista reanimare respiratorie fara masaj
cardiac, dar nu exista masaj cardiac fara respiratie
artificiala, pentru ca odata cu stopul cardiac se opreste
imediat si respiratia
 Moartea clinica incepe odata cu stopul cardiac, care

determina si oprirea circulatiei cerebrale
 moartea clinica este un proces reversibil si victima poate
reveni complet la o viata normala daca i se acorda primul
ajutor competent in timp util
 moartea clinica dureaza 3-4 minute; orice intarziere in
acordarea primului ajutor eficient duce, dupa acest
interval, datorita lipsei de oxigen la creier, la moarte
biologica, adica la moarte definitiva si ireversibila a victimei
 Obstructia completa a caii aeriene stop respirator si rapid

stop cardiac
 Cauzele de obstructie a cailor aeriene
 caderea bazei limbii datorata alterarii starii de constienta prin:
- oprirea cardiaca
- traumatisme cranio-cerebrale
- starea de coma de orice etiologie
 traumatisme craniofaciale cu sangerare si leziuni la nivelul fetei, limbii,
laringelui, faringelui
 traumatisme inchise ale gatului care produc leziuni laringiene obstructive
 traumatismele maxilo-faciale si ale regiunii cervicale

Obstructia cailor aeriene
Caderea
bazei limbii
Epiglotita
 arsurile la fata cu inhalare de fum laringospasm sau edem al limbii

 sangele – in caz de hemoragii oro- sau nasofaringiene
 lichidul de varsatura, cand este aspirat de pacienti in stare de inconstienta
 epiglotita – inflamatia acuta a epiglotei
 corpi straini – ex. bolul alimentar, aspirarea de catre copii a obiectelor mici
 compresie extrinseca prin hematoame sau abcese ale gatului
 laringo- si bronhospasm aparut in cazul anafilaxiei, astmului bronsic,
infectiilor, corpilor straini sau gazelor iritante
 edemul pulmonar acut necardiogen aparut in situatii de inec, gaze iritante,
soc anafilactic, infectii, soc neurogen etc.
 tumefactii la nivelul faringelui – infectii, abcese, edem, difterie, tetanos
 Respiratia poate fi tulburata in cadrul unor afectiuni cronice decompensate sau

in cadrul unor afectiuni acute care determina stop respirator
 Cauzele tulburarilor respiratorii
 depresia respiratiei de cauza centrala , in afectiuni ale sistemului nervos central
 leziuni ale musculaturii sau ale nervilor periferici care intervin in actul respiratiei
 leziuni neurologice
 scaderea tonusului muscular – ex. in miastenia gravis
 afectiuni toracice restrictive
 boli pleuropulmonare care pot fi de cauza infectioasa, posttraumatica,
sindromul de detresa respiratorie acuta, embolie pulmonara, edem pulmonar,
etc.
 Circulatia poate fi ea insasi cauza stopului cardio-respirator in situatii de

afectare primara sau secundara
 Afectare cardiaca primara:
 ischemia miocardica
 sindromul coronarian acut
 hipertensiunea arteriala
 valvulopatiile
 toxicitatea cardiaca a unor medicamente – antiaritmice, antidepresive triciclice, digoxin
 acidoza
 tulburari electrolitice ale K, Mg, Ca;
 hipotermia
 electrocutia
 Afectare cardiaca secundara:

 asfixia
 hipoxemia
 hemoragiile
 socul septic
 Semne clinice care indica existenta stopului cardio-respirator

 oprirea miscarilor respiratorii, toracice si abdominale
 incetarea batailor inimii – verificate prin ascultare in spatiul V
intercostal stang, submamelonar
 absenta pulsului la carotida
 paloarea sau cianoza tegumentelor
 pierderea cunostintei
 relaxarea completa a musculaturii, inclusiv a sfincterelor, ceea
ce duce la pierderi necontrolate de urina si materii fecale
Absenta pulsului
la carotida
Primul ajutor si resuscitarea cardio-respiratorie

 Pentru mentinerea organismului in conditii bazale si asigurarea
oxigenarii creierului, trei lucruri sunt esentiale:
 A: AIRWAY - libertatea cailor aeriene
 B: BREATHING - asigurarea ventilatiei care sa suplineasca mecanica
respiratorie si sa permita realizarea schimburilor alveolocapilare
 C: CIRCULATION - mentinerea functiei de pompa a inimii astfel
incat sa se realizeze o circulatie eficienta si oxigenarea tesuturilor, in
special a creierului
 D: DRUGS - adrenalină i.v, intracardiac, CaCl2, glucoză hipertonă,
xilocaină, bicarbonat de calciu, Gluconat de calciu
Resuscitarea de baza presupune urmatoarele etape
 Evaluarea zonei, evaluarea sigurantei salvatorului si a victimei =

evitarea pericolelor (ex. electrocutie, intoxicatii, traumatisme)
 Verificarea starii de constienta prin stimulare tactila – usoara
scuturare de umeri – si verbala – “sunteti bine?”
 Daca persoana raspunde - in aceeasi pozitie si se investigheaza
situatia; se apeleaza serviciul de urgenta prespitaliceasca daca
victima are vreo problema medicala si se reevalueaza periodic
 Nu raspunde = stare de inconstienta si impune apelarea ajutoarelor si
inceperea manevrelor de resuscitare de baza – A.B.C.-ul resuscitarii
STOPUL CARDIO – RESPIRATOR
AIRWAY – Eliberarea cailor aeriene
 fara cai aeriene libere, permeabile, orice efort de reanimare devine inutil
 eliberarea cailor aeriene este, de multe ori, suficienta pentru ca victima sa-si
reia respiratia.
 accident prin obstructie a cailor aeriene superioare cu un corp strain
extrem de importanta recunoasterea acestei situatii
 obstructie partiala a cailor aeriene la o persoana cu stare de constienta
pastrata incurajata sa tuseasca in scopul eliminarii corpului strain
 daca obstructia devine completa (pacientul nu mai poate vorbi, raspunde
prin miscari ale capului) si eforturile de tuse devin ineficiente, atat timp cat
pacientul ramane constient se pot efectua 5 lovituri puternice
interscapulare sau 5 compresiuni abdominale – manevra ce purta anterior
numele de manevra Heimlich
Eliberarea cailor
aeriene
 absenta starii de constienta controleaza si elibereaza caile

aeriene (caderea limbii, daca accidentatul este culcat pe spate, sau
prezenta de corpi straini (sange, secretii, apa, varsaturi, proteze
dentare)
 obstructia cailor aeriene absenta miscarilor respiratorii normale,
dispnee zgomotoasa, lipsa curentului de aer la nas sau la gura, cianoza,
oprirea respiratiei
 corpi straini extragerea acestora, cu degetele invelite in tifon,
batista
 caderea posterioara a limbii se prinde si se trage
 pentru mentinerea cailor aeriene deschise hiperextensia capului
(cu mana pe frunte) si subluxatia mandibulei
Hiperextensia capului si
subluxatia mandibulei
 daca se banuieste o leziune traumatica a coloanei cervicale, nu se

efectueaza aceasta manevra, ci doar subluxatia mandibulei, mentinand
capul in pozitie neutra, in ax cu trunchiul
 mentinerea deschisa a cailor aeriene pipa Guedel, sau, atunci

cand conditiile permit, se face intubatie orotraheala
 daca nu se face resuscitare, se aseaza pacientul in pozitie de siguranta,

in decubit lateral, cu capul decliv, permitand scurgerea apei (la inecat),
a sangelui si secretiilor la traumatizati (manevra este contraindicata in
fracturi de coloana, leziuni ale peretelui toracic)
Pipa Guedel
Pozitia laterala de siguranta
Pozitia laterala de siguranta
STOPUL CVARDIO – RESPIRATOR
BREATHING – Respiratia
 Mentinand deschise caile aeriene se verifica prezenta respiratiei
 privind miscarile toracelui
 ascultand zgomotele respiratorii
 simtind fluxul de aer
 verificarea respiratiei maxim 10 secunde
 daca, desi s-au permeabilizat caile aeriene, pacientul nu respira, se
impune de urgenta instituirea respiratiei artificiale (respiratia “gura la
gura” sau “gura la nas”, sau respiratia artificiala cu balon)
 respiratia artificiala trebuie continuata pana la reluarea miscarilor
respiratorii spontane eficiente sau pana la unitatea spitaliceasca unde
se poate institui ventilatia mecanica asistata
CIRCULATION – Compresiile toracice externe
 reanimarea stopului cardiac se face obligatoriu si paralel cu respiratia
artificiala (stopul cardiac este urmat invariabil si de stopul respirator in 20-
30 de secunde) video
 constatarea opririi inimii masajul cardiac extern, combinat cu
respiratia artificiala
 persoana care efectueaza resuscitarea lateral fata de victima (pe un
plan dur), repereaza locul pentru compresii toracice externe (in centrul
toracelui sau la jumatatea sternului) se plaseaza podul palmei unei
maini si a doua mana deasupra primei; cu degetele intrepatrunse, cu
coatele drepte si bratele perpendiculare pe planul pacientului, se executa
compresii toracice astfel incat sternul sa fie deprimat 4-5 cm
 ritmul 30 compresiuni / 2 ventilatii
Resuscitarea cardio-
respiratorie
Resuscitarea cardio-
respiratorie
Suportul vital avansat
 Algoritm de resuscitare identic cu SVB (suport vital de baza)

 Presupune suplimentar socul electric extern si administrarea
de medicatie pe vena
 Se aplica electrozi (eventual cei din padele) si se identifica
ritmul cardiac
 Ritmuri socabile – FV (fibrilatia ventriculara) si TV
(tahicardia ventriculara) fara puls

 Ritmuri nesocabile – asistola si activitatea electrica fara
puls
Suportul vital avansat
 Masaj cardiac extern 2 minute

 Se aplica padelele subclavicular drept si apexian – daca este ritm
socabil se aplica un soc electric cu 360 J
 Se continua masajul cardiac si daca nu se reia activitatea cardiaca –
dupa 2 min al doilea soc electric extern cu 360J
 Se continua masajul cardiac si daca nu se reia activitatea cardiaca –
dupa alte2 min al treilea soc electric extern cu 360J
 Se incepe administrarea de adrenalina 1 mg i.v. la fiecare 3 – 5
minute cat timp pacientul se afla in stop cardiorespirator
 Se monitorizeaza continuu activitatea cardiaca si pulsul la carotida
SVB la copil si nou nascut
 Categorii de varsta
 Nou nascut = 0-28 zile (4 saptamani = 1 luna)
 Sugar = de la 4 saptamani (1 luna) – 1 an
 Copil = de la 1 an pana la instalarea pubertatii
 A – airway
 deschiderea cailor aeriene prin hiperextensia capului si ridicarea barbiei
 la sugar – capul doar in usoara extensie (nu hiperextensie – risc de
colabare a traheii) – rulou de 2 cm sub umeri

 uneori e necesara aspiratia oro-traheala: meconium, mucus, vernix gros
 B – breathing
 daca respira normal – pozitie laterala de siguranta
 respiratie anormala sau absenta
 se indeparteaza obstacolele
 5 respiratii gura la gura sau gura la nas

C – circulatia
Sugar – puls la artera brahiala sau femurala
Copil peste 1 an – puls la carotida
La puls sub 60 / min se incep compresiunile toracice
 la sugar cu policele
 copil 1 – 8 ani cu podul palmei
 peste 8 ani – cu ambele maini
La sugar sternul se comprima 1/3 din diametrul antero-posterior
3 compresiuni la o ventilatie, 90 de compresiuni pe minut
La FC peste 60 batai/min se intrerup compresiunile toracice

SVA la copil si nou nascut
 Acelasi protocol ca la adult: 2 minute masaj cardiac – soc
electric extern – 2 minute masaj – al 2-lea soc electric – masaj
cardiac – al 3-lea soc electric
 Se administreaza adrenalina 0,01mg/kg la fiecare 3-5 min
 Defibrilatorul trebuie adaptat la copil – dimensiunea padelelor,

puterea socului
SVA la copil si nou nascut
 Alte interventii
 administrarea de bicarbonat
 administrarea de fluide
 atentie la mentinerea temperaturii la nou-nascuti, in special la
prematuri (temp in camera de 26oC)
 aspirarea meconiului
 administrarea de oxigen – la nou nascuti de preferinta aer (sau
amestec de oxigen si aer)
 clamparea cordonului ombilical – se intarzie cu cel putin 1 min
Resuscitarea in ritmuri nesocabile
 Protocol in asistola
 Compresiuni toracice si ventilatie
 Adrenalina 1mg repetat la 3-5 min
 Protocol in activitatea electrica fara puls

 Compresiuni toracice si ventilatie
 Adrenalina 1mg la fiecare la 3 min

Terapia postresuscitare
 Obţinerea unui nivel normal al stării de conştienţă.

 Absența deficitului neurologic.
 Stabilizarea ritmului cardiac
 Obținerea unei perfuzii adecvate la nivelul organelor și
sistemelor.
 Terapia respiratorie
 administrarea de oxigen pe masca faciala
 intibatie orotraheala, sedare si ventilatie asistata
 monitorizarea saturatiei arteriale in O (94 – 98%)

2
 Terapia cardiovasculara
 angiografie coronariana – pt suspiciune de boala cornariana
acuta
 monitorizarea TA
 medicatie antiaritmica
 Tearapia metabolica
 se combate hiperglicemia si hipoglicemia
 se adm bicarbonat de sodiu in caz de acidoza severa
 Terapia revenirii neurologice

 evitarea hipertermiei si utilizarea hipotermiei usoare (pungi cu
gheata, perfuzie cu SF rece

 evitarea hipoTA si capul la 45 de grade
 controlul convulsiilor
 Se urmareste diureza si se previne aparitia sepsis-ului

CHIRURGICALE
CARDIOVASCULARE
Dr. Gabriela Turcu

ANGINA PECTORALA
 Angorul pectoral = sindrom clinic determinat de un dezechilibru
intre necesitatea de oxigen a muschiului inimii si aportul de sange
coronarian
 Se caracterizeaza prin crize dureroase paroxistice, localizate inapoia

sternului, cu iradiere in umarul stang pana la ultimele doua degete
 Criza dureroasa apare dupa efort, emotii, mese copioase, dureaza

2-3 minute, pana la maximum 10 minute si dispare spontan sau la
administrarea de nitroglicerina
Ingustarea diametrului
arterei coronare in angina
pectorala
ANGINA PECTORALA
Cauze
 Determinante - ateroscleroza coronariana, cardiopatii
valvulare (stenoza aortica, stenoza mitrala), cord pulmonar
cronic, coronarita reumatismala
 Favorizante – DZ, HTA, tulburari de ritm, bolile aparatului

digestiv (litiaza biliara, colecistite cronice, ulcerul gastric si
duodenal), unele medicamente, fumatul
ANGINA PECTORALA
Simptome
 Durerea coronariana cu elementele ei caracteristice :
 Sediul – retrosternal, in jumatatea inferioara a sternului si putin la stanga, sau
precordial, pe o suprafata mare, indicata de bolnav cu intreaga palma; atipic in
epigastrul superior, axila stanga, manubriul sternal
 Iradierea - umarul stang, marginea cubitala a bratului, antebratului, palmei si
ultimelor doua degete de la mana stanga, omoplati, regiunea
interscapulovertebrala, epigastru, mandibula, ureche
 Intensitatea si calitatea (tipul) - slaba sau moderata (rareori foarte mare), are
caracter constrictiv (“gheara”, “menghina”, “greutate”) si se insoteste de
anxietate, spaima, neliniste sau chiar de senzatia de moarte iminenta
 Durata este scurta, obisnuit 2-5 minute (rar pana la 10-15 min); dupa instalarea
relativ brusca, se mentine in platou cu aceeasi intensitate
ANGINA PECTORALA
 Frecventa acceselor - variabila

 Factorii de declansare: a) efortul fizic (mersul, urcatul scarilor), digestiv (mese
copioase), de defecare, mictiune si cel sexual; b) emotiile; c)frigul, vantul,
umezeala si caldura excesiva; d) fumatul; e) tahicardia (de orice natura);
f) cresterile bruste ale TA; g) hipoglicemia
 Conditiile de disparitie: a) repausul fizic – aparitia durerii determina instinctiv
bolnavul sa se opreasca din mers sau lucru (“spectator de vitrina”); b)
nitroglicerina – sublingual (30-90 sec)
 Caracterele negative (cele care nu trebuie sa existe): durerea nu este pulsatila
sau oscilanta, nu este influentata de miscarile respiratorii, nu se accentueaza
la palpare (presiunea) regiuniii dureroase si nu se insoteste de palpitatii.
Durerea in angina
pectorala
video
ANGINA PECTORALA
Conduita in urgenta
 repaus si inlaturarea stresului psihic
 nitroglicerina sublingual
 primul acces de angina major trebuie considerat ca o stare de
preinfarct, iar bolnavul trebuie internat de urgenta
 schimbarea caracterului unui angor pectoral vechi: survine
mai frecvent, cu durata mai mare, cu raspuns terapeutic
diminuat la administrarea de NTG, trebuie considerata
urgenta si internata (angor instabil).
 IMA = zona de necroza ischemica in miocard, produsa prin
obliterarea unei ramuri coronariene
Cauze - ateroscleroza coronariana (90-95%)

 factori de risc: varsta, sex, HTA, DZ, hiperlipemia,
obezitatea, fumatul, stresul, sedentarismul
 factori declansatori: efort, mese copioase, stres, infectii
respiratorii acute, factori meteorologici
Artera coronara
in infarct
video
video
Simptome
 Durerea de tip anginos - sediul si iradierea asemanatoare cu cele din
A.P., dar mai extinse
 Intensitatea - foarte mare (“lovitura de pumnal”, “sfasiere” – una din
cele mai mari dureri din patologia clinica)
 Durata durerii - minute, ore si chiar 1-2 zile; in general, depaseste 30
minute, reprezentand principalul caracter diferential cu A.P.
 Conditii de aparitie - obisnuit, in repaus (spre deosebire de A.P.), in
timpul somnului si, mai rar, la efort sau in alte conditii de suprasolicitare
a inimii (emotii, masa copioasa)
 Conditii de disparitie - nu cedeaza la nitroglicerina si nici la repaus;
obisnuit, cedeaza la opiacee (morfina, mialgin)
Simptome asociate
 simptome digestive: greturi, varsaturi, meteorism abdominal
 simptome si semne de soc, cu intensitate variata de la un caz la
altul: transpiratii reci, ameteli, paloare, tahicardie, scaderea TA,
agitatie psihomotorie (bolnavii se plimba agitati, spre deosebire
de cei cu angina pectorala, care raman nemiscati)
 febra moderata sau stare subfebrila
 de multe ori starea de soc domina tabloul clinic de la inceput:
paloare, tegumente reci si umede, puls rapid si filiform,
alterarea starii generale, oligurie grava
video
Conduita in urgenta
 in prespital - decubit dorsal si repaus total, sedarea durerii cu
algocalmin, morfina, mialgin, fortral (la indicatia medicului si cu
supravegherea pacientului), psihoterapie, oxigenoterapie, urmarirea
si mentinerea TA si a pulsului, mentinerea permeabilitatii cailor
respiratorii, transportul rapid la spital
 in spital – sedarea durerii, combaterea anxietatii (sedative),
oxigenoterapie, monitorizarea ECG si TA, recoltarea de probe
sanguine pt dozarea enzimelor de necroza miocardica, terapia
trombolitica, efectuata de medic (streptokinaza, urokinaza)
 In caz de stop cardiac, se va trece la resuscitare cardio-pulmonara
Primul ajutor in
urgente cardiace
(E.P.A.)
 Edemul pulmonar acut survine prin inundarea brutala a

alveolelor cu un transudat sanguinolent necoagulabil din
capilarele pulmonare
 Procesul este determinat de cresterea presiunii sangelui

in capilarele venoase pulmonare, de cresterea
permeabilitatii membranei alveolo-capilare si de alte
cauze
(E.P.A.)
Cauze
 E.P.A. cardiogen - insuficineta ventriculara stanga, infarctul
miocardic acut, cardiopatie ischemica, hipertensiune
arteriala, cardiopatiile valvulare, tulburari de ritm
paroxistice
 E.P.A. lezional (necardiogen) – este afectata structura si, in
consecinta, permeabilitatea membranei alveolo-capilare:
gaze toxice, cauze infectioase, neurologice, cauze iatrogene,
E.P.A. la inecati, la uremici, in bronhoalveolita de deglutitie
E.P.A.
(E.P.A.)
Simptome
 dispnee intensa, severa, aparuta mai ales noaptea, cu
polipnee, ortopnee, sete de aer, tuse uscata initial urmata la
scurt timp de expectoratie spumoasa, rozata, aerata
 transpiratii, cianoza, turgescenta jugularelor
 ascultator cardiac- tahicardie
 ascultator pulmonar – raluri subcrepitante
 TA poate fi crescuta, normala sau scazuta
(E.P.A.)
Conduita de urgenta
 Masurile de prim ajutor se aplica inca de la domiciliul pacientului, in timpul
transportului si in spital
 adoptarea pozitiei sezande, cu gambele atarnand
 oxigenoterapie si permeabilizarea cailor respiratorii prin aspirarea secretiilor,
la nevoie intubatie si respiratie artificiala
 morfina, mialgin in caz de TA normala sau crescuta, nu in caz de hipoTA
 diuretice – furosemid
 emisie de sange prin venesectie
 masuri specifice cauzei, pe langa celelalte generale: scoaterea din mediu
toxic si eventual antidot in intoxicatii, antibiotice si corticoterapie in caz de
infectii; intubatie, aspiratie bronsica si ventilatie mecanica in EPA la inecati
EMBOLIA PULMONARA
 Embolia pulmonara = obstructia cu un embol a arterei
pulmonare sau a unor ramuri ale acesteia rapid
insuficienta cardiaca dreapta = cord pulmonar acut
 obstructia este data de mobilizarea unor cheaguri(trombi),

care au ca punct de plecare, de cele mai multe ori, o tromboza
venoasa a membrelor inferioare
 embolie gazoasa in urma unor manevre iatrogene
 embolie grasoasa in cazul fracturilor osoase
EMBOLIA PULMONARA
EMBOLIA PULMONARA
Simptome
 durere constrictiva, intensa, sub forma de junghi, cu

anxietate marcata
 dispnee cu polipnee superficiala, cianoza
 stare de soc – extremitati reci, cianotice, hipotensiune
arteriala cu tahicardie (100-160 batai/min)
 hepatomegalie, cu turgescenta jugularelor
EMBOLIA PULMONARA
Conduita de urgenta
 electrocardiograma diagnostic
 pacientul trebuie internat, deoarece evolutia emboliei pulmonare
poate fi foarte grava, multi pacienti decedand imediat sau in
cateva ore
 repaus absolut si combaterea durerii cu mialgin sau fortral i.m.
 oxigenoterapie
 vasoconstrictoare in caz de soc – dopamina, noradrenalina
 anticoagulante – heparina si trombolitice – streptokinaza si
urokinaza
ENCEFALOPATIE
 Encefalopatia hipertensiva = sindrom clinic care consta din simptome si
semne neurologice cu caracter acut, tranzitoriu, determinat de o criza
hipertensiva (cresterea brusca a TA)
 Encefalopatia hipertensiva se asociaza cu trei mari modificari

hemodinamice:
 cresterea brusca a TA
 scaderea fluxului sanguin cerebral
 vasoconstrictie arteriolara cerebrala video
 Are loc deci o ischemie cerebrala ce determina manifestarile clinice ale

encefalopatiei hipertensive
ENCEFALOPATIE
 Simptome
 cefalee intensa, violenta, pulsatila, insotita de convulsii

si tulburari mentale
 varsaturi, ameteli, vertij, obnubilare, eventual coma
 tulburari de vedere – fotofobie, diplopie, vedere
incetosata si tulburari de auz – acufene, hipoacuzie
ENCEFALOPATIE
 evitarea muscarii limbii in caz de convulsii, evitarea accidentarii

prin cadere in caz de coma
 se administreaza i.v. rezerpina (raunervil) sau diazoxid impreuna
cu furosemid pt scaderea TA
 sulfat de magneziu si solutii hipertone pt reducerea edemului
cerebral
 fenobarbital pt calmarea pacientului
 cel mai eficient este nitroprusiatul de sodiu, dar necesita
monitorizare atenta a pacientului
ARITMII CARDIACE
Cauze
 boli cardio-vasculare – cardiopatii ischemice, cardiopatii
hipertensive, leziuni valvulare, boli congenitale, boli ale
pericardului
 boli extracardiace – boli infectioase, digestive, boli
pulmonare, neuropsihice, boli endocrine, intoxicatii
medicamentoase
 la pacientii sanatosi – intoxicatii cu tutun, cafea, alcool,
stres
video
video
Tahicardie paroxistica
Extrasistole ventriculare
Extrasistole atriale
ARITMII CARDIACE
Simptome
 tulburari functionale: palpitatii, dispnee, ameteli, lipotimii, dureri
precordiale, tulburari de vedere, mioza, midriaza, tulburari de auz,
cefalee, greturi, transpiratii
 tulburari de irigatie cerebrala – anxietate, ameteli, lipotimie, sincopa
 tulburari de irigatie coronariana – dureri anginoase
 tulburari de irigatie mezenterica – greturi, varsaturi, distensie
abdominala
 tulburari de irigatie renala – oligurie, poliurie
 semne de insuficienta circulatorie acuta perferica – hipoTA, stare de soc
Fibrilatie atriala
Fibrilatie
ventriculara
ARITMII CARDIACE
Conduita de urgenta – functie de tipul aritmiei
 extrasistole atriale – indepartarea cauzelor, eventual propranolol
 TPSV – stimulare vagala prin manevra Valsalva, sub supraveghere, digoxin 1-2 fiole
i.v. lent, verapamil, soc electric extern
 flutterul atrial si fibrilatia atriala – soc electric extern cand exista posibilitatea,
digitalizare (digoxin)
 tahicardia ventriculara paroxistica – lovitura precordiala, xilina, soc electric extern,
procainamida
 fibrilatie ventriculara – soc electric extern, tratament cu xilina
 bloc atrio-ventricular – in functie de gradul blocului se administreaza atropina,
izoprenalina
 in criza Adam-Stokes (bloc atrio-ventricular total) – resuscitare cardio-respiratorie
cu masaj cardiac extern, respiratie artificiala, electrostimulare cardiaca

Curs 1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONDUITA IN URGENTE

CURS 1 - Particularitati ale

 Criza hipertensiva – cefalee intensa, tulburari de vedere, dureri

Aplicarea primelor masuri

Monitorizare si reevaluare permanenta

Scorul de trauma = FR + TA sist + GCS (scor Glasgow)

 Evaluare paraclinica – functii vitale, T, saturatie O , constante

 Breathing – Priveste, Asculta, Simte

 Circulation – puls periferic

 Evaluarea secundara – stare de constienta, FR, FC, TA, saturatie in O2,

Saturatia de oxigen – pulsoximetrie

 Respiratia Cheyne – Stokes

Activitatea electrica a cordului – electrocardiograma, in urgenta de preferat cu

electrozii din padele

Temperatura cutanata – axilar, cutanat

Hipertermia - poate indica o infectie microbiana sau cu un parazit

 poate indica o leziune centrala la nivelul centrului termoreglarii

Hipotermia - poate aparea in toate tipurile de soc prin colaps

vascular periferic, in expunere prelungita la frig, in leziuni la nivel

Electroliti – Na+, K+, Cl-

Markeri de necroza musculara

Modificari ale starii de constienta

Starea confuzionala = reducere a luciditatii insotita de

din care bolnavul poate fi trezit prin excitatii foarte puternice

muscular si a functiilor vegetative, ca urmare a scaderii irigarii

 tulburarile de ritm cardiac – bradicardie sinusala, blocuri atrio-

ventriculare, tahicardia paroxistica, fibrilatia atriala

 tulburari de circulatie cerebrala – insuficienta vertebro-bazilara,

corpului, sau ceva mai jos

 se incearca stimulari usoare, prin stropirea cu apa sau usoara flagelare a

 Atitudinea pacientului - flasca (sincopa, coma, unele

 Motilitatea - miscari spontane (amplitudine, forta musculara)

Reflex pupilar fotomotor

 Redoarea cefei = imposibilitatea flexiei anterioare a extremitatii

 cianotice - cresterea concentratiei de carboxihemoglobina

 faciesul de culoare rosie – carminata, “ca cireasa” - in intoxicatia cu

abdomen – tumora abdominala, ascita)

insotita uneori de cianoza si edem “in pelerina”

 jugulare turgescente obstacol in intoarcerea venoasa

 Urgențe ale aparatului cardiovascular:

 Şocul: cardiogen, hipovolemic, hemoragic, septic, anafilactic

 Come: neurologice, metabolice (hipoglicemie, diabetică, hiperosmolară),

 Intoxicaţii: alcool etilic, alcool metilic, medicamente, substanţe caustice,

Dr. Gabriela Turcu

 Se caracterizeaza prin crize dureroase paroxistice, localizate inapoia

 Criza dureroasa apare dupa efort, emotii, mese copioase, dureaza

 Favorizante – DZ, HTA, tulburari de ritm, bolile aparatului

 Frecventa acceselor - variabila

Cauze - ateroscleroza coronariana (90-95%)

 Edemul pulmonar acut survine prin inundarea brutala a

 Procesul este determinat de cresterea presiunii sangelui

 obstructia este data de mobilizarea unor cheaguri(trombi),

 durere constrictiva, intensa, sub forma de junghi, cu

 Encefalopatia hipertensiva se asociaza cu trei mari modificari

 Are loc deci o ischemie cerebrala ce determina manifestarile clinice ale

 cefalee intensa, violenta, pulsatila, insotita de convulsii

 evitarea muscarii limbii in caz de convulsii, evitarea accidentarii

Dr. Gabriela Turcu

 Insuficienta respiratorie acuta = incapacitatea plamanilor de a

 Insuficienta tulburari de ventilatie

 tulburari neurologice – somnolenta, stare confuzionala, obnubilare,

 alte semne generale – transpiratii abundente, hipersalivatie

 respiratie artificiala atunci cand pacientul nu respira spontan sau cand

 oxigenoterapia – se utilizeaza in toate formele de insuficienta respiratorie